Complexitatea reginei Didona

- Tyria Dido
- Regina Carthaginis
- formosa mulier Dido
- furens Dido
- infelix Dido
- magna umbra Didonis
Didona este prezentata pe parcursul a trei carti din Eneida (sfarsitul primei carti, a patra si partial in a sasea), fiind un
persona feminin complex, ce reuseste pe o parte, sa e!olueze de la stadiul de pribegire la cel de regina a Cartaginei, iar
pe de alta parte, sa in!olueze, traind cele mai nenorocite sentimente umane" ura si cruzimea#
$n Eneida, destinele personaelor sunt modelate de deciziile zeilor, astfel ca %eneas este indrumat de mama sa, &enus,
catre portile cetatii Cartagina, construita din nimic si condusa de o femeie, fiica regelui Tyrului, 'utto, sora lui
(ygmalion# )otul Didonei, )iche, fusese ucis de (ygmalion, care doreste sa o omoare si pe ea# Cu toate acestea, Didona
reuseste sa fuga din Tyr cu o mana de oameni si parcurge un drum lung pe 'area 'editerana, pana aunge pe coasta
%fricii, mai precis *ibia, reusind sa ridice cetatea Carthagina# Didona reuseste sa se impuna in fata supusilor, astfel ca
cetatea de!ine un furnicar !esnic in constructie, iar palatul ii uimeste pe %eneas si cei ce il insotesc prin opulenta#
$n ceea ce pri!este intalnirea dintre Didona si %eneas, aceasta nu poate fi considerata +amor primo conspectu+, desi
regina este intr-ade!ar atrasa de fizicul eroului ratacitor# %sa cum am mai spus, zeii sunt cei ce decid soarta
personaelor, iar Didona poate fi considerate precum o unealta a lui &enus si a $unonei, desi intentiilor lor sunt diferite#
%stfel, !enus apeleaza la Eros pentru a o !rai pe Didona cu scopul de a-l protea pe %enaes de furia $unonei# %stfel, la
finalul cartii $, in timpul ospatului oferit troienilor, intr-o atmosfera de fast si bucurie generala, se profileaza destinul
unei eroine tragice, infelix Dido, care-si bea adanca iubire (longum bibebat amorum). Ea asculta cu incantare
po!estea lui %enaes, acesta retraind durerea pro!ocata de arderea Troiei si ratacirea echipaului pe mare ("Infandum
regina iubes renovare dolorem"). )e obser!a faptul ca exista o asemanare intre fuga Didonei din Tyr si cea a lui
%eneas din Troia, insa protagonistul mai are inca multe alte suferinte de indurate pana sa isi indeplineasca destinul, iar
una dintre acestea este cea de o !edea pe Didona in lumea umbrelor (magna umbra Didonis)#
Cartea a $&-a este concentrate asupra iubirii dintre %eneas si Didona, dar si asupra conflictului interior trat de regina,
osciland intre fidelitatea promisa sotului ei chiar si dupa moartea acestuia si pasiunea ce o simte pentru %eneas# ,neori
numita si -romanul Didonei., fiind un titlu sugesti!, cartea se deschide cu un dialog intre regina si sora sa, %nna, care
este sic ea mai buna prietena a sa, o confidenta intima# %flam astfel ca regina, desi dezgustata de casatorie, este mistuita
de dragostea ce o simte penru noul !enit (Anna soror, quae me suspensam insomnia terrent! / semn ca noptile sunt
cel mai greu de indurat fara sa-l stie pe %enaes aproape), in sufletul sau declansandu-se un conflict ce o transforma pe
Didona intr-un persona tragic# %stfel, in ochii reginei, %enaes pare un zeu, la fel de nefericit ca si ea, caci amandoi au
fost ne!oiti sa fuga din tara lor# Cu toate acestea, Didona simte ca poate sa ii ofere adapost lui %eneas, de!enid
ocrotitoare, iar lucrul acesta este sugerat chiar si de %nna(quam tu urbem, soror, an! !ernes, quae surgere regna
!oniugio tali!)# Desi Didona aspira catre inalta !irtute pudor, incercand sa se comporte precum o ade!arata femeie
romana, sentimentele se do!edesc a fi mult mai puternice# )e stie ca, in lumea romana, femeia, spre deosebire de b0rbat,
caracterizat prin virtus romana, a!ea ca particularitate impotentia sui, incapacitatea de a se st0p1ni# %stfel incepe
po!estea de dragoste dintre cei doi, Didona nemaiputand sa atinga idealul de !irtute romana, asa cum au facut-o
