MONOGRAFIA ORASULUI FALTICENI ..Aici,in Falticeni,nu este nicio ulita care sa nu fie legata de amintirea neintrecutului povestitor Creanga.

Ca si in florenta lui Dante,la fiecare raspantie s-ar putea pune placi cu citate din Creanga,relative la locurile umblate de el.Acolo era catihetul care juca stos,iar mai incolo traia fata popei din Falticenii vechi ori era hatul undezarghitul de Trasnea adormea cu gramatica sub nas dup ace dondanise pana ametea vestitele mi-ti-vi-li,ni-vili.Si mult mai departe era celebra casa a lui Pavel Ciubotarul,in satul Radaseni unde scene unice s-au intamplat(I.Simionescu,Towns in Romania,1925,133 pag.) Orice ar calatori in nordul tarii,spre Suceava,va fi cu siguranta tentat sa faca o mica oprire in Falticeni.Va fi cu siguranta uimit atat de farmecul naturii cat si de marturiile trecutului. Falticeni,orasul care se intinde de-a lungul a nesfarsite livezi,Valea Somuzului-faimoasa Nada Florilor si Dumbrava minunata.Orasul si satele din imprejurimi se aseamana intre ele.Se aseamana intr-un sens larg.Ele au o istorie comuna. DATE GEOGRAFICE Aezare Municipiul Flticeni este situat ntr-o zon deluroas la limita de Vest a Podiului Suceava, localitatea dezvoltndu-se pe trei terase ntre prul omuzul Mare i prul Buciumeni. Altitudinea medie este de 320 m iar suprafaa de 28,76 km2 ( din care livezi i luciu de ap). Din Flticeni se vd culmile Munilor Stnioarei (altitudinea maxim 1531m n vrful Bivolul); n fa este un orizont de nlimi subcarpatice - Dealul lui Ciocan (624m), Dealul nalt (503m), Culmea Pleului (915m); mai aproape, este

culoarul depresionar al vii Moldovei.

Orasul Falticeni este unul din cele 8 centre urbane ale judetului Suceava.Este situat in partea de S-E,pe E85 la 80 de km de Roman si 25 de km de Suceava. Alte orase importante:Gura Humorului la 40 de km si Pascani la 58 de km.Falticeniul a jucat un rol important in istoria judetului Suceava deoarece dupa ocupatia habsburgica a devenit resedinta de judet. Clima Are un caracter continental cu ierni aspre i veri calde i uscate, deci o clima temperat relativ blnd. Temperatura medie anual este de 8oC, cantitatea medie de precipitaii pe an este de 640 mm/ mp, iar vntul dominant este din directia N-V, presiunea atmosferic este sub 750 mm/col Hg i umiditatea aerului variaz ntre 57 si 79%. Structura geomorfologic Are ca fundament depozite de vrst sarmaian inferioar, reprezentate prin argile, argile nisipoase i nisipuri fine glbui i cenuii cu frecvente intercalari de gresii. Peste acestea apar depozite cuaternare alctuite din luturi argiloase galbene, iar la adncime nisipuri fine argiloase. Sub raport hidrologic,orasul este situate in bazinul Somuzului Mare,cea mai importanta artera hidrografica a regiunii.De pe raza orasului el colecteaza o serie mici de paraie:paraul Buciumenelor,Soldanestilor,Tampestilor. ISTORICUL LOCALITATII Dupa opinia unora dintre cei care s-au ocupat de istoria orasului,numele ar deriva de la porecla unui vechi stapan al locului,Stan Pantece,zis Foltea. Oraul Flticeni s-a constituit pe locul unor strvechi aezri rurale. Satul oldneti, actualul cartier de est este atestat n 1384. Satul Fulticeanii, care avea s dea numele aezrii urbane de astzi, este atestat ntr-o meniune documentar din anul 1435. La 15 martie 1490, ntr-un hrisov scris n cancelaria Sucevei, capitala din epoc a Moldovei, se vorbete clar despre un sat pe omuz, anume Fulticeanii. Oficial, actul de natere a trgului dateaz din 8 august 1780, cnd domnitorul Moldovei (astzi provincie istoric a Romniei), Constantin Moruzi, a poruncit sa se fac trg nou, la inutul Sucevei. Noul trg se ntea n punctul unde se ncruciau cteva drumuri comerciale importante. O alta imprejurare istorica importanta pentru geneza targului Falticeni a consituit-o si rapirea nordului Moldovei de catre Austria.In octombrie 1774 Austria a ocupat tinutul Cernauti si teritoriile nord-vestice ale tinutului Sucevei.Noul hotar trecea la numai 6 km de satul Falticeni.Targul Falticenilor,intarit asadar prin hrisovul din 8 august 1780,devenea capitala noului tinut Suceava,creat in timpul stapanirii habsburgice. Avntul forelor de producie i creterea schimbului de mrfuri au determinat, n a doua jumatate a secolului 18 stabilirea unui trg periodic la Flticeni. Trgul (iarmarocul) de la 20 iulie de Sfntul Ilie a jucat un rol important n geneza oraului Flticeni. Cronicile anilor 1850 spuneau c trgul de la Flticeni este, dup cel de la Leipzig, unul dintre cele mai nsemnate din Europa.

