1

JOCURI DE PREZENTARE
Sunt niste jocuri foarte simple care permit un prim contact si o apropiere. Este vorba de niste jocuri cu scopul de a afla numele si o anumit caracteristic minim a fiecrui participant. Cnd participanii nu se cunosc, acesta este primul pas pentru crearea unui grup ce lucreaz dinamic si destins. De obicei, evaluarea nu este necesar. Ea poate fi fcut doar pentru a putea observa la sfrsit diferena ntre aceast form de contactare cu un grup si frigiditatea altor moduri de iniiere a activitilor ori de a ne prezenta. 2

Iniialele calitilor 1.01

rimea grupului! "#$%# participani &imp! "' minute ateriale! nimic ()*EC&*+E , permite cunoasterea numelor participanilor si a crea de la nceput o atmosfer plcut. -.(CED/.0 1iecare si spune numele si dou caliti pozitive ce l caracterizeaz a cror denumire crora ncepe cu aceleasi iniiale ca si numele. De e2emplu! -etru ,ng3el 4 plcut si amabil. 1iecare vorbeste cnd i vine rndul, nu prea repede, pentru ca ceilali s aib timp s$i memorizeze numele. E+,5/,.E Se poate ncepe de e2emplu cu ntrebarea! Cum v$ai simit fiind 6obligai6 de a gsi si de a prezenta dou caliti de$ale voastre7

Trenul numelor 1.02

rimea grupului! "#$%# participani &imp! "' minute ateriale! nimic ()*EC&*+E , nsusi numele participanilor n grup ntr$o form dinamic si integrant. -.(CED/.0 &oi juctorii stau ntr$un cerc. /n juctor este 8locomotiva8, simulnd sunete si miscri respective, mergnd n cerc pn se opreste n faa unei persoane si dac i cunoaste numele, l pronun tare, fcnd simultan gesturile unui semafor cu bariere de la trecerea cii ferate. ,poi se ntoarce cu spatele spre participant si l prinde de mini, ca un nou vagon. -ornind mpreun, se deplaseaz n cerc pn la un alt participant. &ot 6ec3ipajul6 strig numele persoanei ce se integreaz si si continu drumul. 9ocul se termin odat cu epuizarea numrului de juctori. :(&E ;n cazul unui grup mai numeros, se poate introduce un numr limit de 6v6, de fiecare data persoana de la capt detasndu$se de ceilali. 3

unt !n"r#o$tit $i nimeni nu%mi cunoa$te $ecretul 1.0&

rimea grupului! "#$%# participani

&imp! "' minute ateriale! scaune cu unul mai mult dect numrul de participani ()*EC&*+E , afla toate numele, de a <anima8 si de a destinde grupul. -.(CED/.0 9ocul trebuie s se desfsoare ntr$un ritm rapid. &oi se aranjeaz n cerc, lsnd un scaun liber. Cel ce sede la stnga acelui scaun, se aseaz repede pe el spunnd 6sunt ndrgostit6= urmtorul, la rndul su, ocup scaunul liber din stnga sa spunnd 6si iubesc6= urmtorul ocup scaunul eliberat spunnd 6fr a spune cuiva6= cel ce urmeaz, asezndu$se pe scaun, numeste persoana sau numele unei persoane din cerc, care fuge spre a se aseza pe scaunul liber. Cele dou persoane ce sed lng persoana c3emat vor ncerca >gingas? s nu$i pemit s se scoale. 9ocul continu, n ambele cazuri, cu persoana din stnga scaunului liber.

Cutia cu $ur'ri(e 1.0) *rimea #ru'ului+ 10%&0 participani

&imp! "' minute ateriale! nimic ()*EC&*+E , nsusi rapid si dinamic numele tuturor participanilor. -.(CED/.0 &ot grupul se aranjeaz n cerc. Cineva se ridic si$si spune numele! 6Sunt i3ai6. ,poi prezint patru persoane ce sed la stnga sa, ncepnd cu cea mai ndeprtat! 6+asilc, *onel, aria, @eorge6. Dup ordinea n care au fost prezentate, persoanele numite se ridic si se aseaz la loc, deodat, crend impresia unei cutii cu surprize. ,poi, persoana din dreapta lui i3ai, face acelasi lucru. :(&E ;n concordan cu vrsta participanilor si a numrului acestora, se pot prezenta mai muli sau mai puini juctori de fiecare dat. 4

* mn,nc aici 1.0rimea grupului! "#$%# participani &imp! "' minute ateriale! nimic ()*EC&*+E , nsusi numele tuturor participanilor -.(CED/.0 &ot grupul formeaz un cerc. -rima persoan si spune numele 6m numesc :icu si m mnnc aici6, improviznd gestul, spre e2emplu pe cap. /rmtoarea persoan spune 6numele lui este :icu si l mnnc acolo6, scrpinnd capul lui :icu. ,poi continu cu propriul nume. 9ocul se nc3eie odat cu nc3iderea cercului. :(&E ;n dependen de mrimea grupului, se poate repeta aciunea in sens invers. :umele, c te bat ".#A rimea grupului! "#$%# participani &imp! "' minute ateriale! un rol de 3rtie sau un obiect similar >inofensiv? ()*EC&*+E

, nsusi numele persoanelor participante. -.(CED/.0 9ocul se desfsoar ntr$un ritm rapid. &ot grupul formeaz un cerc. Cineva merge n centru, cu ruloul de 3rtie. ( alt persoan din cerc spune un nume si respectivul individ trebuie s reuseasc s spun alt nume, naintea celui din centru. ;n caz contrar, 6primeste6 una >gingas? la cap si se sc3imb cu locurile. 9ocul continu, persoana din centru numind pe altcineva. 5

Jocul numelor 1.0.

rimea grupului! "#$%# participani &imp! "' minute ateriale! nimic ()*EC&*+E , nsusi numele tuturor juctorilor. -.(CED/.0 ,nimatorul precizeaz c scopul jocului este ca fiecare participant s se prezinte, asociind fiecrui nume cte un gest. El si spune numele si face un gest ce i$ar caracteriza personalitatea >de e2emplu! cnt la c3itar sau doarme, etc.? 9ocul e continuat de persoana din stnga sau dreapta animatorului, repetnd toate numele si gesturile anterioare. 9ocul continu pn au fost prezentate toate persoanele. Dup aceasta poate continua cu unele modificri. ,nimatorul face un gest ce caracterizeaz una dintre persoane. @rupul trebuie s$si aminteasc numele. -ersoana numit face acelasi lucru. ,nimatorul spune numele cuiva, iar grupul trebuie s repete gestul acelei persoane. :(&E ;n locul gesturilor se pot folosi calificative pe care si le inventeaz participanii. ingea fierbinte ".#B rimea grupului! "#$%# participani &imp! "' minute ateriale! o minge, sau un alt obiect pentru a$l putea arunca ()*EC&*+E , cunoaste numele participanilor. , iniia cunoasterea reciproc n cadrul grupului. -.(CED/.0 9ocul trebuie s se realizeze ct mai repede posibil. ingea e foarte <fierbinte8 si <frige8. &oi stau, sau sed n cerc. ,nimatorul e2plic c persoana ce prinde mingea trebuie s se prezinte spunnd! numele >cum i$ar plcea s i se spun?, de unde vine, unele preferine, unele dorine. &oate acestea trebuie fcute ct mai repede posibil, pentru a nu se frige. *mediat ce s$a fcut prezentarea, mingea e aruncat mai departe. 9ocul continu pn cnd toate persoanele se vor prezenta. 6

/i 'lac 0ecinii ti 1 1.02

rimea grupului! "#$%# participani &imp! "' minute

ateriale! scaune cu unul mai puin dect numrul total al participanilor ()*EC&*+E , nsusi numele tuturor si de a petrece distractiv o perioad de timp. -.(CED/.0 9ocul trebuie s se desfsoare cu rapiditate. &oate persoanele sed n cerc. ,nimatorul >fr scaun? d semnalul de ncepere a jocului. Se apropie de o oarecare persoan din cerc si ntreab! C;i plac vecinii 78. Dac rspunsul e Cnu8, persoana respectiv va trebui s spun numele persoanelor ce i$ar plcea s vin lng ea. ;n timp ce Cvecinii actuali8 se sc3imb cu locul cu Cnoii vecini8, persoana din centru ncearc s ocupe unul dintre locurile temporar libere. Dac rspunsul e Cda8, grupul se deplaseaz cu un loc spre dreapta. -e msur ce grupul nainteaz, jocul se complic. Cnd urmtoarea persoan va spune Cda8 grupul se va misca cu un loc spre stnga. Cnd rsun al treilea Cda8, se sc3imb cu D locuri spre dreapta. ,poi, respectiv la stnga. -e urm, respectiv cu % la dreapta, etc. De fiecare dat persoana fr scaun >din centru? continu jocul. Conuri de brad "."# rimea grupului! "#$%# participani &imp! "' minute ateriale! nimic ()*EC&*+E , nsusi numele ntr$o form dinamic. -.(CED/.0 9ocul trebuie s se desfsoare rapid. &oi se plimb prin sal pn cnd animatorul strig o cifr. &rebuie s se formeze grupuri din numrul respectiv de persoane si acestea s$si spun numele n cadrul grupurilor formate. ,poi, persoanele se separ si se plimb din nou >aciunile se repet?. :(&E Este un joc foarte efectiv de prezentare pentru grupuri numeroase. 7 5mie$lmi "."" rimea grupului! "#$%# participani &imp! "' minute ateriale! scaune, cu unul mai puin dect numrul total al participanilor ()*EC&*+E , nsusi numele printr$un e2erciiu de miscare. -.(CED/.0 &oi se aseaz, formnd un cerc. ,nimatorul >fr scaun? ncepe jocul, apropiindu$se foarte repede de fiecare si spunnd! <lmi E lmi8 si persoana spune numele vecinului din dreapta. <cireas E ciresic8 si persoana spune numele vecinului din stnga. <zarzr E zrzrel8 si persoana si spune propriul nume. Dac cineva greseste, se sc3imb cu locul cu persoana din centru si jocul continu. E2ist posibilitatea de a spune Ccos cu fructe8, cnd toi trebuie s se sc3imbe cu locurile, iar persoana din centru, s ocupe unul dintre locurile temporar libere. Dup ce toi s$au asezat, trebuie ca fiecare s spun numele vecinilor si.

Ce mai 3aci 1 1.12

rimea grupului! "#$%# participani

&imp! "' minute ateriale! scaune, cu unul mai puin dect numrul total al participanilor ()*EC&*+E , nsusi numele participanilor si a crea o atmosfer distractiv. -.(CED/.0 9ocul trebuie s se deruleze rapid. El este nceput de persoana fr scaun. Ea se apropie de oricine si ntreab! CCe mai faci78. Cealalt persoan rspunde! C1oarte bine8. ai departe, persoana care sedea, se scoal de pe scaun si ambii merg prin afara cercului, n direcii diferite, pn una dintre persoane ajunge la locul liber. ,colo >stnd n picioare? la prima ntrebare se adaug CCum te c3eam78 sau CDe unde esti78. ;n timp ce se petrece aceasta, ceilali ncearc s se sc3imbe cu locurile, ocupnd scaunul liber si astfel sc3imbndu$i locul iniial. Dac cineva rmne de F$' ori consecutiv n picioare, poate ntreba Cce mai facei8. &ot grupul rspunde Cbine8, sc3imbndu$si locurile. 9ocul este continuat de persoana rmas fr scaun. 8

'ri4inul 1.1&
rimea grupului! "#$%# participani &imp! "' minute ateriale! scaune cu unul mai mult dect numrul total de participani ()*EC&*+E , nsusi numele si a dezvolta creativitatea juctorilor. -.(CED/.0 9ocul trebuie s se deruleze cu rapiditate. &oi se aseaz, formnd un cerc. 9ocul e nceput de persoana din stnga scaunului liber, prezentndu$se Csunt ... si vreau s fiu sprijinit de ... >numind alt persoan din grup?8. ,poi demonstreaz modul n care persoana respectiv s mearg pn la scaunul liber >dansnd, asezndu$se, srind etc.?. -ersoana numit poate recurge la ajutorul celor din jur pentru a ajunge la locul liber, dac consider aceasta necesar. 9ocul e continuat de persoana de la stnga locului liber.

Corul numelor 1.1)

rimea grupului! "#$%# participani &imp! "# minute ateriale! nimic ()*EC&*+E , nsusi numele participanilor -.(CED/.0 9ocul trebuie s se deruleze cu rapiditate. &oi se aseaz, formnd un cerc. ,nimatorul e n centru, n picioare. El se nvrteste si cu degetul indic spre cineva iar acela si spune numele su si nc a D persoane precedente, artndu$le cu degetul. Cnd greseste, trece n centru, continund el jocul. -ersoana din centru se poate misca repede, ncet, plimbndu$se, srind etc. :(&E 9ocul e prevzut naintea unei alte activiti. 9

A'lau(e 1.1rimea grupului! "#$%# participani &imp! "' minute

ateriale! nimic ()*EC&*+E , nsusi numele juctorilor tuturor si de a dezvolta simul ritmului. -.(CED/.0 &oi stau, formnd un cerc si animatorul bate ritmul! o lovitur din palme pe picioare, apoi una din palme, apoi duce mna dreapt peste umrul drept, degetul mare privind n jos si aceeasi miscare o repet cu stnga. ;n timp ce face miscarea cu mna dreapta si spune numele su, iar cnd repet aceeasi miscare cu mna stng, spune numele unei alte persoane. ,cea persoan menine ritmul, repetnd miscrile si prezentnd urmtoarea persoan. 9ocul continu pn ce toate persoanele sunt prezentate. :(&E .itmul si miscrile pot fi sc3imbate, cu includerea picioarelor etc.

Prin"e min#ea 5 1.16

rimea grupului! "#$%# participani &imp! "# minute ateriale! o minge, un disc sau un obiect similar ()*EC&*+E , nsusi numele. , stimula precizia lansrilor. -.(CED/.0 9ocul trebuie s decurg rapid. 9uctorii nu pot s sfideze cercul dac, nu sunt numii. Ei stau, formnd un cerc, iar o persoan st n centru cu obiectul ce trebuie aruncat. 9uctorul lanseaz obiectul n sus , spunnd un nume, intrnd n cerc. -ersoana numit trebuie s prind mingea, nainte ca aceasta s cad, repetnd apoi aciunile. 9ocul continu pn ce toate persoanele sunt prezentate. 10

Nume !nc'toare 1.1.

rimea grupului! "#$%# participani &imp! "# minute ateriale! nimic ()*EC&*+E , nsusi toate numele. -.(CED/.0 9uctorul formeaz un cerc. ,nimatorul ncepe, spunndu$si numele. /rmtorul, din dreapta, continu, repetnd numele animatorului si spune si numele su. /rmtorul repet numele anterioare, adugnd al su. @rupul poate ajuta. 9ocul continu pn cnd animatorul n cor, cu ntreg grupul, repet numele tuturor. :(&E 5a nume se poate aduga un gest ce caracterizeaz personalitatea fiecruia. -entru grupuri foarte numeroase, se pot repeta, de e2emplu, ultimele G$H nume.

* iu7e$ti 1 1.18
rimea grupului! "#$%# participani &imp! "# minute ateriale! scaune cu unul mai puin dect numrul total al participanilor ()*EC&*+E , nsusi numele tuturor. , crea o atmosfer de destindere.

-.(CED/.0 9uctorii formeaz un cerc. ,nimatorul se apropie de un juctor, ntrebnd numele. Dup aceasta l ntreab! C iubesti 78. Cellalt rspunde! CDesigur, dar mai iubesc si pe ...8. -ersoanele din stnga si din dreapta persoanei ntrebate si numite se sc3imb cu locurile. Cel ce nu va avea loc, va ncerca s se aseze. 9ocul e continuat de persoana rmas fr scaun. 11

9i'ici 1.12
rimea grupului! "#$%# participani &imp! "' minute ateriale! carioca >marIere, creioane colorate?, 3rtie adeziv sau 3rtie si clei >lipici? ()*EC&*+E , nsusi numele tuturor prin intermediul unor elemente vizuale. , dezvolta creativitatea si e2presivitatea plastic >artistic?. -.(CED/.0 1iecare participant, in afar de faptul c si scrie numele si cum i$ar plcea s fie numit n grup, face o caricatur, sau deseneaz ceva ce l$ar reprezenta. ;n timpul e2erciiului participanii nu pot s discute ntre ei si s$si arate desenele. Dup aceasta desenele sunt afisate, iar participanii ncearc s g3iceasc pe cine le reprezint acestea. :(&E -articipanii pot fi mprii pe grupuri care vor trebui s se reprezinte printr$un obiect anumit.

O7iectul ima#inar 1.20

rimea grupului! "#$%# participani &imp! "# minute ateriale! nimic ()*EC&*+E , nsusi numele tuturor. , stimula creativitatea. , practica limbajul non$verbal. -.(CED/.0 &oi formeaz un cerc. ( persoan ncepe, gesticulnd cu minile, pentru a e2plica grupului obiectul ce l va arunca >tot imaginar? persoanei a crei nume l spune. @esturile trebuie s descrie dimensiunile si utilizrile obiectului. 8.eceptorul8 descrie >cu minile? obiectul primit si spune numele persoanei de la care a primit obiectul sil transmite urmtorului participant. 1iecare poate aduga sc3imbri acestui obiect. :(&E (biectul primit poate fi numit. Corectitudinea presupunerii nu are importan. 12

*in#ea "e 'la4 1.21

rimea grupului! "#$%# participani &imp! D# minute ateriale! o minge ()*EC&*+E , nsusi numele tuturor. -.(CED/.0 -articipanii stau n picioare, formnd un cerc. ,nimatorul ncepe jocul, innd

mingea ntre picioare. ergnd cum poate, se apropie de alt persoan, prezentndu$se. ( transmite >fr a o atinge cu mna?. 9ocul continu pn toate persoanele se prezint. :(&E -entru grupuri numeroase se pot introduce cteva mingi.

Oameni ctre oameni 1.22

rimea grupului! "#$%# participani &imp! "' minute ateriale! nimic ()*EC&*+E , nsusi numele tuturor, permind un prim contact. -.(CED/.0 @rupul se separ n dou pri egale. Se formeaz D cercuri concentrice. -ersoanele din cercul interior stau cu faa la cele din cercul e2terior. -ersoanele din ambele cercuri se misc n direcii opuse, n ritmul unei muzici. 5a oprirea melodiei, perec3ile si dau minile si spun 6)un, sunt ...6. Dup ce s$au prezentat, cei din centru spun 6oameni ctre oameni6, care e semnalul pentru ca muzica s renceap, sc3imbnd direciile de miscare. 9ocul continu cu aceeasi dinamic, pn se nc3eie o rotaie complet. :(&E Este un bun joc de prezentare pentru grupuri foarte numeroase. 13

*in#ile "e 're(entare 1.2&

rimea grupului! "#$%# participani &imp! "' minute ateriale! trei mingi de diferite culori. ()*EC&*+E , nsusi numele tuturor si cteva date eseniale despre participani. -.(CED/.0 &oi participanii formeaz un cerc. ,nimatorul arunc prima minge, dup ce si$a spus numele. 1iecare care o primeste, o va arunca iarsi, spunnd numele su. Dup cteva minute, animatorul pune n joc a doua minge, aruncnd$o unui participant al crui nume trebuie s$l spun. ,cesta la, rndul su, arunc mingea unei alte persoane pe care o numeste. ,poi se lanseaz si a treia minge. 1iecare spune persoanei creia i arunc mingea o activitate care i place s fac. :(&E Se mai pot introduce mingi si cu alte ntrebri.

Ia%o "e%aici5 1.2)

rimea grupului! "#$%# participani &imp! "# minute ateriale! mingi micue sau bile de mrimea unei mingi de tenis ()*EC&*+E , nsusi numele tuturor ntr$un mod distractiv si dinamic. , destinde si a uni grupul. -.(CED/.0 ,nimatorul invit grupul s se aseze jos, formnd un cerc. Se e2plic obiectivul jocului ce const n a face mingea s treac pe sub fiecare participant, n cerc,

mpingnd$o cu clciele sau vrful picioarelor. ,nimatorul ncepe jocul, transmind mingea persoanei de la stnga sau dreapta sa, spunndu$i 6*a$o de$aiciJ6. -ersoana o primeste, repetnd miscarea si spunnd aceeasi propoziie, cu numele persoanei urmtoare. ;n acelasi timp, animatorul introduce nc o minge, de data aceasta, n alt direcie. &ot el 3otrste cnd ia sfrsit jocul. 14

*o(aica 1.2rimea grupului! "#$%# participani &imp! "'$D# minute KLteriale! fise, pioneze, o tabl, 3rtie, carioca ()*EC&*+E , mbunti comunicarea ntre participani. -.(CED/.0 ;naintea jocului animatorul adun numele tuturor participanilor. El amestec literele n numele fiecrui participant n asa fel ca s fie posibil de a le pronuna >e2! arcela E Celamar?. Dup aceasta se pregtesc fisele cu numele noi ale participanilor. &oate fisele se fi2eaz pe tabl si se acoper cu 3rtie. -e urm fisele sunt descoperite si participanii trebuie s gseasc numele lor pe tabl. ,nimatorul poate ncepe jocul, citind noul su nume cu voce tare.

Numele $cri$e 1.26

rimea grupului! "#$F# participani &imp! "'$D# minute KLteriale! 3rtie, carioca, scotc3 ()*EC&*+E , facilita cunoasterea reciproc si a crea o atmosfer prieteneasc. -.(CED/.0 1iecare participant va scrie numele su cu litere mari pe fis si o va lipi pe 3ain pe un loc vizibil. -articipanii creeaz un cerc si trebuie s memorizeze numele colegilor. Dup '$"# minute, fiecare participant va scoate fisa sa si o va transmite pe cerc, n direcia acelor ceasornicului, pn animatorul nu$i va ruga s se opreasc. -articipanii trebuie s rmn cu numele care aparin altor persoane. 5i se dau "# secunde pentru ca ei s gseasc purttorii adevrai ai numelor. Dup "# secunde, cei care au rmas cu numele strine trebuie s fug iar restul trebuie s$i prind si s$i adune n centrul cercului. .ugai$i ca ei s gseasc persoana necesar. E2erciiul se repet pn cnd fiecare participant nu va sti numele celorlali participani. 15

Eu 1.2.
rimea grupului! "# E %# participani &imp! "'$D# Minute KLteriale! 3rtie, carioca, scotc3. ()*EC&*+E , face cunostin cu membrii grupului. -.(CED/.0 1iecare participant primeste cte o foaie de 3rtie si o carioca. Ei trebuie s scrie numele lor n parte de sus a foii, iar mai jos s completeze afirmaia! <Eu sunt ...8 folosind A calificative >e2! eu sunt frumos, destept, flmnd, manager bun, ...?. &oate

calificativele trebuie scrise ntr$o coloni. -articipanii si lipesc pe piept foile lor cu ajutorul scotc3$ului. Dup aceasta, ei trebuie s citeasc reciproc inscripiile. Ei nu trebuie s foloseasc mult timp. Dup ce jocul se termin foile pot fi lipite pe perete.

Ta7ele in3ormaionale 1.28

rimea grupului! "#$%# participani &imp! %# minute KLteriale! 3rtie flip$c3art, carioca, scotc3 ()*EC&*+E , stimula participanii s fac sc3imb de informaie. -.(CED/.0 ,nimatorul lmureste grupului c participanii au posibilitatea de a crea un e2erciiu propriu cu ajutorul cruia ei vor putea afla mai multe informaii unii despre alii. .ugai$i s propun ntrebrile pe care ar dori s le adreseze celorlali participani. Spre e2emplu! - bucate preferate - lucrurile care nu v plac - crile care v pasioneaz - actorii preferai, prezentatorii -articipanii voteaz ntrebrile mai potrivite. ,nimatorul alege ' sau A variante care au acumulat cel mai mare numr de voturi. -articipanii primesc cte o coal de 3rtie flip$c3art si carioca. Ei trebuie s$si scrie numele n partea de sus a foii, ntrebrile n partea stng a foii si rspunsurile n partea dreapt. 1oile se lipesc participanilor pe spate. Ei trebuie s se deplaseze prin ncpere si s discute informaia citit. 16

Pre(entare 3r cu0inte 1.22

rimea grupului! "# E %# participani &imp! %# minute ateriale! 3rtie flip$c3art, carioca, scotc3 ()*EC&*+E , demonstra c oamenii pot comunica efectiv si fr cuvinte. -.(CED/.0 @rupul se separ n perec3i. Scopul acestui e2erciiu este prezentarea reciproc a membrilor perec3ilor. ,cest lucru trebuie fcut fr cuvinte. -articipanii pot folosi mimica, desene, semne, gesturi, semnale. 1iecare particpant are pentru aceasta D$% minute de comunicare nonverbal cu partenerul su. /lterior, oferii participanilor posibilitatea ca ei s g3iceasc ce a dorit s le spun pe cale nonverbal. E+,5/,.E -articipanii vor fi ntrebai ct de minuios ei s$au descris.

De'rin"erile 'e care le am eu $i "e'rin"erile "e care am ne0oie 1.&0

rimea grupului! "#$D' participani &imp! F'$A# minute ateriale! 3rtie flip$c3art, carioca, scotc3 ()*EC&*+E , stimula participanii s$si identifice calitile si neajunsurile lor.

-.(CED/.0 -articipanii trebuie s scrie pe o coal de 3rtie flip$c3art lista tuturor deprinderilor pe care le posed si domeniile n care doresc s se afirme. -articipanii trebuie s se gndeasc la ceva ce ei pot s fac cel mai bine. Dup aceasta ei trebuie s$si demonstreze deprinderea fr a folosi cuvinte. .estul grupului trebuie s g3iceasc despre ce deprindere este vorba. -e urm listele vor fi afisate pe perete si participanii le vor putea citi. E+,5/,.E Se pot discuta urmtoarele probleme! - numrul si diversitatea deprinderilor pe care le au participanii - oamenii au caliti pozitive si negative - componena total a deprinderilor n grup 17

Ocu'aie care !mi 'lac 1.&1

rimea grupului! "# E %# participani &imp! "# E F' minute ateriale! 3rtie flip$c3art, carioca ()*EC&*+E , ncuraja participanii s se cunoasc mai bine. -.(CED/.0 -articipanii trebuie s se deseneze pe sine nsusi pe o foaie de 3rtie. Dup aceasta, ei trebuie s$si gseasc perec3ea, s$i lmureasc desenul si s$i povesteasc de ce primeste plcere, ocupndu$se cu acest lucru specific. ;n continuare, fiecare perec3e se uneste cu alta si repet e2plicaia. -rocedura se poate repeta. E+,5/,.E Discuia se poate a2a pe ! - diversitatea lucrurilor pe care grupul le face - e2ist diferen ntre ocupaiile persoanelor de diferite se2e - ce au aflat participanii despre sine si ceilali

* cuno$c 7ine1 1.&2

rimea grupului! "#$%# participani &imp! F'$H# Minute KLteriale! 3rtie flip$c3art, carioca, scotc3 ()*EC&*+E , ajuta participanii s fie siguri n propriile fore. ,$i ajuta s fie constieni de propriile avantajuri si neajunsuri. -.(CED/.0 .ugai participanii s se deseneze n centrul unei foi de 3rtie. ;n partea de sus a foii, n colul stng ei trebuie s scrie cuvintele! <Ca persoan8. ;n colul drept trebuie s scrie! <Ca lucrtor8. Sub fiecare titlu participanii trebuie s scrie cte ' cuvinte care i determin cel mai bine ca persoane sau ca lucrtori. Sub desen ei trebuie s scrie lista lucrurilor care le plac si pe care le pot face bine. Desenul poate fi numit <Cele mai bune caliti ale mele8. Desenele se e2pun pe perete sau pe tabl. -articipanii trebuie s ia cunostin cu desenele afisate fr a discuta. Ei trebuie s g3iceasc cui aparine fiecare desen. De$asupra desenelor care au fost corect g3icite se va scrie numele persoanei. E2erciiul este discutat de tot grupul. Se vor crea % categorii, n dependen de urmtoarele callliti! personale, profesionale si de

comunicare. Se vor analiza ideile de constiin de sine, constiin de sine pozitiv, autoapreciere si autoacceptare. E+,5/,.E Se pot discuta urmtoarele probleme! - prerea despre sine este ceva nesc3imbtor dar si ea se poate sc3imba. De ce7 - cum influeneaz autoaprecierea asupra atitudinii fa de propria persoan7 1a de alte persoane7 1a de lucru7 - discutai desenele - v$a fost usor s facei e2erciiile7 - ce nouti ai aflat despre sine si despre alte persoane7 18 :(&E +ariante! N. -articipanii pot descrie neajunsurile lor si s deseneze ceva ce nu le place s fac ). -articipanii pot face lista a ' lucruri pe care nu pot s le fac foarte bine. Desenul poate fi numit <-artea mea opus8. C. OPQningul <Educaie gender8! participanii pot face lista lucrurilor care i caracterizeaz ca brbai sau femei. 19

Detecti0ul 1.&&
rimea grupului! "#$%# participani &imp! %#$A# Minute Kateriale! 3rtie flip$c3art, carioca ()*EC&*+E , face cunostin cu membrii grupului. -.(CED/.0 -articipanii trebuie s se separe pe perec3i. 1iecare va primi carioca si 3rtie. Ei trebuie s deseneze sase obiecte folosite de ei n ultimele % luni. .ugai$i s aleag acele desene care vor ajuta celorlali participani s cunoasc ceva despre ei >e2.! cineva care se ocup cu alpinismul va desena o sfoar, muzicantul E un instrument muzical?. 1iecare participant va avea posibilitatea s devin detectiv si s g3iceasc ct mai mult despre partenerul su. .ugai perec3ile s se prezinte reciproc. :(&E +ariante! N. ;n loc de a desena obiecte, participanii pot folosi A obiecte pe care le au la ei >c3ei, pi2uri, legitimaii?. <Detectivul8 studiaz aceste obiecte pentru a cunoaste ceva despre partener. ). Separai toi participanii pe grupuri mici, dup ce ele vor fi separate pe perec3i. Desenele si obiectele de asemenea pot fi artate ntregului grup.

Eu am $ecrete 1.&)
rimea grupului! "#$%# participani &imp! D#$%# Minute KLteriale! 3rtie flip$c3art, carioca ()*EC&*+E , stimula prezentarea participanilor. -.(CED/.0

1iecare participant si va alege un partener pe care nu$l cunoaste prea bine. .ugai partenerii s formeze un cerc sau un semicerc si s afle numele sale, organizaia n care activeaz. De asemenea, ei trebuie s afle D$% <secrete8 pe care nu le cunoaste mai mult nimeni. .ugai participanii s$si prezinte partenerul si unul din <secretele8 sale. 1iecare participant dispune de '# E A# de secunde pentru prezentare. 20

R,ul 0ieii 1.&rimea grupului! "#$%# participani &imp! F'$A# Minute KLteriale! 3rtie flip$c3art, carioca ()*EC&*+E , crea un mediu prietenos, a stimula ncrederea si sinceritatea. -.(CED/.0 -articipanii se vor separa pe perec3i. Ei vor discuta principalele momente si cele mai grele perioade din via >cte "# minute pentru persoan?. *nformaia primit de la partener trebuie desenat ca un <ru al vieii8. Dup aceasta, participanii prezint si lmuresc viaa partenerului su ntregului grup.

Portretul lucrului meu 1.&6

rimea grupului! "# E %# participani &imp! F' E A# minute ateriale! 3rtie flip$c3art, carioca ()*EC&*+E De a percepe individual si colectiv modul n care oamenii si vd lucrul lor sau locul n organizaie. -.(CED/.0 .ugai participanii s se deseneze si, de asemenea, s deseneze locul lor n organizaie. Dup aceasta, rugai$i s se organizeze n grupuri mici si s descrie desenele lor. Stimulai discuiile n grupurile mici, folosind urmtoarele ntrebri! - cum v apreciai lucrul7 - cum v$ai adaptat7 - s$a sc3imbat n ultimul timp aceast concepie7 De ce7 - ce atitudine au fa de lucrul dumneavoastr clienii sau colegii7 @rupele mici trebuie s aduc la cunostina participanilor rezultatele lor si s prezinte concluziile fcute. 21

9a ce ne a$te'tm1 1.&.
rimea grupului! "# E %# participani &imp! F' E A# minute ateriale! 3rtie flip$c3art, carioca ()*EC&*+E , depista care teme, dup prerea participanilor, se vor discuta pe parcursul lucrului n RorI$s3opuri. -.(CED/.0 .ugai participanii s se gndeasc la urmtoarele ntrebri! - ce astept eu de la acest eveniment7 - ce mi va permite s obin acest lucru7 1iecare participant va trebui s gseasc D obiecte. 1iecare obiect trebuie s fie

asociat cu rspunsul la una din ntrebrile de mai sus > "' minute?. -articipanii trebuie s aduc aceste scrisori si s le pun n faa animatorului. 1iecare participant trebuie s prezinte obiectele grupului, rspunznd rapid la ntrebrile puse. E+,5/,.E ;ntrebai participanii ce informaie cunosc unii despre alii7 ,u interese comune7 Ce obiecte sunt importante pentru lucrul grupului7

Di3erii oameni : "i3erite $'erane 1.&8

rimea grupului! "#$%# participani &imp! F'$A# Minute KLteriale! 3rtie flip$c3art, carioca, scotc3 ()*EC&*+E , ajuta participanii s determine si s clarifice e2pectativele participanilor pentru un eveiment comun -.(CED/.0 1iecare participant din grup va scrie pe o bucat de 3rtie un lucru pe care se asteapt s$l primeasc de la RorI$s3op. .ugai participanii s creeze grupuri din F$ ' persoane si s discute asteptrile acestora, fcnd nsemnri despre asemnri si deosebiri si lmurind motivele. 1iecare grup va trebui s fac n dou colonie o list a asteptrilor sale. Colile mari de 3rtie vor fi e2puse pe perete sau pe tabl, iar participanii vor rspunde la urmtoarele ntrebri! - ct de reale sunt asteptrile acestea7 - au fost ndreptite toate asteptrile n timpul RorI$s3opului7 - ce factori au determinat acest lucru7 - este necesar de a face compromisuri7 22

Ima#inea 'ro'rie 1.&2

rimea grupului! "#$%# participani &imp! %#$A# minuute ateriale! 3rtie flip$c3art, carioca, model de prezentare, scotc3 ()*EC&*+E , stimula interaciunea grupului. , nelege asteptrile participanilor. -.(CED/.0 ;mpturii o foaie de flip$c3art n asa fel ca atunci cnd foaia va fi desfcut s se formeze patru ptrate. ;n aceste ptrate se vor scrie urmtoarele! - ptratul de sus din stnga! :umeleSdepartamentulSorganizaia - ptratul de sus din dreapta! *maginea proprie - ptratul de jos din stnga! De ce am nevoie - ptratul de jos din dreapta! Ce pot propune 5murii participanilor c unul din mijloacele de nelegere a imaginii proprii este desenarea sentimentelor, a emoiilor, simpatiilor, viselor etc. -articipanii trebuie s ia cte o foaie si o carioca si s completeze foaia. -entru aceasta vor avea ' minute dup care trebuie s se adune mpreun. -articipanii trebuie s lmureasc desenele lor grupului. 1iecare va avea la dispoziie cte D minute. E+,5/,.E 5a sfrsitul e2erciiului se va face o generalizare a necesitilor, imaginilor, calitilor. Stabilii legtura acestora cu scopurile si mersul seminarului.

