1.

Scoala geopolitic anglo-saxon

Concepte i personaliti Principalele personaliti ale colii geopolitice anglo-americane Alfred Mahan i Halford Mackinder nici nu au folosit termenul de geopolitic. Se spune c acestuia din urm nici nu-i prea plcea termenul propriuzis. Exist ceva ce i uneste pe toti gnditorii care fac parte din aceast scoal: orientarea preponderent strategic a gndirii si elaborrilor de ordin geopolitic, fapt care ne si ndreptteste s vorbim despre o scoal anglo-american de geopolitic. Chiar si atunci cnd abordeaz aceleasi teme ca si autorii germani, interpretrile si solutiile sunt diferite, urmnd particularittile unei abordri specifice, caracterizat prin viziune practic si orientare strategic a analizei.

Alfred Mahan i teoria puterii maritime nc din 1890, Mahan a argumentat n favoarea unui canal care s traverseze istmul dintre cele dou Americi. Inaugurarea canalului Panama n 1914 datoreaz mult contribuiei sale strategice. Opera lui Mahan ar putea fi caracterizat drept o pledoarie pentru construirea unei puternice flote navale, indispensabile noului statut de putere al SUA. Presedintele Roosevelt este unul dintre cei care au pus n practic aceast idee, iar ntre 1907 si 1909 a trimis n jurul lumii noua flot american, ca simbol al puterii Statelor Unite. Gestul presedintelui american, spun comentatorii, a urmat unui fel de glceav diplomatic. Cu putin timp nainte, board-ul educational din San Francisco hotrse ca elevii japonezi, chinezi si coreeni s frecventeze scoli separate. Ceea ce a provocat indignare la Tokyo si chiar o anumit ncordare n relatiile bilaterale. Trimiterea flotei reprezenta un semnal c alta era acum puterea Americii. Alfred T. Mahan (1840-1914), amiral al marinei americane, a fost si profesor la Naval War College din Newport (Rhode Island), calitate n care scrie principala sa lucrare, The Influence of Sea Power upon History, publicat n 1890. Volumul reprezint o privire monografic asupra rolului jucat de forta maritim, ntre anii 1660-1783, n ascensiunea Marii Britanii. Trei ani mai trziu, Mahan public o alt lucrare de tip monografic, intitulat The Influence of Sea Power upon the French Revolution and Empire, care urmreste evolutia flotei franceze ntre anii 1793-1812. n istoria lumii, influena maritim a fost generalizat sau subestimat; vezi nfrngerea lui Hannibal sau a lui Napoleon. Influena maritim nu trebuie ns disociat de componenta istoric, economic sau social a unui popor. Fireste , putere maritim nu poate fi dect o tar vecin cu marea, cu o anumit deschidere ctre oceanul planetar (cu toate c autorul american mentioneaz si alte conditii spre a deveni putere maritim, cum ar fi numrul populatiei, valorile si coeziunea national, trsturile guvernrii). Ca s ajung putere maritim, o tar trebuie s ndeplineasc trei criterii. n primul rnd, s se nvecineze pe o ntindere considerabil cu Oceanul Planetar sau s aib acces la acesta printr-o mare deschis. n al doilea rnd, s nu aib n vecintatea imediat vecini puternici. n sfrsit, s

