Contabilitatea Institutiilor Publice Note de curs

Curs 1. Institutiile publice si bugetul public national

1.1.

Institutiile publice, definire, rol si organizare Institutiile publice reprezint acele unitati economice institutionalizate, a caror functie

principala consta in redistribuirea veniturilor si a avutiei pe seama serviciilor prestate populatiei, in cazurile in care intreprinderile, firmele nu ofera astfel de servicii pe piata sau le ofera in cantitati insuficiente. Insttutiile publice mai sunt numite si administratii publice si sunt formate din administratia centrala, administratii sociale si administratii locale.

In conformitate cu Legea nr.500/13.08. 00 privind finantele publice, institutiile publice cuprind! "arlamentul, #dministratia "rezidentiala, ministerele, celelalte organe de specialitate ale administratiei publice centrale si locale, alte autoritati publice, institutiile publice autonome, precum si institutiile din subordinea acestora, indifferent de modul de finantare a activitatii acestora. $esursele financiare publice provin din impzite ,ta%e, contributii si venituri nefiscale, preluate de la personae &uridice si fizice, cu luarea in consideratie a potentialului lor economic si a altor criterii stabilite de lege. 'imensionarea c(eltuielilor publice si repartizarea acestora pe destinatii si ordonatori de credite se efectueaza in concordanta cu obiectivele srategiei de dezvoltare economica si sociala a tarii si cu prioritatile immediate stabilite de autoritatile publice competente. )ontabilitatea bugetara trebuie sa asigure reflectarea *ntregului proces ai e%ecutrii bugetului de stat pe feluri de venituri si c(eltuieli pe verigile sistemului bugetar, precum si pe fiecare organ financiar si institu+ie bugetara in parte. 'e asemeni, contabilitatea bugetara trebuie sa furnizeze datele necesare cunoa,terii mi&loacelor materiale si bne,ti aflate in folosin+a institu+iilor bugetare, permi+-nd in acest fel e%ercitarea controlului
asupra utilizrii acestora. )ontabilitatea bugetara se tine la nivelul tuturor componentelor sistemului bugetar. #ceste componente pot fi grupate dupa mai multe criterii, astfel!

1.
a.

Din punct de vedere al subordonarii:

institu+ii ale administratiei publice centrale, cuprind! "resedentia $omaniei, "arlamentul, ministerele si celelalte autoritati centrale de specialitate si institutiile teritoriale din subordinea lor/

b. institu+ii ale administratiei publice locale, cuprind! autoritatile administratiei publice locale, formate din consiliile
&udetene, municipale, orasenesti si comunale, institutiile publice si serviciile publice cu personalitatee &uridica, indiferent de modul de finantare a actvitatii lor. 2. Dupa modul de finanare:

a. institu+ii finan+ate integral de la buget 0 situatie in care veniturile pe care le realizeaza au obligatia sa le verse in
totalitate, la bugetul din care sunt finantate/

b. institu+ii cu finan+are mi%ta, obtin venituri proprii care sunt completate din fonduri

bugetare, sub forma subventiilor sau transferurilor bugetare/ in aceasta situatie, veniturile proprii pe care le realizeaza institutiile in cauza se retin pentru autofinantare, iar cele nefolosite la sfirsitul anului se reporteaza pentru anul urmator/ c.
institu+ii finantate integral din fonduri speciale. #ctivitatea finantelor publice cuprinde!

a.

elaboraea si e%ecutia ugetului public national pe toate structurile acestuia!bugetul de stat, bugetul asigurarilor sociale de stat, bugetele locale, bugetele fondurilor speciale, bugetul trezoreriei statului, bugetul institutiilor publice autonome/

b. incasarea impozitelor, ta%elor si celorlalte venituri ale statului stabilite prin lege/ c. utilizarea mi&loacelor financiare aflate la dispozitia institutiilor publice, indiferent

de nivelul de subordonare al acestora/

d. controlul modului in care au fost utilizate mi&loacele materiale si banesti apartinind
institutiilor publice.

1.2 tructura organizatorica a sistemului bugetar

In +ara noastr sistemul bugetar cuprinde urmtoarele domenii! *nv+m-ntul, sntatea, cultura, aprarea +rii, autoritatea public, &usti+ia, asisten+a ,i protec+ia social, protec+ia mediului *ncon&urtor, transporturile ,i telecomunica+iile, cercetarea ,tiin+ific precum ,i alte activit+i de interes na+ional. 1rganizarea sistemului bugetar are la baz structura de organizare a statului rom-n. #stfel se *nt-lne,te aceea,i divizare administrativ0teritorial, *n &ude+e, municipii, ora,e ,i comune. )onform )onstitutiei $omaniei, art.132, 3ugetul public national cuprinde bugetul de stat, bugetul asigurrilor sociale de stat ,i bugetele locale ale comunelor, ora,elor ,i &ude+elor.
3ugetul public na+ional are urmtoarea componen+!

a.

bugetul de stat

b. bugetul asigurrilor sociale de stat/

c. e. f. a.

bugetele fondurilor speciale/

d. bugetul trezoreriei statului/

bugetele locale/ bugetele institu+iilor publice autonome/ bugetele institu+iilor publice finan+ate integral sau par+ial din bugetul de stat/

(. bugetele institu+iilor publice finan+ate integral din venituri proprii/ i. bugetul fondurilor provenite din credite e%terne contractate su garantate de stat ,i ale cror rambursare, dob-nzi ,i alte costuri sc asigur din fonduri publice/ &. bugetul fondurilor e%terne nerambursabile.

4uvernul elaboreaz proiectul bugetului de stat, bugetului asigurrilor sociale de stat, precum ,i proiectele bugetelor fondurilor speciale, ale conturilor generale anuale de e%ecu+ie ale acestora ,i le supune spre aprobare "arlamentului. 'up aprobare 4uvernul rspunde de realizarea prevederilor bugetare. 4uvernul asigur, de asemenea, conducerea generala a activit+ii e%ecutive *n domeniul finan+elor publice, scop *n care e%amineaz periodic situa+ia financiar pe economie, e%ecu+ia bugetulu public na+ional ,i a bugetelor fondurilor speciale, stabilind msuri pentru men+inerea sau *mbunt+irea ec(ilibrului, dup caz. 'e asemenea, 4uvernul asigur elaborarea raportului privind situa+ia macroeconomic pentru anul bugetar respectiv ,i proiec+ia acesteia *n urmtorii 3 ani. 5inisterul 6inan+elor "ublice adopt msurile necesare pentru asigurarea ec(ilibrului bugetar, aplicarea politicii financiare a statului precum ,i c(eltuirea cu eficien+ a resurselor financiare. 3ugetele "re,edin+iei $om-niei, 4uvernului ,i ale altor institutii publice care nu au organe ierar(ic superioare se prevd distinct *n bugetul de stat ,i se aprob de ctre "arlament. )amera 'eputa+ilor ,i 7enatul, cu consultarea 4uvernului, *,i aproba bugetele proprii *naintea dezbaterii bugetului de stat ,i le *nainteaza 4uvernului *n vederea includerii lor *n bugetul de stat. 3ugetele proprii ale &ude+elor, municipiului 3ucure,ti, muncipiilor, ora,elor ,i comunelor, precum ,i bugetele fondurilor speciale constituite potrivit legii in afara acestor bugete, se aproba de catre consiliile &udetene sau locale ale acestora, dupa caz. 3ugetele institu+iilor publice care au calitatea de ordonatori secundari sau ter+iari de credite, finan+ate integral sau par+ial din (ugetul de stat, bugetul asigurrilor sociale de stat ,i bugetele fondurilor speciale se aprob de ctre ordonatorii principali de credite 8organul ierar(ic superior al acestora.. In bugetul de stat, *n bugetul asigurrilor sociale de stat,,*n bugetele locale ,i *n bugetele fondurilor speciale nu se pot *nscrie ,i aproba c(eltuieli far stabilirea resurselor din care urmeaz a fi efectuate. )onstituirea, repartizarea ,i utilizarea resurselor financiare ale statului, ale unit+ilor administrativ0teritoriale ,i ale institu+iilor publice, se controleaz de ctre )urtea de )onturi, 5inisterul 6inan+elor "ublice ,i alte organe *mputernicite de lege. 5inisterul 6inan+elor "ublice va *nainta 4uvernului p-n la data de! 1 mai obiectivele politicii fiscale ,i bugetare pentru anul bugetar pentru care se elaboreaz proiectul de buget ,i pe urmtorii 3 ani, *mpreun cu limitele de c(eltuieli stabilite pe

ordonatorii principali de credite, urm-nd ca acesta s le aprobe p-n la data de 15 mai ,i s informeze comisiile pentru buget, finan+e ,i bnci ale "arlamentului asupra principalelor orientri ale politicii sale macroeconomice ,i ale finan+elor publice.

5inisterul 6inan+elor "ublice va transmite ordonatorilor principali de credite, p-n la 1 iunie a fiecrui an, o scrisoare cadru care va specifica conte%tul macroeconomic pe baza cruia vor fi *ntocmite proiectele de buget ,i metodologiile de elaborare a acestora.
1rdonatorii principali de credite au obliga+ia ca, p-n la data de 15 iulie a fiecrui an, s depun la 5inisterului 6inan+elor "ublice propunerile pentru proiectul de buget ,i ane%ele la acesta, pentru anul bugetar urmtor, cu *ncadrarea *n limitele de c(eltuieli ,i estimrile pe urmtorii 3 ani, iso+ite de documenta+ii ,i fundamentri detaliate.

)onsiliile locale ,i &ude+ene au acelea,i obliga+ii *n cazul solicitrii de ma&orare a transferurilor, cotelor sau sumelor defalcate din unele venituri ale bugetului de stat fa+ de anul *n curs. 5inisterul 6inan+elor "ublice, pe baza acestor proiecte de buget ,i a bugetului propriu *ntocme,te proiectele legilor bugetare ,i proiectele bugetelor pe care le depune la 4uvern p-n la data de 30 septembrie a fiecrui an.
'up *nsu,irea proiectelor de buget de ctre 4uvern, acesta le supune spre aprobare "arlamentului, cel mai t-rziu p-n la data de 15 octombrie fiecrui an.

3ugetele se aproba de "arlament pe ansamblu, pe capitole, pe articole si pe ordonatorii principali de credite. :stimrile pentru urmtorii 3 ani reprezint inforima+ii privind necesarul de finan+are pe
termen mediu ,i nu vor face obiectul autorizrii pentru anii bugetari respectivi. 'ac legea bugetului de stat ,i legea bugetului asigurrilor sociale de stat nu au fost adoptate cu cel pu+in 3 zile *nainte de e%pirarea e%erci+iului bugetar, 4uvernul *ndepline,te sarcinile ,i aplic *n continuare prevederile bugetelor anului precedent, p-n la aprobarea noilor bugete. Limitele lunare de c(eltuieli nu pot dep,i de regul 1/1 din prevederile bugetului anului precedent, cu e%cep+ia cazurilor deosebite, temeinic &ustificate de ordonatorii principali de credite.

In cursul e%erci+iului bugetar, legea bugetar anual poate fi modificat prin legi rectificative, care se prezint "arlamentului cel mai t-rziu p-n la data de 30 noiembrie.
"rin legile bugetare anuale se poate bloca o parte din creditele bugetare aprobate ordonatorilor principali de credite/ *n vederea .men+inerii ec(ilibrului bugetar aprobat ,i c(eltuirii cu eficien+ ,i eficacitate a fondurilor publice.

Curs 2.

!ugetul de stat

!ugetul de stat este un plan anual al c(eltuielilor de stat ,i al surselor de acoperire a acestora.
La *nc(iderea e%erci+iului bugetar, reprezentan+ii puterii e%ecutive prezint rapoarte cu privire la activitatea lor de mobilizare a resurselor ,i de efectuare a c(eltuielilor *n concordan+ cu legea bugetului.

3ugetul de stat concentreaz cea mai mare parte a fondurilor bugetare, iar *n structura sa sunt grupate toate veniturile ,i c(eltuielile publice *n conformitate cu clasifica+ia bugetar aprobat de 5inisterul 6inan+elor. La nivel na+ional, sunt alimentate din bugetul de stat urmtoarele bugete!
1. 3ugetul "arlamentului . 3ugetul "re,edin+iei 3. 3ugetul 4uvernului 9. 3ugetul autorit+ilor &udectore,ti 5. 3ugetul )ur+ii )onstitu+ionale ;. 3ugetul )onsiliului Legislativ 2. 3ugetul )ur+ii de )onturi ;

8. 3ugetul )omisiei <a+ionale a =alorilor 5obiliare

)onform Legii 500/ 00 privind finan+ele publice se interzice acoperirea c(eltuielilor bugetului de stat prin recurgerea ia emisiune monetar sau prin finan+are direct de ctre bnci. :%cedentul sau deficitul bugetului de stat, al bugetului asigurarilor sociale de stat ,i al
bugetelor fondurilor speciali se stabile,te ca diferen+ *ntre veniturile *ncasate p-n la *nc(iderea e%erci+iului bugetar ,i pl+ile efectuate p-n la acea dat.

$efinan+area datoriei publice interne ,i finan+area deficitului bugetului de stat se asigur prin *mprumuturi de stat, *n condi+iile legii. "entru acoperirea temporar a deficitului bugetar, 5inisterul 6inan+elor "ublice, cu aprobarea 4uvernului, poate s emit bonuri de tezaur sau alte instrumente specifice, purttoare de dob-nd a cror scaden+ nu poate! dep,i sf-r,itul e%erci+iului financiar. >otalul bonurilor de tezaur ,i al altor instrumente specifice aflate *n circula+ie nu va putea dep,i 8? din volumul total al c(eltuielilor bugetului aprobat. :miterea bonurilor de tezaur ,i al altor instrumente specifice se poate face numai *n primele zece luni ale anului financiar, iar retragerea lor trebuie s se fac fr a dep,i anul financiar *n care au fost emise. 3anca <a+ional a $om-niei poate acorda *mprumut far dob-nd pentru acoperirea decala&ului temporar dintre veniturile ,i c(eltuielile bugetului de stat, pe seama resurselor de creditare ale acestuia. #cest/ *mprumut urmeaz a fi rambursat p-n la sf-r,itul anului financiar respectiv, pe seama veniturilor bugetare sau a unui *mprumut de stat efectuat *n condi+iile legii. *mprumutul acordat de 3anca <a+ional a $om-niei nu poate dep,i *ntr0un
an financiar 10? din totalul c(eltuielilor bugetului aprobat. )onstituirea ,i utilizarea de mi&loace financiare apar+in-nd statului, *n afara bugetului sunt interzise. In cazul e%cedentului bugetar, se prevede constituirea unui fond de rezerv, aflat la dispozi+ia guvernului, pentru finan+area unor activit+i neprevzute *n legea bugetului de stat. 'in e%cedentul bugetului de stat, rmas dup lic(idarea integral a datoriei publice, se rezerv anual o cot de 50? pentru crearea unui fond de tezaur al statului. #cest fond se pstreaz *n contul trezoreriei statului, desc(is la 3<$ ,i se utilizeaz conform legii, "-n la utilizare, disponibilit+ile fondului de tezaur, vor fi plasate sub form de depozit financiar cu dob-nd. =eniturile ,i c(eltuielile care se *nscriu *n bugetul de stat, se grupeaz pe baza clasifica+iei bugetare elaborate de 5inisterul 6inan+elor "ublice.

)lasifica+ia bugetar cuprinde la venituri capitole ,i subcapitole, iar la c(eltuieli pr+i, capitole, subcapitole, titluri ,i articole, precum ,i aliniate, dup caz.

