Ce este lordoza Regiunea lombar are o curbur fiziologic n plan sagital, care are concavitatea orientat spre posterior.

Aceast curbur fiziologic poart numele de lordoz n literatur. Lordoza fiziologic este ntlnit i la nivelul coloanei cervicale. O accentuare a acestor curburi sagitale poart numele de hiperlordoz sau simplu, lordoz. n aceast situaie din urm, termenul este folosit cu semnificaia de lordoz patologic, ns n practic nu se folosete dect cu aceast semnificaie i astfel nu se produce nici o confuzie. Unghiul limit dintre normal i patologic este destul de greu de precizat n cazul lordozei. Lordoza patologic sau hiperlordoza este cel mai adesea ntlnit n regiunea lombar. Aceast modificare a curburii lombare o ntlnim mai des la femeile care poart tocuri nalte. Afeciunea poate aprea la orice vrst. Totui, la copiii mici exist o aparent hiperlordoz lombar (comparativ cu gradul normal de la adult), datorit imaturitii sistemului musculo-scheletal. Aceasta nu nseamn c sugarul nu poate suferi de hiperlordoz. n lordoza lombar, bazinul este nclinat spre anterior, se afl n aa numita poziie de anteversie, cu tendina de orizontalizare. Abdomenul este aparent mrit, din cauza curburii accentuate a coloanei lombare i este mpins spre anterior. Aceste modificri de postur se nsoesc i de hiperextensia genunchilor sau genu recurvatum. Lordoza cervical este foarte rar ntlnit. Uneori apare n artroza cervical sau spondilartroza cervical. n aceast ultim situaie, postura este modificat astfel: gtul i capul rmn n poziie vertical sau se apleac nainte pentru a compensa lordoza cervical. Lordoza lombar este clasificat n mai multe forme. Forma static este de obicei profesional i este ntlnit i la femeile care poart tocuri nalte, precum i la persoanele cu cifoz, la care coloana vertebral ncearc s se compenseze. Lordoza dinamic i lordoza fixat apar n circumstane care evolueaz de obicei mai sever. Lordoza fixat, de exemplu, este ntlnit n urma unor traumatisme vertebrale sau ca rezultat al unor retracii fibroase (cicatriceale), n urma unor inflamaii.

De cele mai multe ori, lordoza este una postural, profesional, care se poate corecta uor i care nu se asociaz cu alte complicaii. Condiia pentru ca evoluia s fie favorabil este s se consulte un kinetoterapeut ct mai curnd de la apariia durerilor lombare.

Cauzele lordozei Lordoza reprezint curbura accentuat a coloanei vertebrale, cu convexitatea anterior i concavitatea posterioar. Cel mai des este ntlnit la nivelul coloanei vertebrale lombare. Lordoza poate fi determinata de suprapondere, sarcina, defecte din natere. O cauz destul de frecvent i uor de abordat terapeutic, este reprezentat de poziia eznd meninut timp ndelungat slujbele de birou, statul pe fotoliu la televizor sau mersul cu maina. Organismul uman trebuie s se adapteze la toate aceste poziii. Aceast adaptare presupune ca unii muchi s sufere contractura i s se scurteze, iar alii s devin mai slbii (mai puin folosii) i se alungesc. Apare astfel un dezechilibru de fore i de tonus la nivelul musculaturii spatelui i se instaleaz lordoza. Flexorii oldului (n special muchiul iliopsoas) i extensorii trunchiului (erector spinae i quadratus lumborum) sunt principalii muchi care sufer contractura i scurtarea. Acetia sunt muchii care au nevoie de exerciii de stretching n scopul corectrii lordozei. Muchii slbii i alungii sunt cei ai abdomenului (dreptul abdominal, oblicul intern i oblicul extern) i extensorii oldului (gluteul mare sau fesierul mare i muchii posteriori ai coapsei). Ei vor avea nevoie de exerciii cu rezisten pentru dezvoltarea forei musculare. Datorit acestui dezechilibru muscular, diametrul superior al pelvisului devine nclinat spre anterior astfel nct bazinul proemin spre posterior. n consecin, lordoza reprezint urmarea unui dezechilibru muscular. Exist i alte tipuri de lordoz care apar de exemplu n unele boli neuromusculare, afeciuni congenitale (acondroplazia), deformri vertebrale congenitale sau