dispun de o capacitate naval si de un potential militar ridicat al flotei maritime. Toate aceste criterii, apreciaz Mahan, au fost ntrunite de Marea Britanie. Pozitia geografic a acestei ri, conjugat cu forta sa naval, i-au asigurat rolul de putere mondial pe care l-a detinut atta vreme. Att dobndirea, ct si, mai ales, pstrarea imperiului britanic au fost dependente de asigurarea controlului asupra oceanelor. Dac Statele Unite doresc s se substituie Marii Britanii ca putere oceanic, ele trebuie s-si completeze pozitia geografic cu o flot maritim de prim rang. Alfred Mahan trieste n perioada imediat urmtoare ncheierii procesului de colonizare a continentului american, care s-a produs la mijlocul secolului trecut. Statisticile spun c Statele Unite aveau o putere industrial din ce n ce mai mare. Ele continuau ns s rmn o putere continental, desi circa 60% din granite erau maritime. Afirmarea acestui nou stat continental si ca putere maritim era un imperativ. Mahan observ c exist pozitii geografice avantajoase. Dar ele au doar o valoare strategic potential atta vreme ct nu beneficiaz de o for economic n msur s le pune n valoare si s le fructifice potentialul. Aceasta era situatia SUA la sfrsitul secolului. Desi dispuneau de largi deschideri ctre Oceanul Planetar si aveau un considerabil potential economic, ele nu dispuneau de o for naval care s pun n valoare toate aceste atuuri geopolitice. Autorul american trieste ntr-o perioad n care expansiunea colonial de tip clasic era pe sfrsite. Problema cuceririi de noi teritorii nu mai reprezenta o prioritate. Centrul de greutate se mutase de la cucerire la controlul unor zone, ceea ce nsemna o regndire a mijloacelor si instrumentelor dominatiei. Important nu mai era anexarea, stpnirea unei ri sau a unui teritoriu, ci controlul asupra cii de acces ctre acel teritoriu. Aceast cale de acces este, de cele mai multe ori, maritim, iar controlul mrii presupune existenta unei puternice flote oceanice. Capacitatea de a proiecta puterea

Halford Mackinder i pivotul geografic al istoriei Sir Halford Mackinder (1861-1947) este, indiscutabil, cel mai proeminent reprezentant al geopoliticii anglo-saxone. i expune pentru prima dat ideile de geopolitic n comunicarea intitulat The Geographical Pivot of History (Pivotul geografic al istoriei), prezentat la Societatea Regal de Geografie n anul 1904. Ideea central a prelegerii este aceea c istoria universal si politica mondial au fost puternic influentate de imensul spatiu din interiorul Eurasiei, iar dominarea acestui spatiu reprezint fundamentul oricrei ncercri de dominare a lumii. Meditatia pe care ne-o propune Mackinder se sprijin pe cteva realitti geograficedescoperite dup o atent lectur a geografiei globului si a relatiei sale cu istoria mondial. Ea dezvluie mai nti existenta unei zone compacte de pmnt situate n centrul Eurasiei, pe care autorul o denumeste zona-pivot a istoriei mondiale. Sunt tinuturile ocupate cndva de imperiile nomade, cele care au nvlit spre marginile continentului n valuri succesive, ocupndu-le pentru anumite perioade de timp, cele care au reusit s strbat distantele continentale imense din zona central-asiatic pn spre rmurile Pacificului, ale Atlanticului, ale Mrii Mediterane. Astzi, spune autorul englez, aceast zon geografic este ocupat de Rusia, fapt care i confer acestei ri o puternic pozitie international si un relief geopolitic particular. Zona pivot se ntinde dinspre tinuturile vecine cu Pacificul pn n zona cuprins, la vest, ntre Marea Caspic si Marea Neagr, de la Oceanul nghetat