Ai !nele$ "e$enul1 1.)0

rimea grupului! "#$D# participani &imp! F'$A# Minute KLteriale! carioca, foarfece, clei, ziare, reviste ()*EC&*+E , stimula constientizarea de ctre participani a propriei persoane si a partenerilor. -.(CED/.0 1iecare participant va avea o foaie de 3rtie si o carioca. Ei trebuie s separe n dou foile printr$o linie perpendicular si s scrie n partea de sus a fiecrei jumti! <,cesta sunt euJ8 si <,cesta este viitorul meuJ8. -articipanii vor tia fotografiile, cuvintele, desenele si frazele despre ei si despre viitorul lor. -entru partea cu denumirea <,cesta sunt euJ8, e2emplele pot s includ trsturi fizice, pri ale corpului, 3aine, 3obbT, succese, trsturi ale personalitii etc. &oate aceste lucruri trebuie s fie lipite ntr$un singur loc, formnd un colaj. -articipanii trebuie s prezinte colajele lor grupei. E+,5/,.E .ugai participanii s prezinte colajele lor grupului. ;ntrebri pentru discuie! - au fost folosite simboluri pozitive sau negative7 - a mai folosit cineva simboluri asemntoare7 :(&E +ariante! ". Desenai cu carioca D. &iai dou pri n jumtate, amestecai$le si apoi g3icii ce parte corespunde cu cealalt. 23

Cele7riti 1.)1
rimea grupului! "'$F# participani &imp! D#$%# Minute KLteriale! carioca, scotc3, foi ()*EC&*+E , stimula participarea individual n activitatea grupului. , ajuta participanilor s dezvolte abilitile comunicative si de colectare a informaiei. -.(CED/.0 ,nimatorul va face o list a persoanelor cunoscute sau care au o reputaie rea. 5ista trebuie s fie egal cu numrul participanilor. Celebritile pot s includ personaliti din diferite domenii. Dac animatorul cunoaste bine participanii, poate s asocieze fiecruia un nume al unei personaliti. :umele se scriu pe foi care se lipesc participanilor pe spate la sosirea lor. -articipanii pot s dea ntrebri la care se poate rspunde numai <da8 sau <nu8. ai mult nu se poate da nici o e2plicaie. E2erciiul continu pn toi sau aproape toi participanii au descoperit personalitatea celebritii sale. E+,5/,.E - ce tip de ntrebri a fost cel mai folositor7 - au fost oare semnele neverbale de ajutor7 - ce aflai despre ceilali cu ajutorul acestui e2erciiu7

'une a"e0rul 1.)2

rimea grupului! "#$%# participani &imp! %#$F# Minute

KLteriale! fise, carioca ()*EC&*+E , dezvolta energia grupului. -.(CED/.0 Se pregtesc fisele cu ntrebri! - ce poi face cel mai bine7 - ce programe &+ si radio i plac7 - dac ai fi cstigat "### de dolari cum i$ai fi c3eltuit - ce te face s zmbesti7 - cel mai fericit moment din viaa ta7 - ai dori s fii altcineva7 Cine7 - ce te$a bucurat astzi cel mai mult7 - cu ce te vei ocupa n urmtorii "# ani7 - despre ce ai minit n ultimul timp7 - ce te stimuleaz cel mai mult7 - ce te frustreaz7 - cnd ultima dat ai plns7 - ce te$a indispus pe parcursul ultimei sptmni7 -articipanii trebuie s creeze un cerc. 1isele trebuie puse pe podea, n centrul cercului, cu faa n jos. 1iecare fis are cte o ntrebare pe partea opus. Cnd va veni rndul, fiecare participant trebuie s ia fisa si s ncerce s rspund la ntrebare 24 ct se poate de sincer. Dac cineva se simte c nu este n stare s rspund la ntrebare spune Cpas8 si transmite fisa urmtoarei persoane. /nele din ntrebri vor provoca discuii. ;n dependen de ntrebare discuiile pot fi stimulate. :(&E ,ceast joac funcioneaz mai bine dac animatorul grupului de asemenea particip si rspunde la ntrebri sincer. De asemenea este foarte important ca caracterul ntrebrilor s corespund grupului dat. Dac n grup sunt persoane introvertite, ele trebuie convinse s participe. 25

Pantomima 1.)&
rimea grupului! "# E D' participani &imp! D# E %# Minute ateriale! nimic ()*EC&*+E , ncuraja cunoasterea reciproc a participanilor. -.(CED/.0 -articipanii trebuie s creeze un cerc si s se gndeasc despre o ocupaie pe care vor putea s o demonstreze prin intermediul pantomimei >e2.! sportivul poate imita fuga, muzicantul E interpretarea la un instrument?. 1iecare participant trebuie s imite ocupaia sa, iar fiecare va ncerca s$si aminteasc pantomima fiecrui juctor. ,nimatorul spune c participanii sunt gata s nceap e2erciiul, dar pn atunci fiecare are un minut pentru a practica pantomima sa. ;n continuare, procedura este urmtoarea! o persoan bate din palme, arat pantomima sa, apoi iarsi bate din palme si spune numele unuia din participani, artnd spre unul din participani. ,cesta continu, artnd la alt participant.

Dac a$ 3i animal1 1.))

rimea grupului! "' E %# participani &imp! "' E D# minute ateriale! nimic ()*EC&*+E , stimula cunoasterea reciproc a participanilor. -.(CED/.0 -articipanii trebuie s imite un animal. -entru a se pregti, participanilor li se ofer un minut. Ei formeaz un cerc. 9ocul poate fi nceput de animator care se plaseaz n centrul cercului, imitnd animalul si lmurind de ce a ales anume acest animal. E2erciiul este repetat de toi participanii. 26

;i$ele "i$'o(iiei 1.)rimea grupului! "' E %# participani &imp! D# Minute ateriale! fise, carioca, scotc3 ()*EC&*+E , rela2a grupul si a permite cunoasterea reciproc. , permite participanilor s vorbeasc despre sentimentele lor. -.(CED/.0 5a intrarea n ncpere, juctorii primesc o fis, o carioca si o bucat de scotc3. Ei trebuie s descrie dispoziia lor la moment. 1isa trebuie lipit de piept cu scotc3. -articipanii trec prin ncpere, privind fisa dispoziiei si punnd ntrebri. Dup aceasta, participanii trebuie s formeze grupe cu juctorii care au dispoziie asemntoare. -ermitei grupelor s discute ntre ele. 1iecare din ele poate scrie pe o fis dispoziia sa si s o lipeasc pe perete. :(&E E2erciiul poate fi variat prin intermediul scrierii altor lucruri pe fise.

<$e$te%i e#alul 1.)6

rimea grupului! "' E %# participani &imp! "# minute ateriale! fise de o culoare, carioca, reviste, clei ()*EC&*+E , separa participanii n grupuri pe anumite criterii. -.(CED/.0 -articipanii se separ n grupuri. Se alege domeniul >denumiri de flori, psri, ruri, ri, pesti etc.?. Se pregtesc fisele cu denumiri si se amestec. -articipanii trebuie s aleag cte o fis si s gseasc grupul su, artnd fisele restului grupului. 27

Co'acul 0ieii 1.).

rimea grupului! "# E F# participani &imp! F# minute ateriale! 3rtie flip$c3art si carioca ()*EC&*+E , ajuta participanii s mediteze despre propria lor via. -.(CED/.0

.ugai fiecare participant s deseneze <copacul vieii8! - .0D0C*:*5E reprezint familia din care provenim si influenele puternice care ne$au format ca personalitate - &/5-*:, reprezint viaa noastr actual! locul de lucru, familia, organizaia, miscarea din care facem parte. - 1./:UE5E reprezint sursele noastre de informaie E presa, radioul, televiziunea, crile, prietenii. - 1./C&E5E reprezint succesele noastre, proiectele si programele care le$am organizat, grupele ce le$am format si materialele produse. - /@/.** sunt speranele noastre pentru viitor.

Amintirile "in co'ilrie 1.)8

rimea grupului! "# E %# participani &imp! %# Minute ateriale! nimic ()*EC&*+E , face sc3imb de informaii cu membrii grupului. -.(CED/.0 -articipanii formeaz grupuir de % persoane. 1iecare participant trebuie s$si aminteasc ceva din copilrie si s povesteasc grupului. -entru relatare se acord % minute. :(&E -ersoanele care povestesc trebuie ncurajate. 28

<$e$te 'artici'antul 1.)2

rimea grupului! "# E %# participani &imp! %# Minute Kateriale! 3rtie si carioca ()*EC&*+E , spori interaciunea grupului la nivel personal cnd persoanele deja se cunosc. -.(CED/.0 1iecare participant va scrie pe trei foi de 3rtie caracteristicile personale sau trsturile fizice caracteristice care i identific. -articipanii nu trebuie s semneze foile. ,cestea se adun ntr$o cutie. 1iecare trebuie s e2trag din cutie trei foi si s gseasc posesorul caracteristicilor. :umele persoanei gsite trebuie scris pe foaie. Cnd sunt gsii toi participanii, foile pot fi citite ntregului grup.

< <$ii 'artenerul 1.-0

rimea grupului! "# E %# participani &imp! D# Minute ateriale! 3rtie si carioca ()*EC&*+E , oferi fiecrui participant posibilitatea de a face cunostin cu participanii. -.(CED/.0 -n la nceputul e2erciiului pregtii descrieri scurte a fiecrui participant >e2.! cineva urste cravatele, cineva are titlu stiinific, cineva a crescut ntr$un mediu anumit, etc.?. ;nscriei descrierea pe 3rtie si punei$o n cutie. -articipanii trebuie s ia cte o descriere din cutie si s gseasc persoana care corespunde descrierii. Cnd partenerii se gsesc reciproc, ei trebuie s se prezinte. Dac grupul nu este mare si a

rmas timp, fiecare participant poate s$si prezinte partenerul. 29

De$c=i(,n" $im7oluri 1.-1

rimea grupului! "# E%# participani &imp! %# Minute ateriale! fise, carioca, scotc3 ()*EC&*+E , afla lucruri noi despre membrii grupului. -.(CED/.0 1iecare participant va primi cte o fis si va desena pe ea cte un simbol care se bazeaz pe interesele proprii. -articipanii vor lipi fisele pe piept si se vor misca prin ncpere pentru a e2amina fisele celorlali participani fr a da ntrebri. 1iecare va trebui s gseasc o persoan care are un simbol ce corespunde, dup prerea personal, cu al su. (dat formate perec3ile, participanii pot s discute despre simbolurile lor. Dup aceasta fiecare perec3e gseste o alt perec3e. @rupul format din F persoane elaboreaz simbolul su si l prezint celorlalte grupuri cu o mic e2plicaie. :(&E ,nimatorul trebuie s se conving c participanii au neles corect sensul cuvntului Csimbol8.

Roata "u7l 1.-2

rimea grupului! "# E%# participani &imp! D# Minute Kateriale! o caset cu muzic si un casetofon ()*EC&*+E , prezenta reciproc participanii ntr$o atmosfer energic. -.(CED/.0 -articipanii se separ n dou grupuri egale. 1iecare grup va forma un cerc >un cerc n interiorul celuilalt?. -articipanii din cercul interior trebuie s se miste n direcia acelor ceasului iar a celui din e2terior E n direcie opus. Cercurile se misc pn rsun muzica. Cnd muzica rencepe, participanii trebuie s gseasc partenerul precedent si amndoi s se aseze jos. -erec3ile care se aseaz printre ultimele, vor trebui s$si prezinte partenerii. 9ocul continu pn ce toi participanii s$au prezentat. 30

Amicul $ecret 1.-&

rimea grupului! ma2imum %' participani &imp! "' minute ateriale! fise si carioca ()*EC&*+E , contribui la crearea unei atmosfere prietenoase prin intermediul unui RorIs3op. -.(CED/.0 -articipanii si scriu numele pe fise care apoi sunt introduse ntr$o sacos. Dup aceasta, fiecare participant va e2trage o fis cu numele altui participant, devenind amicul secret al acestei persoane. Se va face o tabl unde se vor afisa mesajele. -articipanii vor trimite mesajele fr a$si descoperi identitatea. Se poate face un concurs de creativitate pentru cel mai bun mesaj. ;n ultima zi se fi2eaz timpul n

care persoanele trebuie s recunoasc cine este amicul secret. 31

JOCURI DE CUNOA TERE

Sunt destinate cunoasterii reciproce a participanilor la o activitate. ;nainte de a ncepe jocul, trebuie s fie asigurat nelegerea condiiilor. Deoarece jocurile sunt foarte usoare, ele faciliteaz crearea unei ambiane pozitive n grup, n special, pentru participanii care anterior nu se cunosteau. -entru unele din astfel de jocuri evaluarea nu e necesar iar n jocurile de cunoastere mai aprofundat, sunt utile. ,dresnd ntrebri participanilor, se va observa cum sau simit n timpul jocului. ,r fi interesant ca la evaluare s participe toi participanii, de e2emplu, transmind un obiect n cerc fiecruia care$l primeste s i se ofere posibilitatea s spun ceva. -oate s fie util, n dependen de grup, o scurt discuie general despre scopul acestor jocuri. 32

/ntre0e"eri 2.01
rimea grupului! "#$%# participani &imp! D# minute ateriale! nimic ()*EC&*+E , nelege diferena ntre relaiile bazate pe ncredere si nencredere. , cunoaste mai bine, pe ct e posibil, cum se autoapreciaz partenerul. -.(CED/.0 ,nimatorul e2plic jocul ntregului grup, apoi se formeaz perec3i, fiecare ncercnd s aleag pe cineva cu care nu s$ar nelege n mod obisnuit. 1iecare perec3e trebuie s se izoleze si s nu intre n contact cu ceilali. -erec3ile se izoleaz si timp de "# minute. 1iecare membru povesteste colegului su prerea despre sine nsusi, ncercnd s se neleag reciproc. E+,5/,.E Se poate discuta despre sc3imbarea sentimentelor pe parcursul jocului >a conversaiilor n perec3i?, despre sc3imbrile aprute n comportamentul ambelor persoane si cele ce ar putea aprea.

c=im7area o'iniei 2.02

rimea grupului! "#$%# participani &imp! F# minute ateriale! 3rtie si stilouri ()*EC&*+E , nva perceperea unei situaii din punctul de vedere al altei persoane. -.(CED/.0 E2emplu >poate fi modificat? pentru un sc3imb intercultural dintre D grupuri. Eu! Ce e important pentru mine7 Ce m face unic7 Care sunt virtuile si slbiciunile mele7 Ce si cine m$a fcut s fiu asa cum sunt7 Eu si ceilali! Care sunt prieteniile mele preferate >cu grupuri sau indivizi?7 Cine sunt eroii mei, care sunt modelele mele7 Ce fel de relaii mi plac si cu cine7 Ce atitudine am fa de conflicte S probleme si cum le rezolv7 Eu si societatea! ,stzi care e rolul meu n societate si care va fi mine7 Ce influen asi putea avea n societate7 ;n ce mod depinde e2istena mea de societate7

ai nti, participanii rspund la ntrebrile sus$numite din punctul de vedere al celuilalt grup. ,poi, si e2pun propriile puncte de vedere. -rima serie de rspunsuri >cel despre 6n locul altora6? se trimite celuilalt grup, care, la rndul su, si e2pune prerile dup citirea rspunsurilor. E+,5/,.E Se va analiza diferena dintre opiniile presupuse si cele reale, consecinele stereotipurilor noastre. Se va observa care este viziunea actual despre cellalt grup si ce sc3imbri s$au produs. 33

Cui7ul 2.0&
rimea grupului! "#$%# participani &imp! %' minute ateriale! o coal mare de 3rtie, vopsele, stilouri si un zar ()*EC&*+E , favoriza cunoasterea persoanelor participante prin intermediul unei serii de ntrebri, ce vor fi stabilite de ei nsisi. -.(CED/.0 1iecare participant va cuta un obiect care$i va servi drept emblem. ,poi l va pune pe 3rtie si va desena n jurul acestuia csue sau cuiburi. 1iecare si face un cuib >csu?. -rimul ce ncepe, arunc zarul. Dac iese F, deseneaz nc % csue lng cuib si va pune emblema sa n a patra. ;n aceast csu trebuie s introduc o porunc >de e2emplu, s povesteasc o ntmplare etc.?. -orunca trebuie s fie att de general nct ntreg grupul s poat participa la ndeplinirea ei. /rmtoarele persoanele vor arunca succesiv zarul, ajungnd fie deja n csuele completate, fie desennd altele. Dac csua n care s$a nimerit e goal, vor continua ca primul participant. Dac csua conine un mesaj, juctorii vor trebui s ndeplineasc porunca. &rebuie s se ajung la un circuit nc3is, pe care vor continua s mearg pn se va considera c e suficient.

Ace$ta mi%e 'rieten 2.0)

rimea grupului! "#$%# participani &imp! "' minute ateriale! nimic ()*EC&*+E , integra toi juctorii ntr$un grup. -.(CED/.0 -articipanii se aseaz formnd un cerc, cu minile unite. Cineva ncepe jocul, prezentnd persoana din stnga, cu formula 6acesta mi$e prietenul 26 si cnd i spune numele, ridic mna prietenului su. 9ocul continu pn toate persoanele sunt prezentate. E+,5/,.E Se tinde spre integrarea n grup a tuturor participanilor. E foarte important s se cunoasc numele tuturor participanilor. :(&E -entru participanii mai n vrst, se pot introduce si alte date, pentru o familiarizare mai profund. 34

3acem cuno$tin 2.0-

rimea grupului! "#$%# participani &imp! '# minute ateriale! o coal alb si un creion sau stilou ()*EC&*+E , permite participanilor s cunoasc numele tuturor persoanelor din grup si a crea o prim impresie despre personalitatea fiecrui participant, precum si a animatorului. -.(CED/.0 9ocul se desfsoar n trei etape! a? fiecare scrie individual E V de or. b? prezentare pe perec3i E V de or. c? prezentarea perec3ii n grup. -articipanii primesc o coal alb si, aranjnd$o orizontal, o despart cu o linie n dou pri egale. 1iecare scrie n partea de sus a colii ntmplri pozitive >nonviolente? din viaa sa, ncepnd, dac vrea, cu ntmplri din copilrie. ;n partea inferioar a foii, noteaz toate evenimentele negative sau violente, brutale, care corespund sau nu cu ceea ce a fost notat n partea de sus a paginii. ,nimatorul precizeaz condiiile. ,tenie, este important ca acestea s fie bine nelese, pentru a evita ntrebri ulterioare. -e de alt parte, e absolut necesar disponibilitatea de timp pentru ducerea la sfrsit a jocului. -articipanii, fiecare individual, scriu evenimentele importante. ,nimatorul opreste procesul, rugnd ca participanii s formeze perec3i >juctorii pot ine foaia lipit de piept?. ;n perec3i fiecare participant dispune de "# minute pentru autoprezentare. Dup D# de minute, animatorul opreste aceast faz a e2erciiului. -articipanii se reunesc din nou n grupul mare, fiecare prezentnd perec3ea sa. ;n aceast faz animatorul trebuie s in cont de necesitatea de a facilita prezentarea, permind membrilor perec3ilor s intervin n povestirea celeilalte persoane >pentru completri, rectificri?. E+,5/,.E E important ca fiecare s spun cum au evoluat emoiile pe parcursul jocului, pentru a evita frustrrile sau eventualele rezerve n timpul activitii de mai departe. :(&E ,cest e2erciiu poate servi drept punct de plecare pentru o dezbatere sau alt activitate despre violen si nonviolen, preciznd sensul acestor noiuni. Se poate sc3imba tema care se descrie n foaie, de e2emplu, rspunznd la ntrebarea 6cine sunt eu6. 35

;elicitrile 2.06
rimea grupului! "#$%# participani &imp! D' minute ateriale! felicitri, postere, reproduceri dup tablouri, aranjate la vedere, ntr$o ncpere mare ()*EC&*+E , permite fiecrei persoane s se prezinte alteia, apoi participnd n grup, implicnuse tot mai activ. -.(CED/.0 1iecare persoan va alege trei felicitri, ncercnd s determine clar motivul alegerii. ,poi, fiecare va ncerca s$si gseasc perec3ea, povestindu$i despre alegerea sa si

vice$versa. ;mpreun vor rmne cu trei felicitri pe care le vor alege din cele e2trase separat. -e urm perec3ea va merge mai departe pentru a gsi alta, pentru a alege deja n patru % felicitri. ,cest joc se termin cnd ntreg grupul n comun a ales ultimele trei felicitri. ,nimatorul e2plic regulile jocului si asigur trecerea de la o faz la alta consecutiv pentru toate persoanele, pentru a evita numrul diferit al 6negociatorilor6. E+,5/,.E Este important de a face evaluare pentru a evidenia situaiile negative ce au intervenit. &rebuie analizat! factorii ce au favorizat consensul, cele care l$au mpiedicat, la ce s$a renunat pentru a se ajunge la consens.

Curtea 0ecinilor 2.0.

rimea grupului! "#$%# participani &imp! D' minute ateriale! nimic ()*EC&*+E , cunoaste unele date eseniale sau unele caliti ale persoanelor din grup. -.(CED/.0 Se formeaz D cercuri concentrice, astfel ca fiecare juctor s aib n fa un partener. ai nti persoanele din cerul e2terior, apoi si cele din interior, timp de ' minute e2pun omologului lor unele dintre caracteristicile fiecruia >de e2emplu, F caliti?. ,poi animatorul spune cercului e2terior s se deplaseze cu un loc spre dreapta. ;ncepe o nou conversaie. Se mai pot face D$% deplasri, ns fr a spune dinainte cte vor fi. Se termin cu prezentarea fiecrei persoane de ctre cei ce au vorbit cu ea. E+,5/,.E Se poate analiza o variaie a prezentrii, pe ct e posibil o repetare a acesteia. Cum se percepe tendina de a repeta acelasi lucru pentru toi partenerii etc. 36

Comoara "in oameni 2.08

rimea grupului! "#$%# participani &imp! D# minute ateriale! un numr de 6fise de cutare6, egal cu numrul participanilor ()*EC&*+E , favoriza cunoasterea celorlali. , cunoaste lucrurile comune. , stimula coeziunea >unirea? grupului. -.(CED/.0 ,nimatorul va trebui s elaboreze dinainte fisele de cutare, cu o serie de instruciuni pe care grupul va trebui s le urmeze. ,nimatorul mparte fisele de cutare si e2plic cum trebuie completate. 1iecare participant va ncerca s completeze foaia cu numele persoanelor ce satisfac 6condiiile6 indicate. Sensul const n a rspunde la toate ntrebrile, dar dac persoanele nu reusesc, nu conteaz. (rdinea de rspuns e indiferent. ,nimatorul trebuie s$i stimuleze pe toi s se scoale si s caute, s ntrebe, s rspund etc. E+,5/,.E Cum v$ai simit7 Cum a reusit comunicarea n grup7 Wi$a fost usor s vorbesti cu lumea7 :(&E

E2emplu! 1*S, C0/&0.** C( (.** D*: (, E:* $ Caut F persoane ce vin din locuri >ri, orase? diferite. $ Caut o persoan ce ar avea aceeasi ocupaie ca si tine. $ Caut pe cineva ce si serbeaz ziua de nastere ntr$o lun cu tine. $ Caut pe cineva ce necesit ngrijire >mngiere?. (fer$o. $ Caut pe cineva care se simte nervos, pentru c e ntr$o situaie necunoscut. $ Caut D persoane cu care s inventai o regul Sun sfat. Strigai$l. $ Caut pe cineva ce are aceeasi mrime de pantofi ca si tine. $ +orbeste cu cineva care ar vrea s$i vorbeasc pentru ce a venit ncoace *nstruciunileScondiiile pot varia de la un grup la altul. Se pot include teme serioase, ct si comice. 37

Pa'a#alul 2.02
rimea grupului! "#$%# participani &imp! "# minute ateriale! fise >de 3rtie sau carton?, stilouri, scotc3 si foarfece sau clei ()*EC&*+E , pune baza unor relaii personale. , constientiza caracteristicile fiecrei persoane. , integra semenii n viaa de grup. -.(CED/.0 ,nimatorul repartizeaz fisele fiecrui participant si le d urmtoarele instruciuni! 6;n colul drept de sus scrie ce obisnuiesti s faci duminic seara= n colul stng, care e ocupaia >3obbT$ul? ta preferat= n colul stng de jos scrie ce i place s gsesti n oameni= n colul drept, dorina ce ai ruga s i$o ndeplineasc un zeu sau o zn6. ,ceasta se face n B minute. (dat fisele completate, ele se strng pentru a fi amestecate si repartizate din nou, fr ca nici una s nu coincid cu primul 6autor6. ,poi, fiecare juctor ncepe a cuta primul posesor al foii. Dac are dubii, poate pune ntrebri, fr a arta nimnui coala. -articipantul va pune ntrebrile din fis pentru a vedea dac coincid sau nu rspunsurile. Dac a gsit primul posesor al fisei, i scrie numele pe foaie si o lipeste ntr$un loc vizibil >perete sau tabl anterior amenajat?. E+,5/,.E Cum v simeai7 ,i ndeplinit sincer si corect faza cutrii7 38

Ce !mi 'lace mai mult1 2.10

rimea grupului! "#$%# participani &imp! %# minute ateriale! fise sau foi, stilouri sau creioane ()*EC&*+E , cunoaste gusturile si pasiunile participanilor. , favoriza afirmarea fiecruia. -.(CED/.0 ,nimatorul mparte fiecrui participant o fis cu urmtoarele ntrebri! $ spune$ne care este poeziaSnuvela ta preferat $ ..................... cntecul

$...................... disculScasetaSalbumul $...................... joculSocupaia $...................... fimulSserialul $...................... bucatele preferate $...................... tipul de peisaj $...................... ora din zi $...................... proverb sau e2presie ce l$ai auzit sau i$a fost spus 1iecare rspunde, completnd fisa. Cnd toi au terminat, se ncearc de a face o 6medie a gusturilor6, implicnd participarea ntregului grup. ,poi, se poate ntocmi acea list unic. E+,5/,.E Ce dificulti ai avut n determinarea rspunsurilor7 Cum v$ai simit la e2punerea preferinelor7 Cum reacioneaz grupul7 5a ce concluzii ai ajuns7

>iitoarea mea ca$ 2.11

rimea grupului! "#$%# participani &imp! '# minute ateriale! mese si scaune, 3rtie n ptrele pentru fiecare participant >D" X DH cm?, creioane, vopsele, radiere, ascuitoare, ec3ere si rigle. ()*EC&*+E , deveni constieni de valorile e2istente. , percepe, a nelege cum gndeste si cum ES&E fiecare n funcie de gusturile, necesitile si valorile proiectate. -.(CED/.0 Const n construirea planului unei case n care am vrea s trim, indicnd dimensiunile, mobilierul, camerele... -lanul odat terminat , fiecare l prezint grupului, rspunznd la ntrebri. Se poate ncerca, ntr$o ambian favorabil de a ajunge n grup la unele concluzii, opinii comune, acorduri si disensiuni reflectate ntrun plan unic. E+,5/,.E Cum v simeai vzndu$v casa7 *ar ceilali7 +$ar plcea s invitai pe cineva nuntru7 -e cine7 Ce fel de valori ai descoperit vznd casa replanificat >varianta comun?. 39

9umea? ara? locul meu 2.12

rimea grupului! "#$%# participani &imp! %# minute ateriale! marIere, carioca, creioane colorate, stilouri ()*EC&*+E , cunoaste simbolurile si valorile locului n care trim, cu care ne identificm sau mndrim. , nva s evitm atitudinile sovine si s cunoastem alte inuturi si valorile lor. -.(CED/.0 1iecare participant scrie pe o 3rtie cele cinci lucruri pe care le$ar lua de pe planet, din ar si regiune, plecnd spre alta, asemntoare cu prima. (dat aceasta realizat, se vor reuni toate grupurile pentru a contrapune lucrurile selectate si pentru a face o list comun, unic pentru toi participanii. ,poi, urmeaz o e2poziie cu introducere e2plicativ. E+,5/,.E

Compar ideile si opiniile tale despre ara, regiunea, localitatea si planeta ta cu prerile celorlali. ,ceast activitate poate servi drept surs pentru o dezbatere referitor la identiti culturale, naionalism, 2enofobie etc.

/n 3iecare m,n... 2.1&

rimea grupului! "#$%# participani &imp! %# minute ateriale! foi de 3rtie si stilouri, clei sau scotc3, foarfece, o coal mare de 3rtie ()*EC&*+E , stimula comunicarea iniial n grup, a favoriza cunostinele. -.(CED/.0 1iecare deseneaz conturul palmei sale drepte, sau stngi, atribuind fiecrui deget o ntrebare. ,poi, completeaz interiorul cu rspunsul la acestea. E2emplu de ntrebri! $ motivul aflrii tale aici $ realizrile ce ai vrea s le faci ntr$o perioad de timp mpreun cu tot grupul $ aspecte ale personalitii ce le apreciezi cel mai mult $ problema de care esti ,C/ cel mai mult preocupat $ contribuiile pe care esti gata s le faci ,nimatorul poate sc3imba ntrebrile, n funcie de dinamica grupului. (dat foile completate, se realizeaz o interogare comun. -entru final, se realizeaz un 6perete al minilor6. E+,5/,.E Ce impresii i$a lsat activitatea7 Ce dificulti ai ntlnit7 Ce ai reusit 7 Ce concluzii ai fcut7 40

'ionul 2.1)
rimea grupului! "#$%# participani &imp! D' minute ateriale! un numr de fulare >broboade, fsii de stof? egal cu numrul participanilor ()*EC&*+E , facilita cunoasterea membrilor grupului. , intra n contact tactil. -.(CED/.0 9ocul se desfsoar n liniste si cu oc3ii legai. Se va delimita un spaiu din care nimeni nu va putea iesi. -articipanilor le sunt legai oc3ii. ;n liniste fiecare ncepe s se plimbe prin sal. Cnd se ntlnesc dou persoane, vor ncerca s$si g3iceasc identitatea, atingnd 3ainele, coafura etc. Cel care primul reuseste corect s g3iceasc, i spune celuilalt participant numele su si trece n spatele su. ai departe ei merg mpreun. Dac nici una din presupuneri nu e corect, fiecare si spune numele, apoi se separ. Cnd se ntlnesc siruri, 6cpeteniile6 sunt partea activ si unul dintre cei doi g3iceste corect numele celuilalt, si spune si el numele, l separ de sirul su si ambii trec la captul rndului 6descoperitor6. ,nimatorul se apropie de unul dintre participani, declarndu$l spion. El de asemenea se plimb prin ncpere. Cnd o persoan se ntlneste cu un spion si reuseste s$i g3iceasc numele, nu se ntmpl nimic. ;n caz

contrar, persoana e declarat spion, iar dac are sir, acesta se disperseaz. E+,5/,.E Cum v simeai7 Ce senzaie v$a produs mersul prin ntuneric si liniste7 *ar contactul fizic7

Iarmarocul 3ermecat 2.1rimea grupului! "#$%# participani &imp! F# minute ateriale! o tabl sau un perete >amenajat?, cret sau marIere ()*EC&*+E , aprofunda cunoasterea reciproc. , stimula coeziunea si autorespectul. -.(CED/.0 ,nimatorul spune juctorilor! 6*maginai$v c suntei la un iarmaroc imens, unde e2ist totul. ai mult, el este magic si fiecare poate s sc3imbe o trstur de caracter, de care vrea s se debaraseze, pe alta. ;ns n pia se poate de intrat doar o singur dat6. 1iecare va scrie pe o fis trsturile ce vrea s le lase si pe care la va lua, iar ntre paranteze, numele. &abla sau peretele reprezint iarmarocul, si fiecare vine s lipeasc fisa, e2plicnd opiunea sa. Dup aceasta se realizeaz o analiz general, comunicnd despre valori si virtui, despre vicii si slbiciuni. E+,5/,.E Ce dificulti ai ntlnit7 Cum te$ai simit n cursul jocului7 5a ce concluzii s$ar putea ajunge7 etc. 41

c=im7ul "e um7re 2.16

rimea grupului! "#$%# participani &imp! F' minute ateriale! 3rtie si materiale pentru desen ()*EC&*+E , aprecia diferenele e2istente ntre percepia interioar si e2terioar despre fiecare persoan. , favoriza cunoasterea reciproc a membrilor grupului. -.(CED/.0 1iecare si va desena umbra, fr ca cineva s$o vad. *mportant este nu s fie simpatic si realist, ci foarte sincer >critic?. ,ceast siluet trebuie s reprezinte starea participantului la momentul dat n mediul care se afl. ,poi fiecare persoan e aleas de ctre doi colegi care i vor desena silueta. Se formeaz un cerc. Dup ce toi au terminat lucrul, n ordine, n cerc se vor demonstra desenele, mai nti cele personale, apoi perec3ile 6de analiz6 vor arta desenul lor, e2punndu$si ideile, opiniile etc. ,poi va urma discuia general ca o concluzie sau un nceput pentru dezbateri. E+,5/,.E Coincide imaginea personal cu cea pe care o au despre noi colegii nostri7 Care sunt trsturile distinctive7 1orma n care fiecare realizeaz silueta celuilalt reflect relaiile reciproce7

Pro'o(iii incom'lete 2.1.

rimea grupului! "#$%# participani &imp! D' minute ateriale! o list de propoziii

()*EC&*+E , favoriza cunoasterea reciproc. -.(CED/.0 Se mpart fisele si fiecare le completeaz individual. -articipanii trebuie s completeze aceste propoziii. ,poi are loc evaluarea. Cnd sunt tcut ntr$un grup, m simt... Cnd sunt cu o persoan si nu vorbesc, m simt ... Cnd m supr pe cineva, m simt ... Cnd e cineva suprat pe mine, m simt ... Cnd critic >cert? pe cineva, m simt ... Cnd cineva de lng mine plnge, m simt ... Cnd fac cuiva un compliment, m simt ... Cnd cineva mi face un compliment, m simt ... Cnd sunt nedreptit, m simt ... Cnd cineva e injust cu mine, m simt ... E+,5/,.E :e$a fost greu s terminm propoziiile7 Cum apreciem sentimentele7 Este usor s le e2primm7 Suntem ateni cu ceilali7 42

/i recuno$c animalul 2.18

rimea grupului! "#$%# participani &imp! D# minute ateriale! scaune, cu unul mai puin dect numrul total de participani, fulare sau esarfe pentru a lega oc3ii ()*EC&*+E , forma coeziunea grupului, concentrarea auditiv, perceperea lucrurilor printr$un mijloc diferit. -.(CED/.0 &ot grupul se aseaz, formnd un cerc. ( persoan se plimb prin centru cu oc3ii nc3isi, asezndu$se pe genunc3ii cuiva din grup. -ersoana ce o ine n brae imit sunetul unui animal. Dac cel cu oc3ii nc3isi recunoaste individul, se sc3imb cu locurile. Dac nu, reia jocul de la nceput. :(&E Se poate face invers! grupul are oc3ii nc3isi, iar persoana din centru 4 desc3isi. ,utobiografie D."H rimea grupului! "#$%# participani &imp! D# minute ateriale! fise, foi sau coli de carton, stilouri ()*EC&*+E , facilita informarea participanilor despre valorile semnificative ale persoanelor din grup, ct si cele personale. -.(CED/.Y 1iece participant scrie pe o foaie ntr$un timp limitat >spre e2emplu ' min.?, datele considerate mai semnificative din viaa sa. ,poi, se strng toate fisele, se amestec, grupul trebuind s g3iceasc posesorul fiecrei fise, n care :/ poate figura numele. :(&E -entru acest joc ar fi propice o cunoastere minim a participanilor.

