BRAZILIA

Andrei Anamaria
Pavel Anca
Uscoiu Daiana
Clasa a XI-a A
An scolar: 2013
2014
Prof. Coordonaor:
!iur"iu #lisa$ea
Pozitia geografica
%ra&ilia' oficial (e)u$lica *ederaiv+ a %ra&iliei' ese o re)u$lic+ federaiv+ forma+ din 2,
de uni+-i federaive . Disricul *ederal /i 20 de sae. 1ara ese 2m)+r-i+ adminisraiv 2n
3.304 de munici)ii. 4n 2011 avea o )o)ula-ie de 152.3,0.450 de locuiori' densiaea
22.0 loc67m8 /i o su)rafa-+ de 9.311.503 7m8' ocu):nd 4,; din
erioriul coninenului sud- american.
%ra&ilia se afla in )area de es a Americii de <ud'
ocu)and a)ro=imaiv >umaae din su)rafaa
aceseia si se 2nvecinea&+ cu ?ene&uela'
!u@ana' <urinam /i !u@ana *rance&+ la nord'
cu saul colum$ian la nord-ves' cu Peru /i %olivia
la ves' cu Para"ua@ /i Ar"enina la sud-ves /i cu
Uru"ua@ la sud. Dinre -+rile Americii de <ud' doar
CAile /i #cuador nu au fronier+ comun+ cu aceas+
-ar+. Ba nord-es' es /i sud- es' %ra&ilia are ie/ire la
Cceanul Alanic. De asemenea' 2n lar"' de)are de
coas+' -ara )osed+ /i c:eva arAi)ela"uri' cum ar fi *ernando de
DoronAa.
Cadrul natural
Daori+ 2ninderii -+rii' "eo"rafia %ra&iliei ese foare diversifica+' dis)un:nd de re"iuni
semi-aride' munoase' ro)icale' su$ro)icale /i de varie+-i climaice de la cea seceoas+'
)loioas+ ecuaorial+' la un clima mai em)era 2n &onele sudice. 4n %ra&ilia se re"+sesc o
serie de su)erlaive mondiale' cum ar fi Pananal 2n Eao !rosso do <ul' una dinre cele mai
mari mla/ini ale lumii /i re&erva-ie a $iosferei declara+ de UD#<CC' Insula %ananal' cea
mai mare insul+ fluvial+ a lumii' Insula Eara>F' cea mai mare insul+ fluviomarin+'
AnavilAanas' unul dinre cele mai mari arAi)ela"uri fluviale sau fluviul Ama&on' cel mai mare
fluviu 2n ra)or cu de$iul a)ei cur"+oare /i fluviul ce dis)une de cel mai mare $a&in
Aidro"rafic. De asemena' Ama&onul ese /i unul dinre cele mai lun"i din lume.
Clima %ra&iliei ese foare umed+' av:nd caracerisici diverse' s)re e=em)lu ese foare
umed-c+lduroas+ ecuaorial+ 2n -inuurile se)enrionale' foare umed-su$ro)ical+ 2n
re"iunea sudic+ /i <Go Paulo sau foare umed-c+lduroas+ ro)ical+ 2nr-o f:/ie 2n"us+ a
lioralului' 2nre ora/ele (io de Haneiro /i <Go Paulo.
%ra&ilia dis)une de cea mai 2nins+ re-ea Aidro"rafic+ a lumii. Princi)ale fluvii care
formea&+ cele mai im)orane $a&ine sun Ama&on' <Go *rancisco' ParanI' Uru"ua@ /i
Para"ua@. Ama&onul ese cel mai lun" fluviu din lume Jdu)+ DilK' ravers:nd %ra&ilia de la
ves la es )rin P+durea Ama&onian+L01M. %a&inul s+u ese cel mai 2nins' )ese 00; din
acesa desf+/ur:ndu-se )e erioriul acesei -+ri' cu)rin&:nd fluviul )ro)riu-&is /i ale
a)ro=imaiv 1.100 de r:uri. Ama&onul 2n sine se formea&+ )e erioriul %ra&iliei la confluen-a
r:ului De"ro cu r:ul <olimNes.

Oerioriul %ra&iliei cu)rinde o "am+ varia+ de ecosiseme diferie'
cum ar fi P+durea Ama&onian+' recunoscu+ c+ fiind cea
mai diversifica+ din )unc de vedere $iolo"ic din lumeL03M'
P+durea Alanic+ sau Cerrado. %o"+-ia naural+ a %ra&iliei
se reflec+ )rin varieaea $ioo)urilor' e=is:nd ou/i mule
as)ece necunoscue 2nc+' s)ecii noi de animale /i )lane
fiind desco)erie a)roa)e &ilnic.