afeciuni ale oldurilor. Lordoza mai apare i ca o form de compensare a unei alte curburi patologice cifoza dorsal. n aceast situaie lordoza apare deoarece coloana vertebral trebuie s fie ntr-un echilibru perfect pentru a ne asigura postura i deplasarea. Cifoza dorsal, cu convexitatea orientat spre posterior dezechilibreaz coloana i astfel trebuie s existe o curbur cu convexitatea posterioar, care s o compenseze pe prima. Aceasta este o situaie deosebit, n care nu se poate ncepe corectarea cifozei fr corectarea prealabil a lordozei compensatorii. Factorii de risc in lordoza Principalul factor de risc al lordozei este reprezentat de prezena altor curburi patologice ale coloanei vertebrale. De exemplu, n cifoza dorsal, coloana vertebral are tendina previzibil de a-i compensa statica prin apariia lordozei lombare i eventual a celei cervicale. Inflamaiile sau traumatismele la nivelul coloanei vertebrale reprezint de asemenea factori de risc pentru lordoz. Acesti factori determin o form de lordoz fix, datorit unor fore mecanice care acioneaz direct i deformeaz coloana vertebral. Din cauza complicaiilor posibile ale afeciunilor cauzale, aceast form de lordoz este de obicei sever. Rahitismul este factor de risc pentru lordoza dinamic sau lordoza de sinergie dinamic. Rahitismul induce o atonie a musculaturii abdominale. Astfel apare o hipertonie relativ a musculaturii extensoare a trunchiului i se instaleaz dezechilibrul forelor musculare care este caracteristic n lordoz. Acest tip de dezechilibru mai poate fi ntlnit n unele tipuri de distrofii musculare, dar i la femei, dup natere, cnd exist tot o atonie a musculaturii abdominale. Anumite profesii pot predispune la apariia lordozei. Acesta este exemplul muncilor de birou, care necesit poziie eznd prelungit. Aceasta lordoz profesional este o form static de lordoz. Alt factor de risc pentru lordoz static este reprezentat de purtarea tocurilor nalte, cnd se produce un dezechilibru spre anterior n statica coloanei vertebrale. Acest dezechilibru este compensat prin accentuarea curburii lombare i nclinarea corpului napoi. De asemenea, aceast afeciune se ntlnete des la femeile gravide, la gimnaste, notatoare i balerine (datorit mersului pe vrfuri).

Un alt factor de risc pentru lordoz, dar i pentru alte tulburri de static i dinamic ale coloanei vertebrale, este reprezentat de suprapondere sau obezitate. De evitat in lordoza Lordoza se nsoete de cel mai suprtor simptom: durerea. Lordoza nu se va corecta i durerea se va accentua atunci cnd nu sunt urmate anumite reguli, mai ales igieno-dietetice. Dac lordoza exist, se vor evita anumite gesturi i posturi duntoare, astfel: - staionarea pe un singur picior; - posturile asimetrice cu sprijin mai accentuat pe un picior; n ortostatism, se va ncerca distribuirea greutii n mod egal pe ambele picioare; - micrile exagerate de extensie, de flexie i de flexie lateral, ca i ridicarea braelor la vertical. Acestea sunt micri care alungesc musculatura abdominal i scurteaz extensorii trunchiului. Astfel, se accentueaz dezechilibrul existent ntre aceste dou grupe musculare i se accentueaza lordoza. - poziia cu trunchiul aplecat nainte meninut pentru mult timp; - transportul unor greuti mai mari de 2 kilograme. Dac este necesar ridicarea unei greuti, aceasta se va face prin ndoirea genunchilor i meninerea spatelui uor curbat. - purtarea pantofilor cu toc nalt; - poziia eznd prelungit. Dac este necesar s fie meninut mai mult timp, trebuie s se stea pe tot scaunul, rezemat de speteaz i cu picioarele ridicate i sprijinite pe un scunel mic. Aceast poziie este menit s menin coloana lombar ntins. Nu se recomand poziia picior peste picior.