Populaia oraului, format n principal din negustori i agricultori, a evoluat numericete n funcie de activitatea comercial, de viaa economic i de implicaiile unor evenimente. n 1803 trgul avea 400 de locuitori, n1830 2300 de locuitori, iar n 1859 numrul acestora urca la 12584. Populaia a sczut n 1890 la 9000 de locuitori. Cauza declinului demografic a fost decderea importanei iarmarocului prin modernizarea capitalist a schimburilor economice, ceea ce a dus la scderea funciei comerciale a oraului. Flticeniul a jucat un rol administrativ n regiune fiind, pn dup cel de-al doilea Rzboi Mondial, reedina judeului Baia. Oraul a fost industrializat masiv cu precadere dup 1960. Economia local a intrat ns n declin dup Revoluia din 1989. Cauzele sunt multiple, de la modul centralizat n care fusese conceput economia n comunism, pn la adaptarea dificil, proces care continu i n prezent la regulile economiei de pia.

POPULATIE Potrivit rezultatelor provizorii ale recensamantului din 2011 populatia Falticeniului este de 23.356

Evolutia numerica a populatiei minicipiului Falticeni

32.807 29.787 23.356 20.435 17.839 11.533 10.563 13.305
populatie

8.367

1912

1930

1948

1956

1966

1977

1992

2002

2011

Asemenea altor zone ale tarii, si n Falticeni populatia a crescut exploziv ncepnd cu anii '50-'60 ai secolului trecut, ca urmare a industrializarii fortate, a cooperativizarii agriculturii si a politicii de crestere a natalitatii. Orasul Falticeni a atras astfel un numar mare de locuitori de vrsta tnara proveniti din zonele rurale nvecinate. Populatia a crescut usor si dupa anul 1990, atingnd valoarea maxima n anul 1998 (33.655 locuitori), an din care a nceput declinul numeric. Acesta s-a datorat n primul rnd cresterii migratiei catre zonele rurale nconjuratoare a populatiei disponibilizate n urma restructurarii industriale (industria chimica, industria de prelucrare a lemnului, alimentara, textila si altele). Un rol important l-au avut pentru ultimii ani plecarile n strainatate, din care multe cu caracter permanent. De asemenea, scaderea numerica a populatiei s-a datorat si scaderii natalitatii n ultimul deceniu. Miscarea naturala Aceasta se ncadreaza n tendinta generala pe tara, att natalitatea, mortalitatea ct si sporul natural avnd evolutii similare celor de la nivel national. Dupa 1990, numarul nascutilor vii n municipiul Falticeni a scazut continuu de la valoarea-record din 1968 (30,1) pna la 7,1 n 2002, dar scaderea drastica s-a nregistrat, ca n toata tara, ntre 1990 - 1991 (vezi grafic). Aceasta scadere este resimtita din plin, n prezent, prin dificultatile ce apar n constituirea efectivelor scolare. Mortalitatea a avut valori relativ constante, cu o crestere usoara din 1996, dar inferioara, pna n 2002, natalitatii. Bilantul natural al populatiei a fost pozitiv pna n anul 2002 cnd, pentru prima data, a devenit negativ. Valorile natalitatii se pastreaza nca peste media nationala. Mortalitatea infantila s-a diminuat permanent dupa 1990, avnd o rata net inferioara celei de la nivel national.

ANUL 1996 1968 1989 1992 2002

NATALITATE MORTALITATE BILANT NAT. Nr.pers % Nr.pers. % Nr.pers % 289 16,2 97 5,4 192 10,8 554 30,1 105 5,7 449 24,4 606 24,4 193 6,4 413 14 438 13,4 247 7,5 191 5,8 214 7,1 221 7,4 -7 -0,3 Bilantul natural al populatiei municipiului Falticeni

Mobilitatea teritoriala Soldul schimbarilor de domiciliu (diferenta dintre numarul celor ce s-au stabilit cu domiciliul n Falticeni si cei care si-au stabilit domiciliul n alta parte) a fost pozitiv, dar n scadere, pna 1998, iar din 1999 a devenit negativ, aceasta fiind principala cauza a descresterii numerice a populatiei. n timp ce numarul sositilor n municipiu a ramas relativ constant, numarul celor ce au solicitat legal schimbarea domiciliului a crescut dupa 1990, principala lor destinatie fiind zona rurala vicinala. Numarul plecarilor temporare pentru lucru n strainatate este n crestere, dar nu poate fi dect estimat, pentru ca rareori se pleaca folosindu-se permise de munca legale. Apreciem ntre 500 si 800 numarul persoanelor plecate temporar n strainatate, care, prin aportul lor de valuta sustin n parte puterea locala de cumparare. Cei ce lucreaza in strainatate prefera tarile spatiului Schengen (Spania, Italia) si Israelul.