3ugetele locale reprezint bugetele unit+ilor administra+iv0tentoriale care au personalitate &uridica. 3ugetele locale se elaboreaz, se aproba si se e%ecutata in conditiile legii 500/ 00 finan+ele publice locale. 6iecare comun, ora,, municipiu, sector al municipiului 3ucure,ti *ntocme,te buget propriu, *n condi+ii de autonomie. Intre bugetele consiliilor locale ,i bugetele consiliilor &ude+ene nu e%ist rela+ii de subordonare. 3ugetele locale cuprind pe de o parte veniturile constituite din impozite, ta%e, contribu+ii, iar pe de alt parte c(eltuielile dimensionate *n func+ie de nevoile lor proprii care trebuie s fie corelate cu resursele disponibile. Impozitele ,i ta%ele locale se stabilesc de ctre consiliile locale sau &ude+ene, dup caz, *n limitele ,i *n condi+iile legii. =eniturile bugetelor locale se formeaz din impozite, ta%e ,i alte venituri stabilite prin legea bugetar anual. )onstatarea, a,ezarea ,i urmrirea *ncasrii veniturilor bugetelor locale se realizeaz prin organele fiscale teritoriale subordonate 5inisterului 6inan+elor "ublice, dac legea nu prevede altfel >recerea de ctre 4uvern, *n administrarea si finan+area autorit+ilor administra+iei publice locale, a unor c(eltuieli publice ca urmare a descentralizrii acestora ,i a altor c(eltuieli publice noi se face prin lege, numai cu asigurarea resurselor financiare necesare realizrii acestora. #utorit+ile administra+iei publice locale au urmtoarele competente ,i rspunderi *n ceea ce prive,te finan+ele publice locale! 1. elaborarea ,i aprobarea bugetelor locale *a termenele stabilite/
. stabilirea, *ncasarea ,i urmrirea impozitelor ,i ta%elor locale, *n condi+iile legii/ 3. urmrirea e%ecu+iei bugetelor locale ,i rectificarea acestora, pe parcursul anului

privind finan+ele, publice ,i ale Legii0nr.l8@/l@@8 privind

bugetar, *n condi+ii de ec(ilibru bugetar/

9. stabilirea ,i urmrirea modului de prestare a serviciilor publice locale, inclusiv

op+iunea trecerii sau nu a acestor servicii *n rspunderea unor agen+i economici specializa+i sau servicii publice
locale, urmrindu0se eficientizarea acestora *n beneficiul cet+enilor/

5. administrarea eficient a bunurilor din proprietatea publica sau privat a unit+ilor administra+iv0tentoriale/ ;. anga&area de *mprumuturi pe termen scurt, mediu ,i lung ,i urmrirea ac(itrii la scaden+ a obliga+iilor de plata
rezultate din acestea/

2. administrarea resurselor financiare pe parcursul e%ecu+iei bugetare, *n condi+ii de eficien+/ 8. stabilirea op+iunilor ,i a priorit+ilor *n aprobarea ,i *n efectuarea c(eltuielilor publice locale/ @. elaborarea, aprobarea, modificarea ,i urmarirea realizrii programelor de dezvoltare *n perspectiv a unit+ilor
administrativ0teritoriaie ca baz a gestionrii bugetelor locale anuale/

10. organizarea ,i urmrirea efecturii controlului financiar de gestiune asupra gestiunilor proprii, gestiunilor institu+iilor ,i serviciilor publice din subordinea consiliilor locale, consiliilor &ude+ene si a )onsiliului 4eneral al 5unicipiului 3ucure,ti. 3ugetele locale ,i bugetele institu+iilor ,i serviciilor publice de interes local se aprob astfel!
1. bugetele locale, de ctre consiliile locale, consiliile &ude+ene ,i consiliul 4eneral al

5unicipiului 3ucure,ti, dup caz/

. bugetele institu+iilor ,i serviciilor publice, finan+ate integral sau par+ial din bugetele

locale, de ctre consiliile men+ionate la punctul 1, *n func+ie de subordonarea acestora/

3. bugetele institu+iilor ,i serviciilor publice, finan+ate integral din venituri

e%trabugetare, de ctre organul de conducere a acestora, cu avizul odonatorului principal de credite. In cazurile *n care *n e%ecu+ia bugetelor locale apare deficit bugetar, acesta poate fi acoperit, p-n la *ncasarea veniturilor bugetare aprobate pe seama resurselor aflate *n contul general al trezoreriei statului. 'in bugetele locale se finan+eaz ac+iuni social0culturale, sportive, de tineret, inclusiv ale cultelor, ac+iuni de interes local *n beneficiul colectivitatii, c(eltuieli de *ntre+inere ,i func+ionare a administra+iei publice locale, c(eltuieli cu destina+ie special, precum ,i alte c(eltuieli prevzute prin dispozi+ii legale.
In cazul *n care, pe parcursul e%ecu+iei bugetare, veniturile sunt mai mari dec-t c(eltuielile respectivei structuri administrativ0teritoriale, prin lege se pot constitui fonduri de rezerv bugetar la dispozi+ia consiliului local sau &ude+ean dup

caz, *n limita de p-n la 5? din totalul c(eltuielilor. #cesta se poate utiliza pentru suplimentarea unor credite aprobate prin bugetele locale, *n vederea finan+rii ac+iunilor sau a sarcinilor noi intervenite *n cursul anului. 1rdonatorii principali de credite ai bugetelor locale sunt pre,edin+ii consiliilor &ude+ene la &ude+e, primarul general al municipiului 3ucure,ti si primarii celorlalte unit+i administrativ0teritoriale.

"roiectele bugetelor unita+ilor administrativ0teritoriale se elaboreaz pe baza proiectelor de bugete ale administra+iei proprii, *n etapele prevzute pentru bugetul de stat. "roiectele bugetelor unit+ilor administrativ0tentoriale se prezint spre aprobare consiliilor locale sau &ude+ene dup caz, *n termen de ma%im 30 de zile de la aprobarea legii bugetare anuale. 3ugetul asigurrilor sociale de stat este o component a sistemului unitar bugetar. "roiectul acestui buget este elaborat de guvern ,i supus spre aprobare "arlamentului odat cu proiectul bugetului de stat. La nivelul bugetului asigurrilor sociale de stat sunt regrupate c(eltuielile ,i sursele de finan+are ale acestora, aferente activit+ii de protec+ie social. #cest buget se elaboreaz de ctre 4uvern, distinct de bugetul de stat, prin 5inisterul 5uncii ,i 7olidarit+ii 7ociale ,i se adopt de ctre "arlament printr0o lege distinct. )onform Legii nr.500/ 00 , veniturile din acest buget nu pot fi utilizate pentru alte c(eltuieli bugetare dec-t pentru cele prevzute *n legea de aprobare a cestui buget. 3ugetele fondurilor speciale se constituie *n afara bugetului de stat ,i bugetului asigurrilor sociale de stat. "roiectele bugetelor fondurilor speciale se elaboreaz de ctre 5inisterul 6inan+elor "ublice pe baza propunerilor ordonatorilor principali de credite, responsabili cu gestionarea fondurilor respective. :laborarea ,i e%ecu+ia bugetelor fondurilor speciale se efectueaz potrivit legilor de constituire a acestor fonduri ,i prevederilor din legea finan+elor publice. "e msura stabilizrii ,i restructurrii sectoarelor economice ,i bugetare, 4uvernul
analizeaz ,i propune "arlamentului desfiin+area fondurilor speciale constituite *n afara bugetului de stat ori bugetului asigurrilor sociale, sau includerea acestora *n bugetele respective.

10

Curs ".

Principiile procedurii bugetare si #rdonatorii de credite.

".1. Principiile procedurii bugetare 6inan+area, e%ecutarea ,i controlul resurselor financiare ale statului,
riguroase la toate nivelele de organizare a finan+elor publice. Legea nr. 500/ 00 privind finan+ele publice, stabile,te principiile *n baza crora se elaboreaz ,i se e%ecut bugetul de stat, bugetul asigurrilor sociale de stat, bugetele locale ,i bugetele fondurilor speciale, ,i celelalte bugete dup cum urmeaz! principiul unit+ii/ principiul universalit+ii ale

unit+ilor administrativ0teritoriale ,i ale institu+iilor publice presupun stabilirea ,i respectarea unor norme

principiul ec(ilibrului bugetar principiul anualit+ii principiul publicita+ii

11

principiul specializarii bugetare principiul unita+ii monetare

Principiul unit$ii In conformitate cu acest principiu, toate c(eltuielile si veniturile bugetare sunt reunite intr0un singur document care este bugetul de stat.

Principiul universalit$ii #cest principiu presupune *nscrierea in buget a veniturilor, respectiv a c(eltuielilor in totalitatea lor si nu per sold. 'in aceasta cauza, bugetul de stat mai este denumit si buget brut. In bugetele brute figureaz toate veniturile 8ordinare si e%traordinare., analitic, pe surse de provenien+a fiscale, nefiscale si din capital, pe de o parte, iar pe de alta parte, toate c(eltuielile curente si de capital evitandu0se ac+iunile si destina+iile pentru care sunt alocate.

Principiul ec%ilibrului bugetar. #cest principiu presupune acoperirea integrala a c(eltuielilor e%erci+iului bugetar din veniturile aferente. $ealitatea economica a impus insa elaborarea tot mai frecventa a unor bugete care se caracterizeaz prin deficit bugetar datorita cre,terii c(eltuielilor publice.
#ceasta cre,tere a deficitului bugetar se datoreaz ma&orrii c(eltuielilor sectorului administrativ, sporirii datoriei publice, si nu in ultimul rand, devalorizrii monedei na+ionale. "e plan mondial e%ista o preocupare continua pentru solu+ionarea deficitului bugetar, utilizandu0se urmtoarele metode de ec(ilibrare bugetara! 1. constituirea unor surse de acoperire pe seama veniturilor din impozite.

#ceasta metoda consta in ec(ilibrarea bugetara pe o perioada, mai lunga de timp 85010 ani..
. constituirea unor fonduri de egalizare pe seama surselor ob+inute in anii cu

e%cedent bugetar. #cesta metoda presupune folosirea surselor e%cedentare, prin plasarea lor pe pia+a de capital, si valorificarea prin dob-nzi sau dividende.
3. metoda amortizrii alternative. "resupune rambursarea succesiva a datoriei,

publice in perioada de av-nt economic si stagnarea pla+ilor in perioada de regres.

9. metoda emisiunii suplimentare de moneda. #cesta metoda genereaz diferite

efecte negative asupra publicit+ii economice a statului respectiv. La aceasta

metoda guvernele recurg numai *n situa+ii de necesitate, perioada de criza prelungita, etc, urmrile acestei metode consta in accelerarea spiralei preturi/ salarii rezultind o infla+ie mare si necontrolata. 5.
metoda datoriei publice. #cesata metoda presupune contractarea de imprumunturi prin emisiunea de titluri de valoare garantate de stat. #ceasta metoda are efecte par+ial benefice, deoarece va influenta negativ bugetele anilor urmtori, prin rambursarea datoriei contractate si a dob-nzilor aferente. Principiul realit$ii. $espectarea acestui principiu *n elaborarea bugetului asigur o bun e%ecu+ie pe *ntregul e%erci+iu financiar. :l ac+ioneaz mai ales *n perioada de fundamentare a proiectului de buget printr0o evaluare realist a veniturilor ,i o dimensionare &udicioas *n conformitate cu prevederile legale a c(eltuielilor bugetare.

Principiul anualit$ii

bugetare decurge din faptul c bugetul ,i anul bugetar se suprapun

anului calendaristic. #stfel, bugetul de stat poate fi e%ecutat *ncep-nd cu data de 01 ianuarie ,i se *nc(eie la data de 31 decembrie *n fiecare an. 'up data *nc(iderii bugetului de stat, veniturile aferente anului e%pirat se consider realizri ale bugetului de stat din anul urmtor, *n timp ce c(eltuielile anului *nc(eiat se mai pot efectua *n msura *n care au fost prevzute *n noul buget. )oncret, toate creditele bugetare neconsumate *n anul bugetar e%pirat sunt anulate o dat cu *nc(iderea bugetului la sf-r,itul anului bugetar. 1 e%cep+ie de la principiul anualit+ii se refer la situa+ia c-nd legea anual a bugetului de stat ,i bugetul asigurrilor de stat nu au fost adoptate cu cel pu+in 3 zile *nainte de e%pirarea e%erci+iului bugetar. In aceste cazuri se e%ecut *n continuare bugetul anului anterior. In practic se desc(id credite bugetare lunar, *n limita a 8,3? din bugetul aprobat pe anul e%pirat, p-n la aprobarea legii bugetului pentru e%erci+iul curent.

Principiul publicit$ii, conform legisla+iei este obligatoriu pentru toate institu+iile publice.
"otrivit acestui principiu, proiectele de bugete se supun dezbaterii publice *n "arlament ,i se public *n 5onitorul 1ficial 8bugetul de stat, bugetul asigurrilor speciale de stat., sau se dezbat *n consiliile locale ,i se dau publicit+ii *n publica+ii oficiale ale consiliilor locale 8bugetul local.. Principiul specializ$rii bugetare. =eniturile ,i c(eltuielile bugetare se *nscriu ,i se aprob *n buget pe surse de provenien+ ,i respectiv pe categorii de c(eltuieli, grupate dup natura lor economic ,i destina+ia acestora, potrivit clasifica+iei bugetare. Principiul unit$ii monetare. "otrivit acestui principiu, toate opera+iunile bugetare se e%prim *n moneda na+ional.

".2. #rdonatorii de credite si atributiile acestora $epartizarea ,i utilizarea creditelor bugetare sunt *n competen+a ,i raspunderea ordonatorilor de credite.

13

"rin ordonator de credite se *n+elege persoana *mputernicit s deplineasc o func+ie de conducere *ntr0un organ de stat, institu+ie ,i careia i s0a acordat dreptul de a dispune de creditele bugetare aprobate. 1rdonatorii de credite sunt ierar(iza+i pe trei nivele! A A A
ordonatori principali de credite/ ordonatori secundari de credite/ ordonatori ter+iari de credite.

1rdonatorii principali de credite sunt! conductorii. autorit+ilor publice, mini,trii ,i conductorii celorlalte organe de specialitate ale administra+iei publice centrale. La )amera. 'eputa+ilor ,i la 7enat ordonatorii principali de credite
sunt secretarii generali ai celor dou camere. 1rdonatorii principali de credite pot delega dreptul de! a aproba, folosirea ,i repartizarea creditelor bugetare *nlocuitorilor lor de drept.

In calitatea lor de ordonatori de credite, mini,trii, conductorii organelor centrale, conductorii institu+iilor publice precum ,i primarii au mtoarele atribu+ii *n legtur cu e%ecutarea prevederilor bugetului public!
A realizarea veniturilor/ A utilizarea ,i anga&area creditelor bugetare pe baza bunei gestiuni financiare/

folosirea cu eficien+ ,i eficacitate a sumelor primite de la bugetul de stat, de la bugetul asigurrilor sociale de stat sau din bugetele fondurilor speciale/

Aintegritatea bunurilor *ncredin+ate unit+ii pe care o conduc/

A organizarea, +inerea la zi a contabilit+ii ,i prezentarea la termen a

situa+iilor financiare trimestriale ,i anuale/

A s organizeze controlul financiar preventiv propriu/ A s asigure controlul intern/ A efectuarea *n condi+iile legii a inventarierii generale anuale/ A organizarea sistemului de monitorizare a programului de ac(izi+ii publice

,i a programului de lucrri de investi+ii publice/

organizarea ,i +inerea la zi a eviden+ei patrimoniului.

19

#rdonatorii secundari de credite sunt conductorii institu+iilor de centrale sau locale care au *n subordine institu+ii de stat cu personalitate &uridic pentru care trebuie s defalce credite bugetare, men+in-nd necesarul propriu de credite. In aceast situa+ie de ordonatori .secundari de credite sunt insnepctoratele ,colare, directiile de sanatate publica, directiile de munca ,i protec+ie social, comandamentele ,i inspectoratele generale de arm din 5inisterul #prrii <a+ionale ,i 5inisterul #dministra+iei ,i Internelor.
1rdonatorii secundari repartizeaz creditele bugetare aprobate pentru bugetul propriu ,i pentru bugetele institu+iilor publice subordonate, ai cror conductori au calitatea de ordonator ter+iar de credite.

#rdonatorii teriari de credite sunt conductorii institu+iilor de stat care nu au *n subordine

unit+i cu personalitate &uridic, ace,tia fiind rspunztori de folosirea creditelor repartizate de ctre ordonatorul principal sau secundar de credite. 1rdonatorii principali, secundari ,i ter+iari de credite au obliga+ia de a anga&a ,i utiliza creditele bugetare numai *n limita prevederilor ,i destina+iilor aprobate pentru c(eltuieli strict legate de activitatea institu+iilor publice respective ,i cu respectarea dispozi+iilor prevederilor legale.

Curs &

Controlul 'n instituiile publice

In institu+iile publice, controlul privind utilizarea fondurilor publice ,i administrarea patrimoniului public este reglementat de 1rdonan+a 4uvernului nr.11@/31.08.1@@@, aprobat prin Legea nr. 301/ 00
)onform actelor normative men+ionate, controlul *n institu+iile publice *mbrac 3 forme!

a. )ontrolul intern/ b. #uditul public intern/ c. )ontrolul financiar preventiv. &.1. Controlul intern )ontrol intern cuprinde ansamblul formelor de control e%ercitate la nivelul entit+ii publice, inclusiv auditul intern, stabilite de conducere *n concordan+ cu obiectivele acesteia ,i cu reglementrile legale *n vederea asigurrii administrrii fondurilor *n mod economic, eficient ,i eficace.