Fizioterapia lordoza

in Recuperarea medicala a unei deficiente fizice se face in general cu ajutorul mijloacelor de fizioterapie. Cele mai importante metode folosite sunt: galvanizarile, ioniterapia electrica, faradizarea, curentii

diadinamici, razele ultraviolete si ultrasunetele. Razele ultraviolete si ultrasunetele sunt introduse la electroterapie deoarece aceste forme de energie, acesti agenti fizici se obtin cu ajutorul unor aparate, prin conversia energiei electrice. Aceste metode sunt folosite in deformarile coloanei vertebrale pentru ca au mai multe efecte favorabile. Ultrasunetele si curentii diadinamici incalzesc in profunzime regiunea si astfel reduc contractura musculara si retractiile fibroase care tractioneaza coloana vertebrala. Masele musculare si ligamentele cu modificari de retractie si fibrozare (cicatrizare) devin mai suple in urma ionizarilor cu iodura de potasiu in concentratie de 4-5%.

Acelasi efect il au si ultrasunetele cu hidrocortizon 1% - ultrasunetele favorizeaza patrunderea hidrocortizonului in tesuturile din profunzime, unde isi exercita actiunea. Pentru contracturile musculare se folosesc cu succes baile de lumina infrarosie iar pentru hipotonia musculaturii abdominale optiunile sunt: termoterapia si algitoniflax (curenti aperiodici de joasa frecventa, curenti faradici si galvanizari). Un alt efect important al electroterapiei este reprezentat de reducerea durerii si limitarea calcificarilor din spondiloza secundara.

Hidroterapia este folosita singura doar in scop sedativ sub forma hidrotermoterapiei bai generale cu apa termala. De obicei, in deformarile coloanei vertebrale este mai eficienta asocierea hidroterapiei cu kinetoterapia. Mai exact, metoda se refera la proceduri de kinetoterapie aplicate in bazine cu apa termala sau apa minerala. Unul dintre efectele benefice este reprezentat de cresterea tonusului muscular sau mai bine zis, de crestere a fortei de contractie musculare. Apa opune o rezistenta mai mare la miscare si astfel contractia musculara izometrica reprezinta un procent mai mare din fiecare miscare efectuata.

Ca metode principale de prevenire a deformarilor coloanei vertebrale, sunt

recomandate: inotul si gimnastica respiratorie. Gimnastica respiratorie se face tot in apa sub forma de inot (10-15 minute) sau alte programe speciale. Kinetoterapia in lordoza Programul de kinetoterapie trebuie sa fie elaborat de un specialist in domeniu deoarece necesita o evaluare cat mai clara a posibilitatilor fizice (musculare si articulare) ale fiecarei persoane in parte. Tratamentul este astfel individualizat si nici o persoana nu va reactiona la fel ca cealalta. Programul de kinetoterapie trebuie supravegheat in intregime de catre specialist. Este foarte important ca exercitiile sa fie efectuate corect pentru a nu suprasolicita coloana vertebrala si pentru evitarea accidentelor. In functie de evolutia fiecarui caz in parte, tratamentul poate suferi modificari adaptate starii bolnavului din momentul respectiv. Aceasta flexibilitate a programului este necesara pentru o recuperare cat mai rapida, in functie de raspunsul fiecarui bolnav. Este de preferat ca aceasta forma de terapie sa se realizeze intr-o sala de recuperare dotata corespunzator. Astfel, se maresc considerabil sansele de recuperare prin mijloacele specifice pe care le pune la dispozitie.

