1

CONSPECT DREPT INTERNAIONAL PUBLIC

Capitolul 1 Sistemul Dreptului Internaional

Sistem i ansamblul de norme
-Sistemul este un ansamblu de norme efectiv, majoritatea subiectelor de drept respect ansamblul
normelor
-ansamblul cuprinde normele care reglementeaz comportamente i norme care indeplinesc un
complex de funcii care pot fi numite functii de sistem.
-ansamblul de norme poseda o anumita unitate, pe care o asigura normele juridice care
indeplinesc functiile de sistem.
-ansamblul de norme este complet sau inchis ----adica orice conflict dintre subiectele de drept
legat de existenta sau aplicarea normelor poate fi transat de un tert neutru in baza unei norme
juridice existente in ansamblul de norme, sau formata ad-hoc, cu o norm care admite acest mod
de formare si care exista in acest ansamblu
---------aceste caracteristici confera dreptului calitatea de securitate juridica

FI transformarea unui ansamblu de norme juridice intr-un sistem de drept este consecinta unei
actiuni politice iar actiunea politica este un proces de centralizare politico-juridica

Prima centralizare politico-juridica a fost infiintarea unei organizaii internationale politice cu
vocatie universala (societatea natiunilor unite), si la instituirea unei jurisdictii centrale si
permanente (Curtea Permanent de Justitie internationala) si la declararea izvoarelor formale ale
dreptului international (Statutul Curtii Permanente).
---sistemul a devenit inchis = toate transformarile sale au fost reglementate prin norme din
interiorul sau
Centralizarea politica = presupune autolimitarea statelor in exercitiul suveranitatii, implica
institutionalizarea, adica prezenta unor organe comune a caror functie este aceea de a crea sau de
a gestiona normele centrale ale sistemului

Hans kelsen si Hart
Rule of law = preeminenta dreptului

Cand vorbim de un sistem juridic, putem avea in vedere doar o ordine relativ centralizat
avem o ordine relativ centralizat cand avem un set de norme numite norme centrale:
a.se aplica in intregul sistem
b.se aplica tuturor subiectelor de drept prezente in sistem
c.reprezinta criterii de validitate pentru celelalte norme din sistem

-in interiorul sistemului dreptului international general au aparut sub-sisteme care poseda un grad
de centralizare mult superior ex, CEDO ------toate subsistemele internaionale poseda o
caracteristic comuna: sunt formate in acord cu normele generale ale sistemului juridic
international general; validitatea actelor lor institutive (constitutiile sub-sistemelor) este
guvernata de dreptul international general

2

-un sistem juridic isi mentine calitatea de sistem prin ponderea si efectivitatea normelor centrale -
--diminuarea ponderii normelor centrale transforma un stat unitar intr-un stat federal

Sanctiunea pe care o suporta sistemul juridic in care continutul normelor violeaza masiv si
persistent preceptele justitiei este ineficacitatea ----efectivitatea globala a normelor, adica faptul
ca in general normele sunt respectate, este o conditie de supravietuire a sistemelor ----sistemul se
erodeaza daca scade efectivitatea normelor sale

----noile norme centrale vor prelua i vor integra in mod necesar atat norme juridice centrale, cat
si norme locale, speciale, din vechiul sistem

Pentru a functiona caracterul obligatoriu al DIP, acesta trebuie sa indeplineasca urmatoarele
conditii:
a.moralitate externa adecvarea continutului material al normei la un standard moral
b.moralitatea interna respectarea unui set de principii juridice de sistem: i.generalitate;
ii.publicitate; iii.neretroactivitate
-ca sa fie respectat, dreptul trebuie sa fie cunoscut, iar aplicarea sa de catre judecator trebuie sa
fie predictibila

FI ---DIP este ghidat de interesele subiectilor de drept, de interese suverane si indepedente si nu
de moral

DIP este un sistem normativ, compus din reguli (norme) juridice
Distinctii:
1.norme juridice primare i secundare
a.normele juridice primare:
-impun drepturi si obligatii; se refera la comportamente; privesc actiuni si inactiuni

b.normele juridice secundare:
-confera puteri (competene); se refera la alte norme; determina modul in care se creeaza alte
norme si acte juridice

i.norme de recunoatere
-ne permite sa verficam daca o norma particulara face parte sau nu din sistemul juridic
-desemneaza validitatea unei anumite norme
-normele care indica izvoarele de drept ne permit sa stabilim faptul dac o norma s-a format sau
nu in conformitate cu normele de recunoatere ale categoriei careia ii apartine ---tratat, cutuma
sau principiu general de drept

ii.normele de modificare
-abiliteaza un stat, sau o organizatie internationala sa abroge sau sa inlocuiasca o norma sau un
set de norme din sistemul juridic international

iii.normele de adjudecare (ale deciziei)
3

-abiliteaza subiectele de drept sau institutiile dotate cu competente jurisdictionale sau cvasi
jurisdictionale sa califice violarea normelor primare sau secundare, sa determine sanctiunile care
trebuie aplicate i/sau sa aplice santiunile
-in aceasta categorie intra normele de procedura

---sistemele in care predomina normele primare este un sistem primitiv

Ordinea internationala
-ordinea = un model de comportament care sustine scopurile elementare sau primare ale vietii ---
exclude conceptul de reglementare ca element constitutiv al ordinii

Scopurile primare pe care le sustine ordinea sociala:
a.a proteja viata omeneasca de violenta care provoaca vatamari corporale sau care aduce moartea
b.a face ca promisiunile sa fie respectate
c.a stabiliza posesia lucrurilor, in sensul ca acestea sa nu fie supusa unei revendicari nelimitate

scopul primar al ordinii internationale:
a.scopul conservarii sistemului si a societatii de state suverane
b.scopul mentinerii independentei fiecarui stat
c.scopul pacii

FI ---scopul securitatii, a conservarii sistemului primeaza asupra scopului pacii

-comportamentele care intereseaza ordinea sunt reglementate prin norme generale, iar ordinea
este sustinuta prin sanctiuni organizate -----in mediul international insa actuala ordine este o
ordine restransa la scopurile primare si la cele specifice

Comunitatea internationala
Comunitate = este evidentiata de omogenitate si de solidaritate; presupune un set de valori
comune si corelativ, un set de norme juridice create prin practica comuna si/sau care proveneau
din traditiile juridice comune

In mediul international solidaritatea este necesara si posibilia
-determina perceperea inefectivitii actiunilor unilaterale si inefectivitatea sistemului bazat in
principal pe echilibrul puterii
------FI ------solidaritatea impune ca interesele particulare ale membrilor sistemului sa fie
sacrificate in favoarea interesului comunitatii

!!!!Centralizarea politica functionala, partiala, a condus la aparitia ONU, singura structura
colectiva care poseda personalitate juridica opozabila erga omnes ----ONU reprezinta
comunitatea internationala sau societatea internationala doar in domeniul international
centralizat: mentinerea pacii i securitatii internationale ----in celelalte domenii interantionale
statele suverane au acceptat in regimul tratatelor multilaterale sa-si autolimiteze in interesul
comunitatii doar serii determinate de competente


4

Diferenta intre comunitate si societate
Societatea internationala
-totalitatea statelor suverane, impreuna cu totalitatea celorlalti actori internationali (OI, ONG,
PF, societati transnationale)
-prezenta societatii atesta prezenta ordinii juridice
-societatea este un ansamblu omogen format din subiecte cu capacitati comparabile
Patru particularitati ale societatii internationale:
a.este o societate compusa din alte societati care poseda un grad de organizare,de centralizare,
superior
b.numarul membrilor este redus
c.membrii sunt heterogeni
d.membrii societatii sunt entitati care se percept ca atare sunt entitati perpetue

-societatea internationala pune in evidenta dubla calitate --- de creatori si de destinatari ai
dreptului pozitiv
-statele sunt singurele subiecte de drept international cu o capacitate plenara --- sunt deopotriva
subiecte primare si subiecte plenare ale dr.internat.
-normele create de sub-sisteme sunt norme locale ale sub-sistemului

In mediul international relatiile sunt preponderent relatii de coexistenta care au o efectivitate
globala
Cooperarea din dreptul international este limitata la:
a.un numar determinat de subiecte de drept
b.domenii determinate
c.determiante in timp

societate vs. Comunitate
societatea
-societatea este un mijloc in vederea atingerii unui scop
-membrii au un scop comun in cadrul societatii
-nu are un nivel inalt de solidaritate, functia sa principala fiind aceea de a ajuta interesele
divergente
-pentru ca societatea sa fie efectiva este necesar ca membrii societatii sa fie animate de buna
credinta

Comunitatea
-este un scop in sine
-in comunitate nu exista un scop comun
-este guvernata de un nivel ridicat de solidaritate
-membrii comunitatii manifesta in permanenta o loialitate comunitara

Exista 3 tipuri de drept:
a.dreptul puterii
-are ca sursa puterea
-dar, exercitiul arbitrar al puterii are o eficacitate limitata
-puterea trebuie sa isi autolimiteze actiunile prin norme juridice
5

-este discretionar, se autolegitimeaza
-reduce violenta la violenta legitima, la violenta necesara impunerii dreptului, iar normele se
formeaza valabil in urma unui proces de formare de tip autoritar
-in general dreptul puterii este sustinut de dreptul reciprocitatii ---ex, caracterul discretionar al
competentelor Consiliului securitatii ONU ---este un drept al puterii care se autolegitimeaza
-reprezinta o ordine juridica centralizata
-ex, imunitatile diplomatice exprima dreptul puterii

b.dreptul coordonarii
-este specific comunitatii
-o comunitate este un scop in sine, care se bazeaza pe o omogenitate reala si pe loialitati
puternice ----o asemenea forma de asociere poate sa-si rezolva probleme si fara organe
competente sa interpreteze standardele de conduita cerute de aceste relatii si sa aplice sanctiunile
-dar standardele morale comune trebuie sa fie sustinute de drept ex, dreptul cutumiar
-ex, modul de productie al dreptului comunitar derivat este autoritar, insa aplicarea uniforma a
normelor in afara sistemului comunitar, adica in sistemele juridice ale membrilor comunitatii se
realizeaza prin dreptul coordonarii
-dreptul coordonarii permite transferul in sistemul international sau in sub-sisteme a unor reguli,
principii sau standarde din dreptul intern al statelor care au acceptat principiul preeminentei
dreptului

c.dreptul reciprocitatii
-un compromis intre dreptul puterii si dreptul coordonarii
-caracterizeaza societatile hibride si este dominant atunci cand subiectele de drept sunt entitati
aproximativ egale
-determina o ordine juridica descentralizata
-statele trebuie sa fie egale atat de jure cat si de facto
-autolegitmiarea este atinsa cu ajutorul unui tert
-ex, tratatele reprezinta dreptul reciprocitatii

Fenomenele de centralizare politico-juridica
-astazi sistemul international este un sistem anarhic ---o consecinta a faptului acceptarii
universale a egalitatii suverane, norma de baza a sistemului
FI ---egalitatea juridica inseamna egalitate de tratament pentru ca de facto statele suverane raman
profund inegale

FI ---n prezent ONU are cinci mari puteri:SUA, Marea Britanie, Rusia, Frana, China ---ei sunt
membri permanenti ai Consiliului de Securitate ai ONU si poseda un DREPT DE VETO , in
toate chestiunile importante care tin de activitatea organizatiei internationale

Nivelul de centralizare juridica actual este:
a.conditionat de dubla calitate a statelor de producatori si destinatari ai normelor juridice
internationale
b.este guvernat de un nou concept de suveranitate: suveranitatea divizibila (anumite prerogative
suverane sunt exercitate in comun cu alte subiecte primare) si suveranitatea relativa

6

-este un sistem global si inchis
-fiind un sistem centralizat, existenta sa se bazeaza pe efectivitatea unor norme centrale ---aceste
norme sunt si norme fundamentale

Termenul constitutional ---defineste ordinea juridica de baza a unei comunitati: structura,
organizarea si alocarea competentelor
-constitutia exprima unitatea absoluta a sistemului politic care cuprinde normele de recunoastere
a validitatii globale a tuturor celorlalte norme juridice

I n dreptul international doar Consiliul de Securitate poate crea acte, norme general
obligatorii

Normele constitutionale impun tuturor normelor ierarhic inferioare un acord substantial
(material) adica o conformitate substantiala ---absenta acestui acord, conformitate le invalideaza
juridic

Constitutionalitatea materiala a normelor este definita in functie de 3 criterii:
a.obiectul normei ---norme care reglementeaza materii fundamentale in sistem ex, organizarea
politico-juridica a sistemului
b.natura juridica ----nu pot cadea in desuetudine si nu sunt afectate de caducitate ---pot fi
modificate doar printr-o procedura speciala ceea ce le confera o natura statica
c.autoritate ----reprezinta normele ultime de recunoatere, de modificare si de atribuire a
competentelor in sistem si prescriu criterii de continut ale celorlalte norme primare si secundare
din sistem

In DIP pot fi identificate un grup de norme care din punct de vedere material poseda o natura
constitutionala:
a.norma care declara si fixeaza limitativ izvoarele generale si sursele lui subsidiare
---tratatul, cutuma i principiile generale de drept reprezinta normele de recunoastere ale
validitatii formale ale tuturor normelor de drept international

b.norma care afirma existenta normelor inderogabile, o categorie de norme jus cogens (art.64
CV) se instituie astfel in sistem o categorie de norme de recunoastere al caror continut
conditioneaza validitatea materia a tuturor celorlalte norme conventionale
FI ---orice norma contrara unei norme din categoria ius cogens este lovita de NULITATE

c.normele care afirma primatul Cartei ONU asupra tuturor celorlalte tratate

--- normele materialmente constitutionale din dr.internat nu pot cadea in desuetudine sau nu pot
deveni caduce

FI normele materialmente constitutionale nu pot fi eludate sau evitate chiar daca un subiect
primar paraseste ONU, deoarece aceste norme au o baza cutumiara, iar Carta doar le-a codificat -
--deci chiar daca un stat s-ar retrage din ONU, aceste norme tot i s-ar aplica in calitatea de norme
cutumiare

7

----sanctiunea in DIP este descentralizata
-FI --- sanctiunea NU este de esenta normei juridice ----o norma primara nu trebuie sa fie insotita
in mod obligatoriu de o sanctiune
-in cazul in care o norma primara se formeaza in dezacord cu o norma de recunoastere,
sanctiunea este nulitatea, anulabilitatea, inexistenta inopozabilitatea

-efectivitatea unei norme = faptul ca aproape toate natiunile respecta aproape toate principiile de
drept internat si aproape toate obligatiile lor aproape tot timpul

Self-contained regimens = ansambluri normative care cuprind toate normele secundare necesare
pentru a determina autonom consecinele juridice ale transgresarii normelor primare pe care le
cuprinde regimul ---ex, normele de lex mercatoria sau FIFA care are regulile sale proprii,
procedura proprie, organe proprii, are sanctiuni proprii

-din perspectiva dr.internat si a Curtii, legile nationale sunt simple fapte, manifestari de vointa a
statului, la fel si hotararile judecatoresti sau masurile administrative

Teoria dualista
-care ca premiza faptul ca ordinea juridica internationala si sistemele juridice statale sunt in mod
necesar AUTONOME, deoarece:
a.normele fiecarui sistem au conditii specifice de validitate
b.normele se aplica unor subiecte juridice diferite
c.normele se aplica unor situatii diferite
-releva un sistem descentralizat

ex, un tratat se adreseaza statelor si nu confera dreptul si obligatii subiectelor de drept intern ---in
absenta unei receptari a tratatului in sistemul intern al tarii, normele internationale pentru
particulari sunt virtuale si indirecte

teoria monista
-2 variante:
a.radicala = afirma primatul dreptului intern asupra dreptului international
b.care afirma primatul dreptului international asupra dreptului intern
-caracterizeaza un sistem centralizat

-concluzie valabila pentru ambele sisteme:
a.normele interne contrare dreptului international nu pot fi invalidate in ordinea juridica interna,
dar raman inopozabile in ordinea internationala

b.exisenta normelor self executing = norme de drept international cu aplicabilitate directa

-aplicabilitatea normelor internationale in dreptul intern presupune o procedura de receptare ---
adica transformarea caracterului international al normelor in caracter intern, adica dreptul
international devine drept intern deoarece sursa sa de validitate va fi un izvor intern (legea de
ratificare)

8

FI ---sintagma drept international general =cuprinde cutumele generale si principiile
generale de drept

-dreptul international determina un comportament din partea statelor, si prin urmare nu are nici
un efect asupra persoanelor fizice din statele membre
-cand se analizeaza continutul normei internationale se recurge la normele de interpretare care
apartin dreptului international si nu la interpretarile date de sistemele interne

Rule of law = preeminena legii

Tehnici de aplicare in sistemul intern a cutumei si a principiilor generale:
a.incorporarea automata a dreptului internat
-o abordare monista
-nu schimba caracterul internat al normelor prin incorporarea lor in sistemul intern
-in cazul unui conflict intre dreptul intern si dreptul internati prevaleaza dreptul internat

b.transformarea automata globala a sistemului intern
-aplicarea normelor internationale se face printr-un proces de transformare, prin adoptarea unor
prevederi interne cu acelasi continut
-existenta unei norme de recunoastere in dreptul intern care prevede validitatea dreptului internat
general in dr.intern ---prin urmare, orice norma legislativa contrara dr. internat poate fi invalidata
de Curtea Constitutionala

c.transformarea ad hoc, in sistemul intern
-se conditioneaza aplicabilitatea interna a normelor internat de o transformare punctuala a
acestora prin acte legislative, decrete si ordonante de guvern

Dreptul international conventional
-existenta unor tratate auto-executorii (self-executing) = tratate cu o aplicabilitate directa,
creaza in mod direct drepturi si obligatii in sarcina particularilor, PJ, PF care sunt subiecte de
drept internt
-aplicabilitatea sa directa nu poate fi impiedicata prin invocarea unei neconstitutionalitati privind
normele self executing

FI ----judectorul intern sau cel constitutional NU poate statua asupra constitutionalitatii tratatului
----judecatorul intern poate statua doar asupra neconstitutionalitatii legii interne care ar impiedica
aplicabilitatea directa a tratatului

In Romania:
-tratatul se aplica in sistem ca si tratat si nu ca lege interna receptarea tratatului nu implica si
transformarea lui in lege interna
-consecinta este aplicarea imediata a tratatelor de organele statului
-aceste acte au un caracter supra-legislativ = adica invalideaza orice norma legislativa contrara,
anterioara sau posterioara intrarii lor in vigoare in dreptul intern
FI---prevederile legislative interne nu pot fi invocate pentru a justifica neexecutarea dispoziiilor
unui tratat in vigoare
9

FI tratatele secrete sunt valabile dar numai intre parti, acestea sunt inopozabile in sistemul
organizatiei universale si sunt inaplicabile fata de terti

-in cazul unui control de constitutionalitate ex post judecatorii se vor autolimita si vor refuza
exercitarea acestui control in baza principiului = judicial self restraint

Capitolul 2 IZVOARELE DREPTULUI INTERNATIONAL
-izvor de drept = un mod valid de formare a normelor in cadrul unui sistem juridic

Izvorul material
=cauza, motivul adoptarii unei norme scrise sau al formarii unei norme spontane
-la baza interpretarii unei norme judecatorul nu poate lua in considerare izvorul material al
acesteia
-dar identificarea, descrierea sau analiza izvoarelor materiale sustin explicatia eficacitatii sau a
ineficacitatii unor norme juridice

FI exista situatii in care normele de aplicare, al caror izvor material este norma care trebuie
aplicata sau normele de recunoastere care atribuie competente si care reprezinta izvorul material
al normelor care reglementeaza modul in care se exercita competentele ----in acest caz izvorul
material (norma juridica) este criteriul de validitate al normelor de aplicare ---conformitatea
normei cu izvorul sau material (norma de recunoastere) este conditia de validitate
Ex,atunci cand o norma primara din statutul unei organizatii fixeaza scopurile organizatiei,
acestea sunt izvoare materiale ale normelor care reglementeaza competenta. atunci cand o
competenta a fost omisa sau cand se impune alta noua, iar absenta ei ar afecta efectivitatea
scopului organizatiei, norma primara care fixeaza scopul devine sursa de validitate sau izvorul
material in baza caruia apare noua competenta

FI ----o competenta implicita ----o dedublare a normei superioare, care poate fi primara in
sistemul global si secundara in raport cu norma subordonata dintr-un sub-sistem

-izvoarele materiale conditioneaza continutul normelor primare si evolutia societatii

Izvoarele formale
-sunt norme secundare
-sunt in principal norme de recunoastere
-pentru ca o norma internationala sa fie considerata ca si norma de drept, aceasta trebuie a se
formeze in conformitate cu izvoarele formale determinate
Law making process = un mod de formare a normei recunoscut in sistemul juridic printr-o norma
specifica de recunoastere


Normele specifice de recunoastere in DIP art.38 din CIJ
a.conventiile internationale: fie generale, fie speciale care stabilesc reguli expres recunoscute de
statele in litigiu
b.cutuma internationala:dovada unei practici generale, acceptate ca reprezentand dreptul
c.principiile generale de drept: recunoscute de natiunile civilizate
10

-aceste dispozitii sunt opozabile tuturor subiectelor de DIP
-art.38 are un caracter constitutional ----este opozabil erga omnes, norma generala de
recunoastere are un caracter static

Cutuma
= modul spontan, natural, informal de productie juridica si este o expresie a fortei traditiei
-este creat de subiecte de drept care sunt si destinatarii normelor
-este solid ancorata in realitate

Legea
=este elaborata, artificiala si formalizata si este expresia vointei unei entitati suverane
determinate
-este creata de organe specializate
-este experimentala

CUTUMA = un tip de comportament, un fapt, care reuneste cinci conditii:
a.generalitate
b.uniformitate
c.freventa
d.constanta
e.publicitate
----se transforma prin aparitia convingerii ca este obligatoriu in FAPT NORMATIV, adica in
CUTUMA

Elementele cutumei:
1.sa fie o practica generala
-comportamentul care se repeta trebuie sa fie comportamentul majoritatii subiectelor care se afla
in situatia data

2.este o practica repetata uniforma
- in situatia sau momentul de referinta subiectele de dr trebuie sa se comporte daca nu identic
macar similar

3.o practica constanta
-comportamentul subiectilor de dr trebuie sa fie continuu, sa nu fie intrerupt de un comportament
contrar

4.o practica frecventa
-practica trebuie sa se repete la interval relativ scurte de timp

5.o practica publica si certa
-subiectele de dr trebuie sa aiba posibilitatea de a formula eventuale obiectii in legatura cu
formarea practicii

6.practica subiectelor de dr trebuie sustinuta psihologic de opinio necesitatis

11

7.practica trebuie sa fie rezonabila
-trebuie sa fie compatibila cu principiile fundmentale ale sistemului juridic

