CONSTRUCIE EUROPEAN

Originea ideei europene Europa s-a construit pe un fundament puternic reprezentat de idei ce-i au originea n Umanismul greco latin, n principal revoluOia francez. De-a lungul istoriei numeroase personalitOi au ncercat s pstreze i s serveasc idealul unui spaOiu comun european aflat sub o singur autoritate. Filosofi, gnditori n domeniul tiinOelor sociale, scriitori i oameni politici au teoretizat apropierea popoarelor Europei. Ideea european cunoate un stadiu nou la nceputul secolului XX. Tratatele ncheiate dup primul rzboi mondial au redesenat harta Europei asigurnd triumful principiului naOionalitOilor. Marile imperii s-au prbuit, lsnd locul unor state noi. De-a lungul perioadei interbelice, n ciuda ideilor revizioniste promovate de unele state, se constat i o apropiere politic ntre naOiunile Europei, simbolizat de Pactul Briand Kellogg. ns criza economic din 1933 a dus la exacerbarea naOionalismului i a acOiunilor revanate. Acum ajunge la putere n Germania Adolf Hitler, a crui ideologie i acOiune politic a condus la declanarea celui de-al doilea rzboi mondial. Ororile acestui rzboi stau la baza proiectelor de unificare european ce vor prinde contur dup 1945. n construcOia european se face, n general, distincOia intre urmtoarele etape istorice : - 1945 1956 : perioada desemnat ca marcand nceputurile construcOiei europene; - 1957 1973 : perioada trecerii Europei de la 6 state componente la 9; - 1974 1984 : perioada de depire a unor crize n construcOia european: - 1985 1991 : relansarea european; - 1992 2006 : perioada de natere a Europei politice. Prima perioad (1945 1956): nceputurile sale sunt marcate de traumele provocate de cel de-al doilea rzboi mondial. n mprejurrile n care dup rzboi apar tensiuni internaOionale ce conduc ctre rzboiul rece, mulOi politicieni nOeleg c doar o uniune ntre Orile Europei va permite btrnului continent s-i redobndeasc locul su pe scena mondial. Sunt iniOiate acOiuni de reconstrucOie i reconciliere, ncurajate i de aliaOii americani, ce vor da natere unor acorduri economice i militare. De-a lungul acestei perioade s-au conturat mai multe curente i mai multe opinii n legtur cu modalitOile i mijloacele de realizare a unificrii europene. Dintre acestea se remarc orientarea federalist a cooperrii interguvernamentale cu accent pe dimensiunea funcOional a construcOiei europene. n cele din urm, abordarea gradual i pragmatic propus de Jean Monnet se va impune i va avea efectele cele mai remarcabile. Punerea n comun a crbunelui i oOelului de ctre cei 6 va conduce la crearea celei mai importante forme de integrare pacific pe care Europa a cunoscut-o.

A doua perioad 1957 1973: n 1957, cei 6 vor crea Comunitatea Economic European (CEE) al crei scop final viza mai mult dect viaOa economic. Comunitatea Economic European i propunea s stabileasc fundamentele unei uniuni din ce n ce mai strnse ntre popoarele europene. n ciuda crizei instituOionale din 1965 ce a contribuit la atenuarea caracterului supranaOional pe care CEE tindea s-l dobndeasc, crearea unei pieOe comune progresa, conducnd la performanOele unei economii remarcabile. Acum sunt elaborate politici comune n domeniul agriculturii, transporturilor, comerOului extern i coeziunii regionale. Succesele acestei integrri vor determina atragerea ncepnd din ianuarie 1973 a 3 noi membrii : Regatul Unit, Irlanda, Danemarca. Anii 70 sunt marcaOi de efectele crizei monetare internaOionale i a ocului determinat de criza petrolului. Gradele dificultOii economice afecteaz i statele membre ale CEE, ns ncet se contureaz un efort comun de depire a crizei simbolizat de ntlnirea trimestrial a Consiliului Europei. Se avea n vedere o adncire a cooperrii i n plan politic, ns cu excepOia progresului colaborrii monetare nu s-au obOinut n aceast perioad progrese semnificative. A treia etap (1974 1984) : n anii 70 Europa a fost afectat de efectele conjugate ale crizei monetare i ale crizei petroliere. Confruntate cu grave dificultOi economice, statele membre caut soluOii ce vizau i unitatea comunitOilor. Un rspuns comun la situaOia de criz se ncearc prin convocarea trimestrial a Consiliului Europei. n ciuda crizei, cei 9 decid s reia ncercrile de aprofundare a cooperrii lor politice. ns, cu excepOia unor nOelegeri referitoare la colaborarea n domeniul monetar, rezultatele sunt minime, problemele cooperrii politice urmnd a fi reluate ulterior cu mai mult succes. A patra etapa (1985 1991 ) : pe la jumtatea anilor 80, mii de europeni decid abandonarea tendinOelor eurosceptice care au caracterizat deceniul precedent. Sub impulsul trio-ului Mitterand Khol Delors se contureaz o relansare a construcOiei europene, al crei obiectiv este atingerea integrrii europene iniOiat n 1957. Realizarea unei pieOe unice, comune devine obiectivul care va mobiliza instituOiile i statele europene timp de 10 ani. Se asist acum la dezvoltarea unor politici europene n domeniul medical, al sntOii, coeziunii sociale i teritoriale. n 1989 se produce ceea ce nimeni nu i imagina ca posibil la momentul respectiv cderea zidului Berlinului i ulterior reunificarea Germaniei. ntregul lagr socialist s-a prbuit deschiznd posibilitatea reunificrii continentului. A cincea etapa (1992 2006) : este considerat perioada naterii Europei politice. DispariOia blocului sovietic a provocat o ruptur , o schimbare major la nivel internaOional care a avut consecinOe profunde asupra proiectului european. Statele membre ale comunitOii au reluat n noile mprejurri discuOia referitoare la dimensiunea politic a proiectului european, consacrat prin semnarea n 1992 a Tratatului de la Maastricht. Acesta punea i problema i bazele unei monede unice. La scurt timp, noua Uniune European a abordat problema celei mai mari extinderi din istoria sa. S-a ridicat o nou problem cea reprezentat de raportul optim ntre cele 2 procese paralele lrgirea/extinderea geografic i problema organizrii instituOionale a Uniunii Europene. Gsirea unei soluOii optime este necesar pentru a asigura transformarea Uniunii ntr-un spaOiu 2

democratic care s poat juca un rol important pe scena vieOii politice contemporane caracterizat printr-o continu globalizare.

nceputurile construcOiei europene (1945 1956)

DorinOa de unificare a continentului prezent la nivelul diferitelor orientri proeuropene s-a manifestat conducnd la crearea la Bruxelles la 25 octombrie 1948, urmare a Congresului de la Haga, a micrii europene, micare ce va asigura figuri remarcabile ce au acOionat n slujba ideei europene. La sfritul rzboiului n Europa, SUA au decis s acorde Orilor europene un ajutor masiv destinat finanOrii reconstrucOiei (Planul Marshall). Distribuirea ajutorului american a devenit sarcina OrganizaOiei Europene de Cooperare Economic (OECE), cu sediul la Paris (creat n 16 aprilie 1948), care din 1961 i va lua numele de OrganizaOia pentru Cooperare i Dezvoltare Economic (OCDE). n 4 aprilie 1949, n noul context internaOional va fi creat NATO. Prin Tratatul de la Bruxelles din martie 1948, SUA se angajau s garanteze securitatea FranOei, Belgiei, Luxemburgului, rilor de Jos, Regatului Unit. Un an mai trziu, 5 alte Ori europene se adaug grupului de la Bruxelles, formnd OrganizaOia Atlanticului de Nord (OTAN/NATO), o alianO militar ce-i propunea s apere statele membre de ameninOarea sovietic. n 5 mai 1949 a fost creat Consiliul Europei care un an mai trziu va elabora ConvenOia European a Drepturilor Omului i va pune bazele unei CurOi, ca instrument juridic care s asigure respectarea acestor drepturi. Consiliul Europei a realizat o oper juridic remarcabil mai ales n domeniul drepturilor omului. ns, n ce privete rolul su n unificarea continentului, majoritatea analitilor l consider modest ca urmare a limitelor determinate de modul de funcOionare a necesitOii unui acord ntre statele membre, principiu care poate fi o surs a blocajelor. La 9 mai 1950, ministrul afacerilor externe al FranOei Robert Schuman fcea public prin discursul su ideea lui Jean Monnet de a unifica producOia de crbune i oOel a FranOei i Germaniei i de a o pune sub controlul unei nalte autoritOi supranaOionale. Obiectivul Planului Schuman era de a mpiedica un nou rzboi ntre FranOa i Germania prin controlul comun asupra acestor surse necesare narmrii. Pentru Germania federal condus de Konrad Adenauer, semnarea acestui acord a fost i o modalitate de a intra ca partener egal n viaOa politic a Occidentului Europei. Ca urmare a declaraOiei Schuman s-a constituit Comunitatea European a Crbunelui i OOelului (CECO/CECA), ce reunea Germania, FranOa, Italia, Belgia, rile de Jos i Luxemburg. Punnd n comun producOia de crbune i oOel, FranOa i Germania nlocuiau vechea rivalitate prin solidaritatea de interese. 3

Tratatul de la Paris din 18 aprilie 1951 instituia Comunitatea Economic a Crbunelui i OOelului. Principala inovaOie introdus de acest organism e reprezentat de opOiunea pentru o gestionare supranaOional spre deosebire de ncercrile interguvernamentale realizate pn atunci. Adunarea naOionala francez a refuzat ratificarea Tratatului asupra ComunitOii Europene a Aprrii (CEA), semnat n 27 mai 1952 la iniOiativa lui Rene Pleven i a guvernului francez. Ca urmare a acestei respingeri din 30 august 1954, CEA nu s-a putut constitui. Conceput dup modelul CECA, aceast organizaOie viza renarmarea Europei i implicit a Germaniei sub coordonarea unui comandament comun. Eecul acestei ncercri explica de ce aspectele militare ale construcOiei europene s-au aflat sub tutela NATO. Pornind de la eecul ncercrii de constituire a unei ComunitOi Europene a Aprrii, guvernele celor 6 state membre ale CECA decid continuarea integrrii europene n domeniul economic. Guvernele acestor state l nsrcineaz pe Paul Henry Espeaak s studieze posibilitatea crerii unei pieOe comune europene. ConferinOa de la Messina susOinea aceast idee i 2 ani mai trziu se va ajunge la semnarea, la Roma, a unor documente cu valoare capital n construcOia european. TEMA : Folositi motoare de cautare pe internet (Yahoo, Google, AltaVista etc) pentru documentare in legatura cu principalele momente ale constructiei europene, prin accesarea website-ului Uniunii Europene . Exemplu : http://europa.eu/scadplus/treaties/ecsc_fr.htm Trait instituant la Communaut europenne du charbon et de l'acier, trait CECA Le trait CECA, sign Paris en 1951, runit la France, l'Allemagne, l'Italie et les pays du Benelux dans une Communaut qui a pour but d'organiser la libert de circulation du charbon et de l'acier ainsi que le libre accs aux sources de production. En outre, une Haute autorit commune surveille le march, le respect des rgles de concurrence ainsi que la transparence des prix. Ce trait est l'origine des institutions telles que nous les connaissons aujourd'hui.

NAISSANCE La premire organisation communautaire est ne au lendemain de la seconde guerre mondiale alors qu'il apparaissait ncessaire de reconstruire conomiquement le continent europen et d'assurer une paix durable.

C'est ainsi qu'est ne l'ide de mettre en commun la production franco-allemande de charbon et d'acier et que la Communaut europenne du charbon et de l'acier (CECA) a vu le jour. Ce choix n'tait pas seulement inspir par une logique conomique mais aussi politique, car ces deux matires premires taient la base de l'industrie et de la puissance de ces deux pays. L'objectif politique sous-jacent tait bien de renforcer la solidarit franco-allemande, d'loigner le spectre de la guerre et d'ouvrir la voie de l'intgration europenne. Le ministre des affaires trangres de la Rpublique franaise, Robert Schuman, propose, le 9 mai 1950 dans sa fameuse dclaration , de placer la production franco-allemande de charbon et d'acier sous une Haute Autorit commune, dans le cadre d'une organisation ouverte la participation d'autres pays europens. La France, l'Allemagne, l'Italie, la Belgique, le Luxembourg et les Pays-Bas acceptent le dfi et commencent ngocier un trait. Cette dmarche va l'encontre de la volont originaire de Jean Monnet, haut fonctionnaire franais et inspirateur de l'ide, qui avait propos un mcanisme plus simple et technocratique. Cependant, les six tats fondateurs n'taient pas prts accepter une simple bauche et se sont mis d'accord sur une centaine d'articles formant un ensemble complexe. Finalement, le trait instituant la Communaut europenne du charbon et de l'acier est sign Paris le 18 avril 1951 et entre en vigueur le 24 juillet 1952, avec une dure de vie limite 50 ans. Le trait a expir le 23 juillet 2002. Le march commun qu'il prconisait s'est ouvert le 10 fvrier 1953 pour le charbon, le minerai de fer et la ferraille et le 1er mai 1953 pour l'acier. OBJECTIFS Le but de ce trait est de contribuer, grce au march commun du charbon et de l'acier, l'expansion conomique, au dveloppement de l'emploi et l'amlioration du niveau de vie, tel qu'affirm dans le deuxime article du trait. Ainsi, les institutions doivent veiller l'approvisionnement rgulier du march commun en assurant un gal accs aux sources de production, en veillant l'tablissement des prix plus bas et l'amlioration des conditions pour la main d'uvre. Tout cela doit tre accompagn du dveloppement des changes internationaux et de la modernisation de la production. En vue de l'instauration du march commun, le trait instaure la libre circulation des produits, sans droits de douane ni taxes. Il interdit les mesures ou pratiques discriminatoires, les subventions, les aides ou les charges spciales de l'tat ainsi que les pratiques restrictives. STRUCTURE Le trait est divis en quatre titres. Le premier concerne la Communaut europenne du charbon et de l'acier, le deuxime les institutions de la Communaut, le troisime les dispositions conomiques et sociales et le quatrime les dispositions gnrales. Il comporte galement deux protocoles, l'un sur la Cour de justice et l'autre sur les relations de la CECA avec le Conseil de 5

l'Europe. Il inclut galement une convention relative aux dispositions transitoires qui concerne la mise en application du trait, les relations avec les pays tiers et les mesures gnrales de sauvegarde. INSTITUTIONS Le trait CECA est l'origine des institutions telles que nous les connaissons aujourd'hui. Il instaure une Haute Autorit, une Assemble, un Conseil des ministres et une Cour de justice. La Communaut est dote de la personnalit juridique. La Haute autorit est l'excutif collgial indpendant, ayant pour tche d'assurer la ralisation des objectifs fixs par le trait et d'agir dans l'intrt gnral de la Communaut. Elle est compose de neuf membres (dont pas plus de deux par nationalit) dsigns pour six ans. Il s'agit d'une vritable instance supranationale dote d'un pouvoir de dcision. Elle veille la modernisation de la production et l'amlioration de sa qualit, la fourniture des produits des conditions identiques, au dveloppement de l'exportation commune et l'amlioration des conditions de travail dans les industries du charbon et de l'acier. La Haute autorit prend des dcisions, formule des recommandations et met des avis. Elle est assiste par un comit consultatif compos de reprsentants des producteurs, des travailleurs, des utilisateurs et de ngociants. L'Assemble est compose de 78 dputs, dlgus des Parlements nationaux. Ils sont au nombre de 18 pour l'Allemagne, la France et l'Italie, de 10 pour la Belgique et les PaysBas et de 4 pour le Luxembourg. Le trait confre cette Assemble un pouvoir de contrle. Le Conseil comprend six reprsentants dlgus des gouvernements nationaux. La prsidence du Conseil est exerce tour de rle par chaque membre pour une dure de trois mois. Le Conseil a pour rle d'harmoniser l'action de la Haute autorit et la politique conomique gnrale des gouvernements. Son avis conforme est ncessaire pour les dcisions importantes prises par la Haute autorit. La Cour de Justice est compose de sept juges nomms d'un commun accord par les gouvernements des tats membres pour six ans. Elle assure le respect du droit dans l'interprtation et l'application du trait. MISSIONS Le trait prvoit des interventions de la Haute autorit fondes sur l'information que les entreprises sont censes lui fournir et la prvision l'gard de la production du charbon et de l'acier. Dans la poursuite de son but, la CECA dispose de moyens d'information et de pouvoirs de consultation, accompagns d'un pouvoir de vrification. En cas de non-soumission des entreprises ces pouvoirs, la Haute autorit dispose de moyens rpressifs, telles que les amendes (maximum de 1% du chiffre d'affaires annuel) et les astreintes (5% du chiffre d'affaires journalier moyen par jour de retard).

Sur la base de cette information, des prvisions sont faites pour orienter l'action des intresss et dterminer l'action de la CECA. Pour complter les informations reues des entreprises et des associations, la CECA mne de son ct des tudes sur l'volution des prix et des marchs. Le financement de la CECA se fait partir de prlvements sur la production de charbon et d'acier et en contractant des emprunts. Les prlvements doivent servir couvrir les dpenses administratives, l'aide non remboursable la radaptation et la recherche technique et conomique, qui doit tre encourage. Les emprunts ne peuvent tre utiliss que pour consentir des prts. Dans le domaine de l'investissement, mis part les prts, la CECA peut galement octroyer sa garantie aux emprunts conclus par les entreprises avec des tiers. Par ailleurs, la CECA dispose d'un pouvoir d'orientation sur les investissements qu'elle ne finance pas. En ce qui concerne la production, la CECA joue principalement un rle indirect, subsidiaire, travers la coopration avec les gouvernements et les interventions en matire de prix et de politique commerciale. Cependant, en cas de rduction de la demande ou de pnurie, elle peut mener des actions directes, en imposant des quotas en vue d'une limitation organise de la production ou, en cas de pnurie, en fixant les priorits d'utilisation, la rpartition des ressources et les exportations dans les programmes de fabrication. En matire de fixation des prix, le trait interdit les discriminations exerces par le prix, les pratiques dloyales de concurrence et les pratiques discriminatoires qui consistent appliquer des conditions ingales des transactions comparables. Ces rgles sont galement valables dans le domaine du transport. En outre, dans certaines circonstances, telles qu'une crise manifeste, la Haute autorit peut fixer les prix, maxima ou minima, l'intrieur de la Communaut ou ceux appliqus vis--vis de l'extrieur. Dans un souci de respect de la libre concurrence, la Haute autorit doit tre informe de toutes les actions des tats membres susceptibles de la mettre en danger. En outre, le trait s'occupe spcifiquement des trois cas qui peuvent fausser la concurrence: les ententes, les concentrations et les abus de position dominante. Les ententes ou associations d'entreprises, peuvent tre annules par la Haute autorit si elles empchent, restreignent ou faussent directe ou indirectement, le jeu de la concurrence. Les salaires et les mouvements de main d'uvre constituent un autre chapitre du trait. Bien que les salaires restent de comptence nationale, la Haute autorit peut intervenir en cas de salaires anormalement bas et de baisses de salaires, dans certaines conditions explicites par le trait. Des aides financires peuvent tre consacres par la Haute autorit des programmes qui ont pour but de pallier les effets ngatifs qu'une avance technique applique l'industrie peut avoir sur la main d'uvre (indemnits, allocations et rducation professionnelle).

En ce qui concerne la mobilit de la main d'uvre qualifie, le trait prvoit la suppression de la part des tats des restrictions l'emploi qui seraient fondes sur la nationalit. Pour les autres catgories de travailleurs, et en cas de pnurie de ce type de main d'uvre, les tats sont appels effectuer les modifications ncessaires dans le domaine de l'immigration pour faciliter l'engagement de travailleurs nonnationaux. Le trait aborde galement la politique commerciale de la CECA l'gard des pays tiers. Bien que la comptence nationale reste de mise, la Communaut dispose de quelques prrogatives, telles que la fixation des taux maxima et minima pour les droits de douane, le contrle de l'octroi de licences d'exportation et d'importation ou le droit d'tre informe au sujet des accords commerciaux portant sur le charbon et l'acier. 27. Il y a en outre un domaine dans lequel la comptence de la Haute autorit est prdominante. Il s'agit des cas de dumping, de l'utilisation par des entreprises chappant la juridiction de la Communaut de moyens de concurrence contraires au trait ou d'une hausse importante d'importation qui peut porter un prjudice srieux la production communautaire. RSULTATS Le bilan de la CECA est positif. La Communaut a su faire face aux crises, assurant un dveloppement quilibr de la production et de la distribution des ressources et facilitant les restructurations et reconversions industrielles ncessaires. La production d'acier a quadrupl par rapport aux annes 50 et l'acier est meilleur, moins cher et plus propre. De son ct, le charbon a vu sa production diminue, ainsi que sa main d'uvre, mais le secteur a atteint un niveau lev de dveloppement technologique, de sret et de qualit environnementale. Les systmes CECA de gestion sociale (retraite anticipe, indemnits transitoires, aides la mobilit, formation) ont pris une grande importance face aux crises. EXPIRATION DU TRAIT CECA Cinquante ans aprs son entre en vigueur, le trait a expir comme prvu le 23 juillet 2002 . Avant son abrogation il a t modifi plusieurs reprises par les traits suivants : trait de fusion (Bruxelles 1965), traits portant modifications de certaines dispositions financires (1970 et 1975), trait sur le Groenland (1984), trait sur l'Union europenne (TUE, Maastricht, 1992), acte unique europen (1986), trait d'Amsterdam (1997), trait de Nice (2001) et les trait d'adhsion (1972, 1979, 1985 et 1994). Au dbut des annes 90 et suite un vaste dbat, son expiration a t considre comme la solution la plus pertinente, compare au renouvellement du trait ou une solution de compromis. Ainsi, la Commission a propos une transition graduelle de ces deux secteurs dans le trait instituant la Communaut europenne dont les rgles s'appliquent depuis l'abrogation du trait CECA au commerce du charbon et de l'acier. Un protocole relatif aux consquences financires de l'expiration du trait CECA et au fonds de recherche du charbon et de l'acier a t annex au trait de Nice. Ce protocole tablit le transfert du patrimoine actif et passif de la CECA la Communaut europenne. La valeur nette de ce 8

patrimoine est destine la recherche dans les secteurs lis l'industrie du charbon et de l'acier. Des dcisions de fvrier 2003 ( pdf ) contiennent les mesures ncessaires la mise en uvre des dispositions du protocole, les lignes directrices financires et les dispositions relatives au fonds de recherche du charbon et de l'acier. MODIFICATIONS APPORTES AU TRAIT Le prsent trait a t modifi par les traits suivants :

Trait de Bruxelles, dit trait de Fusion (1965) Ce trait remplace les trois Conseils des ministres (CEE, CECA et Euratom) d'une part et les deux Commissions (CEE, Euratom) et la Haute Autorit (CECA) d'autre part par un Conseil unique et une Commission unique. cette fusion administrative s'ajoute la constitution d'un budget de fonctionnement unique. Trait portant modifications de certaines dispositions budgtaires (1970) Ce trait remplace le systme de financement des Communauts par contributions des tats membres par celui des ressources propres . Il met galement en place un budget unique pour les Communauts. Trait portant modifications de certaines dispositions financires (1975) Ce trait donne au Parlement europen le droit de rejeter le budget et de donner dcharge la Commission sur l'excution de celui-ci. Il institue une Cour des comptes unique pour les trois Communauts, organisme de contrle comptable et de gestion financire. Trait sur le Groenland (1984) Ce trait met fin l'application des traits sur le territoire du Groenland et tablit des relations spciales entre la Communaut europenne et le Groenland, modeles sur le rgime applicable aux territoires d'outre-mer. Acte unique europen (1986) L' Acte unique europen constitue la premire grande rforme des traits. Il permet l'extension des cas de vote la majorit qualifie au Conseil, l'accroissement du rle du Parlement europen (procdure de coopration) et l'largissement des comptences communautaires. Il introduit l'objectif du march intrieur l'horizon de 1992. Trait sur l'Union europenne dit Trait de Maastricht (1992) Le trait de Maastricht

runit sous le mme chapeau l'Union europenne, les trois Communauts (Euratom, CECA, CEE) et les cooprations institutionnalises dans les domaines de la politique trangre, de la dfense, de la police et de la justice. Il renomme la CEE qui devient la CE. De plus, ce trait cre l'union conomique et montaire, met en place de nouvelles politiques communautaires (ducation, culture) et dveloppe les comptences du Parlement europen (procdure de codcision). Trait d'Amsterdam (1997) Le trait d'Amsterdam permet l'accroissement des comptences de l'Union avec la cration d'une politique communautaire de l'emploi, la communautarisation d'une partie des matires qui relevaient auparavant de la coopration dans le domaine de la justice et des affaires intrieures, les mesures destines rapprocher l'Union de ses citoyens, la possibilit de cooprations plus troites entre certains tats membres (cooprations renforces). Il tend d'autre part la procdure de codcision ainsi que le vote la majorit qualifie, et opre une simplification et une renumrotation des articles des traits. 9

Trait de Nice (2001) Le trait de Nice est essentiellement consacr aux reliquats d'Amsterdam, c'est-dire aux problmes institutionnels lis l'largissement qui n'ont pas t rgls en 1997. Il s'agit de la composition de la Commission, de la pondration des voix au Conseil et de l'largissement des cas de vote la majorit qualifie. Il simplifie le recours la procdure de coopration renforce et rend plus efficace le systme juridictionnel.

Le prsent trait a galement t modifi par les traits d'adhsion suivants :

Trait d'adhsion du Royaume-Uni, du Danemark et de l'Irlande (1972), qui porte le nombre d'tats membres de la Communaut europenne de six neuf. Trait d'adhsion de la Grce (1979) Trait d'adhsion de l'Espagne et du Portugal (1985), qui porte le nombre d'tats membres de la Communaut europenne de dix douze. Trait d'adhsion de l'Autriche, de la Finlande et de la Sude (1994), qui porte le nombre d'tats membres de la Communaut europenne quinze.