Demografie
Nationalitate si etnii
Po)ula-ia %ra&iliei ese com)us+ din "ru)+ri enice /i rasiale diverse. Ulimul recens+m:n'
reali&a de Insiuul %ra&ilian de !eo"rafie /i <aisic+' a )us 2n eviden-+ urm+oarele dae
saisice: din )unc de vedere rasial' o )ondere de ,,; a )o)ula-iei ese re)re&ena+ de
Al$i' 13; . )ardo J$runiiK' 0; . ne"ri' 2; . asiaici' iar 1; . re)re&enan-i ai )o)ula-iei
indi"ene. 4n )erioada de s+):nire )oru"Ae&+' a)ro=imaiv ,00.000 de coloni/i din
Poru"alia /i )ese 2 milioane de sclavi adu/i din Africa au )o)ula erioriul acual al %ra&iliei.
Limbi
Unica lim$+ oficial+ a %ra&iliei ese )oru"Ae&a' vor$i+ /i scris+ de ma>oriaea )o)ula-iei.
Poru"Ae&a ese folosi+ 2n adminisra-ie' >usi-ie' 2nv+-+m:n' medii de informare /i afaceri.
%ra&ilia ese sin"ura -ar+ a Americilor unde aceas+ lim$+ are sau de lim$+ oficial+.
Bim$a>ul $ra&ilian al semnelor . lim$a>ul semnelor folosie 2n comunicare de c+re
)ersoanele surdo-mue . ese /i el recunoscu ca mi>loc de comunicare le"al 2n %ra&ilia.
Marile orase
Cele mai im)orane a"lomer+ri ur$ane ale %ra&iliei s-au forma 2n >urul ora/elor <Go Paulo'
(io de Haneiro' (ecife' %elo Pori&one' %rasQlia /i *orale&a. #=ce):nd ora/ele ?iFria
J#s)Qrio <anoK /i *lorianF)olis J<ana CaarinaK' oae ca)ialele saelor federale sun /i
cele mai mari ora/e din res)ecivele uni+-i adminisraive.
<Go Paulo (io
de Haneiro
<alvador
Educatia
Consiu-ia *ederal+ /i Be"ea Direcivelor /i %a&elor #duca-iei Da-ionale im)une
!uvernului *ederal' auori+-ilor federaive /i munici)ale o$li"a-ia or"ani&+rii /i adminisr+rii
sisemelor de 2nv+-+m:n din uni+-ile erioriale 2n care 2/i e=erci+ auoriaea. <isemele de
educa-ie )u$lic+ sun res)onsa$ile )enru )ro)ria lor 2nre-inere /i de adminisrarea fondurilor
alocae.


4nv+-+m:nul su)erior 2nce)e cu conferirea de cursuri secven-iale care )o oferi o)-iuni de
s)eciali&are academic+ sau )rofesional+. 4n func-ie de i)ul de /coal+' suden-ii 2/i )o
com)ensa deficen-ele educaive acumulae )rin cursuri )enru adul-i.
Sanatatea
<isemul )u$lic de s+n+ae din %ra&ilia ese adminisra /i sus-inu financiar la oae
nivelurile de c+re "uvern' 2n im) ce sisemele )rivae de asi"ur+ri de s+n+ae au un rol
au=iliar. <isemul )u$lic de s+n+ae' 2n )re&en se confrun+ cu serioase dificul+-i marcae
de cri&a fondurilor financiare' aloc+rile defecuoase ale fondurilor /i resurselor.
Politica
Conform consiu-iei din 1599' %ra&ilia ese o re)u$lic+ federaiv+ )re&iden-ial+. *orma de
"uvern+m:n a fos ins)ira+ de modelul <aelor Unie ale Americii' 2ns+ sisemul >uridic
$ra&ilian urmea&+ radi-ia romano-"ermanic+ a dre)ului )o&iiv.