ANUL 1975 1981 1990 1992 1998 1999 2000 2001

SOSITI PLECATI B.MIGRATORIU Nr.pers. % Nr.pers. % Nr.pers % 657 27,1 206 9,8 361 16,3 705 29,4 256 10,7 449 18,6 438 14,6 161 5,7 276 8,9 305 9,3 200 6,1 105 3,2 382 11,2 376 11,1 6 0,1 378 11,2 489 14,3 -109 -3 228 6,8 584 17,5 -256 -10,7 388 11,7 508 15,3 -120 -3,6 Bilantul migratoriu al populatiei municipiului Falticeni

Structura etnica Structura etnica a populatiei reflecta o mare omogenitate, ponderea etniei romne fiind superioara celei de la nivel national. Totusi, fata de anul 1992, se constata o diminuare usoara a ponderii etniei romne (98,2% n 2002 fata de 98,5% n 1992) si o crestere a numarului de etnii (12 n 2002 fata de 9 n 1992). Pna n anii '70 ai secolului trecut a existat o puternica comunitate evreiasca, cu un rol deosebit n viata economica si culturala a orasului, diminuata drastic, nsa, prin emigrare.

1987 1992 2002 ETNIA NUMAR % NUMAR % NUMAR % TOTAL 20.566 100 34.807 100 29.899 100 ROMANI 20.595 98 32.328 98,5 29.375 98,2 RROMI 159 0,5 168 0,56 EVREI 201 1 52 0,2 18 0,06 MAGHIARI 34 0,2 44 0,1 33 0,6 Structura etnica a populatiei municipiului Falticeni

CULTURA Flticeni este un punct de reper pentru cultura si tiina naional.Falticeni ofera o marturile din cele mai elocvente ca si micile orase de provincie pot fi leagnaul unor creatii spirituale de mare valoare.George Calinescu nota in Juranalul literarcadupa Bucuresti si Iasi,Falticeni este al treilea oras pe tara ca numar de scriitori din acelasi loc.. Raportat, ns, la numrul de locuitori, Flticeniul se situeaz pe primul loc n Romnia. Flticeni a dat Romniei zeci de oameni ai literelor de talie naional i recunoatere mondial. Oraul a format 16 academicieni, 12 generali, 60 de doctori n cultur i tiin. Trgul Flticeni se afirm n cultura naional ncepnd de la mijlocul secolului al XVIIIlea. Din bogatul lexicon al personalitilor flticenene fac parte scriitorii Matei Milo, Maria Cantacuzino, Nicolae Istrati, Nicu Gane, Ion Creang, Nicolae Beldiceanu, Mihail Sadoveanu, Ion Dragoslav, Anton Holban, Horia Lovinescu, Vasile Lovinescu, Nicolae Labi, Vasile Savel, Nicolae Jianu, Mihail erban i Grigore Ilisei, istoricii, criticii literari i filologii Eugen Lovinescu, Alexandru Lambrior, Teodor V. Stefanelli, Mihai Gafia, A.G. Stino, Constantin Ciopraga, Cornel Dimitriu, tefan S. Gorovei; oamenii de teatru i muzicienii Jules Cazaban, Grigore Vasiliu-Birlic, Paul Clinescu, George Adamachi, Alexandru Alger, artitii plastici Ion Irimescu, tefan oldnescu, Dimitrie Hrlescu, Aurel Bieu, Vasile VasiliuFalti, Teodor Tatos, folcloritii Artur Gorovei i Mihai Lupescu, oamenii de tiin Dimitrie Leonida, Nicolae Grigora, Vasile Ciurea, Mihai Bcescu, sportivi Ionut Atodiresei, Maria Olaru, Mihaela Pohoata, Vasile Nistor, Constantin Chiriac etc. La intrebarea des rostit: Cum se explic aceast neobinuit explozie spiritual la Flticeni? Scolile au fost unul din factorii care au sustinut si impulsionat viata spirituala o orasului.Spre exemplu Ion Creanga a urmat aici cursurile scolii de catiheti,una din putinele scoli de acest fel din Moldova la vremea aceea.Liceul Alecu Donici,actualmente Colegiul National Nicu Ganeeste printre cele mai importante din judet in care au invatat:Artur Gorovei(1880),critical si istoricul Eugen Lovinescu(1896),Sadoveanu(1897),Aurel Baiesu(1911),critical si istoricul literar C.Ciopraga(1937),Nicolae Labis(1944-1945). ION CREANGA IN FALTICENI Ion Creanga,considerat unul din marii clasici ai literaturii romane a avut legatura cu orasul Falticeni. Dup dorina mamei, care voia s-l fac preot, este nscris la coala

