31. Puterea parinteasca. Stabilirea si incetarea puterii parintesti.

Puterea parinteasca era exercitata de catre pater familias, asupra descendentilor sai. Pater familias putea fi tatal, bunicul sau strabunicul. Puterea parinteasca era perpetua, adica fiul din familie ramanea sub aceasta putere pana la moartea lui pater familias, indifferent de varsta care o avea. In dreptul clasic, au fost adoptate masuri de limitare a puteri parintesti atat asupra persoanei, cat si asupra bunurilor fiului de familie. Astfel tatal care ucidea fiul era pedepsit, iar vanzarea fiului de familie disparuse din practica. Numai dreptul de abandon s-a mentinut si in dreptul clasic. Au fost luate si unele masuri de limitare a P Parintesti asupra bunurilor dobandite de catre fii. In epoca postclasica, ceea ce constituia o exceptie in dr clasic, a devenit regula, astfel incat fiul de familie dobandeste o capacitate aproape deplina. P Parinteasca putea fi creata doar pe calea naturala, prin casatorie. Pe langa aceasta, mai existau 2 modalitati artificiale: adoptiunea si legitimarea.

32. Peculiul si categoriile lui.

33.Tutela si curatela. Tutela si curatela sunt institutii juridice create in scopul protejarii incapabililor de fapt (cei ce aveau personalitate, capacitate de drept, dar nu aveau reprezentarea urmarilor faptelor lor). La origine ele erau procedee juridice destinate sa apere interesele rudelor civile. 1) Categorii de tutela. Dupa persoanele puse sub protectie, tutela este de 2 feluri: tutela impuberului si tutela femeii. In epoca veche, femeia cadea sub tutela perpetua a agnatilor , sub pretextul asa zicei incapacitati intelectuale a femeilor. Treptat insa, tutela femeii cunoaste unele transformari, iar imparatul August a desfiintat tutela pentru femei. Dupa modul de deferire, tutela este de 3 feluri: legitima, testamentara si dativa. 2) Curatela. Ea asigura protectia incapabililor de fapt. Spre deosebire de tutela, care ii protejeaza pe cei loviti de incapacitati firesti, curatela asigura protectia celor loviti de incapacitati accidentale. Datorita acestui fapt, numarul curatelelor este foarte mare. Cele mai importante categorii de curatela erau: curatela nebunului, curatela prodigului (risipitor), si curatela minorului de 25 ani.

34.Posesia si elementele ei. Detentiunea Posesiunea este o stare de fapt constand in stapanirea materiala a unui lucru , stapanire ce se bucura de protectie juridica. Romanii concepeau notiunea de posesiune in stransa legatura cu dreptul de proprietate. Elementele posesiunii sunt animus si corpus. Prin animus se intelege intentia de a pastra un lucru pentru sine. Posesorul se comporta fata de lucru ca un adevarat proprietar. Corpus consta in totalitatea actelor materiale prin care se realizeaza stapanirea asupra unui lucru. Toti proprietarii sunt in acelasi timp si posesori, dar nu toti posesorii sunt proprietari.

35.Categoriile de posesie. Categorii de posesiune: -posessio ad interdicta, este posesiunea care se bucura de protectie juridica prin intermediul interdictelor. -possessio ad usucapionem, are ca efect dobandirea proprietatii prin uzucapiune daca, in afara posesiunii, sunt intrunite si celelalte conditii ale uzucapiunii. -possessio iniusta, este vicioasa in raport cu o anumita persoana, ceea ce are ca efect ridicarea protectiei posesiunii fata de persoana in cauza -possessio iuris Efectele posesiunii: Posesorul se bucura de protectie juridica prin intermediul interdictelor. Un alt efect al posesiunii consta in faptul ca in eventualitatea unui proces de revendicare, paratul are calitatea de posesor. El se apara spunand: posed pru ca posed.

Detentiunea, ca si posesiunea, presupunea intrunirea a doua elemente: animus si corpus. Corpus al detentiunii este identic cu cel al posesiunii. Animus, insa, desemneaza intentia de a pastra lucrul pru altul. Crearea acestui titlu juridic, a facut posibila efectuarea unor operatiuni juridice ca imprumut de folosinta, arenda sau depozitul.

37. Noitunea dreptului de proprietate in sens obiectiv si subiectiv. Dreptul de proprietate in sens obiectiv cuprinde totalitatea normelor juridice care reglementeaz modul de repartitie a mijloacelor de productie , precum si a produselor.

Dreptul subiectiv de proprietate , acea posibilitate de a stapani un lucru prin putere proprie si in interes propriu, este definit de normele dreptului obiectiv. Astfel, normele dr obiectiv tabilesc atributele dr de proprietate.