43

=erloc@ Aolme$ 2.20

rimea grupului! "#$%# participani &imp! "' minute ateriale! nimic ()*EC&*+E , dezvolta, a antrena atenia participanilor. , cunoaste ceilali membri ai grupului. -.(CED/.0 &oi stau n picioare. 1iecare devine un detectiv pentru o pist > de e2emplu pista pictorilor talentai sau a cntreilor etc.?. + apropiai de orisicine, avnd dreptul la F ntrebri indirecte. :iciodat nu poi divulga identitatea ta, dnd ntrebri directe referitoare la pista pe care ai pornit. Dac dup rspunsuri credei c suntei siguri, vei spune 6esti un bun desenator6, sau 6esti un cntre mediocru6, n dependen de opinie. Dac cellalt confirm sau neag afirmaia, detectivul va trebui s e2plice cum a ajuns la aceast concluzie. Se pot prelua si alte piste. E+,5/,.E Cum v$ai simit7 Etc.

E$ta3eta cu lin#urile 2.21

rimea grupului! "#$%# participani &imp! "' minute ateriale! cte o linguri pentru fiecare participant si cte o bucic de za3r sau o minge de ping$pong pentru fiecare ec3ip. ()*EC&*+E , energiza grupul. -.(CED/.0 -articipanii se mpart n D$% ec3ipe si formeaz numrul respectiv de rnduri. Scopul fiecrei ec3ipe este de a transmite o bucic de za3r de la o persoan la alta, folosind numai linguriele, fr ajutorul minilor. 5ingura trebuie inut n gur, iar minile la spate. ,nimatorul pune cte o bucic de za3r S minge de ping$pong n lingura primului participant din fiecare ec3ip. Cstig ec3ipa care prima transmite bucica de za3r S mingea de ping$pong de la primul pn la ultimul participant. Dac bucica de za3r cade, ec3ipa ncepe totul de la neput. 44

Curentul electric 2.22

rimea grupului! "#$D# participani &imp! "'$D# minute ateriale! nimic ()*EC&*+E , concentra atenia participanilor si a dezvolta spiritul de observaie. -.(CED/.0 -articipanii formeaz un cerc si se apuc de mini. ,nimatorul le spune c prin ei va trece curentul electric. Curentul electric se ncepe prin strngerea minii vecinului si se transmite de la un participant la altul n acelasi mod. /n voluntar se plaseaz n centrul cercului, nc3ide pe cteva clipe oc3ii si apoi i desc3ide si ncearc s determine unde e curentul, apucnd persoana respectiv de mn. Dac a g3icit, trece n cerc, iar cel prins trece n locul voluntarului.

Ce0a "in ca$ 2.2&

rimea grupului! "#$%# participani &imp! n dependen de numrul participanilor ateriale! nimic ()*EC&*+E , stimula procesul cunoasterii ntre participani. -.(CED/.0 ,nimatorul lmureste scopul e2erciiului si le spune participanilor! <Concentrai$v gndurile la casa voastr. Dup aceasta alegei ceva! obiecte, mobil sau ceva care nu poate fi sesizat E miros, gust, sentiment care ar reprezenta pentru voi casa. @ndii$v la aceasta si pregtii$v s descriei aceste lucruri grupului.8 -articipanii descriu cea ce au ales. ,nimatorul poate s$i ajute s aleag cuvintele necesare pentru e2punere. :(&E ,cest e2erciiu creaz o atmosfer plcut. Este foarte bun pentru participanii care au venit de departe si deocamdat nu s$au deprins cu mediul nou. Dac particpanii sunt prea muli, ei pot fi separai n grupuri de '$"# persoane. 45

Aao$ul 2.2)
rimea grupului! "'$%# participani &imp! "#$"' minute ateriale! pi2 si 3rtie ()*EC&*+E , energiza grupul si a mbunti concentrarea. -.(CED/.0 -regtii fisele pe care sunt scrise nsrcinrile pentru fiecare participant. -articipanii formeaz un cerc si animatorul le d fisele. 5a semnalul animatorului, participanii trebuie s nceap s fac cea ce este scris pe fise, iar la urmtorul semnal trebuie s se opresc. E2erciiul trebuie repetat de cteva ori. :(&E E2emple de nsrcinri! <Srii ca iepurele8, <5trai8, <Cntai ZappT )irt3daT8. -ot fi pregtite cteva nsrcinri care sunt legate ntre ele si trebuie scrise pe fise diferite. 1iecare participant trebuie s caute persoana cu nsrcinarea asemntoare >e2emplu! <1 ca o vac8 corespunde nsrcinrii < ulge vaca8.

Dan$ul 2.2rimea grupului! "'$F# participani &imp! F' minute ateriale! flip$c3art, 3rtie, creioane, radio, instrument muzical sau casetofon ()*EC&*+E , energiza grupul n timpul activitilor de dezvoltare a participrii n activiti. -.(CED/.0 -articipanii primesc o ntrebare, spre e2emplu! <Ce v place cel mai mult n lucrul vostru78. Ei trebuie s rspund succint. 1iecare participant scrie numele su si rspunsul pe o 3rtie pe care o prinde pe piept. Se include muzica si participanii sunt invitai s danseze >nu n perec3i?. 5murii$le c n timpul dansului ei trebuie s caute participanii cu un rspuns asemntor. -ersoanele a cror rspunsuri coincid, se apuc de mini si continu miscarea. ,nimatorul opreste muzica si vede cte

grupe s$au format. Dac muli participani nu si$au gsit parteneri, muzica este inclus iarsi si ei mai au o posibilitate s$si gseasc grupul lor. Cnd majoritatea a format grupuri, animatorul opreste muzica si roag grupele s discute ntrebrile lor. 46

im7oluri 2.26
rimea grupului! "#$%# participani &imp! D#$%# minute ateriale! obiecte care pot fi folosite ca simboluri ()*EC&*+E Cunoasterea reciproc a participanilor. otivarea participanilor. -.(CED/.0 -articipanii se separ n grupuri de % persoane si aleg un obiect care, dup prerea lor, simbolizeaz ara lor >acest obiect poate fi gsit n afara clasei?. Dup "# minute participanii pot s aduc aceste obiecte si s le pun pe mas. Ei trebuie s se prezinte si s lmureasc de ce au ales anume acest obiect. :(&E E2erciiul foloseste pentru a$i ajuta pe participani s fie mai desc3isi. @rupele formate pot fi folosite pentru e2erciiile urmtoare.

emine 2.2.
rimea grupului! "#$'# participani &imp! "#$D' minute ateriale! semine sau pietricele pentru fiecare participant. 1iecare primeste attea semine S pietricele, ci participani sunt. Cteva pa3are de plastic sau alte vase pentru participanii care nu au buzunare ()*EC&*+E , ncuraja cunoasterea reciproc a participanilor si a crea o atmosfer de colaborare. -.(CED/., 1iecare participant va primi semine, numrul crora este egal cu numrul participanilor >dac mpreun cu animatorul sunt D' de participani fiecare va primi cte D' de semine?. Seminele sunt puse ntr$un buzunar, iar n cellalt buzunar trebuie s rmn liber. -articipanii au D# de minute pentru a face cunostin >ei pot s$si numeasc numele, organizaia, proiectul asupra cruia lucreaz?. Cnd juctorii fac cunostin cu cineva, ei pot s$i dea o semin si s primeasc una napoi. Semina pe care o primesc, ei trebuie s o pun n buzunarul gol sau n pa3ar. 5a sfrsitul jocului fiecrui participant trebuie s$i rmn o semin n primul buzunar >aceast semin reprezint nsusi participantul?, iar n cellalt buzunar va avea attea semine ci participani sunt n grup, minus unu. :(&E ,cest e2erciiu poate fi realizat cu succes dac numrul participanilor este ntre "# si '#. Dar dac sunt mai muli de %#, trebuie s fie mai succini. ,nimatorul particip de asemenea. 47

Cltoria 2.28
rimea grupului! "'$D# participani &imp! "'$D# minute ateriale! nimic

()*EC&*+E , concentra atenia participanilor si a dezvolta memoria. -.(CED/.0 -articipanii formeaz un cerc si bat din palme n unison. /nul din participani ncepe cu cuvinetele! <Eu plec n cltorie si iau cu mine ... >un obiect sau o fiin, spre e2emplu! periu de dini, cine s.a.m.d.?. /rmtorul participant repet si adaug ce ar dori se ia cu dnsul. 9ocul continu pn ce ultimul participant nu repet nreaga list.

Omul 'rinci'ial 2.22

rimea grupului! "'$%# participani &imp! "#$D# minte ateriale! nimic ()*EC&*+E , dezvolta capacitatea de a asculta si a participa. -.(CED/.0 .ugai participanii s se aseze n cerc si s aleag o liter a alfabetului. ,nimatorul trebuie s stea n centrul cercului si s compun o povestire despre un om principial. ;n timpul povestirii, animatorul arat la cineva din participani care va trebui s spun un cuvnt care se ncepe cu litera numit. Spre e2emplu! ,nimatorul! ,m un unc3i, se numeste i3ai. Este un om foarte principial. El doreste ca n viaa lui totul s se nceap cu litera -. :umele soiei... -articipantul! ariaJ ,nimatorul! mncarea cea mai iubit a ariei -articipantul! macaroane ,nimatorul! odat unc3iul meu a plecat n ... -articipantul! oscova -rimul care greseste, sau se gndeste mai mult de ' secunde, trece n centru. ,cesta continu povestirea. 48

Pri0e$te 2.&0
rimea grupului! D#$%# participani &imp! '$"# minute ateriale! casetofon ()*EC&*+E , mbunti atenia. -.(CED/.0 .ugai participanii s formeze un cerc. Se include o muzic ritmic. -articipanii se nclin nainte si bat din palme pe genunc3i, n ritmul muzicii. -rimul si al treielea participant ntorc capul si privesc unul la altul peste spatele participantului ce se afl ntre ei si care se apleac lovind peste genunc3i n ritmul muzicii. Dup aceasta, urmtoarea perec3e >al D$lea si al F$lea participant? trebuie s priveasc unul la altul peste spatele participantului dintre ei. Dac vreo perec3e a comis vreo greseal, iese din cerc si jocul continu.

De ce1 2.&1
rimea grupului! "'$%# participani &imp! "'$D# minute

ateriale! 3rtie si carioc ()*EC&*+E , stimula comunicarea. -.(CED/.0 -articipanii formeaz dou rnduri, stnd fa$n fa. 1iecare gup primeste cte o foaie de 3rtie. embrii unui grup vor scrie pe o foaie ntrebrile care se ncep cu cuvintele <de ce78. ,l doilea grup va rspunde prin <fiindc8. Dup ce ec3ipele au terminat s scrie, primul grup citeste ntrebarea sa, iar al doilea $ rspunsul >e2emplu! <De de aici sunt atea copii78 <1iindc toi brbaii sunt nscui egali n drepturi8?. 49

Tran$mite 7ati$ta 2.&2

rimea grupului! "'$F# participani &imp! "# minute ateriale! dou esarfe mari ()*EC&*+E , activiza participanii. -.(CED/.0 -articipanii formeaz un cerc. ,nimatorul ia dou esarfe mari. /na trebuie legat n jurul gtului cu dou noduri, iar cealalt $ doar cu un nod. ,mbele esarfe nu trebuie s se afle n acelasi timp la aceeasi persoan. ,nimtorul transmite vecinului din dreapta o esarf si i arat cum se leag dou noduri. Dup aceasta, el trebuie s$o scoat si s$o transmit mai departe. Dup ce prima esarf a parcurs "S% din drum se ncepe transmiterea esarfei a doua. )atista legat doar cu un nod se va misca mai repede ca cea legat cu dou. -articipanii vor trebui s se grbeasc pentru ca la o persoan s nu se afle ambele esarfe n acelasi timp.

Tran$mite inelul 2.&&

rimea grupului! ma2imum %# participani &imp! "#$"' minute ateriale! un creion neascuit pentru fiecare participant, D$% inele ()*EC&*+E , activiza grupul. -.(CED/.0 -articipanii formeaz dou rnduri egale, unul n fa la cellalt. 1iecare participant va lua n gur un creion neascuit. -rimul participant din fiecare rnd mbrac pe creion un inel si ncearc s$l transmit urmtorului participant pe creion. Dac inelul cade, grupul va relua jocul de la nceput. Cstig grupul care primul reuseste s transmit inelul de la primul la ultimul participant. 50

Omo 2.&)
rimea grupului! "#$%# participani &imp! "#$"' minute ateriale! nimic ()*EC&*+E , mbunti atenia si coordonarea. -.(CED/.0 -articipanii trebuie s formeze un cerc. <(mo8 este o marc comercial a unui praf

de splat. /nul din participani spune vecinului din dreapta! <Du$te si cumpr <(mo8. +ecinul va ntreba! <Ce78 la ce primul participant repet <(mo8. +ecinul din dreapta spune vecinului din dreapta! <Du$te si cumpr <(mo8. +ecinul ntreab! <Ce78 si cellalt repet. -rocesul continu n cerc. Cine greseste, iese din joc.

A$te'trile $i re#ulile 2.&rimea grupului! "#$%# participani &imp! "'$F' minute ateriale! cte ' fise >F2A cm? pentru fiecare participant, pi2uri, foi mari de 3rtie, scotc3 ()*EC&*+E , discuta n detalii dorinele si asteptrile participanilor. -.(CED/.0 Se pregtesc foi mari de 3rtie cu titlurile! <Coninut8, <-lan8, <Detalii practice8. -articipanii trebuie s scrie pe fiecare fis ce doresc si ce nu doresc s se ntmple la trening. ,ceasta poate s se refere la coninut, plan sau detalii practice >s nu fumeze, s participe toi etc.?. -articipanii lipesc fisele pe foi, apo pe perete >e2emplu! fisa cu observaii privitor la mncare trebuie lipit pe foaia cu titlul <Detalii practice8. Dup ce asteptrile au fost nscrise si ncleiate, ele pot fi discutate si n baza lor se pot crea regulile pentru trening. ,ceasta va ajuta animatorului s conduc treningul, lund n consideraie asteptrile participanilor. :(&E ,cest e2erciiu permite animatorului s coordoneze aciunile sale cu necesitile participanilor. ;n timpul treningului si a evalurilor se poate reveni periodic la aceste fise. 51

Nu eBi$t ... 3r ... 2.&6

rimea grupului! "#$D# participani &imp! "'$D# minute ateriale! o minge sau un obiect moale ()*EC&*+E , concentra atenia participanilor. ,$i face s asculte atent si s gndeasc. -.(CED/.0 -articipanii formeaz un cerc. -articipantul care are mingea, i$o arunc altui juctor, spunndn! <:u e2ist ... fr ...8>spre e2emplu! <:u e2ist var fr flori8. /rmtorul juctor arunc mingea si spune urmtoarea fraz n aceeasi >e2emplu! <:u$i fum fr foc8, <:u$s copii fr glgie8 etc.?. Dac vreun participant nu poate inventa vreo fraz, ceilali pot s$l ajute.

Di$'o(iii 2.&.
rimea grupului! "'$%# participani &imp! "'$%# Minute ateriale! fise de 3rtie ()*EC&*+E , e2amina mijloacele de comunicare nonverbal. -.(CED/.0 &oi se aseaz n cerc. -articipanii formeaz perec3i. 1iecare perec3e va primi cte o fis pe care este scris o dispoziie >ciud, fric, dragoste, dezamgire, e2altare, dispoziie victorioas, deprimare?. -articipanii trebuie s in n secret cea ce este

scris pe fise. 1iecare perec3e iese pe rnd n centru. /nul din membrii perec3ii va fi lutul, iar cellalt sculptorul care va misca picioarele, minile, capul, lipind e2presia fieei primului si crend sculptura. @rupul trebuie s g3iceasc ce dispoziie a ncercat s arate perec3ea. 9ocul continu pn particip toate perec3ile. :(&E +ariante posibile! pentru a economisi timpul jumtate din perec3i pot s arate sculpturile sale, iar cealalt s umble prin ncpere si s g3iceasc sculpturile. 52

'erane $i temeri 2.&8

rimea grupului! "# E %# participani &imp! D' minute ateriale! 3rtie pentru notie ()*EC&*+E , permite participanilor s$si e2pun prerile, s$si povesteasc temerile si speranele referitor la traning. -.(CED/.0 E posibil ca participanii s cunoasc foarte puin despre scopul programului, nu sunt cunoscui ntre ei sau nu stiu ce vor. -articipanii se separ n grupuri de F$A persoane. 1iecare grup primeste cte un flip$c3art si 3rtie pentru notie. .ugai fiecare grup s aleag persoana care va face inscripiile. Ei trebuie s rspund rapid la ntrebarea! <Ce temeri, preocupri sau prejudeci ai avut 78. Dup ce au fost scrise rapid rspunsurile, rugai reprezentanii ec3ipelor s prezinte listele. ,ceasta va oferi animatorului o posibilitate foarte bun s atrag atenie la obiectivele treningului. :(&E -entru a ajuta participanii s nceap discuia, folosii urmtoarele ntrebri! ". Ce fel de temeri, preocupri sau prejudeci e2ist n grupuri7 -ot e2ista urmtoarele e2emple! +oi fi cel mai mic >mare? dintre participani 7 +oi fi uniculSa brbat >femeie?7 voi comporta corespunztor7 Sunt sigur c ceilali au mai mult e2perien dect mine. Ce mi va da acest trening7 Ce ntrebri trebuie s pun7 Cum vor fi animatorii, programul, sala7 +om primi diurnele promise7 D. Ce poate face animatorul >antrenorii? pentru a micsora preocuprile voastre7 -ot fi cerute lmuriri legate de 3aine, cuvinte neclare. +a fi nevoie de copii mai multe de materiale... 53

Pi$ica $i $oricelul 2.&2

rimea grupului! "'$%# participani &imp! B$"# minute ateriale! nimic ()*EC&*+E , crea o atmosfer liber, neformal. -.(CED/.0

-articipanii vor crea un cerc, inndu$se de mini. ;ntre ei trebuie s fie destul spaiu, pentru ca s treac o persoan. Doi doritori vor juca rolul de pisic si soarece. Soarecele st n centrul cercului, iar pisica n afar. Soarecele ncepe s alerge n form de zig$zag prin cerc, trecnd pe sub minile participanilor. -isica va alerga dup soarece pn nu o va prinde. -articipanii pot s ncurce pisicii, ridicnd sau cobornd minile. 9ocul se repet de cteva ori cu alt pisic si alt soarece. (amenii, 3oii si poliia D.F# rimea grupului! "#$F# participani &imp! ' minute ateriale! nimic ()*EC&*+E , stimula atenia participanilor. -.(CED/.0 9uctorii se numr de la " la %. :umrul " vor fi poliia, D E oameni, iar % E 3oi. ,nimatorul va povesti o istorie despre aceste grupuri de oameni. De fiecare dat, cnd va rosti denumirea grupului, grupul trebuie s se ridice si s se aseze repede. E2emplu de povestire! (amenii triau ntr$o cas. ;ntr$o sear cnd oamenii au mers la culcare, au venit 3oii pentru a le fura banii. ;n timp ce 3oii cutau banii, oamenii s$au trezit de la zgomotul pe care$l fceau ei. Zoii s$au speriat si s$au ascuns. (amenii au 3otrt s sune la poliie si s comunice c n casa lor se afl 3oii. -oliia a ntrebat oamenii dac ei stiu unde se afl 3oii. (amenii au zis c 3oii s$au ascuns n subsol. Cnd a venit poliia, 3oii au fugit din subsol n pod. -oliia a nceput s$i caute pe 3oi. (amenii ajutau poliia. (amenii si poliia erau foarte bucurosi cnd i$au gsit pe 3oi. Zoilor le$a prut ru c au intrat n casa oamenilor si ei au rugar s fie iertai. Zoii au nceput s plng. (amenii si poliia i$au iertat pe 3oi si ei mpreun au luat cina. 54

*i$carea 2.)1
rimea grupului! "#$'# participani &imp! ' E "' minute ateriale! nimic ()*EC&*+E , ncuraja interaciunea participanilor -.(CED/.0 uli participani pe parcursul treningului pot s stea pe acelasi loc. -entru a$i separa pe participani pot fi folosite urmtoarele metode! - participanii n fiecare diminea pot s se sc3imbe cu locurile - se poate sc3imba componena si mrimea grupurilor de lucru - participanii se sc3imb cu locurile n dependen de interesele lor - fiecare participant trebuie s aleag o persoan pe care o cunosc cel mai puin si s comunice cu ea

c=im7ri eBterne 2.)2

rimea grupului! "#$D# participani &imp! D# Minute KLteriale! nimic ()*EC&*+E , recunoaste si a discuta esena sc3imbrilor.

-.(CED/.0 -articipanii formeaz perec3i si se privesc reciproc timp de "# secunde. Dup aceasta, ei se ntorc cu spatele unii la alii. 1iecare membru al perec3ii trebuie s fac trei sc3imbri n e2teriorul su. Dup aceasta, perec3ile se ntorc cu faa si se privesc reciproc si ncearc s depisteze sc3imbrile. E2erciiul poate fi repetat dac este nevoie. -articipanii pot inventa singuri sc3imbrile. E+,5/,.E -articipanii vor descrie e2periena lor si se vor gndi la confortul sau disconfortul lor, generat de sc3imbrile efectuate. ;n discuia urmtoare se va face o analiz a faptului cum a fost constientizat sc3imbarea. 55

JOCURI DE A;IR*ARE
Sunt jocuri n care un rol aparte l are afirmarea tuturor indivizilor ca persoanelor, dar si a grupului. 9ocul se bazeaz pe mecanismele de ncredere n sine, att pe cele interne >concepii, capaciti...?, ct si pe corelaia cu influenele e2terne >rolul n cadrul grupului, cerinele fa de alte persoane...?. /nele jocuri constau n constientizarea propriilor limite. ,ltele, din facilitarea recunoasterii desc3ise, verbale a propriilor necesiti si din e2primarea lor, att verbal, ct si non$verbal, implicnd acceptarea lor de ctre grup. 9ocurile stimuleaz spiritul si constiina de ec3ip. ;n desfsurarea jocurilor deseori se evideniaz afirmarea personal n cadrul grupului care implic numeroase ocazii de rivalitate ntre participani. -entru evitarea acestor atitudini trebuie s se atrag atenie la implementarea jocului. 9ocurile de afirmare ncearc s valorifice calitile pozitive ale persoanelor si ale grupului, pentru a favoriza o ambian n care toi s se simt ca parte a unui ntreg. ,firmarea n condiii de egalitate e baza comunicrii libere si a lucrului n comun. /neori aceste jocuri creeaz situaia unei nfruntri fictive, care are ca obiectiv nu concurena, ci favorizarea capacitii de a rezista n faa presiunilor e2terne si a manipulrii, de apreciere a capacitatii de reacie ntr$o situaie ostil. Evaluarea jocurilor de afirmare e foarte important. -e de o parte se evalueaz dificultile survenite n joc, pe alt parte noile aspecte descoperite! respectul celorlali si al juctorului ca persoan. ;n plus, este o ocazie propice pentru valorificarea situaiilor din viea cotidian n care apar aceste probleme, de unde provin si din ce cauz >norme de comportament, valori dominante etc.?. 56

E3icien maBim &.01

rimea grupului! "# E %# participani &imp! D# minute ateriale! o cutie adnc, o sticl >recipient cu gt ngust? si G' de clame >cuisoare etc.?. ()*EC&*+E , ntri si a aprecia ncrederea n sine, n pofida presiunilor sociale sau ale grupului. -.(CED/.0 Sase voluntari prsesc ncperea. ,ctivitatea este e2plicat juctorilor care au rmas. ,poi voluntarii sunt invitai unul cte unul si sunt rugai s treac un test de abilitate manual >capacitatea de a efectua miscri rapide si precise?. -rimilor doi li se spune c se poate n timp de D# de sec. de transferat apro2imativ D' de clame.

/rmtorilor, li se ridic baremul la F#. /ltimilor 4 tot F#, dar se mai adaug, spre e2emplu, c vor primi un premiu sau dimpotriv vor fi pedepsii. De fiece dat, nainte de a ncepe jocul, toi voluntarii sunt ntrebai cte clame cred c pot fi transferate n cutie. Dup e2erciiu, juctorii sunt rugai s fac un nou pronostic, pentru persoana urmtoare. E+,5/,.E Se poate discuta modul nostru de a reaciona n faa presiunilor sociale si modul nostru de a construi criterii, fie acceptndu$le sau negndu$le, dar rareori ignorndule >norme de lucru n fabrici, competitivitatea comerului ...?. Ce e mai important, ceea ce simi sau criteriile altora7 :(&E Se poate face analiza concurenei internaionale >n comer, sport?. ,r fi interesant de a vedea 6intensificarea6 procesului cnd se adaug factorul fricii >pedeapsa?. Consecinele personale vis$a$vis de sentimentul de esec sau reusit.

Da $i nu &.02
rimea grupului! "# E %# participani &imp! D# minute ateriale! nimic ()*EC&*+E , favoriza capacitatea de afirmare n cazul unei situaii ostile. -.(CED/.0 1iecare trebuie s se limiteze la a spune D, sau :/, fr nici o alt e2presie verbal. @esturile sunt libere. -articipanii se divizeaz n dou grupuri dintr$un numr egal de juctori, crend perec3i. Cei dintr$un sir spun mereu D,, iar ceilali E :/. ;n timp ce confruntarea avanseaz, se va sc3imba tonul vocii >calm? pn se va ajunge la strigt, apoi, revenindu$se din nou la intensitatea iniial. E+,5/,.E 1iecare si va e2prima emoiile si elementele ce l$au ajutat s se manifeste, s se afirme. 57

cul'turi &.0&
rimea grupului! "# E %# participani &imp! D# minute ateriale! nimic ()*EC&*+E , ajunge la cooperare prin comunicare pentru a reusi crearea unei e2presii artistice, creative. , favoriza perceperea propriului corp. -.(CED/.0 9ocul decurge n liniste. Se deruleaz n perec3i n care unul este Clutul8 >modelul? si cellalt e Csculptorul8. odelul las sculptorul s$i miste minile, picioarele, corpul, pentru a construi sculptura. Comunicarea este nonverbal. Se realizeaz 6e2poziia6, dup care rolurile se sc3imb. E+,5/,.E ai nti n perec3i, de e2emplu fiecare spune ce a simit n ambele faze, ce a vrut s construiasc, cum a decurs comunicarea etc. ,poi se va discuta cu ntreg grupul.

/m7ri$ri mu(icale coo'erati0e &.0)

rimea grupului! "# E %# participani

&imp! "# minute ateriale! un casetofon sau un instrument muzical ()*EC&*+E , ncuraja o ambian destins stimulnd atitudinea a pozitiv tuturor membrilor grupului. -.(CED/.0 Sun muzica, timp n care toi danseaz prin ncpere. Cnd muzica e oprit, fiecare mbriseaz o persoan. :imeni nu trebuie s rmn izolat. uzica continu s sune si participanii si pot continua dansul solitar sau cu tovarsul lor. (dat muzica oprit, e mbrisat a treia persoan. 5a fiecare pauz grupului i se mai altur o persoan, 6mbrisarea6 crescnd continuu. E+,5/,.E 9ocul si propune s depseasc potenialele tensiuni e2istente la nceputul unei prime ntlniri. 1iecare e lsat s e2prime ce simte si cum a trit jocul. 58

'ltorul "e automo7ile &.0rimea grupului! "# E %# participani &imp! "# minute ateriale! nimic ()*EC&*+E , favoriza afirmarea fiecruia, pentru a fi iubit si integrat n grup. -.(CED/.0 @rupul formeaz D siruri care se situeaz unul n faa altuia. 1iecare perec3e se transform ntr$o poriune a unui aparat de splat automobile, fcnd miscrile corespunztoare. inile mngie, freac, si lovesc usurel 6automobilul6 E o persoan ce trece prin tunel. Dup ce a fost splat, 6reintr6 n sistem, si alt persoan merge printre rnduri. 9ocul se termin cnd toate persoanele >automobilele? au fost 6splate6. E+,5/,.E Ce sentimente, emoii a produs contactul fizic 7 Ce a simit grupul 7 :(&E E2ist varianta 6trenului6 de splat, n care tot grupul formeaz un cerc, orientat ntro direcie, cu picioarele desfcute si minile la nivelul acestora. ,stfel toate 6automobilele6 vor trebui s treac printre picioarele tuturor participanilor.

Prietenul necuno$cut &.06

rimea grupului! "# E %# participani &imp! "# minute ateriale! stilouri si 3rtii ()*EC&*+E , cunoaste calitile si posibilitile colegilor. , mri ncrederea n colegi. -.(CED/.0 1iecare participant si alege cte un prieten secret, de preferin dintre persoanele mai puin cunoscute. El nu dezvluie nimnui identitatea acestuia. -e parcursul unui anumit timp, fiecare va ncerca s descopere calitile si preferinele acestui prieten secret, scriindu$i scrisori >fr a primi rspuns? n care si e2prim gndurile si opiniile referitoare despre el. Dup e2pirarea timpului >cteva zile?, fiecare va scrie prietenului su cine este, cum l c3eam. Dup ce au fcut cunostin, si vor e2plica

tririle si e2perienele. +a urma si o discuie comun n cadrul grupului. E+,5/,.E Se poate vorbi despre ncrederea acordat unor necunoscui, despre sentimentele ce nu trebuie s le e2primi deodat, despre descoperirea treptat a personalitii fiecruia, despre apropierea unor persoane pe baza unei simpatii vizuale, sau c3iar 6condiionate6 de 3azard. De a evalua jocul n raport cu activitile zilnice. :(&E , asigura ca fiecare persoan s aib un prieten secret >s trimit scrisori?, si s fie amicul cuiva >adic s primeasc scrisori?. ( modalitate poate fi scrierea numelor tuturor participanilor pe foi de 3rtie care sunt aruncate ntr$o sacos. 1iecare va lua cte o foaie pe care o va restitui doar n cazul cnd pe ea va fi scris numele propriu. 59

/ntoarecrea omletei &.0.

rimea grupului! "# E %# participani &imp! "' minute ateriale! nimic ()*EC&*+E , favoriza afirmarea personal n plan fizic. E2erciiu de pregtire pentru jocul pe roluri sau pentru te3nicile de rezisten nonviolent. -.(CED/.0 9uctorii sunt separai pe perec3i. /nul dintre ei se ntinde pe jos si va ncerca s se opun colegului ce trebuie s$l ntoarc. -entru aceasta, el se poate sprijini desfcnd picioarele, mpingndu$se nspre pmnt, ntinznd minile. :u e permis a mpinge sau a apuca colegul, dar nici a se dezlipi de pmnt. ,poi juctorii se sc3imb cu locurile. E+,5/,.E Evaluarea este important de a realiza cum s$a simit fiecare, att n cazul n care a fost Cntors cu usurin8, ct si n cazul contrar.

Dac eram ... &.08

rimea grupului! "# E %# participani &imp! %' minute ateriale! o carte postal, stilou sau creion, pioneze, un panou, o tabl sau un perete amenajat ()*EC&*+E , favoriza cunoasterea si afirmarea fiecruia. -.(CED/.0 ;n decurs de ' minute fiecare completeaz fisa. Se repartizeaz fisele care conin propoziii sau ntrebri la care se rspunde. E2emple de ntrebri! 6dac as fi un automobil, as fi un ...= dac as fi un loc geografic, as fi ...= dac as fi un animal, as fi ...= dac as fi un cntec, sau o melodie, as fi ...=6 Cnd aceast faz s$a terminat, se strng fisele, se amestec si se mpart dezordonat. @rupul trebuie s precizeze cine a scris$o, discutnd. Cnd sursa a fost g3icit, pe fis se scrie numele si se fi2eaz pe perete sau pe panou. E+,5/,.E (pional. Se pot discuta greutile pentru identificarea surselor sau se poate iniia un dialog n perec3i referitor la ce crede cealalt persoan despre aceste rspunsuri etc.