Perioada 1957 1973

La 25 martie 1957 are loc la Roma semnarea unui tratat important pentru construcOia european. Ca urmare a crizei energetice (1956) provocat de criza Suezului, Jean Monnet aprecia c europenii trebuie s constituie o comunitate atomic care s le asigure independenOa energetic. Partenerii FranOei sunt mai curnd favorabili unei pieOe comune, proiect care nu avea susOinerea mediilor economice franceze tradiOional protecOioniste. Pentru rezolvarea acestor probleme sunt semnate la Roma 2 tratate : unul asupra ComunitOii Europene a Energiei Atomice (CEEA/EURATOM) i altul instituind Comunitatea Economic European (CEE). Crearea CEE viza n primul rnd transformarea condiOiilor economice de schimburi i de producOie pe teritoriul statelor membre. Aceste dou comunitOi se bazau pe o structur instituOional similar celei a ComunitOii Economice a Crbunelui i OOelului (CECA) : o nalt Autoritate care favorizeaz interesele comunitare, o Adunare comun aleas prin vot universal direct, un Consiliu special de Minitrii care este un organ cu caracter interguvernamental i o Curte de JustiOie ca organ jurisdicOional. Existau i unele diferenOe nu doar la nivelul numelui; n principiu, o parte din atribuOiile naltei AutoritOi (CECA) sunt deplasate n cadrul CEE i CEEA ctre Consiliul de Minitrii. n ianuarie 1960, ca urmare a faptului c semnatarii Tratatului de la Paris au avut n vedere nu doar constituirea unei pieOe comune, ci i dimensiunea social care trebuie s nsoOeasc acest proces, se constituie un Fond Social European cu scopul de a susOine formarea i reconversia 10

profesional a lucrtorilor. Pentru perioada 2000 2006, Fondul Social European a dispus de 60 miliarde euro. n urma ConferinOei de la Stresa (1958) i la cererea FranOei, Sicco Mansholt este nsrcinat s elaboreze i s pregteasc aplicarea unei politici agricole comune bazat pe 3 principii : piaOa comun, preferinOa comunitar i solidaritatea financiar. Dup 4 ani de negocieri, n 30 iulie 1962, vicepreedintele Comisiei, depind reticenOele naOionale, reuete s lanseze o politic agricol comun cu linii clar conturate care vor antrena o modernizare rapid a agriculturii europene. ns, problema agricol va continua s provoace dezbateri aprinse n snul comunitOii pornind mai ales de la aspectele bugetare. Pentru a ameliora eficacitatea executivului comunitOii, cei 6 membrii decid sa fuzioneze ntr-o singur instituOie nalta Autoritate a ComunitOii Europene a Crbunelui i OOelului (CECA), Comisia ComunitOii Economice Europene (CEE) i Comisia ComunitOii Europene a Energiei Atomice (EURATOM). Noua Comisie a comunitOilor europene avnd puteri extinse poate asigura o acOiune mai eficient. O disput aprig se declaneaz ntre generalul de Gaulle i Walter Hallstein pe tema faptului c aceast nou comisie ar putea fi embrionul unei guvernri federale europene. Hallstein va sfri prin a demisiona, locul lui fiind luat de belgianul Jean Rey care i succede n iulie 1967 la conducerea primei comisii, constituit ca urmare a tratatului de fuziune a celor 3 comunitOi europene. n 1965 Comisia European propune o reform financiar n domeniul politicii agricole comune care trebuia s fie aprobat cu majoritate calificat ncepnd din 1 ianuarie 1966. Aflat n inferioritate n aceast problem, FranOa condamn orientarea i boicoteaz instituOiile comunitare de-a lungul a apte luni. Criza a rmas n istoria Europei sub numele de la crise de la chaise vide. Aceast criz va lua sfrit prin compromisul de la Luxemburg din 29 ianuarie 1966, care permite fiecrei Ori membre s se opun unei decizii comunitare luat cu majoritate de voturi, dac ea estimeaz c interesele sale naOionale sunt grav ameninOate.

La 1 iulie 1968 intra n vigoare Uniunea vamal. Acest fapt reprezenta un mare succes pentru piaOa comun. Drepturile de vam care continuaser a fi percepute pentru schimburile ntre cele 6 state membre au fost eliminate cu 18 luni mai devreme dect data prevzut n Tratatul de la Roma. Un tarif comun este introdus pentru a nlocui drepturile statelor naOionale de vam pentru schimburile cu restul lumii. La 24 aprilie 1972 intra n vigoare ceea ce s-a numit arpele monetar european. Sfritul anilor 60 este marcat pentru statele membre ale comunitOilor de dificultOi monetare determinate de funcOionarea pieOei comune. Pentru a evita divergenOele provocate de reacOiile politice naOionale, cei 6 convin asupra unui plan pe etape, n vederea crerii unei uniuni economice i monetare europene. Pe baza unei propuneri a lui Reymont Pareil, pe atunci vicepreedinte al Comisiei, reprezentantul Luxemburgului, Karl Schiller elabora un sistem destinat reducerii fluctuaOiilor monetare ntre cei 6; lua astfel natere arpele monetar, predecesorul sistemului bazat pe euro. 11

La 1 ianuarie 1973 are loc prima lrgire a comunitOilor europene. De-a lungul anilor 50, Regatul Unit a rezistat tentativelor de integrare european care ar fi pus n discuOie tema suveranitOii sale absolute i a raporturilor cu vechiul su imperiu colonial, precum i relaOia privilegiat cu SUA. De-a lungul anilor 60, britanicii i reorienteaz politica lor extern deciznd s acOioneze n vederea constituirii unei Europe continentale din ce n ce mai prospere. Dup mai multe negocieri i dou refuzuri din partea FranOei, ce ameninOa structura comunitar, Regatul Unit este oficial admis ca stat membru la 1 ianuarie 1973, alturi de Irlanda i Danemarca.

Perioada 1974 1984

La 9-10 decembrie are loc o reuniune la Paris a efilor de state sau de guverne din cele 9 state membre, la invitaOia lui Valery Giscard dEstaing, recent ales preedinte al Republicii franceze. Reuniunea avea loc pe fondul unei puternice crize energetice. La propunerea FranOei se ncearc adoptarea unor msuri care s consolideze comunitOile europene. Este instituit un Consiliul European care trebuia s reuneasc liderii statelor membre europene de cel puOin 3 ori pe an, pentru a determina mpreun marile linii de orienntare politic. Se adopt principiul alegerilor pentru Parlamentul European pe baza votului universal. Tot acum, belgianul Leo Tindermans primete misiunea de a reflecta la crearea unei uniuni europene care s depeasc statutul integrrii economice. n anii 60 se hotrse posibilitatea asocierii vechilor colonii franceze din Africa la acOiunea de dezvoltare economic european. Aderarea Regatului Unit antrena statele independente ale Commonwealth-ului, fapt care determina o cotitur n politica european de cooperare. Guvernul de la Lom din februarie 1975 asigura liberul acces la piaOa comunitar i la pieOele de produse realizate n 46 state din Africa, Caraibe i Pacific. Ajutoarele financiare pentru dezvoltare sunt egal distribuite, mai ales n vederea asigurrii unui suport pentru producOia agricol. PreferinOa comercial acordat statelor din Africa, Caraibe i Pacific va fi pe termen lung pilonul politicii europene de ajutor i dezvoltare. De-a lungul anilor 70, arpele monetar european ntmpin probleme n repetate rnduri din cauza marilor tensiuni aprute ntre monedele europene (ntre politicile monetare). n 1978 arpele monetar era practic mort. Convini c este absolut necesar s se limiteze fluctuaOiile ntre monede pentru relansarea economiei europene, cuplul franco-german decide s se creeze un nou sistem monetar destul de apropiat de arpe ca funcOionare, deschis tutror statelor comunitOilor. Sistemul monater european (SME) va avea un succes mai mare dect arpele monetar. Chiar n 1983, cnd Franois Mitterand era tentat s aplice o politic distinct, el a luat totui decizia de a menOine FranOa n cadrul SME.

12

Pentru a noua legislatur a Parlamentului European alegerile s-au bazat pe vot universal, dar participarea la vot n ansamblul statelor membre depea cu puOin 40%, iar scrutinul era marcat de interesele i jocurile naOionale, astfel nct alegerile din 10 iunie 1979 rmn n istoria construcOiei europene ca fiind primele alegeri bazate pe sufragiul universal direct. n fruntea acestei instituOii va ajunge Simon Beir; dei o instituOie nc puOin structurat i care nu dispunea de prea mult putere, prin noua sa legitimitate democratic conferit prin votul universal direct, Parlamentul European i va consolida rapid puterea lrgindu-i competenOele. FuncOiile sale legislative n cadrul proiectului european sunt consacrate astfel alturi de Consiliul Uniunii Europene ulterior. La 1 ianuarie 1981, Grecia devine membr a comunitOii europene. Asociat comunitOilor europene nc din 1961, Grecia a fost izolat din punct de vedere diplomatic, ca urmare a loviturii de stat din 1967. n 1974 cderea regimului dictatorial militar i revenirea la democraOie aduce Republica elen alturi de Europa Occidental. Candidatura Greciei a fost depus nc din 1975, dar ea a trebuit s depeasc rmnerea n urm din punct de vedere economic nainte de a deveni n 1981 a zecea Oar membr a comunitOii europene. ntregul sistem de relaOii al comunitOii europene este pus n discuOie. n 23 iunie 1981 se semneaz Acordul de Cooperare Social i Economic dintre comunitate i India, iar n 29-30 iunie 1981 are loc un Consiliul european la Luxemburg ce discuta nc problemele financiare i sociale ale comunitOii i problema relaOiilor cu Japonia i Statele Unite. La 1 iulie 1981, Marea Britanie preia preedinOia Consiliului comunitOilor europene. n octombrie, Grecia i alege deputaOii pentru Parlamentul European (PE). La 7 noiembrie, FranOa i Germania prezint planul Genscher Colombo, un proiect de act european ce viza mbuntOirea mecanismelor instituOionale. La 1 ianuarie 1982 preedinOia Consiliului comunitOilor europene este preluat de Belgia, care o cedeaz n 1 iulie Danemarcei. n 3-4 decembrie 1982, Consiliul European ntrunit la Copenhaga stabilete domeniile prioritare economice i sociale i confirm angajamentul n direcOia lrgirii. La 1 ianuarie 1983, preedinOia Consiliului comunitOilor europene revine Germaniei. n 17-19 iunie 1983 are loc un consiliul la Stuttgart n cadrul cruia efii de state i de guverne mpreun cu minitrii de externe semneaz o declaraOie solemn cu privire la Uniunea European, iar n 14 septembrie deputatul Altiero Spinelli prezint Parlamentului European un proiect de tratat pentru crearea Uniunii Europene. Probleme precum domeniul bugetar, adoptarea politicii agricole comune, ntrirea fondurilor structurale, politica comun , politica comun n domeniul pescuitului, dezvoltarea de noi politici comune sunt discutate n cadrul Consiliului European de la Atena din decembrie 1983. La 1 ianuarie 1984, FranOa preia preedinOia Consiliului comunitOilor europene i n 14 februarie este aprobat de Parlamentul European cu majoritate de voturi proiectul de tratat privind instituirea Uniunii Europene (proiectul Spinelli). La Bruxelles, La 1 ianuarie 1984, FranOa preia preedinOia Consiliului comunitOilor europene i n 14 februarie este aprobat de Parlamentul European cu majoritate de voturi proiectul de tratat privind instituirea Uniunii Europene (proiectul Spinelli). 13

La Bruxelles, n cadrul Consiliului European (martie 1984) se ajunge la un acord n legtur cu numeroase domenii, dar persist nenOelegerile determinate de problema calculrii sumei de compensare acordat Marii Britanii, pentru a reduce contribuOia ei la bugetul comunitar. n 25-26 iunie 1984, Consiliul European de la Fontainebleau pune capt crizei bugetare. Cei 10 discutaser asupra viitorului buget comunitar, iar britanicii estimau c ei contribuie prea mult la un buget dominat de problema politicilor agricole comune. Inflexibil, Margaret Thatcher solicita pentru Oara sa o just compensare financiar, lansnd faimoasa afirmaOie : I want my money back. Colaborarea ntre Franois Mitterant i Helmutt Kohl a permis un compromis n 1984 la Fontainebleau. Resursele financiare ale comunitOii sunt mrite, finanOarea politicilor agricole comune este redus i Regatul Unit primete napoi o parte din contribuOia sa. ncepnd cu iunie 1984 britanicii beneficiau de condiOii speciale ale participrii lor la bugetul comunitar. n 28 iunie Comisia trimite Consiliului European o carte verde cu privire la dezvoltarea pieOei comune pentru echipamentele i serviciile din domeniul telecomunicaOiilor, iar acordul de la Saarbrcken ntre FranOa i Germania prevedea abolirea gradual a controlului la graniO. n noiembrie 1984, pentru prima oar, Parlamentul European refuz s valideze raportul Comisiei Europene cu privire la bugetul comunitar pentru anul 1982. Decizia de ntrire a sistemului monetar este urmat de semnarea unei noi convenOii la 8 decembrie 1984 la Lom ntre Comunitatea Economic European i cele 65 de Ori partenere din Africa, Caraibe i Pacific. n ianuarie 1985, Italia preia preedinOia Consiliului comunitOilor europene, care va fi cedat n 1 iulie 1985 Luxemburgului. Este pus n circulaOie primul paaport european n cele mai multe din Orile membre. Comisia European i ncepe mandatul sub conducerea lui Jacques Delors. Probleme educaOiei sunt discutate n cadrul CurOii Europene de JustiOie n februarie 1985, pornind de la cazul Gravier (un student francez care dorea s studieze n Grecia pe baza principiului nediscriminrii, n funcOie de cetOenie, s-a decis ca acesta s nu plteasc taxe mai mari dect colegii si belgieni). n 29-30 martie 1985, n cadrul Congresului European de la Bruxelles se accept aderarea Spaniei i Portugaliei la comunitOile europene, tratatul fiind semnat se accept aderarea Spaniei i Portugaliei la comunitOile europene, tratatul fiind semnat n 12 iunie 1985, i se aprob programul integrat mediteranean n forma propus de Comisie. n 14 iunie Comisia trimite Consiliului o cart alb intitulat Completarea pieOei interne. Se elimina astfel controlul de la graniO, iar acesta acord Schengen este semnat de Belgia, FranOa, Luxemburg i Olanda. n 2-4 decembrie 1985, Se elimina astfel controlul de la graniO, iar acesta acord Schengen este semnat de Belgia, FranOa, Luxemburg i Olanda. n 2-4 decembrie 1985, n cadrul Consiliului European de la Luxemburg, cele 10 state membre sunt de acord s amendeze Tratatul de la Roma i s revitalizeze procesul integrrii europene prin crearea unui Act unic european, semnat n 28 februarie la Luxemburg i Haga, act care modific Tratatul de la Roma. Perioada 1985-1991 La jumatatea anilor 80 liderii europeni au decis abandonarea euroscepticismului caracteristic deceniului precedent. Sub impulsul trioului MitterrandKohl14

Delors se realiyeaya relansarea constructiei europene al crei obiectiv devine realizare pieOei economice iniOiat n 1957. Realiyarea pieOei Unice e urmrit de statele europene prin politici comune n domeniul mediului, sntOii, coeyiunii sociale i teritoriale. Cderea zidului Berlinului n 1989 i prbuirea lagarului socialist deschidea perspectiva reunificarii continentului. Perioada 1992-2006 Naterea Europei politice DispariOia blocului sovietic a provocat schimbri majore n plan internaOional care au influenOat i proiectul european. Statele membre ale ComunitOilor au afirmat n noile condiOii dimensiunea politic a proiectului european prin semnarea n 1992 a Tratatului de la Maastricht. Acesta stipula si introducerea unei monede unice. Noua Uniune European a optat apoi pentru realizarea celei mai largi extinderi din istoria sa. Principalul obiectiv al acestei acOiuni devine corelarea extinderii geografice cu aprofundarea proiectelor politice i adecvarea instituOional in scopul transformrii sale intr-un spaOiu al democraOiei care sa i asume un rol important n plan mondial.

15

Istoric UE general - Pe 16 aprilie 1948 este semnata conventia instituind Organizatia Europeana de Cooperare Economica. Saisprezece state sunt parti ale acestei conventii: Austria, Belgia, Danemarca, Franta, Grecia, Islanda, Irlanda, Luxemburg, Norvegia, Olanda, Portugalia, Regatul Unit, Suedia, Elvetia si Turcia, precum si zonele occidentale de ocupatie din Germania si teritoriul Triestului - 5 mai 1949 a fost creat Consiliul Europei, avnd ca membrii fondatori zece state: Belgia, Danemarca, Franta, Irlanda, Italia, Luxembourg, Marea Britanie, Olanda, Norvegia si Suedia

16

- 9 mai 1950, salonul Orologiului din Quai d'Orsay ministrul afacerilor externe francez Robert Schuman face publica oferta Frantei catre Republica Federala Germania de a pune n comun productia de carbune si otel pe 18 aprilie 1951 este semnat Tratatul instituind Comunitatea Europeana a Carbunelui si Otelului - tratatul va intra n vigoare pe 25 iulie 1952 - la Roma pe 25 martie 1957 sunt semnate Tratatele instituind Comunitatea Economica Europeana si Comunitatea Europeana a Energiei Atomice - intr n vigoare pe 1 ianuarie 1958 - 1 iunie 1968, cu optsprezece luni nainte de termenul prevazut n tratat (1 ianuarie 1970) uniunea vamala a fost realizata - Tratatul de la Bruxelles din 8 aprilie 1965, instituind un Consiliu unic si o Comisie unica a Comunitatilor europene - Tratatul a intrat n vigoare la 1 ianuarie 1967 - Marea Britanie a adunat n jurul sau n cadrul Asociatiei Europene a Liberului Schimb, instituita prin Tratatul de la Stockholm din 20 noiembrie 1959, state care nu voiau sau considerau ca nu pot adera la Comunitati, respectiv, la acea data, Danemarca, Norvegia, Portugalia, Suedia si Elvetia - la 22 ianuarie 1971, la Palatul Egmond din Bruxelles sunt semnate Tratatele de aderare la Comunitate a Danemarcei, Irlandei, Marii Britanii si Norvegiei, aderarea celor trei noi membrii, Danemarca, Irlanda si Marea Britanie a devenit efectiva la 1 ianuarie 1973, Norvegia respingnd aderarea prin referendum - Grecia semneaza tratatul de aderare la 29 mai 1979, intrnd n vigoare ncepnd cu 1 ianuarie 1981 - tratatul privind aderarea Spaniei a putut fi semnat la 12 iunie 1985 iar la 1 ianuarie 1986, Spania a intrat n CEE - Portugalia a semnat Tratatul consacrnd aderarea sa la CEE odata cu Spania si la 1 ianuarie 1986 Portugalia intra n CEE - Reuniunea din 9-10 decembrie 1974 de la Paris duce la crearea Consiliului European - La 20 septembrie 1976 s-a hotrt alegerea direct a Parlamentului European - Actul Unic European a intrat n vigoare la 1 iulie 1987 - La 7 februarie 1992, la Maastricht, ministrii afacerilor externe si ministrii de finante ai celor douasprezece state membre au semnat Tratatul asupra Uniunii europene - intrare n vigoare a Tratatului de la Maastricht la 1 noiembrie 1993 - la 1 ianuarie 1995 au devenit membre Austria, Finlanda si Suedia - Tratatul de la Amsterdam de modificare a Tratatului asupra Uniunii Europene si a tratatelor care au instituit Comunitatile Europene si unele acte conexe, semnat la 2 octombrie 1997 - Tratatul de la Nisa, semnat la 26 februarie 2001;

17

- pe 28 februarie 2002 si ncepe lucrrile Conventia privind viitorul Europei; - pe 12-13 decembrie 2002, la Summit-ul de la Copenhaga se lanseaz din partea UE invitatia de aderare ctre Cipru, Slovenia, Malta, Letonia, Lituania, Republica Ceh, Polonia, Ungaria, Estonia si Republica Slovacia.

CRONOLOGIA CONSTRUCTIEI EUROPENE

ANUL 1946 19 septembrie, Winston Churchill, ntr-un discurs la Universitatea din Zurich, cere crearea unui "fel de State Unite ale Europei"; - 17 decembrie, este fondat la Paris Uniunea Federalist European. ANUL 1947 1 ianuarie, intr n vigoare Conventia privind vmile dintre Belgia, Olanda si Luxemburg; - 17 martie, Tratatul Uniunii Occidentale (Tratatul de la Bruxelles) este semnat de ctre Belgia, Franta, Luxemburg, Olanda si Marea Britanie; - 16 aprilie, este creat pentru coordonarea Planului Marshall, Organizatia pentru Cooperarea Economic European (OEEC); - 7-11 mai, sub egida Comitetului pentru Coordonarea International a Miscrilor privind Unificrii Europei se reuneste, la Haga (Olanda), Congresul European. Este prezidat de Winston Churchill si particip 800 de delegati. Participantii recomand crearea unei Adunri Europene Deliberative si a unui Consiliu Special European, care s aib n atributii pregtirea integrrii economice a trilor europene. Delegatii cer si adoptarea Cartei drepturilor Omului si a unei Curti de Justitie care s asigure aplicarea Crtii Anul 1948 - 1 ianuarie, intr n vigoare Conventia privind vmile dintre Belgia, Olanda si Luxemburg; - 17 martie, Tratatul Uniunii Occidentale (Tratatul de la Bruxelles) este semnat de ctre Belgia, Franta, Luxemburg, Olanda si Marea Britanie; - 16 aprilie, este creat pentru coordonarea Planului Marshall, Organizatia pentru Cooperarea Economic European (OEEC); - 7-11 mai, sub egida Comitetului pentru Coordonarea International a Miscrilor privind Unificrii Europei se reuneste, la Haga (Olanda), Congresul European. Este prezidat de Winston Churchill si particip 800 de delegati. Participantii recomand crearea unei Adunri Europene Deliberative si a unui Consiliu Special European, care s aib n atributii pregtirea integrrii economice a trilor europene. Delegatii cer si adoptarea Cartei drepturilor Omului si a unei Curti de Justitie care s asigure aplicarea Crtii. Anul 1949

18

- 28 ianuarie, trile Benelux, Marea Btitanie si Franta decid crearea Consiliului Europei si cer Danemarcei, Irlandei, Italiei, Norvegiei si Elvetiei s ajute la pregtirea statutului acestui Consiliu; - 4 aprilie, semnarea la Wshington a Tratatului NATO; - 5 mai, statutul Consiliului Europei este semnat la Londra (Marea Britanie); 3 august, intr n vigoare Consiliul Europei; - 8-10 august, prima sesiune a Adunrii Consultative a Consiliului Europei este tinut la Strasbourg (Franta). Membrii federalisti ai parlamentului cer constituirea unei autoritti politice europene. Anul 1950 - 9 mai, ntr-un discurs inspirat de Jean Monet, Robert Schumann, ministrul de externe francez, propune Frantei si Germaniei si oricrei alte tri europene care vor s l-i se alture punerea mpreun a resurselor de crbune si otel ("Declaratia Schumann"); - 3 iunie, Belgia, Franta, Luxemburg, Italia, Olanda si Germania subscriu la Declaratia Schumann; - 26-28 august, Adunarea Consiliului Europei aprob Planul Schumann; - 19 septembrie, este creat Uniunea European a pltilor; - 4 noiembrie, semnarea la Roma (Ialia) a Conventiei Drepturilor Omului si Drepturilor Fundamentale. Anul 1951 - 15 februarie, are loc o ntlnire n Paris (Franta) cu privire la crearea unei Comunitti Europene a Aprrii, particip la aceasta Franta, Belgia, Italia, Luxemburg si Germania alturi de care particip cu titlu de observatori SUA, Canada, Danemarca, Norvegia, marea Britanie si Olanda; - 18 aprilie, Cei 6 (Franta, Germania, Belgia, italia, Luxemburg si olanda) semneaz la Paris Tratatul privind Comunitatea European a Crbunelui si otelului (CECO); - 10 decembrie, Paul-Henri Spaak prseste Presedintia Adunrii Consultative a Consiliului Europei ca protest fat de atitudinea Marii Britanii fat de Europa. Anul 1952 - 27 mai, Cei 6 (Belgia, Franta, Germania, Italia, Luxemburg si Olanda) semneaz la Paris Tratatul Comunittii Europene a Aprrii; - 23 iulie, intr n vigoare Tratatul CECO. Jean Monnet este numit Presedinte al naltei Autoritti iar Paul-Henri Spaak este numit presedinte al Adunrii; - 30 iulie, Luxembourg este ales ca sediu temporar al CECO; - 10 august, si ncepe mandatul nalta Autoritate CECO; - 10 noiembrie, Acordul General privind Tarifele si Comertul (GATT) decide s acorde Celor 6 o derogare de la tratamentul clauzei natiunii celei mai favorizate, pentru ca Cei 6 s poat face fat obligatiilor din cadrul CECO

19

Anul 1953 - 1 ianuarie, impozitul CECO, primul impozit european, intr n vigoare; - 10 februarie, este creat Piata Comun pentru crbune si minereu de fier. Cei 6 nltur accizele si restrictiile cantitative la aceste materii prime; - 7 martie, regulile de procedur ale Curtii Europene de Justitie sunt publicate n Jurnalul Oficial al CECO; - 9 martie, Paul-Henri Spaak, Presedintele Adunrii ad-hov create pe 10 septembrie 1952, nmneaz lui G. Bidault. Presedintele Consiliului CECO un proiect de tratat instituind o Comunitate European politic. Scopurile unei astfel de comunitti erau de aprare a drepturilor omului si drepturilor fundamentale, de garantare a securittii trilor membre mpotriva unei aventuale agresiuni, asigurarea unei coordonri a politicii externe a trilor membre si o stabilire progresiv a Pietei Comune. n acest proiect de tratat sunt mentionate 5 institutii: un Consiliu Executiv European, dou camere ale Parlamentului, un Consiliu al Ministrilor Nationali, o Curte de justitie si un Comitet Economic si Social; - 15 martie, a fost instituit Piata Comun pentru fier vechi; - 12 august, este semnat un acord de colaborare ntre CECO si Organizatia International a Muncii. Anul 1954 - 11 mai, Alcide de Gasperi este ales Presedinte al Adunrii Parlamentare Europene; - 20-23 august, Cei 6 se reunesc n Bruxelles (Belgia). Omul de stat francez Pierre Mends nu reuseste s impun propunerea francez de atenuare a caracterului supranational al Comunittii Europene a Aprrii; - 30 august, Adunarea National Francez respinge Tratatul Comunittii Europene a Aprrii; - 20 octombrie, urmnd Conferintei de la Londra, se semneaz acorduri privind modificarea Tratatului de la Bruxelles, si ia viat Uniunea Europei Occidentale; - 10 noiembrie, Jean Monnet, Presedintele naltei Autoritti, demisioneaz ca urmare a esecului Comunittii Europene a Aprrii; - 21 decembrie, Curtea European de Justitie d prima sa hotrre Anul 1955 - 1 iunie, Ren Mayer este ales Presedinte al naltei Autoritti; - 1-2 iunie, la ntlnirea ministrilor de externe ai Celor 6 de la Messina (Italia), se cade de acord asupra stabilirii scopului integrrii acestor tri la nivel economic; - 23 octombrie, conform rezultatelor referendumului, Saarland decide s renunte la statutul ei autonom si se alipeste Germaniei; - 8 decembrie, Consiliul de Ministrii al Consiliului Europei adopt ca emblem a sa steagul albastru cu 12 stele de aur. Anul 1956