15

)ontrolul intern reprezint ansamblul msurilor *ntreprinse la nivelul unei institu+ii publice cu privire la structurile organizatorice, metodele, procedurile ,i sistemele de control ,i de evaluare, instituite *n scopul!
A realizrii atribu+iilor la un *nalt nivel calitativ ,i *ndeplinirii cu

regularitate, *n mod economic, eficace ,i eficient a politicilor adoptate/

A respectrii legalit+ii ,i a dispozi+iilor conducerii/ A prote&rii activelor ,i a resurselor/ A efecturii ,i men+inerii de *nregistrri contabile corecte ,i complete/ A furnizrii la timp de informa+ii corecte ,i complete pentru

fundamentarea deciziilor conducerii/ )onductorul institu+iei, publice trebuie s asigure elaborarea, aprobarea, aplicarea si perfectionarea structurilor organizatorice, reglementarilor metodologice, procedurilor ,i criteriilor de evaluare, pentru a satisface cerin+ele
generale ,i specifice ale controlului intern. "ersoanele care gestioneaz fonduri publice sau patrimoniul public au obliga+ia s realizeze o bun gestiune financiar prin asigurarea legalitatii, regularit+ii, economicit+ii, eficacit+ii ,i eficien+ei *n utilizarea fondurilor publice ,i *n administrarea patrimoniului public.

&.2. (uditul public intern, definire, rol )i obiective (uditul public intern este o activitatea organizat independent *n structura unei institu+ii
publice, subordonat direct conductorului acesteia !const *n efectuarea de verificri, inspec+ii ,i analize ale sistemului propriu de control intern, *n scopul evalurii obiective a msurii *n care sta asigur *ndeplinirea obiectivelor institu+iei publice ,i utilizarea resurselor *n mod economic, eficace ,i eficient ,i pentru a raporta conducerii constatrile fcute, slbiciunile identificate ,i msurile propuse de corectare a deficientelor. #uditul public intern se organizeaz distinct *n cadrul fiecrei institu+ii publice, sub forma unui compartiment specializat format din una sau mai multe persoane, care nu trebuie s fie implicate *n ac tivit+ile pe care le auditeaz. )ompartimentul de audit intern poate fi format din auditori interni pe probleme de audit intern ,i revizori contabili de gestiune pentru problemele controlului financiar de gestiune, ale cror rapoarte, procese0verbale ,i actiuni vor fi auditate de primii. )ontrolorii financiari de gestiune sunt ordona+i tot directorului institu+iei.

#uditul public intern se e%ercit asupra tuturor activit+ilor desf,urate in institu+ia public sau care sunt *n responsabilitatea acesteia, inclusiv asupra
activit+ii institu+iilor subordonate.

1;

#tribu+iile compartimentului de audit public intern sunt urmtoarele!

certificarea periodic, *nso+it de raportul de certificare, a bilan+ului contabil ,i a contului de e%ecu+ie bugetar ale institu+iei publice, prin verificarea legalit+ii, realit+ii ,i e%actit+ii eviden+elor contabile ,i ale actelor financiare ,i de gestiune/

A e%aminarea sistemului contabil ,i a fiabilit+ii acestuia, ca principal

instrument de cunoa,tere, gestiune ,i control patrimonial ,i al rezultatelor ob+inute/

A e%aminarea legalit+ii, regularit+ii ,i conformit+ii opera+iunilor,

identificarea erorilor, risipei, gestiunii defectuoase ,i a fraudelor precum ,i a msurilor propuse pentru remedierea acestor deficien+e ,i sanc+ionare a celor, vinova+i/ 'e asemenea, compartimentul de audit public intern este obligat s auditeze ,i urmtoarele activit+i ,i opera+iuni cel pu+in o dat la 3 ani!
a. desc(iderea ,i repartizarea creditelor bugetare/ b. anga&amentele bugetare ,i legale din care deriv direct sau indirect

obliga+ii de plat, inclusiv din fonduri comunitare/

c. v-nzarea, ga&area, concesionarea sau *nc(irierea de bunuri din domeniul

privat al statului sau al unit+ilor administrativ0teritoriale/

d. concesionarea sau *nc(irierea de bunuri din domeniul public al statului

sau al unit+ilor administrativ0teritoriale/ e. pl+ile din fondurile publice, inclusiv din fonduri de la )omunitatea :uropean/ f. constituirea veniturilor publice *n legtur cu autorizarea ,i stabilirea titlurilor de crean+, precum ,i
facilit+i acordate la *ncasarea titlurilor de crean+. #uditorii publici interni au acces la toate datele ,i informa+iile pe care le consider relevante pentru scopul ,i obiectivele vizate, iar personalul de e%ecu+ie implicat *n activitatea auditat are obliga+ia s ofere documentele solicitate ,i tot spri&inul necesar desf,urrii *n bune condi+ii a auditului intern.

&.". Controlul financiar preventiv

12

)ontrolul financiar preventiv const *n verificarea sistematic a proiectelor de opera+iuni din punct de vedere al legalit+ii ,i regularit+ii precum ,i al *ncadrrii *n limitele anga&amentelor bugetare stabilite potrivit legii. $esponsabilitatea organizrii controlului financiar preventiv ,i eviden+a anga&amentelor cade *n sarcina conductorilor institu+iilor publice. #nga&area, lic(idarea ,i ordonan+area c(eltuielilor din fonduri publice se aprob de ordonatorul de credite, iar plata acestora se efectueaz de ctre contabil. )onductorii institu+iilor publice au obliga+ia s stabileasc proiectele de opera+iuni supuse controlului financiar preventiv, documentele &ustificative ,i circuitul acestora. )ontrol financiar preventiv cuprinde activitatea prin care se verific legalitatea ,i regularitatea opera+iunilor efectuate pe seama fondurilor publice sau a patrimoniului public, *nainte de aprobarea acestora. )ontrolul financiar preventiv se organizeaz ,i se e%ercit *n urmtoarele forme!
a. controlul financiar preventiv propriu/ b. controlul financiar preventiv delegat.

Proiectele de operaiuni care se supun *n mod obligatoriu controlului nanciar preventiv proprio
sunt urmtoarele!

1. *nc(eierea de contracte cu partenerii interni ,i e%terni/ . *ncasrile ,i pl+ile *n lei ,i valut/ 3. trecerea pe c(eltuieli a unor pierderi/
9. ga&area, *nc(irierea, concesionarea bunurilor, subunit+ilor sau unit+ilor componente/

5. desc(iderea de credite bugetare la institu+iile publice din subordine ,i alimentrile cu sume din
aloca+iile bugetare pentru finan+area c(eltuielilor de capital/

;. suplimentarea unor venituri prevzute a fi suportate pe seama aloca+iilor bugetare/ 2. modificarea repartizrii pe trimestre a veniturilor ,i c(eltuielilor bugetare/ 8. efectuarea de pl+i din fonduri publice.

18

Controlul financiar preventiv propriu se e%ercit de ctre contabilul sef prin viz de control financiar preventiv propriu. *n func+ie de volumul de comple%itatea activit+ii, contabilul ,ef poate *mputernici, cu aprobarea ordonatorului de credite, ,i alte persoane din subordine ca s e%ercite controlu
financiar preventiv propriu. =iza de control financiar preventiv propriu se e%ercita prin semntura persoanei *mputernicite *n acest sens sau a *nlocuitorului desemnat. "ersoanele *n drept s e%ercite controlul financiar preventiv propriu rspund solidar pentru legalitatea, regularitatea ,i *ncadrarea *n limitele anga&amentelor bugetare aprobate, *n ceea ce prive,te opera+iunile pentru care au acordat viza de control financiar preventiv propriu. 1b+inerea vizei de control financiar preventiv propriu pe documente care cuprind date nereale ,i/sau care se dovedesc ulterior nelegale nu *i e%onereaz de rspundere pe ,efii compartimentelor de specialitate care le0 au *ntocmit.

In toate cazurile contabilul ,ef sau persoana *mputernicit va motiva *n scris refuzul la viz de control
financiar preventiv propriu a opera+iunii prin completarea unui model adecvat situa+iei *n care se afl.

Controlul financiar preventiv delegat se organizeaz ,i se e%ercit de ctre 5inisterul

6inan+elor "ublice prin controlori delega+i. )ontrolorul delegat este func+ionarul public al 5inisterului 6inan+elor "ublice, care e%ercit atribu+ii de control financiar preventiv delegat, *n mod independent. 5inistrul finan+elor publice nume,te, pentru fiecare institu+ie public *n care se e%ercit func+ia de controlor principal de credite al bugetului de stat, bugetului asigurrilor sociale de stat sau al bugetului oricrui fond special, unul sau mai mul+i controlori delega+i, *n func+ie de volumul ,i de comple%itatea activit+ii institu+iei publice respective. "rin norme metodologice aprobate de ministrul finan+elor se stabilesc!

A tipurile de opera+iuni ale ordonatorilor de credite ale cror proiecte se supun controlului financiar
preventiv delegat/

A limitele valorice peste care se efectueaz controlul financiar preventiv delegat, pe tipuri de
opera+iuni/

A documentele &ustificative care trebuie s *nso+easc diferitele tipuri de opera+iuni/ A modul *n care trebuie efectuat controlul financiar preventiv delegat pentru fiecare tip de opera+iune.
)ontrolorii delega+i e%ercit viza de control financiar preventiv delegat asupra proiectelor de opera+iuni vizate *n prealabil de ctre controlul financiar preventiv propriu al institu+iei publice respective. 1pera+iunile care fac obiectul controlului financiar preventiv delegat se supun aprobrii ordonatorului principal de credite numai *nso+ite de viza de control financiar preventiv delegat.

1@

*iza de control financiar preventiv delegat se acord sau se refuza in scris, pe formular tipizat ,i trebuie s poarte viza ,i sigiliul personal al controlorului delegat competent. $egimul refuzului de viz difer *n func+ie de nivelul institu+iei publice si de supunerea sau nu la viza de control financiar preventiv delegat a pera+iunii. "erioada ma%im pentru acordarea sau, dup caz, pentru refuzul vizei de control financiar preventiv delegat este de 3 zile lucrtoare de la prezentarea proiectului unei opera+iuni. "roiectul va fi *nso+it de toate documentele &ustificative.
'ocumentele refuzate la opera+iuni supuse controlului financiar care nu au fost vizate, nu pot fi *nregistrate *n contabilitate.

"rin e%cep+ie, pot fi *nregistrate *n contabilitate, fr viza de control financiar preventiv, numai documentele refuzate la viza de control financiar preventiv propriu sau delegat, dar efectuate pe propria rspundere a ordonatorului de credite, precum ,i cele refuzate la viza de control financiar preventiv delegat, dar autorizate prin %ot$r+re a ,uvernului.

Curs -

P.INCIPII ,/N/.(0/ (0/ #.,(NI12.II C#N3(!I0I324II IN 3I354II0#. P5!0IC/

-.1. Noiuni generale privind evidenta bugetara "otrivit prevederilor legii contabilit+ii nr. 8 /1@@1, cu completarile si modificarile ulterioare, obliga+ia organizrii si conducerii contabilit+ii proprii revine! regiilor autonome, societ+ilor comerciale, societ+ilor agricole, 3ncii <a+ionale a $om-niei si societ+ilor bancare, institu+iilor publice, unit+ilor de asigurri sociale, asocia+iilor, funda+iilor, sindicatelor, unit+ilor de cult si alte organiza+ii ob,te,ti, precum si celorlalte persoane care au dob-ndit personalitate &uridica potrivit legii.. )ontabilitatea bugetara trebuie sa asigure reflectarea *ntregului proces al
e%ecutrii bugetului de stat pe feluri de venituri si c(eltuieli pe verigile sistemului bugetar, precum si pe fiecare organ financiar si institu+ie bugetara in parte. 'e asemeni, contabilitatea bugetara trebuie sa furnizeze datele necesare cunoa,terii mi&loacelor materilae si bne,ti aflate in folosin+a institu+iilor bugetare, permi+-nd in acest fel e%ercitarea controlului asupra utilizrii acestora. )ontabilitatea bugetara se tine la nivelul tuturor componentelor sistemului bugetar. )onductorii institu+iilor de subordonare centrala 8ministere. au calitatea de ordonatori principali de credite. In sarcina acestora intra aprobarea creditelor de finan+are specifice bugetelor proprii si repartizarea fondurilor destinate verigilor inferioare.

1biectivele contabilit+ii bugetare sunt!

0 reflectarea in e%presie valorica a patrimoniului, 0 e%ercitarea controlului permanent asupra e%istentei si mi,crii elementelor

patrimoniale!
0 asigurarea informa+iei necesare stabilirii eficientei activit+ii institu+iilor

publice. "entru realizarea acestor obiective, organele de conducere ale institu+iilor publice au obliga+ia!
0

sa elaboreze instruc+iuni privind organizarea contabilit+ii analitice sa stabileasc perioadele de inventariere in cursul anului si sa elaboreze

pentru unit+ile bugetare din subordine/

0

precizri, adoptate la specific, cu privire la inventarierea bunurilor la unit+ile

subordonate/

0 0

sa stabileasc competentele in materie de contabilitate pentru unit+ile din subordine/

sa *ndrume si sa controleze modul de aplicare de ctre unit+ile din subordine a dispozi+iilor legale privind contabilitatea.

-.2

Planul de conturi a instituiilor publice si modul de organizare si conducere a contabilit$ii

"lanul de conturi asigura e%istenta mi,crii si transformrii elementelor patrimoniale pe

parcursul derulrii bugetare.

In prezent institutiile publice aplica planul de conturi aprobat prin ordinal 5.6. nr.3 9/1@89, iar ultimele norme de completare si intocmire a bilanturilor
contabile sunt aprobate prin ordinal 5.6.". nr. reevaluarea acestora, amortizari. 8 / 001. "rin ultimele acte normative s0au introdus conturi noi privind activele corporale si necorporale,

"lanul de conturi general pentru instititiile publice in vigoare grupeaza

conturile in @ clase dupa cum urmeaza!

)lasa 00 #ctive 6i%e )orporale )lasa 1 0 5i&loace 3anesti )lasa 0 'econtari )lasa 3 0 6onduri )lasa 9 0 )(eltuieli )lasa 5 0 =enituri

)lasa ; 0 5ateriale
)lasa 2 0 6inantari si )redite 3ancare

)lasa @0 )onturi in #fara 3ilantului In cadrul claselor e%ista mai multe grupe de conturi, iar grupele sunt dezvoltate pe conturi sintetice de gradul I si II, care pot si ele fi dezvoltate in analitice in func+ie de specificul activit+ii si de necesit+ile proprii de informare ale fiecrei unit+i. La baza *nregistrrii opera+iunilor economico0financiare sta principiul prudentei al cerin+elor europene, care impune *nregistrarea acestora in momentul generrii dreptului de
crean+a sau de obliga+ie. )ontabilitatea se tine *n limba romana si *n moneda na+ionala 8in lei.. 1pera+iunile privind *ncasrile si pl+ile in valuta se inregistreaz in contabilitate la cursul zilei precedente, comunicat de 3anca <a+ionala $omana. $spunderea pentru organizarea si conducerea contabilit+ii revine administratorului, ordonatorului de credite sau unei alte persoane care are obliga+ia gestionarii unit+ii respective.

"ersoanele &uridice organizeaz si conduc contabilitatea in compartimente distincte, conduse de catre directorul economic, contabilul sef sau alta persoana *mputernicita sa *ndeplineasc aceasta func+ie. Legea contabilit+ii prevede si posibilitatea organizrii contabilit+ii pe baza de contracte de prestri de servicii in domeniul contabilit+ii, *nc(eiate cu persoane fizice sau &uridice autorizate in condi+iile 1.4 nr.;5/1@@9 /////privind organizarea activit+ii de e%pertiza contabila si a contabililor autoriza+i. Institu+iile publice la care contabilitatea nu este organizata in compartimente distincte sau care nu au personal *ncadrat cu contract individual de munca, potrivit legii, pot *nc(eia contract de prestri servicii pentru conducerea contabilit+ii si *ntocmirea situa+iilor financiare trimestriale si anuale, cu societ+i comerciale de e%pertiza contabila, *nc(eierea contractelor se face cu respectarea reglementarilor privind ac(izi+iile publice de bunuri si servicii.