catihetic din Flticeni ("fabrica de popi")unde a locuit intre anii 1884-1885. Aici apare sub numele de Ion Creang, nume pe care l-a pstrat tot restul vieii. Dup desfiinarea colii din Flticeni, este silit s plece la Iai, absolvind cursul inferior al Seminarului teologic "Veniamin Costachi" de la Socola.In present in oras exista si o strada ce ii poarta numele.

Casa lui Ion Creanga din Falticeni MIHAIL SADOVEANU IN FALTICENI Mihail Sadoveanu (n. 5 noiembrie 1880, Pacani - d. 19 octombrie 1961, VntoriNeam) ,este considerat unul dintre cei mai importani prozatori romni din prima jumtate a secolului XX.Mihail Sadoveanu are o stransa legatura cu orasul Falticeni unde a urmat scoala gimnazialaAlecu Alecsandru Donici si unde a scris o parte importanta din opera sa.La casa din deal a locuit Sadoveanu intre anii 1909 si 1918. Ajuns acas, nu m gndesc dect s m reculeg i s m odihnesc, scria Sadoveanu n 1913.

Casa memoialaMihail Sadoveanu din Falticeni La Casa din deal. Mihail Sadoveanu a scris:Povestiri de sear i Genoveva din Brabant n 1910, Apa morilor n 1911, Un instigator i Bordeienii n 1912, priveliti dobrogene n 1914, Neamul oimretilor n 1915, 44 de zile n Bulgaria n 1916 i, n sfrit, File nsngerate n 1917.Cunoscuta opera Dumbrava Minunata are

loc in orasul Falticeni.

Scorbura salciei in care s-a adapostit Lizuca n 1908, cnd s-a constituit Societatea Scriitorilor din Romnia, Mihail Sadoveanu a fost ales vicepreedinte, iar n 1910, cnd la Flticeni a luat fiin Societatea corala Nicu Gane, scriitorul a devenit preedintele ei. Dup plecarea la Iai, venirea i ederea lui Mihail Sadoveanu la Flticenii de atunci, de dinainte i de dup aceea, au nsemnat ntotdeauna, aa cum el nsui o mrturisete, cltoria cea mai mare la locurile sfinte de curenie i de ispaire. La 16 noiembrie 1930, cu prilejul srbtoririi, la Flticeni, a vrstei de 50 de ani, iat ce a scris Mihail Sadoveanu n Cartea de aur a Liceului Nicu Gane: Revd cu emoie oraul copilriei i al amintirilor. Cu acelai prilej a rostit i nemuritoarele i cunoscutele cuvinte: La Folticeni am but apa vie a sufletului

romnesc, pe care n-m uitat-o nici pana azi. In ea se va rsfrnge pan la moarte toat taina sufletului meu. Darul cu care m-a nzestrat Dumnezeu, nu se datorete mie, ci prinilor mei. mprejurrile i pitorescul locurilor, munii i apele, natura ncnttoare i poporul, toate au creat ceea ce dumneavoastr srbtorii azi. S mulumim lui Neculce i lui Creang, poporului i prinilor mei, s slvim natura, care au contribuit la nzestrarea darului meu. n cadrul acestei srbtori, scriitorul Mihail Sadoveanu, membru al Academiei Romne din 1923, a fost proclamat Cetean de onoare al oraului Flticeni iar unei strzi (Sf. Nicolae) i s-a atribuit numele su. n august 1961, Mihail Sadoveanu, dei bolnav, a venit la Flticeni pentru a-i lua, astfel, rmas bun de la acest pmnt att de binecuvntat de Dumnezeu i de nelesul adnc al cuvntului romanesc. A fost o ultim flfire de aripa spre venicia nemuririi i linitii sale depline. GRIGORE VASILIU-BIRLIC IN FALTICENI Un alt nume important al culturii romanesti ce este legat de orasul Falticeni este actorul de comediu Grigore Vasiliu-Birlic. Grigore Vasiliu Birlic (n. 24 ianuarie 1905, Flticeni - d. 14 februarie 1970, Bucureti) a fost unul dintre cei mai mari actori romni de comedie. A jucat n multe piese de teatru, precum i n filme. Numele de natere era Grigore Vasiliu, Birlic fiind doar o porecl pe care a primit-o datorit succesului din piesa Birlic, jucat la nceputul carierei sale.Grigore Vasiliu s-a nscut pe 24 ianuarie 1905, n familia unui mic negustor de pe strada Prul Trgului din Flticeni. n copilrie a vrut s se fac clovn la circ, dar a fost tempestiv potolit de ctre tatl su. A absolvit n anul 1924 cursurile Liceului Nicu Gane din Flticeni, fcnd parte din prima promoie a liceului.. A fost strlucit n piesele de teatru D-ale carnavalului, Conu Leonida fa cu reaciunea i O scrisoare pierdut de Caragiale, Avarul i Burghezul gentilom de Molire.sau Doua lozuri. Jocul su era caracterizat de un puternic timbru personal i de o intonaie inimitabil. A jucat n peste 25 de filme, ntr-o perioad n care numrul realizrilor cinematografice era redus.