*ucretia, *i!ia sau Cornelia, cea din urma reusind sa ignore tentatiile casatoriei cu (tolemeu &$$$, reprezentand idealul
de univira, !adu!a ce ramane fidela amintirii primului ei sot# Didona si %eneas lasa de izbeliste cetatea, lucru ce
pro!oaca nemultumirea printer supusi# 'aniata, $unona se prezinta la &enus si ii propune sa ii uneasca pe cei doi prin
casatorie, sireata zeita incercand astfel sa faca plecarea lui %enaes spre $talia imposibila# $deea este acceptata de &enus,
iar intr-o dimineta, cand Didona si %enaes pleaca la !anatoare, insotiti de un intreg alai, incepe ploaia care ii obliga pe
cei doi sa se refugieze intr-o pestera# 2unta se face in prezenta $unonei, de!enita nasa, si zeitei Tellus, mama tuturor
zeilor, !enerate uneori sub numele Terra 'ater# Trebuie precizat faptul ca intreaga natura participa la uniunea celor doi
(fulsere ignes et !ons!ius aeter !onubiis summoque ulularunt uerti!e "#mpae), desi toata aceasta stralucire si
magie pre!estesc un sfarsit tragic# $nter!entia lui 3upiter doreste sa puna capat desfraului si z!onurilor, astfel ca ii
trimite lui %enaes, prin zeul 'ercur, un mesa fara echi!oc#
%enaes este descris ca fiind dependent de sotie, indepartandu-se astfel de idealul eroului antic, uitand, in acelasi timp,
ade!arata sa menire in !iata# El decide sa isi paraseasca sotia pet imp de noapte, precum un las ce nu are puterea de a o
infrunta pe puternica Didona# Cu toate acestea, regina simte ca ce!a nu este in regula si il acuza pe erou de tradare,
adoptand o atitudine care nu se potri!este absolute deloc cu imaginea acesteia din prima parte a po!estii de dragoste#
%sistam la o transformare toatala a reginei# (ractic, dragostea o face sa se arunce la picioarele lui %eneas si sa il implore
sa o nu o paraseasca# 4rbita de masca iubirii, ea nu pare sa fi acordat atentie relatarilor lui %eneas, atunci cand acesta a
spus ca drumul sau n use !a sfarsi decat atunci cand !a atinge malurile $taliei# &azand ca nu il poate con!inge, furens
Dido il igneste pe barbatul pe care nu de curand l-a iubit mai presus de toate, iar in confruntarea cu %nna, isi doreste sa
fi a!ut puterea de a da timpul inapoi " un! ego si potui tantum sperare dolorem, et perferre, soror, potero. Didona
atinge ultima treapta a degradarii umane, apeland miseleste la o metoda de a-l face pe %eneas sa se intoarca" ea ii cere
%nnei sa faca un rug pe care sa puna sabia lui %enaes, patul conugal si toate armele lui, simuland un ceremonial magic#
Toate acestea sunt inutile, caci %enaes, indrumat de zei, decide sa porneasca in cautarea tarmului italic, iar Didona,
!azand ca troienii parasesc tarmurile *ibiei, este cuprinsa de manie si il blesteama pe erou, in!ocand 5uriile# Regina
doreste ca !iata eroului sa fie scurta, iar urmasii acestuia sa se lupte intre ei# $n ultima parte a ca cartii a $&-a, Didona isi
doreste moartea pentru pacatul comis, acela de a fi incalcat uramntul adus sotului ei mort# De asemenea, ea rupe cea din
urma legatura cu sora ei, care se simte tradata si oarecum !ino!ata de fapta cea cruda a Didonei# %sa cum a facut si
*ucretia, regina isi pune capat zilelor precum un barbat, cu sabia, semn ca ea nu se sperie de nimic, dand do!ada de un
caracter puternic# )inuciderea, in schimb, nu este pri!ita cu ochi buni de zei, astfel ca, inaitne de a muri, (roserpina,
sotia lui (luto si stapana $nfernului, refuza sa ii smulga reginei o su!ita de par si decide sa o decapiteze, dupa o scurta
ezitare# $nspirandu-se din episodul iubirii dintre ,lixes si Circe, &ergilius reuseste sa creeze un persona feminin plin de
dramatism care nu poate trai purtand urma pacatului# Desi la un moment dat, Didona se gandeste sa se ocupe de cetatea
sa, sufletul ii este distrus, fortand-o sa isi puna capat zilelor# (o!estea lor de dragoste au inspirit numerosi artisti, precum
6enry (urcell, Domenico )carlatti, 7ioachino Rossini, %ndrea 'attioli sau 5rancesco Ca!alli#