20

- 7 ianuarie, nalta Autoritate a OSCE confirm principiul liberei circulatii n Comunitate a produselor de otel importate din terte tri; - 6 mai, Paul-Henri Spaak, ministrul belgian al afacerilor externe, prezint colegilor si din CECO un raport privind proiecte de tratate de nfiintare de Comunitti care s duc la crearea CEE si EURATOM; - 29 mai, este aprobat raportul Spaak. La ntlnirea din Venetia (Italia), ministrii de externe decid s deschid negocierile interguvernamentale pentru ncheierea a dou Tratate care s creeze o Comunitate Economic European (CEE) si Comunitatea Energiei Atomice (EURATOM); - 26 iunie, se deschid la Bruxelles negocierile pentru schitarea tratatelor CEE si EURATOM. Anul 1957 - 25 martie, sunt semnate la Roma (Italia) de ctre Cei 6 (Belgia, Franta, Germania, italia, Luxemburg si Olanda) Tratatele instituind Comunitatea Economic European (CEE) si Comunitatea European a Energiei Atomice (Euratom), tratate ce sunt cunoscute si sub denumirea de "Tratatele de la Roma"; - 17 aprilie, sunte semnate la Bruxelles protocoalele privind privilegiile si imunittile acordate Comunittilor Europene si Statutul Curtii Europene de Justitie; - 8 octombrie, i se cere naltei Autoritti a CECO, de ctre Consiliu, s elaboreze o politic general privind energia; - 27 noiembrie, Hans Furler este ales Presedinte al Adunrii OSCE. Anul 1958 - 1 ianuarie, intr n vigoare Tratatele de la Roma. Sediul Comunittilor noi create este stabilit la Bruxelles. Adunarea Parlamentar are sediul n Luxembourg iar Curtea de Justitie este comun pentru toate cele 3 Comunitti; - 7 ianuarie, Walter Hallstein este ales Presedinte al Comisiei CEE, Louis Armand este ales Presedinte al Comisiei Euratom iar Paul Finet este ales Presedinte al naltei Autoritti CECO; - 26 ianuarie, Cei 6 decid crearea unui Comitet al Reprezentantilor Permanenti ai Trilor Membre (COREPER) care s pregteasc Consiliile; - 10 februarie, trile membre stabilesc un tarif armonizat pentru crbune si otel. Sunt acordate derogri Frantei si Italiei. Amndorura l-i se permit s cear drepturi mai mari timp de doi ani pentru anumite produse; - 19 martie, sesiunea de stabilire a Adunrii Parlamentare Europene este tinut n Strasbourg. Este ales ca Presedinte al Adunrii Robert Schuman; - 15 aprilie, prima directiv a Consiliului stabileste ca limbi oficiale a Comunittilor germana, franceza, italiana si olandeza; - 20 aprilie, este publicat primul Jurnal Oficial al Comunittilor Europene. El nlocuieste Jurnalul Oficial al CECO; Anul 1959 - 1 ianuarie, sunt fcuti primii pasi n directia abolirii taxelor vamale si a restrictiilor cantitative n cadrul CEE; - 7 ianuarie, Robert Schuman este reales presedinte al Adunrii Parlamentare;

21

- 2 februarie, Etienne Hirsch este ales Presedinte al Comisiei Euratom; - 3 martie, Curtea European de Justitie si adopt regulile procedurale; - 20 martie, Banca European de Investitii (BEI) acord primul su mprumut; - 5 mai, Consiliul European accept "Propunerea Dillon" venit din partea SUA cu privire la negocierile comerciale multilaterale. Comisia, asistat de un Comitet special numit de Consiliu, va conduce aceste negocieri; - 8 iunie, Grecia cere asocierea la CEE; - 22 iunie, Administratiile Fiscale Nationale din CEE stabilesc trei grupuri de lucru pentru trecerea n revist a fezabilittii armonizrii legislatiei privind perceperea indirect a taxelor. - 25-26 iunie, are loc prima reuniune a expertilor trilor membre privind dumpingul. Ei trec n revist normele care vor fi stabilite pentru evitarea practicilor de dumping la nivel intra-comunitar; - 20-21 iulie, 7 din trile membre ale Organizatiei pentru Cooperarea Economic European (OCEE), respectiv Austria, Danemarca, Norvegia, Portugalia, Suedia, Elvetia si Marea Britanie, decid s creeze o Asociatie a Liberului Comert European (EFTA); - 31 iulie, Turcia cere asocierea la CEE; - 10 septembrie, ncep negocierile privind asocierea la CEE a Greciei; - 11 septembrie, Piero Malvestiti este ales Presedinte al naltei Autoritti a CECO; - 27 septembrie, ncep negocierile cu Turcia privind asocierea la CEE; - 13 octombrie, Pierre Wigny, ministrul belgian pentru afaceri externe, lanseaz ideea unificrii ntr-o singur institutie a naltei Autoritti CECO si a Comisiilor celor dou noi comunitti (CEE si Euratom). Anul 1960 - 4 ianuarie, este semnat la Stockholm (Suedia) Conventia Asociatiei Europene a Liberului Comert (EFTA), care cuprinde Austria, Danemarca, Norvegia, Portugalia, Suedia, Elvetia si Marea Britanie; - 3 mai, intr n vigoare Conventia de la Stockholm privind EFTA; - 11 mai, Consiliul adopt normele privind Fondul Social European. Scopul Fondului este promovarea locurilor de munc si a mobilittii geografice si profesionale a munctorilor n cadrul Comunittilor; - 20 septembrie, normele privind Fondul Social European intr n vigoare; - 13 decembrie, este semnat la Bruxelles Conventia de creare a Organizatiei Europene pentru Siguranta Navigatiei Aeriene; - 14 decembrie, Organizatia pentru Cooperarea Economic European devine Organizatia pentru Dezvoltare si Cooperare Economic ( Anul 1961

22

- 10-11 februarie, are loc o Conferint la Paris privind o bun cooperare politic; - 7-10 martie, Furler este reales Presedinte al Adunrii Parlamentare; - 27 iunie, guvernul olandez ia initiativa de prezentare al unui proiect de revizuire a Tratatelor de la Roma si Paris prin adoptarea unei conventii care s stabileasc un singur Consiliu pentru Comunitti si o nalt Comiei European. Parlamentul European si cele dou Comisii sunt consultate cu privire la aceast propunere. nc nu se face unirea propus la nivel executiv din cauza divergentelor ce persist ntre trile membre n legtur cu scopul acestei reforme; - 18 iulie, un Summit European are loc la Bonn (Germania), Cei 6 si arat dorinta n ajungerea la o unire politic; - 31 iulie, Irlanda face o cerere oficial de aderare la Comunitti; - 9 august, Marea Britanie cere n mod oficial aderarea la Comunitti; - 10 august, Danemarca cere n mod oficial aderarea la Comunitti; - 1 septembrie, intr n vigoare primele norme cu privire la libertatea de circulatie a fortei de munc; - 20-21 noiembrie, are loc un colocviu la Strasbourg ntre institutiile CEE. Subiectele discutate sunt: trecerea de la prima la a doua etap a Pietei Comune si asocierea cu trile "de peste mri"; - 20 decembrie, Walter Hallstein este reales Presedinte al Comisiei CEE. Anul 1962 - 10 ianuarie, si ncepe mandatul noua Comisie CEE, avnd la conducere la Hallstein. Pierre Chatenet este ales Presedinte al Comisiei Euratom; - 14 ianuarie, Consiliul adopt primele norme privind Politica agricol comun (PAC), create pentru stabilirea unei piete unice a produselor agriculturii si pentru solidaritatea financiar prin Fondul European de Garantare si Ghidare n domeniul Agriculturii (EAGGF); - 5-6 februarie, Consiliul aprob regulile de procedur ale Fondului Social European; 27-30 martie, Gaetano Martino este reales presedinte al Adunrii Parlamentare. Adunarea parlamentar decide ssi schimbe numele n acela de Parlamentul European; - 4 aprilie, sunt decretate normele si deciziile de baz privind PAC; - 30 aprilie, Norvegia cere oficial aderarea la Comunitti; - 1 iulie, taxele vamale asupra produselor industriale ntre trile membre sunt reduse cu 50% fat de nivelul din 1957; - 30 iulie, intr n vigoare normele care creeaz Politica agricol comun (PAC); - 13 octombrie, Consiliul adopt prima directiv cu privire la normele globale CEE privind alimentele prin care se stabilesc ce coloranti pot fi folositi n alimente; - 1 noiembrie, intr n vigoare acordul de asociere dintre Grecia si Comunitate.

23

Anul 1963 - 14 ianuarie, Generalul de Gaulle, Presedintele Frantei, si exprim ndoiala cu privire la vointa politic a Marii Britanii n legtur cu aderarea la Comunitti. Cteva zile mai trziu, negocierile cu toate trile candidate sunt suspendate; - 5 februarie, cazul Van Gend en Loos. Curtea European de Justitie arat c Comunittile o nou ordine legal n beneficiul creia trile membre au czut de acord asupra unei limitri a suveranittii lor; - 25-29 martie, Gaetano Martino este reales Presedinte al Parlamentului European; - 4 mai, deschiderea oficial a negocierilor GATT asupra comertului (Runda Kennedy); - 1 iulie, ca urmare a deciziei de crestere a vitezei stabilirii unei uniuni vamale, sunt efectuate a sasea reducere intracomunitar a taxelor vamale si a doua aliniere a tarifelor externe comune; - 20 iulie, Conventia Yaound, un acord de asociere cu valabilitate de 5 ani este semnat ntre comunitate si 17 tri africane si madagascar la Yaound (Camerun); - 4 septembrie, moartea lui Robert Schuman; - 23-24 septembrie, Consiliul ajunge la un acord de principiu asupra problematicii unirii executivelor; - 8 octombrie, Dino del Bo este ales Presedinte al naltei Autoritti a CECO Anul 1964 - 10 ianuarie, Hallstein este reales Presedinte al Comisiei CEE; - 20 martie, Duvieusart este ales Presedinte al Parlamentului European; - 4 mai, deschiderea oficial a Rundei Kennedy privind negocierile asupra comertului multilateral sub egida GATT. Comunitatea ia parte la ntlnire; - 23 mai-15 iunie, are loc la Geneva Conferinta Mondial asupra Comertului si Dezvoltrii; - 1 iunie, intr n vigoare Conventia Yaound; - 1 iulie, este creat Fondul European de garantare si Ghidare n domeniul Agriculturii (EAGGF); - 15 iulie, decizia Costa/ENEL. Curtea de Justitie decide c legislatia comunitar are prioritate fat de cea national; - 18 septembrie, Consiliul ajunge la un acord privind stabilirea unei Comisii unice care s aib 9 membrii; - 1 decembrie, intr n vigoare tratatul de asociere dintre CEE si Turcia; - 15 decembrie, Consiliul cere Comisiei s pregteasc propuneri privind finantarea Politicii Agricole Comune (PAC) si s pregteasc propuneri privind transferarea ctre bugetul comunitar a taxelor asupra produselor agric Anul 1965

24

- 2 martie, Leemans este ales presedinte al Parlamentului European; - 8 aprilie, Este semnat la Bruxelles Tratatul prin care se unific cele trei executive ale Comunittilor; - 26 iunie, Franta ratific Tratatul instituind o singur Comisie si un singur Consiliu al Comunittilor; - 30 iunie, Germania ratific Tratatul instituind o singur comisie si un singur Consiliu al Comunittilor; - 1 iulie, Franta prseste negocierile privind finantarea n Politica Agricol Comun (PAC). Guvernul francez si recheam reprezentantul permanent. Delegatia francez nu va mai lua parte la ntlnirile Consiliului sau COREPERului; - 22 iulie, Comisia prezint Consiliului un memorandum privind finantarea PAC precum si asupra veniturile independente ale Comunittii; - 26-27 iulie, Consiliul accept memorandumul Comisiei privind finantrii PAC ca pe o baz sntoas pentru discutii; - 20 septembrie, Comisia adreseaz o recomandare trilor membre. Ea cere s se evite crearea unor noi obstacole n comertul intra-comunitar atunci cnd trile membre adopt norme sau proceduri de natur tehnic. Anul 1966 - 1 ianuarie, CEE intr n cea de a treia si ultim faz de tranzitie ctre Piata Comun. Aceasta implic trecerea de la votul cu unanimitate la cel cu majoritate pentru majoritatea deciziilor luate de Consiliu; - 20 ianuarie, are loc la Bruxelles ntlnirea anual dintre institutiile europene. Discutiile se concentreaz n principal pe dou probleme institutionale: cooperarea ntre Comisie si Consiliu si problema votului majoritar n deciziile luate de Consiliu; - 28-29 ianuarie, Compromisul Luxembourg. Franta, dup ce 7 luni de aplicare a politicii "scunului gol", si reia locul n Consiliu n schimbul pstrrii necesittii votului n unanimitate atunci cnd deciziile ce se iau prezint un interes major; - 7 martie, Alain Poher este ales Presedinte al Parlamentului European; - 31 martie, Comisia nmneaz Consiliului propunerile sale cu privire la finantarea PAC, veniturile independente ale Comunittii si puteri sporite pentru Parlamentul European; - 5 aprilie, Belgia ratific Tratatul privind o Comisie unic si un Consiliu unic al Comunittilor europene; - 29 aprilie, Italia ratific Tratatul privind o Comisie unic si un Consiliu unic al Comunittilor europene; - 11 mai, Consiliul adopta deciziile si rezolutiile ce guverneaz orarul si finantarea PAC precum si prin care se determin interesele existente si n alte domenii de interes comun; - 30 iunie, Marele Ducat de Luxembourg ratific Tratatul privind o Comisie unic si un Consiliu unic al Comunittilor europene; - 25 octombrie, Olanda ratific Tratatul privind o Comisie unic si un Consiliu unic al Comunittilor europene;

25

- 28 noiembrie, are loc o ntlnire comun a institutiilor europene. Discutiile se concentreaz mai ales asupra progreselor fcute de Comunitate n integrarea economic. Anul 1967 - 9 februarie, Consiliul de Ministri al CEE decide s armonizeze taxele indirecte n Comunitate, s adopte principiul sistemului taxei pe valoare adugat, s aprobe primul program economic pe termen mediu prin care se defineste si se fixeaz scopurile politicii economice a Comunittii pentru anii ce urmeaz; - 13 martie, Alain Poher este reales Presedinte al Parlamentului European; - 11 mai, cere din nou s adere la Comunitate. Este urmat de Irlanda si Danemarca si, un pic mai trziu, de Norvegia. Generalul de Gaulle nu accept n continuare aderarea Marii Britanii; - 29-30 mai, O Conferint Summit este tinut la Roma pentru a aniversa 10 ani de la semnarea Tratatelor CEE si Euratom. Sefii de stat si de guvern se angajeaz s ajute intrarea n vigoare a Tratatului instituind unirea executivelor de la 1 iulie; - 30 iunie, Comisia semneaz Actul final a negocierilor multilaterale GATT (Runda Kennedy); - 1 iulie, intr n vigoare Tratatul instituind o Comisie unic si un Consiliu unic; - 3 iulie, Consiliul Comunittilor Europene si tine prima sedint avnd Germania la presedintie; - 6 iulie, ncepe mandatul noii Comisii. Aceasta este condus de Jean Rey; - 13 septembrie, Comisia nmneaz opinia sa asupra aderrii Marii Britanii, Danemarcei, irlandei si Norvegiei; - 28 noiembrie, institutiile si tin ntlnirea anual la care discutiile se concentreaz asupra dezvoltrii Comunittilor dup unirea institutiilor. Anul 1968 - 1 ianuarie, Franta preia presedintia Consiliului Comunittilor Europene; - 12 martie, Alain Poher este reales Presedinte al Parlamentului European; - 1 iulie, Italia preia presedintia Consiliului Comunittilor Europene. Intr n vigoare Uniunea Vamal. Taxele vamale intra-comunitare rmase au fost astfel abolite cu 18 luni mai devreme dect era prevzut n Tratatul de la Roma. Tarifele vamale comune sunt introduse pentru realtia cu trile terte; - 23 octombrie, Curtea European de Justitie si srbtoreste a 10-a aniversare; - 27 noiembrie, Consiliul, Parlamentul si Comisia fac un schimb de opinii asupra viitorului Comunittilor. Anul 1969 - 1 ianuarie, Luxembourg preia presedintia Consiliului Comunittilor Europene; - 6-7 februarie, are loc n Luxembourg o ntlnire a Consiliului Uniunii Europei Occidentale;

26

- 1 iulie, Olanda preia presedintia Consiliului Comunittilor Europene; - 6 iulie, Jean Rey este reales presedinte al Comisiei; - 16 iulie, Comisia nmneaz Consiliului un memorandum cu privire la nlocuirea contributiilor financiare a trilor membre prin resursele proprii ale Comunittilor si asupra cresterii puterilor bugetare ale Parlamentului European; - 22-23 iulie, Consiliul reia examinarea cererilor n privinta aderrii ce au ca subiect Marea Britanie, Danemarca, Irlanda si Norvegia. Cere Comisiei o nou opinie asupra acestei probleme, prin aducerea la zi a opiniei deja prezentate n septembrie 1967; - 29 iulie, este semnat a doua Conventie Yaound; - 10 august, Comisia prezint opiniile sale aduse la zi cu privire la cererile de aderare depuse de Marea Britanie, Irlanda, Danemarca si Norvegia; - 1 octombrie, Comisia prezint o opinie suplimentar n privinta aderrii trilor candidate; - 15 octombrie, Comisia prezint Consiliului o propunere privind instituirea de instrumente de promovare a politicii de dezvoltare regional; - 12 noiembrie, cazul Stauder. Curtea European de Justitie arat c n principiile generale ale dreptului comunitar este inclus si respectarea drepturilor fundamentale ale individului; - 1-2 decembrie, are loc un Summit n Haga (Olanda). Sefii de stat si de guvern confirm vointa lor de a mentine avansul gradual n directia constituirii unei veritabile Uniuni Economice si Monetare si reafirm acordul cu principiul lrgirii Comunittii; - 31 decembrie, ia sfrsit perioada de 12 ani de tranzitie stabilit prin Tratatul CEE n legtur cu punerea n practic a pietei Comune. Anul 1970 - 1 ianuarie, Belgia preia presedintia Consiliului Comunittilor Europene; - 4 martie, Comisia nmneaz Consiliului un memorandum cu privire la un plan de stabilire a unei Uniuni Economice si Monetare; - 6 martie, Consiliul ncredinteaz unui Comitet de experti condus de Pierre Werner studierea modului n care se poate ajunge la o uniune Economic si Monetar. Consiliul ncredinteaz unui alt Comitet de experti, condus de Etienne Davignon, studierea problematicii cooperrii politice; - 10 martie, Mario Scelba este reales Presedinte al Parlamentului European; - 22 aprilie, se semneaz Tratatul de la Luxembourg. Consiliul decide introducerea gradual a unui sistem de resurse proprii, prin care Comunitatea va primi toate taxele vamale asupra produselor importate din trile nemembre, toate impunerile asupra importurilor din domeniul agriculturii precum si resursele care au ca baz taxa pe valoare adugat. Se decide si extinderea puterilor bugetare ale Parlamentului European; - 30 iunie, se deschide la Luxembourg negocieri cu 4 tri care doresc aderare la Comunitti (Marea Britanie, Irlanda, Danemarca si Norvegia);

27

- 1 iulie, Germania preia presedintia Consiliului Comunittilor Europene; - 2 iulie, si ncepe mandatul noua Comisie, condus de Franco Maria Malfatti; - 26 octombrie, Consiliul ajunge la un acord asupra principiilor si procedurilor de implementare a actiunilor comunitare n domeniul politicii regionale; - 27 octombrie, trile membre aprob raportul Davignon asupra colaborrii politice. Obiectivul ce rezult din acesta este de a face ca Europa s vorbeac pe o singur voce n toate problemele internationale majore; - 26 noiembrie, Consiliul decide s reformeze Fondul Social European pentru a furniza astfel Comunittii un istrument potrivit n vederea asigurrii corelrii politicii sociale cu alte politici comune. Anul 1971 - 1 ianuarie, Franta preia presedintia Consiliului Comunittilor Europene. Intr n vigoare a doua Conventie Yaound si Acordurile Arusha; - 11-13 ianuarie, ntlnirea anual a Conferintei parlamentare a CEE-Asociatia trilor africane si Madagascar (AASM) care are loc la Yaound; - 12 februarie, Parlamentul European adopt o rezolutie asupra raportului Comisiei privind stadiul la care sa ajuns n implementarea Directivei privind libertatea de stabilire si libertatea de furnizare de servicii. Rezolutia arat c trile membre trebuie s implementeze directivele adoptate si Comisia trebuie s supravegheze corecta lor aplicare; - 22 martie, Consiliul adopt planul Werner privind ntrirea coordonrii politicilor economice. Trile membre trebuie s ia msuri pentru a armoniza politicile lor bugetare si pentru a reduce marginile fluctuatiei dintre monedele lor; - 31 martie, cazul Acordului European privind Transportul Rutier. Curtea European de Justitie dezvolt princpiile care fac separatia ntre competentele Comunittilor si cele ale trilor membre; - 12 mai, Consiliul introduce un sistem de compensare monetar pentru comertul cu produse alimentare ntre trile membre, pentru a se mentine unitatea pietei comune agricole; - 3 iunie, Ministrii de justitie din trile membre se ntlnesc pentru prima dat la Luxembourg. Ei semneaz dou protocoale care, dup ratificarea lor de ctre toate trile membre, vor acorda noi puteri Curtii Europene de Justitie; - 7 iunie, Parlamentul European adopt o rezolutie cu privire la regulile competitie si cu privire la pozitia ntreprinderilor comunitare n Piata Comun si n economia lumii. Rezolutia cere Comisiei s prezinte un raport special anual asupra dezvoltrilor din domeniul competitional; - Trile candidate la aderarea la Comunitti, respectiv Marea Britanie, Irlanda, Danemarca si Norvegia, schiteaz pozitiile lor privind negocierea; - 1 iulie, Italia preia presedintia Consiliului Comunittilor Europene; - 21-28 septembrie, are loc la Viena (Austria) a 15-a Conferint general asupra energiei atomice. Consiliul mandateaz Comisia s negocieze un acord asupra garantiilor cu Asociatia International a Energiei Atomice Anul 1972

28

- 1 ianuarie, Luxembourg preia presedintia Consiliului Comunittilor Europene; - 22 ianuarie, se semneaz Tratatele de Aderare la Comunittile Europene de ctre Danemarca, Irlanda, Norvegia si Marea Britanie; 14 martie, se semneaz Tratatele de Aderare la Comunittile Europene de ctre Danemarca, Irlanda, Norvegia si Marea Britanie; - 21 martie, presedintele Comisiei, Franco Maria Malfatti, demisioneaz si este nlocuit de vice-presedintele Sicco Mansholt.Consiliul adopt o rezolutie bazat pe un conspect general fcut de Comisie asupra conditiilor de ajungere la primul stadiu al Uniunii Economice si Monetare; - 24 aprilie, este creat sistemul monetar tip "sarpe", Cei 6 cad de acord s limiteze marginile fluctuatiei ntre monedele lor la 2,25%; - 1 mai, devine operational Fondul Social European astfel cum a fost reformat prin hotrrea de Consiliu din februarie 1971; - 10 mai, are loc un referendum n Irlanda asupra aderrii acestei tri la Comunitti. O vast majoritate se pronunt pentru aderare; - 1 iulie, Olanda preia presedintia Consiliului Comunittilor Europene; - 12 septembrie, ministrii de finante ai Celor 6 si a celor 4 tri candidate se ntlnesc la Roma. Ei cad de acord asupra faptului c n prima faz a Uniunii Economice si Monetare este necesar s fie creat un Fond European Monetar de Cooperare; - 18 septembrie, sunt semnate acorduri de comert preferential cu Egiptul si Libanul; - 19 septembrie, este semnat un acord de comert preferential cu Ciprul; - 25 septembrie, are loc un referendum n Norvegia cu privire la aderarea acestei tri la Comunitti. Majoritatea este mpotriva aderrii; - 2 octombrie, are loc un referendum n Danemarca referitor la aderarea acestei tri la Comunitti. Majoritatea este n favoarea aderrii; - 9 octombrie, datorit votului nefavorabil din referendum, guvernul norvegian declar c nu va nainta parlamentului tratatul de aderare spre ratificare. Parlamentul European voteaz o rezolutie continnd sugestii si cereri pentru abolirea controalelor la frontierele intra-comunitare; - 16 octombrie, Marea Britanie ratific actele referitoare la aderarea la Comunitti; - 19-21 octombrie, are loc un Summit la Paris. Sefii de stat si de guvern definesc noi domenii ale actiunii comunitare si reafirm c 1980 este data limit pn la care se va ajunge la Uniunea Economic si Monetar. Anul 1973 - 1 ianuarie, Belgia preia presedintia Consiliului Comunittilor Europene. Danemarca, Irlanda si Marea Britanie ader la Comunitti. Intr n vigoare acordul de liber schimb cu Austria, Elvetia, Portugalia si Suedia; - 6 ianuarie, Franois Xavier Ortoli devine presedintele Comisiei Europene;

29

- 21 februarie, cazul Continental Can. Curtea European de Justitie arat c, conform normelor din Tratatul CEE, constituie un abuz din partea ntreprinderilor s concentreze o asemenea putere nct practic s elimine concurenta; - 13 martie, Cornelis Berkhouwer este ales Presedinte al Parlamentului European; - 1 aprilie, intr n vigoare Acordul industrial de comert liber cu Islanda; - 6 aprilie, are loc la Madrid prima ntlnire a Comitetului Comun CEE-Spania. Delegatia spaniol prezint punctul de vedere al guvernului Spaniei cu privire la cursul relatiilor dintre aceast tar si Comunitate, n particular cu privire la negocierea unui nou Acord; - 1 iunie, intr n vigoare acordul de asociere si protocolul aditional dintre Comunitate si Cipru; - 1 iulie, Danemarca preia presedintia Consiliului Comunittiilor Europene. Intr n vigoare acordul industrial de comert liber cu Norvegia; - 3-7 iulie, are loc la Helsinki (Finlanda) deschiderea sesiunii Conferintei pentru Securitate si cooperare n Europa (CSCE); - 5 octombrie, Finlanda semneaz un Acord industrial de comert liber cu Comunittile; - 15 octombrie, Consiliul adopt un set de msuri pentru mbunttirea relatiilor cu Parlamentul European. Astfel se creste consultarea cu Parlamentul n anumite proceduri legislative comunitare; - 6 noiembrie, Cei 9 si declar atasamentul pentru o solutie pasnic a crizei din Orientul Mijlociu; - 20 noiembrie, Consiliul discut n detaliu msurile propuse de Comisie referitoare la reorganizarea Politicii Agricole Comune (PAC); - 14-15 decembrie, are loc un Summit la Copenhaga. Criza energiei forteaz trile membre s introduc o politic energetic comun. Este dat publicittii o declaratie cu privire la identitatea european. Anul 1974 - 1 ianuarie, Germania preia presedintia Consiliului Comunittilor Europene. Intr n vigoare acordurile dintre Comunitatea European a Crbunelui si otelului (CECO) si Austria, Portugalia, Elvetia si Suedia. Intr n vigoare Acordul industrial de liber schimb dintre Finlanda si Comunitti; - 31 ianuarie, Comisia trimite sefilor de guvern o declaratie cu privire la starea Comunittii. n declaratie se subliniaz nevoia ca Europa s fie din nou pus n miscare prin punerea de acord a politicilor nationale si prin crearea de politici comune. Parlamentul declar c unitatea Europei poate fi realizat doar dac institutiile comunitare sunt n stare s urmeze o politic fondat pe o solidaritate european real; - 11-12 februarie, Consiliul recunoaste oficial dreptul Comitetului Economic si Social s trimit opinii din proprie initiativ. S-a czut de acord si ca acest Comitet s-si publice opiniile; - 1 aprilie, Dup o schimbare de Cabinet n Marea Britanie, Secretarul de Stat pentru Afaceri Strine si Commonwealth trimite o luare de pozitie Consiliului asupra noii politici guvernamentale n Comunitate. El cere schimbri majore n Politica Agricol Comun (PAC), "metode mai corecte de finantare a bugetului comunitar" si solutii la problemele financiare;