)ompartimentul financiar0contabil reprezint o structura organizatorica in cadrul institu+iei publice 8serviciu, birou, compartiment., in care este organizata e%ecu+ia bugetara.
"ersoanele care rspund de organizarea si conducerea contabilit+ii trebuie sa asigure condi+iile necesare pentru intocmirea documentelor &ustificative privind opera+iunile economice, organizarea si conducerea corecta la zi a contabilit+ii, organizarea si efectuarea la timp a inventarierii elementelor de activ si pasiv, precum si valorificarea rezultatelor acesteia, respectarea regulilor de *ntocmire a situa+iilor financiare, depunerea la termen a acestora la organele in drept, pstrarea documentelor &ustificative, a registrelor si situa+iilor financiare si organizarea contabilit+ii de gestiune adaptate la spacificul persoanei &uridice respective. $egulile generale pentru organizarea institu+iilor publice sunt!

a. contabilitatea imobilizrilor se tine pe categorii si pe fiecare obiect de evidenta/ b. contabilitatea stocurilor se tine cantitativ sau numai valoric, *nregistrarea elementelor de activ se face la! costul de ac(izitie
costul de produc+ie, valoarea &usta pentru alte intrri dec-t cele prin ac(izi+ie sau produc+ie.

c. crean+ele si datoriile se *nregistreaz la vaoarea normala/ d. valoarea ac+iunilor emise sau altori titluri, precum si varsamintele efectuate in contul capitalului
subscris se reflecta direct in contabilitate/

e. contabilitatea clien+ilor si furnizorilor, a celorlalte crean+e si obliga+ii se tine pe categorii, precum

si pe fiecare persoana fizica sau &uridica/

f. contabilitatea c(eltuielilor se tine pe feluri de c(eltuieli, dupa natura sau destina+ia lor, dupa caz/ g. contabilitatea veniturilor se tine pe feluri de venituri, dupa natura si sursa lor/ (. contabilitatea veniturilor si c(eltuielilor bugetare se tine pe subdiviziunile clasificate bugetare.

Curs 6

Normele metodologice de organizare a contabilit$ii instituiilor publice

6.1

fera de aplicare, regulile si principiile de baza folosite la organizarea contabilit$ii instituiilor publice

"rin introducerea noului plan de conturi la institu+iile publice se urmre,te alinierea acestuia la planul general de conturi aprobat prin 156" nr.30;/ 00 privind $eglementrile contabile simplificate, armonizate cu standardele interna+ionale de contabilitate. )ontabilitatea ca activitate specializata in msurarea, evaluarea, cunoa,terea, gestionarea si controlul activelor, datoriilor, capitalurilor proprii, precum si al rezultatelor ob+inute din activitate, trebuie sa asigure inregistrarea cronologica si sistematica, prelucrarea, publicarea si pstrarea informa+iilor cu privire la pozi+ia financiara, performanta financiara si flu%urile de trezorerie, atat pentru cerin+ele interne, cat si in rela+iile cu investitorii prezenti si

poten+iali, creditorii financiari si comerciali, clien+i, institu+ii publice si alti utilizatori ai informa+iei contabile. )ontabilitatea institu+iilor publice asigura informa+iile ordonatorilor de credite cu privire la e%ecu+ia bugetelor de venituri si c(eltuieli, patrimoniul aflat in administrare, precum si pentru *ntocmirea contului general anual de e%ecu+ie al a bugetului de stat, a contului anual de e%ecu+ie a bugetului asigurrilor sociale de
stat si fondurile speciale, precum si a conturilor anuale de e%ecu+ie ale bugetelor locale. "otrivit prevederilor legii contabilit+ii, contabilitatea publica cuprinde!

a.

contabilitatea veniturilor si c(eltuielilor bugetare, care sa reflecte *ncasarea veniturilor si plata c(eltuielilor aferente e%erci+iului bugetar/

b. contabilitatea trezoreriei statului/ c. contabilitatea generala bazata pe principiul constatrii drepturilor si

obliga+iilor care sa reflecte evolu+ia situa+iei financiare si patrimoniale, precum si a

e%cedentului sau deficitului patrimonial/

d.

contabilitatea destinata analizrii costurilor programelor aprobate.

6.2 .apoartele de contabilitate 7ormele de organizare a contabilit$ii bugetare $egistrele de contabilitate obligatorii in cadrul formei de *nregistrare B5aestru sa(C sunt!
1. $egistrul &urnal . $egistrul0inventar

3. )artea mare 8sa(.

La acestea se adaug, ca formular obligatoriu si C3alan+a de verificareC care se *ntocme,te pe baza titlurilor preluate din B)artea mare 8sa(.D sau din fisele desc(ise distinct pentru fiecare cont sintetic. La institu+iile publice, balan+ele de verificare sintetice se intocmesc lunar, iar balan+ele de verificare analitice, cel mai t-rziu la sf-r,itul trimestrului pentru care se intocmesc situa+iile financiare.

1 $egistrul0&urnal este un document contabil obligatoriu in care se inregistreaz cronologic,

opera+iunile patrimoniale prin respectarea succesiunii documentelor dupa data de *ntocmire sau intrare a acestora in unitate.

$egistrul0&urnal se *ntocme,te de fiecare institu+ie si de fiecare subunitate a acesteia, cu

contabilitate proprie, zilnic sau lunar, dupa caz prin inregistrarea cronologica, fara ,tersturi si spatii libere, a documentelor in care se reflecta mi,carea elementelor de activ si pasiv.

$egistrul0&urnal este prezentat sub form unui registru0&urnai general si a unor registre0&umal
au%iliare.

In condi+iile conducerii contabilit+ii cu a&utorul te(nicii de calcul fiecare opera+iune se va inregistra

in mod cronologic, dupa data de *ntocmire sau de intrare a documentelor.

. $egistrul0inventar este un document obligatoriu in care se *nregistreaz toate elementele patrimoniale de activ si pasiv, grupate si inventariate in func+ie de natura lor, conform posturilor din bilan+ul contabil.
:lementele patrimoniale *nscrise in registrul0inventar au la baza listele de inventariere sau documentele care &ustifica con+inutul fiecrui, post din bilan+ul contabil. "otrivit legii contabilit+ii persoanele &uridice au obliga+ia sa efectueze inventarierea generala a elementelor de activ si de pasiv de+inute la inceputul activit+ii, cel pu+in o data pe an.

$egistrul0inventar se completeaz pe baza inventarierii faptice si serve,te ca document contabil

obligatoriu de inregistrare a rezultatelor inventarierii si ca proba in diverse litigii.

In registrul0inventar se Inregistreaz soldurile e%istente la data inventarierii. 3. $egistrul C)artea mareC este un document contabil obligatoriu in care se inscriu lunar, direct sau prin regrupare conturi corespondente, *nregistrrile efectuate in registru0inventar, stabilindu0se situa+ia fiecrui cont, respectiv soldul ini+ial, rula&ele debitoare, rula&ele creditoare si soldurile finale.
La sf-r,itul lunii, pentru fiecare cont sintetic din B)artea mareD se stabilesc totalurile rula&elor conturilor debitoare sau creditoare si ale conturilor corespondente. >otalurile sumelor conturilor corespondente trebuie sa fie egale cu rula&ul debitor sau creditor al contului respectiv, dupa caz.

$egistrul C)artea mareC sta la baza *ntocmirii balan+ei de verificare si se *ntocme,te de fiecare institu+ie, precum si de fiecare subunitate a acesteia, cu contabilitate
proprie. $egistrul C)artea mareC serve,te la tinerea contabilit+ii sintetice a opera+iilor economice si financiare in unit+ile care utilizeaz forma de *nregistrare contabila Cmaestru sa(C.

"entru verificarea *nregistrrii corecte in contabilitate a opera+iilor patrimoniale se *ntocme,te lunar balan+a de verificare. 3alan+a de verificare cuprinde urmtoarele elemente!
0 simbolul si denumirea conturilor, *n ordinea din planul de conturi/ 0 totalul sumelor debitoare si creditoare ale lunii precedente/ 2

0 rula&ele curente debitoare si creditoare/ 0 totalul sumelor debitoare si creditoare cumulate de la *nceputul anului/ 0 soldurile finale debitoare si creditoare.

3atanta de verificare se *ntocme,te atat pentru conturile sintetice cat si pentru

cele analitice. "rin intermediul balan+ei de verificare analitice se verifica concordanta dintre conturile sintetice si conturi ie lor analitice, fiind principalul instrument pe baza cruia se *ntocmesc situa+iile financiare, deci bilan+ul contabil si contul de e%ecu+ie la institu+iile publice,

6." 8etode de conducere a contabilit$ii analitice a bunurilor

5etode de conducere a contabilit+ii analitice a bunurilor sunt!

a. operativ contabila / b. cantitativ valorica / c. global valorica .

a. 5etoda operativ contabila se aplica pentru contabilitatea analitica a materiilor prime, materialelor consumabile, materialelor de natura obiectelor de inventar semifabricatelor, produselor finite, mrfurilor si ambala&elor. #ceasta metoda consta in tinerea, in cadrul fiecrei gestiuni, a evidentei cantitative a bunurilor, pe feluri, cu a&utorul fiselor de magazie, iar in contabilitate in tinerea evidentei valorice pe conturi sintetice si analitice de materiale si pe gestiuni si in cadrul gestiunilor, pe grupe sau subgrupe de materiale.
)ontrolul e%actit+ii *nregistrrilor din evidenta gestiunilor cu cea din contabilitate se asigura prin evaluarea stocurilor cantitative ce au fost transcrise din fisele de magazie in registrul stocurilor,

In metoda operativ contabila se folosesc urmtoarele formulare! 0 0

0
fisa de magazie/ fisa de cont pentru opera+iuni diverse/

registrul stocurilor.

6isele de magazie servesc pentru evidenta cantitativa, pe feluri de stocuri, la locul de depozitare, iar in contabilitate, pentru controlul opera+iunilor Enregistrate de gestionar in vederea prelurii in $egistrul stocurilor a cantit+ilor aflate in stoc si calculul valorii bunurilor e%istente in stoc la sf-r,itul lunii, pentru confruntarea acestora cu valorile din contabilitatea sintetica.

La gestiune fisele de magazie se tin in ordinea in care sunt *nscrise materialele in registrul stocurilor. In aceste fise, cantit+ile se inregistreaza zilnic de gestionar, pe baza documentelor de intrare 8factura, aviz de insotire a mrfii, nota de recep+ie si constatare de diferente etc., pozi+ie cu pozi+ie. In contabilitate documentele privind verificare stocurilor se grupeaz pe surse de aprovizionare si in cadrul acestora pe conturi de materiale si gestiuni, iar in cadrul gestiunilor, pe grupe sau subgrupe de materiale, dupa caz. Intrrile si ie,irile de bunuri de natura stocurilor se Enregistreaz in contabilitatea sintetica si analitica, fie direct pe baza acestor documente, fie cu a&utorul unor situa+ii *ntocmite zilnic sau lunar prin contabilizarea datelor din documentele privind mi,carea stocurilor. =erificarea *nregistrrilor efectuate in conturile de stocuri si fisele de magazie se face prin *nscrierea in $egistrul stocurilor, la sfarsitu lunii, a stocurilor cantitative din fisele de magazie, calcularea valorii acestora pe baza preturilor de *nregistrare si total*zarea valorii acestora pe pagini ale registrului, pe subgrupe de materiale, grupe de materiale, conturi sintetice si analitice, precum si pe magazii 8gestiuni.. b. 5etoda cantitativ 0 valorica consta in tinerea evidentei cantitative pe feluri stocuri de materiale in cadrul fiecrei gestiuni, iar in contabilitate, acelei cantitativ0 valorice. )onturile sintetice care reflecta in contabilitate stocurile de valori materiale se desf,oar in analitic pe gestiuni iar in cadrul acestora pe feluri de bunuri care reprezint conturile analitice. :videnta cantitativa a materialelor se tine in gestiune cu a&utorul fiselor de magazie. In fisele de magazie, *nregistrrile se fac zilnic, pe baza documentelor

de intrare si ie,ire. 'upa Enregistrare, documentele se predau la contabilitate pe

baza de borderou. fn contabilitate, documentele se Enregistreaz in fisele de cont analitic, pentru valori materiale si se stabilesc stocurile, soldurile si situa+ia centralizatoare privind intrrile si ie,irile pentru *nregistrarea in contabilitatea sintetica.

)ontrolul inregistrarilor din conturile sintetice cu cele din contul analitice ale stocurilor se asigura cu a&utorul balan+ei de verificare analitice, *ntocmita pentru fiecare cont sintetic, dupa ce s0a fcut in prealabil verificarea concordantei stocurilor scriptice
clin fisele de magazie cu ce ie din fisele de cont analitic pentru valori materiale de la contabilitate.

c. 5etoda global 0 valorica se aplica pentru evidenta mrfurilor si ambala&elor aflate in unit+ile de desfacere, folosindu0se fisa de cont pentru opera+iuni diverse si raportul de gestiune dupa caz. )ontabilitatea analitica a mrfurilor si ambala&elor se tine global 0 valoric, atat in gestiune cat si in contabilitate, iar controlul concordantei *nregistrrilor in cele doua evidente se efectueaz numai valoric, lunar. $aportul de gestiune se completeaz pe baza documentelor de intrare si ie,ire a mrfurilor si ambala&elor si de depunere a numerarului din v-nzare, iar in fisele valorice +inute de ia contabilitate pe gestiuni. 7oldurile valorice ale mrfurilor si ambala&elor aflate in gestiune se verifica pe baza raportului de gestiune predat ia contabilitate, sau cu ocazia inventarierii. 5etoda global 0 valorica se folose,te si pentru evidenta rec(izitelor de birou, imprimatelor materialelor pentru ambalare etc.
In acest caz, evidenta cantitativa se poate tine pe feluri de rec(izite, imprimate, materiale etc, la locurile de gestionare, cu a&utorul 6isei de magazie. :videnta valorica a miscarilor de materiale se tine in contabilitate, pe gestiuni, in cadrul contului de materiale consumabile, cu a&utorul fisei de cont pentru opera+iuni diverse.

)ontrolul e%actit+ii inregistrrilor se efectueaz lunar si cu ocazia inventarierilor, evaluandu0se stocurile e%istente pe baza listelor de inventariere si confruntandu0se soldul astfel ob+inut cu soldul conturilor respective din contabilitate.

30

6.&. Principiile contabile generale ale contabilit$ii bugetare

:valuarea posturilor cuprinse in stituatiile financiare se efectueaz in conformitate cu urmtoarele principii! a. "rincipiul continuit+ii activit+ii 0 #cesta presupune ca persoana &uridica asigura in mod normal func+ionarea b. "rincipiul permanentei metodelor 0 #cesta presupune continuitatea aplicrii acelora,i reguli si norme privind evaluarea, inregistrarea in contabilitate si prezentarea elementelor de activ si de pasiv si a rezultatelor, asigur-nd comparabilitatea *n timp a informa+iilor contabile.
c. "rincipiul prudentei 0 =alorificarea oricrui element trebuie sa fie

determinata pe baza principiului prudentei. "otrivit acestui principiu nu este admisa supraevaluarea elementelor de activ si a veniturilor, respectiv subevaluarea elemntelor de pasiv si a c(eltuielilor, tinand cont de deprecierile, riscurile si pierderile posibile generate de desf,urarea activit+ii e%erci+iului curent sau anterior.
d. "rincipiul independentei e%erci+iului 0 7e vor lua in considerare toate

veniturile si c(eltuielile corespunztoare e%erci+iului bugetar pentru care se face raportarea, fara a se tine seama de data *ncasrii sumelor sau a efecturii pla+ii.
e. "rincipiul evalurii separate a elementelor de activ si de pasiv 0 In

vederea stabilirii valorii totale corespunztoare unei pozi+ii din bilan+, se va determina separat valuarea aferenta fiecrui element individual de activ si
de pasiv.

f.

"rincipiul intangibilitatii 0 3ilan+ul de desc(idere al unui e%erci+iu trebuie sa corespunde cu bilan+ul de *nc(idere al e%erci+iului precedent.

g.0"rincipiul necompensarii 0 =alorile elementelor ce reprezint active nu pot fi compensate cu valorile

elementelor ce reprezint pasive, respectiv veniturile cu c(eltuielile, cu e%cep+ia compensrilor intre active si pasive, permise de reglementrile legale.

31

Curs 9

(C3I*/ I8#!I0I1(3/

9.1 .eguli generale de evaluare 7unt denumite si bunuri de investitii, active pe termen lung, sau bunuri imobile. :le se caracterizeaza prin faptul ca! 0 activele imobilizate se inscriu in bilan+ la costul de ac(izi+ie sau costul de produc+ie 0 perioada lor de utilizare si lic(idare este , de regula mai mare de
inlocuiesc dupa prima intrbuintare un an

0 participa la desfasurarea mai multor circuite economice. :le nu se consuma si nu se

(ctivele imobilizate sunt: #. Imobilizri necorporale/ 3. Imobilizri corporale/ ). Imobilizri financiare.