Birlic inD-ale Carnavalului

Birlic in Doua lozuri

OBIECTIVE TURISTICE Falticeniul dupa locul fruntas pe care il ocupa in ceea ce priveste numarul de scriitori autohtoni se poate mandri si cu cateva obiective turistice de importanta nationala cum ar fi:Muzeul Ion Irimescu,Galeria Oamenilor de Seama,Muzel Nicolae Bacescu sau casa memoriala Mihail Sadoveanu. MUZEUL DE ARTA ION IRIMESCU Aici se afla cea mai mare colecie de autor din tar, peste 300 sculpturi i 1000 desene, care reflect marile teme n jurul crora se ese universul sculpturii artistului: mitologia, maternitatea, muzica, omul ca model n univers. Cladirea este construit ntr-un stil arhitectural sobru, eclectic. Povestea ei dureaz de secole, construcia fiind nceput n 1846. A fost ridicat din caramid, pe o temelie solid. n 1909 i se mai adaug un cat. Se pare c tot n acel an cldirea a devenit sediul palatului administrativ al judeului Suceava. Dupa ocupaia habsburgic, reedina judeului a devenit pentru o vreme Flticeniul. n 1923, cldirea devine sediul Prefecturii judeului Baia, iar ntre 1950 i 1968, sediul Consiliului popular Raional Flticeni.

Un ir de ntmplri, voina oamenilor, dar mai ales cursul destinului au dus n cele din urm la o alegere. Maestrul Irimescu devine Patriarhul de drept al locului care urma s se transforme n Ermitaj-ul flticenean. Aveam multe lucrri n atelierul meu de la Bucuresti. Ideea nfiinrii unui muzeu m stpnea de mult vreme. Am oferit oraului lucrrile, dar am cerut n schimb un spaiu de expunere adecvat. Oficialitile vremii, reprezentate de un om care iubea arta i inelegea menirea ei, Miu Dobrescu, mi-au facut o propunere peste asteptrile mele. Colectia s-a imbogait an de an. Astzi cladirea adapostete cea mai mare colecie de autor din tar i ascunde marele clocot al vieii retras n adncimile imperceptibile ale formelor i care izbucneste indirect, ntruchipat ntr-o imensa lume de

semnificaii.(fragment din cartea De vorb cu maestrul Ion Irimescu, autor Gabriela-Iuliana Curtui).

In present cladirea principala a muzeului este in renovare si intreaga colectie se afla intr-o anexa a acesteia. MUZEUL APELOR MIHAI BACESCU Prin structura i consistena de date tiinifice, Muzeul Apelor Mihai Bcescu se constituie ntr-o veritabil lecie de instrucie i educaie, de pelerinaj n lumea mediului acvatic. Academicianul Mihai Bcescu a druit muzeului peste 700 de exponate, ntre care cteva pot fi considerate de excepie: burei de mare, corali, calmari, homari, stele i arici de mare.

Bun pedagog, cu dragoste fa de mediul nconjurtor, profesorul emerit Vasile Ciurea a ntemeiat , n 1914, primul muzeu din Flticeni. Unul dintre elevii profesorului Vasile

