Ion , L.

Rebreanu (caracterizarea personajului) Ca instanta narativa, Ion este un personaj principal datorita recurentei pe tot parcursul discursului narativ si datorita relatiilor dezvoltate cu majoritatea personajelor. Ion, numele personajului, este chiar numele romanului,prin urmare un personaj eponim. Portretul sau global se intregeste pe parcursul operei prin complexitatea actiunilor pe care le intreprinde, toate sugestive pentru caracterizare, precum si prin caracterizarile directe acute de clelalte personaje. !cest lucru dovedeste tridimensionalitatea lui Ion ca personaj de roman. "ste protagonist, deoarece diegeza graviteaza in jurul lui, personaj central pentru ca lui ii revine rolul de a transmite mesajul. #tructura romanului cu cele doua parti cu titluri denotative$ %lasul pamantului si %lasul iubirii si motivul anticipativ din incipit ,,cand la dreapta, cand la sanga& arata pendularea tanarului intre glasul pamantului si glasul iubirii ca re erent uman. 'upa metoda balzaciana bazata pe teoria de determinismului , descrierea casei anticipeaza caracterul personajului. #u letul inchis, introvertit, dezumanizat izolat al lacaului este sugerat de aptul ca ,,usa e inchisa cu zavorul& , ,,acoperisul de paie parca e un cap de balaur& anticipeaza irea lui distrugatoare, deoarece schimba destinul a cinci personaje. (n semn de intrebare asupra veridicitatii harniciei personajului si dovada interesului pentru pamant, se inscrie in ragmentul ,,peretii varuiti de curand de)abia se vad prin sparturile gardului$& *aratorul ne atentioneaza asupra caracterului specios al personajului ,,avea ceva straniu in privire parca nedumerire si un viclesug nepre acut& Pluriperspectivismul + metoda moderna + ne o era o imagine complexa, o imagine greu de incadrat intr)o tipologie. #pre exemplu, parerea lui ,asile -aciu despre Ion este ca e ,, lendura, sarantoc, hot si talhar&. In acelasi timp el vede imaginea lui din tinerete cand el procedase la el pentru a obtine pamantul mamei !nei. Preotul -elciug il acuza pe tanar pentru ca este ,,un stricat, un bataus, un om de nimic&. Ilie .nu il considera un ucigas ,,!sta)i ucigas, oameni buni, asta)i hot/&, iar %heorghe accentueaza orgoliul ca trasatura de caracter a lui Ion $,,e artagos ca un lup nemancat&. In schimb, doamna 0erdelea considera ca lacaul este ,,baiat cumsecade. " muncitor, e harnic, e saritor, e istet&. 0arnicia ii este recunoscuta de toti$ ,,lunca ii era draga, oricat ar i ost de aspra, ca o ravna ispititoare. 1otusi era constient ca ara averea !nei el nu va avea niciodata sansa unei imbogatiri, iar dorinta de a avea pamant il obseda. #unt doua scene in roman care exprima semni icatiile, de o insolita religiozitate, ale intalnirii pagane aproape cu pamantul, corelate cu cele simbolice ale intregului roman. Prima este a inaltarii este pasiunile lumii comune, cealalta a caderii, a prabusirii, prin exacerbarea patimii, in lutul care il va cuprinde peste putin timp. In aceasta lume in erioara, Ion este in ond un deposedat, un izgonit din Paradis, cel care a pierdut legatura divina dintre el si pamantul agaduit. 1atal sau pierduse pamantul, legatura originara cu lumea. Ion are aceasta pro unda revelatie la inceputul romanului, cand se inalta, cand urca pe deal, la hotarul satului, si vede Paradusul pierdut$ ,,)Locul nostru, saracul2& !bia acum, suspendat intre pamant si cer de unde satul, locul patimilor multiple $,,parea mititel sa) cuprinzi tot intr)un pumn si sa)l pui in traista&, vede hotarul lumii eterne ce ,,se intinde atat de mare, incat Ion nu se mai satura privindu)l ca o sluga credincioasa pe un stapan alnic si neindurator&. In spatiul acestui roman cu stil obiectiv si dur, un personaj considerat de unii critici literari o ,,bruta& instinctuala apare in ipostaza romantica, cerand, cu ,,glasul pamantului& ce ii patrunde navalnic in el&, intoarcerea in oridnea divina, ca intr)o rugaciune ,,)Cat pamant, 'oamne/...&. Revelatia nu este urmata insa de o procedura pe masura sensurilor ei de mare pro unzime. "l nu urmeaza calea iluminarii, ci, cum spune "ugen Lovinescu, instinctual ,,de