30

- 2 aprilie, este prezentat Consiliului o Declaratie comun cu privire la starea Comunittii. Presedintii Consiliului si a Comisiei recunosc c procesul de luare a deciziei trebuie s fie mbunttit dac se doreste ajungerea la progrese n domeniile principale si dac se doreste pstrarea abilittii Comunittii de a functiona pentru un termen lung. Au fost fcute si un numr de propuneri practice; - 29-30 mai, ntlnire (la nivel ministerial) a Consiliului Organizatiei pentru Cooperare si Dezvoltare Economic (OECD). Vicepresedintele Comisiei, Sir Christopher Soames, cere o ntrire a colaborrii internationale si continuarea lucrului n directia ajungerii la o liberalizare din ce n ce mai expensiv a comertului mondial. Consiliul adopt o declaratie prin care se arat seriozitatea dificulttilor economice din trile membre, n special cele legate de problematica pltilor internationale; - 4 iunie, Consiliul studiaz procedurile ce trebuiesc adoptate pentru examinarea problemelor ridicate de marea Britanie si discut asupra modului n care functioneaz Comunitatea. Se ajunge la cteva acorduri n ceea ce priveste mbunttirile ce trebuiesc fcute n procesul de luare a deciziilor; - 10 iunie, Consiliul ia dou decizii cu privire la garantarea asistentei provenite din Fondul Social European cu privire la msurile specifice luate n interesul persoanelor cu handicap si a muncitorilor migranti; - 21 iunie, cazul Reyners. Curtea European de Justitie statueaz c oricnd un cettean al unei tri membre doreste s creeze o afacere n alt tar membr, aceast din urm tar nu are dreptul s apeleze la nici un text de lege sau prevedere administrativ sau din practica judiciar care s dicrimineze persoana respectiv n raport cu cettenii proprii; - 1 iulie, Franta preia presedintia Consiliului Comunittiilor Europene; - 15 iulie, Curtea European de Justitie transmite celorlalte institutii comunitare un document cu privire la Uniunea European. Este prima institutie care rspunde astfel invitatiei fcute la Summitul din 1972 de la Paris; - 25-26 iulie, la Kingston (Jamaica) are loc o Conferint comun a CEE si trilor din Africa, Pacific si Caraibe (ACP). Se subliniaz hotrrea politic a trilor ACP si a Comunittii de adoptare a unei Conevntii n limitele de timp impuse de expirarea Conventiei Yaound si a Acordului Arusha. Mai mult, s-a czut de acord asupra unui program politic care cuprindea un anumit numr de puncte; - 17 septembrie, Consiliul aprob n mod oficial directivele pentru negocierea unor acorduri cuprinztoare cu Spania, Israel, Algeria, Maroc si Tunisia precu si pentru extinderea acordului existent cu Malta pentru a cuprinde si cooperarea si agricultura; - 26 noiembrie, Consiliul decide s modifice prevederile Tratatului ce privesc Curtea European de Justitie, n special pentru a mbunttii procedura Curtii pentru ca aceasta s fac fat programului din ce n ce mai ncrcat; - 30 noiembrie, sunt ratificate de Comunitate si trile membre Acordurile dintre CECO si Norvegia si Finlanda. Acestea vor intra n vigoare la 1 ianuarie 1975; - 3 decembrie, Consiliul ajunge la un acord cu privire la continutul unui proiect de Tratat asupra puterilor bugetare ale Parlamentului si asupra crerii unei Curti de Conturi; - 9-10 decembrie, are loc un Summit n Paris. Sefii comunitari de stat sau de guvern decid s se ntlneasc de trei ori pe an n Consiliul European, si dau acordul asupra alegerii directe a Parlamentului European, si dau acordul asupra crerii Fondului European Regional de Dezvoltare si hotrsc s stabileasc o Uniune Economic si Monetar. Ei cer primului ministru belgian, Tindemans, s creeze un raport asupra Uniunii Europene pn la sfrsitul lui 1975;

31

- 19 decembrie, reprezentantii guvernelor trilor membre decid s extind pn la 5 ianuarie 1977 mandatul Presedintelui Comisiei, Franois-Xavier Ortoli. Anul 1975 - 1 ianuarie, Irlanda preia Presedintia Consiliului Comunittiilor Europene; - 22 ianuarie, Consiliul aprob eliberarea celei de-a doua transe de 100 de milioane de dolari care fac parte din anagajamentele Comunittii de a contribui cu un total de 500 milioane de dolari pentru operatiuni de urgent pentru trile n curs de dezvoltare care erau cel mai serios afectate de cresterea international a preturilor n acest domeniu; - 28 februarie, Comunitatea si 46 de tri din Africa, Caraibe si pacific (ACP) semneaz la Lom (Togo), o Conventie, cunoscut sub numele de Lom I, pentru a nlocui Conventiile Yaound; - 10-11 martie, Consiliul European se ntlneste pentru prima oar la Dublin (Irlanda); - 11 martie, Georges Spnale este ales Presedinte al Parlamentului European; - 18 martie, Consiliul creeaz un Fond European Regional de Dezvoltare si un Comitet pentru Politici Regionale. Consiliul adopt o unitate european de cont bazat pe un cos compozit al monedelor din spatiul comunitar. Va fi utilizat initial pentru Conventia Lom si pentru operatiunile Bncii Europene de Investitii. Va fi mai trziu introdus gradual si n alte sectoare ale activittilor comunitare; - 9 aprilie, n Camera Comunelor Britanic, 369 de membrii au votat n favoarea rmnerii Marii Britanii n Comunitate pe cnd 170 au votat mpotriv; - 14 aprilie, Consiliul adopt un program preliminar pentru protectia consumatorului si politica informational; - 28 aprilie, se semneaz la Bruxelles un Protocol Aditional ce extinde aplicarea Acordului de Asociere CEE-Grecia si la cele 3 noi tri membre, precum si un Acord interimar asupra implementrii prevederilor privind comertul din Protocolul Aditional; - 11 mai, este semnat la Bruxelles un nou Acord CEEIsrael. Acesta nlocuieste acordul din 1970 si contine pe lng prevederile comerciale si clauze privind cooperarea; - 5 iunie, rezultatul referendumului britanic arat c 67,2% din votanti au fost n favoarea rmnerii Marii Britanii n Comunitate; - 12 iunie, Grecia cere oficial aderarea la Comunitti: - 24-25 iunie, Consiliul Reprezentantilor Guvernelor Trilor Memebre adopt un numr de norme pentru a permite trilor ACP s beneficieze de prevederile comerciale ale Conevntiei Lom ncepnd cu 1 iulie, nainte chiar ca aceast Conventie s intre n vigoare; - 1 iulie, Italia preia presedintia Consiliului Comunittiilor Europene; 15 iulie, Comunittiile semneaz cu Mexicul un acord de comert; - 16-17 iulie, este tinut la Bruxelles un Consiliu European. Consiliul European cere Consiliului Afacerilor Externe s fac un raport referitor la alegerea prin sufragiu universal si direct a Parlamentului European. Raportul urmeaz s fie prezentat pn la sfrsitul anului;

32

- 22 iulie, este semnat un Tratat care ofer Parlamentului European puteri mai ntinse n domeniul bugetar si prin care se creeaz o Curte de Conturi. Acesta va intra n vigoare n iulie 1977; - 1 august, este semnat de 35 de tri, la Helsinki, Actul final Conferintei privind Securitatea si Colaborarea n Europa; - 16 septembrie, sunt stabilite relatii oficiale ntre China si Comunitti; - 15-17 noiembrie, are loc un Summit la Rambouillet (Franta). Sefii de stat sau de guvern ai Republicii Federale Germania, Franta, Italia, Marea Britanie, SUA si Japonia subliniaz nevoia urgent de relansare economic a trilor industrializate si si exprim dorinta de a intensifica cooperarea international; - 18 noiembrie, are loc la Bruxelles o conferint tripartit cu privire la situatia economic si social, la care particip ministrii pentru afaceri sociale si economice, reprezentanti ai angajatilor si angajatorilor din cele 9 tri membre precum si Comisia. Comisiei i se cere s examineze mai n detaliu si pe viitor cele discutate la conferint si s fac pregtirile pentru urmtoarea conferint; - 26 noiembrie, Comisia deschide, la Curtea de Justitie, o actiune mpotriva Frantei pentru c aceast tar a nclcat Tratatul impunnd taxe la importul vinurilor italienesti; - 1-2 decembrie, Consiliul European se ntlneste la Roma. Se ia decizia asupra alegerii Parlamentului European prin sufragiu universal; - 15 decembrie, este semnat Conventia Comunitar asupra Patentului European pentru Piata Comun. Anul 1976 - 1 ianuarie, Luxembourg preia presedintia Consiliului Comunittiilor Europene; - 7 ianuarie, primul ministru belgian, Leo Tindemans, public, la cererea sefilor de guverne, un raport privind Uniunea European; - 2-16 februarie, Comisia ia parte la Conferinta de la Barcelona (Spania), unde este adoptat un proiect de conventie privind protectia Mediteranei; - 9 februarie, Consiliul se declar pentru aderarea Greciei la Comunitate; - 4 martie, se semneaz dou protocoale cu Malta. Acordul de Asociere din 1970 este extins pentru a cuprinde si cooperarea si agricultura; - 15 martie, Consiliul face o examinare a situatiei economice a Comunittii pe baza a dou documente venite de la Comisie; - 1 aprilie, intr n vigoare Conventia CEE-ACP, semnat la Lom pe 28 februarie 1975; - 1-2 aprilie, Consiliul European se ntlneste n Luxembourg. Sefii de guvern au un schimb de preri asupra raportului Tindemans asupra Uniunii Europene; - 8 aprilie, cazul Defrenne. Curtea European de Justitie arat n decizia sa c principiul egalittii pltii femeilor cu brbatii este direct aplicabil;

33

- 14 martie, Comisia decide n mod oficial s resping gererea guvernului irlandez de exceptare de la aplicarea principiului pltii egale fat a femeilor si brbatilor; - 25-27, Comunitatea semneaz acorduri de cooperare cu trei tri din Maghreb (Algeria, Maroc si Tunisia); - 11 mai, ca urmare a unei cereri din partea Italiei, guvernatorii Bncilor Centrale ale trilor membre decid s acorde Italiei un ajutor monetar pe termen scurt; - 1 iunie, CEE si Pakistan semneaz un acord de cooperare comercial; - 16 iunie, Parlamentul discut si voteaz asupra unei motiuni de cenzur mpotriva Comisiei. Aceast motiune fusese depus pe 13 mai si privea maniera n care Parlamentul fusese consultat ntr-o anumit problem. Motiunea nu a avut succes, mpotriva ei fiind 109 voturi, pentru au fost 18 iar ca abtineri au fost 4; - 24 iunie, are loc n Luxembourg o Conferint tripartit asupra situatiei economice si sociale. Particip la Conferint Comisia, reprezentantii guvernelor precum si ambele prti ale industriei trilor membre; - 1 iulie, Olanda preia presedintia Consiliului Comunittilor Europene; - 6 iulie, Canada semneaz cu CEE la Ottawa un acord cadru de colaborare economic si comercial; - 12-13 iulie, Consiliul European are loc n Bruxelles. Se cade de acord asupra numrului si distributiei locurilor pentru Parlamentul ce se va alege n 1979 prin sufragiu direct si universal. Consiliul l desemneaz pe Roy Jenkins drept presedinte al Comisiei; - 27 iunie, se deschid n mod oficial negocierile de aderare cu Grecia; - 13 septembrie, Comunitatea semneaz Conventia Barcelona cu privire la protejarea Mrii Mediterane mpotriva polurii; - 20 septembrie, sunt semnate instrumentele ce privesc alegerea Parlamentului European prin sufragiu universal direct; - 7 octombrie, Hansch Kutscher este ales Presedinte al Curtii de Justitie pentru un mandat de trei ani, pentru ai succeda lui Robert Lecourt; - 3 noiembrie, Consiliul decide c trile membre vor extinde, de la 1 ianuarie 1977, limitele pescuitului la 200 de mile de coastele Mrii Nordului si Atlanticului Nordic. Aceast decizie marcheaz nceputul politicii comune n domeniul pescuitului; - 29-30 noiembrie, are loc la Haga Consiliul European. Consiliul examineaz situatia economic si reafirm interesul existent asupra problemei referitoare la Dialogul Nord-Sud si public o declaratie cu privire la constructia Uniunii Europene; - 13 decembrie, reprezentantii guvernelor trilor membre numesc membrii noii Comisii ce va avea mandatul n perioada 6 ianuarie 1977 - 5 ianuarie 1981. Este prezentat o motiune de cenzur care are ca subiect refuzul Comisiei de a trimite SubComitetului Parlamentar de Control un raport al Controlului Financiar asupra sectorului de malt. Motiunea este retras fr s fie supus la vot. Anul 1977

34

- 1 ianuarie, Marea Britanie preia presedintia Consiliului Comunittilor Europene. Intr n vigoare decizia Celor 9 de a extinde zona de pescuit din Marea Nordului si Atlantic la 200 de mile; - 6 ianuarie, si ncepe mandatul noua Comisie, condus de Jenkins; - 18 ianuarie, Este semnat un Acord de Cooperare cu trei din trile Mashreq (Egipt, Iordania si Siria); - 23 martie, o motiune de cenzur mpotriva Comisiei care fusese prezentat n Parlament pe 10 martie nu reuseste s ndeplineasc majoritatea necesar; - 25-25 martie, are loc n Roma Consiliul European; - 28 martie, Portugalia cere n mod oficial s adere de Comunittiile Europene. So Tome si Principe, Cabo Verde si papua Nouua Guinee au semnat acorduri cu Comunitatea pentru aderarea la Conventia Lom; - 5 aprilie, Parlamentul European, Consiliul si Comisia au semnat o declaratie comun privind respectul drepturilor fundamentale; - 3 mai, Comunitatea semneaz cu Libanul un Acord de Cooperare; - 7-8 mai, Summit-ul din Dowining Street: Comunitatea particip sub aceast form, pentru prima oar, n unele din discutiile prilejuite de Summit-ul trilor occidentale industrializate; - 17 mai, este adoptat oficial de ctre Consiliu a sasea Directiv TVA cu privire la crearea unei baze uniforme de pentru taxa pe valoare adugat; - 1 iunie, intr n vigoare tratatul ce d mai multe puteri bugetare Parlamentului European; - 15 iunie, Comisia propune crearea unei noi Comunitti care s mprumute instrumente pentru a finanta investitii structurale financiare; - 29-30 iunie, are loc la Londra Consiliul European; - 1 iulie, Belgia preia presedintia Consiliului Comunittilor Europene. Se extinde Tariful Vamal Comun la noile tri membre: Danemarca, Irlanda si Marea Britanie; - 28 iulie, Spania cere oficial aderarea la Comunittile Europene; - 19-23 septembrie, Comisia particip la Conferinta Mondial asupra Energiei de la Instambul; - 25 octombrie, Curtea de Conturi a Comunittilor Europene, care nlocuieste Biroul de Audit (CEE si Euratom) si Auditorul ECSC, tine sesiunea inaugural n Luxembourg; - 9 noiembrie, Michael Murphy este ales presedinte al Curtii de Conturi; - 5-6 decembrie, se ntlneste la Bruxelles Consiliul European Anul 1978 - 1 ianuarie, Danemarca preia Presedintia Consiliului Comunittiilor Europene;

35

- 2 februarie, Djibouti depune instrumentele de aderare la Conventia Lom; - 6 februarie, intr n vigoare Conventia de la Barcelona cu privire la protejarea Mediteranei; - 13 februarie, se deschid negocieri ntre Comunitate si Iugoslavia pentru semnarea unui acord de cooperare care s nlocuiasc acordul de comert ce expira la 30 august; - 9 martie, prin decizia Simmenthal Curtea European de Justitie consolideaz principiul proeminentei legii comunitare; - 3 aprilie, Comunitatea si Republica Popular Chinez semneaz un acord de comert care va intra n vigoare la 1 iunie; - 7-8 aprilie, are loc un Consiliu European la Copenhaga n Danemarca. Se ajunge la un acord cu privire la tinerea primelor alegeri directe pentru Parlamentul European. Sefii de stat sau de guvern sprijin Declaratia comun a Parlamentului, Consiliului si Comisiei cu privire la respectarea drepturilor fundamentale; - 19 mai, Comisia adopt o opinie favorabil cu privire la cererea de aderare a Portugaliei; - 6 iunie, Consiliul se declar n favoarea cererii depuse de Portugalia privind aderarea si deschide negocieri cu aceasta; - 1 iulie, Germania preia Presedintia Consiliului Comunittilor Europene; - 6-7 iulie, are loc un Consiliu European la Bremen n Germania. Se ajunge la un acord cu privire la o strategie comun pentru atingerea unei rate mai ridicate de crestere economic pentru a se reduce somajul. Se plnuieste crearea Sistemului Monetar European (SME); - 24 iulie, au loc negocieri n vederea nlocuirii Conventiei Lom; - 25 iulie, Consiliul adopt o decizie care stabileste perioada 7-10 iunie 1979 ca dat a alegerilor directe pentru Parlamentul European; - 26 septembrie, Consiliul adopt acorduri de cooperare cu Algeria, Maroc, Tunisia, Egipt, Malta, Siria, Iordania si Liban precum si protocoale financiare aditionale cu Israel, Malta si Portugalia; - 27 septembrie, Insulele Solomon depun instrumentele de aderare la Conventia Lom; - 9 octombrie, reprezentantii guvernelor trilor membre au semnat Conventia de Aderare a Danemarcei, Irlandei si Marii Britanii la Conventia asupra Jurisdictiei si Impunerea Hotrrilor Judectoresti n Probleme Civile si Comerciale; - 1 noiembrie, intr n vigoare acordurile de cooperare cu trile Magreb (Algeria, Maroc, Tunisia) si trile Mashreq (Egipt, Siria, Iordan si Liban) precum si protocolurile aditionale financiare cu Israel, Portugalia si Malta; - 29 noiembrie, Comisia d o opinie favorabil asupra cererii Spaniei de aderare. Negocierile se vor deschide pe 5 februarie 1979; - 4-5 decembrie, are loc un Consiliu European la Bruxelles. Este stabilit Sistemul Monetar European (SME) care se bazeaz pe o unitate valutar european (ECU);

36

- 19 decembrie, reprezentantii guvernelor trilor membre rennoiesc mandatul Presedintelui Comisiei, Jenkins, pentru perioada 6 ianuarie 1979 - 5 ianuarie 1981. Anul 1979 - 1 ianuarie, Franta preia Presedintia Consiliului Comunittiilor Europene; - 17 ianuarie, Tuvalu ader la Conventia Lom; - 5 februarie, se deschid n mod oficial negocierile cu Spania privind aderarea; - 6 februarie, Consiliul adopt n mod oficial programul politicii regionale comunitare precum si amendamentele la Regulamentul din 1975 care instituia Fondul European Regional de Dezvoltare; - 20 februarie, decizia Dijon. Curtea European de Justitie decreteaz c un consumator poate avea acces la alimentele din alt stat membru cu singura conditie ca alimentul respectiv s fie fabricat si comercializat n mod legal si c nu se opun importului su probleme majore relative la sntate sau mediu; - 26 februarie, Dominica ader la Conventia Lom, devenind astfel al 56-lea stat din Africa, Caraibe si Pacific, membru al Conventiei; - 12-13 martie, are loc un Consiliu European la Paris. Se stabileste data de 13 martie ca dat de la care intr n vigoare Sistemul Monetar European (SME). Se discut si despre situatia social si economic, despre politica agricol comun si energie; - 13 martie, intr n vigoare Sistemul Monetar European; - 16 martie, moare Jean Monet; - 4 aprilie, Comisia adopt un memorandum asupra aderrii Comunittilor Europene la Conventia European a Protectiei Drepturilor Omului si a Liberttilor Fundamentale; - 28 mai, sunt semnate la Atena actele cu privire la aderarea Greciei la Comunitti; - 7-10 iunie, au loc primele alegeri prin sufragiu universal direct pentru Parlamentul European; - 15 iunie, are loc prima sesiune, la nivel de adjuncti, a negocierilor privind aderarea Spaniei; - 2122 iunie, Consiliul European se ntlneste la Strasbourg (Franta). Consiliul ajunge la un acord asupra punerii n practic a unei strategii comune privind anergia. S-au analizat si problemele legate de convergenta performantelor economice ale trilor membre; - 28 iunie, parlamentul grec ratific Tratatul de Aderare. Santa Lucia ader la Conventia Lom; - 1 iulie, Irlanda preia Presedintia Consiliului Comunittilor Europene; 17-20 iulie, se tine la Strasbourg prima sesiune a Parlamentului European ales prin vot direct. Simone Veil este ales cu majoritate absolut Presedinte al Parlamentului; - 31 iulie, Comisia transmite Consiliului o Directiv cu privire la dreptul unui cettean al unui stat membru s locuiasc n mod permanent ntr-un alt stat membru;

37

- 19 septembrie, Comunitatea si trile membre semneaz Conventia Consiliului Europei asupra Conservrii Vietii Slbatice si a Habitatelor Naturale; - 30 octombrie, Kiribatti ader la Conventia Lom; - 31 octombrie, este semnat a doua Conventie (Lom II) CEE - ACP (statele din Africa, Caraine si Pacific); - 29-30 noiembrie, are loc la Dublin (Irlanda) un Consiliu European. Anul 1980 - 1 ianuarie, Italia preia presedintia Consiliului Comunitatilor Europene; - 27 februarie, St. Vicentes si Grenadies se alatura Conventiei Lom, devenind al 59-lea stat din Africa, Caraibe si Pacific (ACP) membru la Conventie; - 2 aprilie, este semnat un Acord de Cooperare intre Comunitate si Iugoslavia; - 27-28 aprilie, are loc un Consiliu European la Luxembourg. Sunt discutate problemele cu privire la convergenta si contributia britanica la bugetul comunitar; - 30 mai, Consiliul ajunge la un acord de compromis cu privire la contributia Marii Britanii la bugetul comunitar; - 1213 iunie, are loc un Consiliu European la Venetia. Sunt facute publice patru declaratii. Una priveste Orientul Mijlociu, a doua dialogul euro-arab, a treia cu privire la Liban si a patra cu privire la Afganistan; - 1 iulie, Luxembourg preia presedintia Consiliului Comunitatiilor Europene; - 18 septembrie, este semnat un acord cadru de cooperare intre Brazilia si Comunitate; - 1 octombrie, intra in vigoare Acordul de cooperare intre CEE si ASEAN; - 29-30 octombrie, domnul Roseingrave este ales presedinte al Comitetului Economic si Social; - 4 noiembrie, Zimbagwe adera la a doua Conventie Lom, devenind al 60-lea stat Africa, Caraibe, Pacific (ACP) membru la Conventie; - 1-2 decembrie, are loc un Consiliu European la Luxembourg. Se decide cu privire la ajutorul acordat Italiei pentru reconstructia de dupa un cutremur, la relatiile Est-Vest, la orientul Mijlociu si la ajutorul acordat Poloniei Anul 1981 - 1 ianuarie, Olanda preia presedintia Consiliului Comunittilor Europene. Grecia devine al 10-lea membru al Comunittilor Europene; - 20 ianuarie, si ncepe mandatul noua Comisie care l are ca presedinte pe Thorn; - 18 martie, Republica Vanuatu ader la a doua Conventie Lom, devenind al 61-lea stat ACP (Africa, Pacific, Caraibe) membru la Conventie;

38

- 23-24 martie, are loc un Consiliu European la Maastricht (Olanda). Se discut n principal despre perspectivele sociale si economice; - 30 martie, Consiliu decide s creasc numrul judectorilor si al avocatilor-generali de la Curtea European de Justitie. Astfel, vor exista 11 judectori si 5 avocati-generali; 23 iunie, se semneaz Acordul de cooperare comercial si economic dintre Comunitate si India; - 29-30 iunie, are loc un Consiliu European la Luxembourg. Se discut n principal despre perspectivele financiare si sociale precum si despre relatiile cu SUA si Japonia; - 1 iulie, Marea Britanie preia presedintia Consiliului Comunittilor Europene; - 18 octombrie, odat cu alegerile generale din Grecia, populatia acestei tri si aleg si deputatii pentru Parlamentul European. Pierre Lelong este ales presedinte al Curtii de Conturi; - 7 noiembrie, Franta si Germania prezint Planul Genscher-Colombo, un proiect de "Act European" de mbunttire a mecanismelor institutionale; - 26-27 noiembrie, are loc un Consiliu European la Londra. Anul 1982 - 1 ianuarie, Belgia preia Presedintia Consiliului Comunittilor Europene - 19 ianuarie, Pieter Dankert este ales Presedinte al Parlamentului European - 23 februarie, printr-un referendum consultativ, Groelanda, care devenise membr a Comunittii Europene ca parte a Danemarcei a optat pentru retragerea din Comunitate; - 5 martie, Belize ader la a doua Conventie Lom; - 29-30 martie, are loc un Consiliul European la Bruxelles; - 28-29 iunie, are loc un Consiliu European la Bruxelles; - 1 iulie, Danemarca preia Presedintia Consiliului Comunittiilor Europene; - 30 iulie, Antigua si Barbados ader la a doua Conventie Lom; - 1 octombire, intr n vigoare acordul cadru de cooperare ntre Comunitate si Brazilia; - 3-4 decembrie, are loc un Consiliu European n Copenhaga (Danemarca). Se stabilesc anumite obiective prioritare n domeniile economice si sociale si se confirm angajamentul n directia lrgirii. Anul 1983 - 1 ianuarie, Germania preia Presedintia Consiliului Comunittilor Europene; - 21-22 martie, are loc un Consiliu European la Bruxelles. Se confirm prioritatea obiectivelor stabilite la Consiliul European din 1982;