----cutuma este un drept spontan, de norma produsa prin transformarea spontana a unui fapt,
comportament, in drept, norma

Art.38 din statutul CIJ fixeaza parametrii constitutivi ai cutumei printr-o uniune a 2 elemente:
a.elementul material sau obiectiv care prezinta caracteristicile traditionale ale cutumei
(consuetendo)
b.elem psihologic sau subiectiv (opinio juris sive necesitatis)
-acesta semnifica acceptarea comportamentului ca fiind expresia unei norme sau ca fiind
expresia necesitatii

Criteriile normei cutumiare internationale:
1.existenta practicii concordante a unui nr de state, raportat la un tip de situatie
2.continuitatea sau repetarea practicii pe o perioada considerabila de timp
3.reprezentarea pe care o au subiectele ca practica este pretinsa de sau este in acord cu dr.internat
4.acceptarea generala a practicii de catre state

-cutuma este un mod descentralizat de formare a dreptului

Elementul material al cutumei (consuetudo)
FI sa fie o practica generala si stabila

-practica trebuie sa poate fi atribuita subiectelor primare, adica statelor suverane ---ei formeaza
cutuma generala
-practica PF sau a OI nu are releventa in formarea cutumei generale, ci eventual a unei cutume
speciale recunoscute in subsitemele acestor organizatii

Consuetendo = posibilitatea de a deduce din practica statelor faptul statele isi conformeaza
comportamentul de o maniera generala ---adica sa fie o practica generala si stabila

-practica trebuie sa fie una generala dar nu si universala
-daca o norma cutumiara este generala, atunci aceasta este opozabila erga omens ----daca norma
cutumiara nu este suficient de generala,atunci va fi o norma cutumiara speciala, locala, care are
un caracter relativ opozabil doar inter partes

-cutuma speciala nu doreste sa invalideze cutuma generala, aceasta este doar un lex specialis in
raport de cutuma generala

Persistent objector = contestatari persistenti = in cazul in care practica unui stat este contrara
normei cutumiare in curs de generalizare se pot opune formarii acestei norme sustinand ca nu o
recunos si atunci respectiva norma le va fi inopozabila ---in cazul lor cutuma in curs de formare
va fi un lex specialis si nu o norma generala ----este admisa in dr.internat

12

Subsequent objector = impotrivirea unui stat fata de o regula cutumiara deja formata ---NU este
admisa in dr.internat ---nu produce nici un efect

-aparitia unui numar mare de contestatari subsecventi poate conduce fie la caderea in
desuetudine fie la modificarea normei cutumiare in limitele contestarii ei ----procesul de
transformare a normei este conditionat de generalizarea practicii contrare

Elementul psihologic (opinio juris sive necesitatis)
FI---sentimentul de conformare la cutuma

-statele trebuie sa aiba sentimentul de a se conforma la ceea ce echivaleaza cu o obligatie juridica
---adica convigerea ca acea practica este obligatorie

Codificarea cutumei
A codifica = a declara continutul dreptului cutumiar existent, a face norma cutumiara mai
accesibila si a-i adauga calitatile dreptului scris (jus scriptum)

FI ----prin codificare norma cutumiara opozabila erga omnes NU se transforma in norma
conventionala opozabila inter partes

-in dr.internat cutuma jus strictum reprezinta un izvor formal de tip diferit in raport cu norma
conventionala jus aequum

Jus strictum
-drepturile sunt absolute sau tind sa fie absolute
-nu tine seama de echitate
-exercitiul lor nu poate fi echivalat cu un abuz de putere
Ex,dreptul unui stat de a recunoaste unui alt stat calitatea de subiect primar

Jus aequum
-drepturile sunt interpretate in spiritul bunei credinte si in mod echitabil
-exercitiul lor trebuie sa fie unul rezonabil ex, dreptul tratatelor

FI----CUTUMA ESTE JUS STRICTUM

-o norma codificata va poseda intotdeauna dubla calitate de norma conventionala si de norma
cutumiara ---intre partile la tratatul de codificare al cutumei continutul obligatoriu este continutul
codificat ----pentru tertii la tratat continutul obligatoriu va fi continutul normei cutumiare, pentru
el tratatul este inopozabil
-cutuma isi pastreaza mereu calitatea de ius strictum, chiar daca continutul sau este codificat

Efectele codificarii:
a.declararea cutumei existente
-implica mentinerea unui continut normativ care a fost deja verificat si atestat ---este numita
codificarea pura si simpla

13

b.cristalizarea unei cutume in curs de formare
-se acumuleaza noi precedente in cursul procesului de codificare

c.producerea unei cutume noi

Principiile generale de drept
=are un sens special, este un mod de productie normativa

-o ordine juridica poate fi inchisa ---adica indeplineste urmatoarele conditii:
a.un principiu substantial rezidual care sa afirme ideea ca ce nu este interzis este permis
b.o norma care interzice judecatorului sa pronunte un non liquet
non liquet = refuzul judecatorului de a solutiona diferendul din fata sa pe motivul ca sistemul
juridic de referinta nu contine o norma juridica care sa se poata aplica situatiei date
-o astfe de norma il face pe judecator culpabil de denegare de dreptate

-intr-un sistem de drept trebuie sa prevaleze principiul rule of law adica preeminenta dreptului

FI principiul general de drept este singurul izvor de dr. internat
Principiul general de drept internat indica doar primatul unor norme de drept internat,dar ele isi
fondeaza validitatea pe cutuma generala sau pe tratat si nu pe principiile generale

-caracterul general al principiului decurge din faptul ca este prezent in majoritatea sistemelor de
drept

Standardul juridic
-sunt norme juridice care ghideaza aplicarea dreptului sau aplicarea altor norme
Ex, standardul natiunii celei mai favorizate
-se pot institui DOAR pe baza conventionala

Functiile principiului in dr. intern:
a.functia interpretativa
-ex, normele constitutionale nici o norma particulara din sistem nu poate fi interpretat contrar
normelor constitutionale

b.functia interogatorie
-recursul la principii permite organului de aplica a dreptului sa acopere eventualele lacune
existente in sistem

c.functia directoare
-are un rol de orientare a legislatorului si a organelor de aplicare a dr

d.functia limitativa
-principiile creaza cadrul in care se poate realiza libertatea legislatorului

-----principiile au un rol sistemic si au rolul de norme de recunoastere fundamentale
-principiile sunt norme indefinite - ele comporta o serie infinita de aplicatii concrete
14

-principiile au un continut international autonom si nu sunt preluate tale quale din sistemul intern
al statelor

FI odata constatate existena principiilor generale, acestea se transforma in norme cutumiare,
dar se poate transforma si in norma conventionala

Tratatul
=modul de formare voluntar al normelor internationale
-reprezinta declaratiile de vointa a 2 sau mai multe subiecte primare sau derivate care decid sa
creeze, sa modifice sau sa desfiinteze norme juridice internationale
-declaratiile partilor sunt reciproce si nu unilaterale si toate au un continut identic

-fundamentul obligatiilor izvorate din tratat este consimtamantul cuplat cu principiul
fundamental conform careia consimtamantul da nastere la obligatii ---pacta sunt servanda = o
norma cutumiara care afirma forta obligatorie a tratatului

Tratatul ca mod voluntar prin care subiectele de drept se obliga juridic prezinta un dublu aspect:
un act juridic si o norma juridica -----judecatorul intern nu poate analiza calitatile formale ale
tratatului, nu poate declara tratatul ca inaplicabil ci doar inaplicabilitatea normei al carui suport
este actul

Conventia de la Viena 1969
-reprezinta dreptul general al tratatelor
-are o aplicabilitate rationae personae restransa la tratatele incheiate de state
-rationae materiae se aplica doar tratatelor internat incheiate in forma scrisa ----celelalte vor fi
guvernate in continuare de norma cutumiara

Norme jus cogens = norme imperative

Formarea tratatelor
-incheierea unui tratat presupune parcurgerea unor proceduri internat in cadrul careia se disting
cateva etape:
1.schimbul si examinarea deplinelor puteri
-depline puteri = un act care emana de la autoritatea statala care detine competenta de a conduce
relatiile internat -----actul doar probeaza reprezentativitatea agentilor guvernamentali care
initiaza negocierea
-exista o prezumtie relativa de reprezentare in favoarea sefilor de stat, a ministrului de externe, a
sefilor misiunilor diplomatice si consulare
-statelor li se permite inclusiv posibilitatea confirmarii ulterioare a actului indeplinit fara
autorizare
-in general executivul este cel care confera deplinele puteri

2.negocierea textului tratatului
-negocierea = schimbul de propuneri si contrapropuneri pentru stabilirea textului de baza
-O tehnica de negociere este package deal = compromisul global = in cursul negocierii partile isi
dau un acord punctul asupra fiecarei clauze particulare din tratat, insa acest acord nu devine
15

irevocabil decat sub conditia ca fiecare parte sa-si dea la final acordul asupra ansamblului
tratatului

3.adoptarea si autentificarea textului
-tratatul este format din:
a. preambul;
b.dispozitiv cuprinde ansamblul normelor primare care leaga juridic partile la tratat; se pot
formula rezerve la acestea
c.clauze finale norme secundare care stabilesc procedurile de revizuire, modalitatile de intrare
in vigoare, durata tratatului, etc; produc efecte identice intre parti, exprima unitatea juridica a
tratatului, nu se pot formula rezerve la acestea

tratatul poate contine diverse clauze, numite norme secundare tip, care sunt frecvent intalnite in
tratate:
a.clauza de adeziune tipic tratatelor deschise, stabileste modul in care alte state pot adera la
tratat
b.caluza opting in o tehnica prin care acceptarea unei obligatii prevazute de tratat este
subordonata emiterii unui act unilateral (declaratie)
c.clauza de renuntare caracteristica tratatelor permanente sau de lunga durata, permite unui stat
sa iasa din tratat dupa expirarea unui anumit termen de la notificarea intentiei de retragere
d.clauza de reciprocitate recunoasterea unor prerogative, drepturi sau asumare aunor obligatii
prevazute in tratat este subodonata recunoasterii sau asumarii lor de catre cealalta parte
e.clauza si omnes atragerea unui singur stat parte la un tratat multilateral atrage in mod automat
eliberarea tuturor celorlalte parti de obligatiile impuse de acel tratat
f.clauza de salvgardare permite unui stat sa aplice in anumite situatii un regim derogator de la
angajamentele de baza
g.clauza natiunii celei mai favorizate o stipulatie prin care partile sa obliga sa-si ofere
tratamentul cel mai favorabil pe care l-au acordat sau il vor concede in viitor unui stat tert.
h.clauza federala statul federal precizeaza ca tratatul angajeaza doar federatia in domeniile care
tin de competenta sa si nu angajeaza de nici o maniera entitatile federale
i.clauza compromisorie stabileste calea judiciara, in general arbitrajul, prin care se vor transa
diferendele nascute din interpretarea sau executarea tratatului
j.clauza opting aut se considera ca o modificare a tratatului este considerata acceptata de partea
care nu a emis o opozitie formala
k.clauza in all circumstances are ca si scop garantarea respectarii normelor indiferent de
context, in orice imprejurare ---este un ius strictum creat pe cale conventionala

--faza de elaborare se incheie cu adoptarea textului, care ia forma autentificarii tratatului
-autentificarea tratatului are valoarea juridica a unei declaratii unilaterale care confirma ca textul
reprezinta intentiile negociatorilor si este definitiv ---tratatele se autentifica prin semnare
-tratatul poate fi autentificat prin:parafare (se scrie initialele negociatorului), semnarea ad
referendum (semnarea cu titlu provizoriu, sub conditia confirmarii ulterioare a autoritatii
nationale competente
-odata cu semnarea autentificarii tratatului, chiar daca tratatul nu a fost inca ratificat de stat,
acestea produce anumite obligatii pre-conventionale ---adica statul trebuie sa se abtina de la orice
act care ar putea afecta scopul si obiectul tratatului
16

4.decizia statului de a se obliga prin tratat
-confirmarea vointei statului se face prin ratificare, care este un act solemn

5.intrarea in vigoare
-de la momentul intrarii in vigoare isi produce tratatul efectele intre parti, iar acest moment este
stabilit in clauzele finale

Publicitatea tratatelor
-nu este o conditie de validitate ci o conditie de opozabilitate, in sensul ca un tratat neinregistrat
nu este opozabil organelor ONU dar ramane opozabila intre partile care l-au incheiat

Sistemul de rezerve al tratatelor
Rezerva = declaratia unui stat, produsa fie la semnarea tratatului fie in cadrul procedurilor
ulterioare de angajament declaratie prin care el intelege sa excluda in ce-l priveste anumite
dispozitii ale tratatului sau sa nu accepte anumite obligatii care ar interveni ca o consecinta a
tratatului

Declaratia interpretativa = un act juridic asimilat rezervei prin care un stat afirma ca intelege sa
confere unor dispozitii un sens propriu

Sunt EXCLUSE din campul de aplicare a rezervei 2 situatii:
a.rezerva interzisa de tratat cand se declara in cuprinsul tratatului ca nu pot fi formulate rezerve
cu privire la anumite dispozitii
b.rezerva care este incompatibila cu scopul si obiectul tratatului

regulile din CV sunt jus dispozitivum -----rezervele pot fi formulate la semnare, ratificare,
acceptare, aprobare sau aderare
-rezerva trebuie acceptata de celelalte state contractante ----obietiunea la rezerva = impiedica
intrarea in vigoare a tratatului intre statul care a formulat rezerva si statul care a formulat
obiectiunea la rezerva ---obiectiunea la rezerva trebuie formulata in termen de 12 luni de la data
la care a fost primita notificarea rezervei

-retragerea rezervelor si a obiectiilor la rezerva poate fi facuta oricand, dar efectele lor se produc
doar de la notificarea lor la cealalta parte
-daca o rezerva a fost declarata inadmisibila, statul care a formulat inadmisibila va fi legat
integral prin tratat

Exista 2 categorii de rezerve:
a.rezerve libere
-sunt posibile asupra oricarui paragraf din tratat

b.rezerve negociate
-are 2 variante:
i.rezervele limitate:limiteaza numarul de angajamanete bilaterale care sunt disimulate n tratate
multilaterale limiteaza numarul rezervelor care pot fi formulate
17

ii.sistemul nucleului obligatoriu - este necesara acceptarea unui numar minim general de
paragrafe din numarul total, iar acest numar minim trebuie sa includa un minim special din
normele sau principiile generale ale tratatului

-nu se pot formula rezerve la norme cutumiare codificate, doar la cele conventionale

Validitatea tratatului
A.capacitatea
-se refera la faptul ca doar statele sunt subiecte de drept care pot incheia tratate in baza CV
-un stat poate invoca propriul sau viciu de consimtamant in 2 situatii:
a.violarea dreptului sau constitutional sa fi fost manifesta
b.sa fi fost violata o norma de drept intern de o importanta fundamentala

-invalidarea tratatului poate fi obinuta doar daca statul emite o notificare prealabila privind
depasirea competentelor de catre reprezentantii sai

Viciile de consimtamant
a.eroarea
-trebuie a fie o eroare esentiala, o eroare asupra unui element are a constituit baza
consimtamantului exprimat ----doar eroarea de fapt
Conditiile erorii:
i.eroarea sa nu fie imputabila comportamentului statului care o invoca
estoppel =
ii.sa nu existe circumstante care sa fi avertizat subiectul de drept in legatura cu posibilitatea unei
erori

b.dolul
-vointa de a pune un co-contractant in eroare, asociata cu o conduita frauduloasa ---este un ilicit
international
-interventia dolului lasa partii lezate posiblitatea de a opta intre nulitatea partiala si cea completa
-daca se invoca de catre parte ilicitul international, si nu viciul de consimtamant, atunci se va
anula intregul tratat

c.coruperea reprezentantului unui stat
-produce aceleasi efecte ca si dolul ---nulitate relativa sau absoluta a tratatului

d.constrangerea exrcitata asupra reprezentantilor stata
-un tratat incheiat sub asemenea conditii este lipsita de efecte juridice
-FI---daca dup semnarea actului de catre reprezentantul constrans, tratatul este ratificat de stat,
viciul initial este considerat inlaturat

e.constrangera exercitata asupra unui stat
-doar constrangerea ilicita antreneaza nulitatea tratatului ----survine in 2 situatii:
i.utilizarea fortei ca mijloc de constrangere
ii.utilizarea amenintarii cu forta

18

validitatea materiala a tratatelor
-un tratat este nul in ipoteza in care este incompatibil cu o regula ius cogens
-ius cogens protejeaza interesul intregii comunitati internat. Si nu interesele particulare ale
statelor

--statul poate alege intre anularea totala sau partiala a tratatului
-nulitatea integrala se impune doar in cazul in care:a.avem o constrangere a reprezentantului
statului, b.incalcarea unei norme ius cogens

Ratificarea tratatelor
=mod de exprimare a consimtamantului prin care statul se afirma ca vrea sa fie legat de un tratat
-eset un act unilateral de drept intern
-este discretionara statul nu este obligat sa ratifice un tratat chiar daca a participat la negocieri

4 situatii in care se impune ratificarea ca forma valabila de consimtamant:
a.cand tratatul prevede ca acest consimtamant se exprima prin ratificare
b.cand se stabileste pe alta cale ca statele parti au convenit ca sa si exprime consimtamantul prin
ratificare
c.cand reprezentantul statului a semnat tratatul cu conditia ratificarii
d.sau cand s-a exprimat pe parcursul negocierii dorinta statului de a-i manifesta consimtamantul
prin ratificare

----pentru statele care adera ulterior la tratat, in cazul lor ratificarea este produsa prin acceptare,
accesiune sau aprobare

Acorduri in forma simplificata ----sunt acte urgente, nu necesita ratificare, se incheie prin
simplul schimb de scrisori ---au aceeasi valoare ca si tratatele

Institutia depozitarului
-instrumentele de ratificare, acceptare, aprobare, aderare se schimba intre parti prin intermediul
depozitarului
-in general depozitarul este ales pe teritoriul statului unde se desfasoara negocierile sau unde se
gazduieste conferinta in care se adopta tratatul
-depozitarul este un personaj impartial

Executarea tratatului
-tratatul trebuie aplicat cu buna credinta ---normele sale sunt norme ius aequum aceasta
caracteristica este valabila pentru toate normele care instituie drepturi sau obligatii
FI ----normele care instituie imunitati sunt norme ius strictum

Efectele tratatului
3 efecte:
1.efectele intre parti
-principiul relativitatii tratatului adica tratatul se aplica doar intre parti
-drepturile si obligatiile care rezulta din tratat trebuie executate in mod rezonabil si cu buna
credinta jus aequum
19

-nu se poate invoca o reglementare interna pentru neexecutarea obligatiilor care decurg dintr-un
tratat
-tratatele nu retroactiveaza, ele se aplica doar din momentul intrarii lor in vigoare

b.efecte fata de terti
-este posibil ca tratatul sa imuna anumite drepturi si obligatii fata de terti ---daca tratatul impune
statelor terte drepturi si obligatii, acesta este conditionat de acceptarea lor expresa de catre cei
vizati
-obligatiile tertilor nu decurg propriu-zis din tratat, ci din acceptarea lor

c.efectele tratatelor aflate in conflict
-conflictul este unul de norme juridice
-lex specialis va deroga de la lex generalis si cel dintai va fi aplicabil
-lex superior presupune o ierarhizare a normelor, iar lex superior se va aplica si nu un lex inferior
---tratatul incompatibil cu o norma imperativa generala ius cogens este prin aplicarea principiului
lex superior, lovit de nulitate totala
-lex posterior invalideaza norma lex anterior, daca sunt pe acelasi palier juridic si au aceeasi forta
FI---principiul lex specialis prevaleaza fata de principiul lex posterior

Modificarea, suspendarea si extinctia tratatelor
-o singura parte nu poate modifica unilateral tratatul
-tratatele legi au o forta erga omnes
-tratatul poate fi modificat doar daca exista un acord expres in acest sens, sau ca modificarea sa
nu fie in contradictie cu tratatul
Modificarae nu poate sa afecteze:
a.exercitiul dr celorlalte parti la tratat
b.executarea obligatiilor
c.modificarea unei dispozitii care ar face inefectiva realizarea obiectului si scopului tratatului
considerat in ansamblul sau

modificarea, suspendarea si extinctia tratatului sunt guvernate de consimtamant si achiesare

-o poarte poate denunta tratatul daca cealalta parte nu-si executa obligatia din tratat ---este un
drept cutumiar este guvernat de principiul reciprocitatii

Desuetudinea/caducitatea sunt moduri de extinctie de drept cutumiar --- confera un efect
abrogator faptului ca tratatul nu a fost aplicat sau a incetat sa mai fie aplicat intre parti

Clauza rebus sic stantibus = schimbarea fundamentala a circumstantelor care au constituit baza
acordului
-evoca teoria impreviziunii

FI --- dreptul cutumiar este doar o norma ---intre statele parti nulitatea este una total, pe cand
intre state si terte nulitatea este partiala care vizeaza strict norma sau normele contrare normei
posterioare ius cogens

20

-in cazul razboiului, tratatele multilaterale se suspenda, dar nu si cele care instituie norme
opozabile erga omnes, care se mentin inclusiv pe timp de razboi

-cutuma i tratatul au aceeasi valoare si forta ----dar totui, tratatul reprezinta un lex specialis, iar
cutuma lex generalis

Norme ius cogens
=aplicabilitatea universala; caracter inderogabil
-ius cogens pot fi create doar prin tratat, deci sun conventionale, si doar prin tratate cu o
participare cvasi-universala cum este Carta ONU
-este considerat a fi lex superior

Capitolul 3 Actele unilaterale in dreptul international
Actul unilateral
=act imputabil unui singur subiect de drept internat
-pot fi relevante doar actele subiectilor primari, a OI si a beligerantilor dintr-un razboi civil

-NU este un izvor de drept propriu-zis ---EXCEPTIE: Consiliul de Securitate al ONU care este
investit cu competenta de a emite decizii obligatorii pentru toate subiectele de dr internat. ---
actele sale sunt veritabile izvoare de drept, ele fiind lex superior, orice alta norma contrara fiind
inopozabil normelor create de ONU

Actele uniltarelale sunt totusi un izvor de obligatii ----pot constitui baza juridica a unei sentinte
Actul unilateral este un fapt juridic emis cu intentia de a produce efecte juridice si trebuie sa fie
in conformitate cu normele secundare de recunoastere

Clasificare:
A.promisiunea
-se bazeaza pe principiul general al bunei credinte, pe principiul increderii legitime, al securitatii
relatiilor internationale
Conditiile promisiunii:
a.nu este conditionata de acceptarea sa de catre alte state, fiind un act unilateral
b.trebuie emisa cu intentia de a produce efecte juridice
c.promisiunea nu trebuie sa aiba un destinatar determinat
d.promisiunea trebuie sa fie publica
e.nu poate impune sau genera obligatii in sarcina unui tert, poate fi insa consecinta
consimtamantului unui tert, adica motivul pentru care un tert a actionat intr-un anumit fel

sanctiunea promisiunii este estoppel = o exceptie peremptorie prin care se interzice autorului
actului sa adopte in mod discretionar un comportament contrar continutului actului ---este o
exceptie de fond prin care o parte anihileaza orice sustinere a partii adverse atunci cand se paote
proba ca vine in contradictie cu o pozitie juridica exprimata anterior