(ctive circulante: 7tocuri #lte active circulante

(. Imobiliz$rile necorporale:intangibile sau nemateriale; $ecunoa,terea imobilizrilor necorporale Fn activ necorporal este un activ identificabil nemonetar, fara suport material si de+inut pentru utilizarea in procesul de produc+ie sau furnizare de bunuri sau servicii, pentru a fi. inc(iriat ter+ilor sau pentru scopuri administrative. In cadrul imobilizrilor necorporale se cuprind! c(eltuieli de constituire
0

c(eltuielile de cercetare si dezvoltare/

0

concesiunile, brevetele, licentele.marcile,drepturile si alte imobilizri necorporale/ imobilizri necorporale in curs de e%ecutie

valorile similare/
0 0

a. )(eltuieli de constituire care cuprind c(eltuielile cu infintarea unei societati comerciale cum sunt
cele privind ta%ele si c(eltuielile de inscriere si inmatriculare, prospectarea pietii, reclama si publicitate.

b. )(eltuielile de cercetare si dezvoltare cuprind c(eltuielile ocazionate de efectuare unor lucrari sau
obiective de cercetare menite sa contribuie la crearea de noi te(nologii, noi produse sau noi capacitate de productie.

c. )(eltuielile de constituire si c(eltuielile de cecetare0dezvoltare inluenteza evolutiile viitoare a unitatilor. :le se recupereaza pe calea amortizarii intr0o perioada de cel mult 5 ani. d. )oncesiunile, brevetele, licen+ele, mrcile, drepturile si alte valori similare ac(izi+ionate sau dob-ndite pe alte cai, se *nregistreaz in conturile de imobilizri necorporale la costul de ac(izi+ie sau costul de produc+ie dupa caz. Imobilizrile necorporale in curs reprezint imobilizrile necorporale neterminate pana la sf-r,itul, perioadei, evaluate la costul de produc+ie, respectiv costul de ac(izi+ie. :valuarea ini+iala a imobilizrilor necorporale

33

Fn activ necorporal se *nregistreaz ini+ial ia costul de ac(izi+ie sau de produc+ie asa cum este prevzut in C>ratamente contabile generale aplicate elementelor de bilan+C.
Fn element necorporal raportat drept c(eltuiala nu poate ii recunoscut ulterior ca parte din costu unui activ necorporal.

!. Imobiliz$ri corporale :fizice,tangibile;

.ecunoa)terea, imobiliz$rilor corporale Imobilizrile corporale sunt activele care!

a. sunt de+inute de o persoana &uridiica pentru a fi utilizate in

produc+ia proprie de bunuri sau prestarea de servicii, pentru a fi inc(iriate ter+ilor sau pentru a fi folosite in scopuri administrative/ b. c.
sunt utilizate pe parcursul unei perioade mai mari de un an/ au valoare mai mare dec-t limita prevzuta de reglementrile legale in vigoare.

In categoria imobilizarilor corporale intra 1.terenurile si . mi&loacele fi%e 1. 7unt supuse amortizarii numai terenurile cu destinatie economica dobindita de agentii economici prin acte de vinzare despagubiri in cazul e%proprierilor. )elelate terenuri, paduri lacuri, balti etc. daca nu sunt rezultatul unor investitii se asimileaza
imobilizarilor corporale dar nu se amortizeaza. In valoarea terenurilor sunt incluse si c(eltuielile cu amena&arile, lucrarile de acces, racordarile la sursele de energie. Investitiile legate de amena&area terenului se amortizeaza c(iar dac terenul respective nu este supus amortizarii. . 5i&loace fi%e sunt acele obiecte sau comple%ul de obiecte ce se utilizeaza ca atare si indeplinesc cumulative doua conditii!

cumparare sau sub forma de

au valoare de intrare in patrimoniu mai mare de 0 leiGGG au o durata normala de utilizare mai mare de un an.

39

4rupele de mi&loace fi%e sunt! 1. )ladiri . )onstructii specilale 3. 5asini, utila&e si instalatii de lucru 9.#parate si instalatii de masurare, control si de reglare 5.5i&loace de transport ;.#nimale si plantatii 2.Fnelte, dispozite,instrumente,mobilier si aparatura birotica. C. Imobilizari financiare Imobilizrile financiare cuprind titlurile de participare si crean+ele imobilizate. >itlurile de participare reprezint drepturile sub forma de ac+iuni de+inute de o institu+ie publica in capitalul unei societ+i comerciale, care asigura realizarea unor venituri financiare sub forma dividendelor si a dobinzillor sau care permit e%ercitarea unui control asupra societatii emitente.
)ontabilitatea crean+elor imobilizate se tine pe urmtoarele categorii/ *mprumuturi acordate pe termen lung si alte crreante Imobilizate. In conturile de *mprumuturi pe termen lung se *nregistreaz sumele acordate ter+ilor in baza unor contracte pentru care unutatea percepe dob-nzi, potrivit legii. La alte creante imobilizate se cuprind! garan+iile, depozitele si cau+iunile depuse de institu+ia publica la ter+i. :valuarea ini+iala imobilizrile financiare recunoscute ca activ se evalueaz la costul de ac(izi+ie sau valoarea determinata prin contractul de ac(izi+ie a acestora.

35

)(eltuielile accesorii privind ac(izi+ionarea imobilizrilor financiare se *nregistreaz direct in c(eltuielile de e%ploatare ale e%erci+iului. :valuarea la data bilan+ului imobilizrile financiare sunt prezentate in bilan+ la valoarea contabila. Institu+iile publice nu constituie provizioane pentru deprecierea imobilizrilor financiare.

9.2

(ctive circulante:

7tocuri #lte active circulante 4eneralit+i

$ecunoa,terea activelor circulante Fn activ se clasifica ca activ circulant atunci cand!

0 este ac(izi+ionat sau produs pentru consum propriu sau in scopul comercializrii/
0 este reprezentat de numerar sau ac(ivalente de numerar a cror utilizare nu este restric+ionat.

#ctivele circulante nu ramin durabil intr0o unitate patrimoniala, perioada lor de rotatie este mai mica decit un an. :le se afla intr0o continua miscare sc(imbindu0si forma materiala si utilitatea in cadrul circuitului economic al patrimoniului. "rin ec(ivalentele de numerar se intelege investi+iile financiare pe termen scurt, u,or convertibile in numerar si al cror risc de sc(imbare a valorii este nesemnificativ. In categoria activelor circulante se cuprind! stocuri, inclusiv valoarea serviciilor prestate pentru care nu a fost *ntocmita
factura/

0 crean+e/ 0 investi+ii financiare pe termen scurt/ 0 casa si conturi la banci. :valuarea activelor circulante #ctivele circulante se *nregistreaz in contabilitate la costul de ac(izi+ie sau. costul de produc+ie, dupa caz. "entru deprecierea activelor circulante, la sf-r,itul e%erci+iului bugetar se constituie
provizione pe seama c(eltuielilor.

3;

In situa+ia in care provizionul constituit pentru un activ circulant devine total sau par+ial fara obiect, *ntruc-t motivele care au dus la constituirea acestuia au *ncetat sa mai e%iste intr0o anumita msura, atunci acel provizion trebuie reluat corespunztor ia venituri.

9."

3#C5.I

7tocurile sunt active circulante!

a. de+inute pentru a fi v-ndute pe parcursul desf,urrii normale a activit+ii/ b. in curs de produc+ie in vederea v-nzrii in acelea,i condi+ii ca mai sus/ sau c. sub forma de materii prime, materiale si alte consumabile ce urmeaz a fi

folosite in procesul de produc+ie sau pentru prestarea de srvicii. In cadrul stocurilor se cuprind!
0

materii prime, care participa direct la fabricarea produselor si se regsesc in produsul

materialele consumabile care participa sau a&uta la procesul de fabrica+ie sau de e%ploatare fara a se

finit integral sau par+ial, fie in starea lor initaiala, fie transformata/

0 0 0

regsi, de regula, in produsul finit/ materialele de natura obiectelor de inventar/ produsele/

semifabricatele, prin care se *n+elege produsele ai cror proces te(nologic a fost terminat intr0o sec+ie

8faza de fabrica+ie. si care trec *n continuare in procesul te(nologic al altei sectil 8faza de fabrica+ie. sau se livreaz ter+ilor/

produsele finite, adic produsele care au parcurs in *ntregime fazele procesului de fabrica+ie si nu mai

au nevoie de prelucrri ulterioare in cadrul unit+ii, put-nd fii depozitate in vederea livrrii sau e%pediate direct clien+ilor/ 0 ambala&ele, care include ambala&ele refolosibile, ac(izi+ionate sau fabricate, destinate produselor v-ndute si care in mod temporar pot fi pstrate de tert cu obliga+ia restituirii in condi+iile prevzute in contracte/ 0 produc+ia in curs de e%ecu+ie, care reprezint produc+ia care nu a trecut prin toate fazele 8stadiile. de prelucrare, prevzute in procesul te(nologic precum si produsele nesupuse probelor si recep+iei te(nice sau necompletate in *ntregime.

In cadrul produc+iei in curs de e%ecu+ie se cuprind, de asemenea, lucrrile si serviciile, precum si studiile in curs de e%ecu+ie sau neterminate.

32

In cadrul stocurilor se includ si bunurile aflate *n custodie pentru prelucrare sau consigna+ie la ter+. care se *nregistreaz distinct in contabilitate pe categorii de stocuri. In categoria materialelor consumabile se include medicamentele si materialele sanitare, materiale de *ntre+inere si gospodrire, materiale cu caracter func+ional, alimente si fura&e si alte materiale, potrivit con+inutului ciasificatiei c(eltuielilor prevzute in buget/ In categoria ambala&elor se includ ambala&ele refolosibi*e ac(izi+ionate sau fabricate, destinate produselor v-ndute si care in mod temporar pot fi pstrate de tert cu obliga+ia restituirii in condi+iile prevzute in contracte. In contabilitatea ter+ilor acestea vor fi eviden+iate distinct. #mbala&ele care se cuprind in categoria materialelor de natura obiectelor de inventar, care nu circula pe baza de decontare ci se folosesc numai in interiorul institu+iei, se *nregistreaz in contabilitate in categoria materialelor de natura obiectelor de inventar. #mbala&ele si materialele pentru ambalat, produse in unitatea patrimoniala pentru a fi v-ndute ca atare sunt considerate produse finite. 5ateriale de natura obiectelor de inventar reprezint bunuri cu o valoare mai mica dec-t limita prevzuta de lege pentru a fi considerate mi&loace fi%e, indiferent de durata lor de serviciu, sau cu o durata mai mica de un an, indiferent de valoare lor precum si bunurile asimilate acestora 8ec(ipamentul de produc+ie, ec(ipamentul de lucru, *mbrcmintea speciala, mecanismele, dispozitivele, verificatoarele, sdv0urile, aparatele de msura si control ctc.. 'ocumentele aflate in colec+iile bibliotecilor, care au statut de bunuri culturale comune, nu sunt mi&loace fi%e si sunt eviden+iate in documente de inventar. :liminarea documentelor din colec+ii se aplica numai bunurilor culturale comune, uzate fizic sau moral, dupa o perioada de minimum ; luni de la ac(izitie.
Frmrirea e%istentei obiectelor de inventar date in folosin+a se va realiza cu a&utorul fisei de evidenta a obiectelor de inventar in folosin+a.

38

Curs <

3/.3I

)ontabilitatea ter+ilor asigura evidenta datoriilor si crean+elor institu+iei publice in rela+iile acesteia cu furnizorii, clien+ii, personalul, asigurrile sociale, bugetul statului, institu+iile publice subordonate, debitorii si creditorii diversi, precum si evidenta opera+iilor ce nu pot fi inregistrate si necesita clarificri ulterioare si alte decontri. In contabilitatea furnizorilor si clien+ilor se inregistreaz opera+iunile privind cumprrile, respectiv livrrile de mrfuri si produse, lucrrile e%ecutate si serviciile prestate, precum si alte opera+iuni efectuate.

3@

#vansurile acordate furniziorilor, precum si cele primite de la clienti se *nregistreaz in contabilitate in conturi distincte. 1pera+iunile privind v-nzrile/ cumprrile de bunuri, e%ecutrile de lucrri si prestarile de servicii efectuate pe baza efectelor comerciale se *nregistreaz in contabilitate in conturile corespunztoare de efecte de pltit sau de primit, dupa caz. :fectele comerciale scontate nea&unse la scadenta, se *nregistreaz intr0 un cont in afara bilan+ului st se men+ioneaz in notele e%plicative. :fectele comerciale trebuie sa *ndeplineasc condi+iile de forma si fond prevzute de reglementrile in vigoare, farH de care validitatea lor poate fi contestata sau anulata. "otrivit art. 19din Legea, contabilit+ii nr. <r. 8 /1@@1, republicate in 5onitorul 1ficial al $om-niei. "artea L nr. 98 din 19 ianuarie 005. crean+ele si datoriile institu+iei publice se *nregistreaz in contabilitate la valoarea lor nominala. )rean+ele si datoriile in devize se *nregistreaz in contabilitate atat in lei, la cursul de sc(imb in vigoare la data efecturii opera+iunilor, cat si in devize. 1pera+iunile in valuta trebuie *nregistrate in momentul recunoa,terii ini+iale in moneda de raportare, aplicandu0se sumei in valuta cursul de sc(imb dintre moneda de raportare si moneda strina, la data efecturii tranzac+iei. 'iferentele de curs valutar ce apar cu ocazia decontrii crean+elor si datoriilor in valuta la cursuri diferite fata de cele la care au fost *nregistrate ini+ial pe parcursul perioadei sau fata de cele la care au fost raportate in situa+iile financiare anuale anterioare trebuie recunoscute ca venituri sau c(eltuieli in perioada in care apar. 1 diferen+a de curs valutar apar cand e%ista o modificare a cursului de sc(imb intre data efecturii tranzac+iei si data decontarii oricror elemente monetare ce rezulta dintr0o tranzac+ie in valuta.

90

#tunci cand tranzac+ia este decontata in decursul aceluia,i e%ercitiu finaciar in care a survenit, *ntreaga diferen+a de curs valutar este recunoscuta in acel e%erci+iu. #tunci cand tranzac+ia este decontata intr0un e%erci+iu financiar ulterior, diferen+a de curs valutar recunoscuta in fiecare e%erci+iu financiar, ce intervine pana in e%erci+iul decontrii, este determinata tinand seama de modificarea cursurilor de sc(imb survenita in cursul fiecrui asemenea e%erci+iu financiar. "otrivit art.1; din Legea contabilit+ii nr. 8 /1@@1, republicata in 51 nr. 98/ 005, contabilitatea furnizorilor si a clien+ilor, a celorlalte datorii si crean+e se tine pe categorii, precum si pe fiecare persoana fizica sau &uridica. In acest sens, in contabilitatea analitica, furnizorii si clien+ii se grupeaz astfel! interni si e%terni, iar in cadrul acestora pe termene de plata, respectiv de *ncasare. 'e asemenea, in contabilitatea analitica se grupeaza distinct clien+ii si furnizorii la care institu+ia publica de+ine participatii.
)rean+ele incerte se *nregistreaz distinct in contabilitate. )ontabilitatea decontrilor cu personalul cuprinde drepturile salariate, sporurile, adaosurile, premiile din fondul de salarii, indemniza+iile pentru concediile de odi(na, precum si cele pentru incapacitatea temporara de munca, pltite din fondul de salarii si alte drepturi in bani si/sau

natura, datorate de institu+ia

publica persona&ului pentru munca prestata si care se suporta, potrivit reglemetarilor in vigoare, din fondul de salarii. )ontabilitatea decontrilor cu pensionarii cuprinde drepturile de pensie si alte drepturi prevzute de lege, cuvenite pensionarilor conform legii. In contabilitate se *nregistreaz distinct alte drepturi si avanta&e care, potrivit reglementarilor *n vigoare, nu se suporta din fondul de salarii 8masa calda, alimente antidot etc., precum si avansurile acordate potrivit legii. 'repturile de personal neridicate in termenul legal se *nregistreaz intr0 un cont distinct, pe persoane. $e+inerile din salariile personalului pentru cumprri cu plata in rate, c(irii sau pentru alte obliga+ii ale salariatiilor, datorate ter+ilor 8popriri, pensii alimentare

