Sunteți pe pagina 1din 25

UNIVERSITATEA TIRASPOL DE STAT DIN MOLDOVA

Facultatea Biologie cu aprofundare in sanologie.


Catedra Biologie si Chimie

Referat.
Pe tema: ESUTURILE FUNDAMENTALE I SECRETOARE

A elaborat:

studentul an. I
Platon Marina

A verificat:

dr. conf. univ.


Aluchi Nicolae

CHIINU - 2014-

CUPRINS:
II. ESUTURILE FUNDAMENTALE I SECRETOARE
1. Parenchimuri de depozitare
2. Tesuturi aerifer a absorbi energia solara necesara asimilatiei
clorofiliene.
3. Tesutul acvifer
4. Functiile tesuturilor secretoare si clasificarea lor.
5. Trihomii glandulari si nectarinele
6. Hidatodele
7. Canale schizogene si lisigene
8. Vase laticifere

II. ESUTURILE FUNDAMENTALE I SECRETOARE

Tesuturile fundamentale sunt cele mai rspandite tesuturi in


plante.

Ele

sunt

formate

din

celule

parenchimatice

(izodiametrice), cu peretii subtiri, celulozici si cu spatii


intercelulare. Aceste tesuturi se mai numesc si parenchimuri.
Dup rolul pe care il au in plant se diferentiaz in:
parenchimuri de absorbtie, parenchimuri asimilatoare si
parenchimuri de depozitare.
Parenchimuri de absorbtie : Parenchimurile de absorbtie au rolul
de a absorbi apa cu srurile minerale din sol si de a o conduce la
vasele lemnoase. Acestea sunt reprezentate de: rizoderma cu
perisorii absorbanti(fig. 1), endoderma cu celulele de pasaj (fig.
2), epiderma cotiledonului de la Gramineae, care are rolul de a
absorbi substantele hidrolizate de enzime din endospermul
semintei si de a le transmite embrionului pentru a germina.

Fig. 1. Rizoderma cu peri absorbanti

Fig. 2. Endoderma cu
celule de pasaj

Un tip special de parenchim de absorbtie este intalnit in


rdcinile aeriene ale unor plante din tinuturile tropicale
(orhidee), numit velamen radicum. Rdcinile aeriene nu au peri
absorbanti, dar au velamen. Velamenul este pluristratificat, fr
spatii intercelulare. Celulele au ingrosri spiralate sau reticulate,
celulozice, care functioneaz ca vase capilare, care retin apa.
La plantele parazite si semiparazite, lipsite de rdcini
propriu-zise, exist haustori (sugtori), care la plantele parazite
se infig in tulpina sau rdcina plantei gazd pan la vasele
liberiene, de unde absorb seva elaborat, iar in cazul plantelor
semiparazite, ptrund pan la vasele lemnoase, de unde absorb
seva brut.
4

1. Parenchimuri de depozitare
Parenchimurile de depozitare sunt acelea care acumuleaz in
celulele sale cantitti mari de substante organice (glucide,
protide, lipide), ap sau aer. Acestea se intalnesc in organele cu
rol in depozitare (rdcini tuberizate, tuberculi, rizomi,
semine, fructe). Astfel, parenchimurile in care se acumuleaz
amidonul se numesc parenchimuri amilifere, fiind prezente in
seminte, tulpini subterane. Tesuturile in care se acumuleaz ap,
poart numele de tesuturi acvifere, fiind specifice plantelor
suculente (cactusi).
In spatiile intercelulare ale unui parenchim se poate acumula
cantitti mari de aer, acesta purtand numele de aerenchim
(fig.3), specific plantelor de ap sau locuri umede (rdcina la
chiparosul de balt Taxodium distichum).