:(&E ,cest joc este mai adecvat pentru participani care nu se cunosc prea bine. Se poate inversa dup prima faz si fiecare participant si va alege un coleg, rspunznd la ntrebrile 6dac era un ..., ar fi un...6 n locul acelei persoane si poate descoperim niste surprize. 60

Con3runtarea 0alorilor &.02

rimea grupului! "# E %# participani &imp! %# minute ateriale! nimic ()*EC&*+E , crea o situaie de ascultare activ si de integrare a fiecruia n grup, a nva s nelegem orice persoan, orice punct de vedere, orice opinie. -.(CED/.0 -e parcursul procesului participanii trebuie s respecte urmtoarele condiii! ". .egula concentrrii. &imp de ' minute fiecare din grup va fi 6protagonistul6. D. .egula integrrii si acceptrii. 1iecare trebuie s fie receptor al <protagonistului8 >confirmarea cu capul, sursurile, gesturile contribuie la succesul comunicrii?. Dac nu esti de acord cu ceea ce se spune, nu arta antipatia ta, vei avea ocazia s$i e2pui punctul &0/ de vedere. %. .egula nelegerii. ;ncearc s pricepi ce i se spune. ;ntreab, precizeaz, dar fr a e2prima vreun asentiment sau atitudine negativ. 1iecare participant primeste o 3rtie, n care trebuie s scrie afirmaii de tipul! 6m simt mai bine cnd sunt ntr$un grup de semeni >oameni? care ...6, 6m simt prost cnd m aflu ntr$un grup de oameni care ...6. Cnd propoziiile au fost completate -articipanii se mpart n grupuri de trei persoane. 1iecare va fi sigur c ceilali colegi l vor asculta ' minute. El este 6protagonistul6 si rspunde la ntrebri. *nteraciunea cu grupul se va desfsura n acord cu .egulile. ,poi, se sc3imb cu locurile, pentru a$i asculta pe ceilali % participani. E+,5/,.E Se efectueaz n grupuril de trei, apoi n comun. 1iecare poate vorbi >fle2ibilizarea regulii nr. "?. 61

imte 'm,ntul ... &.10

rimea grupului! "# E %# participani &imp! D# minute ateriale! nimic ()*EC&*+E , favoriza capacitatea de concentrare si de contactare cu ceilali participani si cu solul. -.(CED/.0 Se formeaz un cerc mare, cu un anumit interval ntre participanii care s$au asezat pe pmnt. Se va continua prin sc3imbarea poziiilor, n conformitate cu condiiile spuse de animator. ,nimatorul va propune abordarea unui ritm cu pauze, dnd timp pentru concentrare si pentru simirea fiecrei poziii. *at poziiile.

4 poziia ". *niial. Culcai cu faa n sus, minile lipite de corp si de dusumea 4 poziia D. @enunc3ii se apropie de corp, strngndu$i cu minile. 4 poziia %. -icioarele ntinse, minile se deprteaz de corp pentru a simi sau apuca minile celor de lng noi. :e rela2m si ncercm s simim contactul dintre noi. E+,5/,.E 1iecare trebuie s$si e2prime opinia despre cum s$a simit n cele % poziii si cum a reflectat condiiile jocului.

EB'rimarea !n lan &.11

rimea grupului! "# E %# participani &imp! D( minute ateriale! nimic ()*EC&*+E , nva cum se concentreaz energia unei e2presii n propriul corp. -.(CED/.0 9uctorii formeaz D coloane paralele. Coloanele sunt orientate n direcii opuse. Ele sunt independente. 1acei o inspiraie profund, acumulnd ntreaga energie si printr$un impuls, dintr$o sritur ntoarcei$v cu un strigt, iar printr$un gest artai ce vroiai s transmitei. ,uzind o lovitur din palme, capii coloanelor se ntorc spre cei din spatele lor, cznd cu un strigt si e2primnd prin tot corpul gndul, rmnnd apoi nemiscai. /rmtorii imit strigtul si gestuul printr$o singur miscare. Dup ce primii au revenit la poziia iniial, rmnnd nemiscai, urmtorii imit strigtul si gestul acestora si se ntorc spre numrul trei cu un nou gest. (dat e2erciiul realizat, toi rmn pe poziii, cu gestul mpietrit. ,nimatorul spune juctorilor s se ntoarc lent unul cu faa la cellalt, meninnd gestul. -articipanii se studiaz bine si la un semnal sc3imb reciproc gesturile. Dup aceasta jocul se rencepe de la cellalt capt, n direcia invers. E+,5/,.E 62 Se evaluaez dificultile ntlnite si reaciile n timpul activitii si dup.

'irala &.12
rimea grupului! "# E %# participani &imp! "# minute ateriale! nimic ()*EC&*+E , stimula spiritul de grup, de ec3ip, contactul si reacia prompt a fiecrui participant. -.(CED/.0 iscrile trebuie s fie suave si nu prea rapide. @rupul formeaz un lan, toi lunduse de mini. -ersoana dintr$o e2trem ncepe s se deplaseze circular, s se roteasc n jurul su, timp n care restul sirului porneste n sens opus. Se continu astfel pn se ajunge la o mbrisare strns. E+,5/,.E De a observa cum s$a simit fiecare n timpul activitii, cum a decurs comunicarea >situaiile provocate de micsorarea spaiului personal al participanilor, luarea de

decizii etc.?.

Dra#o$te 3r cu0inte &.1&

rimea grupului! "# E %# participani &imp! %# minute ateriale! o esarf pentru a lega oc3ii ()*EC&*+E , deprinde cum se e2prim sentimentele pozitive fa de o persoan. -.(CED/.0 9ocul decurge n liniste. /nul dintre participani , cu oc3ii legai, se plaseaz n centrul celorlali, ce stau n jur. 9uctorii se vor apropia de el, e2primnd sentimente pozitive ntr$o form nonverbal n forma n care doresc >timp de F$' minute?. ,poi fiecare poate intra n centru >toi voluntarii?. E+,5/,.E ,ceast e2perien de grup, este foarte neobisnuit si important pentru fiecare persoan. Evaluarea poate fi necesar pentru ca fiecare s poat povesti cum s$a simit, dar o discuie nu ajut ntotdeauna si nu poate e2plica sau dezvlui sentimentele, emoiile. Copiii mici spre e2emplu nu i$ar putea rezista. 63

Oc=elarii &.1)
rimea grupului! "# E %# participani &imp! "' minute ateriale! B rame de oc3elari >vec3i?, fr sticle ()*EC&*+E , nelege punctul de vedere al celorlali si cum o alt postur poate sc3imba prerea noastr. -.(CED/.0 -articipanii trebuie s se concentreze pentru a percepe realitatea prin intermediul unor prisme, adic oc3elari. ,nimatorul e2plic. 6,cestia sunt Coc3elarii nesiguranei8. Cnd pori acesti oc3elari, devii foarte nencrezut. Cine vrea s priveasc prin ei, pentru a ne spune ce crede despre noi76 Dup un timp sunt prezentai ali oc3elari, fiecare avnd o alt optic sa >ncredere, fac totul ru, toi m iubesc, nimeni nu m accept, etc.?. E+,5/,.E ;n grup. 1iecare poate s$si e2prime cum s$a simit si ce a vzut prin acesti oc3elari. ,cesta poate fi nceputul unui dialog despre problemele comunicrii n grup.

<=emul &.1rimea grupului! "# E %# participani &imp! "' minute ateriale! un g3em de a groas sau de ln ()*EC&*+E , favoriza afirmarea tuturor. , unifica grupul. -.(CED/.0 @rupul se aseaz n cerc. ,nimatorul ncepe, aruncnd g3emul fr a face vreun pas. ;n acelasi timp spune ceva bun persoanei creia l arunc. Cine prinde g3emul, apuc firul si$l arunc altcuiva, cu aceeasi procedur si asa pn se termin g3emul fr a rupe aa, doar esem o pnz... E+,5/,.E

Cum v$ai simit7 Cum apreciai si valorificai unitatea pnzei7 Se recunoaste grupul n pnz7 64

>alentine &.16
rimea grupului! "# E %# participani &imp! "' minute ateriale! creioane, stilouri ()*EC&*+E , provoca atitudini pozitive. , favoriza respectul fa de sine. , stimula dinamismul si creativitatea. -.(CED/.0 -e o fis sau 3rtie se deseneaz sau se scrie ceva drgu pentru una dintre persoanele din grup. Se e2pediaz, fr a se cunoaste sursa. E+,5/,.E , comenta reaciile persoanelor ce primesc 6+alentinele6 :(&E , avea grij ca fiecare persoan din grup s primeasc o felicitare. -e parcursul unei zile un mic grup de copii pot fi 6oamenii zilei6, astfel scriindu$le >preferabil? toi.

A3irmarea 0er7al &.1.

rimea grupului! "# E %# participani &imp! "' minute ateriale! nimic ()*EC&*+E , favoriza afirmarea unei persoane. , rezista manipulrilor. , dezvolta rezistena asociativ. , ani3ila manipulatorul pentru a debloca conversaia. -.(CED/.0 Se joac n perec3i, fcndu$se sc3imb de roluri. Se anun un minut de liniste, nainte de a intra n situaie. /n membru al perec3ii interpeleaz discuia cu o remarc referitor la un defect, o atitudine ... Cellalt ncearc de a$i replica prin modelele urmtoare! $ unui fapt indiscutabil i se replic cu 6 e sigur6 $ unei opinii i se replic cu 6e posibil6 $ unui argument raional i se replic cu 6e logic6 >cnd presiunea e puternic? a repeta tot timpul primul rspuns dat la ntrebare. De e2emplu! 6De ce nu$i aranjezi camera76. 6-entru c nu am c3ef6. 6:u ar fi mai plcut s lucrezi ntr$o ambian ordonat76 6)a da, dar nu am c3ef6. E+,5/,.E , studia atitudinile artate, cele care ar putea fi evitate... etc. :(&E /nele perec3i pot ncerca te3nica 6apei curgtoare6, iar altele 6a cascadei6. Dup o perioad, perec3ile si sc3imb rolul sau doar opiniile. 65

Corul $erii &.18

rimea grupului! "# E %# participani &imp! D' minute ateriale! nimic

()*EC&*+E , favoriza si ncuraja respectul de sine, unitatea ec3ipei. , nva a gndi pozitiv. .E@/5* @rupul se aseaz, formnd un cerc. ,nimatorul e2plic ceea ce fiecare persoan trebuie s spun. E2emplu! $ numeste, floarea, animalul sau copacul de care i aminteste persoana de alturi $ numeste o calitate a persoanei si ofer$i una dinte calitile tale pozitive $ numeste un cuvnt, sau mai multe ce e2prim sentimentele tale de mulumire si satisfacie referitor la aflarea ta n grup. E+,5/,.E Wi$a fost usor s gsesti calitile pozitive7 Dar s le auzi despre tine7

iluete 'e 'erete &.12

rimea grupului! "# E %# participani &imp! D' minute ateriale! 3rtie n coli mari, materiale utile pentru desenat ()*EC&*+E ,$si percepe propriul corp. , stimula respectul de sine. , stimula atitudinea pozitiv fa de alte persoane. -.(CED/.0 Zrtia e lipit pe peretele unde participanii n perec3i si deseneaz silueta. ,poi, acestea sunt tiate si colorate. Sunt lipite pe perete si toi membrii grupului le atribuie caliti pozitive. :(&E ;n fiecare zi poate fi desenat silueta unei singure persoane sau a unui subgrup mic, care s fie 6oamenii zilei6, lng care fiecare va lipi caracteristici pozitive. 66

D &.20
rimea grupului! "# E %# participani &imp! nelimitat ateriale! foarfece, fise sau coli de carton ()*EC&*+E , dezvolta capacitatea de observare. , fi constieni tipurile diferite de valori care ne influeneaz. -.(CED/.0 Const n a purta o etic3et cu sigla SSSD >sunt simpatic si destept?. De fiecare dat cnd cineva ne caracterizeaz negativ, rupem din 3rtiu o bucic, completnd colisorul rupt din nou, cnd ni se face un compliment sau suntem apreciai pozitiv. E+,5/,.E , analiza reaciile diferite si motivele acestora. Ce tip de valorificri ne afecteaz mai mult7 Ce persoane, de obicei, ne apreciaz si n ce circumstane7

unt li7er &.21

rimea grupului! "# E %# participani &imp! D# minute ateriale! nimic ()*EC&*+E , dezvolta capacitile de afirmare n plan fizic. , activiza juctorii si a$i pregti pentru un joc pe roluri.

.E@/5* -ersoanele se separ n perec3i. /na dintre persoane st n spatele celeilalte, ambele privind n aceeasi direcie. ;si ncruciseaz la spate minile >mna stng ine dreapta si vice$versa?. -ersoana ce st n fa >cu minile ncrucisate? trebuie s ncerce s se elibereze, aplicnd for, iar cealalt persoan ncearc >prin metode acceptabile, morale? s$o menin n aceeasi stare. Dac reuseste Cevadarea8, se sc3imb cu rolurile. ,nimatorul, la mijlocul jocului d semnalul de sc3imbare a rolurilor pentru perec3ile mai Crezistente8. E+,5/,.E Cum v$ai simit n fiecare dintre roluri7 Ce e mai convenabil pentru voi! s v eliberai sau s inei Cdeinutul8. 67

Co'celul meu &.22

rimea grupului! "# E %# participani &imp! D# minute ateriale! nimic ()*EC&*+E , favoriza cunoasterea reciproc si a propriei persoane. , ncuraja autoafirmarea si valorificarea pozitiv a fiecruia. , stimula ncrederea si comunicarea n interiorul grupului. -.(CED/.0 1iecare participant deseneaz un copac, cel care i place cel mai mult >ca specie?, cu rdcini, trunc3i, crengi, frunze si fructe. 5a rdcini va scrie calitile si capacitile ce le are. ;n crengi, trunc3i 4 calitile pozitive, lucrurile frumoase ce le face. 1runzele si fructele vor reprezenta succesele si triumfurile. 5a sfrsit se face Ce2poziia8, pe parcursul creia fiecare va mai aduga elemente ce sunt indicate de grup. E+,5/,.E &e apreciezi suficient7 Ceilali au descoperit multe caliti pe care tu nu le$ai inclus7 Cum te simi7

;ormarea $u7#ru'urilor &.2&

rimea grupului! "# E %# participani &imp! D# minute ateriale! nimic ()*EC&*+E , forma grupuri mici. , evidenia individual fiecare subgrup. , integra pe fiecare din membrii grupului. -.(CED/.0 Cteva modele de divizare a unui grup fr ca nimeni s fie izolat sau marginalizat. " ;ntr$o cciuli sau sacos se introduc bileele ce conin numele unor animale, numrul crora s fie egal cu numrul de grupuri mici care trebuie formate. Dup ce sunt amestecate, fiecare va e2trage un bileel. Dup ce toi au e2tras Cdestinaia8 lor, nc3id oc3ii si ncep s imite sunetul animalului reprezentat. Scopul const n gsirea restului Canimalelor8, adic grupului nou$format. D 1iecare participant pune ntr$o grmjoar un obiect ce$l reprezint >ceas, un papuc etc.?, iar civa oameni >cte unul din fiecare ec3ip? aleg >cu

oc3ii nc3isi? cte un obiect, pn se epuizeaz grmjoara. ,stfel, necondiionat s$au format ec3ipe. % Se fac biletele de 3rtie colorat de tot attea culori cte grupuri sunt. 1iecare persoan e2trage cte un bileel si se altur conform culorii. F Se formeaz subgrupe n dependen de o caracteristic aleas >nscui n aceeasi lun, aceeasi culoare de pantofi, culoare a oc3ilor, preferine etc. 68

Pan#lica &.2)
rimea grupului! "# E %# participani &imp! D# minute ateriale! o panglic de o anumit culoare si un carneel n care vor fi notate reaciile Cintrusului8 ()*EC&*+E , simi e2periena de a fi diferit. , stimula capacitatea de autoafirmare ntr$un mediu ostil. -.(CED/.0 -articipanii vor purta pentru un timp anumit >oriunde sunt? o panglic colorat, ntrun mod vizibil >pe mn?. -anglica nu trebuie lsat pe parcursul e2erciului. 1iecare va nota ntr$un caiet, carneel reaciile produse. E+,5/,.E Cum v simeai7 Ce reacii ai produs7 Cum credei, ce simt si cum triesc persoanele de alt ras, culoare a pielii, ntr$un mediu strin7

Plec !n cltorie5 &.2rimea grupului! "# E %# participani &imp! D# minute ateriale! nimic ()*EC&*+E , favoriza afirmarea si unificarea grupului. -.(CED/.0 &oi se aseaz, formnd un cerc. Cineva ncepe spunnd! Cplec ntr$o cltorie spre ..., si voi lua un ...8, de e2emplu pupic, care l d lui ), aflat la dreapta sa. ) acum spune Cplec n ... si voi lua un pupic si o pisctur8, ce i$o d lui C, si asa mai departe. :(&E Se pot lua si lucruri nemateriale, care doar se transmit. 69

Poc5 &.26
rimea grupului! "# E %# participani &imp! D# minute ateriale! nimic ()*EC&*+E , destinde si uni grupul. , intra n contact fizic si a uita de prejudeci. -.(CED/.0 ,nimatorul ncearc s piste pe cineva, atingndu$l. Dac reuseste, acesta trebuie s piste pe altcineva. -entru a evita de a fi piscat, trebuie s te opresti, s strigi -(C si s bai din palme, innd minile ntinse nainte. Dar de aici rmi nemiscat. -entru a reanima aceast persoana,juctorul trebuie s intre n spaiul format de minile ei si

s$o srui. ;n acelasi timp, fr a da un srut, aflat ntre mini, te afli ntr$o zon liber, unde nu poi fi piscat. :(&E Cnd grupul este numeros pot e2ista cteva persoane care pisc. -entru a le putea indica, ele pot avea un semn distinctiv. ;n cazul unui singur participant ce pisc, e foarte important de a avea un spaiu redus pentru un sc3imb mai eficient si contact mai intens.

Autoa3irmare &.2.
rimea grupului! "# E %# participani &imp! D# minute ateriale! cartele sau fise, stilouri ()*EC&*+E , ncuraja respectul fa de propria persoan si acceptarea de sine. -.(CED/.0 &ot grupul se aseaz formnd un cerc. ,nimatorul roag pe fiecare, fr a se uita sau vorbi cu cineva, s scrie caliti pozitive n mijlocul fisei. &rebuie s fie cel puin patru. Se pot e2prima prin cuvinte, desene sau propoziii. ,nimatorul particip si stimuleaz grupul, spunnd c fiecare are mult mai mult de patru. ,poi, n liniste, toate persoanele se plimb cu fisa pe piept, astfel ca toi s$o poat citi. Dac este timp, se pot forma perec3i sau grupuri de trei, n care s se gseasc detalii sau e2plicaii despre ceea ce au scris. 70

cul'turile &.28
rimea grupului! "#$%# participani &imp! %# minute KLteriale! nimic ()*EC&*+E , ajuta grupul n e2primarea unei idei. -.(CED/.0 ,legei tema care nu este bazat pe evenimente actuale sau situaii concrete, ci pe o concepie polar >e2! religie, democraie, dreptate, drepturile femeiei?. .ugai un voluntar s reprezinte ce gndeste despre tema propus, prin transformarea sa n sculptur sau un voluntar poate s foloseasc pentru aceasta ali membri ai grupului si s fac din ei sculpturi care ar reprezenta tema dat. ;ntrebai prerea restului grupului si rugai$i s adauge ceva sau s sc3imbe sulptura. /nul dup altul ei vor face sc3imbri si vor e2plica restului grupului cauzele acestora. ,cest proces poate continua pn ce fiecare participant nu va fi de acord cu modul n care sculptura reprezint tema aleas. E+,5/,.E *nvitai grupul s aprecieze tema sau procesul! analizai nceputul, motivele, de ce au fost de acord sau nu cu sc3imbrile fcute sculpturii si de ce toi au fost de acord cu rezultatul final. 71

JOCURI DE /NCREDERE
Sunt, n mare parte, e2erciii fizice pentru a trezi si consolida ncrederea n sine si n grup. Este important de a gsi susinere n interiorul grupului, att pentru a susine

manifestrile de solidaritate si unitate a grupului, ct si pentru a se pregti pentru o activitate n comun, de e2emplu, pentru o aciune ce poate presupune risc, efort creativ, etc. 9ocurile de ncredere necesit o serie de condiii minime pentru ca fiecare participant s poat primi plcere, s fie interesat si s neleag sensul jocului. 9ocurile de ncredere se bazeaz pe dou momente eseniale! - condiiile create de nssi ambiana grupului. ,dic reacii, impulsuri, temeri sau e2periene ce condiioneaz sentimentul de abandonare a grupului, si relaiile bidirecionale eu E grup, eu E eu, grup E grup, eu E tu. - Sc3imbarea punctelor de referin abituale ale relaiei noastre cu mediul. Canalele informative pe care e bazat ncrederea de obicei sunt unidirecionale. 9ocurile de ncredere provoac sc3imbri spaio$temporale, de e2emplu, pun n eviden unele mecanisme, si nasc alte fenomene. 9ocul este absolut voluntar. :imeni nu poate fi obligat, nici mcar subtil, s realizeze sub Cpresiune moral8 de care fiecare se teme cel mai mult ceea ce alii au fcut. 1iecare persoan trebuie s$si cunoasc rolul n joc si ar fi bine ca desfsurarea acestuia s$i stimuleze participarea. -entru ca fiecare joc s se realizeze n condiii favorabile, trebuie s se menin o liniste absolut. Ugomotul, zmbetele pot influena asupra stabilirii ncrederii. E2periena ne$a demonstrat c e2ist % greseli frecvente n practicarea acestor jocuri! - devierea jocului spre competiie >cine face mai bine, cum e cel mai greu...? sau nspre glum= - crearea unui Cmodel pentru imitare8. 9ocul este o e2perien irepetabil pentru persoan si grup, astfel acesta nu se poate realiza Cbine8 sau Cru8, doar c si are propria dinamic si valorificare n dependen de participani= - ignorarea capacitilor persoanelor participante. @rupul trebuie s se miste unitar, pentru a ntri ncrederea .ES-EC&Y:D pe oricine. Spre deosebire de alte activiti, evaluarea e indispensabil pentru c! - situaiile trite pe parcursul jocului pot avea repercusiuni asupra relaiilor din interiorul grupului, ntr$un fel sau altul depinznd de decurgerea acestuia= - jocul, sau o anumit circumstan n particular, pot de asemenea sc3imba dispoziia si atitudinea participanilor, producnd frustrri din Cpierderea8 jocului. Evaluarea are scopul de a e2plica toate tensiunile sau noile emoii trite n joc, precum si constientizarea influenei personale asupra grupului. 72

/n$oitorul ).01
rimea grupului! "# E %# participani &imp! D# minute ateriale! panglici de stof pentru a lega oc3ii ()*EC&*+E , cltiva sentimentul ncrederii pentru colaborare. -.(CED/.0 -ebtru desfsurarea jocului este necesar! 4 s se menin liniste pe tot parcursul e2erciiului 4 parcurgerea traseului nu const din depsirea unor obstacole, ci este o ocazie de

a trece prin e2perienele unui orb 4 se ncurajeaz imaginaia >e2punem juctorii care au oc3ii legai unor sunete, i lsm pentru o vreme, i rugm s recunoasc anumite obiecte pe parcursul drumului? 4 fiecare participant trebuie s fie atent la emoiile sale si ale colegului su ( jumtate din grup are oc3ii legai. Se formeaz perec3i >un Corb8 si un g3id?. @3izii si aleg Corbul8, fr ca acestia s stie de cine sunt condusi. &imp de "# minute Corbii8 i urmeaz, dup care rolurile se sc3imb. E+,5/,.E Se comenteaz! sentimentele trite atribuindu$le o importan corespunztoare, transpunerea n viaa cotidian a ncrederii si evaziunii, relaiile ncredere$mediu si ncredere$cooperare.

>,ntul $i co'acul ).02

rimea grupului! "# E %# participani &imp! D# minute ateriale! nimic ()*EC&*+E , favoriza ncrederea n interiorul grupului si n sine nsusi. , depsi temerile. -.(CED/.0 Se formeaz ec3ipe mici. -ersoana din centru rmne n poziie de 6drepi6. Ceilali o vor mpinge usurel atunci cnd ea se las peste minile lor. 9ocul trebuie s decurg ntr$o liniste absolut. Cte unul dintre membrii fiecrei ec3ipe vine n centrul cercului si nc3ide oc3ii. )raele i cad de$a lungul corpului, care trebuie s fie drept, fr a ndoi picioarele >pentru a nu cdea?. .estul ec3ipei formeaz un cerc strns n jurul su si$l 6transmit6 atent de la unul la altul. 5a sfrsitul e2erciiului e important de a$l readuce n poziie vertical, nainte ca el s desc3id oc3ii. E+,5/,.E Este important ca fiecare s$si e2prime sentimentele, temerile, impresiile etc. :(&E -entru a se pune la ncercare ncrederea, persoanele care formeaz cercul pot s se deprteze, s se apropie, sau c3iar s se aseze, cu minile si picioarele n interior. Cel din centru se va legna mai puternic atunci cnd cercul este mai larg >e2periena aceasta necesit mult atenie?. 73

Ele3anii ).0&
rimea grupului! "# E %# participani &imp! %# minute ateriale! un obiect care produce mult zgomot, panglici pentru a lega oc3ii ()*EC&*+E , mri ncrederea, a crea un mediu rela2at. -.(CED/.0 Se alege un g3id ce va conduce turma de elefani. @3idul va menine linistea. &oi ceilali si leag oc3ii, lundu$se de mini si formnd un sir lung. @3idul va face semnale cu un oarecare instrument sau obiect ales de grup. Condiiile jocului trebuie s fie cunoscute de toi! $ g3idul conduce turma pn la un anumit punct, pe drumul ales de animator, cunoscnd doar el toate obstacolele

$ turma va trebui s ajung la capt &urma urmeaz s treac prin diferite obstacole >trectori nguste, nlimi reduse >pe sub mese?. Din cnd n cnd, cineva din e2teriorul ec3ipei va ncerca s rup sirul >participanii trebuie s poat s$si menin capacitatea de a continua jocul?. E+,5/,.E ;ntr$un mediu foarte rela2at, fiecare membru al turmei poate s$si e2prime temerile, emoiile, ncrederea n grup etc.

Co0orul 3ermecat ).0)

rimea grupului! "# E %# participani &imp! %# minute ateriale! nimic ()*EC&*+E , stimula ncrederea n grup. -.(CED/.0 9ocul se desfsoar n liniste absolut. iscrile sunt gingase, avnd n special grij de capul persoanei care e2ecut e2erciiul. ( Cpersoan E covor8 se culc pe podea cu faa n sus, strict orizontal, cu minile lipite de corp. Ceilali membri ai ec3ipei se aranjeaz mprejur, iar una$n dreptul capului. &oi ngenunc3eaz si si pun minile >ncrucisate, alipite una de alta, n afar de degetele arttoare care sunt ntinse? sub 6covor6, adic sub persoana culcata. 1oarte lent ncearc s ridice 6covorul6 pn unde pot, meninnd$ul la acea nlime un scurt timp. ,poi, dup mici legnri, ncep s coboare persoana, prin aceleasi miscri, punnd$o usor pe podea. (ricine doreste poate s fie 6covor6, pentru ca senzaiile s fie percepute de ct mai muli oameni. E+,5/,.E E important ca grupul s se pronune cum s$a simit, despre temerile si ncrederea cstigat. 74

Piu%'iu ).0rimea grupului! "# E %# participani &imp! "# minute ateriale! nimic ()*EC&*+E , favoriza rela2area participanilor si a ntri ncrederea si unitatea ec3ipei. -.(CED/.0 ,nimatorul sopteste unei persoane 6tu esti tatl cocos8 sau <mama gin6. &oate persoanele ncep s se amestece cu oc3ii nc3isi. 1iecare caut mna altuia. ( apuc, ntrebnd 6piu$piu6 7 Dac cellalt rspunde tot 6piu$piu6, continu s umble mpreun, s caute si s ntrebe, pn nu dau de mna unuia dintre prini ce se misc n liniste. De fiecare dat cnd se ntlneste o persoan care nu rspunde, 6puisorul6 tace si el, si nu mai caut grupul, cci acum l$a ntlnit. 9ocul continu pn toi sunt mpreun, formnd un singur grup.

cu3un"%te !nainte ).06

rimea grupului! "# E %# participani &imp! D# minute ateriale! nimic

()*EC&*+E , favoriza ncrederea si susinerea n grup, a stimula cooperarea si coordonarea miscrilor. -.(CED/.0 -articipanii se separ n D rnduri, stnd unul n faa celuilalt si se prind de mini. Este liniste absolut. Cine se la lsa pe mini, trebuie s$o fac cu minile ntinse nainte. ,tenie la oc3elari, ceasuri sau alte obiecte de pe mini sau 3aine. /n voluntar situat la zece de metri de grup, isi ia avnt si se arunc pe minile primelor perec3i. @rupul trebuie atunci s$l treac pe mini mai departe, aducndu$l la cellalt capt al sirului, unde animatorul l astept, pentru a$l ajuta s revin pe pmnt. 9ocul se rencepe cu alt juctor. E+,5/,.E -articipanii spun cum s$au simi n timpul jocului. 75

Purtat 'e m,ini ).0.

rimea grupului! "# E %# participani &imp! D' minute ateriale! ceva cu ce se poate de legat oc3ii ()*EC&*+E , favoriza ncrederea n sine si n grup. -.(CED/.0 +oluntarul si leag oc3ii. .estul grupului menine o liniste absolut. :u trebuie s rmn nici un loc liber ntre mini. :imeni nu este obligat s participe la joc, nici mcar n mod indirect. +oluntarul se urc pe o un Cpodium8 si cu oc3ii nc3isi se las cznd pe spate. .estul participanilor, aranjai n D siruri perpendiculare spre locul de unde se arunc voluntarul, l poart pe mini foarte atent, pn ajunge la cellalt capt, de unde animatorul l coboar. -articipanii ce formeaz rndurile trebuie s aib genunc3ii puin ndoii, pentru a evita crampele musculare, iar minile, mereu ncordate, pentru a nu scpa voluntarul. E+,5/,.E Se ntreab participanii cum s$au simit7

Peretele ).08
rimea grupului! "# E %# participani &imp! %# minute ateriale! panglici de stof ()*EC&*+E , stimula ncrederea n sine nsusi si n grup. , dezvolta ncrederea n alte simuri dect cel al vederii, n special, n dimensiunea spaiu$timp. -.(CED/.0 -articipanii se plaseaz la vreo D metri de la obstacol, formnd un rnd, la mic distan unul de la altul >pentru a acoperi tot spaiul peretelui, pe ct e posibil?. +oluntarul e dus la o anumit distan de grup >cu oc3ii nc3isi?, si trebuie s alerge cu cea mai mare vitez posibil >fr e2agerri? nspre obstacol. @rupul va trebui s$l prind , fr a nainta, pentru ca persoana s nu se loveasc de perete. E+,5/,.E , aprecia emoiile trite, temerile, alte impresii etc. :(&E

E important ca nainte de a ncepe jocul, participanii s se antreneze n Cprinderea persoanelor8 care trebuie fcut cu atenie, siguran, fr a cauza vreun ru. 9ocul se face doar n grupuri n care deja s$a lucrat asupra dezvoltrii ncrederii. 76

Pe$cuitul cu m,inile ).02

rimea grupului! "# E %# participani &imp! D# minute ateriale! nimic ()*EC&*+E , constientiza importana fiecruia, a percepe grupul, sentimentul singurtii si solidaritii. -.(CED/.0 Cteva persoane vor fi observatori. .estul grupului particip la joc.&rebuie amenajat un spaiu liber, destul de ncptor. 1iecare participant se misc prin sal, n liniste cu oc3ii nc3isi. Cnd d de mna altcuiva, ei continu drumul mpreun, luai de mn, pentru a gsi alte persoane. Cel care gseste o nou persoan, o las pe prima, plecnd cu a treia. Scopul rmne acelasi. E+,5/,.E Cum v$ai simit7 Care au fost temerile, emoiile 7 (bservatorii vor trebui s noteze cine a rmas mai izolat, durata fiecrei 6mperec3eri6, aglomerrile etc.

Plim7area cu ra"ar ).10

rimea grupului! "# E %# participani &imp! "' minute ateriale! panglici de stof ()*EC&*+E , stimula ncrederea n grup si a nva orientarea la auz. -.(CED/.0 -articipanii formeaz un cerc. ,nimatorul indic persoana ce se va misca prin cerc, cu oc3ii legai. -ersoanele din interiorul cercului vor fi g3idate cu ajutorul unor sunete stabilite n prealabil. Ceilali participani i vor ajuta n liniste s determine direcia necesar. -ersoana trebuie s mearg, pe linie dreapt spre punctul 6)6 >parte din cerc? care l va orienta, n liniste, cu minile spre punctul 6C6 etc. ;n drum juctorul cu oc3ii legai emite un anumit sunet. Dup un interval de timp n cerc mai pot fi introdusi si ali juctori, producnd alt sunet si deplasndu$se spre alte destinaii. 6Emitorii6 trebuie s menin traiectoria dreapt, si s evite coliziunile, pentru aceasta fiindu$le suficient un bun auz. Dup un anumit timp, animatorul opreste jocul, introducnd alte persoane, pentru ca toi doritorii s poat e2perimenta rolul unui 6emitor6. E+,5/,.E Cum v$ai simit7 Ce dificulti ai tlnit n alegerea si meninerea direciei etc.... 77

Can"a rulant ).11

rimea grupului! "# E %# participani &imp! %# minute ateriale! nimic ()*EC&*+E , dezvolta ncrederea n grup. , ajunge la o cooperare eficient si la o coordonare

e2act a miscrilor. -.(CED/.0 -articipanii se culc pe spate cu faa n sus unul lng altul, astfel nct toi umerii s fie pe aceeasi linie. Ei ntind minile n sus, cu degetele desfcute. -ersoana ce va fi 6transportat6 porneste, ncetisor culcndu$se pe minile primilor din sir, si acestia o transmit pe rnd, spre cellalt capt al traseului. (dat ajuns acolo, persoana transportat se culc, iar primul de la nceputul rndului porneste pe 6band6. :(&E 9ocul e foarte obositor pentru cei care sunt culcai >6banda6?.