Ciurea este academicianul Mihai Bcescu care nu i-a uitat niciodat primul iniiator n tainele naturii, dar nici locurile natale. Astfel, la 17 august 1982 lua fiin la Flticeni, n semn de iubire i recunotin profesorului Vasile Ciurea, Muzeul de tiine naturale. Din 28 martie 1993, muzeul nu numai c se va numi muzeul apelor, dar va primi i numele ctitorului su Mihai Bcescu. Se mplinea astfel o dorin i o definire elocvent, precum i un gest de aleas gratitudine i preuire celui care i-a nchinat viaa cercetrii mediului acvatic i a dat culturii flticenene dimensiuni valorice perene. Muzeul cuprinde compartimente structurate organic, de un real interes tiinific. Astfel, preuind tradiiile muzeistice flticenene, n dou sli rememorm aspecte ale primului muzeu din localitate, cteva exponate rmase evocnd natura pasiunilor i preocuprilor naintailor notri, n special ale ctitorului de muzeu, Vasile Ciurea. Aici sunt reprezentate aproape toate seciile vechiului muzeu: arheologie, istorie, arme vechi, etnografie, carte veche, numismatic i fotografii. Trsurica, un exponat de mare valoare, executat de Leon Comnino timp de 35 de ani numai din briceag, i expus n 1937 n expoziia universal de la Paris, impresioneaz i reine ndelung atenia vizitatorului prin maiestria execuiei i migala creatorului ei. Muzeul prezint lumea cercettorilor Emil Racovi, Grigore Antipa, Paul Bujor i Ion Boreca, exponatele de aici reliefnd contribuiile tiinei romneti n domeniul hidrobiologiei. Participnd la numeroase expoziii oceanice, descoperind numeroase specii de peti i crustacei, academicianul Mihai Bacescu a druit muzeului peste 700 de exponate. Toate acestea sunt expuse n dou sli, ca un omagiu adus savantului Mihai Bacescu, muncii sale de cercetare i autor a peste 475 de lucrri tiinifice originale publicate singur sau cu colaboratori din tar i strinatate. Bucuria nespus de mare a vizitatorilor, mai cu seam a celor tineri, este atunci cnd ajung la partea vie a muzeului: acvariile. n cele 13 bazine cu o capacitate de peste 11.000 litri de ap, traiesc numeroase specii de peti indigeni i exotici, broate estoase, scoici i raci. Zestrea muzeului este mbogit pe deplin i cu un glob geografic, unic n lume, prin faptul c red la scar, alturi de relieful uscatului, configuraia reliefului subacvatic. Donat n 1986, globul geografic a fost executat cu maiestrie i cu o exactitate milimetric, pe parcursul a cinci ani i jumtate, de ctre profesorul de geografie Isaic Neculai din Vadul Moldovei.

GALERIA OAMENILOR DE SEAMA Aa cum la nceputul veacului intelectualii flticeneni ardeau de nerbdare s ctitoreasc un muzeu n trgul lor, n deceniul 70 n sufletele entuziatilor locului se ntea, impunndu-se repede, ideea organizrii unui muzeu care s arate ce nsemnaser Flticenii pentru cultura romneasc, ce urme adnci lsaser cei care pe aceste pmnturi vzuser lumina zilei, aici nvaser carte sau i petrecuser ntreaga lor via, ori numai o parte din ea. Pe strzile oraului mai existau nc mrturii despre aceste treceri ilustre. Se aezaser acolo unde se cuvenea plci care s aduc aminte. Atmosfera era saturat de amintiri. Struiau n aburul subire i transparent de deasupra oraului Oamenii locului rvneau la ceva mai mult, la ceva mai pregnant. O cronic n care cele alese s fie nsemnate pentru vecie. Struina acestor oameni de bine a gsit ecou. Horia i Vasile Lovinescu au donat casa lor de pe strada Sucevei, ca s adposteasc muzeul numit inspirat Galeria Oamenilor de Seam ai Flticenilor. Era i original. Nicieri n ar nu mai exista un asemenea muzeu. Se ivise din atmosfera bogatei spiritualiti a locului. i deschidea porile la 16 iulie 1972. Sutele i sutele de mii de oameni care i-au trecut de atunci pragul s-au simit mbogii sufletete. Imaginea despre Flticeni a cptat nuane i o aureol spiritual ce dinuie pentru totdeauna. Se ntlnesc aici cu Ion Creang, cu nzdrvniile lui fr seamn, ale lui i ale tovarilor si din vremea cnd erau elevi la coala de catihei din Flticeni i chiriai n casa lui Pavel Ciubotarul, cel pe care catiheii il aduseser n pragul nebuniei, cu Mihail Sadoveanu, elev la Folticeni, notat cu 10 la teza de romn de profesorul Nicolae Apostol, dar repetent din cauza matematicii, ce plise n faa chemrii iazului de la Nada Florilor, cu Sadoveanu scriind n bojdeuca Ecaterinei Blu, trudind cu fora lui de uria al cuvntului, cu Sadoveanu mprind n Grdina Linitii. Dar cte istorii nu se es cu fir de poveste, de borangic, cte dtrumuri nu se deschid, cte biografii captivante, memorabile, nu se contureaz? Din vitrine ne privesc manuscrisele lui Eugen Lovinescu, tlmcind nverunarea muncii i frmntri luntrice ce altfel par strine chipului su mpresurat de lintea i pacea ninsorii prului lins. Anton Holban ne apare tnr, dar mnat de suferine si mhniri, cu sufletul mohort la gndul