pn la muntii si podi- surile care despart zona de nord si central a Asiei de cea de sud. n raport cu aceastzon central, celelalte prti ale globului apar drept marginale. Ele sunt grupate n statele care alctuiesc ceea ce Mackinder numeste contur interior inner (marginal) crescent, un cerc de state situate pe continent, dar care prezint un important fronton maritim (oceanic). Sunt teritoriile pe care au nflorit marile civilizatii ale Europei, Orientului Mijlociu, Indiei si Chinei. Urmeaz conturul exterior outer (insular) crescent, un cerc de state si regiuni exterior din punct de vedere geografic continentului propriu-zis, cum ar fi Marea Britanie, Africa subsaharian, Australasia, America de Nord. Teoria pivotului istoriei avantajeaz puterile continentale n raport cu cele maritime, care dominaser pn nu de mult lumea. Prin extinderea reelelor de cri ferate, mobilitatea intern a zonei pivot va crete, conducnd la superioritate n raport cu puterile maritime. Mackinder teoretizeaz procesul istoric sub forma unui binom explicativ:cretere/expansiune. Ambiia sa este aceea de a releva ponderea cauzelor geografice n declanarea conflictelor i identificarea de soluii durabile pentru prevenirea acestora. Marile rzboaie ale istoriei si a avut loc un rzboi mondial (world war) aproape la fiecare o sut de ani n ultimele patru secole sunt produsul direct sau indirect al cresterii inegale a natiunilor, iar aceast crestere inegal nu este n ntregime datorat geniului si energiei mai mari ale anumitor natiuni comparativ cu altele; ntr-o mare msur, este rezultatul distributiei inegale a fertilittii si a locurilor cu valoare strategic de pe suprafata globului. Cu alte cuvinte, egalitatea sanselor pentru natiuni nu exist n natur. Ca soluie, Mackinder propune balansarea puterii statelor mari prin crearea de instrumente internaionale, federalizarea statelor mici si organizarea Europei de Est astfel incat sa nu poata fi dominata nici de Germania nici de Rusia. n alte elaborri teoretice, mai noi, Europa, Asia si Africa sunt cuprinse n conceptul de Insul a Lumii, cea mai mare mas compact de pmnt a globului, cu populatia cea mai numeroas, principala scen a istoriei. Coastele sudice ale Insulei Lumii ntinzndu-se din Europa, n jurul Africii, n sudul si estul Asiei, constituie Promontoriul lumii, care, ncepnd din secolul al XVI-lea, este controlat de puterile maritime ale Europei. America de Nord nu este privit att ca un continent, ct ca o insul gravitnd n jurul Insulei lumii. Zona-pivot a lumii este denumit de data aceasta Heartland (Inima Lumii), iar relatia ei cu partea maritim a Europei apare mai strns dect cu estul. Explicatia este tot de natur geografic, si anume existenta unei ntinderi de pmnt fr mari bariere naturale ntre Heartland si Europa Occidental, care i-a ncurajat pe oamenii uscatului s vin mai ales n aceast directie. Este vorba nu numai de o schimbare de denumire. Heartland-ul este diferit conturat, una dintre cele mai mari modificri fiind includerea n interiorul su a bazinelor Mrii Negre si Mrii Baltice, mpreun cu rurile care se vars n ele. Astfel, Europa de Est se afl de data aceasta cuprins n Heartland, care se ntinde acum pn la o linie situat ntre Elba si Adriatica. Dac tara care ocup Heartland-ul este puternic, atunci cele dou mri Marea Neagr si Marea Baltic devin mri nchise, n sensul c sunt controlate de puterea continental respectiv, asa cum Marea Mediteran a fost o mare nchis pe vremea cnd era controlat de Imperiul Roman. Mackinder face chiar un pas mai departe si nvesteste Europa de Est cu un rol-cheie n controlul Heartland-ului. n lucrarea Democratic Ideals and Reality el formuleaz teza care, n timp, a ajuns cel mai des ntlnit citat din opera sa:

Cine stpneste Europa de Est stpneste Heartland-ul. Cine stpneste Heartland-ul stpneste Insula lumii. Cine stpneste Insula Lumii stpneste lumea. Influena lucrrilor lui Mackinder a fost mai mare n Germania de dup WW1 dect n alte state europene. Acesta a avertizat nc de la nceputul secolului conducerea Marii Britanii s mpiedice formarea unei aliane Germania-Rusia. Dup WW2, conceptul de Heartland s-a modificat pentru a include Eurasia n general, cu accent pe partea sa nordic, i America de Nord (zona pivot a lumii), Oceanul Atlantic devenind Oceanul Interior. Opera geopolitic a autorului englez consacr o viziune bipolar asupra lumii: puteri oceaniceputeri continentale, puterile Norduluitinuturile musonice. Echilibrul lumii este dat de echilibrul ntre aceste puteri, de prevenirea aparitiei unor decalaje. Omul, si nu natura are initiative, dar natura, ntr-o msur considerabil, exercit controlul.