39

- 27-28 aprilie, are loc la Bruxelles o sesiune special a Parlamentului European cu privire la somaj; - 3 iunie, are loc prima ntlnire a ministrilor pentru piata de munc si afaceri sociale, precum si a celor ai educatiei; 17-19 iunie, are loc un Consiliu Stuttgart (Germania). Sefii de stat sau de guvern mpreun cu ministrii de externe semneaz o declaratie solemn cu privire la Uniunea European; - 1 iulie, Grecia preia presedintia Consiliului Comunittilor Europene; - 25 iulie, Consiliul adopt o rezolutie cu privire la programele cadru n domeniul cercetrii, si dezvoltrii la nivel comunitar; - 14 septembrie, deputatul european Altiero Spinelli prezint Parlamentuui European un proiect de Tratat pentru crearea Uniunii Europene; - 19 septembrie, Consiliul Ministrilor Educatiei adopt o rezolutie cu privire la msurile luate pentru introducerea n procesul educational a noilor tehnologii informatice; - 4-6 decembrie, are loc un Consiliu European la Atena. Problemele principale tratate sunt: domeniul bugetar, adaptarea Politicii Agricole Comune (PAC), ntrirea fondurilor structurale si dezvoltarea de noi politici comunitare; - 14 decembrie, Consiliul ajunge la un acord general asupra politicii comune n domeniul pescuitului; - 17 decembrie, se semneaz la Cartagena (Columbia) un acord de cooperare ntre Comunitate si Pactul Trilor Andine. Anul 1984 - 1 ianuarie, Franta preia Presedintia Consiliului Comunittilor Europene; - 14 februarie, proiectul de Tratat privind instituirea Uniunii Europene (proiectul Spinelli) este aprobat de Parlamentul European cu o mare majoritate; - 28 februarie, Consiliul adopt o decizie cu privire la Programul Strategic European pentru Cercetare si Dezvoltare n Tehnologia Informatiei (Esprit); - 12 martie, Consiliul semneaz un acord cu privire la relatiile viitoare dintre Groelanda si Comunitate; - 19-20 martie, are loc un Consiliu European la Bruxelles. Se ajunge la un acord ntr-un numr de domenii, totusi, nu pot fi rezolvate majoritatea problemelor datorit persistentei nentelegerilor cu privire la calcularea sumei compensrii acordrii Marii Britanii pentru a reduce contributia ei la bugetul comunitar; - 7 iunie, Consiliul si reprezentantii guvernelor trilor membre adopt o rezolutie cu privire la reducerea controalelor asupra oamenilor la granit; - 14 si 17 iunie, are loc al doilea sufragiu universal direct pentru alegerea membrilor Parlamentului European; - 19 iunie, Consiliul adopt o nou legislatie cu privire la reforma Fondului Regional; - 25-26 iunie, are loc un Consiliu European la Fontainebleau (Franta). Cei zece ajung la un acord cu privire la mrimea compensatiei ce va fi acordat marii Britanii pentru a se reduce contributia acesteia la bugetul comunitar;

40

- 28 iunie, Comisia trimite Consiliului European o "Carte Verde" cu privire la dezvoltarea pietei comune pentru echipamentele si serviciile din domeniul telecomunicatiilor; - 1 iulie, Irlanda preia Presedintia Consiliului Comunittiilor Europene; - 13 iulie, este semnat la Saarbrucken (Germania) acordul francogerman cu privire la anolirea gradual a controlului la granit; - 24 iulie, este ales Perre Pflimlin ca nou presedinte al Parlamentului European; - 26 septembrie, este initiat un acord de cooperare economic ntre China si Comunitate; - 9 octombrie, este semnal la Bruxelles un acord de cooperare ntre Comunitate si Republica Yemen; - 18 octombrie, Marcel Mart este ales presedinte al Curtii de Conturi; - 14 noiembrie, pentru prima oar Parlamentul refuz s dea descrcare Comisiei cu privire la executia bugetului comunitar pentru anul 1982; - 3-4 decembrie, are loc un Consiliu European la Dublin (Irlanda). Se decide ntrirea Sistemului Monetar European (SME) si acordarea pentru ecu a unui rol mult mai important; - 8 decembrie, este semnat la Lom o nou Conventie CEE-ACP, ntre cele 10 tri membre CEE si cele 65 de tri partenere di Pacific, Africa si Caraibe. Anul 1985 - 1 ianuarie, Italia preia Presedintia Consiliului Comunittilor Europene. Este pus n circulatie primul pasaport european n cele mai multe din trile membre; - 7 ianuarie, si ncepe mandatul noua Comisie. Aceasta l are presedinte la Jacques Delors; - 1 februarie, Groelanda prseste Comunitatea dar rmne asociat ei sub forma unui "teritoriu de peste mri"; - 13 februarie, cazul Gravier. Curtea European de Justitie a decis c, conform principiului nediscriminrii n functie de cettenie, un student francez (n acest caz) care dorea s studieze n Belgia nu va trebui s plteasc taxe mai mari dect colegii si belgieni; - 29-30 martie, are loc un Consiliu European la Bruxelles. Se accept aderarea Spaniei si Portugaliei la Comunitti si se aprob Programul Integrat Mediteranian n forma propus de Comisie; - 10 iunie, Comitetul Guvernatorilor Bncilor Centrale din statele membre adopt msurile menite s ntreasc Sistemul Monetar European; - 12 iunie, se semneaz Tratatul de Aderare al Spaniei si Portugaliei; - 14 iunie, Comisia trimite Consiliului European o "Cart Alb" intitulat "Completarea pietei interne: Cart Alb de la Comisie pentru Consiliul European. Acordul Schengen asupra elminrii controlului de la granit este semnat de Belgia, Franta, Luxembourg si Olanda la Schengen (Luxembourg);

41

- 28-29 iunie, are loc un Consiliu European la Milan (Italia). Sefii de stat sau de guvern aprob Carta Alb a Comisiei cu privire la piata intern si decide constituirea unei Conferinte interguvernamentale pentru a studia reformele institutionale; - 1 iulie, Luxembourg preia Presedintia Consiliului Comunittilor Europene; 22 iulie, Consiliul aprob convocarea unei Conferinte a reprezentantilor guvernelor statelor membre pentru a aduce modificri Tratatului Comunittii Economice Europene si pentru a propune un proiect de tratat privind politica extern si de securitate comun; - 23 iulie, Comisia trimite Consiliului European o "Carte Verde" asupra perspectivelor politicii agricole comune; - 9 septembrie, are loc prima ntlnire a Conferintei Interguvernamentale cu participarea ministrilor de externe din Cei 10 si Spania si Portugalia; - 28 noiembrie, Comitetul Economic si Social adopt o opinie cu privire la completarea pietei interne; - 2-4 decembrie, are loc un Consiliu European la Luxembourg. Cei zece sunt de acord s amendeze Tratatul de la roma si s revitalizeze procesul integrrii europene prin crearea unui Act European Unic. Anul 1986 - 1 ianuarie, Olanda preia Presedintia Consiliului Comunittilot Europene. Spania si Portugalia ader la Comunittile Europene; - 17 si 28 februarie, este semnat la Luxembourg si Haga Actul Unic European, acesta modific Tratatul de la Roma; - 26 februarie, cazul Marshall. Curtea European de justitie clarific principiul egalittii de tratament dintre femei si brbati, inclusiv politica n domeniul concedierilor; - 30 aprilie, cazul Nouvelles Frontires. Curtea European de Justitie decreteaz c regulile din Tratate, inclusiv cele cu referire la competitie, sunt aplicabile si n domeniul transportului aerian; - 1 mai, intr n vigoare a treia Conventie CEE-ACP semnat la Lom (Togo) pe 8 decembrie 1984; - 11 iunie, Parlamentul, Cnsiliul si Comisia semneaz o Declaratie Comun contra Rasismului si Xenofobiei; - 26-27 iunie, are loc un Consiliu European la Haga (Olanda); - 1 iulie, Marea Britanie preia Presedintia Consiliului Comunittilor Europene; - 5-6 decembrie, are loc un Consiliu European la Londra. Se ocup n special de lupta mpotriva terorismului, a imigratiei clandestine si a traficului cu droguri. Anul 1987 - 1 ianuarie, Belgia preia Presedintia Consiliului Comunittilor Europene; - 20 ianuarie, este ales nou presedinte al Parlamentului European Lordul Hanry Plumb; - 14 aprilie, guvernul turc trimite cererea oficial de aderare la Comunittile Europene;

42

- 13 mai, Banca Spaniei semneaz un acord de aderare la Sistemul Monetar European; - 26 mai, ca urmare a referendumului irlandez de ratificare a Actului Unic European (AUE), este modificat Constitutia Irlandei pentru a se putea ratifica de aceast tar AUE si a se putea depune instrumentele de ratificare de ctre guvernul irlandez; - 29-30 iunie, are loc un Consiliu European la Bruxelles. Se examineaz diversele aspecte ale Actului Unic; - 1 iulie, Danemarca preia Presedintia Consiliului Comunittilor Europene. Intr n Vigoare Actul Unci European; - 20 iulie, Consiliul si modific regulile interne; - 12 septembrie, Ministrii Afacerilor Economice si Financiare adopt anumite msuri de ntrire a Sistemului Monetar European; - 10 noiembrie, Banca Portugaliei semneaz un acord de aderare la Sistemul Monetar European; - 4-5 decembrie, are loc un Consiliu European la Copenhaga (Danemarca). Anul 1988 - 1 ianuarie, Germania preia Presedintia Consiliului Comunittilor Europene; - 2 februarie, are loc la Bruxelles o ntlnire la nivel ministerial ntre Comunitate, statele membre si Asociatia European a Comertului Liber pentru discutii privind piata intern; - 11-13 februarie, are loc un Consiliu European la bruxelles. Se ajunge la un acord cu privire la dosarul: "Actul Unic European: O nou frontier pentru Europa"; - 29 martie, Comisia public rezultatele unui studiu intitulat "Europa 1992 - O provocare total". Acest studiu a fost fcut de un grup de experti independenti si arat avantajele pietei unice; - 15 iunie, este semnat un acord ntre Comunitate si membrii Consiliului de Cooperatie a Statelor Arabe din Golf. Este publicat si o declaratie comun; - 27-28 iunie, are loc un Consiliu European la Hanovra (Germania). Se subliniaz cu aceast ocazie importanta aspectelor sociale ale obiectivelor pentru 1992, se iau n considerare pericolele la adresa mediului si se numeste un comitet pentru uniunea monetar; se cade de acord si asupra renumirii lui Jacques Delors ca presedinte al Comisiei; - 1 iulie, Grecia preia presedentia Consiliului Comunittilor Europene. Intr n vigoare Acordul interinstitutional asupra disciplinei bugetare si mbunttirea procedurii bugetare, care fusese aprobat n iunie; - 26 septembrie, se semneaz la Bruxelles un acord de cooperare comercial si economic ntre Comunitate si Ungaria. Consiliul European adopt o declaratie cu privire la legea american referitoare la competitivitate ("Trade Act"). si exprim preocuparea cu potentialul protectionist al legii; - 7 octombrie, Comunitatea ratific Conventia de la Viena cu privire la Protectia Stratului de Ozon; - 12-13 octombrie, se deschid negocierile pentru nnoirea Conventiei dintre Comunittile Europene si statele ACP (Asia, Caraibe, Pacific);

43

- 24 octombrie, Consiliul European adopt o decizie de nfiintare a Tribunalului de Prim Instant al Comunittilor Europene; - 2-3 decembrie, are loc un Consiliu European la Rodos (Grecia). Se subliniaz importanta protectiei mediului si importanta cresterii capacittii audiovizuale a Europei. Anul 1989 - 1 ianuarie, Spania preia presedintia Consiliului Comunittilor Europene; - 2 februarie, cazul Cowan. Curtea European de Justitie aplic principiul nediscriminrii pe baza nationalittii. Ea acord aceleasi compensatii unui turist britanic atacat n Paris ca acelea care ar fi fost acordate unui cettean francez; - 12 aprilie, Comitetul Delors prezint raportul cu privire la uniunea economic si monetar. Parlamentul adopt Declaratia asupra Drepturilor si Liberttilor Fundamentale; - 15-18 iunie, au loc pentru a treia oar alegeri universale directe pentru parlamentul European; - 19 iunie, peseta spaniol intr n mecanismul de schimb al Sistemului Monetar European; este ajustat compozitia ECU ca urmare a includerii pesetei speniole si escudoului portughez; - 26-27 iunie, are loc un Consiliu European n Madrid. Adopt dou declaratii majore asupra situatiei din China si Orientul Mijlociu. Adopt concluzii cu privire la uniunea economic si monetar si subliniaz c mediul este o problem prioritar; - 1 iulie, Franta preia presedintia Consiliului Comunittilor Europene; - 14-16 iulie, are loc un Summit Economic Occidental la Paris. Cere Comisiei s coordoneze msurile de asistent economic pentru reconstructia Poloniei si Ungariei; - 17 iulie, Austria cere oficial aderarea la Comunitatea European; - 19 septembrie, este semnat la Varsovia (Polonia) un Acord de cooperatie economic si comercial ntre Comunitate si Polonia; - 2 octombrie, are loc o Conferint a audiovizualului la paris. Se ncheie cu o declaratie comun semnat de 26 de state si Comisie prin care se stabileste "Audiovisual Eureka" prin care se doreste cresterea, printr-o mai apropiat cooperare, a productivittii si competitivittii sectorului audiovizual european; - 9 noiembrie, cade Zidul Berlinului. Republica Democrat Germania si deschide granitele; - 8-9 decembrie, are loc un Consiliu European la strasbourg (Franta). Sefii de stat sau de guvern a 11 state membre adopt Carta drepturilor sociale fundamentale ale muncitorilor; - 15 decembrie, este semnat la Lom (Togo) o nou conventie ntre CEE si cele 69 de tri membre ACP; - 18 decembrie, este semnat la Bruxelles un Acord de cooperare economic si comercial ntre Comunitate si Uniunea Sovietic. Anul 1990 - 1 ianuarie, Irlanda preia presedintia Consiliului Comunittilor Europene;

44

- 9 ianuarie, Aldo Angioi este ales presedinte al Curtii de Conturi; - 1 februarie, Comisia se reuneste pentru a mia oar; - 2 aprilie, Comunitatea European si Argentina semneaz un Acord cadru cu privire la cooperarea economic si comercial; - 28 aprilie, are loc un Consiliu European special la Dablin (Irlanda). Se cade de acord asupra unei pozitii comune cu privire la unificarea Germaniei si cu privire la relatiile Comunittii cu trile din Centrul si Estul Europei; - 7 mai, Consiliul European adopt cadrul legislativ prin care se creaz Agentia de Mediu European; - 22 mai, Curtea European de Justitie arat c Parlamentul European poate s fie chemat n fata Curtii Europene de Justitie de ctre celelalte institutii precum si c celelalte institutii pot fi chemate n fata Curtii Europene de Justitie. Acest principiu va fi inclus mai trziu n Tratatul de la Maastricht; - 29 mai, este semnat la Paris Acordul de creare a Bncii Europene pentru Reconstructie si Dezvoltare (BERD). Ea are ca scop acordarea de sprijin financiar trilor din Europa Central si de Est; - 6 iunie, Comisia European prezint "Green Paper" cu privire la mediul urban; - 19 iunie, este semnat, de ctre Franta, Germania si trile Benelux, Acordul Schengen pentru eliminarea controlului la granit; - 20 iunie, CEE si EFTA pornesc negocieri oficiale pentru crearea Spatiului Economic European; - 26-26 iunie, are loc un Consiliu European la Dablin, Irlanda. Se confirm nevoia deschiderii a dou Conferinte Interguvernamentale, una cu privire la Uniunea Monetar si alta cu privire la aspectele privind Uniunea Politic; - 1 iulie, Italia preia presedintia Consiliului Comunittilor Europene. Intr n vigoare prima faz a Uniunii Economice si monetare. La patru state membre (Spania, portugalia, Grecia si Irlanda) le sunt acordate regimuri exceptionale datorit progreselor insuficiente n directia integrrii financiare; - 4 iulie, Cipru cere oficial aderarea la Comunittile Europene; - 16 iulie, Malta cere n mod oficial aderarea la Comunittile Europene; - 3 ocrombrie, are loc unificarea Germaniei, ca o consecint landurile din fosta Germanie de Est devin parte a Comunittilor; - 27-28 octombrie, are loc un Consiliu European Special la Roma. Sunt finalizate pregtirile pentru cele dou Conferinte interguvernamentale cu privire la Uniunea Monetar si Uniunea Politic; - 27 noiembrie, Italia semneaz acordul Schengen; - 4 decembrie, Consiliul European adopt msurile tranzitorii cu privire la cadrul reunificrii Germaniei; - 14-15 decembrie, are loc un Consiliu European la Roma. Sunt lansate cele dou Conferinte Interguvernamentale cu privire la Uniunea Monetar si Uniunea Politic. Anul 1991

45

- 1 ianuarie, Luxembourg preia presedintia Consiliului Comunittilor Europene; - 18 martie, are loc la Managua (Nicaragua) a saptea Conferint ministerial ntre Comunitate si statele ei membre cu Trile Central Americane si trile cooperante Panama, Columbia, Mexic si Venezuela. Conferinta se centreaz pe dialogul politic si cooperarea economic; - 8 aprilie, Consiliul European tine o ntlnire informal la Luxembourg pentru a examina problemele rezultate din criza din Golf. Se decide acordarea de urgent de ajutor umanitar pentru kurzi si alti refugiati; - 14 aprilie, este inaugurat la londra Banca European pentru Reconstructie si Dezvoltare; - 4 iunie, Consiliul de ministrii snttii adopt planul intitulat "Europa contra SIDA"; - 28-29 iunie, are loc un Consiliu European la Luxembourg; - 1 iulie, Olanda preia presedintia Consiliului Comunittilor Europene. Suedia cere oficial aderarea la Comunittile Europene; - 22 iulie, Consiliul acord ajutor financiar Israelului si populatiei palestiniene din Teritoriile Ocupate; - 25 iulie, cazul Stoeckel. Curtea European de Justitie decreteaz c dispozitiile legii franceze care mpiedica femeile s munceasc pe timpul noptii n industrie ncalc egalitatea dintre femei si brbati; - 22 august, lovitur de stat ratat n Uniunea Sovietic; - 1 septembrie, intr n vigoare a patra Conventie Lom dintre Comunitate si Statele din Africa, Pacific si Caraibe (ACP); - 21 octombrie, Consiliul ajunge la un acord cu privire la crearea Spatiului Economic European; - 6 noiembrie, Comisia decide crearea Biroului European pentru Ajutor Umanitar; - 7 noiembrie, Consiliul este de acord s reduc datoria trilor ACP (Africa, Pacific, Caraibe); - 19 noiembrie, cazul Francovich. Curtea European de Justitie afirm c un stat membru care a adus prejudicii unui individ prin violarea legii comunitare trebuie s plteasc acestuia compensatii; - 26 noiembrie, Comunitatea ader la Organizatia Agriculturii si Alimentatiei (FAO) devenind prima organizatie de integrare economic membr cu drepturi si obligatii depline la o agentie specializat ONU; - 9-10 decembrie, are loc un Consiliu European la maastricht. Se ajunge la un acord cu privire la proiectul de Tratat asupra Uniunii Europene; - 16 decembrie, sunt semnate "Acorduri Europa" cu Polonia, Ungaria si Cehoslovacia; - 17 decembrie, este semnat Carta European a Energiei; - 21 decembrie, Presedintii Republicilor din Uniunea Sovietic, cu exceptia georgiei, semneaz la Alma Ata (Kazacstan) un acord prin care se creeaz Comunitatea Statelor Independente (CSI); - 25 decembrie, presedintele Uniunii Sovietice, Gorbaciov, demisioneaz.

46

Anul 1992 - 1 ianuarie, Portugalia preia presedintia Consiliului Comunittilor Europene; - 3 februarie, Consiliul adopt msuri de ajutorare a Croatiei, Sloveniei, Republicii Iugoslave a Bosniei-Hertegovina si Muntenegru precum si pentru Fosta Republic Iugoslav a macedoniei; - 7 februarie, este semnat, de ctre ministrii de externe si finante din trile membre, la Laastricht Tratatul asupra Uniunii Europene; - 19 februarie, Comisia adopt o "Green Paper" cu privire la impactul transportului asupra mediului; - 18 martie, Finlanda cere oficial aderarea la Comunitti; - 4 aprilie, moneda portughez, escudo-ul, intr n mecanismul de rate de schimb al Sistemului Monetar European; - 2 mai, este semnat la Porto (portugalia) un acord cu privire la Spatiulo Economic European; - 20 mai, Elvetia cere oficial aderarea la Comunittile Europene; - 2 iunie, are loc un referendum n Danemarca la care cettenii danezi voteaz mpotriva ratificrii Tratatului asupra Uniunii Europene; - 18 iunie, are loc un referendum n Irlanda n care cettenii irlandezi voteaz n favoarea ratificrii Tratatului asupra Uniunii Europene; - 26-27 iunie, are loc un Consiliu European la Lisabona. Se subliniaz importanta respectrii termenelor de ratificare a Tratatului asupra Uniunii Europene; - 1 iulie, Marea britanie preia presedintia Consiliului Comunittilor Europene; - 2 iulie, Luxembourg ratific Tratatul asupra Uniunii Europene; - 31 iulie, Grecia ratific Tratatul asupra Uniunii Europene; - 7 august, Consiliul adopt extinderea programului de ajutor economic (PHARE) pentru Slovenia; - 16 octombrie, are loc un Consiliu European extraordinar la Birmingham (marea Britanie). Adopt o declaratie intitulat "O Comunitate apropiat de cettenii si"; - 26 octombrie, Italia ratific Tratatul asupra Uniunii Europene; - 4 noiembrie, Belgia ratific Tratatul asupra Uniunii Europene; - 25 noiembrie, Norvegia cere oficial la Comunittile Europene. Spania ratific Tratatul asupra Uniunii Europene; - 2 decembrie, Comisia adopt o "Carte Alb" cu privire la dezvoltarea viitoare politicii comune a transportului; - 6 decembrie, are loc un referendum n Elvetia, populatia voteaz mpotriva Acordului de creare a Spatiului Economic European;

47

- 11 decembrie, Portugalia ratific Tratatul asupra uniunii Europene; - 11-12 decembrie, are loc un Consiliu European la Edinburgh (Marea Britanie). Se ofer Danemarcei aranjamente speciale pentru se putea tine un nou referendum cu privire la ratificare de ctre aceast tar. Se sutine Pachetul Delors II se cade de acord asupra nceperii de la 1 ianuarie 1993 a negocierilor de aderare cu Austria, Suedia si Finlanda; - 15 decembrie, Olanda ratific Tratatul asupra uniunii Europene; - 18 decembrie, Germania ratific Tratatul asupra Uniunii Europene; - 21 decembrie, Andr Middelhoek este ales presedinte al Curtii de Conturi. Anul 1993 - 1 ianuarie, Danemarca preia presedintia Consiliului Comunittilor Europene. Intr n vigoare Piata Unic European; - 1 februarie, sunt deschise la Bruxelles negocieri de aderare cu Austria, Finlanda si Suedia. Este semnat un Acord European pe probleme de comert cu Romnia; - 8 martie, este semnat un Acord European cu privire la comert cu Bulgaria; - 5 aprilie, sunt deschise la Luxembourg negocierile de aderare cu Norvegia; - 14 mai, Comisia adopt o "Green Paper" cu privire la remedierea daunelor de mediu; - 18 mai, ntr-un al doilea referendum cettenii danezi voteaz n favoarea Tratatului asupra uniunii Europene; - 21-22 iunie, are loc un Consiliu European la Copenhaga (Danemarca). Consiliul d instructiuni Comisiei pentru ca aceasta s pregteasc o "Cart Alb" asupra strategiei pe termen lung de promovare a cresterii, competitivittii si angajrii n cmpul muncii; se confirm c aderarea Austriei, Finlandei, Suediei si Norvegiei se va petrece n 1995 si se d asigurri trilor din Europa Central si de Est c ele vor deveni membre ale Comunittilor atunci cnd vor satisface conditiile politice si economice; - 1 iulie, Belgia preia presedintia Consiliului Comunittilor Europene; - 19 iulie, Consiliul adopt un nou Program Tacis pentru Statele Independente din fosta Uniune Sovietic; - 2 august, Marea Britanie ratific Tratatul asupra Uniunii Europene; - 29 septembrie, Comisia adopt o "Green Paper" cu privire la dimensiunea european a educatiei; - 20 octombrie, Comisia adopt o "Green paper" cu privire la garantiile pentru bunurile de consum si serviciile postvnzare; - 26 octombrie, are loc o conferint interinstitutional n Luxembourg. Consiliul, Comisia si Parlamentul adopt o declaratie cu privire la democratie, transparent si subsidiaritate; se aprob proiectul de decizie al Parlamentului asupra conditiilor generale ale datoriilor ombudsman-ului; 29 octombrie, are loc un Consiliu European la Bruxelles. Consiliul adopt o declaratie pentru a marca intrarea n vigoare a Tratatului asupra uniunii Europene. Se confirm c a doua faz a Uniunii Economice si monetare va intra

48

n vigoare de la 1 ianuarie 1994 si se identific mai multe problematici privind actiunea comun ce va avea loc n cadrul politicii externe si de securitate comune. Este luat odecizie si cu privire la locatia mai multor birouri si agentii comunitare; - 1 noiembrie, intr n vigoare Tratatul asupra Uniunii Europene; - 16 noiembrie, Comisia adopt o "Green paper" cu privire la accesul consumatorilor la justitie si privind rezolvarea disputelor din domeniul consumului; - 17 noiembrie, Comisia adopt o "green Paper" cu privire la optiunile existente pentru Uniune n domeniul politicii sociale europene; - 5 decembrie, Comisia adopt o "Carte Alb" cu privire la crestere, competitivitate si piata muncii intitulat: "Provocrile si ci nainte n secolul 21"; - 6 decembrie, Consiliul si Comisia ajung la un acord asupra codului de conduit ce guverneaz accesul public la documenele oficiale; - 9 decembrie, Boris Eltin, Jacques Delors si Jean Luc Dehaene, presedintele Consiliului European, semneaz o declaratie de ntrire a relatiilor dintre Federatia Rus si uniunea European, n special n domeniul politic; - 10-11 decembrie, are loc un Consiliu European la Bruxelles. Traseaz un plan de actiune pe termen scurt si mediu, bazat pe Carta Alb a Comisiei cu privire la crestere, competitivitate si piata muncii; - 13 decembrie, Consiliul ncheie un Acord de creare a Spatiului Economic European. Anul 1994 - 1 ianuarie, Grecia preia presedintia Consiliului Uniunii Europene. Este stabilit Institutul Monetar European. ncepe faza a doua a Uniunii Economice si Monetare. Intr n vigoare Acordul de creare a Spatiului Economic European; - 19 februarie, Curtea de conturi public un raport special cu privire la controlul iregularittilor si fraudelor din domeniul agriculturii; - 9-10 martie, are loc sesiunea inaugural a Comitetului Regiunilor, creat prin Tratatul asupra Uniunii Europene. Jacques Blanc este ales presedinte al Comitetului; - 29 martie, are loc la Ioannina o ntlnire informal a ministrilor de externe. Este adoptat o decizie de compromis cu privire la regulile privind procesul de luare a deciziilor prin majoritate calificat din perspectiva lrgirii; - 20 martie, se ncheie negocierile de aderare cu Austria, Suedia, Norvegia si Finlanda; - 31 martie, Ungaria cere oficial aderarea la Uniunea European; - 5 aprilie, Polonia cere oficial aderarea la Uniunea European; - 6 aprilie, Comisia adopt o "Green paper" cu privire la politica Uniunii n domeniul audiovizualului; - 19 aprilie, Consiliul decide asupra unei actiuni comune n domeniul politicii externe si de securitate comun. Aceast actiune are ca scop sprijinirea procesului de pace n Orientul Mijlociu; - 25 mai, Biroul Guvernatorilor Bncii de Investitii Europene creaz Fondul de Investitii Europene;

49

- 26-27 mai, are loc la Paris Conferinta de inaugurare a Pactului de Stabilitate pentru Estul si Centrul Europei; - 9-12 iunie, au loc pentru a patra oar alegeri directe pentru Parlamentul European; - 12 iunie, are loc un referendum n Austria, majoritatea este n favoarea aderrii la Uniunea European; - 14 iunie, este semnat la Luxembourg un parteneriat ntre Uniunea European si Ucraina; - 24-25 iunie, are loc un Consiliu European la corfu (Grecia). Sunt semnate actele de aderare ale Austriei, Suediei, Finlandei si Norvegiei. Este semnat un nou Acord de cooperare ntre Comunittile Europene, statele membre si Rusia; - 1 iulie, Germania preia presedintia Consiliului Uniunii Europene; - 15 iulie, are loc la Bruxelles o ntlnire extraordinar a consiliului European. Este ales Jacques Santer s i succead lui Jacques Delors la presedintia Comisiei; - 18 iulie, sunt semnate la Bruxelles Acorduri de liber-schimb cu Estonia, Lituania si Letonia; - 19-26 iulie, noul Parlament European si tine sedinta inaugural la Strasbourg. Klaus Hansch este ales presedinte al Parlamentului. Santer este numit oficial ca viitor presedinte al Comisiei Europene; - 27 iulie, Comisia adopt o "Carte Alb" cu privire la politica social european; - 10 octombrie, este semnat un acord de cooperare ntre comunitate si Africa de sud; - 16 octombrie, are loc un referendum n Finlanda, majoritatea sunt n favoarea aderrii la Uniunea European; - 25 octombrie, Comisia European adopt prima parte din "Green Paper" asupra liberalizrii infrastructurii telecomunicatiilor si a retelelor de televiziune prin cablu; - 13 noiembrie, are loc un referendum n Suedia, majoritatea sunt n favoarea aderrii la uniunea European; 15 noiembrie, se ntlneste la Frankfurt (Germania) pentru prima oar Consiliul Institutului Monetar European; - 28 noiembrie, norvegienii resping prin referendum aderarea la Uniunea European; - 29 noiembrie, Parlamentul, Consiliul si Comisia adopt perspectiva financiar 1995-1999 ajustat astfel nct s se tin seama de lrgire; - 30 noiembrie, Consiliu adopt prima actiune comun n domeniul Justitiei si Afacerilor Interne; - 6 decembrie, Consiliul adopt programul vocational Leonardo da vinci; - 9-10 decembrie, are loc un Consiliu European la Essen (Germania). Se decide asupra strategiei generale de aducere a statelor asociate din Europa Central si de Est mai aproape de Comunitate si se reitereaz determinarea n stabilirea unui parteneriat Euro-Mediteranian. Se aprob principiul unui program de ajutor multi-anual pentru Irlanda de Nord; - 17 decembrie, este semnat la Lisabona Tratatul asupra Cartei Europene a Energiei.