91

si altele., se efectueaz numai in baza unor titluri e%ecutorii sau ca urmare a unor rela+ii contractuale. 7umele datorate si neac(itate personalului 8concediile de odi(na si alte drepturi de personal., respectiv eventualele sume ce urmeaz a fi *ncasate de la acesta, aferente e%erci+iului in curs, se inregistreaz ca alte datorii si crean+e in legtura cu personalul. )ontabilitatea decontrilor privind, asigurrile sociale cuprinde obliga+iile institu+iei publice la asigurrile sociale de stat, la asigurrile sociale de sntate, pentru constituirea, bugetului de asigurri pentru ,oma& precum si contribu+ia individuala de asigurri sociale, asigurri de sntate si asigurri pentru ,oma&. :ventualele sume datorate sau care urmeaz a se incasa in perioadele urmtoare, aferente e%erci+iului in curs, se *nregistreaz ca alte datorii si crean+e sociale. In cadrul decontrilor cu bugetul statului, bugetele locale si fondurile speciale se cuprind/ ta%a pe valoare adugata, impozitul pe venituri de natura salariala, ta%a asupra mi&loacelor de transport si alte impozite, ta%e s* varsaminte asimilate. Impozitele si ta%ele cuvenite bugetelor trebuie recunoscute ca datorie in limita sumei nepltite. 'aca suma pltit dep,e,te suma datorata, surplusul trebuie recunoscut drept crean+a. >a%a pe valoare adugata datorata bugetului de stat se stabile,te lunar, pe baza de decont, ca diferen+a intre valoarea ta%ei e%igibile aferente bunurilor livrate sau serviciilor prestate 8>=# colectata. si a ta%ei deductibile pentru cumprrile de bunuri si servicii 8>=# deductibila.. In situa+ia in care e%ista decala&e intre faptul generator de >=# si e%igibilitatea acesteia, totalul >=# se *nregistreaz intr0un cont distinct, denumit >=# nee%igibila care, pe msura ce devine e%igibila, se trece la >=# colectata, respectiv la >=# deductibila.
9

'e asemenea, in contul de >=# nee%igibila se *nregistreaz si >=# deductibila sau colectata, pentru livrri de bunuri si prestri de servicii pentru care nu au sosit sau nu s0au *ntocmit, facturile. 'iferen+a de ta%a, *n plus sau *n minus, intre >=# colectata si >=# deductibila se *nregistreaz in conturi distincte 8>=# de plata, respectiv >=# de recuperat. si se regularizeaz in condi+iile legii. Impozitul pe venituri de natura salariilor, ce se *nregistreaz in contabilitate, cuprinde totalul impozitelor individuale, calculate asupra veniturilor impozabile lunare ale personalului anga&at permanent al institu+iei publice, precum si impozitul re+inut din drepturile banesti acordate salaria+ilor temporari si colaboratorilor de orice fel, potrivit legii. La alte impozite, ta%e si varsaminte datorate bugetului de stat sau bugetelor locale se cuprind! ta%a asupra mi&loacelor de transport si alte impozite si ta%e. #cestea se defalca *n contabilitatea analitica pe feluri de impozite, ta%e si varsaminte datorate bugetului de stat sau bugetelor locale. #lte datorii si crean+e cu bugetul statului cuprind! drpturile de personal neridicate, prescrise, datorate bugetului statului potrivit legii, sumele datorate
creditorilor, cuvenite bugetului statului dupa prescrierea lor, plusul de numerar din casierie, amenzi si penalitai, varsaminte efectuate in plus la buget, si altele. )rean+ele fata de alte persoane fizice si &uridice se *nregistreaz in conturile de debitori diver,i. :videnta drepturilor constatate cuvenite bugetului de stat pe baza declara+iilor fiscale depuse de ctre persoanele fizice si &uridice se tine cu a&utorul conturilor de crean+e fiscale *nregistrate ca drepturi ale bugetelor 8bugetul de stat, bugetele locale, bugetul asigurrilor sociale si ale fondurilor speciale.. :videnta analitica se tine pe tipuri de drepturi constatate si pe pltitori. 7umele datorate de institu+ia publica unor ter+e persoane &uridice sau fizice, altele dec-t personalul propriu, furnizorii si clientii0creditori, se *nregistreaz in contul de creditori diver,i. )onturile de regularizare si asimilate cuprind! venituri *nregistrate in avans si decontri din opera+ii in curs de clarificare. =eniturile realizate in perioada curenta, dar care privesc perioadele sau e%erci+iile urmtoare se *nregistreaz distinct in contabilitate, la venituri in avans. In aceste conturi se *nregistreaz in principal, urmtoarele venituri! veniturile din c(irii, abonamente si alte venituri aferente perioadelor sau e%erci+ii lor urmtoare. 'eoarece rezultatul patrimonial se stabile,te anual, delimitarea veniturilor si c(eltuielilor efectueaz la sf-r,itul e%erci+iului bugetar.

93

1pera+iunile care nu pot fi inregistrate direct in conturile corespunztoare, pentru care sunt necesare clarificri ulterioare, se inregistreaz, provizoriu, intr0un cont distinct. 7umele inregistrate in acest cont trebuie
clarificate de ctre persoana &uridica *ntr0un termen de cel mult trei luni de la data constatrii. )ontabilitatea decontrilor intre institu+ii cuprinde opera+iunile de decontare intervenite in cursul e%ecu+iei, intre institu+ii reprezent-nd valoarea materialelor transmise si primite in vederea e%ecutrii unor ac+iuni in cadrul institu+iei precum si sume transmise de institu+ia superioara ctre institu+iile din subordine pentru efectuarea c(eltuielilor din aloca+ii bugetare, din fonduri speciale, fonduri cu destina+ie speciala, *mprumuturi e%terne ramburabile si nerambursabile. )ontabilitatea decontrilor intre institu+iile publice, cuprinde opera+iile care se *nregistreaz reciproc si aceea,i perioada de gestiune, atat *n contabilitatea unit+ii debitoare, cat si a celei creditoare apar+in-nd aceluia,i ordonator principal de credite.

////GG/7umele primite din contribu+ia financiara nerambursabila a )omunit+ii :uropene 8"I#$:, I7"#, 7#"#$'. se *nregistreaz la institu+iile publice implicate in derularea acestor fonduri drept crean+e 8sume de primit. si datorii 8sume de plata.. #ceste sume sunt recunoscute ca venituri numai la beneficiarii finali, persoane fizice si &uridice. 'e asemenea, c(eltuielile din aceste fonduri sunt recunoscute numai la beneficiarii finali ai veniturilor. "entru deprecierea crean+elor *nregistrate ca drepturi constatate ale bugetului de stat, bugetelor locale, bugetului asigurrilor sociale de stat si fondurilor speciale, precum si pentru crean+ele nerecuperate 8#=#3. si *mprumuturile nerecuperate 8#<L. cu ocazia inventarierii la sf-r,itul e%erci+iului financiar, se constituie provizioane pe seama c(eltuielilor. Fn provizion pentru riscuri si c(eltuieli va fi *nregistrat in contabilitate daca sunt *ndeplinite cumulativ urmtoarele condi+ii! a.e%ista o obliga+ie curenta generata de un eveniment anterior/ b.este probabila efectuarea unor platipentru onorarea obliga+iilor respective/ c.suma poate fi estimata. =aloarea recunoscuta ca provizion trebuie sa constituie cea mai buna estimare la data bilan+ului a costurilor necesare stingerii obliga+iei curente.

99

"rovizioanele vor fi revizuite la data fiecrui bilan+ si a&ustate pentru a reflecta cea mai buna estimare curenta. In cazul in care pentru stingerea unei obliga+ii nu mai este probabila o ie,ire de resurse, provizionul trebuie anulat.

Curs =

IN*/ 3I4II 7IN(NCI(./ P/ 3/.8/N C5.3, C( ( I C#N35.I 0( !2NCI

)ontabilitatea trezoreriei asigura evidenta e%istentei si mi,crii titlurilor de plasament, altor valori de trezorerie, a disponibiliatilor e%istente in conturi la trezoreria statului, 3anca <a+ionala a $om-niei, bncile comerciale si in casierie. In scopul *nt-lnirii rolului finan+elor publice si al asigurrii unei discipline bugetare ferme, institu+iile publice 8"arlamentul, #dministra+ia "reziden+iala, ministerele, celelalte organe de specialitate ale administra+iei publice centrale si locale, alte autorit+i publice, institutii publice autonome, precum si institu+iile din subordinea acestora., indiferent de sistemul de finan+are si subordonare, inclusiv activit+ile de pe langa unele institu+ii publice, finan+ate integral din venituri proprii, efectueaz opera+iunile de incasari si pla+i prin unit+ile teritoriale ale trezoreriei statului *n raza crora isi au sediul si unde au desc(ise conturile de venituri, c(eltuieli si disponibilit+i, in condi+ii de siguran+a si fara comisioane. :ste intezis institu+iilor publice de a efectua opera+iunile de mai sus prin bncile comerciale. )ontabilitatea institu+iilor publice finan+ate din credite bugetare, fonduri speciale si venituri e%trabugetare asigura *nregistrarea pla+ilor de casa si a c(eltuielilor efective, pe subdiviziunile clasificatie* bugetare, potrivit bugetului aprobat.
95

In vederea efecturii c(eltuielilor, institu+iile publice au obliga+ia de a prezenta trezoreriei statului la care au conturile desc(ise, bugetul de venituri si c(eltuieli, aprobat in condi+iile legii. )reditele bugetare aprobate prin bugetul de stat, bugetul asigurrilor sociale de stat si bugetele fondurilor speciale pot fi folosite la cererea ordonatorilor de credite, numai dupa desc(iderea de credite si repartizarea creditelor bugetare. 1pera+iunile specifice anga&rii, lic(idrii si ordonantarii c(eltuielilor sunt in competenta ordonatoarilor de credite si se efectueaz pe baza avizelor compartimentelor de specialitate ale institu+iei publice. 1rdonatorii de credite au obliga+ia de a anga&a si utiliza creditele bugetare numai in
limita prevederilor si destina+iilor aprobate prin buget, pentru c(eltuieli strict legate de activitatea institu+iilor publice respective si cu respectarea dispozi+iilor legale. 1rice venit neincasat si orice c(eltuiala anga&ata, lic(idata si ordonan+at, in cadrul prevederilor bugetare si neplatita pana la 31 decembrie se va incasa sau se va pla+i, dupa caz, in contul bugetului pe anul urmtor. )reditele bugetare neutilizate pana ia *nc(iderea anului sunt anulate de drept.

J J

>itlurile de plasament la institu+iile publice cuprind obliga+iunile emise si rscumprate.

)onturile la banei cuprind! valorile de *ncasat, cum sunt cecurile si efectele comerciale depuse la banci, disponibilit+ile *n lei si valuta, carnete de cecuri cu

limita de suma, credite dob-nzile aferente

bancare

pe

termen

scurt

precum

si

disponibilit+ilor si creditelor acordate de banci in conturile curente. 7umele virate sau depuse de banci ori prin mandat postal, pe baza de documente prezentate persoanei &uridice si neaparute inca *n e%trasele de cont, se *nregistreaz *ntr0un cont distinct. J )ontabilitatea disponibilit+ilor aflate in banci/casieria institu+iei publice., precum si a mi,crii acestora ca urmare a opera+iunilor de *ncasri si pla+i efectuate in numerar, se tine distinct in lei si in valuta. Enregistrarea in contabilitate a opera+iilor financiare in lei sau in valuta se efectueaz cu respectarea regulamentului opera+iilor de casa, a regulamentelor emise de 3anca <a+ionala a $omaniei potrivit legii si a altor reglementari.

9;

1pera+iunile privind *ncasrile si pl+ile in valuta se *nregistreaz in contabilitate la cursul zilei precedente, comunicat de 3anca <a+ionala a $om-niei. La *nc(iderea e%erci+iului, disponibilit+ile in valuta si alte valori de trezorerie 8titluri de stat in valuta, acreditive, depozite pe termen scurt in valuta. se evalueaz la

cursul de sc(imb in vigoare ia acea

data, iar diferentele de curs rezultate se *nregistreaz in contabilitate ca venituri sau c(eltuieli din diferentele de curs valutar. Institu+iile publice pot ridica din contul de finan+are sau din conturilede disponibil, dupa caz, desc(ise la trezoreria statului, sume pentru efectuarea de pla+i in numerar, reprezent-nd drepturi de personal, precum si pentru alte c(eltuieli care nu se &ustifica a fi efectuate prin decontri. Institu+iile publice au obliga+ia sa isi organizeze activitatea de casierie, astfel *nc-t *ncasrile si pl+ile in numerar sa fie efectuate in condi+ii de siguran+a, cu respectarea dispozi+iilor legale in vigoare si in limita plafonului de casa stabilit de ctre
trezoreria statului pentru fiecare institu+ie publica.

Incasrile efectuate de ctre institu+iile publice prin casieria proprie se vireaz in conturile bugetare
respective desc(ise la trezoreria statului si reprezint venituri ale bugetului de stat, ale bugetelor locale, bugetului asigurrilor sociale de stat, bugetelor fondurilor speciale. In acela,i mod depun si veniturile care sunt lsate la dispozi+ia institu+iilor ca venituri proprii.

Institu+iile publice pot ac(izi+iona timbre fiscale si po,tale, bonrile valorice pentru carburan+i auto, documente militare de
legale in vigoare. transport etc. pentru necesit+ile proprii. Ftilizarea si decontarea acestora se va face portivit reglementarilor

In

vederea ac(itrii unor obliga+ii fata de furnizori, persoanele &uridice pot solicita

institu+iilor publice desc(iderea de acreditive la banci, in lei sau in valuta, in favoarea acestora.

7umele depuse de banci,

precum si sumele *n numerar, puse la dispozi+ia

personalului sau a ter+ilor, in vederea, efecturii unor pla+i in favoarea persoanei &uridice, se *nregistreaz in contabilitate in conturi distincte.

In contul de viramente interne se *nregistreaz transferurile de disponibilit+i bne,ti intre conturile la banci, precum si intre conturile la banci si casieria institu+iei publice.

92

'isponibilit+ile din fondurile cu destina+ie speciala se vor utiliza potrivit destina+iilor aprobate prin legisla+ia in vigoare privind constituirea si utilizarea acestor fonduri. #ceste bugete de venituri si c(eltuieli se prezint distinct ca ane%a la bugetul centralizat al ordonatorului principal de credite.

'isponibilit+ile fondurilor speciale aflata in conturile desc(ise la trezorerie se vor utiliza potrivit, destina+iilor aprobate prin ane%ele la legea bugetului de stat si a bugetului asigurrilor sociale de stat.

)ontribu+ia financiara a )omunit+ii :uropene reprezint sume care se transfera 4uvernului $om-niei de ctre )omisia )omunit+ii :uropene, acordata cu titlul de de asistenta ctre financiara, )omunitatea nerambursabila $om-niei

:uropeana, potrivit prevederilor 5emorandumului de *n+elegere privind *nfiin+area 6ondului <ational pentru "I#$:,
5emorandumului, de *n+elegere privind utilizarea 6ondului <ational pentru I7"#, #cordului multianual de finan+are 7#"#$' si prevederilor memorandumurilor de finan+are si acordurilor anuale de finan+are *nc(eiate intre )omisia )omunit+ii :uropene si 4uvernul $om-niei, in baza acordului0cadru si a #cordului multianual de finan+are 7#"#$'.K

)reditele bugetare aferente fondurilor e%terne nerambursabile au caracter previzional si se deruleaza conform acordurilor *nc(eiate cu partenerii
e%terni. 6ondurile e%terne nerambursabile vor fi acumulate *ntr0un cont distinct si vor fi c(eltuite numai in limita disponibilit+ilor e%istente in acest, cont si in scopul in care au fost acordate.

K 1rdonan+a de Frgenta a 4uvernului nr. ;3/1@@@ cu privire la gestionarea fondurilor nerambui0sabiie alocate $om-niei de ctre )omunitatea :uropeana, precum si a fondurilor de cofinantare aferente acestora aprobata prin Legea nr. / 000 si modificata prin 1rdonan+a 4uvernului nr. ;/ 00 si 1F4 nr. 5;/ 005.

98

)ontribu+ia publica na+ionala reprezint fonduri publice constituite si gestionate prin!

bugetul de stat, bugetul asigurrilor sociale de stat, bugetele locale, bugetele fondurilor speciale, bugetul trezoreriei statului si bugetele altor institu+ii publice cu caracter autonom. 5inisterul 6inan+elor "ublice este autorizat sa. gestioneze contribu+ia financiara a )omunit+ii :uropene, in condi+iile stabilite prin 5emorandumul de *n+elegere privind *nfiin+area 6ondului <ational pentru "I#$:, 5emorandumul de *n+elegere privind utilizarea 6ondului <ational pentru I7"#, #cordul multianual de finan+are 7#"#$' si prin memorandumuri de finan+are si acorduri anuale de finan+are Enc(eiate sau convenite intre )omisia )omunit+ii europene si 4uvernul $om-niei, in baza acordului0cadru si a #cordului multianual de finan+are 7#"#$'. 5inisterul finan+elor "ublice asigura gestionarea contribu+iei financiare a )omunit+ii :uropene prin conturi desc(ise la 3amnca <a+ionala a $om-niei, >rezoreria statului sau, dupa caz, la banei comerciale, conform prevederilor memorandumurilor de *n+elegere, memorandumurilor de finan+are si ale #cordului multianual de finan+are 7#"#$'. 'isponibilit+ile din contribu+ia financiara a )omunit+ii :uropene si sumele recuperate si datorate )omunit+ii :uropene, aflate in conturi desc(ise la 3anca <a+ionala a $om-niei, trezoreria statului sau, dupa caz, la banei comerciale, sunt purttoare de dob-nda.

