Lordoza

Definitie
Lordoza reprezinta o deviatie a coloanei vertebrale, in plan sagital cu concavitatea indreptata posterior, prin accentuarea curburilor fiziologice. Lordozele sunt fiziologice in regiunea cervicala si lombara pana la un anumit grad. Exagerarea lor mai ales in regiunea lombara pune probleme terapeutice deosebite. Limita dintre normal si patologic este destul de greu de precizat in cazul lordozelor. Lordoza din regiunea toracala este mai grava daca ajunge la T3 si patologica daca ajunge sa intercepteze T12. O lordoza atat de inalta afecteaza organele mediastinale si in special cordul si vasele mari.

Cauze

Lordozele pot avea cauze multiple de producere: rahitism, osteoporoze, torticolis, afectiuni posttraumatice, boli ale sistemului nervos central, paralizia spastica, spondilita anchilozanta, tulburari de auz, atitudini vicioase si datorita spondilozelor la nivelul coloanei lombare. Lordoza este mai frecventa la femei, in special cele care poarta tocuri inalte si dupa nastere datorita atoniei musculare abdominale. Lordoza o intalnim des la gimnaste, inotatoare, gravide, persoane grase, la balerine (din cauza mersului pe varfuri), la persoane care poarta incaltaminte cu tocuri inalte (se produce un dezechilibru spre inainte ce se compenseaza prin inclinarea trunchiului inapoi in curbura lombara).

Clasificarea lordozelor
Dupa cauze lordoza poate fi: Lordoza statica (de obicei profesionala) poate aparea in cazuri patologice si este deosebit de suparatoare (displezie luxanta a ambelor solduri, coxalgie, etc.). De asemenea se poate intalni la femeile obisnuite sa poarte permanent incaltaminte cu tocuri inalte, precum si la cifotici sau bolnavii cu pelvisul basculant posterior (sacro-orizontalizat). Lordoza dinamica cu patologie neurologica diversa, distrofica sau ca rezultat al dezechilibrului dintre flexorii si extensorii trunchiului (exemplu: atoniile abdominale, rahitism, tumori, tulburari digestive). Lordoza fixa care apare in urmatoarele circumstante: la adolescenti (lordoza dureroasa a adolescentilor, posttraumatic ca rezultat a unei retractii fibroase postinflamatorie sau dezechilibrelor sacrococcigiene prin alunecari ale vertebrelor).

Anatomie patologica

Gatul si capul raman pe verticala sau se inclina inainte pentru a compensa curbura lordotica cervicala. In regiunea lombara, bazinul prezinta o anteversie accentuata tinzand sa se culce pe orizontala. Abdomenul proemina inainte, iar membrele inferioare sunt intinse din genunchi sau cu genunchii in hiperextensie (genum recurvatum). Cu timpul hiperlordoza va avea repercursiuni asupra apofizelor spinoase la care se vor produce leziuni de uzura. Devine patologica cand curbura lordotica fiziologica este depasita ca amplitudine sau cand este localizata in regiunea dorsala. Dupa Vadervael, statul la verticala accentueaza curburile fiziologice ale coloanei, scurtand spinalii, ei fiind muschii care lordozeaza si nu greutatea corpului si slabiciunea axtensorilor. O cauza care determina compensarea lordotica ar fi mobilitatea redusa in miscarea de abductie a membrelor, -450 pentru articulatia coxo-femurala si 900 pentru articulatia scapulohumerala, iar depasirea acestor limite secaracterizeaza prin lordoze. Lordoza este la originea tuturor devierilor de coloana vertebrala deoarece omul prin ridicarea sa la verticala, de la pozitia de patruped si prin miscarea membrelor, pornind de la o amplitudine medie, nu face altceva decat sa accentueze lordozele fiziologice. Prin ridicarea la verticala, corpul trebuie sa-si gaseasca un echilibru care nu se realizeaza atat contractia muschilor posteriori care ar fi antagonisti ce trage corpul inainte: Abdomenul inainte (cifoza dorsala); Spatele inapoi (cifoza dorsala); Capul inainte (lordoza cervicala).

Pe de alta parte, miscarile de extensie a bratelor si a coapselor peste o anumita limita, nu se poate face decat cu compensare lordotica. Muschii spinali, extensori ai coloanei vertebrale, am vazut ca produc lordoza, in compensare - cifoza. Ei mai au si o actiune de rotatori si flexori laterali (sistemul tranzversospinos), ai coloanei si deci pot contribui si la formarea scoliozei de unde rezulta ca la originea deviatiilor coloanei nu sunt decat lordoze. S-a constatat ca spatiul popliteu al membrelor inferioare ar fi o a reia concavitate posterioara impreuna cu celelalte doua: lombara si cervicala. Incercand sa intindem picioarele din genunchi, din pozitia sezand, acest lucru nu este posibil decat prin stergerea curburii lordotice, mai ales cea lombara si invers cautand sa redresam curbura lombara, aceasta nu se poate face decat indoind usor picioarele din genunchi. S-a constatat ca lordoza este insotita de rotarea interna a membrelor inferioare si superioare. Se poate spune ca muschiul diafragmei in afara actiunii sale in respiratie este un muschi lordozat daca tinem seama de insertiile lui pe vertebrele 2, 3 si chiar 4 lombare.

Accentuarea curburii lordotice prin anteversia bazinului este posibila in cazurile urmatoare: Atonia abdominalilor, in special al dreptului abdominal. Miscarile nesustinute anterior trag coloana lombara, de care sunt fixate si abdomenul proemina. Astenia generala continua sau ocazionala, lipseste individul de tonusul posturii, lasandu-se apasat de greutatea corpului sustinut, se poate spune ca sustinerea este facuta numai de ligamente fare participarea continua a musculaturii erectoare. Atonia gvadricepsului care determina o flexie a genunchilor prin relaxarea ischio-gambierilor; Rotatorii membrelor superioare si inferioare hipotonice, contribuie la accentuarea lordozelor cervicale si lombare. Acesti muschi sunt corectori. Folosirea incorecta a inspiratiei diafragmatice care poate contribui la lordozare. Muschii spinali (cervicali si lombari) hipertonici sunt scurtati. Afectiunile care pot insoti lodoza sunt: Luxatile congenitale de sold bilaterale; Spondilita anchilozanta; Miopatiile prin lezarea muschilor fesieri.

Simptomatologia (istoricul bolii, anamneza, starea prezenta si simptome)

Simptomatologia subiectiva a lordozelor este foarte redusa. In perioada de evolutie a suferintei bolnavii acuza simptome de astenie, durere. Astenia este relativa, pacientul nu este capabil la eforturi fizice si intelectuale. Musculatura ii oboseste repede in diverse posturi. Durerea este un simptom frecvent, datorita instalarii contracturilor sau a atrofiilor musculare, redorilor articulare, fie scaderea vitezei de conducere nervoasa, a diminuarii miscarilor si slabiciunea sistemului nervos central.