Lordoza posturala este forma cel mai des intalnita si astfel, pe aceasta forma se va concentra si articolul. Kinetoterapia are scopul de a reeduca postura, de a restabili supletea la nivelul musculaturii lombare, de a recupera forta musculara si de a reechilibra coloana vertebrala in ansamblul ei.

Un exercitiu de baza pe care kinetoterapeutul il va lucra cu dumneavoastra, este urmatorul: Exercitiul se realizeaza in decubit dorsal (intins pe spate) cu flexia coapsei pe bazin si cu genunchii indoiti (dubla flexie a membrului inferior) si talpile lipite de perete. Mai exact, aduceti genunchi indoiti spre piep si lipiti talpile de perete astfel incat sa se formeze 2 unghiuri de aproximativ 90 de grade: unul intre abdomen si coapse si unul intre coapse si gambe. In acesta pozitie, kinetoterapeutul va executa un exercitiu pasiv, apasand cu mainile pe genunchi, in sensul axului coapsei, adica in jos. Acest exercitiu poate fi realizat si activ, cand va incrucisati mainile pe gambe si

dumneavoastra

apasati

coapsele

pe

abdomen.

Exista numeroase alte exemple de astfel de exercitii. Acestea trebuie practicate timp de 10-15 minute, de mai multe ori pe zi, in fiecare zi. Masajul in lordoza Masajul este recomandat in orice afectiune si cu atat mai mult in situatiile de surmenaj deoarece are anumite efecte generale benefice: stimuleaza functia aparatului cardio-respirator, stimuleaza metabolismul bazal si are efecte favorabile asupra starii generale imbunatateste somnul si inlatura oboseala musculara. In prezent, se discuta chiar de un efect de stimulare a eliberarii de endorfine. Endorfinele sunt substante sintetizate in interiorul organismului, care sunt asemanatoare cu morfina si care actioneaza prin intermediul acelorasi receptori. Printre altele, aceste substante sunt implicate si in generarea unei stari de bine, chiar de euforie. Din acest motiv s-a teoretizat o ipoteza care afirma caracterul adictiv al masajului. Astfel, nu se recomanda cure de masaj prelungite ci se fac in medie cam 10 sedinte urmate de o pauza. Aceasta ipoteza nu a fost inca demonstrata in toate studiile stiintifice.

Masajul in lordoza se efectueaza atat asupra regiuniii lombo-sacrate cat si asupra regiunii dorsale. Pentru acest tip de masaj, persoana cu lordoza trebuie sa fie asezata in decubit ventral (intins cu fata in jos) si cu bratele pe langa corp. Orice masaj incepe clasic prin manopere de netezire. Acestea au rolul de a incalzi tegumentul, de a stimula drenajul venos si limfatic si de a acomoda kinetoterapeutul cu bolnavului si invers. Dupa neteziri se executa manevre de framantare si apoi din nou netezirile. Urmeaza apoi geluiri cu efect decontracturant, din nou neteziri, apoi frictiuni si tapotament si vibratii. Masajul se incheie dupa aproximativ 20 de minute, tot cu neteziri. Daca bolnavul cu lordoza are dureri lombare este de preferat sa se administreze antiinflamatoare nesteroidiene inainte de procedura. Inainte de masaj se mai pot folosi proceduri de termoterapie cu rol de relaxare a musculaturii.

Masajul este interzis la persoanele cu boli maligne (cancer), cu boli infecto-

contagioase sau cu sindroame hemoragipare afectiuni hematologice caracterizate prin tendinta ridicata la hemoragii care sunt foarte greu de stapanit. De asemenea masajul reprezinta o procedura foarte riscanta si nu este recomandat la persoanele cardiace mai ales daca au avut un infarct miocardic acut recent, au tulburari de ritm si de conducere, hipertensiune arteriala, anevrism de aorta, endocardita sau pericardita. Exista mai multe situatii in care masajul este contraindicat si din acest motiv, inainte de a incepe un astfel de tratament trebuie sa treceti printr-o serie de examinari clinice si de laborator.