Fig. 3. Parenchimuri aerifere


2. Tesuturi aerifer
Tesuturile aerifere sunt spatiile in care se acumuleaza aer,
ele caracterizand organele plantelor submerse, fiind numite
si aerenchimuri. Sunt formate dintr-un tesut parenchimatic
lacunos, ce alcatuieste un adevarat sistem de canale aerifere,
care strabat intregul corp al plantelor. Acest tesut micsoreaza
greutatea specifica a plantelor, determina plutirea lor la
suprafata apei sau in mentinerea unei pozitii verticale in apa cat
mai aproape de suprafata, pentru a absorbi energia solara
necesara asimilatiei clorofiliene.
3.Tesutul acvifer
este specializat in depozitarea apei cu sarurile minerale dizolvate
in

ea,

fiind

un

tesut

specific

plantelor

xerofile

(de

uscaciune: Stipa capillata - Colilie, Festuca valesiaca - Paius),


plantelor

suculente (Cactaceae,

Crassulaceae) si

halofile (Salicornia europaea - Iarba sarata, Aster tripoliumStelita). Tesutul acvifer este format din celule vii, mari, lipsite
de cloroplaste, cu o vacuola mare, cu suc concentrat, au peretii
subtiri, celulozici, iar spatiile aerifere dintre ele lipsesc. Este

plasat intotdeauna in apropierea tesutului palisadic pe care il


aprovizioneaza. Apa din tesutul acvifer este retinuta de
mucilagiile din sucul vacuolar sau in peretii celulari. In frunzele
de Aloe succotrina (fig.4), Agave americana, in dreptul fiecarui
fascicul libero lemnos exista cate un parenchim acvifer cu suc
aloifer.

Fig.4. Sectiune transversala prin frunza de Aloe succotrina:


1 - epiderma; 2 - stomata; 3 - tesut palisadic; 4 - rafide de oxalat
de calciu; 5 - tesut palisadic; 6 - celule oleifere; 7 - vase
conducatoare

4.Functiile tesuturilor secretoare si clasificarea lor.


Tesuturile secretoare sunt formate din celule care sunt
specializate in producerea sau
eliminarea unor substante rezultate ale proceselor metabolice
(uleiuri eterice, balsamuri,
taninuri, rsini, nectar, mucilagii, gume, latex etc).
Clasificarea
1.Dup locul de depunere a substantelor secretate,
tesuturile secretoare se impart in:
Tesuturi cu secretie extern,
Tesuturi cu secretie intercelular
Tesuturi cu secretie intracelular.

Tesuturile cu secretie extern elimin substantele elaborate in


afara plantei, fiind reprezentate de: papile secretoare, peri
secretori, solzi secretori, glande nectarifere, glande saline,
glande digestive, hidatodele.
Papilele secretoare sunt celule ale epidermei in form de
con, intalnite pe petalele unor flori (trandafiri, lcrmioare,

panselute),care dau aspectul de catifelat.(fig.5) .Ele secret un


ulei volatil, mirositor.

Fig5. Papile secretoare in petalele de panselute.

Perii secretori sunt prezenti in epiderma frunzei,tulpinii, fiind


formati din 1-4 celule, ultima
celu fiind secretoare (fig.6).

Fig.6 Peri secretori.


Solzii secretori sunt formati din celule secretoare asezate in
form de rozet, de asemenea prezenti in epiderm (hamei,
ment - fig. 7).
9

Fig.7

Solz secretor: 1 celula

secretoare; 2 cuticula

Glande nectarifere sunt structuri specializate caresecret un


lichid dulce, numit nectar, consumat de insecte,participand astfel
la polenizare. Ele se formeaz in floare,fiind numite glande
intraflorale, la baza petalelor,staminelor, ovarului sau pe organe
vegetative, fiind numite
glande extraflorale, situate la baza petiolului frunzei de piersic si
la baza limbului foliar la cires.

Glande saline se intalnesc pe frunzele unor plante de srturi.


Ele elimin surplusul de ap prin gutatie activ. Dup eliminarea
apei srurile raman pe frunz sub forma unui strat pufos.

10

Glande digestive se intalnesc la plantele carnivore. Sunt


structuri a cror celule secret enzime proteolitice, cu ajutorul
crora diger corpul insectelor, cum ar fi la Drosera rotundifolia
Roua cerului si Nepenthes spp..
Hidatodele sunt structuri care elimin apa sub form de picturi,
fenomen numit gutatie.