Puerea e=ecuiv+ ese e=ercia+ de )re/edinele (e)u$licii' care cumulea&+ func-ia de /ef
al saului cu cea de /ef al "uvernului. #se ales )enru o )erioad+ de )aru ani /i )oae fi
reales consecuiv. Acualul )re/edine al %ra&iliei ese Dilma (ousseff. Puerea le"islaiv+
ese re)re&ena+ de Con"resul Da-ional' 2m)+r-i 2n dou+ camere . Camera De)ua-ilor cu
manda de )aru ani /i <enaul *ederal' ai c+rui mem$ri au un manda )e o )erioad+ de o)
ani. Puerea >udec+oreasc+ ese e=ercia+ de cur-i /i ri$unale. Insan-a su)erioar+ a )uerii
>udec+ore/i ese Ori$unalul *ederal <u)rem' com)us din uns)re&ece >udec+ori numi-i de
)re/edine cu a)ro$area <enaului.
<ediul )uerii le"islaive
Economia
%ra&ilia ese cea mai mare )uere economic+ na-ional+ a Americii Baine' ocu):nd locul o)
2n lume du)+ )rodusul inern $ru $a&a de )e )ariaea )uerii de cum)+rare' conform
daelor *ondului Eonear Inerna-ional' av:nd secoarele a"riculurii' mineriului' indusriei /i
servicilor $ine de&volare' dar /i o for-+ de munc+ suficien+. #=)orurile $ra&iliene sun 2nr-o
cre/ere veri"inoas+. Produsele )rinci)ale desinae e=)orului includ aeronave' cafea'
auomo$ile' soia' fier' suc de )orocale' o-el' eanol' -es+uri' )anofi' carne de vac+
conserva+ /i ma/ini elecrice. 1ara /i-a e=ins )re&en-a )e )ia-a inerna-ional+ /i face )are'
2m)reun+ cu India' CAina /i (usia' din "ru)ul celor
)aru economii cu o de&volare ra)id+' numi %(IC.
4n 200,' "uvernul $ra&ilian a 2nce)u s+ reali&e&e
un )lan cvadrienal al c+rui sco) ese moderni&area
re-elei ruiere saale' cenralelor elecrice /i
)orurilor )rinci)ale.
Transportul
Pe erioriul %ra&iliei e=is+ a)ro=imaiv 2.300 de aero)oruri' inclu&:nd aici /i )isele de
aeri&are' doar <aele Unie ale Americii av:nd un num+r mai mare de aero"+ri. Aero)orul
Inerna-ional <Go Paulo-!uarulAos' am)lasa 2n a)ro)ierea ora/ului' ese cel mai mare /i
mai a"lomera aero)or al -+rii' aces lucru daor:ndu-se raficului inern de m+rfuri /i
)ersoane' dar /i fa)ului c+ <Go Paulo are le"+uri aeriene )ermanene cu a)roa)e fiecare
ora/ im)oran al lumii. 4n %ra&ilia e=is+ 34 de aero)oruri inerna-ionale.
Da fiind fa)ul c+ %ra&ilia are 1.333.000 de 7ilomeri de auosr+&i /i drumuri na-ionale'
c+ile ruiere sun cel mai des folosie 2n rans)orul m+rfurilor' dar /i al )asa"erilor. Oou/i'
"uvernul $ra&ilian a 2nce)u recen s+ s)ri>ine /i ale infrasrucuri de rans)or' mai ales
e=inderea re-elei de c+i ferae' un e=em)lu )enru ini-iaivele recene 2n aces secor fiind
)romovarea unui )roiec de consruire a unei linii feroviare de mare vie&+ care ar le"a
ora/ele <Go Paulo /i (io de Haneiro. De asemenea' )e erioriul %ra&iliei e=is+ /i 3, de
)oruri mariime inerna-ionale' cel mai mare fiind siua 2n ora/ul <anos.
Cultura
Culura $ra&ilian+ ese foare diversifica+ daori+ caracerului com)le= al socie+-ii. A fos
)uernic influen-a+ de radi-iile /i o$iceiurile de ori"ine
euro)ean+' african+ /i auoAon+. <e
$a&ea&+' 2n s)ecial' )e un su$sra al culurii
)oru"Ae&e' fa) daora lun"ii )erioade de im) 2n
care %ra&ilia a fos o colonie )oru"Ae&+. Prinre
)rinci)alele influen-e se num+r+ lim$a )oru"Ae&+' caolicismul /i silul manuelin 2n
arAiecur+. Imi"ran-ii euro)eni' mai ales "ermanii /i ialienii' au conri$ui /i ei la
diversificarea culurii -+rii. Influen-ele )o)oarelor auoAone se )o o$serva mai
ales 2n ara culinar+' dar /i )rin numeroasele 2m)rumuuri lin"visice' 2n im) ce sclavii
africani eli$era-i au influen-a a)roa)e oae domeniile culurale' 2n s)ecial mu&ica /i
dansul.