apropiatei mori a Profirei Lovinescu , a bunicii care se pregtete s moar, cu inima cuprins de prevestirea propriului i prematurului su sfrit. Biografii ale unor oameni de seam care i-au nchinat viaa propirii spirituale a neamului lor: scriitorii Nicolae Gane, Nicolae Beldiceanu, Ion Dragoslav, Vasile Savel, Horia Lovinescu, Vasile Lovinescu, Aurel George Stino, Nicolae Labi, Nicolae Jianu, Mihail erban, folcloritii Artur Gorovei, Mihai Lupescu, Alexandru Vasiliu Ttrui, actorii Matei Millo, Jules Cazaban, Grigore Vasiliu-Birlic, pictorii Aurel Beu, tefan oldnescu, Dimitrie Hrlescu, savanii Dimitrie Leonida i Nicolae Grigora, i multi, muli alii. Oameni de seam, ivii din acest pmnt al fertilitii spirituale

Obiectivele turistice din municipiul Falticeni si mprejurimi necesita o popularizare mai eficienta prin materiale promotionale diversificate. n plus trebuie avuta n vedere diversificarea serviciilor si prestatiilor (cazare, transport) pentru turisti. Cifra de afaceri din servicii si turism, desi n crestere, ramne totusi infima fata de potentialul turistic pe care l ofera zona: 128 de locuri si case memoriale, 4 muzee - dintre care doua de importanta nationala - colectii de arta, apropierea de manastirile din nordul Moldovei, apropierea de zonele de belvedere, terenuri de vnatoare (urs, caprior, mistret etc.) pescuit sportiv.

SITUATIA ECONOMICA A ORASULUI FALTICENI Incepand cu anul 1960 orasul Falticeni a fost puternic industrializat cu o economie puternica, reprezentata prin unitati industriale din ramurile textila, chimica, prelucrarea si industrializarea lemnului, confectii, tricotaje, alimentara, sticlarie-menaj, precum si unitati de prestari servicii si constructii civile. Pana in anul 1990 in Falticeni a fost bine dezvoltata industria lemnului cu:(o fabrica de PAL,4 fabricute de mobila si o fabrica de cherestea),industria chimica:(fabrica de detergenti,mase plastice si vopsele),industria textila cu cea mai importanta fabrica din oras:Filatura care oferea peste 5.500 de locuri de munca.Agricultura era deasemena importanta,Falticeni-ul a fost un important bazin pomicol si statiune de cercetare pomicola. Astazi,mai exista numai o fabricuta de mobila(ARVA),una de chereastea(FORESTFALT),o fabricuta de Plexiglas,una de confectii(LOVERS,cu capital Italian)si mai multe ateliere de tamplarie din PVC cu geam termopan(TROCAL,TRIONEC).Filatura s-a restructurat si au aparut mai multe firme cu diverse obiecte de activitate. La sfrsitul anului 2002 n Municipiul Falticeni erau nregistrati 1.623 agenti economici. Ponderea cea mai mare o detine sectorul comercial (comert cu ridicata si cu amanuntul) cu 1239 agenti economici, reprezentnd peste 76 % din total. n ordinea descrescatoare a numarului operatorilor de piata, serviciile si turismul detin o pondere de 16,9%, sectorul industrial 5%, constructiile si agricultura avnd o pondere relativ egala, de 0,8%. Societatile de tip SRL domina piata operatorilor cu 720 unitati (44,3% din total) cu obiect preponderent de activitate n sfera comerciala si a serviciilor urmate de asociatiile familiale (22,1% din total). Exista un numar mare de comercianti / operatori de piata persoane fizice: (476) cu activitati liberale n domeniul comercial si al serviciilor, dar si n industrie si constructii. Acestia au o pondere de aproximativ 29,3% n totalul operatorilor de piata. Societatile comerciale pe actiuni au o pondere de 1,6% din total, aproximativ n numar egal pe toate sectoarele economice fiind din categoria ntreprinderilor mari si mijlocii. Dezvoltarea micilor afaceri este esentiala pentru economia municipiului, deoarece starea economica si sociala este n strnsa dependenta cu succesul afacerilor ntreprinzatorilor particulari, care contribuie la dezvoltarea economiei locale, oferind si noi locuri de munca. Urmarind evolutia cifrei de afaceri pe perioada ultimilor patru ani, se observa o crestere continua a acesteia n sfera comertului si industriei. Domeniile de activitate Comertul Din datele prezentate se remarca faptul ca aceasta activitate este preponderenta n totalul activitatilor economice deoarece aria de polarizare a municipiului se suprapune pe unitatea administrativa (pna n 1968) a raionului Falticeni (1362,3 km2) iar sectorul este n totalitate n proprietate privata. Cifra de afaceri realizata nregistreaza o evolutie ascendenta de la an la an (1.103.411 milioane lei n anul 2002). Evolutia ascendenta a cifrei de afaceri se datoreaza n mare parte cresterii fluxurilor financiare intrate n oras