Tesuturi cu secretie intercelular

elimin substantele

secretate in spatiile intercelulare, fiind reprezentate de buzunare


secretoare si canale secretoare.

Buzunarele secretoare reprezint spatii intercelulare, de form


sferic, cptusite cu celule secretoare, in care se acumuleaz
substanele secretate. Acestea sunt prezente in parenchimuri, in
coaja de portocal, in frunza de suntoare Hypericum
perforatum (fig. 8).

11

Fig.8 Buzunar secretor.

Canale secretoare sunt spatii intercelulare tubuloase, cptusite


cu celule secretoare,
care secret rsini, uleiuri eterice, cum ar fi la conifere, in
fructele umbeliferelor (fig. 9).

Fig.9 Canale secretoare in frunza


de pin (Pinus nigra)

Tesuturi cu secretie intracelular elimin substantele secretate


in interiorul celulelor, fiind reprezentate de laticifere.
12

Laticiferele sunt celule mari, simple sau ramificate, care secret


latex (suc lptos). Laticiferele pot fi articulate sau nearticulate.
Laticiferele articulate sunt formate din celule puse cap la cap, cu
peretii transversali resorbiti. Acestea pot fi simple, neramificate,
ca la rostopasc Chelidonium majus sau ramificate, ca la
ppdie Taraxacum officinale.
Laticiferele nearticulate prezint o singur celul alungit, cu
numerosi nuclei, cum ar fi la laptele cainelui Euphorbia
cyparissias (fig. 10).

Fig. 10. Laticifere nearticulate la


Euphorbia cyparissias

13

5.Trihomii glandulari si nectarinele

Cele mai multe plante au perisori pe suprafata lor aeriene,


superficial similar cu prul de pe corpul uman. Acesti perisori
de plante sau mai numiti tricomi, afecteaz planta ntr-un numr
de moduri poate schimba proprietile optice ale suprafaa de
frunze i ar putea ajuta la conservarea cldur i / sau umiditate.
Exist dou tipuri principale de tricomi: glandulare i
nonglandular.

Perii sau trichomii se afl in epiderm, luand nastere prin


alungirea peretilor externi.
Ei pot fi protectori, secretori, agttori, senzitivi, unicelulari
sau pluricelulari, simplii sau
ramificati, stelati, vii sau morti (fig. 11).
Perii au un rol foarte important in taxonomie, la determinarea
unor specii, dar totodat rol de protectie a plantelor contra
insolatiei puternice, a transpiratiei, a gerurilor si atacul
animalelor. Unii peri servesc la diseminarea fructelor si
seminelor (exemplu la salcie, plop).

14

Fig. 11 . Tipuri de peri


1 Pr pluricelular;
2 Pr unicelular
3 Pr unicelular ramificat
4 Pr secretor

De exemplu peri unicelulari, cu rol protector contra animalelor,


se intalnesc la urzic Urtica dioica. Peri unicelulari, dar morti,
se intalnesc pe smanta de bumbac Gossypium hirsutum.
La traista ciobanului Capsella bursa-pastoris, perii sunt
unicelulari si stelati. Perii pluricelulari sunt de asemenea diferiti.
Ei pot fi simplii la cartof Solanum tuberosum sau ramificati
(stelati) la salcia mirositoare Elaeagnus angustifolia.

15

Nectarinele sunt glande nectarifere, formatiuni epidermice sub


forma de emergente, la care se mai adauga si tesuturile
subepidermice, al caror produs este nectarul o solutie apoasa de
zaharuri simple, uleiuri eterice, gume, vitamine, hormoni etc,
mult cautate de insecte (mai ales albine) pentru hrana si
polenizare. Dupa localizare, nectarinele pot fi de doua categorii:
florale si extraflorale.
Nectarinele intraflorale sunt situate in interiorul florilor (fig.
12), fiind localizate la:
- baza sepalelor: Tilia cordata - Tei, Malva sylvestris - Nalba;
-

baza

petalelor: Berberis

vulgaris -

Dracila, Papaver

somniferum - Mac de gradina;