50

Anul 1995 - 1 ianuarie, Franta preia presedintia Consiliului Uniunii Europene. Austria, Finlanda si Suedia devin membre ale Uniunii Europene; - 23 ianuarie, dup votul de aprobare din Parlament care a avut loc pe 18 ianuarie, reprezentantii guvernelor trilor membre numesc presedintele si membrii Comisiei Europene pentru un mandat de 5 ani; - 8 martie, Curtea de conturi public un raport special c privire la instrumentul de coeziune financiar; - 14 martie, Consiliul si Parlamentul semneaz Programul Socrate din domeniul educatiei; - 20-21 martie, este semnat si adoptat la Paris Pactul de Stabilitate pentru Europa Central si de Est; - 26 martie, intr n vigoare acordul Schengen ntre Belgia, Franta, Germania, Luxembourg, Olanda, Portugalia si Spania; - 4 aprilie, Comisia adopt "Green Paper" asupra rolului; - 9 aprilie, Liechtenstein ratific prin referendum aderarea la Spatiul Economic European; - 10 aprilie, Consiliul adopt un raport cu privire la functionarea Tratatului asupra uniunii Europene pentru pregtirea Conferintei interguvernamentale din 1996; - 21 aprilie, Comitetul regiunilor adopt din proprie initiativ o opinie cu privire la pregtirea Conferintei Interguvernamentale din 1996; - 28 aprilie, Austria semneaz Acordul Schengen; - 1 mai, Liechtstein particip la Spatiul Economic European; - 3-10 mai, Comisia adopt "Cartea Alb" cu privire la pregtirea trilor asociate din Europa Central si de Est pentru integrare n Piata intern a Uniunii Europene; - 31 mai, Comisia adopt o "Green paper" cu privire la aranjamentele practice necesare pentru introducerea monedei unice; - 12 iunie, sunt semnate Acorduri de Asociere Europene cu Estonia, Letonia si Lituania; - 22 iunie, Romnia cere aderarea la uniunea European; - 27 iunie, Slovacia cere aderarea la Uniunea European; - 26-27 iunie, are loc un Consiliu European la Cannes (Franta). Este confirmat trazitia de la 1 ianuarie 1999 ctre o moned unic; - 1 iulie, Spania preia presedintia Consiliului Uniunii Europene; - 12 iulie, Parlamentul European numeste pe Jacob Sderman, un finlandez, ca ombudsman al Uniunii Europene;

51

- 17 iulie, sunt semnate un acord interimar cu Rusia, un acord Euro-Mediteranian cu Tunisia si un acord de cooperare cu Vietnam; - 19 iulie, Comisia adopt o "Green Paper" asupra drepturilor de autor si drepturilor conexe; - 26 iulie, statele membre semneaz Conventia Europol cu privire la cooperarea politiei; - 25 septembrie, statele membre adopt o list cu trile nemembre a cror cetteni trebuie s aib viz pentru intrarea n uniunea European; - 17 octombrie, cazul Kalanke. Curtea European de Justitie consider c o msur care garanteaz prioritatea pentru femei la promovarea este dincolo de egalitatea de tratament dintre brbati si femei si reprezint o discriminare pe baz de sex; - 27 octombrie, Letonia cerer oficial aderarea la Uniunea European; - 7 noiembrie, este semnat un acord ntre Euratom si SUA cu privire la utilizarea pasnic a energiei nucleare; - 20 noiembrie, este semnat un Acord de cooperare cu Nepalul. Este semnat un Acord de Asociere EuroMediteranian cu Israelul; - 27 noiembrie, Estonia cere oficial aderarea la Uniunea European; - 27-28 noiembrie, are loc o Conferint Euro-Mediteranian la Barcelona; - 29 noiembrie, Comisia adopt o "Green Paper" cu privire la transportul urban si o "Carte Alb" cu privire la educatie si calificare; - 12 decembrie, Lituania cerer oficial aderarea la Uniunea European; - 13 decembrie, Comisia adopt o "Carte Alb" cu privire la politica energetic n Uniunea European; - 15 decembrie, cazul Bosman. Curtea European de Justitie arart c regulile federatiilor de fotbal de restrictionare a numrului juctorilor strini din echipele de fotbal si cele relative la transferul juctorilor sunt contrare dreptului comunitar; - 15-16 decembrie, are loc un Consiliu European la Madrid. Se stabileste data de 29 martie 1996 ca punct de nceput al Conferintei Interguvernamentale si se confirm introducerea monedei unice, euro, de la 1 ianuarie 1999. Anul 1996 - 1 ianuarie, Italia preia presedintia Consiliului Uniunii Europene. Intr n vigoare Uniunea Vamal dintre UE si Turcia; - 17 ianuarie, Republica Ceh cere oficial aderarea la Uniunea European; - 18 ianuarie, Bernhard Friedmann este ales presedinte al Curtii de Conturi; - 1 februarie, intr n vigoare Acordurile interimare cu Rusia si Ucraina; - 26 februarie, este semnat un Acord de Asociere EuroMediteranian;

52

- 1-2 martie, are loc un Summit UE-Asia la Bangkok (Thailanda); - 6 martie, Comisia adopt o "Carte Alb" cu privire la controlul de trafic; - 27 martie, Comisia adopt o decizie privind luarea unor msuri urgente pentru protejarea mpotriva Encefalitei Bovine Spongiforme. Se impune o interzicere la export a crnii de vit si produselor din carne de vit de roigine britanic; - 29 martie, se deschide la Torino (Italia) Conferinta Interguvernamental de revizuire a Tratatului de la Maastricht; - 22 aprilie, Uniunea European semneaz acorduri de parteneriat si cooperare cu Georgia, Armenia si Azerbaijan; - 13 mai, Consiliul adopt un plan de actiune pentru Rusia; - 22 mai, Comisia adopt o "Green Paper" cu privire la serviciile financiare; - 1 iunie, intr n vigoare acordurile de cooperare cu Vietnam si Nepal; - 10 iunie, Slovenia cere oficial aderarea la Uniunea European; - 14-15 iunie, are loc la Roma o conferint tripartit cu privire la Cresterea Economic si Piata Muncii la care particip institutiile comunitare, statele membre si partenerii sociali; - 21 iunie, sunt semnate acorduri de cooperare cu Uzbekistan si Chile; - 21-22 iunie, are loc un Consiliu European la Florenta (Italia). Se sustine un plan cadru cu privire la eradicarea encefalitei spongiforme bovine prezentat de Comisie; - 25 iunie, Consiliul adopt noile reguli privind programul TACIS de asistent pentru Statele Nou Independente si Mongolia pentru perioada 1996-1999; - 1 iulie, Irlanda preia presedintia Consiliului Uniunii Europene; - 24 iulie, Comisia adopt o "Green Paper" intitulat: "Trind si muncind ntr-o societate informatizat: mai nti oamenii"; - 25 iulie, Consiliul adopt regulile cu privire la ajutorul acordat pentru reconstructie republicilor din fosta Iugoslavie; - 30 iulie, Comisia adopt o "Carte Alb" cu privire la strategia de urmat pentru revitalizarea retelei de ci ferate din UE; - 27 septembrie, statele membre semneaz o Conventie si un protocol cu privire la protejarea intereselor financiare ale Uniunii Europene; - 1 octombrie, Consiliul cade acord asupra unei actiuni comunitare de interzicere total a minelor antipersonal; - 2 octombrie, Comisia adopt o "Green paper" intitulat: "Educatie, Formare si cercetare: obstacole pentru mobilitatea trans-national"; - 5 ocotmbrie, are loc un Consiliu European special la Dablin (Irlanda). Sefii de stat sau de guvern confirm orarul Conferintei Interguvernamentale;

53

- 13 octombrie, n Austria au loc pentru prima oar alegeri pentru Parlamentul European; - 14 octombrie, marka finlandez ader la mecanismul ratelor de schimb din Sistemul Monetar European; - 28 octombrie, este semnat un acord de cooperare ntre Uniunea European si Republica Coreea; - 11 noiembrie, Consiliul adopt o actiune comun de sustinere a procesului democratic din Zair; - 20 noiembrie, Comisia adopt trei "Green Paper" cu privire la: relatiile dintre UE si trile ACP (Africa, Pacific, Caraibe); un numr de politici pentru serviciile de telecomunicatii; o srategie comunitar pentru dezvoltarea energiilor regenerabile; - 25 noiembrie, lira italian reintr n mecanismul de rate de schimb al Sistemului Monetar European; - 10 decembrie, este initiat Acordul interimar Euro-Mediteranean cu Organizatia pentru Eliberarea Palestinei; 13-14 decembrie, are loc un Consiliu European la Dalin. Se ajunge la un acord cu privire la variate elemente necesare introducerii monedei unice. Se adopt Declaratia de la Dablin cu privire la piata muncii si se confirm orarul Conferintei Interguvernamentale; - 16 decembrie, are loc la Washington un Summit Transatlantic ntre UE si SUA; - 19 decembrie, Danemarca, Finlanda si Suedia semneaz Acordul Schengen. Anul 1998 - 1 ianuarie, Marea Britanie preia presedintia Consiliului Uniunii Europene. Intr n vigoare Acordul de cooperare cu Fosta Republic Iugoslav a Macedoniei; - 1 februarie, intr n vigoare Acordurile Europa cu estonia, Lituania si Letonia; - 1 martie, intr n vigoare Acordul de cooperare si parteneriat cu Ucraina si Acordul Euro-Mediteranian de asociere cu Tunisia; - 12 martie, are loc la Londra o Conferint European la care particip cele 15 state membre si trile care ceruser oficial aderarea la UE; - 16 martie, drahma intr n mecanismul de rate de schimb al Sistemului Monetar European; - 25 martie, Comisia adopt un raport de convergent si recomand ca 11 state membre s adopte euro de la 1 ianuarie 1999; - 30 martie, o ntlnire ministerial lanseaz procesul de aderare cu 10 tri din Europa Central si de Est si Cipru; - 2 aprilie, cazul Greenpeace. Curtea European de Justitie specific conditiile n care indivizi sau asociatii care i reprezint pot cere anularea unor decizii luate de Comisie; - 3-4 aprilie, are loc la Londra al doilea Summit Europa-Asia; - 30 aprilie, acordul de pace n Irlanda de Nord;

54

- 1 mai, intr n vigoare Acordul cadru de cooperare ntre Comunitatea European si membrii Acordului Cartagena; - 3 mai, un Consiliu special decide c 11 state membre satisfac conditiile pentru adoptarea monedei unice de la 1 ianuarie 1999. Consiliul adopt dou acte cu privire la specificatiile tehnice ale monedelor euro si introducerea euro. Comisia si Institutul Monetar European stabilesc conditiile de determinare a ratelor de conversie irevocabile pentru euro; - 7 mai, Germania depune intrumentele de ratificare a Tratatului de la Amsterdam; - 15 mai, Suedia depune instrumentele de ratificare a Tratatului de la Amsterdam; - 25 mai, Consiliul adopt o pozitie comun cu privire la drepturile omului, principiile democratice, domnia legii si buna guvernant n Africa; - 26 mai, guvernele statelor membre care adopt moneda comun numesc prin acord comun presedintele, vicepresedintele si ceilalti membrii ai Biroului Executiv al Bncii Centrale Europene; - 1 iunie, crearea Bncii Centrale Europene. Intr n vigoare un Acord de amendare a celei de-a patra Conventii Lom, incluznd aici si un nou protocol financiar si protocolul ce guverneaz aderarea Africii de Sud la Conventie; - 15 iunie, Marea Britanie depune instrumentele de ratificare a Tratatului de la Amsterdam; - 15-16 iunie, are loc un Consiliu European la Cardif (Marea Britanie). Consiliul European stabileste principalele elemente ale strategiei Uniunii Europene pentru reforma economic n directia promovrii cresterii economice, prosperittii, numrului de locuri de munc si inclusiei sociale. Se identific ci concrete de aducere a Uniunii mai aproape de cettenii si, se stabileste orarul negocierilor viitoare cu privire la Agenda 2000 si se lanseaz o dezbatere pe termen lung cu privire la dezvoltarea ulerioar a Uniunii; - 18 iunie, Curtea de Conturi public un raport special cu privire la implementarea de ctre Comisie a politicii si actiunii UE n domeniul polurii apei; - 24 iunie, Danemarca depune instrumentele de ratificare a Tratatului de la Amsterdam; - 1 iulie, Austria preia presedintia Consiliului Uniunii Europene. Intr n vigoare: Acordul interimar cu privire la comert si probleme legate de comert cu Mexicul; Acordul de parteneriat si cooperare cu Moldova si Acordul de cooperare cu Yemen; - 15 iulie, Finlanda depune instrumentele de ratificare ale Tratatului de la Amsterdam; - 21 iulie, Austria depune intrumentele de ratificare a Tratatului de la Amsterdam; - 22 iulie, Curtea de Conturi public un raport special cu privire la departamentele Comisiei implicate n lupta mpotriva fraudei, n special Unitatea pentru Coordonarea Prevenirii Fraudei; - 24 iulie, Italia depoziteaz instrumentele de ratificare a Tratatului de la Amsterdam; - 30 iulie, Irlanda depoziteaz instrumentele de ratificare a Tratatului de la Amsterdam; - 4 septembrie, Luxembourg depoziteaz instrumentele de ratificare a Tratatului de la Amsterdam; - 1 octombrie, intr n vigoare Conventia Europol Antidrog;

55

- 15 octombrie, Comisia adopt o "Green Paper" cu privire la combaterea contrafacerii si pirateriei n piata unic; - 24-25 octombrie, ntlnire informal la Prtschach (Austria) a sefilor de stat sau de guvern; - 4 noiembrie, Comisia adopt raportul cu privire la progresele fcute de trile candidate; - 10 noiembrie, au loc conferinte de aderare la nivel ministerial cu Cipru, Polonia, Estonia, Republica Ceh si Slovenia; - 11-12 decembrie, are loc un Consiliu European la Viena. Consiliul adopt ghidul n domeniul locurilor de munc pentru 1999, decide s ntreasc procesul de convergent al politicilor din domeniul locurilor de munc, aprob un plan de actiune de creare a unui spatiu de libertate, securitate si justitie; - 31 decembrie, Olanda depune instrumentele de ratificare a Tratatului de la Amsterdam. Consiliul adopt rate de conversie fixe si irevocabile ntre monedele nationale din cele 11 state membre participante la spatiul euro. Anul 1999 - 1 ianuarie, Germania preia presedintia Consiliului Uniunii Europene. Se lanseaz n mod oficial moneda Euro. Austria, Belgia, Finlanda, Franta, Germania, Irlanda, Italia, Luxemburg, Olanda, Portugalia, Spania adopta Euro, ca moned oficial; - 5 ianuarie, Spania depune instrumentele de ratificare a Tratatului de la Amsterdam; - 12 ianuarie, Jacques Santer, presedintele Comisiei europene, solicit ncrederea Parlamentului european; - 18 ianuarie, D-l Jan Karlsson este ales presedintele Curtii de conturi; - 19 ianuarie, Curtea de justitie european declar expulzarea pe viat de pe teritoriul unui stat membru ca fiind neconform cu dreptul comunitar; - 20 ianuarie, Comisia european adopt Cartea Verde cu privire la informatia care eman din sectorul public n societatea informatiei; - 27 ianuarie, Comisia adopt Cartea Alb a comertului. - 1 februarie, intr n vigoare Acordul dintre Comunittile europene si Slovenia si Acordul cadru de cooperare cu Chile. - 17 februarie, Belgia depune instrumentele de ratificare a Tratatului de la Amsterdam; - 11 martie, Comisia european public Codul de conduit al membrilor Comisiei si Codul de conduit al relatiilor dintre membrii Comisiei si serviciile lor; - 15 martie, demisia n bloc a Comisiei, ca urmare a raportului Comitetului de experti independenti cu privire la acuzele de fraud, gresit gestionare si nepotism din cadrul Comisiei; - 16 martie, Curtea de justitie european anuleaz nregistrarea denumirii feta, n scopul de a proteja denumirea de origine; - 22 martie, Portugalia depune instrumentele de ratificare a Tratatului de la Amsterdam; - 23 martie, Grecia depune instrumentele de ratificare a Tratatului de la Amsterdam;

56

- 24 martie, Declaratia Comisiei europene cu privire la numirea D-lui Romano Prodi, noul presedinte al Comisiei; - 24-25 martie, se reuneste, la Berlin, Consiliul european, n sesiune extraordinar. Se ajunge la un Acord global cu privire la Agenda 2000 si i se solicita D-lui Prodi s accepte presedintia viitoarei Comisii europene. Se adopt 2 Declaratii cu privire la Kosovo, ca si Declaratiile cu privire la procesul de pace din Orientul Mijlociu si la extindere si se aprob concluziile Acordului de comert si de cooperare cu Africa de sud; - 30 martie, Franta depune instrumentele de ratificare a Tratatului de la Amsterdam; - 15-16 aprilie, are loc la Stuttgart, Germania, a 3-a Conferinta euro-mediteranean. Pentru prima dat particip si Libia, ca invitat special al presedintiei. Ministrii convin sa dea un nou impuls parteneriatelor lor n fiecare din cele trei domenii (politica securittii; economic si financiar; social,cultural si uman) identificate nc de la Conferinta de la Barcelona, ameliornd, n special, cooperarea interregional si subregional si participarea actorilor neguvernamentali la actiunile vizate; - 23 aprilie, Consiliul adopt o pozitie comun si un regulament cu privire la un embargou asupra vnzrilor si furnizrilor de petrol si a anumitor produse petroliere ctre Republica Federal Iugoslavia; - 26 aprilie, Consiliul adopt o actiune comun care vizeaz sustinerea primirii si repatrierii refugiatilor, a persoanelor deplasate si a celor care cer azil, viznd, n special, persoanele din Kosovo. Consiliul adopt o decizie care permite Tribunalului de prima instant s statueze, n anumite circumstante, asupra anumitor afaceri care intr n competenta sa, n formula judector unic; - 28 aprilie, Comisia adopt Cartea Alba cu privire la modernizare regulilor aplicabile articolelor 85 si 86 din Tratatul instituind C.E. (politica concurential); - 1 mai, Intrarea n vigoare a Tratatului de la Amsterdam; - 5 mai, Parlamentul aprob numirea D-lui Prodi, ca presedinte al Comisiei; - 28 mai, Presedintele Curtii de justitie europene prezint Consiliului de Ministri al justitiei propunerile si reflectiile cu privire la viitorul sistemului jurisdictional al uniunii Europene; - 3-4 iunie, Consiliul european de la Cologne, Germania. Se adopt prima strategie comun a Uniunii Europene, care vizeaz Rusia, precum si declaratiile asupra Kosovo si cu privire la consolidarea politicii externe si de securitate comun, si l desemneaz pe D-l Javier Solana Madariagaca naltul reprezentant pentru PESC si secretar general al Consiliului. Este definit mandatul viitoarei Conferinte interguvernamentale si se decide elaborarea unei Carte a drepturilor fundamentale a Uniunii Europene; - 10 iunie, se desfsoar, n Marea Britanie, Olanda si Danemarca, alegerile membrilor Parlamentului european; 11 iunie, alegerea membrilor Parlamentului european n Irlanda; - 13 iunie, alegerea membrilor Parlamentului european n Austria, Belgia, Spania, Finlanda, Franta, Germania, Grecia, Italia, Luxemburg, Portugalia, Suedia; - 17 iunie, se desfsoar la Bonn, Germania, Summit-ul U.E. Canada. Cele dou prti semneaz un acord cu privire la aplicarea dreptului lor de concurent si se felicit pentru progresele realizate n aplicarea planului de actiune comun din anul 1996, ca si pentru initiativa comercial lansat de ctre cele dou prti n anul 1998. Se discut, de asemenea, pregtirea viitoarei runde de negocieri comerciale multilaterale, pentru care au identificat obiectivele comune; - 18 iunie, nfiintarea Oficiului european de lupta anti-fraud;

57

- 18-20 iunie, Summit-ul anual al G8 se desfsoar la Cologne, Germania. Sefii de stat sau de guvern definesc priorittile pentru a face fat deficitului celui de al 21-lea secol, n special celui cu privire la mondializare. Se are n vedere punerea n practic a politicilor macro-economice si a reformelor structurale care permit o crestere durabil, punerea la punct a politicilor economice care favorizeaz angajarea si consolidarea garantiilor sociale. Participantii adopt o declaratie cu privire la problemele regionale, se felicit pentru adoptarea Pactului de stabilitate pentru Europa de sud-est si reafirm sustinerea lor la prezentele internationale civile si la prezenta international de securitate a Kosovo-ului; - 20 iunie, cel de al 8-lea Summit U.E. Japonia, se desfsoara la Bonn, n Germania. Japonia si U.E. subliniaz dorinta de consolidare a relatiilor lor, n special elabornd proiecte comune n sfera politic, coopernd n cadrul pregtirii viitoarei runde de negocieri comerciale multilaterale si ncheind un acord bilateral de recunoastere reciproc; - 21 iunie, Summit-ul U.E. Statele Unite se desfsoara la Bonn, n Germania. U.E. si Statele Unite se angajeaz, printr-o declaratie comun, s ntreasc parteneriatul lor n cadrul noii agende trasnatlantice. Ei subliniaz importanta aplicrii progresive a unei politici europene comune n materia securittii si a aprrii. Se convine, de asemenea, punerea n aplicare a unui sistem de alert precoce care permite celor dou prti s repereze semnalele precursoare conflictului potential pentru a-l putea dezamorsa, astfel nct s evite conflictele comerciale. O parte important a lucrrilor se poart asupra Kosovo si Europa de Sud-Est. Prtile examineaz, n special, mijlocul de utilizare a celei mai bune cooperri pentru a usura reconstructia regiunii si convin ca institutia Comisiei s coordoneze, mpreun cu Banca Mondial, actiunea donatiilor; - 28-29 iunie, Declaratia de la Rio este adoptat cu ocazia primului Summit al sefilor de stat si de guvern din Uniunea European, Americana Latin si din Caraibe. Este subliniat importanta dezvoltrii parteneriatelor strategice ntre cele dou regiuni si sunt fixate 55 de prioritti de actiune. Priorittile politice prevd o cooperare n cadrul forumurilor internationale, lupta mpotriva criminalittii organizate, coruptia, drogurile si terorismul, prevenirea catastrofelor si promovarea unei dezvoltari durabile. n domeniul economic, prioritatea este acordat unei actiuni comune n favoarea punerii n aplicare a rezultatelor rundei Uruguay, lansrii unei noi runde reciproce benefice negocierilor comerciale multilaterale si consolidrii sistemului financiar international. Sefii de stat sau de guvern invit, de asemenea, Banca european de investitii s-si ntreasc actiunea sa n America latin si n Caraibe. - 1 iulie, Finlanda preia presedintia Consiliului Uniunii Europene; - 9 iulie, Comisia adopt decizii cu privire la msurile de protectie mpotriva contaminrii anumitor produse de origine animalier destinate consumului uman sau animal, precum si decizii care autorizeaz mrirea ajutoarelor exploatrilor sau ntreprinderilor atinse de criza dioxinei n Belgia. - 19 iulie, conform concluziilor Consiliului european de la Viena, are loc, la Bruxelles, Belgia, o reuniune a ministrilor afacerilor externe din cele 15 state membre ale Uniunii Europene, cele 10 state candidate la aderare din Europa centrala si de est, din Cipru, Malta si Elvetia (Turcia nu a dorit s participe). Reuniunea este axat pe lupta mpotriva crimei organizate transnationale si situatia n Balcanii Occidentali; - 20 iulie, noul Parlament european si alege presedintele n persoana D-nei Fontaine; - 23 iulie, Comisia adopt o decizie care fixeaz data de 1 august ca data de la care se pot ncepe exporturile cu produse bovine n provinciile din Marea Britanie; - 28 iulie, Comisia adopt Cartea Verde cu privire la responsabilitatea civil a produselor defectuoase; - 30 iulie, Comitetul economic si social: prima conventie cu privire la rolul si contributia societtii civile n integrarea european.