(inclusiv prin trimiterile de valuta a celor ce lucreaza n strainatate), diversificarii activitatilor de servicii, cresterii vnzarilor de materiale de constructii si mai putin prin cresterea puterii de cumparare a populatiei. Industrie Municipiul Falticeni este centrul polarizator al activitatilor economice ce se desfasoara pe teritoriile comunelor adiacente. Dupa 13 ani de tranzitie, productiile industriale si agricole sunt nca n regres fata de 1989 dar n usoara si continua crestere fata de anul 1997. Industria reprezenta activitatea de baza a orasului, numarul de salariati care lucrau n aceasta ramura depasind la nceputul anului 1997 un procent de 65,5% din totalul de salariati. Datele centralizate n tabelele 1 si 2 sunt elocvente pentru ceea ce mai exista n prezent. Cifra de afaceri realizata n industrie la sfrsitul anului 2002 a fost de 646.592 milioane lei. Agricultura Suprafata agricola a municipiului Falticeni este de 1865 ha, din care: 1. 2. 3. Nr. crt. Specificatie Teren arabil Pajisti naturale Vii si livezi Suprafata (ha) Pondere (%) 1063 57,0 343 18,4 459 24,6

Sectorul agricol de stat este reprezentat de Statiunea de cercetare - dezvoltare pentru pomicultura Falticeni care are o suprafata de 504 ha livezi. Sectorul agricol privat este reprezentat de 11 societati comerciale care nsumeaza cca. 1100 ha teren din care cca. 1000 ha livezi (dobndite de la fostele IAS Falticeni, Asociatia intercooperatista Falticeni precum si de la Statiunea pomicola Falticeni). Lucrarile agricole se efectueaza cu utilaje cu un grad de uzura ridicat, durata de functionare a 50% dintre acestea fiind de mult depasita. Cresterea animalelor este bine reprezentata n zona, dovada fiind numarul relativ mare de societati comerciale axate pe procesarea carnii si a laptelui. Venituri nsemnate se obtin din piscicultura (PISCICOLA S.A.), de pe cele 600 ha luciu de apa. Foarte bine reprezentata n zona este si activitatea de morarit si panificatie precum firmele Astratex,Dizing,Arnos. Analiza fondului funciar denota ca suprafata agricola reprezinta 68,3% din suprafata totala a unitatii administrative, preponderente fiind terenurile agricole si livezile. n ciuda cresterii constante, evolutia cifrei de afaceri nregistrate de agentii economici n agricultura a fost descendenta n anul 2001, dar a crescut din nou ncepnd cu 2002.

Serviciile si Turismul Obiectivele turistice din municipiul Falticeni si mprejurimi necesita o popularizare mai eficienta prin materiale promotionale diversificate. n plus trebuie avuta n vedere diversificarea serviciilor si prestatiilor (cazare, transport) pentru turisti. Cifra de afaceri din servicii si turism, desi n crestere, ramne totusi infima fata de potentialul turistic pe care l ofera zona: 128 de locuri si case memoriale, 4 muzee - dintre care doua de importanta nationala - colectii de arta, apropierea de manastirile din nordul Moldovei, apropierea de zonele de belvedere, terenuri de vnatoare (urs, caprior, mistret etc.) pescuit sportiv. Obiective muzeale: Muzeul de Arta "Ion Irimescu" - pune la dispozitia publicului o bogata si valoroasa expozitie permanenta de arta contemporana, constituita din donatia maestrului Ion Irimescu, artist centenar; Muzeul Apelor "Mihai Bacescu" - fondat de academicianul Mihai Bacescu, prieten si colaborator al oceanografului Jacques-Yves Costeau si elev al savantului Emil Racovita. Muzeul prezinta lumea apelor. n muzeu exista o sala a acvariilor, un glob terestru n relief (inclusiv relieful marin) cu diametrul de 1,50 m, lucrari de grafica si un valoros fond documentar; Galeria Oamenilor de Seama din Falticeni - ofera vizitatorilor o incursiune n atmosfera spirituala a Falticenilor si a oamenilor sai de cultura: scriitori, pictori, actori, muzicieni, oameni de stiinta (peste 140 de personalitati de valoare nationala sau internationala); Casa Memoriala "Mihail Sadoveanu" - prima casa construita de marele scriitor, pastreaza atmosfera specifica operei sadoveniene.