-in principiu promisiunea poate fi revocata

B.renuntarea
21

=act unilateral care implica psibilitatea subiectelor de drept de a dispune de drepturile lor
subiective
-un mod de extinctie a unui drept determinat
-este un act irevocabil
-se poate renunta in mod implicit doar la o norma ius aequum, la o norma ius strictum renuntarea
trebuie sa fie expresa

C.Recunoasterea
-determina doar opozabilitatea situatiei juridice

D.Protestul
=are un efect negativ in formarea cutumei
-ex, rolul protestului persisten objector in procesul de formare a cutumei neutralizeaza pretentia
existentei generalitatii practicii si a lui opinio juris
-prin protest un anumit stat impiedica ca o anumita pretenite sau comportament sa ii afecteze in
mod direct drepturile sau interesele
FIabsenta protestului inseamna achiesare
FI---are ca efect: inopozabilitatea situatiei, inopozabilitatea normei cutumiare in formare,
inopozabilitatea actului juridic

E.Notificarea si publicarea actului
-sunt conditii de opozabilitate a actelor unilaterale

Actele unilaterale ale subiectelor derivate
-ex, tratatul institutiv ---care contine norme de recunoastere a validitatii actelor
-OI fiind structuri centralizate, se poate exercita un control jurisdictional al validitatii actelor sale
-OI decide in mod discretionar daca emite sau nu un act si la fel, stabileste in mod discretionar
continutul acestuia ex, Consiliul de Securitate al ONU

Actele autonormative
=actul prin care subiectul de drept se auto-limiteaza ----isi impune anumite obligatii determinate
-promisiunea, recunoaterea, renuntarea ---sunt toate acte autonormative
-sunt guvernate de principiul bunei credinte

Cand un OI produce acte autonormative acestea trebuie sa respecte: a.dreptul organizatiei (sub-
sistem) i b.sa fie conforme cu normele aplicabile ale dr internat general (sistem)

Actele heteronormative
=creaza drepturi si obligatii pentru alte subiecte de drept decat cele de la care emana
-in cadrul OI sunt numite si acte operationale
-validitatea lor se bazeaza pe centralizarea sistemului si a subsistemului

n cadrul OI actele heteronormative se clasifica in:
-acte interne si acte externe

-in functie de intensitatea lor sunt:
22

a.acte obligatorii
-ansamblul actelor care formeaza dreptul intern al OI
-un veritabil drept adminsitrativ
-daca poseda competente normative in raporturile sale cu statele membre, OI poate emite decizii
individuale care se adreseaza direct resortisantilor statelor membre i decizii care se adreseaza
strict statelor membre

b.acte fara valoare obligatorie
-ex,i. actul de recomandare = exprima un punct de vedere al unui organ dar care nu angajeaza
international organizatia fie punctul de vedere al organizatiei
Ex, opiniile Adunarii Generale, care nu obliga in nici un fel statele membre ale organizatiei
-sunt acte politice unilaterale

ii.recomandarea
=este suportul de decizie a admiterii ---admiterea se intemeiaza pe o recomandare
Ex, recomandarea Consiliului de securitate este conditia prealabila a deciziei adunarii prin care
se efectueaza admiterea

Sof law
=indica fie norme internationale cu valoare juridica incerta in masura in care sunt inserate in acte
internat fara valoare juridica obligatorie, fie norme care, desi figureaza intr-un act juridic
normativ NU creeaza obligatii in dreptul pozitiv

-in cazul OI, indiferent de denumirea actelor unilaterale pe care le emit, sunt izvoare de drepturi
si obligatii doar pentru membrii sai si doar in mod exceptional pentru terti
---actele OI nu pot duce la crearea unor norme de drept interant deoarece reprezentantii statelor
la OI au un mandat limitat la scopurile organizatiei, iar consimtamantul lor exprimat in mod
pozitiv in favoarea unor rezolutii nu poate reprezenta un consimtamant valabil exprimat pentru
formarea unei norme de drept international, OI depasindu-si competentele

Non binding agreement = conventii care au creat normele care pot sta la baza unei sentine
internationale

Capitolul 4 Mijloacele prin care se determina normele juridice, interpretarea in dreptul
international

Doctrina
-nu este un izvor de drept internat
-este doar o opera critica sunt judecati de valoare ale unei persoane ----credibilitatea doctrinei
este strict legata de impartialitatea stiintifica, de neutralitatea autorului.

Jurisprudenta
FI ---jurisprudenta si doctrina sunt mijloace subsidiare de determinare al normelor de drept
interant
-jurisprudenta este superioara doctrinei ca si mijloc de determinare

23

FI---jurisprudenta si doctrina NU sunt izvoare de drept, nu pot constitui o baza juridica autonoma
pentru o sentinta internat.

-nici jurisprudenta si nici doctrina NU creeaza norme de drept international ---sunt utilizate ca si
mijloace subsidiare pentru a releva norma, pentru a declara dreptul pozitiv ----prin acestea se
determina existenta si/sau continutul cutumei, a principiilor de drept si a normelor
conventionale

FI jurisprudenta si doctrina sunt singurele mijloace de determinare ale existentei si continutului
normelor internationale

Jurisprudenta
-nu are o autoritate normativa
-ex, hotararile arbitrale, judecatoresti care au calitatea de precedent, Deciziile Curtii Permanente
de Justitie Internationala si cele ale Curtii Internationale de Justitie, deciziile unor jurisdictii
regionale speciale sau ad hoc, deciziile tribunalelor nationale (acestea fiind dovezi indirecte)
-jurisprudenta trebuie sa fie coerenta, continua, si sa respecte securitatea juridica

Functiile echitatii
Ex aequo et bono = echitate

Echitatea - un rol tripartit:
1.echitatea infra legem
-are ca si scop temperarea eventualei rigori excesive a dreptului pozitiv
-nu constituie o baza autonoma a deciziei judecatorului

2.echitatea praeter legem
-un mijloc de a completa dreptul pozitiv
-are o functie supletiva, oferind o iesire in situatia in care dreptul pozitiv prezinta lacune

3.echitatea contra legem
-tinde sa inlature aplicabilitatea dreptului pozitiv in cadrul unei anumite spete

FI---in statutul CPJI s-a prevazut posibilitatea intemeierii unei sentinte pe echitate, pe ex aequo
et bono

FI----doar normele jus aequum pot fi aplicate prin folosirea echitatii

Interpretarea normelor conventionale
Rolul interpretarii = de a stabili exact sensul termenilor, pentru a determina continutul regulii
care trebuie aplicata in cazul concret

Distintii:
a.interpretare vs aplicarea dreptului
interpretarea = procesul prin care se stabileste caracterul juridic si efectele consensului la care au
ajuns partile
24

-interpretarea unui tratat este independenta de aplicarea sa
aplicarea dreptului = procesul de determinare a consecintelor interpretarii intr-un caz concret

b.interpretare vs calificare
interpretarea = tinde sa precizeze sensul unei norme
calificarea = o operaiune care precede aplicarea unei norme al carui sens este accepta si constant
la o situatie concreta ---o decizie prin care un fapt, stabilit prin probe, este inclus in campul de
aplicare al unui regim juridic

c.interpretarea vs revizuirea
revizuiri = cand partile la un tratat decid sa realizeaze anumite modificari in sfera drepturilor si
obligatiilor reciproce ----o modificare a tratatului care poate fi realizata si de o instanta dar si de
parti opereaza in viitor
interpretarea opereaza retroactiv

distinctie:
a.interpretarea autentica
-poate fi realizata doar de autoritatea care are puterea sa modifice sau sa suprime norma care este
interpretata
i.interpretarea unilaterala ex, cea realizata de state care implica propriile angajamente
ii.interpretarea concertata sau colectiva cand simultan sau ulterior cu adoptarii unui act juridic
internat autorii actului adopta un text interpretativ distinct

b.interpretarea jurisdictionala
-este obligatorie pentru partile din proces dar au si un efect semnificativ si dincolo de litigiul in
care au fost pronuntate

Conventia de la Viena
-stabileste prioritatea textului fata de vointa reala a partilor
-tribunalul in cazul in care face o interpretare trebuie sa stabileasca intentia partilor la tratat, dar
intentie care trebuie sa rezulte din textul tratatului pe care-l interpreteaza ----tribunalul are
obligatia de a interpreta tratatul si NU de a stabili intentia partilor

Diferenta intre metoda si mijloc
Mijloacele = sunt armele raspund la intrebarea cu ce?
Metodele = modul in care sunt utilizate armele raspund la intrebarea cum?

-CV a stabilit ca regulile de interpretare NU sunt norme ci sunt principii
Conflictul de norme se poate rezolva prin 2 moduri:
a.prin introducerea in sistem a unui principiu de tip lex specialis
b.una dintre reguli aflate in conflict va fi declarata ca fiind lipsita de validitate

conflictul de principiu se rezolva prin 2 metode:
a.unul dintre principii va prevala asupra celuilalt intr-un caz conncret
b.principiul declarat inaplicabil nu dispare din sistemul juridic, el isi conserva validitatea si
ramane susceptibil de aplicare intr-un alt caz concret
25

reguli care pot fi citate:
a.regula efectului util poate fi utilizat pentru a da unei norme o deschidere mare care este
compatibila in mod rezonabil cu textul si cu circumstantele
b.regula in favorem validitates constituie o prezumtie de buna credinta, conform careia partile
nu pot sa contracteze drepturi si obligatii asupra unui obiect care este materialmente indisponibil
c.regula contra proferentem indoiala, dubiul sa interpreteaza in detrimentul partii care a propus,
a redactat sau a dictat o anumita clauza, deoarece responsabilitatea pentru lipsa de claritate a
tesxtului ii incumba
d.regula in dubio pro libertate in caz de indoiala un comportament al statului suveran trebuie
considerat licit

CV a construit o norma juridica conventionala numita regula generala de interpretare, o norma
de drept pozitiv
-a cuprins in continutul sau regula generala a bunei credinte care fondeaza caracterul
obligatoriu al tratatului si circumscrie tipul de ius aequum ca si tipul general de drept care se
creeaza prin norma conventionala
-stabileste 3 criterii de interpretare, carora le confera valoare de drept pozitiv:
a.criteriul textual
b.criteriul sistemic
c.criteriul teologic
---FI---acestea sunt obligatorii dar nu si inderogabile partile pot deroga de la ele

Regula generala de interpretare art.31 CV impune ca si criterii de interpretare buna credinta
si folosirea criteriului imediat ---FI ----are o functie normativa, functioneaza ca si o norma de
recunoastere a interpretarii valide ---orice interpretare trebuie sa fi utilizat un criteriu mentionat e
art.31 si 32
Articolul 32 - Mijloace complementare de interpretare
Se poate recurge la mijloace complementare de interpretare, ndeosebi la lucrrile pregtitoare i
la mprejurrile n care a fost ncheiat tratatul, fie pentru a se confirma sensul rezultnd din
aplicarea articolului 31, fie pentru a se determina sensul atunci cnd interpretarea dat conform
articolului 31:
a) las sensul ambiguu sau obscur; sau
b) duce la un rezultat vdit absurd sau neraional.

Art.32 instituie 2 norme de interpretare:
a.este valida interpretarea care afirma un sens clar care conduce la o norma aplicabila
b.este valida doar interpretarea care afirma un sens logic si rezonabil

art.31 cuprinde o regula de interpretare clasica care sustine ca regula care se aplica este regula
sensului ordinar al cuvintelor, opus sensurilor speciale) si cuprinde 3 directive de interpretare
(directiva de utilizare a metodei textuale, a metodei sistemice si a metodei teleologice)

c.este lipsita de validitate interpretarea abuziva
interpretarea abuziva = afirmarea literei tratatului asupra spiritului tratatului ----afirmarea
primatului literei tratatului permite partii care abuzeaza sa faca in mod indirect ceea ce tratatul ii
interzice in mod direct
26


d.este lipsita de validitate interpretarea care utilizeaza o alta metoda decat cele indicate in norma
-judecatorul sau arbitrul trebuie sa se limiteze doar la metodele de interpretare prevazute de
Conventie
-nu se instituie un primat al unei norme in detrimentul alteia

-indicarea sensului obisnuit al termenilor este o aplicare a principiului bunei credinte ---exista un
sens obisnuit al unui termen daca putem stabili ca destinatarii comuncarii trebuiau sa se astepte
in mod legitim sau in mod rezonabil la acel sens si nu la altul

e.este lipsita de validitate interpretarea care utilizeaza alte mijloace de interpretare decat cele
indicate limitativ de Conventie
-Conventia prezinta o lista exhaustiva a mijloacelor de interpretare in art.31:
Articolul 31 - Regula general de interpretare
1. Un tratat trebuie s fie interpretat cu buna credina potrivit sensului obinuit ce urmeaz a fi
atribuit termenilor tratatului n contextul lor i n lumina obiectului i scopului su.
2. n vederea interpretrii unui tratat, contextul cuprinde, n afara de text, prealabil i anexe:
a) orice acord n legtura cu tratatul i care a intervenit ntre toate prile cu prilejul ncheierii
tratatului;
b) orice instrument stabilit de ctre una sau mai multe pri cu prilejul ncheierii tratatului i
acceptat de celelalte pri ca instrument avnd legtura cu tratatul.
3. Se va ine seama, odat cu contextul:
a) de orice acord ulterior intervenit intre pri cu privire la interpretarea tratatului sau la aplicarea
dispoziiilor sale;
b) de orice practica urmat ulterior n aplicarea tratatului prin care este stabilit acordul prilor n
privina interpretrii tratatului;
c) de orice regul pertinena de drept internaional aplicabil relaiilor dintre pri.
4. Un termen va fi neles intr-un sens special dac este stabilit c aceasta a fost intenia prilor

Exista 2 categorii de mijloace:
a.mijloace propriu-zise (art.31)
b.mijloace complementare (art.32)

mijloace de context cuprinde tratatul, preambului, anexele, acordurile conexe concomitente
incheierii tratatului si actele unilaterale individuale sau colective emise cu ocazia incheierii
tratatului si acceptate de celelalte parti ca instrumente conexe FI----intra exclusiv acte scrise ius
strictum care sunt contemporane cu tratatul ---reprezitna metoda textuala

mijloacele care au aceeasi valoare probanta ca si contextul (asimilate contextului) intra acte,
fapte si norme: a.acordul ulterior cu privire la tratat, b.practica subsecventa daca releva un acord
asupra interpretarii; c.normele pertinente ale dreptului international aplicabile relatiilor dintre
parti FI-----apartin sistemului tratatului ---apartine interpretarii sistemice

sens rezonabil un act sau comportament adecvat in toate circumstantele pertinente ale cazului
dat ---termenul rezonabil implica intotdeauna o judecata de valoare
27

-este interzisa interpretarea inefectiva interpretarea nu poate sa conduca la declararea unui
continut normativ in conflict cu o norma de ius cogens

-mijloace complementare lucrarile pregatitoare si circumstantele de incheiere a tratatului

Interpretarea in dr internat general
-recunoasterea cutumei, a opinio juris este subordonata interpretarii practicii
FI---interpretarea jurisdictionala a dreptului cutumiar este o interpretare a faptelor ---partile sunt
tinute sa probeze comportamentele pozitive sau negative care in opinia lor conduce la stabilirea
existentei elementului material al cutumei ---odata stabilita elementul material doar judecatorul
poate stabili calitatea comportamentelor, prezenta lui opinio juris

Capitolul 5 Subiectele primare ale dreptului international

Elementele constitutive ale statului
Subiectele unui sistem juridic = sunt acele persoane carora li se aplica normele juridice --
impunandu-le obligatii, conferindu-le drepturi sau investindu-le actiunile cu un efect special de
productie normativa = special law creating effect

Subiect de drept = acea entitate care are aptitudinea de a fi titulara de drepturi si de obligatii si de
a prezenta reclamatie internationala

Personalitatea juridica a statului pune in evidenta 3 calitati constitutionale:
a.independenta externa
b.egalitatea suverana
c.faptul de a fi supus in mod imediat dreptului international

statul
-este subiect primar
-are o capacitate juridica plenara creator si destinatar al normelor internationale
-detin o omogenitate juridica care le permite sasi asume integral drepturile si obligatiile juridice
din sistem

Pentru a fi recunoscut ca si stat suveran, trebuie sa se indeplineasca 3 conditii este continuta
intr-o norma de recunoastere:
a.un teritoriu definit
b.o populatie permanenta
c.un guvern, adica o putere publica capabila sa asigure o ordine juridica efectiva in teritoriu ---o
organizatie politica capabila sa asigure functiile interne si externe ale statului
d.puterea publica trebuie sa fie independenta

-in dr intern exista principiul competentei exclusive a statului asupra propriului teritoriu

Uniunile statale
-de asemenea sunt subiecte primare
a.confederatia
28

=o asociere care se bazeaza pe un tratat international, care este pactul federal ---prin pactul
federal se repartizeaza in sarcina confederatiei un set limitat de competente confederative
-suveranitatea statala a entitatilor confederate, calitate atributiva a personalitatii juridice,
subzista, insa este divizata ---prin divizare se creeaza o personalitate internationala limitata a
confederatiei la materiile exercitate in comun

b.asocieri de tip federal ex, SUA
=statul federal cuprinde entitati care sunt in general lipsite de calitatea de subiecte de drept
international
-gruparea lor este fondata pe o constitutie, act de drept intern
-ele pot exercita competente internationale reziduale atunci cand relatiile lor internationale se
limiteaza la categoria de competente nefederalizate, la competentele lor descentralizate
-se bazeaza pe o constitutie interna si pe o putere politica suverana asupra intregului teritoriu
federal

Teritoriul de stat
-nu exista un stat fara populatie si nu poate exista un stat fara teritoriu
-statul dispare odata cu pierderea teritoriului sau

Teritoriul de stat
=o unitate juridica, care reprezinta sfera de competenta spatiala a statului, portiunea de suprafata
terestra si a spatiilor asimilate in care sistemul de norme juridice este valid, eficace si executoriu

Teritoriul de stat cuprinde:
a.spatiul terestru
b.spatiul aerian
c.marea teritoriala

-teritoriul statal este separat de teritoriul altor state prin frontiere de stat
Frontierele de stat terestre presupune 2 faze:
a.delimitarea frontierei
-descrierea punctelor geografice prin care trece linia de frontiera
-poate fi: Astronomica, politica, istorica
-se realizeaza fie pe cale conventionala fie pe cale jurisdictionala
-tratatele bilaterale presupun un drept al reciprocitatii constituit pe baze strict egalitare

b.demarcarea
-jalonarea in teren a unor semne ale liniei de frontiera
-act de executare a delimitarii, este efectuat de comisii de experti

Uti possidentis un principiu retroactiv care transforma in frontiere internationale limitele
administrative concepute la origini pentru cu totul alte scopuri reprezinta delimitarea
frontierelor in interiorul unui stat care se desmembreaza ----este o regula cutumiara si NU un
principiu general de drept

Modurile de dobandire ale titlului teritorial:
29

a.dobandirea cu titlu originar ----ocupatia, accesiunea, decizia pontificala
b.dobandirea cu titlu derivat -----cesiunea, debellatio, prescriptia achizitiva

efectivitatea puterii politice
-este necesar ca guvernarea teritoriului sa fie eficace ----sa posede o capacitate reala de exercitare
a principalelor functii statale
-o putere publica efectiva are capacitatea de a mentine ordinea publica in interior, asigura accesul
strainilor la un tribunal independent si impartial si asigura in exterior reprezentarea statului si
respectarea angajamentelor internationale
FI---obligatia de a mentine ordinea publica este o obligatie de diligenta ----adica obligatia
statului sa previna si sa reprime comportamente ilicite pe teritoriul sau ----o obligatie de tip ius
aequum

-se recunosc si subiectele primare provizorii ---adica subiectele de facto care exercita un control
politic efectiv asupra unei portiuni considerabile a teritoriului de stat ---cum este cazul
beligerantilor si a insurgentilor ---pentru a putea determina o persoana juridica care sa raspunda
de aplicarea normelor internationale privind conducerea razboiului ----atunci cand insurectia
esueaza, recunoasterea acestor subiecte primare provizorii inceteaza

Failed states = state esuate = state care nu pot susptine scopurile primare ale societatii, nu pot
proteja populatia de violenta pe care o provoaca grupuri inarmate care se infiltreaza pe teritoriul
statului sau care s-au format n interiorul sau

Suveranitatea statului
Puterea suverana = a judeca, a legifera, a bate moneda, a preleva impozite si taxe, a declansa
razboiul, a incheia pacea -----este fateta interna a suveranitatii
-pe plan international, statul trebuie sa fie independent, adica nu este subordonat dreptului intern
al unui alt stat

Competentele teritoriale
Acestea sunt:
a.generale deoarece cuprind ansamblul competentelor atasate calitatii de autoritate publica a
statului
b.exclusive in masura in care statul nu le partajeaza cu o alta entitate suverana --- este limitata
la domeniul rezervat exclusiv statului ----in acest caz statul poseda o competenta discretionara

competentele personale
-sunt cele exercitate asupra indivizilor atasati lui printr-o legatura juridica particulara, numita
nationalitate
-statul exercita competente personale si asupra persoanelor juridice atasate lui precum vehiculele,
navele, aeronavele inmatriculate pe tritoriul lor
-criteriul de atribuire a nationalitatii este un domeniu rezervat al statului
La persoanele fizice exista:
a.Nationalitatea originara obtinuta prin jus sangvinis, jus soli
b.nationalitatea achizita prin casatorie, la cerere

30

in cazul in care o PF are mai multe cetatenii, iar toate statele al carui cetatean este vor sa exercite
criterul personal, delimitarea si preeminenta dintre acestea se va realiza in felul urmator:
a.criteriul efectivitatii metoda in concreto prin care se determina fata de catre dintre cele doua
state individul a probat atasamentul cel mai puternic
b.atasamentul efectiv fata de care exista o solidaritate de interese si de sentimente

limitele exercitarii suveranitatii
-statele trebuie sa ia act de exclusivitatea competentelor celorlalte subiecte de drept si trebuie sa
respecte integritatea teritoriului celorlalte state suverane ---acest aspect implica obligatia statului
de a nu permite utilizarea teritoriului sau in vederea savarsirii unor acte contrare drepturilor altor
state ----este o norma cutumiara