Nykilas Spykman i teoria rmurilor (Rimland) Demersul lui Spykman ncearc o mbogtire a analizei, o tratare mai nuantat, uneori o revizuire a teoriei lui Mackinder, pornind de la datele si achizitiile survenite ntre timp. Pstrnd ns aceeasi viziune global confirmat de evolutia ulterioar: Este chiar mai necesar s privim la lumea de astzi ca la un ntreg, ntruct ea este unificat nu numai de ctre transportul maritim, ci si de cel aerian. Spykman este impresionat si de finalitatea analizei geografului englez, care atrage atentia responsabililor cu politica extern britanic s previn ridicarea unei puteri dominatoare pe continentul european si, mai ales, constituirea unei aliante militare ntre Germania si Rusia. Recomandarea lui Mackinder va fi preluat si extins de ctre Spykman la nivel eurasiatic: Chiar dac, n momentul de fa, productivitatea industrial a Lumii Noi o egaleaz pe cea a Lumii Vechi, Statele Unite sar gsi ele nsele irezistibil ncercuitede o fort superioar dac ar trebui s fie confruntate cu o zon de coast eurasiatic unit. Principalul lor obiectiv, att n timp de pace, ct si n timp de rzboi, trebuie s fie acela de a preveni unificarea centrelor de putere din Lumea Veche ntr-o coalitie ostil intereselor americane.Dup cum se poate observa, diferenta este de scar, de proportii: Mackinder gndeste jocul strategic la nivel preponderent european si din perspectiva superputerii secolului al XIX-lea, Anglia, Spykman la nivel planetar si din perspectiva Statelor Unite. Pentru a fixa noua evaluare, Spykman foloseste si alte concepte. Ceea ce la Mackinder era inner crescent (inelul interior), la Spykman devine rimland (rm), ceea ce la autorul englez era outer crescent (inelul exterior), la cel american devine off-shore (teritorii maritime), denumiri care ar defini mai limpede realitatea geografic. n plus, Spykman vorbeste si de o autostrad maritim circumferential, format din mrile mediteraneene cuprinse ntre diferitele regiuni de coast ale continentului si care leag totul ntr-o centur maritim. Teoria rimland-ului s-a impus si n urma eforturilor Statelor Unite de a ajuta Rusia n cel de-al Doilea Rzboi Mondial. Ceea ce nsemna posibilitatea de a ajunge n zona Heartland-ului, deci accesul la trecerile spre aceast regiune. Mai ales c nu erau disponibile dect cele dinspre Oceanul nghetat si cele dinspre Oceanul Indian. Teoria lui Mackinder care accentua importanta estului Europei (acum ocupat de germani) n controlul Heartland-ului devenea cu totul insuficient. Chiar inacceptabil, si Spykman o spune deschis:

Formula lui Mackinder Cine stpneste Europa de Est, stpneste Heartland-ul, cine stpneste Heartlandul este fals. Dac ar fi s gsim un slogan pentru politica de putere a Lumii Vechi, acesta ar trebui s fie: Cine stpneste rimland-ul stpneste Eurasia; cine stpneste Eurasia controleaz destinele lumii ntregi. N. Spykman este de acord cu viziunea lui Mackinder potrivit creia Eurasia reprezint o pozitie-cheie pentru cucerirea si dominarea lumii. Numai c Spykman consider decisiv pentru controlul inimii lumii (Heartland) controlul trmurilor. Controlul zonei de coast care ncercuieste zona-pivot neutralizeaz forta acesteia. Care sunt argumentele pe care se sprijin autorul? masa compact de pmnt eurasiatic este prea ntins si, n ultim instant, foarte greu de controlat; zona de coast are numeroase ci de comunicatie nspre regiunea eurasiatic propriu-zis, inclusiv albiile rurilor; aproximativ dou treimi din populatia lumii locuiesc n zonele de coast ale Eurasiei; n sfrsit, aceast fsie de pmnt care ncercuieste Eurasia este mult mai ospitalier, comparativ cu alte regiuni din interiorul continentului, greu accesibile si cu o clim aspr.