'ob-nda se bonifica si se utilizeaz conform prevederilor memorandumurilor de En+elegere, memorandumurilor de finan+are, ale #cordului multianual de finan+are 7#"#$' si ale altor documente *nc(eiate sau convenite intre )omisia :uropeana si 4uvernul $om-niei, precum si, du pa caz, conform instruc+iunilor emise de donator. )ontribu+ia publica na+ionala destinata cofinantarii in bani a contribu+iei financiare a )omunit+ii :uropene se aloca, se utilizeaz si se deruleaz conform cadrului te(nic, &uridic si administrativ prevzut pentru fondurile donatorului prin acordul0cadru, #cordul multianual de finan+are 7#"#$' si prin memorandumuri de finan+are, memorandumuri de *n+elegere, precum si prin alte documente *nc(eiate sau convenite intre )omisia )omunit+ii :uropene si 4uvernul $om-niei, in baza acordului cadru si a #cordului multianual de finan+are 7#"#$'. In bugetul de stat, la pozi+ia distincta denumita C>ransferuri #ferente 6ondului <ational de "readerareC se cuprind!
a. sumele aferente cofinantarii contribu+iei financiare a comunit+ii

:uropene/

9@

b. sumele necesare finan+rii diferentelor nefavorabile de cursul valutar

si a costurilor bancare, neeligibile din contribu+ia financiara a )omunit+ii :uropene/

c. sume

necesare

finan+rii

proiectelor/programelor

in

cazul

indisponibilit+ii temporare a contribu+iei financiare a )omunit+ii :uropene/

d. sume

necesare pentru ac(itarea la termen a debitelor ctre

)omunitatea :uropeana, ca urmare a eventualelor nereguli sau negli&ente stabilite in baza prevederilor memorandumului de finan+are si a #cordului multianual de finan+are 7#"#$'. 7umele necesare finan+rii proiectelor/programelor in cazul indisponibilit+ii temporare a contribu+iei financiare a comunit+ii :uropene se transfera structurilor de implementare, urm-nd sa se regularizeze cu fondurile primite de la )omisia. :uropeana, in limita sumelor eligibile transferate. 1rice inscrLs pe baza cruia se aloca fonduri provenind din contrLbutia
financiara a )omunit+ii :uropene si din contribu+ia publica na+ionala se investe,te cu titlu e%ecutoriu. 'isponibilitatilre din contribu+ia publica na+ionala destinate cofmantarii in bani a contribu+iei financiare a )omunit+ii :uropene, ramase la finele e%erci+iului bugetar in conturile structurilor de implementare, se reporteaz in anul urmtor pentru a fi folosite cu aceea,i destina+ie.

50

Curs 1>

*enituri si finantari

"otrivit principiilor contabile general acceptate prevzute de 7istemul :uropean de )onturi0C@5C, in cazul contabilit+ii de anga&amente, veniturile reflecta sumele care trebuie incasate in timpul unui an c(iar daca sunt colectate sau nu. =eniturile institu+iei publice formate din venituri proprii, aloca+ii de la bugetul de stat, veniturile gestionate in regim e%trabugetar, intrrile de credite e%terne, contribu+ii financiare erambursabile si alte venituri ale bugetului de stat, ale bugetelor locale, ale bugetelor fondurilor speciale, de orice natura si provenien+a, sunt recunoscute si *ncasate in conformitte cu prevederile legale in vigoare sunt prevzute in bugetele ordonatorilor principali de credit. )ontabilitatea veniturilor bugetare, fondurilor speciale si veniturilor proprii se tine pe feluri de venituri, dupa natura sau sursa lor si pe subdiviziunile clasificatiei bugetare, conform clasificatiei indicatorilor privind finamntele publice, aprobata prin 1rdinul 5inistrului 6inan+elor nr. 13@9/1@@5, cu modificrile si completrile ulterioare. Enregistrarea veniturilor in contabilitatea institu+iilor publice, indiferent de sursa de finan+are a acestora, se face pe baza documentelor care atesta crearea dreptului de *ncasare sau *n momentul *ncasrii efective a acestora, in situa+ia in care nu e%ista o declara+ie anterioara pentru *nregistrarea crean+ei. In contabilitatea institu+iilor publice, veniturile se grupeaz astfel!
1. =enituri din activit+i economice, venituri din aloca+ii bugetare cu destina+ie speciala si din subven+ii, care cuprind! =eniturile din activit+i economice ale institu+iilor publice, finan+ate integral din venituri proprii sau venituri proprii si subven+ii acordate de la bugetul de stat sau de la bugetele locale, in func+ie de subordonare provin din! c(irii, organizarea de manifestri culturale si sportive, concursuri artistice, publica+ii, presta+ii editoriale, studii, proiecte, valorificri de produse din activit+i proprii sau ane%e, prestri de servicii si altele asemenea. In contabilitate, aceste venituri se *nregistreaz in momentul predrii bunurilor ctre cumprtori, al livrrii lor pe baza facturii sau in alte condi+ii prevzute in contrac, care atesta transferul de proprietate a bunurilor respective ctre clien+i. =eniturile din aloca+ii bugetare cu destina+ie speciala reprezint sume acordate din bugetul de stat sau local unor institu+ii publice care realizeaz ac+iuni in interesul statului. #ceste aloca+ii se inregistreaza, ca venit, in momentul primirii acestora de la buget. . =enituri din varia+ia stocurilor, reprezent-nd cre,terea sau reducerea*ntre valoarea la cost de produc+ie efectiv a stocurilor de produse si aproduc+iei in curs de la finele perioadei si valoarea stocurilor ini+iale ale produselor si produc+iei in curs.=aria+ia

51

stocurilor de produse finite si in curs de e%ecu+ie pe parcursul perioadei reprezint o corec+ie a c(eltuielilorde produc+ie pentru a reflecta faptul ca fie produc+ia a mrit nivelul stocurilor, fie v-nzrile suplimentare au redus nivelul stocurilor. "roduc+ia in curs de e%ecu+ie reprezint produc+ia care nu a trecut prin. toate fazele 8stadiile. de prelucrare, prevzute in procesul te(nologic, precum si produsele nesupuse probelor si recep+iei te(nice sau necomp*etate in *ntregime. *n cadrul produc+iei in curs de e%ecu+ie se cuprind, de asemenea, lucrrile si serviciile, precum si studiile in curs de e%ecu+ie sau neterminate. 3. =eniturile fondurilor speciale care cuprind!

veniturile fondului de asigurri sociale de sntate, venituirle fondului special pentru prote&area asigura+ilor, veniturile bugetului asigurrilor pentru ,oma&,

venituirile altor fonduri cu destina+ie speciala.

9. 6onduri ale bugetelor $esursele financiare ale unit+ilor administrativ 0 teritoriale se constituie din impozite, ta%e si alte venituri fiscale,
venituri nefiscale, venituri din capital, cote si sume defalcate din unele venituri ale bugetului de stat, cote adi+ionale la unele venituri ale bugetului de stat si ale bugetelor locale, transferuri cu destina+ie speciala de la bugetul de stat si venituri cu destina+ie speciala. =eniturile si c(eltuielile publice locale se grupeaz conform clasificatiei indicatorilor privind finan+ele publice, elaborata de 5inisterul 6inan+elor "ublice. "entru asigurarea ec(librului bugetar al unor unitari administrativ 0 teritoriale, prin legea bugetului de stat se pot stabili sume defalcate din unele venituri ale bugetului de stat, precum si criterii de repartizare a acestora pe unit+ile administrativ 0 teritoriale. 7umele defalcate din unele venituri ale bugetului de stat si transferurile cu destina+ie speciala din bugetul de stat se aproba anual, prin legea bugetului de stat, pe ansamblul fiecrui &ude+, respectiv al municipiului 3ucure,ti.

Impozitele si ta%ele locale se stabiliesc de ctre consiliile locale, &ude+ene si )onsiliul 4eneral al 5unicipiului 3ucure,ti, dupa caz, in
limitele si in condi+iile legii. "rin lege se vor stabili, cote adi+ionale la unele venituri la bugetul de stat si ale bugetelor locale, care sa constituie venituri a*e bugetelor locale. "otrivit art.93 din Legea privind finan+ele publice locale nr. 18@/1@@8 8vezi ari ;8 din 1F4 nr.95/ 003 0 51 mM931/1@.0;. 003. cu modificrile si completrile ulterioare, in cazul in care, la *nfiin+area unor institu+ii si servicii publice de interes local sau a unor activit+i finan+ate integral din venituri e%trabugetare, acestea nu dispun de fonduri suficiente, in baza unor documente temeinic fundamentate consiliile locale, consiliile &ude+ene si )onsiliul 4eneral al 5unicipiului 3ucure,ti, dupa caz, pot acorda *mprumuturi temporare din bugetul local, pe baza de conven+ie.

Imprumuturile acordate in condi+iile legii vor fi rambursate integral in termen de un an de la data acordrii.
5. =enituri din alte activit+i care cuprind!

0 0 0

venituri din crean+e si debitori diver,i/ venituri din despgubiri, amenzi, penalit+i, dona+ii, sponsorizri, granturi/ venituri din v-nzarea activelor si alte opera+iuni de capital/ ale venituri.

=eniturile din alte activit+i cuprind acele venituri care nu sunt legate de activitatea normala, curenta a institu+iei si se refera fLe la opera+iuni de e%ploatare, fie la opera+iuni de capital, cum sunt ! despgubiri si penalit+i *ncasate/ venituri din cedarea activelor/ alte venituri e%cep+ionaleN Institu+iile publice pot folosi pentru desf,urarea activit+ii lor, mi&loace materiale si banest* primite de la persoane &uridice si fizice, sub forma de dona+ii si sponsorizri, cu respectarea dispozi+iilor legale. ;. =eniturile finaciare cuprind !

venituri din imobilizri financiare 8din titluri de participare./

venituri din creante imobilizate/ venituri din diferente de curs valutar/ venituri din dob-nzi/ alte venituri financiare.

=eniturile din diferente de curs valutar trebuie recunoscute in perioada in care apar cu ocazia decontrii sau a raportrii monetare la cursuri diferite fata de cele la care au fost *nregistrate ini+ial pe parcursul perioadei sau fata de cele care au fost raportate in situa+iile anterioare. =eniturile din dob-nzi se *nregistreaz pe msura generrii venitului respectiv, pe baza contabilit+ii de anga&amente. 2. 6inan+area institu+iilor publice se asigura astfel!
J

integral din bugetul de stat, bugetele locale, bugetul asigurrilor sociale de stat, bugetele fondurilor speciale, dupa caz/ din venituri proprii si subven+ii acordate de la bugetul de stat, bugetul asigurrilor sociale de stat, bugetele fondurilor speciale, dupa, caz/ integral din venituri proprii.

)reditele desc(ise pe seama ordonatorilor principali de credite finan+a+i din bugetul de stat si bugetele locale se eviden+iaz in conturi in afara bilan+ului. 'e asemenea, creditele repartizate de ordonatorii principali de credite pe seama institu+iilor publice subordonate se eviden+iaz, in conturi in afara bilan+ului.

53

)ontabilitatea creditelor desc(ise si a celor repartizate de 5inisterul 5uncii, 7olidarit+ii 7ociale si 6amiliei pentru finan+area c(eltuielilor din bugetul asigurrilor sociale de stat se conduce cu a&utorul conturilor in. afara bilan+ului.
8. Institu+iile publice mai pot folosi pentru desf,urarea activit+ii lor, bunuri materiale si fonduri bne,ti de la persoane &uridice si fizice sub forma de dona+ii si sponsorizri 8vezi in 1rdinul 56" nr. 1;;1 bis/ 8.11. 003 0 51 nr.88*/ 003 0 <ormele metodologice privind modul de *ncasare s* utilizarea fondurilor bne,ti primite sub forma dona+iilor si sponsorizrilor de ctre institu+iile publice.. 6ondurile bne,ti acordate de persoane &uridice si fizice, primite ca dona+ii si sponsorizri de institu+iile publice finan+ate integral, de la buget, se vars direct la bugetul din care se finateaza acestea. )u aceste sume se ma&oreaz creditele bugetare ale bugetului respectiv, care urmeaz a se utiliza potrivit legii.

)u fondurile primite de la institu+iile publice finan+ate integral din venituri proprii si cele finan+ate din venituri proprii si subven+ii de la buget, se ma&oreaz cu bugetele de venituri, si c(eltuieli ale acestora.
3unurile materiale primite ca dona+ii si sponsorizri de ctre institu+iile publice, se *nregistreaz in contabilitatea acestora.

@. =eniturile din reluarea provizioanelor se eviden+iaz distinct in func+ie de natura acestora. 'iminuarea sau anularea provizioanelor constituite se efectueaz prin *nregistrarea la venituri in cazul in care nu se mai. &ustifica men+inerea provizioanelor constituite, respectiv are loc realizarea riscului sau c(eltuiala devine e%igibila.
10. =eniturile bugetelor de stat, locale si ale fondurilor speciale

Institu+iile publice care *ncaseaz venituri pentru bugetul de stat bugetele locale sau bugetul asigurrilor sociale de stat, dupa caz, au obliga+ia sa vireze veniturile respective la capitolele si subcapitolele de venituri ale bugetelor crora acestea, se cuvin. )ontabilitatea e%ecu+iei bugetelor locale se organizeaz si se conduce la nivelul unit+ilor administrativ 0 teritoriale, potrivit normelor metodologice emise de 5inisterul 6inan+elor "ublice si asigura *nregistrarea opera+iunilor privind ! drepturile constatate, veniturile *ncasate, c(eltuielile efectuate in e%ecutarea bugetelor locale, precum si obliga+iile cu termene legale de plata pana la data de 31 decembrie/ evidenta subven+iilor primite de la bugetul de stat si de la celelalte bugete , precum si a sumelor defalcate din bugetul de stat, potrivii legii/ gestiunea

59

datoriei publice locale interne si e%terne/ stabilirea rezultatului e%ecu+iei bugetelor locale prin *nc(iderea conturilor de venituri si c(eltuieli. Fnit+ile administrativ 0 teritoriale, institu+iile si serviciile publice de subordonare locala, care au personalitate &uridica si ai cror conductori au calitatea de ordonatori de credite, organizeaz si conduc contabilitatea veniturilor *ncasate, a c(eltuielilor efectuate si a veniturilor proprii, potrivit bugetului aprobat. )ontabilitatea e%ecu+iei bugetului, asigurrilor sociale de stat se organizeaz si se conduce in cadrul 5inisterului 5uncii, 7olidarit+ii 7ociale si 6amiliei si al unita+ilor subordonate, potrivit normelor emise de 5inisterul 6inan+elor "ublice si asigura *nregistrarea opera+iunilor privind ! drepturile constatate, veniturile *ncasate, c(eltuielile efectuate in e%ecutarea bugetului asigurrilor sociale de stat, precum si obliga+iile cu termene legale de plata pana la data de 3 1
decembrie / evidenta subven+iilor primite de la bugetul de stat / stabilirea rezultatului e%ecu+iei bugetului asigurrilor sociale de stat prin *nc(iderea conturilor de venituri si c(eltuieli. Institu+iile publice cu personalitate &uridica, finan+ate din bugetul asigurrilor sociale de stat, ai cror conductori au calitatea de ordonator de credite, organizeaz si conduc contabilitatea veniturilor *ncasate si a c(eltuielilor efectuate, precum s* a veniturilor proprii, potrivit bugetului aprobat. La institu+iile publice rezultatul e%erci+iului se stabile,te anual prin *nc(iderea conturilor de c(eltuieli elective cu conturile de surse din care au fost efectuate 8finan+ate.. $ezultatul e%erci+iului, respectiv e%cedentul sau sau deficitul, se determina ca diferen+a intre veniturile si c(eltuielile e%erci+iului bugetar, indiferent de data *ncasrii sau pla+ii lor.

Inregistrarea veniturilor in contabilitatea institu+iilor publice trebuie efctuata conform contabilit+ii de anga&ament 7itua+iile
financiare *ntocmite in baza acestui principiu ofer informa+ii utilizatorilor nu numai despre tranzac+iile trecute, care au implicat plat* si *ncasri dar si despre obliga+iile de plata din viitor si despre resursele privind *ncasrile viitoare. 'eci, acestea furnizeaz cele mai utile informa+ii referitoare la tranzac+ii si la alte evenimente trecute care sunt necesare utilizatorilor in luarea deciziilor economice.