Recunoasterea internationala a statelor
Recunoasterea = este un act unilateral imputabil subiectelor de drept international ---este un act
juridic declarativ
-recunoasterea este un drept cutumiar care are o natura ius strictum ---se exercita in mod
discretionar ---implica inclusiv posibilitatea de a revoca intemestiv recunoasterea, ca o exceptie
de la irevocabilitatea actelor unilaterale
-refuzul unui stat de a recunoaste un alt stat nu are nici un efect asupra existentei statului a care
recunoastere se refuza

Caracteristicile juridice ale recunoasterii
-este un act unilateral declarativ:
a.este un act individual
b.un act discretionar
c.un act pur si simplu
d.nu produce efecte ex nunc ci ex tunc, adica de la momentul in care a intrunit cele trei elemente
de fapt

recunoasterea internationala a guvernelor
-este o practica pur politica
-recunoasterea sau nerecunoasterea guvernelor este fara efecte juridice in dreptul international
-nu priveste personalitatea juridica a statelor ci reprezentarea lor

Doctrina Tobar refuza recunoasterea guvernelor ajunse la putere prin insurectii
Doctrina estrada pledeaza pentru principiul efectivitatii
----are un caracter de ius strictum

Imunitatile statului suveran
Imunitati suverane = cuprinde normele si principiile generale de drept care excepteaza statele
straine de la jurisdictia teritoriala a celorlalte state suverane
-in absenta consimtamantului sau expres, nici un stat suveran nu paote face pe teritoriul unui alt
stat, numit statul forului, obiectul unor masuri legislative sau administrative ale acestuia din
urma si nici nu poate fi judecat de jurisdictiile sale

Imunitatea de jurisdictie cuprinde 2 nivele:
31

a.imunitatea judiciara fata de toate jurisdictiile interne ale statului forului
b.imunitatea de executare silita a bunurilor statului strain aflate pe teritoriul statului forului
-statul pe al carui teritoriul se afla de ex, bunurile unui alt stat este lipsit de competenta rationae
personae de a judeca acest litigiu
-imunitatea de jurisdictie este o consecinta, o efectivitate a principiului egalitatii suverane
-imunitatea este una calificata ---este un regim cutumiar

Restrictiile instituite in baza imunitatii se bazeaza pe caracterul dual al capacitatii juridice
externe ale statelor, carora li se pot atribui, indiferent de calificarea proprie, 2 categorii de acte:
a.acte efectuate in exercitarea competentei suverane
b.acte de gestiune privata urmarind un scop lucrativ

succesiunea statelor in dreptul international
succesiunea statelor = un regim juridic international al substituirii unui stat succesor altui stat
predecesor in suveranitatea (responsabilitatea) asupra unui teritoriu determinat
-o cesiune teritoriala nu antreneaza extinctia unui subiect de drept

----in cazul unificarii = regula mentinerii tratatelor statului predecesor in limitele teritoriale ale
acestuia
----in cazul separarii = tratatele raman in vigoare pentru toate noile state succesoare care rezula
din procesul de separare

-statul predecesor preia bunurile predecesorului sau fara despagubiri ----dar arhivele se
returneaza statului predecesor
-datoriile statului predecesor se vor imparti in mod proportional intre statele succesoare

Drepturi castigate in cazul succesiunilor de state:
-transferul bunurilor publice care au apartinut statului predecesor, obligatiile contractuale
publice, drepturile persoanelor private, proprietatea asupra bunurilor, pretentiile fata de alte
persoane si fata de stat
----acestea sunt drepturi castigate care trebuie protejate juridic prin aplicarea principiului general
al neretroactivitatii

Sfantul scaun, vaticanul si ordinul de la malta
-sunt subiecte juridice primare suprastatale

Sfantul scaun si Vaticanul
-intra aici: inviolabilitatea persoanei Suveranului Pontif, imunitatea resedintei sale, dreptul de
legatie activa si pasiva, imunitatea agentilor diplomatici acreditati pe langa Sfantul scaun,
libertatea corespondentei
-are o baza teritoriala proprie Cetatea Vaticanului
-aici avem 2 entitati, 2 subiecte primare de drept internat: a.Sfantul scaun = entitate spirituala
responsabila de bisericile catolice din intreaga lume; b.statul cetatii vaticanului = entitate
teritoriala a carei calitate de subiect de drept se manifesta internat atunci cand participa la relatii
internationale in cadrul carora sunt create norme conventionale de aplicabilitate teritoriala
32

-cei care lucreaza in cetate primesc o cetatenie care se suprapune peste cetatenia de baza si care
se pierde odata ce au incetat activitatea din cetate

Sfantul scaun participa ca si observator la numeroase OI

Ordinea de la malta
-o entitate religioasa
-nu poseda un tertitoriu propriu
-are un statut international definit in statul sau gazda italia:i se recunoaste autonomie, rang
diplomatic, inviolabilitatea sediului Marelui Magistru
-ordinul este sub controlul religios la Sfantului scaun

Sfantul scaun si ordinul de la malta nu participa la procesul international de creare a normelor

Capitolul 6 Subiectele derivate ale dreptului international
-exista institutii specializate, precum FMI care poseda o capacitate juridica si sunt legate de
ONU printr-o serie de acorduri particulare
-sunt un model functional de cooperare internationala
-functiile statelor suverane sunt separabile functiile politice (apararea, ordinea publica, politica
externa) sunt separabile de functiile tehice, sociale sau economice ---aceasta separabilitate
permite ca o parte dintre competentele statale sa fie transferate in beneficiul unei OI, fapt care
produce o tranzitie de la puterea teritoriala a statului suveran la o putere deteriorializata a
organizatiei supranationale

Dpdv juridic, OI sunt sub-sisteme pe care dreptul international general le integreaza
-OI le este aplicabil dreptul international general in limitele compatibile cu tipul de persoanlitate
juridica propriu acestor entitati
FI------In ceea ce priveste dreptul international special, creat de OI, atunci cand sunt create
pentru a pune in opera politici comune, OI sunt investite de membri cu competenta de a crea
norme internationale, de regula prin exercitarea dr de a participa la tratatele internationale
FI----in cazul dreptului intern al OI ---acesta indeplineste in interiorul organizatiei functiile
dreptului constitutional, administrativ si financiar din sistemele centralizate ----este un drept
imperativ care poseda un caracter de ius aequum datorat izvorului sau, care este tratatul institutiv
--OI pot emite acte obligatorii sau recomandari membrilor

Clasificarea OI
-este un sub-sistem de norme juridice care reglementeaza anumite materii
1.OI universale sau cu vocatie universala
-cand numarul membrilor nu a atins un prag care sa ne permita sa declaram ca sunt in mod
efectiv universale
-sunt instituite in domenii care poseda un caracter universal si in care participarea universala sau
lipsa de participare afecteaza semnificativ eficacitatea actiunii

2.OI regionale

3.OI inchise
33

-sunt limitate la un numar restrans de state care poseda un set de interese comune
-presupune ca toti membrii sa aiba capacitatea de asi indeplini obligatiile statutate presupune
un drept la reciprocitatii
-atunci cand intersele comune sunt dublate de valori comune accentul se muta pe dreptul
cooperarii
-conditiile de admitere sunt restrictive
Ex, NATO, UE
-sunt organizatii de integrare

4.OI deschise
-sunt forumuri in care se schimba opinii, se pregatesc proiecte de tratate internationale
-se organizeaza cooperari limitate in domenii relativ marginale
-importanta lor este limitata deoarece dreptul acestora este limitat la dreptul lor intern
-sunt organizatii de cooperare

5.OI deschise in mod conditionat
-aceste organizatii au fie o vocatie uiversala ex ONU, fie doresc sa acopere o intreaga regiune ex,
Consiliul Europei
-acestea renunta la o aplicare stricta a criteriilor de admitere si devin organizatii deschise

6.OI politice
-pun in opera scopuri politice generale
Ex, ONU, Consiliul Europei

7.OI cu caracter sectorial
-realizeaza obiective specifice, in principal cooperari in sectoare tehnice
Ex, NATO
-reflecta sau incurajeaza structura de putere
Ex, FMI, BIRD

8.OI de integrare
-acestea pun in lumina o pondere diferita a celor 3 tipuri de drept in sistemul juridic al
organizatiei
-este caracterizat de dreptul cooperarii
-conduce la centralizari juridice si la un drept al puterii consensuale
-majoritatea normelor din sistemul organizatiei sunt norme imperative
-asemenea organizatii au competente normative extinse, dreptul lor este auto-executoriu si
primeaza asupra dreptului statal, sunt dotate cu jurisdictii obligatorii
-jurisdictiile sale sunt de tip constitutional

9.OI de cooperare
-este preponderent dreptul reciprocitatii
-este caracterizata de absenta centralizarii
-este guvernat in special de dreptul special de tip jus dispozitivum

Membrii OI
34

-membrii lor sunt in primul rand statele suverane dar pot fi si alte OI
Exista 3 tipuri de statute:
a.membru cu drept deplin
b.membru asociat
-un statut tranzitoriu ---in sensul ca acesta se acomodeaza in perioada de asociere cu normele si
operatiunile organizatiei in vederea aderarii ulterioare
-beneficiaza de anumite forme de cooperare

c.membru observator
-este un participant pasiv la activitatile unor organe
-este un beneficiu marginal al cooperariii

-admiterea sau retragerea din O. este guvernat de tratatul institutiv ---daca nu se prevede o
reglementare expresa privind retragerea, se aplica dreptul comun din CV

Sanctiunile generale:
a.suspendarea din exercitiul anumitor drepturi
b.excluderea din organizatie

sanctiuni specifice:
a.denuntarea publica a ilicitului internat
b.incetarea asistentei financiare acordata membrului
c.instituirea embragoului comercial
d.declansarea de operatiuni militare dirijate impotriva statelor membre

structura OI
-sunt structuri de organe permanente

1.Structura de organe principale:
a.organe plenare
-organ compus din reprezentantii statelor
-ii revin decizii sau recomandari de politica globala ---se reuneste anual

b.organul restrans
-partajeaza de cele mai multe ori competentele de decizie cu organul plenar
-ori de cate ori competentele de decizie sunt cu adevarat importante, compozitia organului
restrans va indica si limitele dreptului reciprocitatii
-este un aspect al dreptului puterii

c.organul administrativ
-isi desfasoara activitatea la sediul organizatiei
-lucreaza in limbile oficiale ale OI care sunt stabilite de actul institutiv
-este condus de un inalt functionar, numit pe o perioada determinata
-are atributii administrative, de executie, dar si politice, de reprezentare

2.organe subsidiare
35

-exprima ideea de functii specifice realizate de OI
-pot fi compuse si din reprezentanti guvernamentali----in general sunt organe compuse din
experti independenti

Personalitatea juridica a OI
-calitatea de subiect de drept internat presupune ca sistemul juridic confera OI personalitate
juridica
----dar, aceasta personalitate juridica nu este identica ca si continut cu personalitatea juridica
internationala a statelor membre
-este o personalitate juridica derivata

FI---subiectul derivat poseda doar o personalitate functionala, corespondentul obiectivelor
statutare ---este guvernat de principiul specialitatii (in contrast cu personalitatea juridica a
subiectelor primare care este o personalitate plenara, generala)

-in raport cu statele membre, OI poseda o personalitate juridica prin intermediul tratatului
institutiv ---dar fata de terti tratatul institutiv nu le poate fi opozabil ---recunoasterea tertilor a
personalitatii juridice a OI trebuie sa fie expresa

FI----personalitatea opozabila erga omnes poate surveni doar in cazul unei efectivitati universale
---in cazul OI universale ---adica in cazul personalitatii juridice obiective cum este de ex, si ONU

Personalitatea juridica a OI in dreptul internat implica:
a.capacitatea de a incheia tratate internationale
b.capacitatea de a conduce in mod autonom relatii internationale
c.capacitatea de a utiliza un spectru larg de mijloace de reglementare a diferendelor
d.capacitatea, limitata functional, de a recurge la contenciosul international

-dreptul intern nu poate institui drepturi si obligatii in sistemul international
-in general OI beneficiaza de imunitate de jurisdictie si de imunitate de executare in fata
jurisdictiilr statale ---acest fapt plaseaza partenerii comerciali ai OI pe pozitii contractuale
inegale si in situatii juridice incerte

-OI poate adopta acte obligatorii pentru membrii sai

Mecanismele de formare a vointei persoanei juridice
-existenta unei vointe proprii a organizatiei, distinctia de vointa membrilor sai

Validitatea formarii vointei:
a.exprimarea unanima prin vot
b.intrunirea majoritatii calificate prin vot
c.realizarea prin vot a majoritatii simple
d.consensul ---presupune absenta votului

---votul poate fi:
a.paritar
36

-care in general este reflectata de regula unanimitatii

b.ponderat (Reflecta principiul efectivitatii)
-cuprinde 3 criterii cumulative:
i.nivelul demografic
ii.nivelul economic
iii.criteriul politic

competetentele OI
-un grad de autonomie recunoscut OI in raporturile cu membrii
Competenta = desemneaza o putere juridica pe care o poseda organizatia ---deriva din actul sau
constitutiv
-normele care atribuie competente organizatiei si organelor sale functioneaza ca norme de
recunoastere a validitatii actelor organizatiei ---sunt norme de tip constitutional
-prin urmare, un act este valid, adica este format in acord cu normele de recunoastere aplicabile
-competentele OI sunt competente functionale ---NU au competenta generala
-sunt guvernate de principiul specialitatii ----sunt dotate de statele membre cu competente
atribuite expres, ale caror limite exista in functie de interesele comune a caror promovare li s-a
incredintat

OI are:
a.competente exprese sunt definite in normele tratatului institutiv si in normele actelor
posterioare care il modifica
b.competente implicite se contureaza in practica Organizatiei, iar validitatea de principiu a
exercitarii lor este confirmata de practica

competentele implicite trebuie sa fie:
i.necesare ---adica sa nu putea fi prevazuta de autori la momentul intocmirii statutului
ii.sa existe competente exprese, formulate in termeni generali care permit in acord cu intentiile
autorilor tratatului o interpretare in favoarea unor competente noi, implicate in competentele
exprese
iii.faptul neincluderii competentei implicite in lista competentelor explicite sa poata fi motivat
convingator
iv.sa existe in constitutia OI garantii impotriva actiunilor ultra vires care ar putea fi deghizat in
exercitiul competentelor implicate

mijloace materiale ale OI
sunt de 2 feluri:
a.resurse financiare
-cele care determina cheltuielile care vor fi angajate prin actul juridic numit buget al organizatiei

b.patrimoniul
-este o conditie liminara a autonomiei PJ

37

-veniturile bugetare se bazeaza pe contributiile obligatorii ale membrilor ----cotele sunt
determinate in general prin negoiceri in organul plenar iar stabilirea lor respecta principiul
echitatii ----repartizarea poate lua in considerare populatia statala, venitul pe locuitor, etc

Bugetul ONU:
a.buget administrativ
-cheltuielile cu aparatul administrativ, achizitii sau locatiuni de bunuri
-cheltuieli legate de organizarea reuniunilor internationale
-sunt finantate de cheltuielile obligatorii

b.buget operational
-cheltuieli prilejuite de exercitiul competentelor

Statutul juridic al functionarilor internationali
-organele unei OI sunt formate fie din reprezentanti ai statelor membre fie din functionari
internationali
Agent/functionar international = orice persoana care a fost insarcinat de catre un organ al
organizatiei sa exercite sau sa ajute la exercitarea unei functii a acesteia ----orice persoana prin
care actioneaza organizatia
-intra sub aceasta notiune functionarii de cariera, colaboratorii ocazionali si expertii ----ei sunt
ansamblul de agenti internationali

Functionarul este doar cel care exercita functii pe seama organizatiei in mod continuu si
exclusiv
-el trebuie sa se dedice exclusiv functiei internationale
-trebuie sa fie intr-o deplina independenta ---independenta fata de state

-functia internationala este guvernata de normele interne ale organizatie
-recrutarea functionarilor se face in baza a 2 criterii:
a.criteriul meritului personal
b.criteriul repartizarii geografice
c.criteriul proportionalitati ---care ia in considerare contributia statelor la bugetul organizatiei

incompatibilitati in cazul functionarului:
-el nu poate exercita activitati politice in statul de origine si nu ii este permis sa intretina legaturi
cu entitati comerciale care intra, de o maniera sau alta, in raporturi juridice cu OI din care face
parte ---atat in timpul functiei cat si ulterior, functionarul trebuie sa fie discret si rezervat

-el se bucura de o protectie similara protectiei diplomatice pe care o acorda statul resortisantilor
sai, doar ca protectia functionarului este una strict functioala
-functionarul de asemenea beneficiaza de imunitati si privilegii

Succesiunea OI
-pentru extinctia OI exista 2 ipoteze:
a.lichidarea
38

-implica o pluralitate de subiecti: OI lichidata, statele membre, creditorii, debitorii, personalul
organizatiei
-OI se bucura de imunitate de jurisdictie chiar si in timpul lichidarii
-varianta echitabila de a solutiona impartirea pasivului si activului este repartizarea acesteia intre
membrii in mod egal sau in functie de contributia lor
FI---membrii NU raspund solidar

b.succesiunea printr-o noua organizatie
-este guvernata de principiile generale de drept si de reguli cutumiare speciale lex specialis

Capitolul 7 Persoanele private subiectele limitate rationae materiae in dreptul
international

Persoana fizica subiect de drept international
-ei poseda o capacitate juridica internationala limitata
Este limitata la:
a.materiile in care dr conventional le confera in mod direct dr si obligatii
b.materia penala internationala
c.materia protectiei internationale a drepturilor omului
-materiile de la b si c sunt materii relativ centralizate in sistemul juridic international si cuprind
norme imperative, opozabile erga omnes si mecanisme instituite in vederea garantarii aplicarii
dreptului international
----in afara acestor materii PF nu se pot prevala in plan internat de drepturile pe care le
recunoaste dr internat impotriva statelor care le violeaza
-PF nu au locus standi, adica ei nu pot trage la raspundere statul, in mod direct pe plan
international, stat pe al carui teritoriu se afla si unde i s-au incalcat anumite drepturi, deoarece nu
are capacitate procesuala in dreptul international

Persoanele private sunt subiecte limitate ale dr interntional ---sunt limitate:
a.rationae materie
-sunt limitate la domeniile in care dreptul internat le recunoaste calitatea de titulari de drepturi
si/sau de obligatii internat
b.rationae temporis
-cand prin acte internat li se recunosc anumite drepturi limitate in timp
-exercitiul dreptului inceteaza odat cu un termen prevazut de tratat sau prin extinctia tratatului
c.rationae loci
-atunci cand li se recunoaste o capacitate limitata in spatiu
d.rationae personae
-cand existenta capacitatii internationale depinde de statutul lor personal

Raspunderea penala a PF:crimele internationale
Infractiunea internat 2 elemente:
a.gravitatea lor particulara
b.necesitatea de a garanta eficacitatea, efectivitatea reprimarii

39

FI----individul a devenit subiect de drept pentru ca dreptul international i-a atribuit indatoriri,
obligatii a caror violare angajeaza direct, imediat raspunderea penala internationala

-nu exista o codificare a crimelor penale internationale ---legalitatea incriminarii este cutumiara
si conventionala ----pentru ca o incriminare conventionala sa faca parte din dreptul international
general este necesara universalizarea tratatului care reprezinta baza juridica a incriminarii

Prima infractiune cutumiara stabilita in dreptul cutumiar este pirateria maritima ---determinarea
actelor materiale care constituie latura obiectiva a infractiunii a fost determinata pe cale
conventionala

A.principii generale de drept:
a.principiul raspunderii individuale
b. principiul legalitatii incriminarii
c. principiul legalitatii pedepsei
d. principiul non bis in idem
e. principiul incriminarii participarii

-legalitatea incriminarii isi are sursa in norme juridice stabilite prin cele trei izvoare de drept:
cutuma, principii generale, tratat
-in ceea ce priveste principiul non bis in idem ---are o aplicabilitate ius strictum doar atunci cand
o persoana este judecata pentru aceeasi infractiune de instantele aceluiasi stat ---FI----daca o
persoana este judecata in cadrul unui stat atunci principiul are o valoare de ius strictum, iar daca
este judecata de o instanta internationala atunci are o valore de ius aequum
-instantele internationale penale sunt competente sa rejudece o cauza chiar daca a fost deja
judecata de un stat daca se considera ca judecata interna are anumite carente ---se va judeca in
baza lui ius aequum in dr internat.