Ec=ili7rul ).12
rimea grupului! "# E %# participani &imp! "' minute ateriale! nimic ()*EC&*+E , favoriza o ambian de ncredere reciproc. , stimula cooperarea si simul ec3ilibrului. -.(CED/.0 Este important ca perec3ile s se formeze ntre persoane disproporionale! persoane de statur mic cu cele nalte, persoane ponderate cu slabe[ ;ntotdeauna este posibil de a gsi ec3ilibrul. -ersoanele care particip se mpart n perec3i. ;n cadrul fiecrei perec3i, participanii se plaseaz fa$n fa, lundu$se mini si mpreunnd picioarele. Din aceast poziie, fiecare se las s cad pe spate cu corpul complet drept, pn se ndreapt complet minile si se obine ec3ilibrul n cadrul perec3ii. Dup aceasta, mpreun, se pot ncerca miscri, fr a ndoi braele. E+,5/,.E Cum v$ai simit7 , fost usor de a gsi ec3ilibrul7 Ce s$a ntmplat cu perec3ile foarte disproporionate7 78

Ec=ili7rul colecti0 ).1&

rimea grupului! "# E %# participani &imp! D# minute ateriale! nimic ()*EC&*+E , favoriza ncrederea si cooperarea. , stimula cooperarea. -.(CED/.0 &ot grupul formeaz un cerc, apucndu$se de mini. Se face numrtoarea de la " la D. -ersoanele care au numrul " se vor nclina nainte, cele cu numrul D napoi. E2erciiul dat trebuie efectuat foarte lent pentru ca s se obin ec3ilibru n cadrul grupului. Dup ce se obine ec3ilibrul cei cu numrul " se vor nclina napoi iar cei cu numrul D, nainte. E+,5/,.E Ce dificulti au ntmpinat juctorii7 Ce probleme e2ist n viaa real ce bloc3eaz ncrederea n cineva7

Turnul "e control ).1)

rimea grupului! "# E %# participani &imp! "' minute

ateriale! panglici de stof ()*EC&*+E , dezvolta ncrederea. , favoriza colaborarea. -.(CED/.0 Se formeaz perec3i si se nominalizeaz cine este Cavion8 si cine Cturnul de control8. Se face o pist cu dou rnduri de scaune si obstacole pe traseul de aterizare. 6,vionul6 are oc3ii legai si 6turnul de control6 trebuie s$l dirijeze verbal, evitnd obstacolele pentru o aterizare favorabil. Dup aceasta rolurile se sc3imb, fiind posibil si modificarea situaiei pe pista de obstacole. E+,5/,.E Cum s$au simit participanii7 :(&E C&urnurile de control8 trebuie s menin Cavioanele8 n zbor pn ce ele vor putea s intre pe pista de aterizare. 79

Dracula : amorul 0ieii mele ).1rimea grupului! "# E %# participani &imp! D# minute ateriale! panglci de stof ()*EC&*+E , crea o atmosfer de destindere. , favorizarea ncrederea n cadrul grupului. -.(CED/.0 Se delimiteaz terenul unde se va desfsura jocul. &ot grupul cu oc3ii nc3isi se plimb prin zona jocului. ,nimatorul numeste pe unul din juctori s fie Dracula. Cnd o persoan se loveste de alta o ntreab! CEsti Dracula78= dac nu este i va rspunde negativ, spunndu$i numele su si ambii continu plimbarea. Dac este Dracula acesta l musc de gt. Din acest moment persoana muscat este 6contaminat6 si se preface n vampir. 9ocul continu pn ce toi devin Dracula. E+,5/,.E Cum s$au simit participanii7 5e$a fost fric sau au avut ncredere7

Na$ la na$ ).16

rimea grupului! "# E %# participani &imp! D# minute ateriale! panglici de stof ()*EC&*+E , facilitarea comunicarea n cadrul grupului. , dezvolta ncrederea. , permite contactului fizic, respingnd stereotipurile se2uale convenionale. -.(CED/.0 -articipanii se mpart n perec3i la o distan de apro2imativ " metru una de alta. ( persoan din fiecare perec3e si acoper oc3ii si se apropie ncet, ncercnd s se ating cu nasul su de cel al colegului, care rmne nemiscat si cu oc3ii desc3isi. Dup aceasta juctorii se pot sc3imba cu rolurile sau ambii s ncerce s se ating reciproc cu nasurile. E+,5/,.E Ce senzaii au avut juctorii7 :(&E ,cest joc poate fi practicat numai n grupurile unde nivelul de ncredere reciproc

este destul de nalt. 80

Controlul la "i$tan ).1.

rimea grupului! "# E %# participani &imp! D# minute ateriale! panglici de stof ()*EC&*+E , favorizarea ncrederea si a nva orientarea la auz. -.(CED/.0 @rupul se mparte n dou ec3ipe, n asa fel ca fiecare participant s aib perec3ea sa. ( jumtate din grup ocup centrul si si leag oc3ii. Cealalt jumate a grupului se afl la o anumit distan de primul grup. ,cestia vor trebui s se ntoarc la perec3ea lor care doar i strig pe nume. E+,5/,.E, Cum s$au simit participanii7 ,u avut dificulti pn orientare7 Cum au simit spaiul, alte voci7

<r"inarul ).18
rimea grupului! "# E %# participani &imp! D' minute ateriale! o cldare sau un alt obiect din grdinrit, panglici de stof ()*EC&*+E , dezvolta ncrederea n sine nsusi. , favoriza orientarea n spaiu. -.(CED/.0 9uctorii formeaz D rnduri, la distan de apro2imativ D metri unul de altul. Ei reprezint copacii dintr$o alee. /nul dintre membrii grupului e 6grdinarul6, care cu oc3ii nc3isi trebuie s traverseze tot drumul >din un capt al aleii n altul? pentru a$si lua cldarea. Drumul trebuie astfel trecut, nct s nu fie atinsi copacii. Dac condiia este nclcat, juctorul iese din joc, acesta fiind continuat de o alt persoan. ,celasi lucru se ntmpl n cazul cnd se ajunge la finis. 9ocul ia sfrsit cnd se epuizeaz numrului participanilor. :(&E -entru participanii mai mari jocul se poate complica, prin sc3imbarea traiectoriei, de e2emplu s aib ntorsturi etc. 81

'ri4inul uman ).12

rimea grupului! "# E %# participani &imp! "' minute ateriale! nimic ()*EC&*+E , ntri ncrederea, a stimula ec3ilibrul si cooperarea. ()*EC&*+E @rupul se separ pe perec3i. embrii acestora stau unul n faa altuia, atingndu$se cu palmele. ,poi fac un pas n spate si de acolo se las spre persoana din fa, pentru a se respinge >a fi respinsi de palmele acesteia? si a reveni n poziia vertical. De fiecare dat >dac e posibil? se mreste distana dintre cele D persoane. E+,5/,.E Cum s$au simit juctorii7

Carometrul !ncre"erii ).20

rimea grupului! "# E %# participani &imp! "' minute ateriale! pi2uri, fise ()*EC&*+E , evalua gradul de ncredere si armonie. -.(CED/.0 1iecare persoan, individual trebuie s rspund la enunurile prezentate. ,nimatorul arat fiecruia toate e2presiile din fise. -rima serie de e2presii se refer la ntregul grup. , doua E la membri, individual. 1iecare, trebuie absolut individual s ordoneze enunurile, pentru toate fisele aparte, n ordinea de la " la "D, unde " reprezint preferina, iar "D E repulsia. ,poi, se sumeaz numerele care se afl n paranteze n dreptul primelor patru fise >separat pentru fiecare serie de fise?. ,poi aceste sume se aplic la scara barometrului. -rima serie de fise! ;n grup am observat urmtoarele atitudini! $ eram n armonie si prietenie >F? $ abundau comportamentele agresiv$distructive >"? $ membrii grupului nu prea erau integrai, persista izolarea >D? $ unii dintre membrii grupului manifestau tendine de dominare si conducere >%? $ ne nelegeam de minune >F? $ aveam senzaia unei lipse de ajutor e2tern >%? $ o mare parte dintre conversaii erau izolatorii >"? $ eram pe deplin cufundai n lucrul nostru >F? $ toi erau, ntr$o anumit msur drgui >D? $ e2ista un profund sentiment de e2pulzare a fiecruia din grup >"? $ ne certam referitor la soluionarea diferendelor noastre >D? $ ne certam asupra nenelegerilor >%? , doua serie de fise! 5a mine personal am observat urmtoatele atitudini! 82 $ cu unii eram foarte cordial si prietenos >%? $ nu prea eram interesat >D? $ eram concentrat la lucru >%? $ eram atacat de unii >"? $ m$am conformat cu liderul grupului >%? $ m artam drgu cu fiecare >D? $ propunerile mele erau de obicei refuzate >"? $ eram un simplu ndeplinitor >D? $ acceptam liber propunerile celorlali >F? $ eram dezgustat >"? $ eram agresiv si atacant >%? $ eram neles de toi >F? Conflict ,daptare Dezacord ,cord F B "D "A E+,5/,.E Conform autorilor acestui barometru, interpretarea este urmtoarea!

Conflict ! nencredere, dezacord si nenelegere reciproc. (biectivele jocurilor si soluionarea acestora creeaz conflicte. :oiunea de 6noi6 >pentru grup? nu e2ist. ,daptare ! ncrederea individual e foarte sczut, dar progreseaz crescnd armonia n grup. Sentimentul de 6noi6 se afl n faza iniial a dezvoltrii. Dezacord ! cresterea ncrederii n plan personal, dar lips de acord n planul obiectivului! 6noi6 devine tot mai pronunat si bine definit. ,cord ! grad nalt de ncredere n propriile fore si n membrii grupului. Sentimentul de 6noi6 este puternic. 83

O 'erec=e "e $tatui ).21

rimea grupului! "# E %# participani &imp! "' minute ateriale! panglici de stof ()*EC&*+E , favoriza contactul corporal. , ntri ncrederea. -.(CED/.0 ;n grupuri de %, unuia i se leag oc3ii, altul devine 6statuie6. <Statuia8 ncremeneste, iar cel cu oc3ii legai ncearc s perceap poziia, pentru a o imita, atingnd <statuia8. ,tunci cnd consider ca a reusit, roag observatorul >a treia persoan? si dezlege oc3ii. Se compar rezultatele. ,poi juctorii se sc3imb cu rolurile. E+,5/,.E :u v$a deranjat sau incomodat contactul fizic 7 Ce v$a plcut mai mult 7 :(&E Se poate realiza n grupul 6mare6, alegnd %$F 6statui6 si diviznd restul persoanelor n jumtate 4 n observatori si imitatori, care se vor sc3imba consecutiv cu rolurile.

Plim7area 'e 9un ).22

rimea grupului! "# E %# participani &imp! D# minute ateriale! nimic ()*EC&*+E , ntri ncrederea ntre membrii grupului. , favoriza contactul corporal. -.(CED/.0 ;ntreg grupul se mparte n ec3ipe de % juctori. /na dintre persoane st ntre celelalte dou si si ine minile pe curea sau la talie. Celelalte dou i apuc, dintr$o parte si alta, minile si l susin pentru ca acesta atunci cnd sare, s parcurg o distan ct mai mare posibil. &rebuie s se menin o distan suficient ntre celelalte grupuri, pentru a evita coliziunile= dup o perioad se sc3imb rolurile, pentru a da fiecruia posibilitatea s 6mearg pe 5un6. E+,5/,.E Cum v simeai7 Cum a decurs colaborarea7 :(&E -ersoana care 6sare6 poate nc3ide oc3ii. 84

Du$ul ).2&
rimea grupului! "# E %# participani &imp! D# minute

ateriale! nimic ()*EC&*+E , ntri ncrederea si a crea un contact fizic. -.(CED/.0 Se formeaz grupuri de F persoane. /na dintre ele st n centru, n timp ce celelalte, n jur i fac un masaj usor cu degetele, din cap pn la picioare, pentru a produce zgomotul unui dus. Se fac trei rnduri de dus >splarea corpului?, trei de sampon >de splare a capului? si nc trei de dus. E+,5/,.E Cum v$ai simii7 +orbii despre contactul fizic, despre prejudeci, atingeri si mesajul acestora etc. :(&E 5a acest joc pot participa grupuri n care deja s$a constituit un nivel de ncredere reciproc. -entru persoanele care ntlnesc greuti n timpul contactul fizic >de o anumit vrst, sau condiie psi3ologic?, s se introduc regula 6formalitii6, adic controlarea miscrilor >locul si intensitatea?.

Colecia ).2)
rimea grupului! "# E %# participani &imp! D# minute ateriale! diferite obiecte, cel puin cte unul pentru fiecare persoan ()*EC&*+E , ntri ncrederea si orientarea n spaiu. -.(CED/.0 @rupul e divizat n subgrupele , si ). &oi juctorii din 6,6 nc3id oc3ii, iar cei din 6)6 $ strng diferite obiecte. Cei din 6,6 trebuie s ia un numr ct mai mare de obiecte, urmnd indicaiile celor din 6)6. ,poi, 6,6 si 6)6 se sc3imb cu rolurile. E+,5/,.E Cum ai perceput spaiul7 ,i ntlnit vreo dificultate7 Cum vi s$a prut comunicarea cu colegul7 :(&E Se poate pune condiia s se numeasc obiectul, nainte ca s se caute altul. 85

JOCURI DE CO*UNICARE
Sunt jocuri ce ncearc s stimuleze comunicarea ntre participani si urmresc crearea unui proces de comunicare poliplanic n grupul n care, de regul, se stabilesc niste roluri fi2e. ,ceste jocuri tind s creeze un mediu favorabil ascultrii active si comunicrii verbale, iar pe de alt parte, s stimuleze comunicarea nonverbal >e2presii, gesturi, contact fizic, priviri etc.?, pentru a iniia noi moduri de comunicare. 9ocul va oferi pentru aceasta un nou spaiu cu noi canale de e2presie a sentimentelor si a relaiilor n grup. 9ocurile de comunicare au propria lor valoare prin procesul de lucru, al cunoasterii anterioare si a relaiei cu mediul. Dinamica acestora, ct si a comunicrii n general, este divers si totusi, realizarea jocurilor n diferite momente poate aduce multe e2periene noi grupului. Evaluarea este interesant pentru realizarea n perec3i sau n subgrupe, apoi si pentru ntreg grupul. Ea nu const n evaluarea 6preciziei6 comunicrii, a gesturilor

etc., ci n crearea unui mediu favorabil e2primrii sentimentelor si a noilor emoii. 86

/nt,lniri -.01
rimea grupului! "# E %# participani &imp! "' minute ateriale! nimic ()*EC&*+E , dezvolta comunicarea prin diferite gesturi, imitndu$le. -.(CED/.0 9ocul trebuie s decurg n liniste absolut. ,. ;n grupuri de D si F persoane >D observatori pentru fiecare 6F6? se pun n practic diferite moduri de a strnge mna! distrat, cald, agresiv etc... ). ici grupuri, de ma2imum "# E "' persoane se strng ntr$o sal. &imp de " sau D minute se gndesc la sentimentul ce l vor e2prima >unei singure persoane?. ,poi, n liniste, primul poate ncepe. El se aseaz n fata persoanei cu care 6comunic6, artnd sentimentul doar prin privire sau prin atingerea minilor. ,poi revine la loc si urmtorul continu, pn se epuieaz numrul doritorilor. E+,5/,.E 1iecare persoan va e2plica ce a vrut s comunice celeilalte persoane, sau ce i$a fost comunicat, e2plicnd si ce a primit de la persoana respectiv, ce legtur s$a format ntre ei, ce a impresionat$o mai mult. ,poi se va analiza importanta si impactul a ceea ce nu se spune, ci se simte, mai mult dect prin cuvinte, fr a considera ambianta general si a posibilelor modificri ale acesteia.

A lua $i a 'rimi -.02

rimea grupului! "# E %# participanti &imp! "' minute ateriale! nimic ()*EC&*+E , reflecta asupra diferitelor forme de acceptare si de primire. -.(CED/.0 -articipantii se mpart pe perec3i. /nul din membrii perec3ii ofer celuilalt un obiect. -artenerul trebuie s$l ia brusc. , doua oar ntinde mna asteapt ca partenerul s lase obiectul n mn. -articipantilor li se atrage atentia s fie atenti la sentimentele si emotiile e2perimentate. E+,5/,.E Se descriu emotiile trite de cei ce >nti? au oferit. ,poi mprtsesc sentimentele cei ce au primit. Se enumr cteva moduri de a oferi si a primi si legtura ntre acestea. :(&E ;n acest conte2t pot fi analizate diferite tipuri de sisteme economice, anumite situatii internationale trite n coonditii de aplicare de fort sau de compromisuri. 87

A$cult,n" -.0&
rimea grupului! "# E %# participani &imp! D' minute ateriale! nimic

()*EC&*+E , favoriza o atitudine pozitiv de atentie si ntelegere. -.(CED/.0 Clasei i se propune o tem, de e2. 6-ro sau Contra6 sau 6Ce crezi despre6. -articipantii sunt mprtiti pe grupuri a cte D persoane, preferabil s fie nu prea cunoscuti S apropiati. 1iece participant din fiecare grup are "# minute pentru a reda ct mai aproape de realitate ideile colegului. ,poi se sc3imb cu rolurile. :(&E 1iecare grup poate avea cte un observator. &ema jocului poatR fi sc3imbat sau jocul poate fi realizat pe grupuri de patru persoane.

Cu7ul lui Nec@er -.0)

rimea grupului! "# E %# participani &imp! "' minute ateriale! 3rtie, pi2uri si rigle ()*EC&*+E , demonstra c pot e2ista mai multe puncte de vedere, toate fiind corecte. -.(CED/.0 1iecare participant deseneaz pe o foaie de 3rtie un cub. ,poi l priveste atent timp de un minut, cu oc3ii orientai spre centru. ajoritatea va avea impresia c cubul si sc3imb orientarea, de cteva ori pe minut, avnd diferite fee la spate. -osibiliti! a compara reaciile individuale ale participanilor! a? nc3iznd un oc3i, b? cu un alt corp n % dimensiuni >de e2emplu, o piramid?. E+,5/,.E , remarca c oc3iul nostru nu lucreaz ca un aparat de fotografiat, ci ca un sistem de cutare si de prelucrare activ a informatiei, care construieste si reconstruieste realitatea. Cum fiecare persoan vede lucrurile= cum fiecare 6stie6 ce este, sau cum gndeste7 Ce nseamn obiectivitate si a fi obiectiv7

Jocul contrariului -.0rimea grupului! "# E %# participani &imp! "' minute ateriale! nimic ()*EC&*+E , percepe dificulttile si posibilittile de a comunica ceva prin diferite metode. , ajunge la comunicarea verbal si nonverbal la nivel de persoan si grup. -.(CED/.0 @rupul se divizeaz, fiecare grup avnd un numr egal de membri. Se aranjeaz n D siruri, astfel nct fiecare s aib n fat o persoan din cellalt grup, la o distant de % metri. ,nimatorul jocului prezint succesiv sau alternativ urmtoarele conditii! $ vorbiti cu una dintre persoanele din grupul de vis$a$vis $ comunicati cu privirea cu o persoan din cellalt grup $ intrati n contact cu cineva din grupul din fat prin intermediul gesturilor $ conversati ntre grupuri ca ec3ipe. E+,5/,.E ai nti pe perec3i, apoi cu tot grupul. Doritorii s se e2prime cum s$au simtit n interiorul grupului. Cum s$a perceput distanta7

DCon0er$,n"E cu 'icioarele -.06

rimea grupului! "# E %# participani &imp! "' minute ateriale! nimic ()*EC&*+E , favoriza crearea unui mediu desc3is contactului fizic si comunicrii ntre participani, ntr$un mod neobisnuit si distractiv. -.(CED/.0 9ocul se realizeaz cu oc3ii nc3isi si n liniste. -articipanii se aranjeaz din doi n doi, asezai pe podea, atingndu$se cu picioarele descule. /n timp anumit participanii vor ncerca s$si comunice ceva sau s stabileasc o legtur prin intermediul picioarelor. E+,5/,.E ai nti se e2prim opiniile n perec3i, apoi n grup= emoiile, sentimentele si e2perienele ce au aprut n grup. :(&E Se poate face 6mperec3erea6 oarb, adic nc3iznd oc3ii nainte de a ncepe. 89

A$cultarea acti0 -.0.

rimea grupului! "# E %# participanti &imp! D' minute ateriale! nimic ()*EC&*+E , conditiona ntelegerea colegului. , favoriza comunicarea. -.(CED/.0 @rupul se desparte n ec3ipe a cte % juctori >,, ), C?. Doi din fiecare grup >, si )? aleg o tem si ncearc s poarte o conversatie urmnd urmtoarele regulile! , ncepe cu o propoziie= ) trebuie s repete propoziia lui ,, fr s sc3imbe ctusi de puin sensul. , va trebui s confirme cu un 6 de acord6 sau 6corect6, dac ) a neles bine sensul. ,tunci ) poate rspunde la propoziiei lui ,. ;n cazul n care propoziia nu se repet cu sensul corect, , i spune lui ) 6incorect6, sau 6nu6. ,tunci si , si ) repet din nou propoziia. Sau, n cazul repetrii incomplete a sensului iniial, ) repet propoziia. C este observator si particip n evaluare. E+,5/,.E C va prezenta ceea ce a observat pe parcursul jocului! atitudinea asculttorului >fie ,, fie )?, ns fr a le evalua. Celelalte D persoane vor putea comenta cum s$au simit si ce dificulti au ntlnit. :(&E Se poate realiza de asemenea cu variaii de povestire, sc3imbnd rolurile etc.

Zoo -.08
rimea grupului! "# E %# participanti &imp! "' minute ateriale! foi de 3rtie cu nume de animale >cte dou pentru un animal? ()*EC&*+E , ajunge la cooperare n perec3e pentru a se putea ntlni pentru lucru. , favoriza sensibilitatea si atentia. -.(CED/.0 9ocul se desfsoar n ntuneric >sau cu oc3ii legati?. 1iecrui participant i se d o fis

cu numele unui animal, sunetul cruia trebuie s$l imite. 9ocul const n a$si gsi perec3ea, adic persoana ce imite acelasi sunet. Cutarea se permite doar prin intermediul sunetului fr a pune ntrebri. E+,5/,.E 1iecare persoan va ncerca s e2plice cum s$a simtit, ce dificultti a avut pentru a$si ntlni perec3ea. :(&E Cu cei mai mici, trebuie s se ncerce a face acest joc nu pe perec3i, ci pe grupuri mai mari, pentru a evita ntinderea jocului, sau pierderea interesului, pentru a evita pericolul izolrii vreunui copil. 90

Tele#rama -.02
rimea grupului! "# E %# participanti &imp! "' minute ateriale! nimic ()*EC&*+E , favoriza e2primarea sentimentelor prin ritm si alternarea acestuia pentru a sc3imba sensul sau continutului mesajului. -.(CED/.0 -articipantii se aranjeaz n cerc, luati de mn si cu oc3ii nc3isi. ( persoan transmite mesajul colegului su prin intermediul minii >de e2emplu! dou strngeri de mn, pauz, o strngere de mn, pauz etc.?, e2primnd un sentiment. esajul trebuie s parcurg ntreg grupul ajungnd la persoana anterioar celei ce l$a transmis aceasta, e2primndu$i verbal continutul. ,poi, se continu cu noi mesaje. E+,5/,.E Se poate atrge atentie la ceea ce nsemna initial mesajul si sensul nteles de ultima persoan. De aici se poate initia un dialog despre semnificatia comunicrii nonverbale n grup si n general. :(&E -e parcursul jocului se va observa o mai mare varietate de senzatii, precum si un spirit de ec3ip mai bine pronuntat.

*a$a4ul $'atelui -.10

rimea grupului! "# E %# participani &imp! "' minute ateriale! nimic ()*EC&*+E , favoriza contactul fizic si descoperirea propriului corp, nvtnd a comunica prin intermediul acestuia. -.(CED/.0 9ocul decurge n liniste absolut. &oti participantii se mpart n perec3i. /nul dintre membrii perec3ii se aseaz n pirostrii, cu capul rela2at, cellalt alturi, n genunc3i. ,cesta si pune minile pe spatele primului. ,nimatorul propune! $ plimbai$v cu minile pe spate, ca un animal greoi $ repede ca un soarece >cu vrful degetelor? $ ca un cal n galop $ ca un sarpe enorm

$ etc. >trebuie mereu s controlm starea celeilalte persoane, prin limbajul corporal ce l emite! capul rela2at, umerii s nu fie ncordai, etc. E+,5/,.E Se realizeaz n grup. -ersoanele comunic sentimentele pe care le$au avut! dac au simit plcere la efectuarea masajului sau atunci cnd au fost masa&i, ce dificult&i au aprut ... 91

O#lin"a -.11
rimea grupului! "# E %# participanti &imp! "' minute ateriale! nimic ()*EC&*+E , dezvolta concentrarea si comunicarea nonverbal. -oate fi aplicat ca <preludiu8 pentru un joc teatral, pe roluri etc. -.(CED/.0 -articipanti formeaz D rnduri, la D$% metri distant ntre ele. -articipantii dintr$un rnd ncep s fac o serie de gesturi, care sunt copiate, ca ntr$o oglind, simultan, de parteneri. ,nimatorul d semnalul de ncepre si de sfrsit. &erminnd, participantii rmn la locurile lor, observndu$si colegul. ,poi, sc3imb rolurile.

*icro3onul 3ermecat -.12

rimea grupului! "# E %# participanti &imp! D# minute ateriale! un creion, un deodorant etc., orice obiect care ar putea imita un microfon ()*EC&*+E , anima membrii timizi ai grupului s vorbeasc. , favoriza cooperarea n utilizarea cuvintelor, a auzului etc. n situatii ca 6dialoguri dintre surzi6. -.(CED/.0 -articipantii formeaz un cerc. 6 icrofonul6 este transmis de la unul la altul. Este permis de a vorbi doar prin intermediul <microfonului8. -articipantii decid dac vor sau nu s spun ceva. Se poate conversa cu persoana de la care primesti <microfonul8 >, primeste de la ) microfonul si ei mpreun vorbesc la tema propus de ,= apoi ) i transmite microfonul lui C vorbind despre tema lui ) s.a.m.d.?, ceea ce reprezint cooperare. E+,5/,.E Cum te$ai simtit cnd nu poti spune nimic fiindc nu ai microfonul7 &e$a provocat la discutie detinerea acestuia7 92

irul ani0er$rilor -.1&

rimea grupului! "# E %# participanti &imp! "' minute ateriale! nimic ()*EC&*+E , mri concentrarea, atentia la ascultare sau la alte forme de comunicare nonverbal. -.(CED/.0

9ocul decurge n liniste absolut. -articipantii trebuie s formeze un rnd conform zilei si lunii n care s$au nscut, din ianuarie pn n decembrie. +or trebui s caute modalitatea de a se ntelege fr cuvinte. :u conteaz rezultatul, ct lucrul si comunicarea n comun. 93

Carometrul 0alorilor -.1)

rimea grupului! "# E %# participan&i &imp! F# minute ateriale! un panou, o tabl, sau o coal mare de 3rtie cu rubricile 6pro6 si 6contra6 ()*EC&*+E , permite participan&ilor s$si formeze o idee mai clar despre ceea ce i uneste si ceea ce i face diferi&i. Cu ajutorul unei divizri ec3ilibrate de a practica un e2erci&iu de ascultare activ. , favoriza fle2ibilitatea pozi&iei si cutarea compromisurilor. -.(CED/.0 :u e2ist neutralitate, fiecare trebuie s se pronun&e. Sunt interzise e2plica&iile, doar se e2pune prerea >pro sau contra?. Se cere liniste, seriozitate >fr zmbete sau comentarii?. (cuparea unei pozi&ii corespunde unei deplasri la dreapta >pro? si stnga >contra?. Cei ce nu pot decide e2act care este alegerea lor, se vor plasa ntre cele D grupuri. ,nimatorul prezint condi&iile jocului si determin spa&iul pentru fiecare opinie. ,l doilea animator observ propor&ia celor ce sunt pro sau contra. Scopul lui este s caute enun&ul ce desparte grupul pe ec3ipe, mai mult sau mai pu&in ec3ilibrate >ca numr si motiva&ie?. (dat ce s$au n&eles bine condi&iile jocului, animatorul propune enun&urile ce indic diferen&ele din interiorul unei teme, sau punctele ce vor fi discutate n timpul activit&ii. 5a fiecare propozi&ie participan&ii trebuie s se deplaseze n spa&iul respectiv, motivndu$si alegerea. 1iecare va propune o reformulare a propozi&iei, pentru a ajunge la un consens ct mai satisfctor pentru ambele pr&i. Cnd consider c etapa s$a terminat, animatorul va ruga lumea s revin la pozi&iile comune, enun&nd o alt afirma&ie. E+,5/,.E +$a fost dificil s v e2pune&i coerent si independent prerea 7 Ce a condi&ionat deplasarea n spa&iu 7 Ce a&i nsusit despre respectarea opiniei celorlal&i 7 ;n timp ce asculta&i motiva&ia, e2plica&ia altora, ce sc3imbri s$au produs 7 E usor s fii apropiat de o persoan ce are valori si opinii diferite de ale tale 7 :(&E ,cest e2erci&iu poate continua mai mult de o or, dac e lsat s decurg complet >cu reformulri, ascultare activ, evaluare final et.?, ceea ce este important pentru o e2perien& reusit. ,r fi binevenit ca animatorul s formuleze propozi&ia ce formeaz mai pu&in disensiune, apoi continundu$se pe grupuri de F$A persoane cu e2erci&ii de ascultare activ >fisa F.G , 5a alternativa del juego **?. 94

Dictarea "e$enelor -.1rimea grupului! "# E %# participan&i &imp! F# minute

ateriale! materiale pentru desen ()*EC&*+E , favoriza comunicarea verbal. , analiza limitele unei comunicri uniplanice. -.(CED/.0 &rebuie s fie foarte clar, c pn la sfrsitul e2erci&iului nu se poate de privit nici desenele perec3ii, nici ale vecinilor. -e parcursul evalurii se vor vedea diferen&ele si asemnrile dintre desenele e2ecutate n baza diferitor reguli. @rupul se separ pe perec3i, membrii crora stau cu spatele unul la altul fr a se privi sau atinge. ,nimatorul mparte fiecrei perec3i cte un desen, din :(&E ". -ersoana ce va dicta, va ncerca s 6povesteasc6 desenul, fr ca cealalt persoan s poat pune ntrebri sau s ntoarc capul. Cnd cei ce dicteaz consider c e2erci&iul e terminat, fiecare, fr a controla, se sc3imb cu rolurile cu 6pictorul6. 5a o nou alternare a rolurilor regulile se sc3imb. De aceast dat cine deseneaz poate da orice fel de ntrebri, ns tot fr a vedea desenul. E2erci&iul poate fi repetat, sc3imbnd rolurile n cadrul perec3ilor si cu un desen nou. -entru data urmtoare ar fi bine de folosit figura din :(&E D. E+,5/,.E Se compar desenele realizate, vorbind despre emo&iile trite. Se poate compara timpul ct a durat, pentru a$l face cu sau fr ntrebri. Cum v sim&ea&i doar ascultnd7 Dar dictnd7 *ar atunci cnd ambii putea&i vorbi7 Ce tip de comunicare a&i folosit si cum o aprecia&i pentru ambele cazuri7 Cum influen&eaz alte canale conversative! privirea, e2presia fe&ei etc. Care sunt problemele comunicrii verbale 7 :(&E ". "D 95

Inun"atia -.16
rimea grupului! "# E %# participan&i &imp! G' minute ateriale! lista e2erci&iului si cte un creion pentru participant ()*EC&*+E , contribui la e2aminarea procesului de luare a deciziilor prin consens, n grupuri mici si a observa n ce mod ne decidem priorit&ile si valorile personale, precum si n&elegerea >acceptarea? valorilor altora. -.(CED/.0 -articipan&ii trebuie s ia o decizie serioas referitor la lucrurile care sunt importante ntr$o situa&ie de criz. (rice lucru care nu va fi salvat va fi distrus. :/ SE -(,&E +(&,. SE ,CCE-&0 D(,. Z(&0.Y.*5E 5/,&E DE &(& @./-/5. -articipan&ilor li se citeste urmtoarea situa&ie! 6Cnd vii acas din vacan&, afli c acolo unde triesti plou de trei zile. E2act cnd ajungi n preajma casei tale, te ntlnesti cu camioneta poli&iei ce anun& evacuarea zonei, nainte ca rul s rup digul. Discu&i cu poli&istul, pentru ca acesta s$&i permit s intri n cas pentru a$&i putea lua cteva lucruri dragi &ie. Stai nuntru, si&i dai seama c ai doar ' minute pentru a decide care F lucruri s le iei. Dac ai timp, scrie cteva si alege F priorit&i6. ,poi se distribuie lista e2erci&iului fiecrui participant si li se d ' min. pentru a

decide care F lucruri vor fi luate >se anun& cnd a rmas ultimul minut?. (dat ce to&i au fcut alegerile, se formeaz grupuri de F$' persoane unde se aleg, colectiv cele F lucruri. -entru aceasta sunt rezervate "' minute. 1iecare grup si alege purttorul de cuvnt care prezint lista. ,poi, acestia formeaz un grup aparte, care timp de D# minute, decide ce vor lua. E+,5/,.E S se rezerveze cel pu&in D# min. pentru aceasta. S vorbeasc fiecare= se poate desfsura o discu&ie asupra lucrurilor ce trebuiau salvate de fapt, si de ce. Ce roluri sau observat pe parcursul jocului >lideri, pasivi etc.? Cum s$a ajuns la consens7 :(&E 5ista e2erci&iului e urmtoarea! ". ( poezie asupra creia ai lucrat mai bine de D luni, si care e aproape gata pentru a fi prezentat cercului poietic din liceu. D. /n album cu fotografii a primilor ti % ani de via&. %. /n aparat de radio. F. .oc3ia de mireas a bunicii tale, ce ai pstrat$o pentru nunta ta >pentru so&ie?. '. 9urnalul intim al ultimului an. A. /n vaporas n sticl, pe care l$ai fcut la "" ani, cnd ai stat A sptmni la pat. G. ( c3itar foarte scump ce &i face cntecele de '# de ori mai frumoase dect n realitate. B. ,r3iva si documentele grupului social >politic, pacifist, religios, ecologist etc.? pe care l prezidezi >sau din care faci parte? si la care &ii mult. H. -erec3ea preferat de pantofi. 96 "#. :otele, alte documente scolare, certificatele e2amenelor, de cnd ai nceput scoala superioar. "". ,genda cu adrese. "D. /n atlas foarte pre&ios, din "BBG, mprumutat de la un prieten. "%. /n covor foarte scump si frumos, druit &ie n ,sia, ce se gseste ntotdeauna n antreul tu. "F. @lastre cu plante foarte dificil de crescut, dar care si arat deja primul mugur de floare. "'. Colec&ia de timbre a bunicului tu, apreciat la cteva mii de lei. "A. -rimele scrisori de dragoste. "G. Dou sticle de vin foarte vec3i, pentru o ocazie special. E:W*/:E! orice obiect ce nu e salvat va fi distrus de inunda&ie. ,i ' minute pentru a alege. 97

Pri0irea atent -.1.

rimea grupului! "# E %# participan&i &imp! "' minute ateriale! nimic ()*EC&*+E , favoriza aten&ia si capacitatea de descriere. -.(CED/.0 Se arat un obiect, se rezerv un anumit timp pentru a$l cerceta, calm, apoi urmeaz

s fie descris de juctori pe perec3i ! aspect, caracteristici, finalit&i etc. E+,5/,.E Se poate constata precizia limbajului, obiectivitatea observrilor etc.