- intre petale si stamine: Aesculus hippocastanum - Castan
porcesc;
- baza staminelor: Brassica nigra - Mustar, Caryophyllaceae,
Cactaceae;
-

intre

androceu

si

gineceu: Vitis

vinifera -

Vita-de-

vie, Rosaceae, Fabaceae;


- baza stilului: Cornus mas - Corn, Asteraceae;
- baza ovarului: Gentianaceae, Solanaceae, Lamiaceae;

16

- varful ovarului: Apiaceae, Campanulaceae;


- baza florii: Salix alba - Salcie alba, Lythrum salicaria Rachitan;
- pe receptacul: Acer campestre - Artar;

Fig. 12. Tesuturi nectarifere: A - tesut nectarifer (n) la baza


staminelor de la Brassicaceae; B - tesut nectarifer din
stilopodiul de la Apiaceae; C - tesut nectarifer in florile
de Cucurbita pepo.

17

Fig. 13 - Glande nectarifere extraflorale (sectiune transversaIa);


B - sector mult marit la Vicia sepium; ct - cuticula; ep.s epiderma superioara; t.n - tesut nectarifer.

Glandele nectarifere se pot prezenta sub fonna de: inel, disc,


protuberante etc.
Nectarinele extraflorale (fig. 13) nu sunt situate pe
floare, ele gasindu-se: pe stipele sub forma unor peri secretori
pluricelulari (Vicia
petiolului (Persica

cracca vulgaris -

Mazariche),
Piersic),

la

la
baza

baza
limbului

foliar (Cerasus avium - Cires).

Fig. 14 - Glanda nectarifera extraflorala la Melampyrum


arvense: c.gl- celule glandulare; ep - epiderma; mzf mezofil
Celulele nectarifere, in perioada de elaborare a nectarului, se
deosebesc din punct de vedere ultrastructural atat de celulele
parenchimatice tipice, cat si de celulele parenchimului
nectarinei. Astfel, celulele sunt mai bogate in citoplasma si mai
saturate in anumite organite celulare: mitocondrii, reticul
endoplasmatic.
18

Nectarinele reprezinta o adaptare biologica a plantelor la


polenizarea entomofila. Uneori, ele reprezinta si 'momeli' pentru
plantele insectivore.

6. Hidatodele
Hidatodele sunt formatiuni epidermice, de fapt niste glande
ce servesc la eliminarea apei lichide cu saruri le minerale, sub
forma de picaturi, fenomen numit gutatie. Ele au rolul de a
acumula surplusul de apa din interiorul plantei si de a-l elimina,
in cazul in care conditiile exteme nu permit efectuarea
transpiratiei. Gutatia se desfasoara la nivelul stomatelor acvifere
ale frunzei. Exista doua categorii de hidatode: active si pasive.
Hidatodele active sunt reprezentate de o celula sau mai
multe celule de origine epidermica, adesea in forma de peri
unicelulari sau pluricelulari, curbati, care nu au legatura cu
traheidele

din

nervuri

le

frunzei (Fragaria

vesca -

Fragi, Phaseolus multiflorus - Fasole mare (fig. 15); Piper


nigrum - Piper negru (fig. 16).

19

Fig. 15. Hidatoda activa (h) in frunzele


de Phaseolus multiflorus

Fig. 16. Hidatoda inchisa la Piper nigrum


Hidatodele

pasive numite si stomate acvifere, sunt

formatiuni complexe alcatuite din elemente epidermice si


subepidermice. Ele sunt localizate la varful dintilor de pe
marginea frunzei, in prelungirea ultimelor traheide ale nervurilor
frunzei, de exemplu la Primula veris - Ciubotica cucului (fig. 17
);Tropaeolum majus - Caltunasi etc.