B.Norme specifice de drept internat
Include:
a.competenta universala
b.primatul incriminarii internat asupra incrimnarii interne
c.imprescriptibilitate
d.restrangerea imunitatii individului care a actionat ca organ de stat
e.inopozabilitatea normei de exonerare bazata pe ordinul superiorului

-competenta universala este un drept cutumiar care recunoaste tribunalelor interne competenta de
a judeca infractiunile internationale comise in straintate, indiferent de locul in care au fost
comise, de nationalitatea autorului sau a victimei
-regula primatului incriminarii internat asupra incriminarii interne decurge din calitatea de
subiect de drept internat a criminalului internat ---un aspect al centralizarii sistemului ---
limiteaza competenta personala a statului

-materia crimelor internat este guvernata de norme centrale ale sistemului juridic

40

Rationae materie, in baza criteriului gravitatii actelor comise, DIP distinge crimele internat de
infractiuni comune
Crima = fapte de o gravitate exceptionala, care impun un oprobriu ferm

-consecinta centralizarii reprimarii crimelor internat a fost aceea ca persoanele acuzate au deveni
subiecte limitate ale dreptului internat
FI----baza juridica a incriminarii o reprezinta cutuma si principiul general de drept

Clasificarea crimelor internationale in baza Statutului:
a.genocid
b.crime impotriva umanitatii
c.crime de razboi
d.crime de agresiune

FI -----agresiunea interantionala NU este definita, prin urmare competenta Curtii este suspendata
pana la adoptare unei definitii
Dar, agresiunea a fost definita de catre Statutul tribunalului militar de la Nurnberg = aceasta a
definit agresiunea ca fiind = conducerea, pregatirea, declansarea sau continuarea unui razboi de
agresiune, sau a unui razboi care violeaza tratatele, asigurarile sau acordurile internat, sau
participa la un plan concertat sau la un complot pentru infaptuirea unui dintre actele mai sus
amintite
Crimele impotriva umanitatii = sunt cele indreptate impotriva unei populatii civile = existenta
unui conflict armat, intern sau internat, actele de exterminare, deportare, tortura, slcavaj
independent de conflictul armat

Infractiuni internationale
Acestea sunt:
a.pirateria in marea libera
piraterie = toate faptele de violenta indreptate asupra bunurilor si persoanelor, indiferent daca
sunt animate de o intentie lucrativa sau nu
b.comertul cu sclavi
comert = orice act de capturam achizitie sau cedare a unei persoane, pentru a o reduce la starea
de sclavie
c.traficul de stupefiante
d.tortura si alte tratamente crude, inumane sau degradante
e.activitati ilicite cu materiale nucleare
ex, furtul, furtul calificat, participarea si tentativa
f.terorismul international
g.infractiunile de coruptie

FI---o problema in chestiunea terorismului este lipsa unei definitii
Distinctie intre terorism si razboiul de gherila
Terorismul:
-Utilizeaza forta in mod nediscriminatoriu si la o scala excesiva
-tinde sa compenseze lipsa fortei colective prin metode care ies din sfera rationalului si tinde sa
exacerbeze efectele distructive
41

-actiunea terorismului individual nu creaza un conflict armat, intern sau international


Razboiul de gherila:
-utilizeaza forta impotriva militarilor si a fortei politice care reprezinta tinta luptei sale anti-
sistemice
-actioneaza in grup, de regula in mici grupuri inarmate
-are ca scop un conflict armat care sa conduca la eliminarea puterii politice pe care o contesta

-terorismul este o infractiune politica
FI---consecinta juridica a calificarii terorismului ca infractiune politica a fost exceptarea
infractiunii din campul de aplicare a conventiilor de extradare

Coruptia
-este un termen generic care acopera o paleta extinsa de infractiuni
-este o infractiune cu efecte sistemice ---afecteaza statele, unitatile de baza ale sistemului
international ----daca afecteaza institutiile fundamentale ale statului poate afeca insasi statalitatea
-conventia incrimineaza rationae personae doar coruptia activa ----reprimarea coruptiei pasive
ramane in competenta statelor ai caror nationali sunt functionarii publici corupti
-statele parti sunt obligate sa incrimineze in sistemul national oferta, promisiunea sau cedarea
unor sume de bani sau alte beneficii, direct sau prin intermediari, unui oficial public strain, sau
unor terti in contul acelui oficial public, in scopul ca acesta sa actioneze sau sa omita sa
actioneze in legatura cu propriile indatoriri, pentru a obtine sau mentine raporturi comerciale sau
alte avantaje nepotrivite in cadrul operatiunilor comerciale internationale
-se incrimineaza si tentativa la coruptie
-corupatorul poate fi o PF sau PJ
-sanctiunea faptelor trebuie sa fie eficiente, proportionale, disuasive si comparabile cu cele
prevazute pentru actele de corputie ale functionarilor interni

Non-binding agreement partile se angajeaza sa atinga un rezultat, NU insa si un nivel
determinat, nici in ceea ce priveste adoptarea normelor interne corespunzatoare angajamentelor
asumate, si nici in constructia organelor de prevenire a coruptiei

Tribunalul ad-hoc
-primele tribunale au fost: Tribunalul Militar International de la Nurnberg si Tribunalul militar
international de la Tokyo
-tribunalul a afirmat expres primatul dr internat asupra dreptului intern in orice situatie in care
dreptul internat limiteaza suveranitatea statului ----FI---irelevanta faptului ca acuzatii au actionat
ca organe de stat sau din ordinul superiorului

Ad-hoc = anume pentru
-FI----nu este necesar sa li se atribuie tribunalelor ad-hoc personalitate juridica deoarece
tribunalele sunt organe ONU si ca atare actele lor juridice sunt imputabile organizatiei
-competenta rationae materiae a TPIY cuprinde crimele de razboi si crimele impotriva
umanitatii, inclusiv genocidul ----tribunalul nu distinge natura conflictului, intern sau internat,
retinand in competenta sa toate actele de violare a legilor si cutumelor razboiului
42

-competenta rationae loci este limitata in cazul TPIY la crimele comise pe teritoriul fostei
Iugoslavii
-competenta rationae temporis a fost de asemenea limitata
-rationae personae este limitata la PF ca autori, coautori, complici si instigatori

-fiecare tribunal este compus din 11 judecatori alesi de Adunarea generala a ONU de pe o lista
prezentata de Consiliul de securitate pentru un mandat de 4 ani ---persoanele propuse trebuie sa
posede exprtiza in dreptul penal, in dreptul international si in materia protectiei drepturilor
omului
-exista 2 grade de jurisdictie: fund si apel ---procedura este publica---se asigura toate garantiile
unui proces echitabil

-tribunalele penale internationale ad-hoc au fost organe jurisdictionale ex post

Tribunale speciale
-sunt tribunale hibride deoarece combina dreptul international si dreptul intern ca drept material
aplicabil ----au in competenta atat judecatori internationali cat si judecatori nationali
Ex:
a.Curtea speciala pentru Sierra Leone

Curtea penala internationala
-constructie institutionala cu vocatie universala ----tinde sa centralizeze international materii
determinate ----dar momentant este o centralizare relativa, inter partes
-prima organizatie penala internationala ex ante care poate interveni in cursul unui conflict
militar ----deciziile ei pot influenta atat deciziile politice cat si deciziile militare
-Statele Unite au decis sa-si protejeze resortisantii printr-o serie de tratate bilaterale prin care se
afirma faptul ca cetatenii americani NU vor fi predati CPI

-CPI este o OI ----dotata in mod expres cu personalitate juridica internationala ---are o relatie de
subordoare cu Consiliul de Securitate ----consiliul de securitate poate cere Curtii, iar aceasta este
obligata sa se conformeze, sa amane orice ancheta sau urmarire pe un termen de 12 luni

Cooperarea judiciara in materie penala. Extradarea
Extradarea =actul prin care la cererea unui stat care reclama ca o persoana fizica trebuie urmarita
penal sau ca trebuie sa execute o pedeapsa aplicata de organele sale judiciare, statul pe al carui
teritoriu se afla persoana in cauza (stat solicitat) o preda statului interesat (statul solicitant)

Diferenta intre extradare si expulzare:
Extradare
-in acest caz comportamentul persoanei pe teritoriul statului care extradeaza este indiferent
-persoana nu isi poate alege destinatia
-are la baza o conventie
-este o obligatie internationala atunci cand sunt indeplinite conditiile

Expulzare
-afecteaza o persoana din cauza comportamentului sau pe teritoriul statului care o expulzeaza
43

-in acest caz persoana isi poate alege destinatia
-este un act unilateral
-este pur facultativa

Extradarea este guvernata de o norma cutumiara consolidata ----este regula specialitatii extradarii
----conform acestei norme, persoana extradata nu poate fi urmarita, judecata sau detinuta pentru
executarea unei pedepse aplicate pentru alte fapte decat cele care au motivat extradarea
-in cazul extradarii relatiile dintre state este unul orizontal

-----in cazul transferului acuzatilor la tribunalele penalele internationale avem un raport pe
verticala
FI---in cazul unui conflict intre extradare si transfer, va prevala transferul ----refuzul de a
trasnfera acuzatii la Tribunalul penal international este considerat un ilicit international

-in cazul extradarii, lipsa unui acord international atrage lipsa de obligativitate a extradarii ----dar
este obligatorie supunerea extradarii deciziei unui tribunal ----izvorul extradarii este cutuma
internationala

Este OBLIGATORIE REFUZUL extradari, in urmatoarele cazuri:
a.cand exista motive serioase a se crede ca persoana risca sa fie supusa torturii in statul solicitant
b.cand persoana in cauza este incriminata pentru o infractiune prevazuta intr-o lege militara si nu
intr-o lege penala
c.cand cererea de extradare este blogata de incidenta principiului no bis in idem
d.in cazul in care sentina judecatoreasca in statul solicitant a fost pronuntata in cursul unui proces
judiciar in careau fost violate regulile cutumiare ale procesului echitabil
e.cand cererea de extradare urmareste pedpesirea unei persoane pe considerene de rasa, religie,
nationalitate, origine etnica, opinii politice, sex sau statut personal

-extradarea poate fi refuzata daca remiterea este susceptibila sa aiba consecinte de o gravitate
exceptionala pentru persoana in cauza, mai ales in considerarea varstei sale sau a starii sale de
sanatate

Nuantare in cazul prescriptiei extinctive:
a.cand prescrierea urmaririi autorului infractiunii sau prescriptia executarii pedepsei opereaza
conform legislatiei statului solicitant atunci este OBLIGATORIE refuzul extradarii
b.cand termenele de prescriptie opereaza conform legislatiei statului solicitat SE POATE refuza
extradarea

sistemul de protectie internationala a drepturilor fundamentale
-dreptul international al drepturilor omului:
a.are un caracter universal
b.o parte din normele sale sunt calificate ca fiind de tip ius cogens

-in privinta acestor drepturi DIP ofera persoanelor private o competenta limitata, oferindu-le
calitatea de subiect de drept

44

Drepturile omului = ansamlul drepturilor si libertatilor fundamentale inerente demnitatii
persoanei umane si care vizeaza toate fiintele umane

Regimul juridic al drepturilor omului
-se bazeaza pe izovare formale conventionale- sunt de 2 categorii:
a.instrumente cu vocatie universala
-isi are originea in activitatea ONU si a institutiilor sale specializate
-este manifestata prin declaratia universala
b.instrumente regionale
-pleaca de la premisa existentei unei omogenitati statale superioare la nivel regional

Exista 3 generatii de drepturi:
a.prima generatie de drepturi:
-cuprinde drepturi civile si politice
-persoana fizica este garantata impotriva statului------statul are obligatia de a nu stanjeni
exercitiul lor

Diferenta intre dr fundamental si dr subiectiv
a.dr subiectiv sunt in principiu revocabile statele au ca domeniu rezervat reglementarea lor

b.dr.fundamental sunt drepturi inerente fiintei umane, sunt irevocabile ---statul isi angajeaza
responsabilitatea internationala in cazul violarii lor

-marja de apreciere a statului in reglementarea drepturilor este supus unor conditii, sub forma de
standarde juridice:
a.standardul circumstantelor exceptionale
b. standardul necesitatii
c. standardul proportionalitatii
d. standardul non-discriminarii

-aceste standarde sunt veritabile norme de recunoastere

Clauzele derogatorii care autorizeaza un stat sa suspende exercitiul drepturilor fundamentale sunt
aplicabile in urmatoarele situatii:
a.in caz de razboi
b.in cazul unui pericol public exceptional care ameninta viata natiunii

-orice masura derogatorie de la respectarea drepturilor fundamentale trebuie analizata dintr-o
dubla perspectiva: a. al necesitatii; b. al proportionalitatii

B.a doua generatie de drepturi
-intra drepturile economice sociae si culturale
-implica obligatia statului de a face si dreptul corelativ al persoanei la anumite prestatii ale
statului ---sunt numite drepturi creanta

C.a treia generatie de drepturio
45

-sunt numite drepturi de solidaritate
-face parte dreptul la pace, dreptul la dezvoltare, dreptul la un mediu sanatos

Procedurile deschise PF in sistemul universal de protectie
-accesul PF este limitata ex la CEDO

Drepturile minoritatilor
-NU sunt drepturi colective ---reprezinta o categorie speciala de drepturi recunoscute in scopul
mentinerii identitatii populatiei minoritare
-aceste drepturi sunt protejate in exercitarea lor individuala si nu colectiva

Minoritate = o colectivitate de persoane care traieste intr-o anumita tara sau intr-o anumita
localitate, care are o rasa, religie, limba si traditii proprii si care este unita prin identitatea acestei
rase, religii, limbi si acestor traditii intr-un sentiment de solidaritate in scopul mentinerii cultului,
asigurarii instruirii si educatiei copiilor conform spiritului rasei lor si in scopul de a se intrajutora

Regimul juridic al strainilor
-este deopotriva cutumiar cat si conventional
-implica competentele teritoriale si personale ale statului care decurg din suveranitate ----sunt
drepturi opozabile erga omnes

Drepturi cutumiare a consacrat 2 norme de baza pentru regimul juridic al strainilor:
a.statul pe teritoriul caruia se afla strainul are obligatia de a-i proteja persoana, interesele si
proprietatea, prin masuri preventive sau represive
b.statul pe teritoriul caruia se afla strainul nu ii poate impune acestuia comportamente contrare
obligatiilor lui de fidelitate fata de propriul stat sau prestatii care nu au legaturi cu activitatile
prestate sau bunurile detinute pe teritoriul sau

-se impune un tratament egal intre cel aplicat strainului si cel al nationalilor

Denegare de justitie = cand se refuza judecarea, cand se intarzie nejustificat sau este
obstructionat accesul la tribunale, cand se manifesta deficiente grave in administrarea procesului
de fond sau a caii de atac sau incapacitatea de a furniza acele garantii care sunt considerate in
general ca indispensabile unei bune administrari a justitiei sau cand exista o sentinta in mod
manifest injusta

Refugiatii, apatrizii si lucratorii migranti
Refugiat = desemneaz persoana care a parasit teritoriul statului sau de origine, se gaseste pe
teritoriul unui stat de refugiu si refuza sa se reintoarca in statul de origine
-motivele refugiului = persecutie rasiala, religioasa sau nationala, apartenenta sociala, opinii
politice
Persoanele deplasate = cele care au fost constranse sa paraseasca teritoriul national datorita
razboiului sau catastrofelor naturale

46

-se elimina in acest caz caracterul penal al intrarii ilegale a refugiatului in tara de refugiu,
limiteaza facultatea statului de refugiu de a-l expulza si interzice expulzarea refugiatului
amenintat cu pierderea vietii sau privarea de libertate in tara de origine
----se exclud din aceasta categorie criminalii internationali

Refugiatii se bucura de un regim juridic national pe teritoriul statului de refugiu

Apatrizi
=straini care nu poseda nici o nationalitate

Organizatiile nonguvernamentale si societatile transnationale
-NU sunt subiecte de drept
-ambele sunt asocieri private care poseda nationalitatea unui stat insa desfasoara activitati pe
teritoriul mai multor state

Societatea transnationala
-are o singura nationalitate ---actioneaza ca si grupuri de societati
-are un patrimoniu propriu si personalitatea juridica a statului pe teritoriul caruia se afla

Investitiile straine si tratamentul investitorilor
Investitiile straine = transferuri de fonduri sau echipamente dintr-un stat in altul, efectuate de
rezidenti straini, in scopul exploatarii comerciale sub controlul lor
-se bazeaza pe norme cutumiare

Capitolul 8 Raspunderea internationala
-raspunderea se aplica statelor dar si OI in calitatea lor de subiecte derivate
-termenul de raspundere a statului desemneaza raspunderea statului pentru comportamentele
ilicite care il lezau pe straini
---reflecta caracterul descentralizat al sistemului international
-violarea ordinii juridice internationale de catre un stat da nastere obligatiei de reparare care
consta in general in restabilirea ordinii juridice tulburate

Raspunderea presupune:
a.un fapt ilicit, adica un act contrar dreptului international
b.o relatie intre faptul material si un subiect de drept international determinat, in virtutea caruia
actul poate fi imputat subiectului de drept

-raspunderea este guvernat de norme de tip ius dispozitivum

Conditiile responsabilitatii. Faptul international ilicit
Fapt ilicit = orice comportament antijuridic, actiuni sau omisiuni, contrar obligatiilor care decurg
din norme conventionale, cutumiare sau principii generale de drept recunoscute de natiunile
civilizate
-calificarea unui fapt ca ilicit international apartine exclusiv dreptului international
FI ----in dreptul international este IRELEVANTA culpa sau intentia persoanei

47

Prejudiciu NU este o conditie a existentei faptului ilicit
-orice violare a unui angajament international asumat fata de alt stat constituie in sine un
prejudiciu, material sau moral, pentru acel stat ---prejudiciul este simpla violare a angajamentului

Prejudiciul direct = rezulta in mod necesar din actul ilicit ---linia de cauzalitate trebuie sa fie
certa si directa
Prejudiciul imediat = este prejudiciul suferit de stat in sfera propriilor sale interese
Prejudiciul mediat = prejudiciul care ii este atribuit statului ca o consecinta a faptului ca a fost
suferit de unul dintre resortisantii sai

Conditiile responsabilitatii. Imputabilitatea
-raspunderea reclama existenta unui act sau omisiuni care violeaza un drept si exstenta unui
agent
Imputabilitate = motivul pentru care un fapt sau o omisiune sunt atribuite unui agent determinat
FI ----raspunderea este OBIECTIVA ---nu conteaza intentia sau culpa persoanei

Raspunderea statului pentru actele organelor sale
-orice organ de stat poate angaja raspunderea statului
-statul raspunde nu doar pentru ca a edictat o legislatie contrara dreptului international, ci si
pentru omisiunea de a fi introdus in legislatia interna norme conforme angajamentelor sale
internationale
-de asemenea sunt imputabile statului actele si practicile administrative contrare dreptului
international
Practica administrativa ilicita = presupune repetarea actelor in timp si toleranta oficiala
manifestata fata de ele

Raspunderea statelor pentru actele entitatilor abilitate sa exercite prerogativele puterii publice
-sunt imputabile statului comportamentului colectivitatilor publice teritoriale ex, judete,
municipii
-statul raspunde si pentru actele unei societati private in cazul in care societatea a fost investita
cu exercitarea unor functii politienesti
-calificarile din sistemul intern sun irelevante in sistemul juridic international

Raspunderea statelor pentru fapte care nu le sunt imputabile in mod direct
-aceasta ipoteza acopera faptele comise de particulari care in mod direct nu pot fi imputate
statelor decat sub rezerva ca dreptul interantional sa impuna statului obligatia de a le impiedica
-faptele ilicite ale particularilor sunt imputabile statului si in ipoteza in care prin comportamentul
sau le aproba sau si le asuma

Statul NU va raspunde pentru:
a.actele organelor altui stat
b.actele organelor unei OI
c.actele unei miscari insurectionale

imputabilitatea in cazul raspunderii absolute (obiective)
-raspunderea pentru fapta ilicita este de natura obiectiva, exclude culpa sau intentia persoanei
48

-se analizeaza obiect:actiunea sau inactiunea, norma de drept incalcata, prejudiciul

Raspunderea absoluta
-o categorie speciala care poseda o baza juridica conventionala ---lex specialis ---prin care se
stabileste obligatia internationala de a repara anumite prejudicii provocate de anumite acte
internationale ilicite
-esential in acest caz este c prejudiciul trebuie sa fie transfrontalier

Consecintele responsabilitatii
3 categorii de drpturi internationale:
a.autoprotectia self help
-ilicitul are o sanctiune unica si imediata: dreptul de a recurge la sanctiunim care reprezinta
masurile primare de autoprotectie
FI ---scopul masurilor nu este acela de a sanctiona statul care le-a lezat, ci de a inceta ilicitul

b.restituirea
-doua sensuri:
i.restitution in integrum sens strict reprezinta restabilirea situatiei anterioare faptului ilicit
ii. restitution in integrum sens larg stabilirea unei situatii care nu a existat niciodata, situatie pe
care o pretinde dreptul international

c.reparatia
--cand nu este posibila restiturirea, se va aplica reparatia
Reparatie = indemnizarea statului lezat cu un echivalent banesc al prejudiciului suportat


Principiul general este cel al repararii integrale a prejudiciului:
----indemnizatia acordata cu titlu de reparatie trebuie sa acopere: i.damnum emergenes (pierderea
propriu-zisa) si lucrum cessans (castigul nerealizat)

----consecintele juridice ale unui fapt international ilicit NU exonereaza statul responsabil de
obligatia de a exercuta obligatia pe care a violat-o

-in cazul unor prejudicii morale avem satisfactia ca si modalitate de reparare ----prin satisfactie
se repara atingerile aduse onoarei, demnitatii si prestigiului unui stat suveran ---cu titlu de
satisfactii se transmit regrete insotite de scuze si de recunoasterea ilicitului

Circumstante care exclud ilicitul international
-acestea sunt cauze exoneratoare de raspundere ---efectul lor este acela de a neutraliza temporar
obligatia internationala violata.
Acestea sunt:
A.consimtamantul statului lezat
-exclude ilicitul
-consimtamantul trebuie sa fie imputabil statului lezat
Validitatea consimtamantului trebuie sa intruneasca urmatoarele conditii:
a.sa fie exprimata de organele competente sa angajeze statul in plan international
49

b.sa fie liber neviciat
c.sa fie efectiv exprimat nu se poate prezuma
d.sa poata fi stabilit in mod clar
e.sa preceada, sa fie anterior comportamentului care ar putea fi considerat ilicit sau sa fie
eventual concomitent cu acesta
----NU se poate accepta un consimtamant ulterior

B.legitima aparare
-este autorizat doar daca un stat nu poate interveni impotriva altui stat fara autorizarea unui organ
central
-reglementarea conventionala a legitimei aparari este un aspect al centralizarii sistemului juridic
-aceasta forma de autoaparare este posibila in cazul in care statul este amenintat cu un atac armat
-este o exceptie de la principiul interzicerii utilizarii fortei armate ca instrument de politica
externa

Conditiile legitimei aparari:
-a.sa fie imediata;b.imperioasa; c.nu permite alegerea mijloacelor; d.nu lasa timp pentru
deliberare

-se permite in cazul unui atac in desfasurare ---un atac material
-legitima aparare are un caracter preventiv ----ea poate fi un raspuns la un atac indirect
-legitima aparare preventiva preemptive self-defense ---actiunea unilaterala in absenta oricarei
autorizari prealabile, condusa in scopul de a lichida in fasa orice dezvoltare a capacitatii
operationale ale organizatiilor teroriste ---este o reactie impotriva unei amenintari care nu este
nici iminenta si nici directa

FI-----dreptul cutumiar la legitima aparare are caracter de ius cogens si nu poate fi afectat de nici
un tratat
a.legitima aparare impotriva unui atac armat include dreptul de a pregati autoapararea cat si
dreptul de aparare colectiva
b.caracterul rezonabil al actelor de aparare este testul exercitrii licite a dreptului la legitima
aparare

C.Forta majora si cazul fortuit
Forta majora = interventia unuei forte irezistibile sau a unui eveniment neprevazut, in afara
controlului statului si care in circumstantele cazului face materialmente imposibila indeplinirea
obligatiei juridice ---definita de la CDI
Forta majora = pune in evidenta caracterul irezistibil al fortei exterioare
Cazul fortuit = pune in evidenta caracterul imprevizibil
---ambele fac executarea obligatiei imposibila si ambele poseda un caracter involuntar

Pentru ca ele sa fie admisibile trebuie sa indeplineasca urmatoarele conditii:
a.forta irezistibila sau evenimentul neprevazut trebuie sa faca imposibila executarea
-FI---faptul ca o obligatie a devenit prea oneroasa nu poate fi asimilata imposibilitatii
b.trebuie sa existe o relatie cauzala intre evenimente si neexecutarea obligatiei
50

c.evenimentele nu trebuie sa faca parte din categoria celor care ar putea fi imputabile statului
care le invoca ---statul sa nu fi contribuit cu intentie sau din neglijenta la producerea lor
d.statul sa nu isi fi asumat riscul interventiei evenimentului ---aceasta conditie presupune
existenta unui tratat in care asumarea riscului sa fi fost stipulat expres

D.pericolul extrem (distress)
=este definit ca fiind situatia in care autorul actului intr-o situatie de pericol extrem nu are la
indemana un alt mod rezonabil de a-si salva propria viata sau viata persoanelor aflate in grija sa
-singura maniera in care organul statal poate actiona in situatia de pericol extrem este maniera
contrara dreptului international
-in cazul pericolului extrem comportamentul ilicit este intentionat, insa aceasta alegere este
facuta pentru a evita o consecinta a unui pericol