Dialo#ul !nc=i$ -.18

rimea grupului! "# E %# participan&i &imp! A# minute ateriale! nimic ()*EC&*+E , stabili dificult&ile n stabilirea unui consens. 5uarea acelor 3otrri ce ar putea facilita consensul. ()*EC&*+E Se aleg reprezentan&i ai grupurilor sau persoane care au pozi&ii siSsau interese diferite. :umai aceste persoane pot vorbi. 9ocul decurge mai bine dac la dispozi&ie este o tabl, un panou, sau o coal mare de 3rtie. @rupul ce va dialoga se adun n centru, iar restul persoanelor se plaseaz n jur. ;ncepe discu&ia ntre cei din centru. Cei din afar au misiunea de a remarca si de a analiza rolurile autodistribuite n grup, persoanele ce bloc3eaz conversa&ia, consensul, precum si dificult&ile ce apar n comunicare. Eventual, se poate crea posibilitatea ca grupul e2terior s fac propuneri scrise sau formula sugestii, idei pentru gsirea unui consens, ori poate propune idei ce nu au fost discutate. Dac 6interiorul6 nu ncearc s ia o decizie, cei din e2terior doar vor nota aceasta. E+,5/,.E Cum s$au sim&it7 &o&i sunt de acord cu decizia luat7 98

9uarea ra'i" a "eci(iilor -.12

rimea grupului! "# E %# participan&i &imp! %# minute ateriale! nimic ()*EC&*+E , nv&a s se concentreze asupra esen&ialului pentru luarea deciziilor. , dezvolta creativitatea n vederea cutrii unor solu&ii rapide n situa&ii dificile. -.(CED/.0 Se divizeaz grupul n ec3ipe a cte %$F membri. &impul de medita&ie va fi foarte scurt >%# sec.? ,nimatorul prezint diferite situa&ii, acordnd timp pentru ca grupurile s$si formuleze solu&iile. ,poi, n acelasi fel, se procedeaz si n celelalte situa&ii >apro2. A?. 5a sfrsitul jocului, se recitesc situa&iile, si se ascult solu&ia fiecrui grup. ;nainte de a trece la o nou situa&ie, se face o evaluare a solu&ionrii celei precedente. :(&E E2emple de situa&ii! $ *esind de la cinema, observi c cineva ncearc s$&i desc3id masina, for&nd lcata. Ce vei face7 $ Esti moderatorul unei ntruniri importante, iar un grup deranjeaz linistea. Ce faci7 $ (rganiza&i o conferin& despre pace si nonviolen&. Sala e plin. Deodat poli&ia v anun& c a fost o avertizare despre e2isten&a unei bombe n local. $ :iste prieteni au plecat ntr$o cltorie si &i$au lsat c3eia de la apartament.

:oaptea aceasta vei dormi acolo singur. 5a miezul nop&ii auzi c se desc3ide usa. Ce faci7 99

EBerciTiul NA A -.20
rimea grupului! "# E %# participan&i &imp! H# minute ateriale! pi2uri, creioane, lista obiectelor. ()*EC&*+E , constata calitatea deciziilor luate n grup fa& de cele individuale. -.(CED/.0 5istele sunt mpr&ite fiecrui participant si ei sunt lsa&i pentru "# min. s clasifice lista obiectelor ordinii dup importan&a acestora. :u se permit discu&iile. ,poi sunt formate grupuri de A$B persoane si un observator. ,vnd lista, se dau D# min. pentru a pune obiectele n ordine. Dup aceasta se compar rezultatele individuale cu cele colective si cu cele ale e2per&ilor de la :,S,. E+,5/,.E Se evalueaz rezultatele. Care sunt mai bune7 Cum a decurs discu&ia n grup7 Ce a adus ea7 , fost usor de luat decizia n grup7 :(&E E2erci&iul se evalueaz conform tabelei rspunsurilor corecte elaborate de ec3ipa de savan&i de la :,S, si un computer. 1*S, "! " cutie de c3ibrite lapte concentrat D# de metri de frng3ie de nTlon %# de metri de mtase pentru parasut aparat pentru nclzire D pistoale calibrul F' lapte praf D baloane cu o2igen 3art a stelelor si constela&iilor o barc si g3ete pneumatice cu baloane de C(D o busol magnetic D# de litri de ap focuri semnal >ard n vid? un set de prim ajutor medical receptor si emi&tor 1 pe energie solar "' E nu e2ist o2igen F E se poate tri un anumit timp fr alimentare A E pentru ajutarea deplasrii pe teren neregulat B E pentru a se proteja de soare sau frig "% E fa&a luminat e fierbinte "" E utile pentru propulsare "D E necesit ap

" E nu e2ist aer % E necesar pentru orientare H E pentru deplasare si protec&ie, iar baloanele cu gaz pentru propulsare "F E nu e2ist cmp magnetic D E nu se poate de trit fr ap "# E utile la distan& mic G E unele sunt utile, altele inutilizabile ' E comunicare cu nava 100

Cu m,inile !n lut -.21

rimea grupului! "# E %# participan&i &imp! D# minute ateriale! nimic ()*EC&*+E , stimula comunicarea prin canale alternative. , stimula luarea deciziilor. -.(CED/.0 Se leag oc3ii tuturor juctorilor care nici nu pot vorbi si nici emite vreun sunet. -erec3ile se formeaz pe nevzute. 1iecare perec3e se situeaz fa& n fa&. ;ntre ei se pune bucata de plastilin, destul de moale si mare pentru a o putea modela. ,poi minile participan&ilor sunt puse pe aceast bucat si ei sunt ruga&i s modeleze ceva mpreun. E+,5/,.E Cum a&i decis ce s face&i7 Cine a luat decizia7 Cum s$a produs comunicarea7

;antoma -.22
rimea grupului! "# E %# participan&i &imp! A# minute ateriale! o cortin, ce ar permite proiectarea pe ea a umbrelor, un obiect pentru producerea luminii ()*EC&*+E , dezvolta aten&ia, favoriznd un climat rela2at. , ini&ia o form de comunicare neobisnuit. -.(CED/.0 ;ntr$un capt al camerei se ntinde cortina. Dup cortin se aprinde lumina, men&innd restul ncperii n ntuneric. Cteva persoane trec dup cortin pentru a$si proiecta umbra. ,cestia trebuie s reprezinte ceva! un film, diferite ac&iuni, gesturi etc. .estul juctorilor vor ncerca s identifice 6fantoma6 si ceea ce ea reprezint. 101

Ecu$oanele -.2&
rimea grupului! "# E %# participan&i &imp! %# minute ateriale! fsii de carton, carioca si scotc3 ()*EC&*+E , analiza cum influen&eaz stereotipurile asupra comunicrii. -.(CED/.0 ,nimatorul pregteste fsii care pe care sunt scrise anumite calificative stereotipuri, pentru a le pune n jurul capului fiecrui juctor! <lenos8, <minciunos8, <morocnos8...

,nimatorul prinde pe frunte fsiile$ecusoane, fr ca cei ce le poart s le stie con&inutul. Cnd poart fsiile$ecusoane, se propune o tem de discu&ie. 1iecare se va comporta cu partenerul de discu&ie conform stereotipului ce l are scris pe frunte. :u trebuie s se spun direct ce este scris. -ersoanele ce vor purta fsii trebuie tratate n conformitate cu cea ce scrie pe fsia$ecuson. E+,5/,.E Cum e afectat comunicarea ntre oameni de 6prima impresie6 despre ei7 &u cum o creezi7 Cum v$a&i sim&it7 Se apreciaz la acelasi nivel cuvintele spuse de oameni diferi&i7

Perce'Tii -.2)
rimea grupului! "# E %# participan&i &imp! D# minute ateriale! desene >pag "%G, "%B?. ()*EC&*+E , favoriza percep&ia. , nv&a cum se poate vedea realitatea din diferite puncte de vedere. -.(CED/.0 Se privesc atent desenele timp de cteva minute. ;n grupuri mici se comenteaz ceea ce vede fiecare. E+,5/,.E Se poate discuta despre obiectivitate si subiectivitate si despre diferite percep&ii pe care fiecare participant le are. :(&E Desenele de la paginile "%G si "%B. 102

Cartea ma#ic -.2rimea grupului! "# E %# participan&i &imp! %# minute ateriale! nimic ()*EC&*+E , dezvolta e2presivitatea corporal. , stimula aten&ia. -.(CED/.0 &oate persoanele se aseaz formnd un cerc. Centrul imaginar constituie o carte fermecat. 1iecare juctor merge nspre carte si e2trage ceva. ,tunci el simuleaz o activitate corespunztoare obiectului ce l$a e2tras. De e2emplu, cineva scoate un pieptene, deci se piaptn. Cine consider c a g3icit reprezentarea merge spre centru si o spune la urec3e persoanei din centru fr ns ca al&ii s aud. ;n cazul unei greseli se ntoarce n cerc si mai ncearc o dat. Dac nu greseste, rmne n centru mpreun cu primul participant. ,poi, mpreun aleg un nou obiect. 9ocul se termin cnd to&i sunt n centru.

Dan$ul co0orului -.26

rimea grupului! "# E %# participan&i &imp! "' minute ateriale! un covor, o ptur sau o bucat de stof ()*EC&*+E , destinde si uni grupul. , stabili un mediu de comunicare.

-.(CED/.0 ;ntreg grupul se strnge n cerc, doar o persoan care ncepe jocul, rmne singur n centru unde se afl covorul. Ea alege pe cineva din grup care se aseaz cu fa&a spre ea. ,mndoi ngenunc3eaz si se srut >pe buze?. ,poi, acea din urm rmne pe covoras pentru a alege un alt participant. 9ocul se termin odat cu epuizarea numrului de participan&i. E+,5/,.E Cum v sim&ea&i7 Cum reac&ioneaz grupul7 :(&E 6Ei, c3iar...6 (are srutul nu e o form plcut de comunicare7 103

;urtuna "e i"ei -.2.

rimea grupului! "# E %# participan&i &imp! F' minute ateriale! pi2uri, creioane ()*EC&*+E , stimula creativitatea n grup. , favoriza participarea ntregului grup. -.(CED/.0 ,nimatorul formuleaz o ntrebare. -articipan&ii trebuie s spun ct mai multe idei. :imeni nu poate fi ntrerupt sau corectat. (rice idee e foarte bun, admis, iar cu ct e mai fantastic si irealizabi cu att mai bine. &oate sunt nscrise pe o tabl. Dac obiectivul este de a analiza diferite aspecte ale unei probleme, e important s se noteze ideile ntr$o anumit ordine! similitudini, diferen&e, aspecte etc.

*e$a4ele -.28
rimea grupului! "# E %# participan&i &imp! D# minute ateriale! nimic ()*EC&*+E , aprecia condi&iile minime pentru comunicare. , stimula cooperarea. -.(CED/.0 ;ntreg grupul se mparte n F ec3ipe ce se afl la e2tremele unei cruci. 1iecare subgrup alege cte un reprezentant$curier care se afl n spatele grupului opus. ,cestora li se nmneaz cele F fise cu mesaje, pe care ei trebuie s le comunice ec3ipelor crora apar&in. 5a un semnal cei F ncep concomitent 6comunicarea6 si cu ct se face mai mult glgie, cu att e mai bine. esajele pot fi fragmente de te2t, care, pentru o mai mare confuzie, pot fi aceleasi pentru toate ec3ipele. 9ocul se termin atunci cnd grupul recit mesajul ini&ial al curierului. 104

Dialo#ul -.22
rimea grupului! "# E %# participan&i &imp! D# minute ateriale! nimic ()*EC&*+E , sti cum se dialog3eaz. , stimula o comunicare verbal efectiv pentru a ajunge la consens. -.(CED/.0 Dup propunerea unei teme conflictuale si formarea unor mici grupuri cu opinii diferite,

se vor ndeplini urmtorii pasi. ". Se prezint opiniile. D. Se formuleaz ntrebri pentru fiecare ec3ip. -rin aceasta oricine poate ncerca s$si e2pun opinia de 6altfel6 cu cea mai mare precizie posibil. %. 1iecare persoan si grup ce sus&ine o opinie sau alta prezint o list de consensuri ntre gndurile lor si a 6celorlal&i6. F. -r&ile participante prezint ntrebrile ce ar favoriza e2plorarea mai profund a anumitor aspecte. ;ntrebrile considerate principiale pot fi eviden&iate.

Cu0inte !ncruci$ate -.&0

rimea grupului! "# E %# participan&i &imp! F# minute ateriale! o tabl si cret ()*EC&*+E , stimula participarea ntregului grup la lucrul n comun. , stimula comunicarea si gndirea colectiv. , facilita participarea persoanelor cu dificult&i n e2primare. -.(CED/.0 ,nimatorul formuleaz condi&ia! 6+om scrie acele cuvinte ce e2prim ceva important pentru fiecare. +om face aceasta n liniste si urmnd condi&ia jocului ce const n scrierea cuvintelor, folosind una dintre literele cuvntului deja scris, astfel nct toate cuvintele s se ncruciseze ca o crucigram6. De e2emplu! , , (. * C 105

A3irmarea !n #ru' -.&1

rimea grupului! "# E %# participan&i &imp! F' minute ateriale! pi2uri, creioane ()*EC&*+E , cunoaste diferitele aprecieri a tuturor participan&ilor. , nv&a s respectm opiniile celorlal&i. , favoriza comunicarea si dialogul. -.(CED/.0 Se alege o tem concret asupra creia participan&ii urmeaz s$si e2pun prerile. 1iecare juctor si scrie ideile pe o fis. ,poi se face o prezentare n comun. -e tabl se scriu prerile pro si contra. ,poi se desfsoar o dezbatere referitor la cauza alegerii unei anumite pozi&ii. 106

>ot,n" 'entru 0alori -.&2

rimea grupului! "# E F# participan&i &imp! %#$F' ateriale! o tabl, fise si carioca ()*EC&*+E , dezvolta respectul fa& de diversitate si de a stimula participan&i s$si aprecieze valorile. 9ocul poate fi folosit pentru treningurile despre comunicare si sensibilizarea

participan&ilor fa& de problema genurilor. -.(CED/.0 ,nimatorul trebuie s pregteasc lista valorilor la nceputul e2erci&iului >vezi e2emplele?. 5a nceputul jocului afisa&i fisele n partea de sus a tablei sau pe pere&i, n trei pr&i ale ncperii. 1iecare fis corespunde unuia din urmtoarele cuvinte! <De acord8, <:u sunt de acord8, <:u sunt sigur8. 5muri&i participan&ilor c ei trebuie s citeasc lista cu enun&uri si dup aceasta s ocupe un loc n dreptul uneia din cele trei fise, care corespunde 3otrrii lor. .uga&i doi sau trei voluntari din fiecare grup s motiveze 3otrrea lor. Dup ce voluntarii si$au e2pus prerea, ntreba&i participan&ii dac doresc s$si sc3imbe 3otrrea. .epeta&i procesul cu fiecare enun&, accentnd c fiecare poate s$si sc3imbe prerea si c n aceasta nu e2ist nimic rusinos. Continua&i votarea pentru enun&uri pn la momentul potrivit. Stimula&i participan&ii s$si sc3imbe pozi&iile, lmurindu$le de ce. Dac este necesar, pute&i nscrie toate rspunsurile n fise pentru a fi vzute de to&i. ,minti&i$le participan&ilor c nu e2ist rspunsuri gresite. Cteva e2emple de afirma&ii > numai pentru treningurile din sfera egalit&ii genurilor? ! - :u se2ul persoanei, ci cunostin&ele trebuie s fie luate n considera&ie la angajarea la un post nou de lucru. - .eglarea natalit&ii este o obliga&ie femenin. - 1emeile nu trebuie s se angajeze la un lucru brbtesc. - )rbatul trebuie s gteasc de % ori pe zi dac el sau so&ia lui lucreaz n afara casei. - Este normal dac brbatul plnge. - +iolen&a nu este permis n via&a de familie. :(&E &eme pentru discu&ii ! - Cum v$a&i sim&it n grup n sensul diferen&ei dintre valori si preri7 - Cineva a putut s influen&eze asupra pozi&iei voastre7 - De ce v$a&i sc3imbat pozi&ia7 107

A$cultaTi1 -.&2
rimea grupului! H E %% participan&i &imp! %# E F' Minute ateriale! fise si 3rtie ()*EC&*+E , demonstra rolul aten&iei n comunicare. -.(CED/.0 .uga&i participan&ii s se separe n grupuri a cte trei pesoane. .uga&i fiecare grup s 3otrasc cine va fi cel care vorbeste, care ascult si care va fi observator. .uga&i membrii fiecrui grup s se separe pe grupuri, la o distan& mare unul de altul pentru a discuta rolurile lor. Da&i fiecrui participant, care are rolul de asculttor, cte o instruc&iune n scris care va trebui respectat >vezi e2emplul de mai jos?. - asculta&i atent si da&i ntrebri logice la momentul potrtivit - ntrerupe&i$l pe cel care vorbeste - sc3imba&i des tema - spune&i des complimente celui ce vobeste - face&i$l pe cel care vorbeste s tac - rde&i cnd cel care vorbeste este serios - vorbi&i cu cineva cnd vorbeste cel care are rolul respectiv

- privi&i mprejur cu rutate cnd vorbeste cel cu rolul respectiv - da&i sfaturi neportivite - fi&i socat sau ofensat de cea ce a spus vorbitorul - evita&i privirile vorbitorului ,ceste instruc&iuni pot fi primite de cel pu&in unul din <asculttori8. Wine&i minte c aceste instruc&ii pot fi date pe fise fr s fie vzute de restul participan&ilor. .uga&ii pe <vorbitori8 s se gndeasc despre ceva care i preocup foarte mult. Ei trebuie s discute despre aceasta n grupul lor. (bservatorul trebuie s nscrie n tcere toare raporturile ntre <vorbitor8 si <asculttor8. Dup ' minute, ruga&i$i pe participan&i s se adune mpreun. Discuta&i atitudinea lor fa& de e2erci&iu si cea ce s$a ntmplat n fiecare grup. Cum s$au sim&it7 :(&E &eme pentru discu&ie! - Sim&ea&i c Casculttorul8 v$a ascultat7 - Care este senza&ia cnd n&elegi c nimeni nu ascult cea ce spui7 Este necesar de a scrie toate rspunsurile la toate ntrebrile pe fise, astfel ca to&i s le poat vedea. Dup joc <asculttorii8 si <vorbitorii8 pot s$si strng minile pentru a arta c ntre ei nu sunt sentimente ostile si a fost doar un joc. 108

9e#,n" $ireturile -.&&

rimea grupului! "' E %# participan&i &imp! "' E D' minute ateriale! pantofi cu sireturi ()*EC&*+E , n&elege problemele comunicrii unilaterale. -.(CED/.0 .uga&i participan&ii s se separe n grupuri compuse din trei persoane. /na din aceste persoane trebuie s$si scoat pantoful, cellalt poate fi instructor, iar al treilea va fi observator. .uga&i persoana cu pantoful s se aseze cu spatele la instructor. (bservatorul trebuie s stea la o anumit distan&. -ersoana cu pantoful trebuie s dezlege sireturile si s le scoat. Dup aceasta, urmnd instruc&iile profesorului, trebuie s lege din nou sireturile. *nstruc&iunile date trebuie respectate cu e2actitate. ;ntrebrile se interzic. (bservatorul trebuie s fie atent la respectarea condi&iilor pentru ca la sfrsitul e2erci&iului s fac o mic analiz. E+,5/,.E ;ntreba&i membrii ec3ipei cum s$au sim&it n tmpul e2erci&iului.

Tran$miteTi "e$enul -.&)

rimea grupului! "' E%# participan&i &imp! "# E"' minute ateriale! coli de 3rtie si carioca ()*EC&*+E , observa diferite metode de comunicare. -.(CED/.0 Desena&i un desen simplu pe 3rtie flip$c3art. Desenul trebuie s fie destul de mare pentru ca to&i s$l poat vedea. .uga&i ' voluntari s plece din sal. ,rta&i desenul celor rmasi. .uga&i unul din voluntari s intre si s priveasc desenul. ,coperi&i desenul. C3ema&i urmtorul voluntar. -rimul voluntar trebuie s$i povesteasc desenul

si asa pn la al patrulea volunatr. C3ema&i al cincilea voluntar si ruga&i ca al patrulea s$i descrie desenul. Dup aceasta al cincilea trebuie s deseneze desenul pe baza descrierii. 5a final se arat grupului ambele desene. E+,5/,.E Discuta&i cum a decurs jocul. 109

Comunicarea unilateral $i 7ilateral -.&rimea grupului! "' ED# participan&i &imp! D# minute ateriale! diagrame >desene?, 3rtie flip$c3art, carioca ()*EC&*+E , arta problemele care apar n timpul comunicrii unilaterale. -.(CED/.0 -e o 3rtie pregti&i dou diagrame. :u le arta&i grupului. .uga&i voluntarii s participe la demonstra&ia ce va urma. 5muri&ile participan&ilor c voluntarul le va descrie ceva si sarcina lor const n urmarea e2act a instruc&iunilor, fcnd sc3i&a descrierii. Da&i unuia din voluntari o diagram. +oluntarul se ntoarce cu spatele la participan&i, deoarece contactul vizual este interzis. +oluntarul poate comunica doar oral, fr gesturi. ;ntrebrile din partea paricipan&ilor de asememenea sunt interzise. Este permis numai comunicarea unilateral. Cnd e2erci&iul este terminat, arta&i desenul si ruga&i participan&ii s$l compare cu desenele lor. ,lege&i alt voluntar si repeta&i jocul, folosind alt program. De data aceasta permite&i$le comunicarea bilateral >se pot pune ntrebri?, dar interzice&i$le contactul vizual. Dup aceasta compara&i rezultatele. Stimula&i comunicarea n grup cu ajutorul urmtoarelor ntrebri! - C&i participan&i au fost frustra&i si c&i au ncetat s mai asculte7 - De ce a fost att de complicat de a urmri comunicarea unilateral7 - Comunicarea bilateral asigur n&elegerea total7 - Cum se pot ob&ine succese mari n comunicare pentru a ajunge la rezultate mai mari7

Pana -.&6
rimea grupului! "' E %# participan&i &imp! "' $ D# minute ateriale! cte o pan pentru fiecare ec3ip ()*EC&*+E , medita despre comunicare, colaborare si sensibiltate n grup. -.(CED/.0 ;mpr&i&i grupul n dou ec3ipe. ,ranja&i ec3ipele n dou rnduri paralele, la o distan& de " metru unul de altul. ;ntre membrii unei ec3ipe trebuie s fie distan&a unei mini ntinse. ,nimatorul mparte cte o pan primelor persoane din fiecare ec3ip. ,cestea trebuie s se ntoarc la cei ce stau din urm si s sufle pana spre ei. -ersoana ce st la spate trebuie s prind pana. Cel ce sufl nu are dreptul s se miste. Dac persoana nu a prins pana, cel care i$a transmis$o trebuie s o ridice si s o sufle iarsi. ,ceast ac&iune se repet pn cnd pana nu este prins. 9ocul se consider terminat cnd pana ajunge la ultimul membru al ec3ipei. Cstig ec3ipa care realizeaz prima acest lucru. 110

PrTile artei -.&.

rimea grupului! "# ED# pariticpan&i &imp! %# minute ateriale! 3rtie si carioca ()*EC&*+E , vedea ce probleme pot aprea la combinarea metodelor vizuale si verbale de comunicare. -.(CED/.0 .uga&i participan&ii s formeze un cerc. Da&i fiecruia cte o foaie de 3rtie si ruga&i$i s deseneze sus un desen mic, iar jos s$si scrie numele. Dup aceasta, foaia de 3rtie trebuie transmis persoanei din dreapta. ,ceast persoan trebuie s descrie desenul si s doaie foaia n asa fel ca s se vad numai descrierea desenului. Dup aceasta, transmite foaia persoanei din dreapta sa. ,cesta, la rndul su, face un alt desen n baza descrierii, ndoind foaia ca s se vad numai desenul si transmi&ndu$l mai departe. 9ocul coontinu pn cnd particip to&i. E+,5/,.E -articipan&ii desfac foile si discut desenele n comun.

Cu 3aTa la $'ate -.&8

rimea grupului! "# E %# participan&i &imp! %# minute ateriale! nimic ()*EC&*+E , ajuta partipan&ii s n&eleag necesitatea comunicrii. -.(CED/.0 ,nimatorull roag participan&ii s se separe n perec3i. 1iecare perec3e trebuie s se aseze pe scaun, unul n spatele celuilalt. Cel care st nainte nu poate s se ntoarc, iar cel din spate s se ncline nainte. embrii perec3ilor trebuie s discute ntre ei timp de D minute. E+,5/,.E
Animatorul adun toTi participanTii mpreun si discut e erciTiul! Animatorul poate s-l ntre"e pe cel care a stat n spate#

- cum v$a&i sim&it cnd a&i ncercat s discuta&i cu partenerul7 si persoana din fa&! - cum v$a&i sim&it n timpul discu&iei7 111

9inia oar7 -.&2

rimea grupului! "# E "' participan&i &imp! %# minute ateriale! buc&i mici de 3rtie ()*EC&*+E , observa importan&a comunicrii n lucrul n ec3ip. -.(CED/.0 5a nceputul e2erci&iului scrie&i o cifr pe buc&i mici de 3rtie. :umrul cifrelor trebuie s fie gal cu cel al participan&ilor. Doi voluntari trebuie s fie observatori. 5a sfrsit ei vor trebui s fac evaluarea jocului. ;mpturi&i 3rtiu&ele si pune&i$le ntr$o cutie. 1iecare participant trebuie s aleag o 3rtiu& si s memorizeze cifra. ,min&i$le c nu pot s fac sc3imb de informa&ie. -articipan&ii nu pot discuta ntre ei si trebuie s nc3id oc3ii. ,vnd oc3ii nc3isi se apuc de mini si animatorul trebuie s$i conduc

prin ncpere. Dup aceasta, animatorul roag participan&ii s dea drumul la mini. Scopul participan&ilor este ca ei s se aranjeze n ordinea numerelor. ,nimatorul trebuie s indice participan&ilor unde trebuie s se plaseze primul si ultimul numr din linie. 9ocul trebuie desfsurat n tcere. -articipan&ii pot comunica prin intermediul altor mijloace dect vorbirea. -entru crearea liniei se pot da vreo "# minute si nainte ca participan&ii s$si desc3id oc3ii, ruga&ii s controleze dac persoanele din dreapta si stnga au numere corecte. E+,5/,.E -articipan&ii pot fi ntreba&i! - ce s$a ntmplat pe parcursul jocului7 >introduce&i evaluarea observatorilor? - la ce v gndea&i si ce sim&ea&i cnd ncerca&i s v gsi&i locul7 - ce metode alternative de comunicare au aprut pe parcursul e2erci&iului7 - ce am aflat din acest joc7 - cum este legat acest joc de mediul vostru de lucru7 112

entimentele -.)0
rimea grupului! "#$%# participan&i &imp! D' minute ateriale! fis de lucru <Sentimente8, creion ()*EC&*+E , recunoaste si a e2prima sentimentele. -.(CED/.0 /neori participan&ilor le este greu s$si descrie emo&iile. Deseori aceasta se ntmpl din cauza lipsei cuvintelor necesare. :oi putem s$i ajutm pe participan&i s$si mbog&easc bagajul de cuvinte pentru ca ei s$si e2prime mai usor sentimentele. -articipan&ii vor folosi fisa de lucru <Sentimente8 si dic&ionarul. ;n continuare este prezentat fisa de lucru <Sentimente8. &.*S&EWE 1E.*C*.E (1E:S0 1.*C0 3nire Confuzie &riste&e Supunere destinului Dezamgire :emul&umire Npatie 9ignire Depresie Epuizare *stoveal Deprimare :efericire @reutate @3inion .usine

;mpovrare /milin& Desperare Durere )ucurie -lcere +eselie Satisfac&ie 5iniste irare /surare ;ncredere Umbet E2altare Emo&ionalitate ;n al saptelea cer de fericire \ptimism Entuziasm Dorin& 1ericire -asiune Energie ,gerime *ritare -lictiseal Scos din srite ;ngrijorare .epulsie -islogeal (fens nie inciun Detestare Spirit rzboinic , fiebe de furie 1urie :eliniste ;nordare ;ngrijorare -anic Sensibilitate ,larm Soc -ericol 1ric Speriat , ncremeni de fric

, teroriza 5a dorin&a animatorului, participan&ii pot s scrie aceste cuvinte pe fise separate. Dup aceasta ei trebuie s le separe pe categoriile respective >triste&e, fericire, fric?. SE:&* E:&E /neori este greu de a n&elege sentimentele. /n mijloc bun pentru a facilita e2primarea sentimentelor si emo&iilor este lrgirea bagajului de cuvinte. Cte cuvinte pute&i asocia cu cuvintele de mai jos 7 + poate ajuta dic&ionarul de sinonime. 113 &.*S&EWE 1E.*C*.E \1E:S0 1.*C0 ]]]]]]]]]]] ]]]]]]]]]]] ]]]]]]]]]]] ]]]]]]]]]] 114

A$cult5 -.)1
rimea grupului! "#$%# participan&i &imp! ' minute ateriale! fisa de lucru <,scult8 pentru fiecare participant ()*EC&*+E -articipan&ii vor asculta ce se ntmpl n jurul lor. -.(CED/.0 ,cest e2erci&iu se foloseste pentru dezvoltarea capacit&ii de a asculta. De asemenea poate fi folosit pentru linistirea copiilor dup pauz. -e msur ce copiii intr n clas, ei se aseaz, pstrnd linistea. Dup ce to&i s$au asezat, animatorul le spune! <,sculta&i. Ce a fost aceasta78. Dac cineva din participan&i se va misca sau va face vreun zgomot, animatorul va ntreba! <Dar aceasta78. Dup aceasta animatorul va ruga participan&ii s stea cteva minute n liniste si s asculte atent. 1r a spune ceva animatorul mparte fisele <,scult J8. El ia o bucat de cret si scrie pe tabl! <Citi&i si ndeplini&i nsrcinarea scris pe foaie8. -articipan&ii vor avea nevoie de cteva minute ca s completeze foile. Dup aceasta fiecare participant va transmite foaia sa partenerului. Dup ce colegii vor citi cea ce este scris pe foaie, ei trebuie s spun ce au auzit. 9ocul poate fi repetat timp de cteva zile si se poate urmri cum participan&ii nva& s deosebeasc diferite zgomote specifice si s le denumeasc. Dac e2ist probleme cu anumi&i participan&i care permanent fac glgie, nainte de a ncepe e2erci&iul animatorul poate spune c vrea s vad cine este destept si poate s stea cteva minute n liniste. ,stfel participan&ii vor fi provoca&i s asculte cu aten&ie. Dup e2erci&iu animatorul le poate spune participan&ilor c n fiecare zi ei aud o mul&ime de zgomote, dar nu le ascult. 1isa <,scult J8 Cteva minute a&i ascultat. S vedem dac pute&i s enumera&i tot ce a&i auzit. :u a&i auzit nimic7 Dar respira&i voastr7 Ceasul7 +ntul7 Dar propria rsuflare7 Ciripitul psrilor de afar7 -oate a&i auzit c3iar si zgomotul soarelui fierbinte7 ". ]]]]]]]]]]]]]]]]]]]]]]]]]]]]]]]]]]]]]]]]]]]]]]]]]]]]]]]]]]]]]]]]] D. ]]]]]]]]]]]]]]]]]]]]]]]]]]]]]]]]]]]]]]]]]]]]]]]]]]]]]]]]]]]]]]]]] %. ]]]]]]]]]]]]]]]]]]]]]]]]]]]]]]]]]]]]]]]]]]]]]]]]]]]]]]]]]]]]]]]]] F. ]]]]]]]]]]]]]]]]]]]]]]]]]]]]]]]]]]]]]]]]]]]]]]]]]]]]]]]]]]]]]]]]] '. ]]]]]]]]]]]]]]]]]]]]]]]]]]]]]]]]]]]]]]]]]]]]]]]]]]]]]]]]]]]]]]]]] A. ]]]]]]]]]]]]]]]]]]]]]]]]]]]]]]]]]]]]]]]]]]]]]]]]]]]]]]]]]]]]]]]]] G. ]]]]]]]]]]]]]]]]]]]]]]]]]]]]]]]]]]]]]]]]]]]]]]]]]]]]]]]]]]]]]]]]] B. ]]]]]]]]]]]]]]]]]]]]]]]]]]]]]]]]]]]]]]]]]]]]]]]]]]]]]]]]]]]]]]]]]

H. ]]]]]]]]]]]]]]]]]]]]]]]]]]]]]]]]]]]]]]]]]]]]]]]]]]]]]]]]]]]]]]]]] "#. ]]]]]]]]]]]]]]]]]]]]]]]]]]]]]]]]]]]]]]]]]]]]]]]]]]]]]]]]]]]]]]]]] "". ]]]]]]]]]]]]]]]]]]]]]]]]]]]]]]]]]]]]]]]]]]]]]]]]]]]]]]]]]]]]]]]]] 1ace&i sc3imb de foi cu vecinul si compara&i cea ce a&i scris. , auzit oare vecinul cea ce n$ai auzit tu7 115