58

- 30 august, Comitetul expertilor independenti ai Parlamentului european prezint cel de al doilea raport; 30 august -7septembrie, audierea de ctre Parlament a membrilor desemnati ai noii Comisii; - 15 septembrie, Parlamentul european voteaz investitura noii Comisii; - 29 septembrie-1 octombrie Conferinta international Uniunea European Statele Unite consacrat pornografiei pedofile pe Internet (Viena); - 11-14 octombrie, cea de a 29-a sesiune a adunrii paritare ACP UE se tine la Nassau, Bahamas; 15-16 octombrie, Consiliul european special se reuneste la Tampere, n Finlanda. El si d acordul cu privire la un anumit numr de orientri si prioritti politice care vizeaz, n special, dreptul de azil, imigrare, accesul la justitie si lupta mpotriva criminalittii. Ia decizii cu privire la modalitatile de elaborare a proiectului Cartei drepturilor fundamentale a Uniunii Europene; - 18-19 octombrie, Sesiunea special a Consiliului UEO, consacrat deficitelor pe care trebuie sa le depseasca Europa, dupa Consiliul de la Cologane, n materia securittii si aprrii (Luxemburg); - 19 octombrie, Consiliul Uniunii Europene public primul raport anual cu privire la drepturile omului; - 22 octombrie, Summit-ul U.E. Rusia se desfasoar la Helsinki, n Filanda. Conflictul din Cecenia are un rol important n cadrul discutiilor; - 26 octombrie, Curtea de justitie precizeaz faptul c deciziile nationale cu privire la organizarea si gestiunea fortelor armate trebuie, n general s respecte principiul egalittii de tratament ntre barbati si femei; - 28 octombrie, pentru prima dat, Tribunalul de prim instant statueaz n formula de "judector unic; - 25 noiembrie, Philippe Maystadt este numit presedintele Bncii europene de investitii; - 26 noiembrie, Raportul Comisiei cu privire la expunerea la dioxin si sntate; - 30 noiembrie-3 decembrie, destinat lansrii unei noi runde de negocieri, Conferinta Organizatiei Mondiale a Comertului se desfsoara la Seatle, fr ca participantii s ajung la un acord; - 9 decembrie, Comisia european se pronunt cu privire la programul de asistent comunitar pentru procesul de stabilizare si de asociere n Balcanii Occidentali (Programul CARA); - 10-11 decembrie, Consiliul european se desfsoar la Helsinki, n Finlanda. Se decide deschiderea negocierilor de aderare cu Romnia, Slovacia, Lituania, Bulgaria si Malta si se recunoaste Turciei statutul de stat candidat. Se hotrste, ca n februarie sa fie convocat o Conferint interguvernamental de revizuire a tratatelor. - 16 decembrie, se desfasoar la Ottawa Summit-ul U.E. Canada. Cele dou prti adopt declaratii cu privire la comertul electronic si societatea informational, la cooperarea nordic si cu privire la armele usoare si de calibru mic. ntrevederile privesc, de asemenea, si conferinta ministerial a Organizatiei mondiale a comertului tinut la Seattle, ca si diferitele dosare comerciale, prtile felicitndu-se pentru succesul nregistrat cu privire la initiativa comercial bilateral; - 17 decembrie, Summit-ul U.E. Statele Unite se desfsoar la Washington. Cele dou prti adopt declaratii comune cu privire la Europa de sud-est, Cecenia, dimensiunea Europei, la armele usoare si cu privire la Organizatia Mondial a Comertului. n aceste ultime declaratii, cele dou prti se angajeaz s urmeze activitatile n vederea

59

lansrii unei noi runde de negocieri comerciale multilaterale si subliniaz necesitatea de a da activittilor Organizatiei Mondiale a Muncii mai mult transparent, iar negocierile s fie mai interesante pentru trile aflate n curs de dezvoltare. Prtile convin, de asemenea, asupra consolidrii cooperrii lor n materia justitiei si a afacerilor interne si n materia biotehnologiei; - 21 decembrie, Summit-ul U.E. China se desfsoar la Pekin, China. Discutiile se poarta, n principal, cu privire la procesul de reform din China, la situatia drepturilor omului, la relatiile economice si comerciale, precum si asupra aderrii Chinei la Organizatia Mondial a Muncii. nfiintarea unei Camere de comert China-U.E. la Pekin si deschiderea dialogului comercial sunt, de asemenea, anuntate cu aceasta ocazie. Anul 2000 - 1 ianuarie, Portugalia preia presedintia Consiliului Uniunii Europene; - 11 ianuarie, hotarrea Kreil. Curtea de justitie a Comunittilor europene declar c legea german care exclude femeile de la angajarea n fortele armate, cu exceptia serviciilor de sntate si a formatiilor muzicale militare, este contrar cu dreptul comunitar n ceea ce priveste egalitatea de tratament ntre brbati si femei; - 12 ianuarie, Comisia european adopt Cartea Alba cu privire la securitatea alimentelor; - 15 ianuarie, se desfsoar, la Bruxelles (Belgia) sedinta inaugural a Conferintelor ministeriale interguvernamentale, care deschide negocierile de aderare cu Malta, Romnia, Slovacia, Letonia, Lituania si Bulgaria. Delegatia european este condus de catre D-l. Gama, ministrul portughez al afacerilor externe si presedinte n exercitiu al Consiliului de ministri si de catre D-l. Verheugen, membru al Comisiei, responsabil cu extinderea. Delegatiile statelor candidate sunt conduse de ctre ministrii afacerilor externe, respectiv D-l Borg, D-l Roman, D-l Kukan, D-l Berzins, D-l Saudargas si D-na Mihailova. D-l Gama reaminteste statelor candidate importanta: - transpunerii si aplicrii acquis-ului comunitar; - buna functionare a Pietei interne si politicile Uniunii Europene, n special n domeniile agriculturii, al justitiei, al afacerilor interne si al mediului. D-l Gama confirm faptul c fiecare stat candidat va fi evaluat potrivit propriilor sale merite. Statele candidate si prezinta obiectivele strategice, precum si aspiratiile politice, culturale si socio-economice; - 18 ianuarie, n perspectiva Cartii Albe cu privire la reform, pe care trebuie s o publice n martie, Comisia adopta un document consultativ referitor la planul de actiune si de punere n aplicare; - 2-3 februarie, deschiderea, la Bruxelles, Belgia, a celei de a 4-a conferinte ministeriale cu privire la negocierile dintre U.E. si statele din Africa, Caraibe si Pacific (ACP), n vederea unui noi acord de parteneriat pentru dezvoltare. Uniunea si statele ACP se pun de acord cu privire la planul de actiune care va urma celei de a 4-a Conventii de la Lom, care va expira n februarie; - 9 februarie, adoptarea, de catre Comisie, a Crtii Verzi cu privire la asistenta judiciar n materia dreptului civil; - 14 februarie, deschiderea, la Bruxelles, Belgia, a Conferintei interguvernamentale cu privire la reforma institutional; - 1 martie, Comisia adopt Cartea Alba cu privire la reforma sa; - 8 martie, Comisia adopt Cartea Verde cu privire la stabilirea n Uniunea Europeana a unui sistem de schimb al drepturilor de emisie a gazelor cu efect de ser; - 23-24 martie, reuniunea special a Consiliului european , la Lisabona, Portugalia, pentru a defini o nou strategie a Uniunii cu privire la relansarea reformei economice si a coeziunii sociale ntr-o economie fondat pe cunoastere;

60

- 27 martie, Consiliul Justitie si afaceri interne adopt un Program de actiune cu privire la crima organizat; - 3-4 aprilie, are loc Summit-ul Africa-Europa, la Cairo, Egipt, sub egida Organizatiei Unite Africane si a Uniunii Europene; - 7 aprilie, Curtea de conturi public raportul special cu privire la msurile de ajutor pentru angajarea n munc a tinerilor; - 10 aprilie, reuniunea Consiliului de cooperare ntre Uniunea European si Rusia. - 18-19 aprilie, cea de a 9-a reuniune dintre Presedintele Parlamentului european si Presedintii Parlamentelor statelor candidate la aderarea la U.E. are loc la Liubliana, Slovenia; - 3 mai, Comisia propune ca Republica elen s devin cea de a 12-a tar membr a Zonei Euro; - 9 mai, Institutiile europene aniverseaza 50 de ani de la Declaratia Schuman; - 8 iunie, Parlamentul si Consiliul adopta o decizie care proclama anul 2001 Anul european al limbilor; - 19-20 iunie, Consiliul european se reuneste la Santa Maria de Feira (Portugalia). Se aprob marile orientari ale politicii economice ale statelor membre si ale Uniunii pentru anul 2000; se adopta o strategie comuna cu privire la regiunea mediteraneana. Se aproba intrarea Greciei n Zona Euro, precum si un plan de actiune pentru dimensiunea nordic a politicilor externe si transfrontiere ale Uniunii Europene pentru 2000-2003. De asemenea, este elaborat un acord cu privire la planul antidrog al Uniunii Europene; - 23 iunie, semnarea, la Cotounou, Benin, a unei Conventii ntre Comunitate si statele din Africa, Caraibe si Pacific (ACP), n vederea nlocuirii Conventiilor Lom; - 28 iunie, primul Summit U.E. India se desfsoara la Lisabona, Portugalia; - 1 iulie, Franta preia presedintia Consiliului Uniunii Europene; - 19 iulie, al 9-lea Summit U.E. Japonia se desfsoara la Tokyo. Se poart discutii cu privire la: consolidarea relatiilor dintre U.E. si Japonia, inclusiv relatii de natur economica si comercial; cooperarea ntre U.E. si Japonia n contextul international, incluznd aici si Peninsula Coreana, procesul de pace din Orientul Mijlociu si Kosovo/Europa de sud; - 21-23 iulie, Summit-ul G8 se desfasoar la Okinawa, Japonia. Temele abordate de catre participanti sunt: economia mondial, tehnologia informatiei, comertul, diversitatea cultural, criminalitatea si drogurile, mbtrnirea populatiei, biotehnologia si securitatea alimentara, genomul uman, mediul nconjurator, securitatea nuclear, prevenirea conflictelor, dezarmarea, neproliferarea si controlul armelor, terorismul; - 26 iulie, Comisia european adopt Cartea Verde cu privire la problemele de mediu legate de policlorura de vinil (PVC); - 10 august, Curtea de conturi publica raportul special cu privire la gestionarea de catre Comisiei a aportului adus de catre Uniunea European dezvoltrii drepturilor omului si democratiei n statele terte; - 8 septembrie, Natiunile Unite organizeaz Summit-ul mileniului, la New York (Statele Unite). Presedintele Comisiei europene, Romano Prodi, se ntlneste cu primul ministru israelian, Ehud Barak, cu presedintele iranian, Seyed Mohammad Khatami si cu presedintele chilian, Ricardo Lagos;

61

- 8-10 septembrie, se desfsoar, la Versilles (Franta), Summit-ul ECOFIN. Ministrii europeni ai economiei si ai finantelor discut despre cursul actual al petrolului si ndeamna OPEC s ia masuri pentru aprovizionarea pietelor, ca raspuns la situatia economic mondial; - 12 septembrie, are loc la Bruxelles ntrevederea (dialog monetar) dintre Comitetul afacerilor economice si monetare al Parlamentului european si Wim Duisenberg, presedintele Bncii centrale europene; - 15 septembrie, este organizat la Paris (Franta) Summitul Ukraina U.E. Discutiile se poart cu privire la: evolutia recenta a situatiei din Ukraina si din interiorul Uniunii Europene; gradul de aplicare a Acordului de parteneriat si de cooperare (APC); cooperarea n domeniul justitiei si al afacerilor interne; diferite aspecte ale Protocolului de acord cu privire la nchiderea definitiva a centralei de la Cernobl; - 19 septembrie, a 7-a reuniune a Consiliului de asociere dintre Uniunea European si Ungaria si a 6-a reuniune a Consiliului de asociere dintre Uniunea European si Republica ceh (Bruxelles Belgia); - 22 septembrie, Banca central european, Rezerva federala american si Banca Japoniei decid interventia pentru sustinerea Euro; - 28 septembrie, Danemarca organizeaz un referendum cu privire la aderarea la moneda unic. Rspunsul este negativ; - 20-21 octombrie, se desfsoara la Seul, Coreea, cel de al 3-lea Summit Asia Europa. Discutiile se poarta cu privire la: evenimentele aprute n cele doua regiuni; dezvoltarea dialogului politic; ntrirea cooperarii economice si financiare; promovarea cooperrii n alte domenii si n vederea progresarii procesului Asia Europa; - 25 octombrie, are loc la Skopie, FYROM, un Summit special cu privire la procesul de cooperare n Europa; - 30 octombrie, se desfsoara la Paris, Franta, Summit-ul U.E. Rusia. Discutiile se concentreaz asupra aprofundrii tuturor domeniilor de cooperare ntre U.E. si Rusia; - 8 noiembrie, Comisia transmite Consiliului raportul de ansamblu cu privire la extindere, constituit pe baza raporturilor privind situatia de pregatire a trilor candidate, si la propunerea de parteneriat pentru aderare, care identifica problemele cheie pe care Turcia trebuie s le rezolve nainte de nceperea negocierilor; - 14 noiembrie, Comitetul regiunilor si tine, la Bruxelles, Belgia, o conferinta cu privire la extindere, mobilizare si noile forme de guvernare; - 15-16 noiembrie, are loc la Marsilia, Franta, cea de a 4-a Conferinta euro-mediteranean. Ministrii afacerilor externe examineaz contributia Uniunii Europene la: parteneriatul pentru stabilitate n regiunea mediteranean (parteneriat politic si de securitate), diferite probleme economice, comerciale, sociale, culturale si umanitare si cooperarea financiar; - 23-24 noiembrie, are loc la Zagreb, Croatia, Summit-ul U.E. Balcani; - 29 noiembrie, Comisia european adopt Cartea Verde cu privire la securitatea aprovizionrii cu energie a Uniunii Europene; - 1 decembrie, Comisia european public Cartea Verde cu privire la strategia european pentru securitatea aprovizionarii energetice; - 7 decembrie, la Consiliul european de la Nisa, presedintii Parlamentului european, Consiliului european si Comisiei europene proclam solemn Carta drepturilor fundamentale a Uniunii Europene;

62

- 7-9 decembrie, Consiliul european de la Nisa, Franta. Consiliul reafirma faptul ca acea Carta a drepturilor fundamentale a Uniunii Europene, proclamatn mod conjunct de catre Consiliul Uniunii Europene, Parlamentul european si Comisia european, trebuie s beneficieze de o larga raspndire printre cettenii Uniunii. Se evidentiaz, cu satisfactie, accelerarea negocierilor de aderare cu statele candidate si sunt salutate eforturile realizate de ctre aceste state pentru a crea conditiile de adoptare si aplicare a acquisului comunitar; se bucur de progresele realizate n punerea n practic a strategiei de preaderare pentru Turcia. Consiliul examineaz, de asemenea, politica european de securitate si aprare, aprob agenda social european, discut despre inovatia si cunoasterea n Europa, despre coordonatele politicii economice, sanatatea si securitatea consumatorilor, securitatea maritim, mediu, serviciile de interes general, securitatea aprovizionrii cu anumite produse, libertatea, securitatea si justitie, cultura, regiunile ultraperiferice si relatiile externe. Conferinta interguvernamental se ncheie printr-un acord politic cu privire la Tratatul de la Nisa. Anul 2001 - 1 ianuarie, Suedia preia presedintia Consiliului Uniunii Europene; 2 ianuarie, Grecia devine al 12-lea membru al zonei euro; - 26 februarie, este semnat Tratatul de la Nisa; 20 martie, Comisia adopt o "Green Paper" cu privire la politica comun n domeniul pescuitului dup 2002; - 23-24 martie, are loc un Consiliu European la Stockholm (Suedia); - 17 mai, are loc la Moscova un Summit Rusia-UE; - 7 iunie, are loc un referendum n Irlanda cu privire la ratificarea Tratatului de la Nisa. Populatia Irlandei respinge Tratatul; - 14 iunie, are loc la Gothenburg (Suedia) un Summit UE-SUA; - 15-16 iunie, are loc un Consiliul European la Gothenburg (Suedia). Se ajunge la un acord cu privire la cadrul completrii cu succes a negocierilor de aderare; - 21 iunie, are loc la Stockholm(Suedia) un Summit UE-Canada; - 25 iunie, UE si Egipt semneaz un Acord de Asociere; - 1 iulie, Belgia preia presedintia Consiliului Uniunii Europene; 25 iulie, Comisia adopt o "Carte Alb" cu privire la guvernanta european; - 5 septembrie, are loc la Bruxelles un Summit UE-China; - 12 septembrie, Comisia adopt o "Carte Alb" cu privire la politica comun n domeniul transportului; - 21 septembrie, are loc un Consiliu European special la Bruxelles n care se dezbate situatia creat de atentatele teroriste din SUA de la 11 septembrie; - 2 octombrie, Comisia adopt o "Green Paper" cu privire la protectia consumatorilor n UE; - 3 octombrie, are loc la Bruxelles un Summit UERusia;

63

- 19 octombrie, are loc la Ghent (Belgia) o ntlnire informal a sefilor de stat sau de guvern din statele membre. Este reafirmat totala solidaritate cu SUA si se acord ntregul sprijin pentru actiunea mpotriva terorismului n cadrul definit de ONU; - 29 octombrie, este semnat un Acord de Cooperare si Stabilizare de UE si Croatia; - 23 noiembrie, are loc la New Delfi un Summit India-UE; - 24 noiembrie, UE semneaz un Acord de cooperare cu Pakistanul; - 5 decembrie, Comisia European si adopt programul de lucru pentru 2002; - 8 decembrie, are loc la Bruxelles un Summit UE-Japonia; - 14-15 decembrie, are loc un Consiliu European la Laeken (Belgia). Se adopt o declaratie privind viitorul Europei si se planific o Conventie privind Viitorul Europei; - 18 decembrie, are loc la Ottawa un Summit UE-Canada. Anul 2002 - 1 ianuarie, Spania preia presedintia Consiliului Uniunii Europene. Monedele n Euro sunt puse n circulatie n cele 12 state membre participante la zona Euro: Austria, Belgia, Finlanda, Germania, Grecia, Irlanda, Italia, Luxemburg, Olanda, Portugalia si Spania;

- 15 ianuarie, Pat Cox este ales presedintele Parlamentului european; - 28 februarie, ca urmare a expirrii perioadei de dubl circulatie a monedelor (Euro si cele nationale), Euro devine unica moned care are un curs legal n cele 12 state membre participante la Zona Euro. S-a desfsurat la Bruxelles, sedinta inaugural a Conventiei cu privire la viitorul Europei; - 15-16 martie, are loc Consiliul european, la Barcelona, n Spania. Au fost discutate o serie de probleme de natur economic, social si de mediu; Consiliul a acordat prioritate interconexiunii economiilor europene la nivelul Pietelor financiare si retelelor de energie, transporturi si de comunicatii si doreste, n acest scop, o accelerare a procesului legislativ. Politicile vizate sunt cele cu privire la dezvoltarea unei economii competitive. Consiliul european evoc, de asemenea, parteneriatul euro-mediteranean, relatiile cu Statele Unite, precum si cu unele state din Balcanii Occidentali, ca si situatia din Zimbabwe. Adopt o declaratie cu privire la agravare conflictului israelopalestinian; - 26 martie, a fost lansat sistemul european de pozitionare si de navigare prin satelit; - 10 aprilie, Comisia european d publicittii Cartea verde cu privire la politica comunitar n materie returnarii persoanelor aflate n sejur ilegal; - 19 aprilie, Comisia european d publicittii Cartea verde cu privire la modurile alternative de rezolvare a conflictelor de drept civil si comercial; - 22 aprilie, U.E. si Algeria semneaz, la Valencia, n Spania, un acord de asociere. - 23 aprilie, Comisia european adopt o propunere cu privire la lupta mpotriva cybercriminalitatii;

64

- 8 mai, se desfsoar la Toledo, n Canada, Summit-ul U.E. Canada. - 17-18 mai, are loc la Madrid, n Spania, Summit-uil U.E. America Latin si Caraibe. - 18 mai, are loc la Madrid, n Spania, Summit-ul U.E. Mexic; - 29 mai, se desfsoar la Moscova Summit-ul U.E. Rusia; - 31 mai, U.E. ratific Protocolul de la Kyoto; - 7 iunie, Uniunea European si Libanul semneaz, la Luxemburg, un acord de asociere; - 21-22 iunie, Se desfsoar la Sevillia, n Spania, lucrrile Consiliului european; - 1 iulie, Danemarca preia presedintia Consiliului Uniunii Europene; - 4 iulie, are loc la Copenhaga, n Danemarca, Summit-ul U.E. Ukraina; - 8 iulie, Summit-ul U.E. Japonia, care s-a desfasurat la Tokyo; - 23 iulie, expir Tratatul instituind Comunitatea european a crbunelui si otelului, Tratat care a fost ncheiat pentru o perioad de 50 de ani. - 24 septembrie, are loc la Copenhaga, Danemarca, Summit-ul U.E. China. - 24 septembrie, are loc la Copenhaga, Danemarca, Summit-ul U.E. Coreea;

- 26 septembrie, prima zi european a limbilor este celebrat si va continua s fie aniversat n fiecare an, la aceeasi dat, pentru a promova nvtarea limbilor straine n ntreaga Europ. - 9 octombrie, Comisia european recomand ca negocierile de aderare s fie njcheiate cu urmtoarele state: Cipru, Republica ceha, Estonia, Ungaria, Letonia, Lituania, Malta, Polonia, Republica Slovaca si Slovenia pentru ca acestea s poat adera n 2004;

- 10 octombrie, Summit-ul U.E. India, tinut la Copenhaga, Danemarca; - 19 octombrie, cu ocazia celui de al doilea referendum, irlandezii se pronunt n favoarea Tratatului de la Nisa; - 24-25 octombrie, Consiliul european de la Bruxelles, Belgia; - 11 noiembrie, Summit-ul U.E. Rusia, desfasurt la Bruxelles, Belgia; - 18 noiembrie, Semnarea Acordului de asociere U.E. Chile, la Bruxelles, Belgia. - 12-13 decembrie, are loc Consiliul European de la Copenhaga. Este luata decizia ca zece tari: Republica Ceha, Cipru, Estonia, Malta, Letonia, Lituania, Polonia, Slovacia, Slovenia si Ungaria sa adere in 2004 la UE. - 19 decembrie, are loc Summit-ul UE-Canada la Otawa, Canada.

65

Anul 2003 - 1 ianuarie, Grecia preia presedintia Consiliului Uniunii Europene; - 15 ianuarie, incepe in Bosnia si Hertegovina prima Misiune de Politie a Uniunii Europene; - 26 ianuarie, este lansat la Atena Anul European al Persoanelor cu Handicap; - 27-28 ianuarie, are loc la Bruxelles o intalnire UE-ASEAN; - 17 februarie, are loc Consiliul European extraordinar de la Bruxelles; - 8 martie, are loc un referendum in Malta cu privire la aderarea la Uniune. Maltezii se pronunta pentru aderare; - 14 martie, este semnat Pactul de Securitate la Atena de catre UE si NATO; - 19 martie, are loc un vot in Parlamentul European prin care majoritatea adopta un raport ce aproba aderarea la Uniune a Republicii Cehe, Ciprului, Estoniei, Letoniei, Lituaniei, Maltei, Poloniei, Slovaciei, Sloveniei si Ungariei; - 20-21 martie, are loc la Bruxelles Consiliul European de Primavara; - 23 martie, are loc un referendum in Slovenia prin care populatia se declara de acord cu aderarea; - 9 aprilie, Parlamentul European aproba aderarea la Uniune a celor 10 tari: Republica Ceha, Cipru, Estonia, Letonia, Lituania, Malta, Polonia, Slovacia, Slovenia si Ungaria; - 12 aprilie, are loc un referendum in Ungaria prin care se aproba aderarea la Uniune; - 16 aprilie, este semnat la Atena Tratatul de Aderare la uniune a celor 10: Republica Ceha, Cipru, Estonia, Letonia, Lituania, Malta, Polonia, Slovacia, Slovenia si Ungaria; - 10-11 mai, are loc un referendum Lituania prin care se aproba aderarea la Uniunea Europeana; - 16-17 mai, are loc un referendum in Slovacia prin care se aproba aderarea la uniune; - 28 mai, are loc la Atena Summit-ul UE-Canada; - 31 mai, are loc la St. Petersburg Summit-ul Rusia-UE; - 7-8 iunie, are loc referendumul din Polonia prin care se aproba aderarea la UE; - 13-14 iunie, are loc in Republica Ceha un referendum prin care se aproba aderarea la Uniune; - 20-21 iunie, are loc Consiliul European de la Salonic. Este salutat proiectul de Constitutie UE. Liderii tarilor Balcanice sunt incurajati in sperantele lor privind o viitoare aderare la Uniune; - 25 iunie, are loc la Washington Summit-ul SUA-UE. Se decide colaborarea in lupta impotriva terorismului si a proliferarii armelor; - 1 iulie, Italia preia presedintia UE;

66

- 14 septembrie, in Suedia are loc un referendum prin care se respinge introducerea monedei euro in aceasta tara; - 20 septembrie, are loc un referendum in Letonia prin care se aproba aderarea tarii la UE; - 4 octombrie, incepe la Roma Conferinta Interguvernamentala. Principalul ei scop este schitarea si aprobarea versiunii finale a Constitutiei UE; - 16-17 octombrie, are loc un Consiliu European la Bruxelles; - 1 noiembrie, se schimba presedintia Bancii Centrale Europene, Jean-Claude Trichet ii succede lui Willem F. Duisenberg; 6 noiembrie, are loc la Roma Summit-ul UE-Rusia; - 29 noiembrie, are loc la New Delhi Summit-ul EU-India; 12-13 decembrie, are loc un Consiliu European la Bruxelles. Anul 2004 - 1 ianuarie, Irlanda preia presedintia Consiliului Uniunii Europene; - Este lansat la Garmisch-Patenkirchen (Germania) Anul European al Educatiei prin Sport; - Intra in vigoare acordul interimar de comert dintre UE si Egipt; - 21 ianuarie, este publicat raportul anual cu privire la Strategia Lisabona. El va servi ca baza de discutii pentru Consiliul European de primavara programat la 26 martie; - 5 februarie, Comunitatea Europeana si Insulele Solomon semneaza un nou Acord bilateral privind Pescuitul. Va intra in vigoare la 1 ianuarie 2005; - 11 februarie, Peter Straub, presedintele parlamentului Baden-Wrttemberg, este ales presedinte al Comitetului Regiunilor; - 12 februarie, Comunitatea Europeana semneaza un Acord cu China privind turismul; - 16-19 februarie, are loc a saptea sesiune a Reuniunii Parlamentare UE-ACP in Etiopia la Addis Ababa; - 18 martie, are loc la Ottawa (Canada) Summit-ul Canada-UE; - 22-23 martie, are loc la Atena (Grecia) sesiunea inaugurala a Adunarii Parlamentare Euro-Mediteraneene; - 25-26 martie, are loc la Bruxelles al patrulea Consiliu European de Primavara. Lucrarile se focalizeaza pe problematica Strategiei Lisabona. Se primeste din presedintiei un raport cu privire la lucrarile Conferintei Interguvernamentale si se adopta o declaratie privind combaterea terorismului; - 5 aprilie, se semneaza Carta Sigurantei rutiere; - 13-15 aprilie, in Parlamentul European au loc audierile persoanelor propuse pentru postul de comisar european de cele 10 tari ce vor adera in mai la UE;

67

- 27 aprilie, Inaltul Reprezentant UE, Javier Solana, se intalneste la bruxelles cu liderul libian, Muammar alQadhfi; - 1 mai, intra in vigoare Tratatul de Aderare cu cei 10 noi membrii UE - Cipru, Republica Ceha, Estonia, Letonia, Lituania, Malta, Polonia, Slovacia, Slovenia si Ungaria; - 3 mai, www.uniuneaeuropeana.go.ro, dupa 2 ani si jumatate de functionare, se transforma in www.europeana.ro; - 5 mai, Parlamentul European aproba in mod oficial lista cu numele celor 10 comisari proveniti din tarile aderante; - 28-29 mai, are loc la Guadalajara (Mexic) Summit-ul UE - America Latina si Tarile din Caraibe; 29 mai, are loc la Guadalajara Summit-ul Troica UE - Chile; - Are loc la Guadalajara si al doilea Summit UEMexic; - 1 iunie, intra in vigoare Acordul de Asociere dintre Uniunea Europeana si Republica Araba a Egiprului; - Comisia Europeana publica o Carte Verde cu privire la egalitatea si nediscriminarea in Uniunea Europeana largita; - 17-18 iunie, are loc la Bruxelles Consiliul European; - 22 iunie, are loc la Tokyo Summitul Japonia-UE; - 26 iunie, are loc la Dromoland Castle (Irlanda) Summit-ul UE-SUA; - 29 iunie, are loc la Bruxelles intalnirea sefilor de stat si de guvern din tarile membre UE. Este nominalizat primul ministru portughez Jos Manuel Duro Barroso drept presedinte al viitoarei Comisii Europene, Javier Solana este numit Secretar General al Consiliului si Inalt reprezentant pentru PESC iar Pierre de Boissieu drept adjunct al Secretarului General. S-a luat si decizia ca javier Solana sa devina Ministrul de Externe al UE din momentul in care Constitutia UE va intra in vigoare; - 1 iulie, Olanda preia presedintia Consiliului Uniunii Europene; - 8 iulie, are loc la Haga (Olanda) Summit-ul UE-Ucraina; - 20 iulie, noul Parlament European il alege pe Josep Borrell Fontelles drept presedinte al sau; - 20-23 iulie, are loc prima sesiune plenara al celui de-al saselea Parlament European ales in mod direct, sub presedintia celui mai batran dintre membrii sai, Giovanni Berlinguer; - 22 iulie, Parlamentul European aproba numirea lui Jos Manuel Barroso drept presedinte al Comisiei Europene; - 12 august, presedintele desemnat al noii Comisii Europene, Jos Manuel Barroso, a anuntat modul in care sunt repartizate portofoliile viitorilor comisari europeni din echipa sa; - 27 august, Comisia Europeana deschide un nou Birou de Legatura la Pristina (Kosovo); - 14 septembrie, are loc prima intalnire a Consiliului de Asociere si Stabilizare intre UE si Fosta Republica Iugoslava a Macedoniei;

68

- 27 septembrie - 8 octombrie, are loc in Parlamentul European audierea persoanelor nominalizate pentru posturile de comisar european; - 11 octombrie, UE si Tadjikistan semneaza in Luxembourg un Acord de Parteneriat si cooperare; - 26 octombrie, presedintele desemnat al Comisiei Europene isi retrage lista de propuneri privind posturile de comisari europeni. - 29 octombrie, sefii de stat si de guvern, precum si ministrii de externe ale tarilor UE, semneaza la roma Tratatul instituind o Constitutie pentru Europa; - 4-5 noiembrie, are loc la Bruxelles Consiliul European. Se concentreaza pe problematica Agendei Lisabona; - 8 noiembrie, are loc la Haga Summitul UE-India; - 18 noiembrie, Parlamentul European aproba noua Comisiei Barroso, rezultatul fiind de 449 de voturi pentru, 149 impotriva si 82 de abtineri; - 20-25 noiembrie, are loc la Haga a opta sesiune a Adunarii comune Parlamentare UE-ACP; - 23 noiembrie, are loc la bruxelles o intalnire a Consiliului de Cooperare Comun UE - Africa de Sud; - 25 noiembrie, are loc la Haga Summit-ul UERusia.