Pericolul extrem este inoperant ca si cauza exoneratoare de raspundere daca:
a.situatia de pericol extrem a fost provocata de comportamentul statului care invoca situatia cu
titlu de cauza exoneratoare
b.comportamentul adoptat pentru evitarea pericolului ar putea crea un pericol comparabil sau
superior pericolului care a fost luat in considerare

E.starea de necesitate
=exonereaza de raspundere pentru un act voluntar determinat de un pericol grav
Opereaza doar atunci cand pericolul grav si iminent ameninta:
a.un interes esential al statului, interes care poate fi salvgardat numai prin comportamentul ilicit
adoptat in stare de necesitate SI
b.comportamentul ilicit in stare de necesitate nu afecteaza de o maniera graba un interes vital al
statului fata de care exista obligatia internationala violata

limitare:
-statul care invoca cauza de exonerare nu trebuie sa fi contribuit la aparitia ei
-nu poate opera atunci cand exista un tratat care exclude posibilitate invocarii starii de necesitate
-NU se extinde asupra statelor terte ---nu se poate invoca pentru a justifica protectia intereselor
altuia

FI ---DOAR in cazul legitimei aparari si a contramasurii NU se datoreaza reparatii, deoarece in
aceste situatii se raspunde faptului ilicit al statului care se pretinde victima ----in toate celelalte
cazuri, in principiu cererea de despagubiri este posibila

F.contramasurile legitime
=acestea sunt sanctiuni descentralizate, conform dreptului cutumiar sau sanctiuni centralizate
conform dreptului OI

Capitolul 9 Sanctiunile in dreptul international
-contramasurile = sunt exercitarea legitima a unei sanctiuni ---exclude caracterul ilicit al
raspunderii in dreptul cutumiar

Clasificarea sanctiunilor internationale:
51

a.retorsiuni reactii de raspuns licite, care prezinta un caracter ostil
b.contramasuri represalii care nu implica utilizarea fortei
-reactiile ilicite ale statelor care raspund in mod direct unor acte ilicite
c.represalii armate

FI----fiecare stat apreciaza el insusi propria stiuatie juridica in raport cu alte state ---
autocalificarea = o liberate acordata de dreptul international general statului ofensat impotriva
statului ofensator si este expresia descentralizarii sistemului international
-sanctiunea este legitimata de prezenta actului ilicit care le provoaca

Sanctiunile descentralizate si cele centralizate
A.In cadrul unui sistem descentralizat, sanctiunea are functia: a.reparatorie, b.punitiva,
c.preventiva
-sanctiunile descentralizate sunt in sine acte internationale ilicite iar sanctiunile autorizate de
Consiliul de Securitate sunt acte licite

B.in cazul sistemului centralizat, ex,OI, organizatia isi sanctioneaza membrii ---OI este cea care
califica in mod autonom violarea dreptului international sau faptul ilicit si este investit cu dreptul
de control al aplicarii sanctiunilor

Sanctiunile descentralizate
A.retorsiunea
=consta intr-o reactie la actiunea inamicala, ilicita sau licita, a unui stat printr-un act inamical
care este insa per se un act licit ex, declararea unui diplomat ca persona non grata este o masura
de reactie licita
-prezinta un caracter de reciprocitate --- tinde sa lezeze un interes identic si de valoare egala

Masurile care pot fi luate de catre un stat cu titlu de retorsiune:
a.adoptarea unor masuri vexatorii fara de resortisantii statului ex, expulzarea, rechemarea
diplomatilor acreditati in statul ofensator, ruperea relatiilor diplomatice
b.aplicarea unor penalizari economice
c.instituirea embargoului comercial total sau partial
d.refuzul unui stat de a participa la anumite activitati pentru a protesta impotriva statului gazda

B.represaliile
Sunt de 2 categorii:
a.represalii care nu implica utilizarea fortei
b.represalii armate

represalii = un act de justitie proprie a statului lezat, act de raspuns, dupa ce somatia a ramas fara
ecou, la un act contrar dreptului international al statului ofensator
-au ca efect suspendarea momentana, in raporturile dintre cele doua state a respectarii unor
anumite reguli de drept international ---ele sunt limitate prin normele de umanitate si de regulile
de buna credinta, aplicabile raporturilor interstatale

Represaliile implica o interventie limitata in sfera de interese ale statului;
52

Razboiul = presupune o interventie nelimitata; implica negarea radicala a personalitatii
adversarului si a intregii sfere juridice pe care o poseda pe timp de pace

Regimul juridic al sanctiunilor
Regim juridic = o serie de conditii de liceitate care opereaza indistinct, atat in cazul sanctiunilor
descentralizate cat si a celor centralizate
Conditiile obligatorii ale sanctiunii:
a.sanctiunile trebuie indreptate impotriva statului responsabil
b. sanctiunile trebuie precedate de o somatie fara raspuns
c. sanctiunile trebuie sa fie necesare
d. sanctiunile trebuie sa fie proportionale

-sunt conditi cumulative ---prin acestea se urmareste scopul primar al limitarii mijloacelor de
reactie ale statelor suverane la un fapt international ilicit

-proportionalitatea --- implica mentinerea unui raport echitabil sau rezonabil intre gravitatea
ilicitului comis si natura sau caracterul actiunilor de raspuns sau de autoprotectie ale statului
lezat

-la somatie fara raspuns, lipsa raspunsului trebuie sa se datoreze conduitei statului care lezeaza si
nu ca un raspuns la o somatie care impune o reparatie exorbitanta a prejudiciului solicitat prin
somatie

Sanctiuni centralizate
Dreptul coexistentei
-implica provocarea unor daune,

Dreptul cooperarii (OI este fondat pe cautarea beneficiului comun)
-implica violarea normelore dreptului cooperarii dar care sunt doar privative de avantaje
Ex, privarea de caliatea de membru

Sanctiuni cenralizate care impun masuri coercitive
-FI----sanctiunile centralizate pe care le adopta Consiliul de securitate au un caracter de
embargou
-embargou poate produce efecte negative cum ar fi cresterea contrabandei si a criminalitatii in
zonele frontierei

Formele embargoului:
-intreruperea completa sau partiala a relatiilor economice si intreruperea comunicatiilor, ruperea
relatiilor diplomatice
Consiliul de securitate emite o recomandare obligatorie statelor de a impune embargoul fata de
statul care a lezat dreptul international ---poate fi impus doar de Consiliul de securitate
FI---sanctiunea este centralizata dar executarea este descentralizata

Capitolul 10 Relatiile diplomatice si consulare
53

-normele juridice care privesc relatiile diplomatice si consulare sunt norme cutumiare care au
fost codificate
-atat stabilirea relatiilor diplomatice cat si dreptul de legatie apartin dreptului discretionar al
statului ---sunt acte discretionare

Agentii diplomatici
=cuprinde seful misiunii si personalul diplomatic al misiunii
-seful misiunii este acreditat de statul unde se doreste crearea relatiei diplomatice prin
solicitrarea unei cereri de agrement din partea statului ----refuzul agrementului NU se motiveaza
---in caz refuz se trimite o noua cerere de agremen cu privire la o alta persoana

Acreditarea multipla = acelasi sef de misiune este acreditat in mai multe state, are resedinta in
unul dintre ele iar celelalte misiuni sunt conduse de un insarcinat in afaceri ad interim
Reprezentarea comuna = mai multe state acrediteaza aceeasi persoana intr-un stat tert ---dar
totusi in aceasta ipoteza acreditarea ramane una individuala si nu colectiva

Statutul agentilor diplomatici exista 4 clase de agenti:
a.ambasadori si nunti
b.trimisi extraordinari, ministri plenipotentiari si inter-nuntii
c.ministri rezidenti
d.insarcinati cu afaceri permanente sau temporari

misiunea diplomatica permanenta. Functii si imunitati
functiile misiunii diplomatice:
a.reprezentarea statului acreditant pe langa statul acreditar
b.protejarea intereselor statului acreditant si a nationalilor sai in statul acreditar
c.angajarea de negocieri cu guvernul statului acreditar
d.conducerea prin mijloace licite a unei activitati de informare in beneficiul statului acreditant
care are ca obiect situatia generala si evenimentele din statul acreditar
e.promovarea unor relatii amicale si dezvoltarea relatiilor economice, culturale, stiintifice intre
cele doua state

imunitate diplomatica
=implica un ansamblu de privilegii si de imunitati care pot fi comod grupate in 2 categorii:
imunitati in rem si in personam
-imunitatea se aplica in baza fictiunii juridice a extrateriorialitatii = se considera ca in exercitarea
misiunii, agentul diplomatic nu a parasit propriul sau stat, iar localurile ambasadei si resedinta
ambasadorului fac parte din teritoriul statului acreditant
-fundamentul functional al imunitatii = imunitatile si privilegiile sunt circumscrise scopului
realizarii eficiente a functiilor diplomatice, ceea ce implica faptul ca scopul lor nu este in nici un
caz acela de a acorda beneficii exorbitante indivizilor

Azilul diplomatic = nationalii statului acreditar care sunt victimele persecutiei politice sau sunt
acuzati de infractiuni politice se pot refugia oe teritoriul unei ambasade unde sunt la adapost in
mod efectiv fata de activitatile statului acreditar

54

Categoria imunitatilor si privilegiilor in rem:
a.libertatea comunicatiilor oficiale
-inviolabilitatea valizei diplomatice
b.inviolabilitatea localurilor misiunilor diplomatice
-interdictia ca aceste locuri sa faca obiectul unor perchezitii sau a unui alt fel de control
-inviolabilitatea bunurilor mobile, a arhivelor si a documentelor

Imunitatile si privilegiile agentilor diplomatici
-agentilor diplomatici li se garanteaza inviolabilitatea in personam ----nu pot fi supusi unor
restrictii care sa le stinghereasca libertatea de circulatie, nu pot fi judecati, nu pot fi arestati sau
plasati in stare de detentie

Imunitatea de jurisdictie
3 perspective:
A.intinderea imunitatilor rationae personae
-se bucura de o imunitate de jurisdictie completa agentii diplomatici dar si membrii de familie
sub rezerva existentei menajului comun si sub rezerva de a nu fi cetatenii statului acreditar
-membrii personalului au doar o imunitate incompleta

B. intinderea imunitatilor rationae materie
-exista o imunitate absoluta in materie penala, indiferent daca agentul diplomatic se afla sau nu
in exercitarea functiei sale

In schimb, imunitatea nu opereaza in materie civila si administrativa in urmatorele situatii:
a.intr-un proces care se refera la un imobil pe are agentul nu-l poseda in contul statului acreditant
ci in contul sau personal
b.in actiunile succesorale particulare ale agentului mostenitor, legatar, administrator sau executor
testamentar
c.in actiunile care privesc activitati comerciale sau desfasurate in cadrul profesiunilor liberale,
activitati exercitate de agent in statul acreditar fara legatura cu functiile sale oficiale

imunitatea de jurisdictie este dublata de imunitatea de exercitiu
=doar statul acreditant, nu si agentul diplomatic, poate renunta la imunitatea de jurisdictie ---
renuntarea trebuie sa fie expresa
-agentul diplomatic,in baza imunitatii de jurisdictie, nu poate fi obligat sa depuna marturie in fata
organelor statului acreditar

C. intinderea imunitatilor rationae temporis
-imunitatea dureaza doar atat cat timp dureaza functia diplomatica

Imunitatile = sunt inerente functiei diplomatice
Privilegiile = sunt avantaje a caror absenta nu ar face impracticabila functia diplomatica ex,
privilegii de ordin fiscal

Agentii consulari
55

=inglobeaza intregul personal insarcinat cu o misiune consulara sau care indeplineste functii
consulare ---este consacrat prin drept cutumiar

Clasificarea sefilor de misiuni:
a.consuli generali
b.consuli
c.viceconsuli
d.agenti consulari

FI---agentii consulari pot fi si nationali ai statului de resedinta, a statului unde se va exercita
functia consulara
Exista 2 categorii de agenti consulari:
a.functionari consulari de cariera
b.functionari consulari onorifici ---acestia pot fi nationali ai statului de resedinta

-numirea sefilor de post consular se face printr-un act numit patenta consulara ---admiterea se
face printr-un act numit exequator, o autorizare pe care o da in mod discretionar statul de
resedinta ---refuzul nu trebuie motivat refuzul este un drept ius strictum ---este necesara ca si
formalitate doar notificarea numirii
-FI----NU se aplica in cazul consulilor regimul privilegiilor si a imunitatilor diplomatice

Institutia consulara
-relatiile consulare au un caracter esential administrativ ---stabilirea lor este independenta de
stabilirea relatiilor diplomatice
-ea este consensuala ---reflecta dreptul cooperarii

Functiile consulare
-a.protejarea si apararea intereselor statului trimitator si in special interesele cetanteilor sai in
statul de resedinta
b.eliberarea pasapoartelor si a titlurilor de calatorie, vize sau alte documente pentru cetatenii
statului trimitator
c.exercitarea activitatilor notariale si prestarea unor servicii de stare civila sau a altor servicii
administrative in favoarea cetatenilor statului trimitator
d.transmiterea actelor judiciare si extrajudiciare, efectuarea comisiilor rogatorii
e.asistarea navelor sau aeronavelor inmatriculate in statul trimitator

imunitati si privilegii consulare
-conventia asimileaza statutul consulilor statututlui diplomatilor
-functia consulara exclude reprezentarea politica
-sunt inviolabile doar acele imobile care sunt folosite exclusiv pentru activitatile consulare
-valiza consulara beneficiaza de o protectie incompleta, resendinta sefului postului nu este
inviolabil, functionarul consular poate fi arestat sau retinut

-imunitatea de jurisdictie este limitata strict la actele indeplinite in exercitarea stricta a functiilor
consulare

56

Capitolul 11 Contenciosul international
-sistemul international este unul descentralizat
-diferend = atuci cand se exteriorizeaza o pretentie a unui subiect de drept la care reactia unui alt
subiect consta in rezistent sau refuz
Diferendul poate fi solutionata prin: a.procedura judiciara si procedura politica
Remediul pe care le ofera:
a.procedura judiciara (arbitraj sau jurisdictie permanenta)
-se bazeaza pe norme juridice, se atinge scopul de a stabili raportul juridic si responsabilitatea
b.procedura politica (negociere, bune oficii, mediere, ancheta internationala, conciliere)
-se atinge scopul de a solutiona diferendul conform circumstantelor care sunt apreciate ca fiind
cele mai oportune pentru o solutie mutual acceptabila

Reglementarea politica a diferendelor: negocierea, bunele oficii, medierea si concilierea
A.negocierea
-o procedura de solutionare a diferendelor pe calea discutiilor dintre cele 2 parti situate pe pozitii
adverse
-se realizeaza prin intermediul reprezentantilor oficiali ai partilor, fie la initiativa lor fie ca
rezultat al interventiei unui tert
Obiective:
a.confirmarea unui anumit tip de status quo, prin reinnoirea acordurilor existente
b.normalizarea, in scopul de a pune capat unei situatii nefiresti printr-un act juridic
c.redistribuirea, prin care un subiect de drept cedeaza un teritoriu sau renunta la un alt drept
pentru a evita o eventuala pierdere mai importanta
d.modificarea unei situatii care se apropie de un nivel de criza, de o maniera care sa conduca la
un rezultat profitabil pentru toate partile implicate
e.realizarea unui efect imdirect sau periferic, statul angajat in negocieri doreste sa demonstreze
buna sa credinta sa calmeze opinia publica, sa pastreze contractul cu adversarul pentru a-l
mentine in cadrul amiabil de reglementare

---negocierea este un mijloc elementar si preliminar de solutionare a diferendelor
-obligatia de negociere este una de mijloace ---nu implica obligatia de a ajunge la o rezolvare
concreta a diferendului ---implica obligatia de a negocia efectiv
-daca partile au prevazut intr-un tratat obligatia negocierii prealabile utilizarii unor mijloce
jurisdictionale de reglementare a diferendului ---in acest caz lipsa epuizarii negocierii este o
conditie de procedura a accesulului la o instanta de arbitraj sau de ad-hoc
---se aplica principiul bunei credinte pe parcursul negocierii

FI---in dreptul international opereaza principiul general al epuizarii prealabile a negocierii ----
daca partile nu au negociat, li se blocheaza accesul la justitie pana nu realizeaza etapa negocierii,
fiind considerata cererea de chemare in judecata ca fiind prematura
-aceasta obligatie a negocierii trebuie sa fie prevazuta intr-un tratat

B.bunele oficii
=interventia unuia sau a mai multor state care se afla in raporturi bune cu partile la diferend, dar
care nu propun in mod direct un mod de solutionare ---statul tert are un rol impersonal, este un
simplu intermediar care este abilitat sa conduca doar partile la diferend spre o solutie negociata
57

C.Medierea
=consta in actiunea tertului de a pune in contact actorii diferendului
-mediatorul propune preliminariile sau bazele negocierii si intervine in negociere ori de cate ori
este cazul, pentru a apropia pozitiile divergente
-mediatorul nu impune el insusi o solutie pentru rezolvarea diferendului

D.concilierea
-in aceasta situatie diferendul este examinat de un organ care face partilor propuneri si le ofera
solutii concrete pentru stingerea diferendului
-presupune intotdeauna un angajament conventional

Rolul anchetei internationale
-nu serveste solutionarii diferendelor ci serveste punerii in opera a mecanismelor de sanctiuni de
care dispune Consiliul de securitate
-consiliile de ancheta au ca si unic scop stabilirea materialitatii faptelor
-ancheta este facultativa deoarece raportul anchetei nu este obligatorie ---are un caracter
confidential

Reglementarea jurisdictionala. Arbitrajul international
Arbitrajul = un mod de solutionare a unui diferend, solicitand unui tert sa procedeze la transarea
lui printr-o decizie obligatorie
-caracterul obligatoriu al sentintei arbitrale deriva din acordul partilor la diferend, care poate fi
un acord autonom, realizat in vederea solutionarii diferendului sau un acord inserat in continutul
unui alt tratat
Obligatia de a supune diferendul arbitrajului poate avea 3 surse:
a.compromisul
=un act, tratat, incheiat dupa nasterea litigiului si in care partile stabilesc obiectul diferendului,
modul in care vor fi desemnati arbitrii, normele de procedura aplicabile si stipuleaza
angajamentul ferm de a executa sentinta
b.clauza compromisorie
-un angajament inserat intr-un tratat care are un alt obiect si prin care partile stabilesc sa rezolve
in viitor diferendele care ar putea rezulta din interpretarea sau aplicarea tratatului
c.tratat general de arbitraj
-prin care partile decis sa supuna unui arbitraj institutionalizat diferendele care ar putea surveni
intr-o materie internationala determinata

FI----tribunalul arbitral este un organ care se instituie ad hoc (anume pentru) pentru solutionarea
unui singur diferend
Nu se pot solutiona pe calea diferendului aspecte legate de onoare, interese vitale sau
independenta statului, diferendele politice sau chestiunile care tin de domeniul rezervat al
statului ----limitarea arbitrajului sunt clauze potestative

Daca partile nu dispune asupra modului de solutionare a diferendului prin arbitraj, atunci se va
lua in considerare prevederile de lege lata ----partile daca doresc pot autoriza tribunalul sa
solutioneze cauza in baza principiului ex aequo et bono, fie cu titlu supletiv fie cu titlu exclusiv
-este guvernata de ius dispozitivum
58

FI---sentinta arbitrala este definitiva si obligatorie ---dar nu este executorie ---dar neexecutarea
unei sentinte valide atrage responsabilitatea statului deoarece intra in sfera ilicitului international
-arbitrajul are o baza conventionala

Reglementarea jurisdictionala. Curtea Internationala de Justitie
-este organul principal al ONU, statului ei face parte din carta ONU iar membrii ONU au acces
automat la jurisdictie
-accesul este admis in anumite conditii si statelor care nu sunt membri ai organizatiei
-este un organ autonom dar nu si centrala deoarece nu are o jurisdictie generala si obligatorie
-in interiorul sau se aplica regula repartizarii geografice echitabile folosita pentru desemnarea
membrilor organelor interguvernamentale ONU

Judecatorii alesi trebuie sa indeplineasca urmatoarele conditii:
a.persoanele sa se bucure de inalta reputatie morala ---conditii subiective
b.persoanele sa reuneasca conditiile care i-ar face eligibili in sistemele de drept intern pe care le
reprezinta, pentru cele mai inalte functii judicaire ----se bazeaza pe criterii obiective
c.ca persoanele sa fie jurisconsulti care poseda o competenta recunoscuta in materia dr
international ----conditii subiective

-alegerea judecatorilor apartine Adunarii Generale si Consiliului de Securitate
FI-in afara judecatorilor permanenti mai functioneaza in anumite circumstante si judecatori ad-
hoc ----judecatorul ad hoc este cel care este desemnat de catre una dintre parti, iar misiunea sa
inceteaza la terminarea afacerii pentru judecarea caruia a fost desemnat -----poate fi desemnat in
2 situatii:
a.un stat care este parte la procedura nu poseda un judecator national printre judecatorii
permanenti
b.nici un stat parte la procedura nu poseda un judecator permanent
---FI ---se pot institui cel mult 2 judecatori ad-hoc, unul pentru fiecare parte


Curtea are 2 functii:
a.functia contencioasa
-este limitat ratione personae la state ---fie statele parti la Statut fie state non membre ONU, in
anumite conditii
-rationae materie statutul CIJ a limitat contenciosul la litigiile juridice = litigii in care partile isi
contesta reciproc un drept ---implica o calificare subiectiva si caracterul potestativ al
angajamentului de a accepta jurisdictia obligatorie a curtii
Obiectul litigiului poate fi:
a.interpretarea unui tratat
b.orice chestiune de drept international
c.existenta oricarui fapt care daca ar fi stabilit ar constitui o violare a unei obligatii internationale
d.natura sau intinderea reparatiilor datorate pentru incalcarea unui angajament international

FI----jurisdictia curtii este una facultativa ---partile vor redacta un compromis care este actul de
sesizare a curtii, din care rezulta acordul partilor de a supune diferendul Curtii ---este o
competenta a posteriori, dupa aparitia conflictului
59

-partile pot preciza dreptul aplicabil
-partile pot stabili competenta curtii si a priori survenirii conflictului prin acceptarea clauzei
facultative de jurisdictie obligatorie in favoarea curtii ----este facultativa pentru ca statele pot sau
nu sa emita declaratia de acceptare a jurisdictiei Curtii, dar este obligatorie deoarece prin efectul
declaratiei statul este obligt sa supuna curtii orice diferend care apare in relatiile cu un alt stat
care a emis o declaratie similara ----jurisdictia obligatorie este dominata de dreptul reciprocitatii