PoTi $ con0in#i1 -.)2

rimea grupului! "#$%# persoane &imp! F' minute ateriale! un casetofon, o caset fr nregistrri, 3rtie, creioane ()*EC&*+E , ajuta copiii s deosebeasc cteva tipuri de comunicare si s n&eleag c cel mai efectiv mijloc este convingerea. -.(CED/.0 ;niainte de a ncepe e2erci&iul, animatorul foloseste citatele de mai jos pentru a nscrie pe caset diferite voci n diferite situa&ii. Cu ct mai multe voci va nregistra animatorul, cu att mai vesel va fi e2erci&iul pentru copii. 9ocul ncepe cu e2plicarea deosebirii dintre cele trei tipuri de comunicare. ,nimatorul va scrie pe tabl cuvintele! ,gresiv, Convingtor si -asiv. Dup aceasta ntr$o coloni& sub ele se vor scrie cuvintele ce determin cele trei tipuri. /rmtorul e2emplu con&ine! "? descrierea persoanei, D? metafore, %? citate care reflect toate cele trei tipuri de comunicare. ,nimatorul le spune participan&ilor! <Cnd noi vorbim cu cineva, cea mai bun metod de a ne e2pune necesit&ile noastre este convingerea. Cnd suntema gresivi, putem jigni sentimentele altor persoane. Cnd vorbim despre necesit&ile si dorin&ele noastre, nu este nevoie de folosit for&a8. -e de alt parte, cnd vorbim pasiv, noi comunicm ru. ;n asemenea situa&ii de cele mai dese ori oamenii ne ignor. :oi nu e2punem clar dorin&ele si necesit&ile noastre si din cauza aceasta nu putem ob&ine cea ce dorim. Cea mai bun metod de comunicare este convingerea. , fi convingtor nseamn a$&i e2prima clar gndurile. ,tunci nu vor aprea neclarit&i, legate de dorin&ele si necesit&ile voastre. /n om convingtor si e2pune prerea sa si asteapt rspunsul de la interlocutor8. ,nimatorul trebuie s se conving c participan&ii au n&eles esen&a acestor trei tipuri de comunicare. Ngresiv ".Dur! foloseste mult for& p$u. a ob&ine ceea ce doreste. D. )uldozer %. < isc$te prostule J8 Convingtor ".(b&inea ceea ce doreste, folosind for&a necesar. D. Calculator %. <:u ai putea s te misti, nu am loc8 -asiv

". Slab. Deseori un astfel de om se comport astfel de parc e absolut fr puteri si nu poate ob&ine ceea ce doreste. D. Sculptur %. < -e mine mereu m strmtoreaz. :iciodat nu$mi ajunge loc8 116 Dup aceasta participan&ii vor asculta caseta cu diferite voci nregistrate. ,nimatorul poate spune c vocile au fost nregistrate ntmpltor, n situa&ii reale. -articipan&ii, dup ascultarea fiecrui vorbitor, vor trebui s pun cte un semn ^ n coloni&a corespunztoare. Ei vor trebui s 3otrasc ce fel de om este acela! agresiv, convingtor sau pasiv. ,nimatorul va scrie pe tabl numele vorbitorilor. Se vor asculta "# voci8. +ocile! Ngresive, pasive si convingtoare ,nimatorul! <-rima voce pe care o ve&i auzi este a unei persoane care a cumprat numai ce un mr stricat ntr$un magazin8. Se ascult banda. ". <Eu m voi ntoarce si voi arunca cu acest mr vnztoarei n fa&J8 )anda se opreste si participan&ii trebuie s fac un semn n coloana respectiv. ,nimatorul!<, doua voce este a unei persoane care cere c3etciup n restaorantJ8 D. <Eu asi dori ceva mai mult c3etciup pentru cartofi8 ,nimatorul! <, treia voce apar&ine unei persoane care n autobus roag s i se fac loc8. %. <,m nevoie de ceva mai mult loc. :u a&i putea s v misca&i78 <+ocea urmtoare apar&ine unei persoane care are nevoie de aten&ia matern8. F. <&u niciodat nu ascul&i cea ce vreau s spun8. ,nimatorul! </rmtoarea persoan a stat foarte mult timp n rnd dup bilete la teatru8. '. <,cest rnd se misc foarte ncet. Casierii dorm78 ,nimatorul! </rmtoarea voce este a profesorul care cere ca elevii s$l asculte8. A. <Eu voi astepta pn se vor linisti to&i si dup aceasta voi continua8 ,nimatorul! <, saptea voce E un eleve care de mult timp asteapt s$i acorde aten&ie8. G. <Ei bine dac nu dori&i s m asculta&i eu pur si simplu voi striga rspunsulJ8 ,nimatorul! </rmtoarea voce este a unei mame care se adreseaz feciorului8. B. <Dac nu te apropii c3iar acum, o s$o primesti8 ,nimatorul! <+ocea a noua apar&ine unu biat care doreste s se joace cu un camionjucrie a pritenului su8. H. < ,uzi :icolae, pot s m joc cu masina78 ,nimatorul! </ltima voce E este o feti& care vorbeste cu vecinul de banc8. "#. <-rofesorul niciodat n timpul anului nu m$a numit responsabil de clas8. Dup ce elevii au nsemnat fiecare voce, ei discut rspunsurile lor. -osibil va fi nevoie de inclus casetofonul nc o dat. Dup aceasta, participan&ii vor primi rspunsurile corecte pentru ca ei s poat determina ce au auzit. .spunsuri!

". Ngresiv D. -asiv %. Convingtor F. -asiv '. -oate fi considerat pasiv sau agresiv A. Convingtor G. Ngresiv B. Ngresiv H. Convingtor "#.-as 117 Ce fel de tipuri de comunicare sunt 7 :(&0! ,sculta&i citatele si 3otr&i ce fel de tip de comunicare foloseste fiecare vorbitor! agresiv, convingtor sau pasiv7 ;n dependen& de rspunsul dumneavoastr nscrie&i ^ n rndul respectiv pentru fiecare voce. Ngresiv Convingtor -asiv ". ]]]]]]]]]] ]]]]]]]]]] ]]]]]]]]]] D. ]]]]]]]]]] ]]]]]]]]]] ]]]]]]]]]] %. ]]]]]]]]]] ]]]]]]]]]] ]]]]]]]]]] F. ]]]]]]]]]] ]]]]]]]]]] ]]]]]]]]]] '. ]]]]]]]]]] ]]]]]]]]]] ]]]]]]]]]] A. ]]]]]]]]]] ]]]]]]]]]] ]]]]]]]]]] G. ]]]]]]]]]] ]]]]]]]]]] ]]]]]]]]]] B. ]]]]]]]]]] ]]]]]]]]]] ]]]]]]]]]] H. ]]]]]]]]]] ]]]]]]]]]] ]]]]]]]]]] "#. ]]]]]]]]]] ]]]]]]]]]] ]]]]]]]]]] Cte de bine sesiza&i stilul de comunicare7 -entru a sti compara&i rspunsurile voastre si rspunsurile corecte si compara&i scorul cu cel de mai jos! H$"# corecte _ 1oarte bineJ G$B corecte _ Destul de bineJ '$A _ Satisfctor #$F _ ;ncearc nc o datJ 118

Con$truirea comunicrii -.)&

rimea grupului! "#$%# participan&i &imp! F# minute ateriale! fise de lucru <Construirea comunicrii8 ()*EC&*+E , practica comunicarea constructiv, jucnd o serie de roluri. -.(CED/.0 Copiii foarte des comunic ntre ei foarte brutal, fapt ce duce la nstrinare. Este foarte important de a$i nv&a s cear cea de doresc si s$si e2pun punctul lor de vedere, atunci cnd sunt nedrept&i&i. ,cest e2erci&iu va da participan&ilor e2perien&a necesar

pentru ca ei s poat singuri s rezolve conflictele zilnice, n loc s apeleze de fiecare dat la profesor. ,nimatorul va scrie pe tabl lista cuvintelor legate de comunicarea constructiv. Se poate pune o ntrebare! <Ce calit&i trebuie s posede o persoan care poate comunica78 5ista va fi nceput cu urmtoarele cuvinte si e2presii! sincer, caracter direct, serios, amabil, contact vizual, voce puternic, deprindere de a asculta. 5a aceasta se adaug rspunsurile participan&ilor la ntrebare. Dup aceasta, animatorul le va spune participan&ilor s foloseasc toate aceste calit&i cnd vor rspunde la situa&iile concrete. 5a nceput ei vor rspunde singuri pe fisele de lucru <Construirea comunicrii8. Dup aceasta, participan&ii vor juca pe roluri aceste situa&ii, pn animatorul va fi mul&umit de faptul cum ei si$au sc3imbat stilul comunicrii pentru comunicarea constructiv. 1olosirea unei comunicri constructive mai mult seamn cu construirea unui pod spre alt persoan, dect cu instalarea unor bariere. `onstruirea comunicrii ". &e afli n teatrul scolii. -e speteaza scaunului pe care sezi persoana din urm a pus picioarele. Cum l vei face s n&eleag c te deranjeaz7 $$$$$$$$$$$$$$$$$$$$$$$$$$$$$$$$$$$$$$$$$$$$$$$$$$$$$$$$$$$$$$$$$$$$$$$$$$$$$$$$$$$$$$$$$$$$$$$$$$$$$$ $$$$$$$$$$$$$$$$$$$$$$$$$$$$$$$$$$$$$$$$$$$$$$$$$$$$$$$$$$$$$$$$$$$$$$$$$$$$$$$$$$$$$$$$$$$$$$ $$$$$$$$$$$$$$$$$$$$$$$$$$$$$$$$$$$$$$$$$$$$$$$$$$$$$$$$$$$$$$$$$$$$$$$$$$$$$$$$$$$$$$$$$$$$$$$$$$$$$$ $$$$$$$$$$$$$$$$$$$$$$$$$$$$$$$$$$$$$$$$$$$$$$$$$$$$$$$$$$$$$$$$$$$$$$$$$$$$$$$$$$$$$$$$$$$$$$ D. Cineva n rnd trece naintea ta. De obicei, nu atragi aten&ia acestui fapt, dar astzi vrei s$&i e2pui punctul de vedere. Ce vei spune7 $$$$$$$$$$$$$$$$$$$$$$$$$$$$$$$$$$$$$$$$$$$$$$$$$$$$$$$$$$$$$$$$$$$$$$$$$$$$$$$$$$$$$$$$$$$$$$$$$$$$$$ $$$$$$$$$$$$$$$$$$$$$$$$$$$$$$$$$$$$$$$$$$$$$$$$$$$$$$$$$$$$$$$$$$$$$$$$$$$$$$$$$$$$$$$$$$$$$$ $$$$$$$$$$$$$$$$$$$$$$$$$$$$$$$$$$$$$$$$$$$$$$$$$$$$$$$$$$$$$$$$$$$$$$$$$$$$$$$$$$$$$$$$$$$$$$$$$$$$$$ $$$$$$$$$$$$$$$$$$$$$$$$$$$$$$$$$$$$$$$$$$$$$$$$$$$$$$$$$$$$$$$$$$$$$$$$$$$$$$$$$$$$$$$$$$$$$$ %. De jumtate de or stai cu mna ridicat. -rofesorul te ignoreaz si continu s$i linisteasc pe elevii care fac glgie. Cum vei atrage aten&ia profesorului7 119 $$$$$$$$$$$$$$$$$$$$$$$$$$$$$$$$$$$$$$$$$$$$$$$$$$$$$$$$$$$$$$$$$$$$$$$$$$$$$$$$$$$$$$$$$$$$$$$$$$$$$$ $$$$$$$$$$$$$$$$$$$$$$$$$$$$$$$$$$$$$$$$$$$$$$$$$$$$$$$$$$$$$$$$$$$$$$$$$$$$$$$$$$$$$$$$$$$$$$ $$$$$$$$$$$$$$$$$$$$$$$$$$$$$$$$$$$$$$$$$$$$$$$$$$$$$$$$$$$$$$$$$$$$$$$$$$$$$$$$$$$$$$$$$$$$$$$$$$$$$$ $$$$$$$$$$$$$$$$$$$$$$$$$$$$$$$$$$$$$$$$$$$$$$$$$$$$$$$$$$$$$$$$$$$$$$$$$$$$$$$$$$$$$$$$$$$$$$ F. :u ai nimerit mingea de fotbal si unul din colegi te insult. &u nu doresti s iesi din joc. Cum i vei lmuri c ai fcut tot posibilul si nu$&i place s fii insultat 7 $$$$$$$$$$$$$$$$$$$$$$$$$$$$$$$$$$$$$$$$$$$$$$$$$$$$$$$$$$$$$$$$$$$$$$$$$$$$$$$$$$$$$$$$$$$$$$$$$$$$$$ $$$$$$$$$$$$$$$$$$$$$$$$$$$$$$$$$$$$$$$$$$$$$$$$$$$$$$$$$$$$$$$$$$$$$$$$$$$$$$$$$$$$$$$$$$$$$$ $$$$$$$$$$$$$$$$$$$$$$$$$$$$$$$$$$$$$$$$$$$$$$$$$$$$$$$$$$$$$$$$$$$$$$$$$$$$$$$$$$$$$$$$$$$$$$$$$$$$$$ $$$$$$$$$$$$$$$$$$$$$$$$$$$$$$$$$$$$$$$$$$$$$$$$$$$$$$$$$$$$$$$$$$$$$$$$$$$$$$$$$$$$$$$$$$$$$$ '. 5ucrezi mpreun cu un grup de elevi. Cum numai ncerci ceva s zici restul elevilor te ntrerup. Cum po&i spune grupului c doresti s fii ascultat 7 $$$$$$$$$$$$$$$$$$$$$$$$$$$$$$$$$$$$$$$$$$$$$$$$$$$$$$$$$$$$$$$$$$$$$$$$$$$$$$$$$$$$$$$$$$$$$$$$$$$$$$ $$$$$$$$$$$$$$$$$$$$$$$$$$$$$$$$$$$$$$$$$$$$$$$$$$$$$$$$$$$$$$$$$$$$$$$$$$$$$$$$$$$$$$$$$$$$$$ $$$$$$$$$$$$$$$$$$$$$$$$$$$$$$$$$$$$$$$$$$$$$$$$$$$$$$$$$$$$$$$$$$$$$$$$$$$$$$$$$$$$$$$$$$$$$$$$$$$$$$ $$$$$$$$$$$$$$$$$$$$$$$$$$$$$$$$$$$$$$$$$$$$$$$$$$$$$$$$$$$$$$$$$$$$$$$$$$$$$$$$$$$$$$$$$$$$$$ 120

Ra'ort "e$'re 3urt -.))

rimea grupului! "#$%# participan&i &imp! %# minute ateriale! copiile materialelor <.aportul despre furt8 pentru fiecare participant >situa&ia descris trebuie s fie adaptat grupului?. ()*EC&*+E , demonstra ct de usor poate aprea nen&elegerea n comunicare, a ncepe discu&ia despre factorii care stopeaz sau nlesnesc comunicarea, a$i motiva pe participan&i s lucreze mai mult asupra abilit&ilor de comunicare. -.(CED/.0 ,nimatorul roag % participan&i s demonstreze problemele care apar n comunicare. -articipan&ii trebuie s ias din sal iar apoi vor intra pe rnd. Ei vor interpreta rolurile persoanelor care depun plngeri de furt. -articipan&ii vor fi numerota&i >",D,%?. ,nimatorul mparte copiile materialelor <.aportul despre furt8 tuturor persoanelor, n afar de cei trei voluntari. -articipan&ii vor trebui s citeasc raportul si, pe msur ce fiecare din cei % participan&i va repeta raportul, ei vor trebui s observe toate sc3imbrile si lipsurile. Este c3emat primul voluntar n clas. * se citeste raportul despre furt. ,nimatorul trebuie s citeasc cu o asa voce, ca s fie clar c este vorba de ceva urgent dar lectura nu va fi prea rapid ca s fie posibil de a memoriza detaliile. ,poi n clas se invit al doilea voluntar. -rimul trebuie s repete pentru acesta raportul. Ceilal&i trebuie s &in minte cele e2puse. Se invit al treilea voluntar. ,l doilea voluntar i repet raportul. ,nimatorul se prezint ca un ofi&er de poli&ie si l roag pe participantul al treilea s repete raportul. ,nimatorul le mul&umeste volunatrilor si citeste originalul raportului. E+,5/,.E Se discut urmtoarele probleme! >pentru cei % voluntari? - Ce sentimente a&i avut cnd ncerca&i s v aminti&i raportul 7 - Ce factori au ncurcat la memorizarea raportului 7 - +$a ajutat ceva s v aminti&i detaliile 7 >pentru ceilal&i participan&i? - Cum s$a sc3imbat raportul 7 , fost uitat ceva important 7 - Ce factori au ncurcat la memorizarea raportului 7 - Ce factori ar fi putut ajuta la memorizarea raportului 7 .aport despre furt `an&inut S$a produs un furt J + rog s asculta&i atent si s comunica&i poli&iei. Eu intram n magazin n timp ce de acolo iesea fugind un brbat. El m$a mpins si a fugit mai departe. ,vea n mn o geant mare si mi$a prut c n mna cealalt avea un pistol. Era mbrcat ntr$un sacou cafeniu cu un umr rupt, o cmas n linii verzi si rosii si n blugi. ,vea picioare slabe si o burt mare. -urta oc3elari si papuci negri. Era c3el si avea must&i de culoare castanie. ;nl&imea e de apro2imativ ", B# si putea s aib vreo %' de ani. *nstruc&iuni 5a fiecare repetare a raportului nscrie&i tot ce a fost omis si sc3imbat. 121

Determinarea a$culttorului e3icient -.)rimea grupului! "#$%# participan&i &imp! %# minute ateriale! flip$c3art ()*EC&*+E

, ajuta participan&ii s gseasc pr&ile componente ale ascultrii eficiente. ,scultarea eficient este una din abilit&ile cele mai importante n procesul de rezolvare a conflictelor. /neori este greu a determina caracteristicele ascultrii eficiente, desi persoanele care au e2perien& de ascultare activ le depisteaz foarte usor. Scopul acestui e2erci&iu este a facilita n&elegerea ideilor generale despre ascultarea eficient si neeficient, a discuta emo&iile pe care le produce. -.(CED/.0 ,nimatorul roag participan&ii s interpreteze dou jocuri pe roluri >dac sunt doi animatori atunci ei pot singuri s le interpreteze rolurile?. -rimul joc pe roluri >ascultare neeficient? trebuie s dureze nu mai mult de D minute. Cel care vorbeste comunic interlocutorului o noutate important >avansarea n func&ie, posibilitatea de a pleca n cltorie ntr$un loc interesant s.a.m.d.?. *nterlocutorul trebuie s se comporte n asa fel, de parc nu ascult. /n asemenea comportament poate include urmtoarele! nu priveste la vorbitor, evit contactul vizual, contrazice, sc3imb tema, priveste la ceas, nu d ntrebri, vorbeste despre problemele sale, e2amineaz niste 3rtii sau face alte ac&iuni care indic lipsa de interes. .uga&i participan&ii s enumere ac&iunile observate care caracterizeaz ascultarea neeficient. ;nscrie&i$le pe tabl sub titlul <comunicarea ineficient este...8. ;nrteba&i ce emo&ii au aprut la ceilal&i participan&i. ;nscrie&i$le pe tabl. ,l doilea joc trebuie s fie interpretat pe roluri >comunicarea eficient?. :u trebuie s dureze mai mult de D minute. +orbitorul ncearc s comunice o informa&ie important. *nterlocutorul lui ascult cu aten&ie si face urmtoarele ac&iuni! priveste cu aten&ie la vorbitor, men&ine contactul vizual, l roag pe vorbitor s continue povestirea, pune trebri desc3ise, reflect sentimentele celui care vorbeste s.a.m.d. -articipan&ii vor trebui s enumere acele ac&iuni care caracterizeaz ascultarea eficient. Ele vor fi scrise pe tabl alturi de celelalte cuvinte care descriu emo&iile, care pot s apar la vorbitor datorit ascultrii eficiente. E+,5/,.E -articipan&ii vor rspunde la urmtoarele ntrebri! Deseori alte persoanele ascult eficient cea ce spune&i7 Ct de des asculta&i eficient alte persoane7 Ce factori pot ncurca ascultrii eficiente7 De ce deprinderi este nevoie pentru ascultarea eficient7 :(&E +ariante posibile! -articipan&ii sunt separa&i n D grupuri si sunt instrui&i separat! participan&ii din primul grup trebuie s povesteasc despre ceva, foarte important pentru ei. 1iecare 122 participant din al doilea grup si va gsi un coleg din prima grup care va povesti despre ceva dar ei trebuie s fac tot posibilul pentru a arta c nu ascult. -articipan&ii din primul grup trebuie s$si gseasc o persoan din al doilea grup si s nceap povestirea. -este "$D minute josul trebuie oprit. -articipan&ii trebuie s povesteasc cum au perceput cele ntmplate si ce sentimente le$au aprut. -entru aceasta vor primi urmtoarele materiale! ,scultarea activ include ... ,ten&ie ". -riveste n oc3i vorbitorului.

D. ,trage aten&ie la limbajul corpului! coincide sau nu cu cuvintele spuse7 %. ;ncerc s ascul&i ntr$un loc unde nimic nu te ncurc. ,sa o s po&i s$&i concentezi aten&ia. :u te ocupa cu alte lucruri cnd ascul&i. Succesivitate ". 1oloseste fraze stimulatorii! C-ovesteste$mi mai amnun&itJ8 <C3iar78 <Serios78 D. *ntona&ia vocii trebuie s indice interes. %. -une ntrebri desc3ise pentru a primi mai mult informa&ie. F. :u pune prea multe ntrebri. (fer posibilitate vorbitorului s spun ce doreste. '. ;ncearc s s dai sfaturi ori s povestesti despre un caz asemntor. C3ibzuire ". /neori repet ideile cele mai importante ale vorbitorului. D. ;ncearc s transmi&i prin cuvintele tale sentimentele vorbitorului n momentele potrivite. %. Controleaz dac n&elegi corect cea ce doreste s spun, dnd ntrebri de tipul! C+rei s zici c ... C3iar78 <+rei s zici c te sim&i ...78 <Deci, consideri c ... Eu te n&eleg corect78 123

Di$cuTia -.)6
rimea grupului! "'$%# participan&i &imp! A# minute KLteriale! panglici de stof ()*EC&*+E , permite semsibilizarea participan&ilor vis$b$vis de problemele legate de comunicarea intercultural. -.(CED/.0 Separa&i participan&ii n grupuri a cte % persoane. .uga&i$i s lucreze separat n diferite pr&i ale slii. 1iecare grup si va crea limbajul propriu. 1iecare grup trebuie s inventeze patru cuvinte ntr$o limb inventat. Cuvintele trebuie s fie! un salut, un substantiv, un verb si un adjectiv. embrii grupului trebuie s practice limba lor nou pn ce fiecare nu va cunoaste bine cuvintele inventate. -articipan&ii trebuie s creeze grupuri noi a cte % persoane. ;n fiecare grup trebuie s e2iste cte un reprezentat al limbilor noi. -entru a face aceasta participan&ii se aranjeaz n % linii paralele, astfel ca membrii unui grup s stea ntr$o linie. Dup aceasta, se creaz ec3ipele noi. /nul din membrii ec3ipei va juca rolul de profesor si va lega oc3ii celorlal&i doi membri ai ec3ipei. ;n procesul nv&rii limbii, membrii ec3ipelor noi se vor sc3imba cu locurile, fr a spune vreun cuvnt. 1iecare membru trebuie s fie mcar o dat n rolul de profesor. 5a final, participan&ii strig formula de salut n limba inventat, pentru a$i gsi pe restul membrilor primei ec3ipe. Dup aceasta, to&i se adun pentru evaluare. E+,5/,.E .uga&i participan&ii s$si mprtseasc sentimentele pe care le$au avut n postura de profesor si elev. ,u fost dezamgi&i de incapacitatea lor de a$i nv&a pe ceilal&i limba lor7 Ce s$a ntmplat n prima rund cnd elevii aveau oc3ii nc3isi7 Ce mijloace de predare au fost folosite7 .idicarea vocii7 .epetarea7 ,ceasta faciliteaz sau complic procesul de nv&are7 E2ist paralele cu via&a real7 Ce putem face pentru a lupta cu

problemele si dezamgirile noatre7 124

Patratele -.).
rimea grupului! pn la G# de participan&i &imp! "# minute Kateriale! reprezentarea ptratelor >vezi ane2a?, 3rtie flip$c3art, carioca ()*EC&*+E , n&elege deosebirile n percepere. -.(CED/.0 ,nimatorul fi2eaz imaginea pe perete. -articipan&ii vor privi ptratele si vor 3otr cte ptrate pot gsi n imagine. :u trebuie s discute concluziile lor cu ceilal&i membri ai grupului. Dup un minut sau dou, ei trebuie s scrie rspunsurile lor pe foaie. -articipan&ii trebuie s e2plice rspunsurile grupului. Discu&ia va continua pn nu se va da rspunsul corect >%#?. >,ne2a E @ames and e2ercises, pag. GH? E+,5/,.E Discuta&i de ce oamenii percep lucrurile n mod diferit.

Noi a$cultm 3oarte atent -.)8

rimea grupului! "#$%# participan&i &imp! %# minute ateriale! 3rtie, creion, o fis cu trei coloane >sarpe, urec3e mic, dou urec3i? ()*EC&*+E , dezvolta aptitudinile de ascultare. -.(CED/.0 -entru nceput, trebuie alesi cei care vor fi aten&i la scor >participan&i care deja au artat c sunt capabili s asculte?. Ei nu vor participa la joc, dar vor fi n rolul de observatori. -articipan&ii se separ n ec3ipe de '$A persoane. Ei trebuie s urmeze instruc&iunile cu e2actitate. +or primi puncte pentru fiecare nsrcinare pe care o vor asculta si ndeplini. Ec3ipa care va acumula cele mai multe puncte, va avea posibilitatea s alctiuasc condi&iile pentru etapa urmtoare care se va juca n a doua zi. -ersoanele care socot punctele ec3ipelor, trebuie s noteze pe foi succesele ec3ipelor! pentru ascultarea par&ial ec3ipa va primi un punct n coloana </rec3ea mic8, pentru ascultare perfect $ D puncte n coloana <Dou urec3i8, iar pentru ascultare rea E un punct de penalizare n coloana <Sarpe8. Dac ec3ipa primesete % puncte n coloana <Sarpe8, iese din joc. Cnd to&i sunt gata, animatorul aten&ioneaz participan&ii c le va citi lista instruc&iunilor pe care participan&ii va trebui s le realizeze pn la sfrsitul jocului. *ndica&ii! ". 1r a vorbi, forma&i o coloan, de la cel mai nalt la cel mai jos. D. Stnd unul n spatele celuilalt forma&i litera &. %. -ersoana a doua s pun minile pe genunc3i. F. /ltima persoan trebuie s stea cu spatele la celelalte. '. , treia persoan trebuie s desfac minile n pr&i ca aripile. A. &o&i cei care stau la spate trebuie s pun piciorul drept n fa& la cel stng. 125 G. -rimul din rnd va privi n sus. B. ,l treilea de la spate trebuie s priveasc n jos. H. &o&i participan&ii trebuie s strng pumnii. "#. &o&i participan&ii trebuie s nc3id un oc3i sau ambii.

:(&E :oi ascultm foarte atent 1ii atent ce ec3ip va asculta cel mai atent si va ndeplini nsrcinrile. Cei care calculeaz punctele trebuie s fie impar&iali. &o&i membrii ec3ipelor trebuie s ndeplineasc nsrcinrile. Dac ei le ndeplines pot primi un plus n coloni&a CDou urec3i8. Dac cineva din ec3ip nu ascult si nu e2ecut corect nsrcinarea ec3ipa va primi un plus n coloni&a C/rec3e mic8. *ar dac nimeni nu ascult si nu urmeaz nsrcinrile animatorului va primi un plus n coloni&a CSarpele8 >sarpele nu are urec3i?. N rbitrul!]]]]]]]]]]]]]]]] 9uctorii! ]]]]]]]]]]]]]] ]]]]]]]]]]]]]]] ]]]]]]]]]]]]] Sarpele /rec3ea mic Dou urec3i ,duna&i semnele din toate coloni&ele. -entru fiecare plus din coloni&a <Sarpe8 E # puncte, pentru fiecare plus din coloni&a </rec3e mic8 E un punct, pentru fiecare plus n coloni&a <Dou urec3i8 E dou puncte. ,duna&i punctele. :umrul total de puncte! ]]]]]]]]]]]] 126

C,t "e 7ine eu a$cult1 -.)2

rimea grupului! "#$%# participan&i &imp! %# minute ateriale! fisa de lucru <Ct de bine eu ascult8 pentru fiecare participant ()*EC&*+E -articipan&ii vor aprecia ct de bine ei pot s asculte. -.(CED/.0 -entru a fi asculttori mai buni, participan&ii trebuie s aprecieze pr&ile lor puternice si slabe. Dac ei sunt constien&i de pr&ile lor slabe n ce priveste ascultarea, ei pot s se concentreze asupra aptitudinilor de a asculta. ,scultarea presupune multe abilit&i. .uga&i participan&ii s rspund la ntrebri si s marc3eze ntrebarea corespunztoare. Dup ce participan&ii completeaz te2tul, animatorul i va ajuta s se aprecieze. Dac cele mai multe rspunsuri sunt <,proape ntotdeauna8 si <Des8, ei pot s asculte activ. ,ceasta nseamn c ei n timpul discu&iei se concentreaz asupra ideilor principale, ascult cu aten&ie. ,cesti participan&i ascult n realitate. Dac majoritatea rspunsurilor sunt <Deseori8 si </neori8, aceasta nseamn c ei aud cea ce se spune dar nu ascult. -articipantul aude cuvintele, sunetele, dar nu ptrunde n sensul lor. Deseori apar neclarit&i, fiindc un astfel de participant nu se concentreaz asupra celor spuse. Dac majoritatea rspunsurilor sunt <,proape totdeauna8 sau <,proape niciodat8, atunci ei ascult numai pe jumate. ,scult un timp anumit, iar apoi nu. ;n primul rnd ei si atrag aten&ia asupra propriei persoane, dar nu asupra celorlal&i. Deseori ascult numai pentru a nu pierde rndul lor de a vorbi. /nor astfel de participan&i le place mai mult s vorbeasc, dect s asculte. -articipan&ii trebuie s$si pun un scop. Ei trebuie s$si aleag ce abilit&i s dezvolte. &rebuie s atrag aten&ie deosebit e2erci&iilor care dezvolt aceste aptitudini. Ct de bine eu ascult7 Citi&i fiecare propozi&ie si nota&i rspunsul corespunztor. :umra&i rspunsurile. Dup aceasta asculta&i ce va spune animatorul despre faptul cum trebuie apreciate rezultatele primite.

,proape totdeauna Deseori ( dat ,proape niciodat ". Eu m concentrez asupra discu&iei, indiferent despre ce este vorba7 D. Eu ascult c3iar si dac mie mi pare c stiu despre ce va fi discu&ia7 %. .epet cele spuse7 F. -rivesc interlocutorul7 127 '. Dau ntrebri cnd nu n&eleg interlocutorul7 A. ;ncerc s nu visez cu oc3ii desc3isi7 G. Evit discu&iile dac nu sunt de accord cu interlocutorul7 B. ,scult pentru ca s n&eleg nu numai ideea principal, dar si faptele7 H. concentrez asupra cuvintelor interlocutorului dar nu asupra sensului lor7 "#. Cnd este necesar eu fac noti&e 7 "". Ugomotul e2terior nu m distrage7 "D. ,scult interlocutorul fr critic7 "%. ;n&eleg imediat indica&iile deodat7 "F. ,trag aten&ie nu numai la cuvinte, dar si la gesturi, timbrul vocii si limbajul corpului7 "'. Eu m ascult n fiecare zi timp de cteva minute7 128

Co'iii tre7uie $ 3ie au(iTi -.-0

rimea grupului! "# E F# participan&i &imp! F' minute ateriale! fis de lucru <Copiii trebuie asculta&i8 pentru fiecare participant, creioane ()*EC&*+E , aprecia efectul cuvintelor ce au conota&ie negativ. -.(CED/.0 Copiii deseori aud cuvinte de felul!