20

Fig. 17. Hidatoda deschisa la Primula sinensis (sectiune


longitudinala) p - parenchim asimilator; t - traheide; e - epitem; s
- stomata acvifera
O hidatoda pasiva clasica este formata din doua celule
stomatice moarte, cu deschidere permanenta, o camera
substomatica acvifera si un tesut special numit epitem (format
din celule parenchimatice incolore, aflate in contact cu
traheidele din nervurile frunzei). La hidatodele pasive apa este
acumulata in celulele epitemului, de unde este presata sa iasa
afara de noua cantitate de apa adusa de traheide.
7. Canale schizogene si lisigene
Buzunarele schizogene se formeaza dintr-o celula parenchi
matica care se divide succesiv, mai intai prin doi pereti
perpendiculari, rezultand un meat care va creste, formand
buzunarul colector. Apoi, celulele din jur se divid din nou,
radiar, rezultand un singur strat de celule epiteliale.
Buzunarele

schizogene

sunt

prezente

la: Myrthus

communis - Mirt, Eucalyptus globulus - Eucalipt (din frunze se


extrage eucaliptolul), Hedera helix Iedera fig. (18), Hypericum
perforatum - Sunatoare, (fig. 19), Caryophyllus aroma ticus Arborele de cuisoare (din muguri se extrage uleiul de cuisoare
folosit in stomatologie ).
21

Fig. 18. Buzunar secretor la Hedera helix; 1


- buzunar; 2 - celule secretoare.

Fig. 19. Buzunar secretor la Hypericum


perforatum.
Buzunare schizo-lisigene initial se formeaza ca si cele
schizogene, dupa care celulele epidermice se divid si periclin,
astfel incat buzunarul colector este inconjurat de cateva straturi
de celule secretoare, cele interne se vor liza curand. Astfel de
buzunare intalnim la fructele de Citrus aurantiacum - Portocal
(datorita uleiurilor volatile din buzunarele portocalei, aceasta se
utilizeaza ca aromatizant pentru medicamente, (fig.20) si
laDictamnus albus - Frasinel (fig.21).

22

Fig. 20. Buzunar secretor la Citrus aurantium


Buzunar secretor la Dictamnus albus

Fig.21.

8. Vase laticifere
Tesuturi cu secretie intracelular elimin substantele secretate
in

interiorul

celulelor,

fiind reprezentate de

laticifere.

Laticiferele sunt celule mari, simple sau ramificate, care secret


latex

(suc

lptos).Laticiferele

pot

fi

articulate

sau

nearticulate.Laticiferele articulate sunt formate din celule puse


cap la cap, cu peretii transversali resorbiti. Acestea pot fi simple,
neramificate, ca la rostopasc Chelidonium majus sau
ramificate, ca la ppdie Taraxacum officinale.Laticiferele
nearticulate prezint o singur celul alungit, cu numerosi
nuclei, cumar fi la laptele cainelui (Euphorbia cyparissias).

23

VI. BIBLIOGRAFIA

1. http://www.horticultura
bucuresti.ro/fisiere/file/ID/Manuale%20ID/Botanica%20I.pdf.
(24.11.2013)
2. Botanica cu baze n Ecologie.
3. Costache Iulian , Botanica Vol. 1 Morfologia i Anatomia plantelor.
4. Autor : ELENA SVULESCU ,Botanic Morfologia plantelor.
Gabriela erbnescu-Jitariu, Constantin Toma, Morfologia si anatomia plantelor,
Didactica 1980, pag.464.
5. Gh. Anghel C. Chiril Eugenia Baciu Gh. TURCU , MORFOLOGIA I
ANATOMIA PLANTELOR ,pag.105.
6. Cornelia Deliu, Editura: Presa Universitara Clujeana,2003,Morfologia si
anatomia plantelor (volumul 1).
http://www.librarie.net/carte/128833/Morfologia-anatomia-plantelorvolumul (24.11.2013)
7. http://www.horticulturabucuresti.ro/fisiere/file/ID/Manuale%20ID/Botanica%20I.pdf(28.11.2013)
8. http://www.e-referate.ro/referate/Tulpina2006-09-26.html( 30.11.2013).
9. http://www.scientia.ro/biologie/71-concepte-fundamentale-dinbiologie/2380-tesuturile-vegetale.html (30.11.2013)
10.http://www.rasfoiesc.com/educatie/biologie/biofizica/Osmoza18.php
(31.11.2013)

24

25