55

Curs 11

C%eltuielile

"otrivit principiilor contabile general acceptate prevzute de 7istemul :uropean de )onturi 0C@5C, in cazul contabilit+ii de anga&amente, c(eltuielile reflecta suma bunurilor si serviciilor consumate in timpul unui an, c(iar daca sunt sau nu pltite in perioada aceea. )(eltuielile legate de ac(izi+ionarea unui bun trebuie sa fie *nregistrate in momentul transferului propriet+ii in timp ce o c(eltuiala pentru un serviciu trebuie sa fie contabilizata in momentul in care presta+ia ia sf-r,it.. )onsumul propriu trebuie sa fie *nregistrat in momentul cand are loc produc+ia destinata pentru acest scop. 7alariile si indemniza+iile brute sunt *nregistrate in cursul perioadei, pe timpul cat. este efectuata munca. >otu,i, primele si alte pla+i e%cep+ionale sunt *nregistrate in momentul in care ele trebuie pltite. )otiza+iile sociale efective in sarcina anga&atorilor sunt *nregistrate in cursul perioadei cand munca este efectuata.

5;

)otiza+iile sociale efective in sarcina anga&atorilor si in sarcina anga&a+ilor sunt *nregistrate in momentul in care este efectuata munca care da na,tere obliga+iei de a le vars. "rin legile bugetare anuale se prevd si se aproba creditele bugetare pentru c(eltuielile fiecrui e%erci+iu bugetar precum si structura economica a acestora. In procesul e%ecu+iei bugetare, c(eltuielile bugetare parcurg urmtoarele faze! anga&ament, lic(idare, ordonatare, plata. #nag&area c(eltuielilor reprezint o faza in procesul e%ecu+iei bugetare si reprezint orice act &uridic din care rezulta sau ar putea rezulta o obliga+ie pe seama fondurilor publice. #nga&area c(eltuielilor se face numai in limita creditelor bugetare aprobate. #nga&area si ordonantarea c(eltuielilor se efectueaz numai cu viza de control financiar preventiv propriu, potrivit dispozi+iilor legale. Lic(idarea c(eltuielilor reprezint o faza in procesul e%ecu+iei bugetare in care se verifica e%istenta anga&amentelor, se determina sau se verifica realitatea sumei datorate, se determina sau se verifica condi+iile de e%igibilitate ale anga&amentului, pe baza documentelor &ustificative care sa ateste opera+iunile respective. 1rdonantarea c(eltuielilor reprezint o faza in procesul e%ecu+iei bugetare in care se
confirma ca livrrile de bunuri si servicii au fost efectuate sau alte creante au fost verifLcate si ca plata poate fi realizata. "lata c(eltuielilor reprezint o faza in procesul e%ecu+iei bugetare si reprezint actul final prin care institu+ia publica ac(ita obliga+iile sale fata de terii. <icio c(eltuiala nu poate fi *nscrisa in buget si nici anga&ata si efectuata daca nu e%ista baza legala pentru respectiva c(eltuiala. <icio c(eltuiala din fonduri publice nu poate fi anga&ata, ordonan+at si pltit daca nu este aprobata potrivit legii si nu are prevederi bugetare. #nga&area, lic(idarea si ordonantarea c(eltuielilor din fonduri publice se aproba de ordonatorul de credite, iar plata acestora se efectueaz de catre contabil "lata c(eltuielilor este asigurata de ,eful compartimentului financiar contabil in limita fondurilor disponibile. :fectuarea pla+ilor in limita creditelor bugetare aprobate, se face numai pe baza de acte &ustificative Entocmite in conformitate cu dispozi+iile legale si numai dupa ce acestea au fost lic(idate si ordonan+ate. 1pera+iunile specifice anga&rii, lic(idrii si ordonan+a+i i c(eltuielilor sunt in competenta ordonatorilor de credite si se efectueaz pe baza avizelor compartimentelor de specialitate ale institu+iei publice.

52

)ontabilitatea c(eltuielilor se tine pe grupe de c(eltuieli, dupa natura si destina+ia lor,astfel! C)(eltuieli privind stocurileC care cuprind c(eltuieli privind!

produsele monopol de stat/ materiile prime, materialele consumabile, materialele de natura obiectelor de inventar, materialele nestocate, animalele si pasrile, mrfurile, ambala&ele, muni+ie si furnituri pentru aparare na+ionala, ordine publica si siguran+a na+ionala de+inute de institu+iile publice/

energia eletrica si termica precum si apa consumate de institu+iile publice. *ntre+inerea si repara+iile efectuate de institu+iile publice/ redeventele, loca+iile de gestiune si c(iriile pltite/ primele de asigurare/

C)(eltuieli cu lucrrile si serviciile e%ecutate de ter+iOO care cuprind c(eltuieli privind!

C)(eltuieli cu alte servicii e%ecutate de ter+iO care cuprind c(eltuieli privind!

comisioanele si onorariile! protocol reclama si publicitate efectuate pentru bunul mers al activit+ii institu+iei/ transportul de bunuri si personal

servicii po,tale si ta%e de telecomunica+ii/ serviciile bancare si asimilate/ alte c(eltuieli cu serviciile e%ecutate de ter+i/ alte c(eltuieli autorizate prin dispozi+ii legale.

C#lte c(eltuieliC care cuprind c(eltuieli privind! amortizrile si provizioanele constituite pentru acoperirea unor pierderi/ pierderi din calamit+i 8in cazul stocurilor constituite in cadrul institu+iei distruse in urma unor calamit+i naturale..

58

C)(eltuieli cu personalulC care cuprind c(eltuieli cu salariile personalului si asigurrile si

protec+ia sociala, precum si c(eltuielile cu deplasri, deta,ri, transferri. C#lte c(eltuieli de e%ploatareC care cuprind c(eltuieli cu!

pierderi din crean+e si debitori diver,i 8in situa+ia nerecuperarii unor sume aferente drepturilor de crean+e ale institu+iei publice./ alte c(eltuieli de e%ploatare. pierderi din crean+e legate de participa+iP 8in cazul garan+iilor pltite pentru telefon, gaze, energie care nu se mai pot recupera./ diferente de curs valutar rezultate in urma reevalurii disponibilit+ilor si .*mprumuturilor in valuta primite de institu+ie la sf-r,itul lunii, precum si in urma *ncasrii crean+elor si a lic(idrii datoriilor in valuta/

C)(eltuieli financiareC care cuprind c(eltuieli cu!

dob-nzi pltite aferente *mprumuturilor contractate/ diferente din reevaluare si diferente de curs aferente dob-nzilor *ncasate, dob-nzi de transferat )omunit+ii :uropene *n cadrul programului 7#"#$', sume de transferat bugetului de stat reprezent-nd castiguri din sc(imb valutar in cadrul programului 7#"#$', alte pierderi0
7#"#$'/

alte c(eltuieli financiare.

C )(eltuieli, cu subven+iile si transferurileC care cuprind c(eltuieli privind sumele alocate din buget ordonatorilor principali de credite conform bugetului aprobat respectiv! subven+iile de la buget, primele acordate, transferurile consolidabile, transferurile neconsolidabile, dob-nzile aferente datoriei publice, *mprumuturile acordate, rambursrile de credite. C)(eltuieli de capitalC care cuprind c(eltuieli cu! imobilizrile necorporale, imobilizrile necorporale in curs, imobilizrile corporale, imobilizrile corporale in curs, rezerva de stat si de mobilizare.
C)(eltuieli ale bugetelorD! care cuprind/ c(eltuieli ale bugetului de stat, c(eltuieli curente ale bugetului local, c(eltuieli cu destina+ia speciala ale bugetului local, c(eltuieli din bugetul asigurrilor sociale de stat. *n cadrul institu+iei publice, contabilitatea c(eltuielilor se tine pe conturi analitice, pe structura clasilicatiei bugetare.

5@

In aceste condi+ii, structura contului contabil va fi urmtoarea!

1. simbolul contului din planul de conturi/ . capitolul/ 3. sursa de finan+are a c(eltuielii, respectiv!

010 bugetul de stat/ 0 0 bugetele locale/ 03 0 bugetele institu+iilor publice si activit+ile autofinantate/ 09 0 bugetul asigurrilor sociale de stat/
0;0 bugetul fondului asigurrilor pentru ,oma&/

13 0 bugetul fondului special pentru prote&area asigura+ilor/ 19 0 intrri de credite e%terne 83I$', 3:$', 3:I, etc./
1;0 bugetul fondului de asigurri sociale de sntate/

300 asistenta financiara e%terna nerambursabila 8"I#$:0 7#"#$', I7"#, etc... 9. 5. ;. 2.

subcapitolul/ titlul/ articolul/ alineatul, dupa caz.

"entru finan+area c(eltuielilor in limita prevederilor din bugetele aprobate, institu+iile publice au obliga+ia organizrii si conducerii evidentei anga&amentelor bugetare in conformitate cu normele metodologice elaborate de 5inisterul 6inan+elor "ublice in acest scop.

Curs 12

;0

12.1. Datoria publica interna 'atoria publica interna a statului reprezint o obliga+ie necondi+ionata si irevocabila de
rambursare a imprumuturilor contractate *n lei, de plata a dob-nzilor si altor costuri aferente.

Instrumentele datoriei publice interne a statului include! titlurile de stat in moneda na+ionala, *mprumuturile de stat de la 3anca <a+ionala a $om-niei, cu modificrile si completrile ulterioare, *mprumuturile de stat de la bncile comerciale din. $om-nia, *mprumuturile de stat de la alte institu+ii de credit din $om-nia si de la agen+ii guvernamentale. 5inisterul 6inan+elor "ublice este autorizat sa emita titluri de stat, e%primate in moneda na+ionala si valuta. >itlurile de stat e%primate in moneda na+ionala pot fi emise pe termen scurt, mediu sau lung. >itlurile de stat pe termen scurt sunt bonurile de tezaur si certificatele de trezorerie, fie purttoare de dob-nda, fie cu discount, precum si alte instrumente ce pot fi. create de emitent in condi+iile legii. >itlurile de stat pe termen mediu sau lung sunt obliga+iunile de stat cu o scadenta de peste un an si ma%imum cinci ani de la emisiune, respectiv de peste cinci ani de la emisiune, fie purttoare de
dob-nda , fie cu discount, emise conform clauzelor *mprumutului de stat. 5inisterul 6inan+elor "ublice este autorizat sa emita garan+ii de stat pentru *mprumuturi interne, contractate de o persoana &uridica de la o institu+ie creditoare, pentru finan+area proiectelor sau activit+ilor de importanta prioritara pentru $om-nia sau pentru alte destina+ii stabilite si aprobate de 4uvern. :miterea garan+iilor de stat pentru *mprumuturi interne este condi+ionata de acceptarea de catre 5inisterul 6inan+elor "ublice a clauzelor cuprinse in contractele de *mprumut *nc(eiate *ntre persoanele &uridice si institu+iile creditoare. Intre 5inisterul 6inan+elor "ublice, *n calitate de garant, si persoana &uridica ce contracteaz un *mprumut cu garan+ia statului, in calitate de garantat, se *nc(eie o conven+ie in care sunt stipulate drepturile si obliga+iile p-rtilor semnatare, inclusiv cele referitoare la plata comisionului de risc. "entru acoperirea riscurilor financiare care decurg din garantarea de ctre stat a *mprumuturilor contractate de persoanele &uridice de Ia institu+iile creditoare, in condi+iile prezentei legi, se constituie fondul de risc. 6ondul de risc se constituie din sumele *ncasate sub forma de comisioane de la beneficiarii *mprumuturilor garantate, din dob-nzile ob+inute din plasamentele sumelor aflate in depozite din ma&orrile de *nt-rziere aplicate pentru neplata in termen a comisioanelor, din fondurile bugetare alocate in acest scop, precum si din alte surse legal constituite.

'atoria publica locala reprezint o obliga+ie genrala care trebuie rambursata, conform acordurilor *nc(eiate, din resursele
aflate la dispozi+ia unit+ii administrativ0teritoriale, cu e%cep+ia transferurilor de la bugetul de stat cu destina+ii speciale.

;1

Instrumentele datoriei publice locale sunt, in principal titluri de valoare si *mprumuturi de ia bncile comerciale sau de 7a alte institu+ii de credit. :miterea si lansarea titlurilor de valoare se pot face direct de catre autorit+ile administra+iei publice locale sau prin intermediul unor agen+ii sau a altor institu+ii specializate. )onsiliile locale, &ude+ene si )onsiliul 4eneral al 5unincipiului 3ucure,ti, dupa caz, pot anga&a *mprumuturi interne fara garan+ia 4uvernului, potrivii prevederilor prezentului capitol, cu condi+ia informrii prealabile a 5inisterul 6inan+elor "ublice. )onsiliile locale, &ude+ene si )onsiliul 4eneral ai 5unincipiului 3ucure,ti, dupa caz, pot aprobarea sau garantarea de *mprumuturi interne, pe termen mediu si lung, pentru realizarea de investi+ii publice, de interes local, in condi+iile respectrii prevederilor Legii privind finan+ele publice locale nr. 18@/1@@8, *nlocuita cu 14 nr. 95/ 003, aprobata cu modificri prin Legea nr. 108/ 009. 1rdonatorii principali de credite pot acorda *mprumuturi fara dob-nda din bugetul, propriu, pe baza de conven+ie, in cazul in care se *nfiin+eaz in subordinea acestora unele institu+ii publice sau activit+i finan+ate integaral din venituri proprii si care nu dispun de fonduri suficiente la *nfiin+are. Emprumuturile acordate in condi+iile men+ionate anterior, vor fi rambursate integral in termen de sase luni de la data acordrii.

12.2. .Datoria publica e?terna 'atoria publica e%terna a statului reprezint o obliga+ie necondi+ionata si irevocabila de rambursare a *mprumuturilor contractate de pe pia+a e%terna, de plata a dob-nzilor si altor costuri aferente. Instrumentele datoriei publice e%terne sunt urmatoarele! titlurile de stat in valuta, emise pe pietele financiare e%terne, imprumuturile de la guverne straine, agentii guvernamentale straine, institutii financiare multilaterale sau de la alte organizatii internationale, imprumuturile sindicalizate pe termen scurt, mediu sau lung, imprumuturile directe de la investitori private staini, pe termen scurt, mediu sau lung, imprumuturile de la bancile straine sau de la companii straine, alte imprumuturi, dupa caz. 4aran+iile de stat pentru *mprumuturile e%terne, reglementate de Legea datoriei publice nr. 81/1@@@ cu modificrile si completrile ulterioare, se acorda numai pentru finan+area obiectivelor ale cror criterii de selec+ie sunt aceleia,i ca si in cazul contractrii datoriei publice e%terne. =aloarea totala a garan+iilor de stat pentru *mprumuturi e%terne care pot fi acordate *ntr0 un singur an se *ncadreaz in plafonul de *ndatorare publica e%terna..

4aran+ia de stat pentru *mprumuturi e%terne reprezint o obliga+ie indirecta a statului roman, care se e%ercita in cazul in care beneficiarul *mprumutului e%tern nu are capacitatea sa ac(ite, in *ntregime sau par+ial, *mprumutul, dob-nda si alte costuri stabilite in conformitate cu clauzele contractului privind. *mprumutul e%tern. Intre 5inisterul 6inan+elor "ublice, in calitate de garant, si persoana &uridica ce contracteaz un *mprumut e%tern cu garan+ia statului, in calitate de garant, se *nc(eie o conven+ie in care sunt stipulate drepturile si obliga+iile partilor semnatare, inclusiv cele referitoare la plata
comisionului de risc. 5inisterul 6inan+elor "ublice emite scrisoarea de garan+ie in favoarea institu+iei creditoare. "rocedura emiterii garan+iei de stat pentru *mprumuturi e%terne se va stabili prin norme elaborate de ctre 5inisterul 6inan+elor "ublice si aprobate de 4uvern.

Imprumuturile e%terne ale autorit+ilor administra+iei locale se contracteaz numai cu aprobarea comisiei de autorizare a
acestor *mprumuturi, constituita din reprezentan+i ai autorit+ilor administra+iei publice locale, ai 4uvernului si ai 3ncii <a+ionale a $om-niei, a crei componenta se aproba de 4uvern.

$atele scadente aferente imprumuturilor contractate, dob-nzile si comisioanele datorate de unit+ile

administrativ0teritoriale se prevd *n bugetul local. )onsiliile locale, &ude+ene si )onsiliul 4eneral al 5unincipiului 3ucure,ti, dup caz, pot aproba contractarea sau garantarea de *mprumuturi e%terne, pe termen mediu, si lung, pentru realizarea de investi+ii publice de interes local, precum si pentru refinantarea datoriei publice locale, in condi+iile respectrii prevederilor Legii privind finan+ele publice locale nr. 18@/1@@8, *nlocuita cu 14 95/ 003, aprobata cu modificri prin Legea nr. 1.08/ 009 si modificata ulterior prin 1F4 nr.@/ 005 51 nr. 129/ 005.

;3