Saul Cohen i teoria spaiilor globale Fost presedinte al Asociatiei Geografilor Americani, Saul Cohen sustine c, astzi, lumea este dispus ntr-o ierarhie geopolitic ale crei elemente, n ordine descresctoare, sunt: spatiile geografice globale (realms), regiunile, natiunile-state si unittile subnationale. Exist, potrivit autorului american, dou asemenea spatii geografice globale: spatiul maritim si cel continental. Cel maritim este mai deschis schimburilor comerciale si n general ideii de schimb, pe cnd cel continental este, prin forta lucrurilor, orientat ctre el nsusi. La rndul lui, fiecare spatiu global contine cteva regiuni distincte. n zona maritim putem identifica mai multe asemenea regiuni: America de Nord si zona caraibian, Europa maritim si Maghrebul, Asia de coast si Africa subsaharian. De notat c America de Sud, Africa si Asia de Sud se ntind n afara acestor zone globale, formnd ceea ce Cohen numeste a patra sfer de marginalitate. Shatterbelts (zone fragmentate din punct de vedere politic, situate la ntlnirea dintre spatii mari continentale si maritime) Orientul Mijlociu. Gateways Europa de Est

Alex de Seversky i teoria puterii aeriene Nscut n Rusia, Alexander de Seversky activeaz n marina rus n Primul Rzboi Mondial. Are o misiune n 1918 n SUA si solicit azil n aceast tar, unde se stabileste definitiv. Primeste cettenie american n 1927. n 1942 public lucrarea A Victory through Air Power, n care critic subestimarea de ctre Aliati a aviatiei ca instrument indispensabil rzboiului modern si fr de care nici o victorie decisiv nu poate fi obtinut. Strategia modern nu poate fi conceput fr o aviatie modern. n 1950 public o alt lucrare, Air Power: Key to Survival, n care ncearc s demonstreze c puterea aerian are o superioritate net comparativ cu cea terestr si maritim si n care sugereaz c SUA trebuie s-si dezvolte capacittile aeriene si s renunte la bazele navale de peste mri, foarte costisitoare, sau s le reduc

numrul. Alexander de Seversky utilizeaz notiunea de areal de dominare aerian si consider c arealele de dominare aerian ale celor dou superputeri ale momentului se suprapuneau peste zona polar nordic; aceast zon era vzut de autor drept aria de decizie. Speciali stii consider c eforturile fcute de ctre SUA si fosta Uniune Sovietic pentru controlul aerian al acestei zone au pornit si de la studiile si concluziile lui Seversky.

Zbigniew Brezinski o geostrategie pentru Eurasia Semnificatia geopolitic a supracontinentului eurasiatic este mai vizibil dac o comparm cu forta si ponderea puterii americane. O for difuz, o fort departe de a-si fi pus n valoare potentialul, Eurasia este singura putere n msur s se opun, cu sanse reale, Statelor Unite. Forta conjugat a continentul depseste considerabil forta Statelor Unite. Iat datele care recomand Eurasia drept o putere predominant a lumii de azi. Eurasia a reprezentat casa pentru cele mai dinamice si mai hotrte state dea lungul istoriei. De la Ginghis Han pn la miracolul economic asiatic contemporan, toat aceast evolutie ne arat c statele cele mai importante ale lumii au pornit de aici. Cele mai puternice si mai populate pretendente la statutul de puteri regionale, China si India, se situeaz n acest spatiu. Cei mai potenti challengeri economici si politici pentru America provin din zona eurasiatic. Urmtoarele cele mai puternice sase economii dup SUA functioneaz pe acest supercontinent. Eurasia detine 75% din populatia lumii, 60% din PNB-ul mondial si 75% din resursele energetice ale globului. n spiritul analizelor geopolitice clasice la care ne-am referit pn acum, Brzezinski afirm: cine domin Eurasia domin aproape automat Orientul Mijlociu si Africa. Brezinski recomand pluralismul geopolitic pentru aceast zon a lumii, n vederea mpiedicrii formrii unor coaliii ostile intereselor americane.