69

70

BIBLIOGRAFIE SELECTIVA

Albu Cornel; Andreescu Eugen; Carata Viorel - Piata comuna si perspectiva anului 2000, Bucuresti, 1993 Arvatu Cristina, Ionescu Daniela, Lucinescu Ioan Codrut, Cinca Sanda, Luca Ruxandra, Campean Calin Romania si Uniunea Europeana. Cronologie istorica, Editura Institutului de Stiinte Politice si Relatii Internationale, Bucuresti, 2004. Avram Ion - Uniunea Europeana si aderarea Romaniei, Editura Sylvi, Bucuresti, 2001. Barbulescu Iordan Gheorghe - De la Comunitatile Europene la Uniunea Europeana, Editura Trei, Bucuresti, 2001. Barbulescu Iordan Gheorghe - UE de la national la federal, Editura Tritonic, Bucuresti, 2005. Barbulescu Iordan Gheorghe - UE de la economic la politic, Editura Tritonic, Bucuresti, 2005. Brsan Corneliu - Drept institutional comunitar, note de curs predate n anul de nvatamnt 1993-1994 studentilor de la Facultatea de Drept, Bucuresti. Brzea Cezar - Politicile si institutiile Uniunii Europene, Editura Corint, Bucuresti, 2001 Brsan Maria - Integrarea economica europeana, vol. I, Introducere n teorie si practica, Ed. Carpatica, Cluj-Napoca, 1995. Bertrand Christoph - Europa in balanta,Clavis, Bucuresti, 1996 Bibere O. Uniunea Europeana ntre real si virtual, Bucuresti, Ed. All, 1999; Documente de baza ale comunitatii si Uniunii Europene, Iasi, Ed. Polirom, 1999; Tratatul Uniunii Europene. Tratatul de la Maastricht asupra Uniunii Europene, Bucuresti, Ed. Lucretius, 1997. Brague Rmi - Europa, calea romana, Editura Idea Design & Print, Cluj, 2002. Brdescu Faust - Europa unit, Editura Majadahonda, Bucuresti, 2000. Burban Jean Louis Parlamentul European, Bucuresti, Ed. Meridiane, 1999. Cairns Walter - Introducere n legislatia Uniunii Europene, Editura Universal Dalsi, 2001. Carp Radu - Proiectul politic european, de la valori la actiune comuna, Editura Universitatii din Bucuresti, Bucuresti, 2006; Cezar Basno; Dardac Nicolae - Integrarea monetar-bancar european, Editura Didactica si Pedagogica, Bucuresti, 2001. Calinoiu Constanta; Vedinas Verginia - Teoria functiei publice comunitare, Bucuresti, Ed. Lumina Lex, 1999. Cioculescu Aristide Racordarea economiei Romaniei la piata unica europeana, Editura Apimondia, 2002. Cociuban Aristide Extinderea Uniunii Europene si Romnia, Editura Apimondia, Bucuresti, 2002. Cociuban Aristide - Piata unica europeana - cele patru libertati fundamentale, ESEN-2, IEM, Bucuresti, 2002. Constantinescu Mihai; Nicolae Serban; Amzulescu Marius - Parlamentele europene, Editura Fundatiei Romnia de maine, Bucuresti, 2003. Cowles Maria Green; Smith Michael - Starea Uniunii Europene, Vol. 5, Risc, reforma, rezistenta, relansare, Editura Club Europa, Bucuresti, 2002. 71

Darie Nicolae - Uniunea Europeana. Constructie. Institutii. Legislatie. Politici comune. Dezvoltare, Editura Matrix Rom, Bucuresti, 2001. Dianu Daniel; Vrnceanu Radu - Romnia si UE, Inflatie, balanta de plati, crestere economic, Editura Polirom, Iasi, 2002. Dnila Nicolae - Euro - bipolarizarea monetar, Editura Economic, Bucuresti, 1999. Defarges Moreau Philippe - Institutiile europene, Editura Amarcod, Timisoara, 2002. Deleanu Sergiu - Drept comunitar al afacerilor, Editura Servo-Sat, Arad, 2002. Delureanu Stefan Geneza Europei comunitare, Bucuresti, 1999. Diaconu Nicoleta - Sistemul institutional al Uniunii Europene, Editura Lumina Lex, Bucuresti, 2001. Diaconescu Mirela - Asocierea Romaniei la Uniunea Europeana. Implicatii economice si comerciale, Editura Economica, Bucuresti, 2003. Diaconescu Mirela - Economie europeana, Editura Uranus, Bucuresti, 2004. Dobrescu Emilian M. - Integrarea europeana, Editura Academiei Romane, Bucresti, 1996. Dragos D.C. - Uniunea Europeana. Instituii. Mecanisme, Editura All Beck, Bucuresti, 2005 Duculescu Victor, Duculescu Georgeta - Justitia european, mecanisme, deziderate si perspective, Editura Lumina Lex, Bucuresti, 2002. Duculescu Victor - Dreptul integrarii europene. Tratat elementar, Editura Lumina Lex, Bucuresti, 2003. Dumitru Felicia - Constructia comunitara, Editura Biblioteca, Targoviste, 2004. Dutu Alexandru - Ideea de Europa si evolutia constiintei europene, Editura ALL EDUCATIONAL, Bucuresti, 1999. Dutu Mircea - Dreptul international si comunitar al mediului, Editura Economic, 1995. Dutu Mircea - Drept comunitar al mediului, Editura Economic, 1997. Eminescu Yolanda Dreptul de autor - Directive europene, Editura Lumina Lex, 1995. Epure Emilian - Romnia ntr-o Uniune European extins, Editura Tribuna Economic, Bucuresti, 2002. Ferrol Gilles, - Dictionarul Uniunii europene, Ed. Polinom, Iasi, 2001. Filipescu Ion P.; Fuerea Augustin - Drept institutional comunitar european, editia I (1994), a II-a (1996), a III-a (1997), a IV-a (1999), Editura ACTAMI, Bucuresti. Fontaine Pascal - Constructia europeana de la 1945 pana in zilele noastre, Institutul European, Iasi, 1998 Fuerea Augustin - Manualul Uniunii Europene, Editura ACTAMI, Bucuresti, 2001. Fuerea Augustin - Institutiile Uniunii Europene, Editura Universul Juridic, Bucuresti, 2002; Fuerea Augustin - Drept comunitar european. Partea general, Editura ALL Beck, Bucuresti, 2003; Fuerea Augustin - Drept comunitar al afacerilor, Editura Universul Juridic, Bucuresti, 2003; Gabor Gabriela (coord) - Identitate romaneasca si integrare europeana, Editura Ars Docendi, Bucuresti, 2003. Geana Elena-Zenovia - Surse de informare privind Uniunea Europeana, Institutul European din Romania, Bucuresti, 2003. Georgiu Grigore - Identitate si integrare, Editura institutului de Teorie Social, 2001. 72

Gheorghe Cristian - Drept comercial comunitar, Institutii drept comunitar din perspectiva dreptului roman, Editura Logisticon, Bucuresti, 2005. Ghica Luciana-Alexandra (coord.) - Enciclopedia Uniuni Europene, Editura Meronia, 2005. Gilca Costel - Reorganizarea intreprinderilor. Analiza dispopzitiilor noului cod al muncii in raport cu legislatia si jurisprudenta europeana, Editura Rosetti, Bucuresti, 2005. Gilca Costel Indrumar de drept social roman si european. Dreptul muncii, dreptul securitatii sociale, Editura Rosetti, Bucuresti, 2005. Girardet Raoul - Apararea Europei, Institutul European, Isi, 2005. Gornig G., Rusu I.E. Dreptul Uniunii Europene, Editura C. H. Beck, Bucuresti, 2006; Gower Jackie; Redmond, John - Largirea Uniunii Europene. Perspective, Editura Club Europa, 2001. Guillaume Courty; Guillaume Devin - Constructia europeana, Editura C.N.I. "Coresi" SA, Bucuresti. Gyemant L. - Preistoria constructiei europene, Editura Efes, Cluj-Napoca, 1998. Gyula Fabian - Curtea de Justitie European. Instant de judecat supranational, Editura Rosetti, Bucuresti, 2002. Hen Christian; Lonard Jacques - Uniunea Europeana, Editura C.N.I. "Coresi" S.A., Bucuresti. Husar Al. - Ideea europeana sau noi si Europa. Istorie, cultura si civilizatie, Institutul European, Iasi, 1993. Idu Nicolae (coord) - Analiza comparativa a stadiului negocierilor in vederea aderarii la Uniunea Europeana a statelor candidate din Europa Centrala si de Est, Editura institutului European din Romania, Bucuresti, 2001. Ignat Ion, Uniunea Europeana. De la Piata Comuna la moneda unica, Editura Economica, Bucuresti, 2002. Iliescu Ion - Integrare si globalizare, viziunea romaneasca, Editura Presa Nationala, Bucuresti, 2002. Irimia Alexandru - Dimensiunea politico-economica a integrarii Romaniei in Uniunea Europeana, Academia de Studii Economice, Bucuresti, 2000. Irimia Horia - Bogati si saraci in Europa.Problema disparitatilor, Editura Mirton, Timisoara, 2006. Adrian Ivan, Uniunea European ntre interguvernamentalism i supranaOionalism. Tratatul instituind o ConstituOie pentru Europa, n Europa 2005. unitate n diversitate, Ion Bulei (ed.), 2005, p.74-93; Cristina Vohn, Dimensiunea constituOional a construcOiei europene: cteva consideraOii, n Europa 2005, p. 93-111; Jinga Ion - Uniunea Europeana, realitati si perspective, Ed. Lumina Lex, Bucuresti, 1993. Jinga Ion; Popescu Andrei - Integrarea Europeana Dictionar de termeni comunitari, Ed. Lumina Lex, Bucuresti, 2000. Lefter Cornelia - Drept comunitar institutional, Editura Economic, Bucuresti, 2001. Leicu Corina - Drept comunitar, Ed. Lumina Lex, Bucuresti, 1998. Leicu Corina; Leicu Ioan - Institutiile comunitare, Ed. Lumina Lex, Bucuresti, 1996. Leonard Dick Ghidul Uniunii Europene, Editura Teora, Bucuresti, 2001.

73

Luca Ruxandra, Stefanescu Marian, Ionescu Daniela, Cinca Sanda, Lucinescu Codrut Ioan, Campean Calin, Arvatu Cristina, Jora Lucian, Dungaciu Dan, Pantelimon Cristi, Buruiana Claudia, Iamandi Rodica - Romania si integrarea euroatlantica, Editura Institutului de Stiinte Politice si Relatii Internationale, Bucuresti, 2004. Lutas Mihaela - Integrarea economic european, Editura Economic, Bucuresti, 1999. Marin Liviu Integrarea Europei n Romnia, Editura Fundatia Eurisc, Bucuresti, 2001. Lutas Mihaela - Integrarea economica europeana, Ed. Economica, Bucuresti, 1999. Manolache Octavian - Drept comunitar, Ed. All, Bucuresti, 1996; - Regimul juridic al concurentei n dreptul comunitar, Ed. All, Bucuresti, 1998; - Drept comunitar, vol. I (Institutii comunitare), vol. II (Cele 4 libertati fundamentale; Politici comunitare), vol. III (Justitia comunitara), Ed. All, Bucuresti. Marcu Viorel - Drept institutional comunitar, Ed. Nova, Bucuresti, 1994, 2001. Marga Andrei - Filozofia unificarii europene, colectia Studii europene, bibl. Apostrof, ClujNapoca, 1995. Marin Gheorghe (coord.) - De la Roma la Amsterdam via Maastricht, Editura Independenta Economic, Brila, 1999. Marinas Laura - Economia Uniunii Europene, Luceafarul, Bucuresti, 2002. Marinas Laura - Sistemul de guvernare al Uniunii Europene, Master Program on European Affairs, Bucuresti, 2003. Marinescu Virginia, Marinescu Gheorghe Emil - Uniunea Europeana: proiect si devenire, Editura Antet, Bucuresti, 2002. Mathijsen Pierre - Compediu de drept european, Editura Club Europa, Bucuresti, 2002. Mazilu Dumitru - Integrarea europeana. Drept comunitar si institutii europene, Ed. Lumina Lex, Bucuresti, 2001. Mihaila Marian; Suciu Carmen; Stan Dan - Drept institutional comunitar, Editura Lumina Lex, Bucuresti, 2002. Miron Dumitru; Paun Laura; Dima Alina; Bajenaru Violeta; Savoiu Ovidiu Economia integrarii europene, Editura ASE, Bucuresti, 2001. Motoc Iulia - Uniunea Europeana: dreptul si politica extinderii spre Est, Editura Paideia, Bucuresti, 2001. Munteanu Roxana - Drept european: evolutie, institutii, ordine juridica, Ed. Oscar Print, Bucuresti, 1996. Munteanu Stefan - Aspecte filosofico-juridice implicate de procesul integrarii europene, Editura Tehnopress, Iasi 2005. Muraru Ioan, Tanasescu Simina Elena, Iancu Gheorghe, Deaconu Stefan, Cuc Mihai Horia - Cetatenia europeana, Editura All Beck, Bucuresti, 2003. Nastase Adrian - Organizatii internationale, Universitatea "Valahia", Targoviste, 2000. Nstase Adrian (coord) - Romnia si viitorul Europei, Editura monitorul Oficial, Bucuresti, 2001. Nastase Adrian - Europa Quo Vadis ?, Regia Autonoma Monitorul Oficial, Bucuresti, 2003. Neagu Victor - Romania. Charta Europeana a spatiului rural, Editura ceres, Bucuresti, 1996. Nechita Vasile - Integrarea europeana, Editura desteptarea, Bacau, 1996. Nistor Valerica - Drept social european, Editura Lumina Lex, Bucuresti, 2004.

74

Pascariu Gabriela Carmen - Uniunea Europeana, Politici si piete agricole, Ed. Economica, Bucuresti, 1999. Paun Ciprian Adrian - Die Unionsbuergerrechte (Drepturilor cetatenilor Uniunii Europene), Editura Presa Universitara Clujeana, Cluj-Napoca, 2003. Paun Nicolae; Paun Ciprian Adrian - Istoria Constructiei europene, EFES, ClujNapoca, 2000. Paun Nicolae; Paun Ciprian Adrian; Ciceo Georgiana - Europa Unita, Europa Noastra, Editura Presa Universitara Clujeana, Cluj-Napoca, 2003. Nicolae Paun, Paun Adrian Ciprian, Comanescu Albu Radu, Petrescu Roxana, Miscoiu Sergiu, Domuta Dorin - Institutiile Uniunii Europene, Editura Fundatiei pentru Studii Europene, Cluj, 2004. Paun Nicolae - Bani si banci in structuri europene, Editura Apostrof, Cluj-Napoca, 1995. Paun Nicolae - Istoria constructiei europene. Epoca postbelica, Editura Fundatiei pnetru Studii Europene, 1996. Paun Nicolae - Constructia europeana moderna, EFES, Cluj-Napoca, 1997. Paun Nicolae - Istoria constructiei europene, EFES, Cluj-Napoca, 1999. Paus Viorica A. - Probleme actuale ale integrarii culturale, Ed. Semne, 2000. Pelkmans Jacques - Integrare Europeana, Metode si Analiza Economica, IER, Bucuresti, 2003. Petrescu Oana-Mariuca, Programul de finantare PHARE, Editura All Beck, Bucuresti, 2004. Pinder John - Uniunea Europeana. Foarte scurta introducere, Editura BIC ALL, Bucuresti, 2005. Pirnea Vasile - Dimensiunea de securitate si aparare a Uniuni Europene, Editura Centrului TehnicEditorial al Armatei, Bucuresti, 2005 Popescu Andrei; Jinga Ion - Organizatii europene si euroatlantice, Ed. Lumina Lex, Bucuresti, 2001. Popescu Andrei, Nicolae Voiculescu - Drept social european, Editura Fundatiei Romania de Maine, Bucuresti, 2004. Popescu Andrei - Relatiile de munca. Practica europeana, Editura Tribuna economica, Bucuresti, 1998. Popescu Corneliu Liviu - Autonomia local si integrarea european, Editura All Beck, Bucuresti, 1999. Popescu Mariana Roxana; Dumitrascu Mihaela Augustina; Fuerea Augustin - Drept comunitar european, Caiet de seminar, Editura ProUniveristaria, Bucuresti, 2004. Pordea G.A. Unificarea Europeana (Problematica Europei Unite), Ed. Europa Nova, 1995. Predescu Bianca - Drept institutional comunitar, Ed. Cardinal, Craiova, 1995. Prisacaru Gheorghi - Romania spre Uniunea Europeana: oportunitati, dileme, aspiratii, Editura Nicolescu, Bucuresti, 2001. Prisecaru Petre - Teoria integrarii economice europene, Editura Sylvi, Bucuresti, 2001 Prisecaru Petre - Guvernanta Uniunii Europene, Editura Economica, Bucuresti, 2005. Prisecaru Petre (coord.) - Piata unica europeana si impactul politicilor comunitare, ESEN-2, INCE, CIDE, Bucuresti, 2001.

75

Prisecaru Petre - Piata interna unica - Cele 4 libertati fundamentale, POLITEIA SNSPA, 2003. Prisecaru Petre; Idu Nicolae, Reforma constitutionala si institutionala a Uniunii Europene, Editura Economica, Bucuresti, 2003. Prisecaru Petre (coord.), Baltatu Laurentiu, Iordache Lucia, Stanculescu Ecaterina, Idu Pompilia, Papatulica Mariana, Caraiani Gheorghe - Politici comune ale Uniunii Europene, Bucuresti, Editura economica, 2004. Prodi Romano - O viziune asupra Europei, Editura Polirom, 2001. Profiroiu G.; Marius Alina - Introducere n realitatile europene, Ed. Economica, Bucuresti, 2000. Profiroiu Marius; Popescu Irina Politici europene, Editura Economica, Bucuresti, 2003. Puscas Vasile - Negociind cu Uniunea Europeana, Editura Economica, Bucuresti, 2003. Raducanu Viorica, Dumitru Felicia, Croitoru Gabriel - Politici ale Uniunii Europene, Editura Biblioteca, Targoviste, 2004. Savu Victoria Dana - Integrarea europeana, Editura Oscar Print, Bucuresti, 1996. Savu Dana Victoria - Integrarea europeana: dimensiuni si perspective, Ed. Oscar Print, Bucuresti, 1997. Savu Tiberiu Gabriel - Societtile comerciale si acquis-ul comunitar, Editura Tribuna Economic, Bucuresti, 2001. Silasi Grigore - Integrarea monetara europeana. Intre teorie si politica, Orizonturi Universitare, Timisoara, 1998. Silasi Grigore - Uniunea Europeana sau noua "Comedie" Divina, Editura Orizonturi Universitare, Timisoara, 2004. Silasi Grigore, Stanc Adina, Sava Vasile - Dinamica europeana. Glosar, Editura Orizonturi Universitare, Timisoara, 2001. Simion Eugen (coord) - Probleme ale integrarii Romaniei in Uniunea Europeana: cerinte si evaluari: lansarea oficiala a Programului de cercetare, Academia Romana, Bucuresti, 2002. Smith Karen E. - Politica externa a Uniunii Europene, Editura TREI, Bucuresti 2004. Stanciulescu Gabriela; Androniceanu Armenia - Sisteme comparate de administratie public european, Editura Economic, Bucuresti, 2001. Stoica Camelia - Libera circulatie a persoanelor n Uniunea Europeana, Editura Oscar Print, Bucuresti, 2001. Stoica Cristiana I.; Webster Janice H. - Avocatul romn n sistemul de drept european, Editura All, Bucuresti, 1997. Suta Nicolae - Integrarea economica europeana, Ed. Economica, Bucuresti, 1995. Stefanescu Brndusa - Curtea de justitie a Comunitatilor europene, Ed. Stiintifica si Enciclopedica, Bucuresti, 1979. Soica I. Cristiana; Webster H. Janice - Avocatul romn n sistemul de drept european, Editura ALL, Bucuresti, 1997. Szasz Andre - Calea unificarii monetare a Europei, Editura Pandora-M, Targoviste, 2002. Teleaga Constantin - Armonizarea legislativa cu dreptul comunitar in domeniul dreptului civil, Editura Rosetti, Bucuresti, 2005.

76

Toader Camelia - Aquis-ul comunitar n domeniul dreptului privat. O sintezn Editura ALL BECK, Bucuresti, 2002. Tudoroiu Theodor - Tratatul Uniunii Europene, Ed. Lucretius, Bucuresti, 1997. Tinca Ovidiu - Drept comunitar general, Ed. Didactica si Pedagogica, Bucuresti, 1999. Tinca Ovidiu, Drept social comunitar Editura Lumina Lex, Bucuresti, 2002. Tsoukalis Loukas - Noua economie europeana revizuita, Editura Arc, Chisinau, 2000. Tsoukalis Loukas - Ce fel de Europa ?, Editura Bic All, Bucuresti, 2005 Urwin Derek Dictionar, Istorie si politic european 1945-1995, Institul European, Iasi, 2000. Vass Andreea Protectionismul European. Implicatii asupra Romaniei, Editura Economica, Bucuresti, 2004. Vese Vasile; Ivan Adrian - Tratatul de la Nisa, Editura Dacia, Cluj Napoca, 2001. Voicu Marin - Drept comunitar. Teorie si jurisprudent, Editura Ex Ponto, Constanta, 2002. Voicu Marin - Politicile comunitare in Constitutia Uniunii Europene, Editura Lumina Lex, Bucuresti, 2005. Voiculescu Nicolae - Drept si institutii sociale internationale, Editura Pan-Publishing House, Bucuresti, 1997. Voiculescu Nicolae - Drept comunitar al muncii, Editura Rosetti, Bucuresti, 2005. Wallace Helen; Wallace William - Procesul politic in Uniunea Europeana, Editura ARC, Chisinau, 2004. Zlatescu Irina Maria; Demetrescu Radu C. - Drept institutional european, Ed. Olimp, Bucuresti, 1999. Zlatescu Irina Maria; Demetrescu Radu C. - Drept institutional european si politici comunitare, Editura "Calistrat Hogas", Bucuresti, 2001. Zlatescu Irina Moroianu; DemetrescuRadu C. Prolegomene la un drept institutional comunitar, Editura Economica, Bucuresti, 2003. Zorgbibe Charles Constructia europeana. Trecut, prezent, viitor, Ed. Trei, Bucuresti, 1998. Revista romana de drept comunitar, 1/2003, septembrie-octombrie, Editura Rosetti, Bucuresti, 2003. Revista romana de drept comunitar, 2/2003, noiembrie-decembrie, Editura Rosetti, Bucuresti, 2003. Revista romana de drept comunitar, 1/2004, ianuarie-martie, Editura Rosetti, Bucuresti, 2004. Revista romana de drept comunitar, 2/2004, aprilie-iunie, Editura Rosetti, Bucuresti, 2004. Revista romana de drept comunitar, 3/2004, iulieseptembrie, Editura Rosetti, Bucuresti, 2004. Revista romana de drept comunitar, 4/2004, octombriedecembrie, Editura Rosetti, Bucuresti, 2004. Revista romana de drept comunitar, 1/2005, ianuarie-martie, Editura Rosetti, Bucuresti, 2005. Revista romana de drept comunitar, 2/2005, aprilie-iunie, Editura Rosetti, Bucuresti, 2005

77

www.europa.eu.int - www.infoeuropa.ro - www.euractiv.com

78