<5inisteste$teJ8 <@uraJ8 <&aciJ8 <+orbeste numai cnd esti rugat8 <Copiii trebuie vzu&i, dar nu auzi&i8 <:u fi rutcios8 <Cum &i permi&i s vorbesti cu mine astfel78 <:u m ntrerupe cnd eu vorbes8 <Spal$&i urec3ileJ8 <-riveste$m cnd eu vorbesc cu tine8 <De ce nu po&i fi mai atent78 <,lo... &rezeste$te... 1ii mai atenJ8 De multe ori aceste cuvinte se folosesc pentru a$i face pe copii s fie mai aten&i si s asculte. Dar n locul efectului asteptat acestea provoac la copii sentimentul c ei nu sunt respecta&i si aceasta le provoac emo&ii negative. E2ist cuvinte care au ncrctur pozitiv! <,steapt pu&in. Eu vreau s ascult ce mi vei spune8 <Eu asi fi foarte bucuros dac tu ini&ial m vei asculta pe mine si apoi eu voi asculta ce vei spune tu8 <;mi place cnd m ascul&i8 ;&i mul&umesc c m$ai ascultat8 <,preciez prerea ta c3iar dac nu$s de acord cu ea8 <:u ai putea s vorbesti mai ncet78 ul&i copii nici nu presupun c enun&urile dezaprobatoare influen&eaz dorin&a lor de a asculta. -entru efectuarea e2erci&iului mpr&i&i fisele de lucru. -oate participan&ii vor dori singuri s dea cteva e2emple de e2presii dezaprobatoare sau ncurajatoare. ,nimatorul va separa grupul n dou pr&i. embrii primul grup vor scrie o povestire despre un bie&el sau o feti& care permanent au auzit numai enun&uri descurajatoare. Ei trebuie s descrie sentimentele personajelor si ce s$a ntmplat cu ei cnd au crescut si au mbtrnit. ,l doilea grup va face acelasi lucru, numai c povestirea lor va fi despre un biat si o fat care auzea numai enun&uri ncurajatoare. Cnd copiii vor termin de scris va trebui s citeasc povestirile n glas. Dup aceasta, se discut despre legtura dintre cele scrise cu propria e2preien&. 129 Copiii trebuie s fie auzi&i Citi&i enun&urile ncurajatoare si descurajatoare prezentate mai jos. Dac dori&i, pute&i aduga cteva enun&uri. ai apoi, cu ajutorul animatorului, scrie&i o povestire despre un biat si o fat care au auzit e2perisii numai dintr$o categorie. Ce se va ntmpla cu biatul sau fata care vor auzi numai e2presii descurajatoare7 Ce se va ntmpla cu biatul sau fata, dac ei vor auzi numai e2presii ncurajatoare7 E2presii descurajatoare <5inisteste$teJ8 <@uraJ8 <&aciJ8 <+orbeste numai cnd esti rugat8 <Copiii trebuie vzu&i dar nu auzi&i8 <:u fi rutcios8 <Cum &i permi&i s vorbesti cu mine astfel8 <:u m ntrerupe cnd eu vorbes8

<Spal&i urec3ile8 <-riveste$m cnd eu vorbesc cu tine8 <De ce nu po&i fi mai atent 78 <,llo... &rezeste$te... 1ii mai atenJ8 [[[[[[[[[[[[[[[[[[[[[[[[[[[[[[[[[[[[[[.. [[[[[[[[[[[[[[[[[[[[[[[[[[[[[[[[[[[[[[.. [[[[[[[[[[[[[[[[[[[[[[[[[[[[[[[[[[[[[[.. [[[[[[[[[[[[[[[[[[[[[[[[[[[[[[[[[[[[[[.. [[[[[[[[[[[[[[[[[[[[[[[[[[[[[[[[[[[[[[.. [[[[[[[[[[[[[[[[[[[[[[[[[[[[[[[[[[[[[[.. [[[[[[[[[[[[[[[[[[[[[[[[[[[[[[[[[[[[[[.. [[[[[[[[[[[[[[[[[[[[[[[[[[[[[[[[[[[[[[.. [[[[[[[[[[[[[[[[[[[[[[[[[[[[[[[[[[[[[[.. [[[[[[[[[[[[[[[[[[[[[[[[[[[[[[[[[[[[[[.. [[[[[[[[[[[[[[[[[[[[[[[[[[[[[[[[[[[[[[.. E2presii ncurajatoare <,steapt oleac. Eu vreau s ascult ce mi vei spune8 <Eu asi fi foarte bucuros dac tu ini&ial m vei asculta pe mine si apoi eu voi asculta ce vei spune tu8 <;mi place cnd m ascul&i8 ;&i mul&umesc c mai ascultat8 <Eu apreciez prerea ta c3iar dac nu$s de acord cu ea8 <:u ai putea s vorbesti pe un ton mai ncet78 [[[[[[[[[[[[[[[[[[[[[[[[[[[[[[[[[[[[[[.. [[[[[[[[[[[[[[[[[[[[[[[[[[[[[[[[[[[[[[.. [[[[[[[[[[[[[[[[[[[[[[[[[[[[[[[[[[[[[[.. [[[[[[[[[[[[[[[[[[[[[[[[[[[[[[[[[[[[[[.. [[[[[[[[[[[[[[[[[[[[[[[[[[[[[[[[[[[[[[.. 130

JOCURI DE COOPERARE
Sunt jocuri n care colaborarea ntre participan&i este un element esen&ial. Se e2amineaz mecanismele jocurilor competitive, crend un mediu destins si favorabil cooperrii n grup. C3iar dac n multe jocuri e2ist un scop anumit, aceasta nu nseamn c obiectivul jocurilor const anume n aceasta, ci n e2perien&a de comunicare si colaborare ntre participan&i. 9ocul de cooperare nu e o e2perien& stabil si nc3is. De aceea se utilizeaz diferite varia&ii, pentru ca jocul s poat fi adaptat la necesit&ile grupului. Evaluare jocurilor este important pentru! $ e2primarea de ctre participan&i a noilor e2perien&e ce le$au trit $ aprecierea atitudinilor de cooperare$competitivitate ce au aprut n joc $ dialogul despre atitudinile, mecanismele competitive n grup si n societate. -e parcursul unor jocuri si evalurilor acestora, se poate clarifica c n jocurile de cooperare nu e2ist un stereotip de 6bine6 si 6ru6, sau modelul unui juctor bun sau ru, ci doar e2ist o unitate a grupului n care fiecare ncearc s$si aduc cel mai bun aport la atingerea unui scop. 131

Ta7loul alternati0 6.01

rimea grupului! "#$%# participan&i &imp! "' minute ateriale! 3rtie, vopsele, pensule etc. ()*EC&*+ , ajunge la o comunicare$cooperare pentru realizarea unei activit&i. -.(CED/.0 1iecare persoan primeste o coal de 3rtie pe care deseneaz pn o completeaz integral. E+,5/,.E Se analizeaz gndurile si sentimentele trite >cooperare, conflict, subordonare?. Se analizeaz obstacolele si cile de cooperare. :(&E Se poate repeta cu cte % E G participan&i n grup.

Creati0itate !m7untTit 6.02

rimea grupului! "#$%# participan&i &imp! B# minute ateriale! diferite puzzle$uri ()*EC&*+E , stimula creativitatea si colaborarea n grup. , realiza o comunicare eficient n grup. -.(CED/.0 Se formeaz subgrupuri. 1iecare din ele va de&ine piesele unui puzzle format din H fragmente ale unui ptrat, sau a unui alt puzzle, astfel ca toate ec3ipele s aib acelasi puzzle. 1iecare grup ncearc fr imaginea$model s fac un personaj >n minimum %# minute?. ,poi fiece grup prezint cel mai interesant rezultat. Dup "# min. de observa&ie a sc3emelor, grupurile si reiau puzzle$urile, ncercnd s$si refac crea&iile dup modelele deja vzute sau cu idei noi, mai bune. ,poi, sunt prezentate din nou crea&iile. E+,5/,.E Se analizeaz creativitatea grupului, colaborarea, comunicarea. Se discut asupra impresilor despre func&ionarea grupului. :(&E Este un joc foarte obositor. ,ten&ie la plictiseal. 132

Fe$toa$a #i#ant 6.0&

rimea grupului! "#$%# participan&i &imp! "' minute ateriale! o saltea, un cearsaf, o plans de carton care va nlocui carapacea ()*EC&*+E , reusi coordonarea miscrilor, dezvoltarea motricit&ii psi3ologice si a aten&iei. .E@/5* Se formeaz ec3ipe din G$B persoane. Cei G sau B participan&i din fiecare ec3ip se aranjeaz ca cele F labe sub un cearsaf >carapace? si ncearc s se miste mpreun ntr$o singur direc&ie. Se poate ncerca ca &estoasa s urce pe un munte > de e2emplu o mas?, sau s mearg pe un drum cu obstacole. E+,5/,.E Cum v sim&ea&i7 Cine v$a ajutat7 :(&E

;n cazul grupurilor cu copii mici, se cere ceva timp pentru ca ei s n&eleag c trebuie s mearg to&i mpreun ntr$o singur direc&ie.

Cercuri mu(icale 6.0)

rimea grupului! "#$%# participan&i &imp! "' minute ateriale! cercuri de gimnastic, nregistrri muzicale ()*EC&*+E , inocula, prin intermediul miscrilor, ideea cooperrii ntre copiii mici. .E@/5* @rupul se divizeaz n perec3i si fiecare se plaseaz n interiorul unui cerc de gimnastic. 1iecare participant &ine o parte a cercului si n timp ce rsun muzica, sar prin ncpere, rmnnd n interiorul cercului. Cnd muzica se opreste, ec3ipele din cercuri diferite formeaz o ec3ip, ocupnd spa&iul din interiorul celor dou cercuri >un cerc de$asupra la cellalt?. ,cest proces continu pn cnd n interiorul cercului se afl un numr ma2im de participan&i. E+,5/,.E 1aptul c copiii si coordoneaz miscrile pentru a avansa ntr$o singur direc&ie este foarte pozitiv, nu numai pentru ideea de cooperare dar si pentru faptul c ei si pot controla propriul corp. :(&E ( alt variant de joc este cu cercurile jos. -articipan&ii trebuie s sar mprejurul lor si vor sri n interiorul lor cnd se va opri muzica. De fiecare dat cnd se va ntmpla acest lucru, se va scoate din joc un cerc si participan&ii vor colabora pentru ca cel pu&in o parte a corpului lor s intre n cerc sau cercurile rmase. 133

Jocul trenului 6.0rimea grupului! "#$%# participan&i &imp! D' minute ateriale! o tabl si patru coli de 3rtie, dou numerotate cu cifra " si dou cu $ D ()*EC&*+E , comunica si a colabora n interiorul grupului. , provoca dezbateri despre consecin&ele ac&iunilor competitive. -.(CED/.0 ,nimatorul e2plic grupului c obiectivul jocului este acumularea mai multor puncte, att individual, ct si n perec3i. 9ocul se desfsoar n liniste n perec3i, n timp ce o perec3e joac n centru, celelalte sunt pe post de observatori. Celor D participan&i li se dau cartelele cu numerele " si D. Ei vor fi trenurile , si ). E2ist D moduri de a ajunge din pozi&ia , spre ) si, vice$versa! n traiectorie liniar si n cerc >traiectorie semicircular?. &renurile , si ) trebuie s$si sc3imbe pozi&iile, apoi, revenind la locurile ini&iale, aleg orice drum. embrii perec3ii trebuie s fac "# alegeri simultane, utiliznd pentru asta fisele ce le au si fr a se vedea. ,) Se ia n considera&ie urmtoarea cobdi&ie! Dac membrii perec3ii aleg drumul lung, se acord cte " punct pentru fiecare. Dac unul alege itinerarul scurt, iar cellalt cel lung, se acord " punct celui care a ales drumul lung si D E pentru cel care alege traseul scurt.

 Dac ambii aleg drumul scurt, se acord dou puncte. .ezultatele ob&inute vor fi notate pe tabl, pentru ca to&i s le poat vedea. Dup "# variante de alegere, se introduce n joc ntreg grupul, adic sc3imbndu$se componen&a perec3ilor. ,poi se sumeaz toate punctele perec3ilor >separat? si apoi suma total >pe grup?. E+,5/,.E Se procedeaz n asa fel ca, fiecare s se e2prime cum a trit jocul, cum a colaborat fr a putea vorbi si cum a n&eles condi&iile jocului. 134

Cola7orare !n trei 6.06

rimea grupului! "#$%# participan&i &imp! "' minute ateriale! o minge de mrime medie ()*EC&*+E , realiza o coordonare si cooperare necesar pentru a men&ine de asupra pmntului o minge. -.(CED/.0 &o&i participan&ii, fr cel care se afl n centru formeaz D cercuri concentrice. ( persoan >,? se afl n centru. Ea arunc mingea persoanei >)? din cercul interior, care i arunc mingea colegului su din cercul e2terior >)c?. ;n timpul acesta persoana din centru >,? fuge n spatele unei persoane >C? din cercul e2terior. /ltima trebuie s$i ocupe locul n centru, primind mingea de la persoana >)c?. -ersoana >C? rencepe jocul care poate continua pn nu va fi oprit de animator. :(&E 9ocul poate fi desfsurat doar pn la jumtate, adic atunci cnd mingea ajunge la ), , se plaseaz n urma unui oarecare participant din cercul e2terior, care devine 6,6.

Din 0a$ !n 0a$ 6.0.

rimea grupului! "#$%# participan&i &imp! "' minute ateriale! vase de plastic, n numr egal cu cel al participan&ilor, ap ()*EC&*+E , coordona efectiv miscrile si a colabora n grup, pentru a nu vrsa apa. -.(CED/.0 -articipan&ii cu un recipient n din&i >pa3are de plastic? formeaz un cerc. ( persoan cu vasul plin cu ap, o vars n pa3arul vecinului, fr a atinge pa3arul cu minile. 9ocul se termin odat cu ajungerea apei la 6surs6. 135

*#aru$ul 6.08
rimea grupului! "#$%# participan&i &imp! "' minute ateriale! ziare pentru a face 3&urile ()*EC&*+E , realiza colaborarea n grup. -.(CED/.0 .egulile sunt comunicate pe grupuri separate. grusilor! li se indic c ei doar atunci pot merge nainte, cnd sunt mngia&i, luda&i etc.

@rupului! nu pot s mping, s trag mgrusii. 1iecrui grup de F$' persoane i corespunde un mgrus. @rupurile primesc 3&urile si misiunea lor este s aduc mgrusul la linia indicat ct mai repede posibil. grusul merge n F labe. E+,5/,.E Cu tot grupul se discut mai nti despre sentimentele mgrusilor, apoi despre cele ale ec3ipei! ce tip de rela&ii s$au stabilit ntre participan&i7

*area 6.02
rimea grupului! "#$%# participan&i &imp! "' minute ateriale! ziare pentru a face 3&urile ()*EC&*+E , favoriza coordonarea si cooperarea ntre to&i membrii grupului. -.(CED/.0 &o&i participan&ii, n afar de unul se culc cu fa&a n jos. /n participant, adic barca, se culc perpendicular pe acestia. @rupul trebuie s ajung cu 6barca6 la mal, prin miscarea ondulatorie a corpurilor lor. Cnd barca ajunge la mal, primul participant care a jucat rolul de <val8, se transform n <barc8. 136

Drumurile ima#inare 6.10

rimea grupului! "#$%# participan&i &imp! "' minute ateriale! nimic ()*EC&*+E , stimula procesul de comunicare$cooperare, promovnd cutarea n&elegerii reciproce. -.(CED/.0 9ocul decurge n liniste. 1iecare persoan din cerc si traseaz drumuri imaginare printre persoanele aflate la captul diametral$opus. 5&imea acestor drumuri nu trebuie s fie mai mare de cea a umerilor unei persoane. 5a semnalul animatorului, participan&ii care ocup locuri diametral opuse, trebuie s se sc3imbe cu locurile, fr a vorbi, fr a nclca miscarea imaginar etc. :(&E Se poate ncerca nc odat cu oc3ii nc3isi.

ila7e mu(icale 6.11

rimea grupului! "#$%# participan&i &imp! "' minute ateriale! nimic ()*EC&*+E , motiva crearea unui spa&iu de cooperare n grup. -.(CED/.0 &o&i participan&ii formeaz un cerc. ( persoan iese din camer. .estul grupului alege un cuvnt din cel pu&in % silabe. Se formeaz trei grupuri >corespunztoare fiecrei silabe? si acestea mpreun >concomitent? vor rosti silaba lor, cntnd$o pe o melodie. 5a acest moment se ntoarce persoana care a iesit din camer, ncercnd s gseasc cuvntul de la care s$a nceput. 137

Panto3ii cltori 6.12

rimea grupului! "#$%# participan&i &imp! "' minute ateriale! nimic ()*EC&*+E , stimula imagina&ia si cooperarea ntre participan&i, mai ales coordonarea miscrilor. -.(CED/.0 1iecare participant si las cte un pantof n grmad. ,poi, fiecare si alege un pantof la ntmplare. Dup aceasta, particpan&ii formeaz un cerc, &inndu$se de mini. -antofii ncep s fie transmi&i pe cerc, pentru a ajuge la porprietarii lor. Cnd fiecare si capt pantoful jocul poate fi renceput.

*in#ea 6.1&
rimea grupului! "#$%# participan&i &imp! "' minute ateriale! o ptur sau un cearsaf sau alt obiect similar, o minge de plaj sau un balon ()*EC&*+E , coordona miscrile si a face mingea s sar. , stimula refle2ele. -.(CED/.0 -articipan&ii se strng n jurul unei pturi cu ajutorul creia trebuie s fac s sar o minge. ;n mijlocul pturei se poate tia o gaur, pentru a ncerca ca mingea s treac prin ea. :(&E -entru o mai bun coordonare a miscrilor se poate inventa un cuvnt pentru a dirija cu miscarea mingii, fie s se ridice, fie s se coboare plapuma. 138

acii 6.1)
rimea grupului! "#$%# participan&i &imp! "' minute ateriale! saci, con&inutul crora ar fi 3aine sau alte lucruri moi si fle2ibile ()*EC&*+E , favoriza coordonarea miscrilor si a men&ine ec3ilibrul corporal. , introduce factorul 6ajutorul colegului6 ca o valoare. -,.&*C*-,.E -articipan&ii si pun sacii pe cap. -ot s se miste n voie sau s e2ecute anumite miscri n ritmul muzicii >s sar, s se roteasc etc.?. Dac sacul cade, persoana care l$a scpat rmne nemiscat si doar altcineva o poate ajuta, punnd sacul napoi pe cap, evitnd ns cderea sacului su. E+,5/,.E Evaluarea poate fi nceput prin punerea ntrebrii! de cte ori ai ajutat colegii7 ,stfel poate fi nceput dialogul despre valoarea ajutorului n opozi&ie cu individualismul si competivitatea, c3iar si asumndu$si un risc personal.

con$truim numere $i litere 6.1rimea grupului! "#$%# participan&i &imp! "' minute ateriale! nimic

()*EC&*+E , stimula imagina&ia si de a e2ercita cooperarea. -.(CED/.0 9ocul trebuie realizat n dou forme! comunicare verbal si nonverbal. Se propun ideile pentru construirea caracterelor, apoi fiecare, fie n perec3e cu cineva, fie n grup e2ecut diferite figuri cu corpul. :(&E Se poate juca n ap. 139

Ri"ic%Ti cole#ul 6.16

rimea grupului! "#$%# participan&i &imp! "' minute ateriale! nimic ()*EC&*+E , favoriza autocontrolul corpului si coordonarea miscrilor. -.(CED/.0 1iecare participant se aseaz n fa&a perec3ii sale, cu picioarele ndoite, &inndu$se de mini, trgnd fiecare n sensul su pentru a se ridica. Dup aceasta revin n pozi&ia ini&ial. E+,5/,.E Se poate discuta despre ajutorul reciproc al participan&ilor, necesitatea cooperrii etc.

u7marinele 'rietenoa$e 6.1.

rimea grupului! "#$%# participan&i &imp! "' minute ateriale! nimic ()*EC&*+E , stimula comunicarea rapid si coordonarea n interiorul grupului. -.(CED/.0 Se stabileste un cod al semnalelor! lovitura pe un anumit umr indic deplasarea ntr$o direc&ie. ( palm la spate 4 deplasarea nainte. Dou lovituri condi&ioneaz travesrarea unei distan&e mai mari. ( palm la cap semnific ntinderea minilor nainte si unirea cu un alt submarin. Se formeaz ec3ipe, de F$' persoane n rnd indian, &inndu$se de umere. &o&i au oc3ii nc3isi, n afar de persoana din spate, care dirijeaz miscrile. ,ceasta transmite mesajul persoanelor pn acesta ajunge la 6cap6 >persoana din fa&?, ce realizeaz miscarea. 9ocul const n formarea unui submarin mare, 6capul6 apucnd ultima persoan din alt sir. :(&E +ariante posibile! 9ocul poate fi realizat si n perec3i care vor reprezenta <brci mici8. Este important s se evite competitivitatea. 140

No"urile 6.18
rimea grupului! "#$%# participan&i &imp! D# minute ateriale! nimic

()*EC&*+E , stimula cooperarea n interiorul grupului, &innd cont de interesele tuturor participan&ilor. -.(CED/.0 -articipan&ii formeaz un cerc, avnd oc3ii nc3isi. 5a un semnal al animatorului ei nainteaz ncet nspre centru, cu bra&ele ridicate. (dat ce participan&ii se ciocnesc, ncearc s se apuce de mini. ,poi to&i desc3id oc3ii, ncercnd s desclceasc 6nodurile6. E+,5/,.E , evalua atitudinele de cooperare n cadrul grupului si strategiile folosite pentru desclcirea nodului.

Urec=elniTa 6.12
rimea grupului! "#$%# participan&i &imp! D# minute ateriale! nimic ()*EC&*+E , men&ine o miscare coordonat. -.(CED/.0 -articipan&ii se separ pe grupuri de A, sau mai pu&ini juctori, asezndu$se jos, unul n spatele celuilalt, cu picioarele desfcute si apropiate. inile se ntind nainte. 5a semnalul animatorului to&i pun minile jos si picioarele pe umerii persoanelor din fa&. Dup aceasta <urec3elni&a8 ncepe s se miste. 141

Ptratele coo'errii 6.20

rimea grupului! "#$%# participan&i &imp! D# minute ateriale! fise, plicuri si stilouri ()*EC&*+E , crea un mediu propice colaborrii si a stimula lucrul n comun. -.(CED/.0 ,nimatorul trebuie s pregteasc ptratele din carton sau 3rtie, urmnd indica&iile desenului. ,poi se iau ' plicuri, marcndu$se cu literele ,, ), C, D si E. -tratele se repartizeaz dup modelul urmtor! -licul ,! a, c, 3, i. -licul )! a, a, a, e. -licul C! j. -licul D! d, f. -licul E! b, c, f, g. ;n etapele urmtoare piesele se pot distribui diferit. Se formeaz ec3ipe de ', fiecare primind unul dintre cele ' plicuri, ce va fi desc3is la semnal. Este neaprat ca fiecare persoan din grup s aib plicuri diferite. ,poi animatorul descrie puzzle$ul pe care trebuie s$l fac dup urmtoarele instruc&iuni! 1iecare de&ine un plic pentru a forma patrate. 9ocul se termin atunci cnd to&i au n fa&a lor cte un ptrat, de aceeasi mrime. ;n timpul jocului nu se poate vorbi si nici comunica prin gesturi sau prin orice alt mod.

 :u se poate de luat piese de la un alt juctor. Dac una dintre ec3ipe termin mai repede, ea poate urmri n liniste lucrul celorlal&i. E+,5/,.E Cum v sim&ea&i7 Cum se sim&ea cel ce avea plicul C 7 Si$a dat cineva seama c C con&inea doar un singur fragment 7 Cum s$a ajuns la solu&ie 7 Ce au sim&it cnd cineva din participan&i nu respecta regulile 7 .epartizarea literelor! ptratul *! D de a, " b. -tratul **! D de c, un d. -tratul ***! D de f, " e. -tratul *+! " a, " g, " 3. -tratul +! " a, " i, " j >vezi pagina "'', 5a alternativa del juego **? 142

C,$ti#ul 6.21
rimea grupului! "#$%# participan&i &imp! D# minute ateriale! fise, plicuri si pi2uri ()*EC&*+E , observa mecanismele de competi&ie si cooperare. , ini&ia o dezbatere la aceast tem, pornind de la sentimentele provocate. -.(CED/.0 @rupul se mparte n ec3ipe din F perec3i. 1iecare perec3e reprezint Cun singur juctor8. -ot e2ista observatori ce vor nota rela&ia dintre rezultatul fiecrei runde si atitudinea cooperativ$competitiv a participan&ilor. Se repartizeaz fisele de lucru si se pot face "# runde succesive n care fiecare perec3e alege un ^ sau d cu inten&ia da a avea cel mai mare venit. ,cesta depinde de alegerea fcut dup modelul urmtor! F^ % ^, " d D ^, D d " ^, % d Fd se pierd "### de puncte pentru fiecare ^ se cstig "### de puncte cu fiece ^, se pierd %### cu d se cstig D### cu fiece ^, se pierd D### cu fiece d se cstig %### cu fiece ^, se pierd "### cu fiece d se cstig "### de puncte cu fiecared 143 apoi, n rundele ', B si "# se poate consulta cu alte perec3i din ec3ip. :(&E
*ndica&ii .ezultate .unda &impul Consultare ,legere >2 sau T? -uncte indiv. -uncte ec3ip " " minut Coleg D %# sec. Coleg % %# sec. Coleg F %# sec. Coleg ' " min.

%# sec. @rup Coleg A %# sec. Coleg G %# sec. Coleg B " min. %# sec. @rup Coleg H %# sec. Coleg "# " min. %# sec. @rup Coleg .EU/5&,&E.........................................................

, E bonus ! rez. fazei X% ) E bonus ! rez. fazei X' C E bonus ! rez. fazei X"# E+,5/,.E Cum ne$am sim&it7 Ce este mai practic E cooperarea sau competi&ia7 Cine beneficiaz7 144

Or"inea 6.22
rimea grupului! "#$%# participan&i &imp! D# minute ateriale! o banc destul de mare pentru to&i juctorii. Dac nu e2ist o banc se pot marca cu band izolatoare D fsii paralele pe pmnt. 5&imea fsiii trebuie s fie de vreo D# de cm ()*EC&*+E , favoriza coordonarea miscrilor si cooperarea. , permite apropierea si contactul membrilor grupului. -.(CED/.0 :imeni nu se poate deprta de scaun, sau s ias din limita celor D linii. ,nimatorul roag grupul s se urce pe scaun. Scopul e s se aranjeze n ordinea vrstei, a datei de nastere sau a staturii etc.

DDrumul na$uluiE 6.2&

rimea grupului! "#$%# participan&i &imp! "# minute ateriale! partea de asupra a unei cutii de c3ibrituri de mrimi obisnuite ()*EC&*+E , coordona miscrile, a dezin3iba grupul pentru a se distra. -.(CED/.0 1ormnd un cerc, animatorul ncepe jocul, punnd cutia pe nas. 1r a recurge la vreun alt ajutor, trebuie s reuseasc s transmit cutia persoanei din dreapta sa si asa pn parcurge tot cercul. E+,5/,.E Cum v sim&i&i7 145

Cercul 6.2)

rimea grupului! "#$%# participan&i &imp! "' minute ateriale! cte un cerc pentru fiecare ec3ip ()*EC&*+E , dezvolta cooperarea si a lucra n grup. , stimula coordonarea miscrilor. -.(CED/.0 ,nimatorul roag '$A juctori s se strng n jurul fiecrui cerc. Ei se aranjeaz foarte aproape unul de altul, punnd minile pe umerii vecinilor, iar cercul s stea pe picioarele lor. 9ocul const n ridicarea acestuia pn la cap fr a$l atinge cu minile. E+,5/,.E Se poate discuta despre importan&a lucrului n ec3ip ...

Con$truirea unei ma$ini 6.2rimea grupului! "#$%# participan&i &imp! "' minute ateriale! nimic ()*EC&*+E , reusi coordonarea miscrilor si a implanta ideea c fiecare poate contribui la lucrul n comun. , dezvolta imagina&ia. -.(CED/.0 ,nimatorul propune! 6+om construi o masin si to&i vom face parte din ea6. 1iecare ec3ip alege ce masin va face! de splat, de scris, una imaginar etc. Cineva ncepe si apoi, to&i pe rnd se integreaz, adugnd un sunet, o miscare etc. &rebuie s v asigura&i de 6autenticitatea6 apartenen&ei la masinrie. E+,5/,.E Cum a fost luat decizia privind construirea masinii7 Cum te$ai sim&it cnd ai contribuit si tu7

'ionul 6.26
146 rimea grupului! "#$%# participan&i &imp! "# minute ateriale! nimic ()*EC&*+E , dezvolta colaborarea, a observa care sunt contribu&iile de ncadrare a unor persoane noi ntr$o activitate. -.(CED/.0 5a nceput se stabileste limita spa&iului n care va decurge jocul. /n 6spion6 i urmreste pe ceilal&i. Cnd se atinge de o persoan, aceasta la fel devine Cspion8. 5undu$se de mn, ei i persecut pe ceilal&i. 9ocul se termin cu epuizarea numrului de participan&i. E+,5/,.E ,vantajele si dezavantajele lucrului individual si n grup.

Po"ul 6.2.
rimea grupului! "#$%# participan&i &imp! "' minute ateriale! fise de carton, 3rtie E ce vor reprezenta pietrele, cantitativ egale cu numrul de participan&i, minus ". rime apro2.! %# ^ %# cm. ()*EC&*+E

, dezvolta cooperarea. , stimula imagina&ia si cutarea colectiv a solu&iilor. -.(CED/.0 @rupul se mparte pe ec3ipe de G$H participan&i. Se deseneaz un ru, destul de lat pentru numrul participan&ilor. &oate ec3ipele se plaseaz pe aceeasi parte a rului, fiecare dezvoltndu$si propria strategie. :u se poate de psit n afara 6pietrelor6 sau a scaunelor. 9uctorii trebuie s traverseze rul fr a se uda. -entru aceasta li se vor da fisele de carton, adic pietrele, cu una mai pu&in dect numrul de participan&i. ,nimatorul anun& c to&i trebuie s ajung la cellalt mal cu toate pietrele. E+,5/,.E Se poate discuta despre faptul cum s$au n&eles participan&ii si cum s$a desfsurat activitatea. 147

>,rcolacul 6.28
rimea grupului! "#$%# participan&i &imp! "# minute ateriale! nimic ()*EC&*+E , favoriza coordonarea miscrilor si cooperarea. -.(CED/.0 @rupul formeaz un sir, juctorii stnd unul n spatele altuia, cu mna stng pe umrul stng al persoanei din fa&, iar cu mna dreapt &innd piciorul drept al acesteia. Cnd to&i au ocupat aceast pozi&ie, persoana din fa& va ncerca s apuce umrul ultimului participant din sir. ,stfel ei vor forma un cerc.

Po0e$tile 'rieteniei 6.22

rimea grupului! "#$%# participan&i &imp! "' minute ateriale! nimic ()*EC&*+E , compune mpreun. , dezvolta imagina&ia. , crea un mediu distractiv. -.(CED/.0 &o&i se aseaz, formnd un cerc. -rimul juctor spune un cuvnt. ;n continuare restul participan&ilor dezvolt >continu? povestirea. De e2emplu! 6eu...am vzut...un monstru...n ...farfuria cu bors...a lui -etru...6. E+,5/,.E Se poate a2a pe lucrul n grup, stimulnd imagina&ia si creativitatea proprie. 148

u3l 'ana5 6.&0

rimea grupului! "#$%# participan&i &imp! "# minute ateriale! nimic ()*EC&*+E , crea ideea de 6grup6. , favoriza colaborarea. , crea un mediu distins, liber. -.(CED/.0 embrii tuturor grupurilor trebuie s fie plasa&i foarte aproape unii de al&ii. inile trebuie &inute la spate. Se lanseaz o pan spre ei si acestia trebuie s sufle pentru a mpiedica cderea ei. Se poate limita timpul sau spa&iul care, odat ce este depsit, se

termin jocul.

AtenTie 5 6.&1
rimea grupului! "#$%# participan&i &imp! "' minute ateriale! baloane, creioane sau stilouri pentru fiecare participant ()*EC&*+E , dezvolta cooperarea, a stimula dibcia minilor. -.(CED/.0 Se formeaz un cerc. )alonul trebuie transmis pe cerc, fr ca acesta s cad sau s se ntoarc de unde a venit. :u se poate de transmis balonul juctorului de la care a primit balonul. ;n prima faz transmiterea se face cu minile, apoi cu palma unei mini, apoi cu capul, cu degetul si, la sfrsit, cu vrful creionului sau stiloului. :(&E ;n caz c balonul se sparge, este nlocuit cu altul si jocul continu mai departe. 149

Creionul !n $ticl 6.&2

rimea grupului! "#$%# participan&i &imp! "' minute ateriale! sfoar, creion sau stilou, o sticl cu gtul ngust ()*EC&*+E , forma ideea lucrului n grup. , dezvolta cooperarea si colaborarea tuturor membrilor unui grup. , stimula coordonarea miscrilor. -.(CED/.0 Se pregteste o sfoar. rimea acesteia depinde de numrul de participan&i >D metri ajung pentru "' persoane?. Construc&ia e foarte simpl! se face un cerc cu sfoara, pe care se atrn buc&i de material >sau panglici?, n form de la&uri. ;n centru atrn o bucat de vreo D# de cm, la captul creia este fi2at un creion. @rupul se strnge lng coard, fiecare lund un la&, cu care se va controla miscarea corzii, e2tinznd$o sau elibernd$o, scopul fiind introducerea creionului n sticl. E+,5/,.E Discu&ii despre lucrul n ec3ip.

ar"inele 6.&&
rimea grupului! "#$%# participan&i &imp! D# minute ateriale! nimic ()*EC&*+E , favoriza cutarea alternativelor de cooperare pentru jocurile competitive. , crea o atmosfer de distindere prin colaborare. -.(CED/.0 Se determin un spa&iu de ac&iune. /n voluntar se ascunde. Dup un timp, restul grupului merge s$l caute. Cine$l gseste, de asemenea se ascunde. 9ocul continu pn se ascund to&i mpreun. 9ocul continu cu o alt persoan. 150

Cine 0a a4uta1 6.&)

rimea grupului! "#$%# participan&i &imp! %# minute

ateriale! fise$indicatoare, foi , F si creioane, o foaie mare de 3rtie >nu e obligator? ()*EC&*+E , ajuta participan&ii s vad interdependen&a ntre grupuri si anumite persoane n situa&ii care se refer nemijlocit la ei. -.(CED/.0 Cu ajutorul brainstorming$ului participan&ii alctuiesc listele func&iilor care e2ist n scoala lor. Dup aceasta, ei sunt grupa&i dup posturi! director, profesor, lucrtor al cantinei, responsabili pentru terenurile de joc, medic s.a.m.d. Denumirea fiecrei func&ii este scris pe fisa$indicator. -articipan&ii formeaz perec3i. 1iecrei perec3i i s d o fis cu denumirea func&iei, numite n timpul brainstorming$ului >mai multe perec3i pot avea aceeasi func&ie, n dependen& de numrul participan&ilor?. 1iecare perec3e face lista ac&iunilor. .esponsabili pentru terenurile de joc! ". ,jut profesorii cnd elevii sunt la pauz. D. ,jut elevilor, organizndu$le diferite jocuri. %. ,jut persoanelor de serviciu prin faptul c strng gunoiul dr pe terenurile de joc. edicul! ". ,jut elevilor n caz de necesitate. D. ,jut profesorul pentru c c3eam prin&ii elevului bolnav. Elevii! ". ,jut lucrtorii cantinei, strngnd vesela de pa mese. D. ,jut persoanelor de serviciu strngnd 3rtiile de pe jos s.a.m.d. Continund s lucreze n perec3i, elevii compun o scen mic >joc pe roluri?, baznduse pe lista elaborat. /n elev interpreteaz rolul celui care ajut, cellalt E a persoanei care este ajutat. -erec3ile arat scenele sale clasei, fr a numi ce rol au interpretat. E+,5/,.E Dup reprezentare clasa discut urmtoarele ntrebri! Ce a&i aflat despre rela&iile ntre diferite grupe n scoal7 E2ist astfel de grupe care ajut mai mult dect primesc ajutor7 Ce fel de grupe sunt7 De ce7 Ce func&ii ndeplinesc elevii la scoal7 Dori&i s sc3imba&i ceva n func&iile elevilor7 Ce si de ce7