stapanire a pamantului in slujba caruia pune o inteligenta ascutita, o cazuistica straina, o viclenie proceduala si, cu deosebire, o vointa imensa&. 'upa singura clipa de inaltare spirituala Ion urmeaza tribulatiile marunte, pline de viclenie, pentru a pune mana pe pamantul lui ,asile -aciu, inlocuind ,,glasul iubirii& pentru rumoasa 3lorica lui 4axim cu patima pentru pamant, pe care il obtine prin casatoria cu !na. Chiar aparitiile succesive ale !nei si ale 3loricai imediat dupa marea revelatie sunt pline de semni icatii$ Ion este pus in situatia de a alege, si decizia este imediat luata, comunicata 3loricai cu resemnarea sortii ostile$ ,,)*u vezi tu cum e lumea azi 3lorica5...,ai de su letul meu2Crede)ma/ In inima mea tot tu ai ramas craiasa2&. Pentru ca !na sai devina sotie, Ion organizeaza impotriva ei o agresiune per ida lasand)o grea chiar in casa parinteasca. !na va trece prin calvarul existentei de ata alungata din casa tatalui si de nora nedorita in aceea a lui Ion al %lanetasului. !vand un caracter slab, !na se va sinucide, urmata curand si de copilul nevolnic ramas de pe urma ei. Cu ,asile -acium, Ion va intretine un adevarat con lict psihologic, santajandu)l sai cedeze pamantul lucru intamplat in cele din urma. ! doua intalnire cu glia are loc cand devine ,,stapan al tuturo pamanturilor& pe care vrea ,,sa le vada si le mangaie ca pe niste ibovnice credincioase&. " o suprapunere totala, in su letul lui Ion, a celor doua glasuri launtrice, a iubirii si a pamantului. 4omentul este sarbatoresc, plin de un erotism pagan el vine la pamanturile sale ,,in straie de sarbatoare&, locul este ,,ca o ata rumoasa care si)ar i lepadat camasa aratandu)si corpul gol si ispititor&. Ion se simte cuprins de lutul negru ca de ,,bratele unei iubite patimase&. Privirile nu mai sunt acum intreptate insa catre inalt, revelatia divina lipseste, acum zeul stapanitor este el insusi ,,ca un urias din basme care a biruit&. #ecventa aceasta insa contine simbolurile caderii, ale mortii care se apropie, ca o pedeapsa divina din cel putin doua motive$ tradarea ,,glasul iubirii& ca principiu etern al inaltarii umane, si apropierea prea mare de divinitate prin substitutia patimasa a stapanirii pamantului. Lutul dobandeste acum culoarea doliului, este ,,negru lipicios&, ii prinde picioarele, ,,ingreunandu)le& parca cu plumbul mortii apoi ii cuprinde intreaga iinta. Ion simte ca in ritualurile pagane, ,,o po ta salbatica sa imbratiseze lumea& $ ,,4ainele ii ramasesera unse cu lutul cleios ca niste manusi de doliu&, apoi isi ,,lipi buzele cu voluptate de pamantul umed&. 4ai mult in ,,sarutarea aceasta grabita simti un ior rece, ametitor627&, desigur al mortii. 4oartea intamplata de alt el in inalul romanului, cand Ion simte crescand din nou in su letul lui ,, glasul iubirii& pentru 3lorica si surprins de sotul acesteia %eorge -ulbuc, este ucis cu sapa . 1ruculenta 8violenta sporita a personajului eponim se valideaza in mai multe randuri. Intai, in con runtarea su #imion Lungu caruia ii ura o jumatate din pamand apropiindu)si)l. !poi este evidenta prin atitudinea pe care o are in raport cu su erinta !nei $,,Lasa ca bine)i ace/Las s)o bata zdravan, ca i se cade/ adauga Ion cu un ranjet rautacios care)i innegri ata& sau prin aptul ,,nicio saptamana n)apuca sa treaca si Ion gasi pricina sa)si snopeasca iar nevasta&. !supra copilului, Ion nu incearca sa)si reverse atentia, nici dragostea decat in masura in care)l crede legat cu avere$ ,,Il ogoia ca o doica iscusita gandindu)se mereu ca duce in brate tot pamantul castigat cu staruinte si zbuciumari&. Personajului Ion ii este speci ic verbul ,,a avea&, nu ,,a dori& sau ,,a iubi& cum des a ost a irmat. 'orinta lui de a avea pe 3lorica nu vine neaparat din iubire, ci dintr)o dorinta primara a unei inite egoiste care nu traieste decat pentru sine. *aratorul realizeaza numeroase ,,imersiuni psihologice&(*orman 3riedman) alcatuind o adevarata isa cauzistica personajului. "ste de alt el, un obicei al lui Rebreanu de a justi ica actele personajelor printr)un complex psihologic cu radacini sociale. !sadar, Ion e un personaj viabil iar tendinta de autodepasire e o aspiratie ireasca. 1otusi daca scriitorul l)a condamnat la moarte inseamna ca e vinovat de a i pangarit legile morale ale vietii, caci dupa ce a mintit)o pe !na in dragoste, la mintit si pe %eorge, in prietenie.