Efectivitatea clauzei faculative este relativizata din urmatoarele motive:
a.declaratia poate fi limitata in timp
b.declaratia poate fi subordonata unor conditii de reciprocitate
c.declaratia poate fi acompaniata de rezerve
d.declaratia este guvernata de principiul reciprocitatii

rezerva connely
=exclude din competenta materiala a curtii diferendele care privesc domenii care apartin in mod
esential competentei materiale a statului
-are 2 efecte:
a.permite calificarea subiectiva a domeniului rezervat (autocalificarea) in favoarea statului
b.priveaza curtea de dreptul de a-si stabili propria competenta
-are un caracter potestativ
-nulitatea rezervei atrage nulitatea declaratiei de acceptare a jurisdictiei obligatorii a curtii ---se
va mentine lipsa competentei materiale a curtii in baza motivului absentei declaratiei de
acceptare
-conform principiului reciprocitatii, adversarii din proces care nu au formulat o asemenea rezerva
pot opune statului care o formuleaza ----faptul ca una dintre parti nu a facut o declaratie de
acceptare a jurisprudentei obligatorii a curtii va atrage lipsa de competenta a curtii, chiar daca
cealalta parte a facut o asemenea declaratie

Procedura in fata curtii este una scrisa si confidentiala ---dar procedura orala este publica
-exceptiile prelimiare trebuie facute in limine litis, adica pana la prima zi de infatisare a partilor

B.functia consultativa a curtii
=consta in competenta atribuita Crtii de a emite, la cererea unor organe determinate ale ONU,
opinii asupra unor chestiuni juridice
-avizul consultativ NU are nici o forta juridica obligatorie ---curtea decide in mod discretionar
daca da curs cererii de aviz sau nu

Conditiile pentru a putea emite un aviz consultativ
a.rationae personae sa existe o cerere a organelor care poseda locus standi
DOAR Consiliul de Securitate si Adunarea generala au competenta de a sesiza direct curtea cu o
cerere de aviz

b.rationae materiae sa existe chestiunea juridica asupra careia sa se pronunte curtea
c.rationae materiae chestiunea juridica sa fie plasata in cadrul activitatii organului sau
organizatiei solicitante
60

-in cazul competentei materiale trebuie verificata daca se respecta sau nu principiul specialitatii -
--organul este limitat material la chestiunile juridice care intra in campul sau de activitate
FI----curtea trebuie sa declare inadmisibila o cerere de aviz consultativ prin care un organ
intervine in campul de competente al altui organ

FI---curtea analizeaza oportunitatea emiterii unui aviz ---nu trebuie transata prin intermediul
avizului consultativ un diferend actula intre state atunci cand prin raspunsul la intrebare ar fi
transat in mod efectiv diferendul

Hotarare declaratorie = o hotarare destinata sa faca ca o situatie de drept sa fie recunoscuta o data
pentru totdeauna si sa posede un efect obligatoriu intre parti, astfel ca situatia juridica fixata sa
nu mai poata fi pusa in discutie sub aspectul consecintelor juridica care decurg din ea
FI----hotararea declaratorie este obligatorie su NU poate fi solicitata decat de state

Sentinta internationala
=este actul unilateral de natura jurisdictionala care transeaza definitiv si obligatoriu un diferend
international
-formal sentinta are o structura bipartita:o parte descriptiva si o parte normativa numit dispozitiv
----dispozitivul se bucura de autoritate de lucru judecat
-ca act unilateral, sentinta poate fi atacata cu nulitatea
Motivul pentru care o sentinta poate fi considerata nula:
a.daca tribunalul a comis in exces de putere ultra vires
b.daca s-a stabilit ca un membru al tribunalului a fost corupt
c.daca s-a stabilit nulitatea compromisului sau a clauzei arbitrale, nulitate care isi extinde
efectele asupra sentintei
d.daca au fost violate norme fundamentale de procedura sau lipseste motivarea

----in dreptul internat accentul cade pe justificarea solutiei
-decizia curtii nu este obligatorie decat pentru partile din litigiu
FI---sentintele sunt obligatorii dar nu sunt executorii ---de regula statele executa cu buna credinta
obligatiile care le revin conform sentintei

Jurisdictii internationale speciale
Exista jurisdictii speciale cu vocatie universala ---ex,tribunalul marii
Ratione personae state, pf, PJ
Rationae materiae - tribunalul marii are o competenta obligatorie doar in litigiile care decurg
din activitatile de exploatare, de exploatare miniera si alte activitati conexe desfasurate in zona
-FI---orice alte litigii in materia dreptului marii este facultativa si poate fi partajata cu CIJ

Capitolul 12 Sistemul natiunilor unite
ONU organizatia politica universala
-centralizarea ONU acopera o singura materie ---mentinerea pacii si securitatii internationale
-este un continuator al natiunilor unite ---si acesta a avut ca si scop mentinerea pacii si securitatii
internationale
Asemanari intre NU si ONU:
a.actele institutive au fost tratate internationale au o baza conventionala ius aequum
61

b.competentele normative ca si cele executive depind de votul unanim al celor mai puternici
membri
c.ambele au un caracter universal
d.ambele au fost proiectate cu titlu permanent
e.nivelul de integrare este international si nu supranational
f.ambele sunt dotate cu competente functionale vaste

-pe langa acestea ONU are alte 3 functii:
a.respectul drepturilor fundamentale ale persoanei umane
b.respectul dreptului international si al dreptatii
c.promovarea progresului social general intr-un climat de libertate
d.scopul fundamental de a institui un nou sistem de securitate colectiva

---carta ONU are un set de norme constitutionale ---considerate ca fiind principii fundamentale
de drept international

Principiile constitutionale ale Cartei
1.principiul fondator al egalitatii suverane
-un principiu fondator consacra un acord universal de legitimare a statului suveran ca unitate
de baza
Cele patru elemente implicate in notiunea de egalitate suverana:
a.egalitatea juridica a statelor
b.faptul ca fiecare stat poseda drepturi inerente egalitatii suverane
c.faptul ca trebuie respectata integritatea teritoriala a statelor
d.faptul ca statele trebuie sa-si indeplineasca cu loialitate obligatiile fata de organizatie si cu
buna credinta celelalte obligatii internationale

egalitatea juridica intre state presupune reciprocitatea stricta a drepturilor si obligatiilor
conform dreptului international cutumiar si a principiilor generale de drept recunoscute de
natiunile civilizate si o libertate egala in toate materiile nereglementate de dreptul international
---statele se bucura de personalitate internationala deplina si de calitate de subiect direct sau
imediat ale dreptului international
-efectele egalitatii suverane se concretizeaza prin regula egalitatii votului si prin regula
unanimitatii

B.principiul indeplinirii cu buna credinta a obligatiilor asumate prin carta
-principiul are semnificaia unui angajament solemn al membrilor organizaiei fata de finalitatea
comuna
-organizatia depinde considerabil de atitudinea pe care o au statele in cadrul organelor politice

C.principiul reglementarii diferendelor prin mijloace pasnice
-Consiliul securitatii are dreptul de a interveni pentru a suplini pasivitatea partilor in solutionarea
unui diferend cand acesta este un diferend prelungit sau cand acesta poate ameninta mentinerea
pacii si securitatii internationale
62

-este un corolar al interdictiei utilizarii fortei in scopul transarii diferendelor---adauga obligatia
negativa de a se abtine de la utilizarea fortei, in scopul de a sustine efectivitatea ei, o obligatie
pozitivia generala pentru partile la un diferend international
-a respecta primatul negocierii este un mod de a afirma executarea cu buna credinta a obligatiilor
asumate prin carta

D.interzicerea utilizarii fortei i a amenintarii cu forta
-este un principiu obligatoriu pentru sistemul de securitate colectiv care organizeaza in mod
centralizat mentinerea pacii si securitatii interantionale
-acest principiu NU este o norma de tip ius strictim ---campul de apliacre este limitat in mod
expres de catre Carta:
i.prima limitare o preprezinta liceitatea legitimei aparari individuale sau colective
ii.a doua limitare este autorizarea folosirii forei

-liceitatea sau iliceitatea unor acte de razboi, altele decat cele admise de carta nu poate fi
determinata decat in concreto ----interventia armata in scop umanitar este o utilizare licita a fortei
(ex factis ius oritur)

E.principiul asistentei colective
-este expresia unui drept al coordonarii limitate ----toti membrii ai organizatiei ii datoreaza
sprijin in toate actiunile preventive sau coercitive indreptate de organizatiei impotriva unui stat
-principiul include 2 obligatii distincte:1.o obligatie pozitiva de a acorda deplina asistenta
organizatiei, o obligatie din categoria ius aequum; 2.o obligatie negativa, de a se abtine de la a
acorda sprijin statului care face obiectul actiunii organizatiei (aceasta nu are o valoare de jus
strictum)

Orgabele principale. Consiliul de Securitate
-organul principal investit cu cele mai ample competente de decizie ---reprezinta cel mai inalt
grad de centralizare juridica in sistemul universal
-este un organ restrans, capabil sa desfasoare o activitate permanenta
-structura sa combina dou tipuri de puteri: dreptul puterii si dreptul reciprocitatii ---exista 2
categorii de membrii: a.membrii permanenti si b.membrii nepermanenti
FI ---votul pozitiv este egal intre membrii, indiferent de calitatea lor, in baza principiului
reciprocitatii; dar votul negativ nu este egal, votul negativ al membrilor permanenti are o valoare
diferita si aceasta este expresia dreptului puterii ----aceasta putere speciala este numita DREPT
DE VETO ---toate deciziile Consiliului in chestiuni de fond, distincte de chestiunile de
procedura, se adopta valabilcu votul a 9 din cei 15 membrii, iar cele 9 voturi trebuie sa includa
voturile afirmative ale celor 5 membri permanenti!!1

Membri nepermanenti sunt alesi de Adunarea generala pentru un mandat de 2 ani, in
considerarea a 2 criterii:a.contributia la mentinerea pacii si securitatii internationale; i
b.repartizarea geografica echitabila

Competentele Consiliului se clasifica in 2 mari categorii:
a.competente in sub-sistemul organizatiei (in dreptul intern al organizatiei)
63

-statele membre confera Consiliului de Securitate responsabilitatea principala de mentinere a
pacii si a securitatii internationale, iar Consiliul este considerat ca actioneaza in numele lor
-consiliul de securitate are o competenta centralizata ----statele membre au transferat drepturi
suverane consiliului, iar acesta le exercita in mod suveran
FI ---competentele consiliului in materia centralizata sunt competente discretionare
Consiliul are competente speciale cu o dubla natura:
i.competente de calificare
-consiliul califica suveran existenta sau inexistenta unei amenintari la adresa pacii si securitatii si
decide suveran modul de actiune

ii.competente de actiune
-consiliul poate institui normel obligatorii care au trasaturile normelor centrale dintr-un sistem
juridic ierarhic:a.au forta juridica superioara tuturor celorlalte norme; b.se aplica tuturor
subiectelor de drept din sistem; c.asemenea actelor de guvernamat din dreptul intern, normele
imperative ale consiliului nu sunt justitiabile

b.competente in sistemul dreptului international

Adunarea Generala
-este organul plenar al organizatiei ----structura sa reflecta principiul reciprocitatii---fiecare stat
dispune de un vot in Adunarea generala a ONU
-nu ii confera o superioritate in raport de consiliu ---aceste 2 organe sunt pe acelasi palier
ierarhic---diferenta consta in competentele atribuite prin carta

Competentele Adunarii generale:
a.competente in cadrul sub-sistemului
-poate emite acte obligatorii---aceasta capacitate normativa este exercitata autonom sau impreuna
cu consiliul de securitate, in functie de tipul de competenta interna atribuita de carta
-actele adunarii generale emise pentru a produce efecte in sistemul intern sunt acte unilaterale
lipsite de valoare obligatorie

---competentele externe ale ONU care sunt legate de scopul primar al mentinerii pacii si
securitatii internationale apartin Consiliului de securitate
-voturile exprimate in Adunarea generala nu angajeaza juridic statele membre

b.competente in sistemul international

Secretarul general
-este un organ autonom al ONU, alaturi de Curtea Internationala de justitie ----aceste organe nu
sunt compuse din reprezentantii statului
-secretarul general este numit de Adunarea generala la recomandarea consiliului de securitate ---
marile puteri detin un control de facto al numirilor in functie
Competenta secretarului general:
a.functia de reprezentare
-secretarul angajeaza ONU, care este o persoana juridica in acorduri internationale, o angajeaza
in raporturi contractuale de tip privat care vizeaza diverse bunuri sau servicii, asigura ansamblul
64

comunicatiilor organizatiei, in principal pe cele care implica functia de depozitar al tratatelor
internationale

b.functia de administare
-are o competenta ierarhica exclusiva asupra intregului personal al tuturor organelor ONU ---
aceasta asigura unitatea Secretariatului
-secretarul numeste, promoveaza, sanctioneaza si revoca functionarii care alcatuiesc secretarul
natiunilor unite
-competenta sa este unul de tip executiv ---competenta normativa apartine adunarii generale

c.functia politica
-secretarul indeplineste toate celelalte functii cu care este insarcinat de catre Consiliul de
securitate si de catre Adunarea generala

Secretarul are dreptul de a propune o anumita chestiune pe ordinea de zi, este implicat in
medierea unor diferende, la solicitarea statelor membre sau ca un mandatar al Consiliului de
securitate
-ii revine competenta de conducere a proceselor de restabilire a pacii si de consolidare a pacii
-este un intermediar intre organele principale, institutii si statele membre

Securitatea colectiva si competentele organelor principale
-ONU este un drept derivat care rezulta dintr-o centralizare de tip societar
FI----competenta consiliului de securitate este una exclusiva ---consiliul decide in mod
discretionar daca actioneaza sau nu intr-o anumita situatie data, deoarece doar consiliului si NU
adunarea generala este depozitarul drepturilor suverane cu exercitiul carora a fost mandatat de
membri
FI---Consiliul are o competenta de decizie, iar Adunarea o competenta de recomandare

Cel mai reprezentativ domeniu de actiune bazat pe existenta competentelor implicite este
sistemul de operatiuni de mentinere a pacii ---aceasta denumire generica acopera trei tipuri de
operatiuni:a.operatiuni de mentinere a pacii in sens strict (peace keeping operations),
b.operatiuni de consolidare a pacii (peace building operations) si c.operatiuni coercitive de
impunere a pacii (peace enforcement operations) ---au fost create ca si organe subsidiare
temporare ale natiunilor unite

Operatiuni de mentinere a pacii
-operatiunile de mentinere a pacii se desfasoara pe o baza consensuala, presupun acordul partilor
implicate in conflict, si au caracterul unor masuri de conservare, ceea ce implica faptul ca sunt
operatiuni provizorii
-in practica, fortele de mentinere a pacii pot fi angajate in lupta armata fie pentru ca isi exercita
dreptul la legitima aparare, fie atunci cand consiliul de securitate considera ca situatia strategica
din teren impune transformarea actiunii de mentinere a pacii in actiune coercitiva de impunere a
pacii
-operatiunile de mentinere a pacii, fiind operatiuni bazate pe acordul partilor inplicate in conflict,
trebuie ghidate de impartialitate si obiectivitate ----nu sunt operatiuni coercitive iar fortele de
mentinere a pacii nu se pot implica de nici o maniera in solutionarea conflictului
65

-operatiunile de mentinere a pacii se pot transforma in operatiuni de impunere a pacii
-operatiunea de mentinere a pacii reprezinta un tip de actiune diplomatica caracteristica ONU

Operatiunea de consolidare a pacii
-scopul sau este restaurarea autoritatii publice si reconstructia serviciilor publice

Cheltuieli ale organizatiei
-sunt cele necesare operatiunii de mentinere a pacii
-sunt folosite pentru a pune in opera scopurile declarate ale organizatiei
FI---atunci cand secretarul general al ONU, actionand sub autoritatea consiliului de securitate
sau a adunarii generale contracteaza obligatii pe seama organizatiei, aceastat din urma este
obligata sa le onoreze

Consiliul de securitate are dreptul de a crea organe subsidiare pe care le considera necesare
exercitarii functiilor

Capitolul 13 Razboiul in dreptul international
Notiunea de razboi
-in sens obisnuit: lupta armata intre grupuri sociale sau intre state in scopul de a impune prin
forta adversarului o vointa determinata
-sens juridic: starea sau situatie declansata de o confruntare armata intre doua sau mai multe state
sau printr-o simpla declaratie in acest scop si carora li se aplica un corp de reguli de drept
international distinct de cel aplicat in timp de pace

In sens material, razboiul este definit de prezenta violentei fizice ----violenta poate fi limitata la
un anumit tip de obiective atacate, poate fi limitata in materia mijloacelor (ex, utilizarea anumitor
arme conventionale), si poate fi limtiata spatial (razboaiele locale). ---violenta poate fi nelimitata
in privinta obiectivelor si nelimitata in privina mijloacelor utilizate

In sens formal: este sensul tehnic conform dreptului international cutumiar: razboiul este un
statul juridic care rezulta dintr-o declaratie de razboi ----FI----in sensul formal este improtant
criteriul subiectiv (animus beligendi), insa aceasta nu inseamna ca actele efective de violenta, in
absenta unei declaratii formale de razboi, nu antreneaza regimul juridic al razboiului ----conform
dreptului pozitiv, efectivitatea violentei belice determina regimul juridic si aceasta independent
de existenta sau inexistenta declaratiei formale de razboi

Principala disctinte in materie de razboi este cea intre:
a.ius ad bellum
-este dreptul suveran al statelor de a recurge la razboi

b.ius in bello
-reprezinta complexul de norme de drept pozitiv care reglementeaza comportamentul
beligerantilor si al statelor neutre pe timp de razboi

FI---indiferent de caracterul licit sau ilicit al razboiului, acesta trebuie purtat in conformitate cu
jus in bello
66

Jus ad bellum. Razboiul drept si nedrept
-in dreptul cutumiar, razboiul era considerat, alaturi de represalii, sanctiunea aplicata celor care
violau dreptul international ---este o sanctiune tipica unui sistem descentralizat
-jus ad bellum era considerat un drept discretionar al carui exercitiu era limitat doar de esigenta
declararii formale a razboiului
-in cazul unui stat neutru, pentru ca acesta sa poata folosi legitima aparare sau atunci cand doreau
initierea unui razboi, trebuiau sa renunte la neutralitate

Pactul Ligii Natiunilor
-razboiul este considerat o sanctiune colectiva sau un mijloc de executare a dreptului internationa
-a subordonat razboiul unor exigente de tip procedural ---pactul Briand-Kellog
-partile contractante renunta la razboi ca si modalitate de reglementare a diferendelor
internationale
-dupa pactul de la paris din 1928 ---razboiul nu mai poate fi considerat decat fie o ruptura
criminala a pacii fie un act de legitima aparare, fie un act de politie internationala ---aceasta
abordare este confirmata de Carta ONU
-carta interzice orice act de forta interstatala, notiune mai larga care include razboiul, recunoaste
expres dreptul la legitima aparare si reglementeaza razboiul ca tip de sanctiune colectiva

Jus ad bellum. Razboiul licit si ilicit
-caracterul juridic al razboiului: interdictia generala de a recurge la razboi, care deriva din
interdictia generala de a recurge la forta ---recursul la forta este incompatibil cu principiul
rezolvarii pasnice a diferendelor
-scopul ilicit al razboiului este cel care este folosit ca un instrument de politica externa ---este
razboiul centrat pe interesul national al unui stat, adica razboiul care urmareste scopurile
interesului national

Liceitatea sau iliceitatea unui razboi se analizeaza juridic in raport de scopurile natiunilor unite
FI---se impune o interdictie absoluta a utilizarii fortei si a amenintarii cu forta ca instrument ale
politicii externe, de satisfacere a intereselor nationale ---se interzice in mod absolut razboiul de
agresiune (manifestarea extrema a fortei in relatiile internationale)
---in rest, liceitatea sau iliceitatea unui razboi de tip ofensiv se analizeaza juridic in raport de
faptele generatoare, in raport de obiective care nu pot fi incompativile cu obiectivele ONU si in
raport de o serie de conditii pe care le pretinde dreptul international

Conditii ai razboiului:
a.necesitatea ca faptul generator sa reprezinte o violare grava a dreptului international
b.necesitatea ca datorita urgentei de a preveni prejudiciile sa nu existe mijloace alternative la
razboi ---ex, mijloacele pasnice au fost epuizate, fara rezultat, sa nu exista mijloace pasnice care
in raport de urgenta sa poata fi utilizate
c.obligatia de a utiliza mijloacele de actiune conform principiului proportionalitatii
d.obligatia de a mentine actiunea armata in standardele unei actiuni provizorii

razboaiele sau interventiile armate care pot fi considerate licite sunt de 3 categorii:
A.utilizarea fortei pentru protejarea nationalilor aflati pe teritoriul altui stat
67

-dreptul statului de a utiliza la nevoie mijloace de razboi pentru a-si proteja nationalii expusi in
straintate unor situatii limita provocate de actiunea sau omisiunea ilicita a statului pe al carui
teritoriu se aflau ----este o practica cutumiara
-se refera la dreptul si interesul statului de a proteja resortisantii sai si bunurile lor, drept care
primeaza asupra respectarii suveranitatii teritoriale
Legitima aparare se extinde nu doar la teritoriul de stat, la fortele armate, la navele si la
avioanele expunse unui atac, ci si la protectia nationalilor amenintati cu pierderea vietii, expusi
violentei fizice sau violentei pe care autoritatile locale au scapat-o de sub control.

-principiul suveranitatii recunoscut de carta are o valoare de ius aequum
-dreptul la non ingerinta in drepturile altui stat este o norma de tip jus strictum
-exista dreptul cutumiar al statelor suverane de a se proteja ---self help

B.razboiul umanitar
-are ca scop protejarea persoanelor si populatiilor impotriva actiunilor ilicite ale propriului
guvern sau impotriva celor care sunt consecinta razboaielor civile
Conditii in functie de care trebuie analizata liceitatea unei interventii unilateriale umanitare:
a.cauza dreapta; b.necesitate; c.proportionalitate

C.razboiul autorizat
-este singurul razboi al carui liceitate nu este contestat
-autorizarea este oferita de Consiliul de securitate al ONU impotriva unui stat membru sau
impotriva unui stat tert
-actiunea intreprinsa de ONU care comporta recurgerea la forta armata si o interventie nelimitata
in sfera de interese a unui stat reprezinta un razboi in sensul dreptului international general, chiar
daca este numit operatiune politica ---normele de drept international privind conducerea
razboiului si efectele sale juridice sunt aplicabile ----o particularitate al acestui razboi-sanctiune
este faptul ca nu se poate incheia printr-un tratat de pace, ci doar printr-un act unilateral , o
declaratie a ONU

Jus in bello
-razboiul implica intrarea globala in vigoare a unei serii de norme juridice care reglementeaza
raporturile dintre beligeranti si raporturile acestora cu tertii ---ansamblul acestora constituie
starea de razboi
-deschiderea ostilitatilor trebuie precedata de un avertisment prealabil si neechivoc care poate
imbraca 2 forme:
a.declaratie de razboi motivata
-produce efecte imediate

b.ultimatumul cu declaratia de razboi conditionata
-care este o cerere neta si imperativa prin care i se pretind unui stat acte pozitive sau abstentiuni
-produce efecte la expirarea termenului inauntrul caruia trebuie satisfacute cererile entitatii care a
adresat ultimatumul

68

Declansarea razboiului ramane pentru aliatii statelor beligerante un res inter alios acta ---acestia
nu devin, ips jure, inamicii inamicilor aliatilor lor ----beligerantii trebuie sa notifice starea de
razboi tuturor puterilor neutre

----acestea NU sunt drepturi cutumiare, ci practici diplomatice raspandite care au atins un anumit
prag juridic ---forta obligatorie este circumscrisa de cadrul conventional

Teatrul de razboi
-il reprezinta teritoriile statelor beligerante si marea libera

Efectele juridice ale razboiului
1.ruperea relatiilor diplomatice si consulare
2.extinctia tratatelor incompatibile si suspendarea aplicarii unor norme cutumiare
3.bunurile publice ale inamicului aflate pe teritoriul celuilalt stat pot fi confiscate

Ocupatia de razboi (occupatio bellica)
-este consecinta invadarii teritoriului inamic
-regimul este aplicabil indiferent de liceitatea ocupatiei
-in dreptul razboiului ocupatia se naste din faptul caun teritoriu este plasat sub autoritatea armatei
inamice
-FI---dreptul international NU recunoaste un efect translativ de suveranitate

Debellatio
-situatia statului invins si supus complet autoritatii invingatorului
-sesuprima personalitatea juridica a statului invins, iar statul invingator substituie suveranitatea a
suveranitatii statului invins pe teritoriul cucerit

Dupa pactul briand-kellog ---care marcheaza interzicerea razboiului ca instrument politic extern,
dobandirea teritoriilor prin forta este ilicita
-puterea ocupanta poate intra in posesia bunurilor de stat ale statului ocupat, paote preleva tae,
impozite, alte contributii, poate efectua rechiztii de bunuri private, poate pretinde servicii
-legislatia statului ocupat supravietuieste, precum si structurile sale administrative ---dar statul
ocupant poate emite norme obligatorii cu titlu de legislatie tranzitorie, care au o valoare de lex
superior

Conform dreptului cutumiar, in favoarea ocupantului opereaza o prezumtie de competenta,
limitata doar de interdictiile stipulate expres in dreptul conventional
-ocupatia nu pune insa capat razboiului
-razboiul poate modifica statutul particularilor care poseda nationalitatea statului inamic

Conventiile incheiate de beligeranti
-dreptul cutumiar al razboiului a produs cateva acorduri speciale incheiate de beligeranti:
a.acordul de suspendare a luptei armate
--efectul sau este acela de a intrerupe pentru o scurta durata si intr-un spatiu limitat lupta armata,
pentru a permite evacuarea de pe campul luptei a mortilor si a ranitilor sau pentru evacuarea
populatiei civile
69

b.capitularea
-este un act conventional
-se incheie intre comandantii trupelor beligerante ca si acordul de suspendare a luptelor armate
-partea care capituleaza isi preda trupele intr-o zona de teatru de operatiuni militare sau preda o
parte a teritoriului
-are un caracter local, isi produce efectele in mod imedait si impiedica trupele care s-au predat sa
reia ostilitatile

c.armistitiu
-obiectul sau este suspendarea operatiunilor de razboi, totala sau partiala, pentru o durata
determinata sa nedeterminata
-instituie in general o incetare durabila a ostilitatilor
-se incheie la nivelul comandei supreme a armatelor sau de catre reprezentantii puterii politice
-ca efect al armistitiului, statele beligerante isi conserva intreaga libertate de actiune cu exceptia
actelor de violenta belica
-prin acord se fixeaza o linie de demarcatie a pozitiilor trupelor si o zona neutra

d.armistitiu-capitulare
-in aceste acte apar clauze care sunt caracteristice tratatelor de pace: instituirea unor organe
permanente, abrogarea unor sentinte arbitrare, arestarea si judecarea criminalilor de razboi, etc.
-pregifureaza tratatele de pace si pun capat starii de razboi

Suspendarea ostilitatilor, capitularea si armistitiul ---sunt acorduri in forma simplificata

Tratatele de pace
---sunt tratate politice care sunt supuse ratificarii
-cuprind anumite norme care tind sa lichideze consecintele razboiului
-sunt profund inegale, care instituie obligatii in sarcina puterii invinse in legatura cu reparatiile
pe care trebuie sa le plateasca puterii invingatoare

Jus in bello. Limitarea mijloacelor s a metodelor de lupta
-normele juridice internationale care se refera la conducerea ostilitatilor sunt de origine
cutumiara ---o parte au fost codificate si completate cu norme conventionale
-conventiile de la Haga contin clauze si omnes (clauze de participare generala) ---conform
acestuia normele unei conventii se aplica in cazul unui conflict determinat doar in ipoteza in
care toti beligerantii sunt parti la conventie ---este un drept cutumiar

Clauza Martens = persoanele civile si combatantii raman sub protectia si sub imperiul
principiilor dreptului international, cele care rezulta din uzantele stabilite, din principiile de
umanitate si din exigentele constiintei publice
-confirma faptul ca dreptul cutumiar si principiile generale se aplica tuturor entitatilor implicate
in razboi, atat statelor care nu au consimtit la dreptul conventional al razboiului, cat si celor care
au consimtit initial si s-au dezangajat ulterior si de asemenea entitatilor care nu pot fi parti la
tratat
-anuleaza clauza si omnes aceasta clauza

70

Dreptul de la Haga instituie principiul general conform caruia beligerantii nu poseda un drept
nelimitat in alegerea mijloacelor de a vatama inamicul
Mijloacele care se interzic:
i.bombardamentul
-se interzice bombardarea oraselor, statelor, locuintelor sau cladirilor neaparate

ii.mijloacele de lupta perfide
-sunt viclenii de razboi actele care au drept scop sa induca adversarul in eroare sau sa il faca sa
comita imprudente, insa care nu infrang nici o regula de drept international aplicabil intr-un
conflict armat ex, camuflajul, momelile, operatiunile simulate si informatiile false
-in esenta acestea consta in a-l face pe inamic sa creada ca actiunea pe care o intreprinzi sau
situatia in care te afli face parte din categoriile protejate de dreptul international, pentru a obtine
un avantaj neloial
-perfidia inseamna intentia de a insela in legatura cu o situatie precisa
Ex, simualrea intentiei de a negocia sub acoperirea flamurii de parlamentar, siularea unei
incapacitati datorate ranilor sau bolilor, simularea statutului de civil sau de necombatant,
simularea unui statut protejat utilizand semnele, emblemele sau uniformele ONU ale statelor
neutre asu ale altor state care nu sunt prti la conflict
----toate aceste interdictii sunt norme de tip jus strictum ---trebuie analizate in termen de
interdictii absolute
-interzicerea metodelor perfide este o garantie fundamentala a efectivitatii ansamblului de norme
de drept umanitar ---efectivitatea acestora se bazeaza pe buna credinta

Controlul armamentelor si dezarmarea
-delimitarea razboiului, autorizarea sa limitata, implica limitarea armamentelor
-mentinerea pacii pretinde reducerea armamentelor nationale la un minim compatibil cu
securitatea nationala si cu executarea obligatiilor internationale impuse de o actiune comuna

Tratatul privind neproliferarea armelor nucleare
-instituie un echilibru inegal intre marile puteri detinatoare de arme nucleare si celelalte state ---
statele nedetinatoare de arme nucleare se obliga sa renunte la achizitionarea sau la
experimentarea de arme nucleare ----statele detinatoare se obliga sa nu transfere statelor care nu
detin arme nucleare astfel de arme sau alte dispozitii nucleare
-statelor care nu detin asemenea arme li se garanteaza accesul la tehnologiile nucleare destinate
utilizarii pasnice
-nu limiteaza dezvoltarea armelor nucleare ale statelor detentoare
--se interzic experimentele nucleare in spatiul atmosferic, in spatiul extraatmosferic,
experimentele subacvative si in general experimentele in orice mediu in care ar putea produce
efecte extra teritoriale prejudiciabile pentru alte state

Aspect al limitarii utilizarii armamentelor:
a.demilitarizarea
-reprezinta interdictia generala a prezentei intr-o zona geografica determinata a tuturor fortelor,
instalatiilor, manevrelor militare si a oricaror experimente ale armamentelor
Ex, Antarctica

71

b.zonele denuclearizate
-au fost create prin acorduri regionale
Ex, America Latina
-se interzic si se impiedica pe teritoriile lor experimentele, utilizarea, fabricarea, productia sau
achizitionarea de arme nucleare in contul lor

Dreptul umanitar
-cuprinde normele ius bello dar si alte obligatii internationale bazate pe considerente umanitare
fundamentale, norme impotriva crimelor umanitare
-normele dreptului umanitar poseda o forta juridica superioara normelor conventionale obisnuite
-se interzice suspendarea sau incetarea aplicarii normelor de drept umanitar ca o consecinta a
violarii lor de catre o alta parte contractanta ---este un drept al reciprocitatii
-FI---sunt norme care instituie obligatii absolute in sarcina destinatarilor lor ---sunt norme jus
strictum
-are un caracter cutumiar
-se aplica in orice situatie in care exista un recurs la forta armata in relatiile interstatele sau in
razboaiele civile
-izvoarele dreptului umanitar sunt cutumiare si conventionale
-comitetul international al crucii rosii are un drept de initiativa umanitara care ii permite sa
propuna beligerantilor acordarea unor servicii pe care le considera necesare pentru ameliorarea
situatiei prizonierilor de razboi
-se interzice atacarea populatiei civile, se protejeaz bunurile indispensabile supravietuirii si
instalatiile cu potential distructiv masiv

Capitolul 14 regimul juridic al spatiilor internationale
Mare = ansamblul despatii de apa sarata aflata in comunicare libera si naturala ---se exclud
spatiile de apa sarata care nu comunica ex, marea moarta sau marea caspica
-conceptul juridic include solul si subsolul subiacent, cat si spatiul atmosferic suprapus

-nationalitatea navelor determina, din perspectiva dreptului international sistemul juridic
national caruia ii apartine nava si convera navei dreptul de a arbora un anumit pavilion
-statul de pavilion exercita controlul juridic exclusiv asupra navei in virtutea competentei sale
personale

-pavilion de complezenta ---vasele au fost inregistrate in panama pentru a fi atasate unui sistem
juridic cu impozite si taxe scazute, fara un salariu minim legal, fara inspecii de siguranta ale
navelor, un sistem care nu expunea proprietarii unor riscuri juridice

2 distinctii in materie de nave:
a.nave private
b.nave de stat

i.nave civile
ii.nave de razboi


72

Libertatea marii
-enunta faptul ca nici un subiect de drept international nu poate exercita drepturi suverane asupra
marii----este un res omnium, un bun al tuturor
-libertatea elementara a marii suporta o serie de limitari: ex, detasarea unei portiuni adiacente
frontierei maritime terestre, asupra caruia statele inteleg sa exercite drepturi suverane, numita
mare teritoriala

Marea teritoriala
=spatiul maritim in care statul riveran exercita drepturi suverane
-presupune existenta unui criteriu care sa determine dimensiunile acestei portiuni din mare si
modul in care se raporteaza la limita terestra
-in dreptul cutumiar, aceasta determinare a fost expresia principiului efectivitatii, in sensul ca
teritorialitatea unui stat se putea extinde pana la limita la care acesta putea exercita un control de
fapt ----limita este de 12 mile marine
-este guvernat de acte unilaterale ale statelor riverane ---delimitarea este un act unilateral
deoarece doar statul riveran poseda competenta delimitarii, validitatea delimitarii fata de statele
terte depinde de dreptul international

-se asimileaza marea teritoriala teritoriului terestru ----se consacra suveranitatea teritoriala
conditionata a statului riveran asupra acestei zone care include spatiul aerian suprapus, solul
subiacent si subsolul
-exista un drept cutumiar care limiteaza suveranitatea statelor in favoarea navigatiei
internationale ---acest drept este numit drept de trecere inofensiva ---este un drept conferit unei
nave straine de a trece fara a plati o taxa, iar nava are obligatia de a respecta reglementarile
locale care privesc navigatia sau pilotajul si trebuie sa se abtina de la orice act, de orice natura,
care ar avea ca rezultat tulburarea pacii, ordinii publice sau a securitatii statului riveran
-pasaj ----o trecere continua si rapida

Platoul continental
-un drept cutumiar care confera statului riveran un drept originar si exclusiv asupra platformei
continentale

Platoul continental = este soclul marii si subsolul regiunilor maritime adiacente tarmurilor,
situate dincolo de marea teritoriala, pana la o adancime de 200 de metri sau dincolo de aceasta
limita, pana la punctul in care adancimea apelor permite exploatarea resurselor naturale
-regimul juridic al platoului continental atribuie statului riveran un drept exclusiv de natura
patrimoniala asupra resurselor naturale, independent de exercitarea lui efectiva sau de capacitatea
de a le exploata

Zona contigua
=este spatiul maritim de la limita exterioara a marii teritoriale in care, pana la o distanta
determinata, statul riveran e atribuie statului riveran un drept exclusiv de natura patrimoniala
asupra resurselor naturale, independent de exercitarea lui efectiva sau de capacitatea de a le
exploata

Zona contigua
73

=este spatiul maritim de la limita exterioara a marii teritoriale in care, pana la o distanta
determinata, statul riveran exercita o serie limitata de competente suverane
-este guvernata de drepturi cutumiare
-competentele statului riveran in zona contigua sunt competente de control, necesare prevenirii
sau reprimarii actelor prin care se incalca normele statale in materie vamala, fiscala, sanitara sau
imigratie

Zona economica exclusiva
-un regim juridic conventional
-este aplicabil unei portiuni din marea libera care este adiacenta marii teritoriale
-limita zonei economice este de 200 de mile marine de la linia de baza a marii teritoriale
-statul are dreptul de a exploata si a conserva resursele naturale
-drepturile statelor sunt limitate de norme de tip jus aequum care impun statelor riverane un
exercitiu care sa nu prejudicieze drepturile si libertatile altor state

n baza dreptului cooperarii, statele fara litoral sau statele dezavantajate geografic pot participa in
baza echitabilitatii la exploatarea resurselor biologice

Marea libera
-are un regim juridic conventional
-limitare: drept de urmarire continua = permite statului riveran sa continue in marea libera o
actiune represiva initiata in spatiile supuse suveranitatii sale teritoriale

Cursuri de apa internationale
-se refera la un curs de apa care strabate teritoriul mai multor tari

Fluviile internationale
-separa doua state sau traverseaza succesiv o pluralitate de state
-statele exercita un drept suveran asupra segmentului de fluviu care le traverseaza teritoriile

Regimul juridic al dunarii
--s-a creat o Comisie Europeana a Dunarii este o organizatie supranationala ---o expresie a
dreptului puterii
-libertatea navigatiei este recunoscuta tuturor navelor comerciale in regim nediscriminatoriu

Canale internationale
=sunt cai artificiale de comunicatie, construite pe teritorii statale, in vederea facilitarii navigatiei
si ameliorarii comunicatiilor
-au acelasi regim cu stramtorile maritime
-in cazul acestora se recunoaste un drept de trecere continua si rapida tuturor navelor si
aeronavelor

Spatiul aerian
-este guvernat de un regim conventional
-fiecare aeronava trebuie sa posede o nationalitate
74

-exista aeronave de stat = sunt cele afectate unor scopuri militare, unor activitati de politie sau
serviciilor vamale
-toate celelalte sunt aeronave civile
-se aplica principiul suveranitatii statale exclusive asupra spatiului atmosferic suprapus
teritoriului sau terestru si marii sale teritoriale
-libertatea de survol inofensiv pe timp de pace recunoscuta aeronavelor civile ---dar poate fi
limitata uniltareal prin stabilirea unor zone care nu pot fi survolate din ratiuni militare sau din
considerente de securitate publica

Conventia de la Chicago: 2 libertati:
a.libertatea de tranzit fara escala
b.libertatea de a ateriza pe teritoriul statal din motive necomerciale ---este escala tehnica, escala
facuta cu scopul de aprovizionare cu combustibil sau pentru remedierea unor defectiuni

regimul juridic al spatiului aerian este guvernat de principiul suveranitatii
-faptul de a survola teritoriul unui stat fara consimtamantul acestuia este considerat un ilicit
international

Regimul juridic al spatiului extra-atmosferic
-dreptul spatial este guvernat de norme de tip jus dispozitivum si cuprinde norme formate pe cale
conventionala sau normel stabilite ca principii generale de drept
-este guvernat de 2 norme juridice fundamentale:
a.interdictia de a apropia spatiul, Luna si celelalte corpuri ceresti prin proclamarea suveranitatii,
utilizarea sau ocupatie ori prin orice alt mijloc
b.instituirea unei libertati generale de exploatare si utilizare a spatiului, a Lunii si a celorlalte
corpuri ceresti

libertatea generala de utilizare = presupune ca activitatile spatiale nu sunt subordonate acordului
sau autorizarii statelor subiacente ----este suma a 3 libertati specifice: a.libertatea de lansare;
b.libertatea de utilizare a orbitelor; c.libertatea de acces si stationare pe Luna si pe celelalte
corpuri ceresti
2 interziceri ale libertatii de utilizare a spatiului: a.limitare generala- se interzic utilizarile care nu
sunt conforme dreptului internationale; b.limitare speciala decurge din principiul utilizarii
pasnice a spatiului si interzice plasarea pe orbite in jurul pamantului a obiectelor spatiale
purtatoare de arme nucleare si alte arme de distrugere in masa

-este obligatorie inmatricularea obiectelor lansate pe orbita terestra si a celor care au o prezenta
relativ permanenta in spatiu
-astronautii = sunt considerati trimisi ai omenirii in spatiul extra-atmosferic ---se instituie o
obligatie generala de asistenta datorata de toate statele parti la tratat, pe teritoriul lor sau in marea
libera, de natura sa asigure reintoarcerea lor in statul de inmatriculare ---se recunoaste un drept
de proprietate asupra obiectelor spatiale in favoarea statului de inmatriculare

Regimul juridic al raspunderii internationale pentru prejudicii provocate de obiectele spatiale
-rationae materie si loci se instituie o raspundere absoluta care acopera prejudiciile provocate de
orice tip de obiect spatial pe suprafata pamantului sau aeronvaelor aflate in zbor
75

-raspundere bazata pe culpa pentru prejudiciile provocate altor obiecte spatiale aflate in univers

Rationae personae
-statul responsabil este statul de lansare ---include atat statul care lanseaza obiectul spatial cat si
statul pe al carui teritoriu se face lansarea ---daca in cele doua ipoteze avem 2 state diferite, ei
raspund solidar

Raspunderea pentru obiectele spatiale este o norma de jus strictum ---introduce o cauza de
excludere a raspunderii in situatia in care prejudiciul rezulta in totalitate sau in parte, dintr-o
neglijenta grava sau dintr-un act ori dintr-o omisiune comise cu intentie de a provoca un
prejudiciu din partea statului care reclama sau a persoanelor fizice sau juridice pe care le
reprezinta acesta din urma

3 categorii de state:
a.statul care a suferit un prejudiciu sau ale carei persoane fizice sau juridice au suferit un
prejudiciu competenta personala
b.statul pe al carui teritoriu PF sau PJ care poseda nationalitatea altui stat au suferit prejudiciul
competenta teritoriala
c.se recunoaste capacitatea de a pretinde reparatii statului in care persoanele prejudiciate poseda
resedinta permanenta

-prejudiciul trebuie reparat complet, aplicandu-se principiul restitutio in integrum

Noul regim al comunicatiilor spatiale
-teledetectarea = observarea din spatiu a suprafetei terestre bazata pe proprietatile undelor
electromagnetice
-s-a exprimat dezideratul de catre statele in curs de dezvoltare ca informatiile privind teritoriul
lor sa nu fie difuzate discretionar si sa se poata bucura de un minim de informare preferentiala

Capitolul 15 Dreptul international al mediului
Exista 2 categorii de state: statele dezvoltare si statele in curs de dezvoltare
-in dreptul mediului, dreptul la dezvoltare are o legitimare particulara care justifica pretentia
statelor in dezvoltare la un tratament diferentiat ---sursa legitimitatii consta in capacitatile de
facto reduse ale statelor in dezvoltare de a implementa si de a sustine politici coerente de
protectie a mediului pe teritoriul lor ---aceste state au un echilibru economic si social fragil si nu
pot inlocui tehnicile poluante cu altele care sa protejeze mediul

Principiile din declaratia de la RIO
-principiile sale urmaresc concilierea exigentelor protectiei mediului cu pretentiile legitime la
dezvoltare
-acesta afirma ca dreptul la un mediu sanatos si dreptul la dezvoltare sunt indisociabile
-principiile din Declaratia de la rio au o natura eclectica

Principiile sunt:
a.principiul dezvoltarii durabile
76

-presupune satisfacerea echitabila a nevoilor care privesc dezvoltarea si mediul generatiilor
prezente si viitoare
-protectia mediului este parte integranta si indisociabila din procesul dezvoltarii

b. principiul responsabilitatii comune dar diferentiate
-implica faptul ca statele dezvoltate au obligatia de a repara prejudiciile pe care le-ar fi adus
mediului de-a lungul timpului, prin industrializare
-beneficiile industrializarii sunt impartite global
-acest principiu nu confera drepturi sau privilegii in favoarea statelor in dezvoltare si nu le
permite neglijarea propriilor responsabilitati in protectia mediului, deoarece desi diferentiate,
responsabilitatea statelor ramane una comuna
-diferenta de tratament opereaza in masura necesara integrarii statelor intr-un sistem normativ
multilateral

c. principiul poluatorul plateste
-se angajeaza raspunderea statului pentru prejudiciile care rezulta din activitatile purtatoare de
risc

d.principiul precautiei
-absenta unor informatii stiintifice necontestate sau prezenta unor informatii insuficient de
concludente nu trebuie sa constituie un motiv care sa justifice inactiunea statelor
-principiul presupune o activitate preventiva de protejare a mediului chiar si atunci cand nu a fost
stabilita, prin teste care sa conduca la probe indubitabile, o linie de cauzalitate intre o anumita
activitate umana si efectele sale prejudiciabile mediului
-implica o obligatie a statelor de a inita actiuni in favoarea protectiei mediului care se naste in
momentul in care anumite efecte cu impact negativ asupra mediului par posibie chiar daca gradul
de probabilitate este relativ redus, insa aceasta se naste doar atunci cand exista pericolul unor
prejudicii grave si ireversibile