Elaborarea metodica Nr.

3
Tema: Materialele auxiliare. Ceara. Materialele pentru preparearea
tesuturilor dure. Materialele pentru prelucrarea si finisarea
acrilatelor, rasinelor, metalelor si ceramicii. Materialele decapante
cristaline si lichide. Cerintele

1. Componenta cerii stomatologice.

Ceara stomatologica consta din:
-ceara naturala si
-modificatori.
Modificatorii sunt substante de diferita provenienta ce se adauga la
amestecuri de ceara si schimba proprietatile lor fizice, chimice si mecanice.
Ca ex. : colofoniu, Kopalul, Sandaracul, colorantii etc.
2. Clasificarea cerii
Dupa origine avem:
-ceara naturala
-ceara sintetica
Ceara naturala poate fi
De origine animala- ceara de albine, ceara de lina, ceara de China etc.

De origine vegetala- ceara de Carnauba (din frunze de palmier), ceara

japoneza (din fructe), ceara de Candelil (din ierburi)
De origine minerala- parafina, ozocherita, ceara de Montana etc.
Ceara sintetica- se obtine pe cale chimica sau modificind proprietatile
chimice ale cerii naturale.
Ex. Avax, Acrosol, Durawax 1032 etc.
Explicati proprietatile cerii
-Ceara trebuie sa se topeasca fara reziduuri si sa nu colorize tiparul
- Ceara trebuie sa prezinte fluiditate- FLUIDITTE ( fr.) s. f. 1. Proprietate a
unor corpuri de a se deforma plastic sau viscos sub aciunea tensiunilor
mecanice; se caracterizeaz prin mrimea invers a vscozitii. La gaze i
lichide se manifest la orice tensiuni, iar la corpurile solide plastice numai la
tensiuni mari ce depesc limita de f.
-Dilatare termica- ceara trebuie sa aiba un coefficient de dilatare cit mai
redus (0.1-0.15%)
3. Proprietati mecanice- sa aiba proprietati plastice
Sa fie dura si casanta
Sa pastreze forma dupa prelucrare
Sa fie rezistenta pentru a-si pastra forma in timp

5. Materiale pentru slefuirea tesuturilor dure. Clasificarea

materialelor
Faza de finisare se realizeaza pentru a reda suprafete netede, cu aspect
lucios si pentru o adaptare mecanica perfecta la cimpul protetic.
Faza de finisare se efectueaza cu materiale abrazive substante
microgranulate pentru a prelucra suprafetele metalice, acrilice, ceramice etc.
Abrazive pentru slefuire- pot fi de origine
Naturala diamante, corund, cuart, piatra ponce etc.
Artificiala- carborund etc.
Dupa utilizare se grupeaza in:
Pentru prepararea tesuturilor dentare dure
Pentru slefuirea aliajelor utilizate
Pentru slefuirea acrilatelor
Pentru prelucrarea ceramicii
Instrumentele sunt sub forma de : pietre, discuri si freze.
Pietre- prin actiune rotativa slefuiesc si netezesc suprafata.
Dupa marimea granulatiilor exista- pietre cu granulatii foarte mari
-pietre cu granulatii mari
-pietre cu granulatii mijlocii
-pietre cu granulatii fine

-pietre cu granulatii foarte fine

Cu cit granulatiile sunt mai mari, cu atit urmele lor sunt mai adinci si
suprafata e mai grunturoasa.
Dupa consistenta:
-pietra moale
-foarte moale
-mijlocie
-dura
-foarte dura
Dupa liantul utilizat la confectionare
-liant ceramic
-liant bachelit
-liant bachelit
-liant vulcovit
-liant silicat
Dupa gradul de abrazivitate
-pietre dentare diamantate
-pietre din pulbere de rubin
-pietre din carborund alb,rosu,sur
Pot fi piese cu parte active fixa sau realizata separate.
Dupa forma: roata,cilindru, con invers, flacara, sferica etc.

Discurile dentare- sunt instrumente rotative fixabile. Se folosesc la

prepararea tesuturilor dentare dure, cit si la confectionarea protezelor
dentare
Dupa forma sunt: drept, concave, convex cu grosimi reduse.
Dupa materialul din care au fost confectionate:
-discuri diamantate
-discuri cu carborund
-discuri vulcovite

-discuri cauciucante
-discuri elastice

Freze dentare- instrumente rotative utilizate pentru slefuire la prelucrarea si

lustruirea protezelor dentare. Constau din tija metalica cu 2 extremitati;
-una inactiva- pentru montarea in piesa dreapta sau contraunghi, turbine
-una active- confectionata din otel, otel extradur, carborund.
Frezele din otel si otel extradur au la parte active numeroase margini
ascutite aranjate in planuri s unghiuri pentru realizarea buna a abraziunii.

Abrazive de lustruit- se folosesc pentru a obtine suprafete lucioase.

Lustruirea poate fi mecanica sau electrochimica.
-la lustruirea mecanica se folosesc- pulbere de piatra ponce, cuart, feldspat,
paste cu pulberi ale oxizilor metalici, pasta rosie cu oxid de fier etc.
Luciul maxim se obtine la prelucrarea cu perii de puf, de bumbac, sau par de
capra, fara aplicarea materialelor de lustruit.
Filturile sunt dintr-un material de pisla, periile din fire naturale sau din
material plastic.
Pentru lustruirea electrochimcia se folosesc lichide electrochimice si aparate
de lustruire electrogalvanice. Ionii metalici migreaza in electrolit sub
actiunea curentului electric si lezeaza suprafata metalica.
Protezele confectionate pe cale clasica, se supun dintii dezoxidarii inainte de
finisare.
7. Clasificarea materialelor de ambalare utilizate in laboratorul de
tehnica dentara. Proprietati
Materialele auxiliare cuprind
-materiale de ambalat

-materiale de izolat
-lacuri de acoperire a pieselor metalice
-materiale decapante
Materialele de ambalat se folosesc pentru a realiza tipare din piese
protetice . Tiparul e imprimarea negative a protezelor dentare , in care prin
turnare sau presare se introduce materialul pentru piese protetice.
Dupa proprietati si destinatie distingem:
- material de ambalat pentru proteze acrilate
-materiale de ambalat pentru protezele materialelor nobile si inobile
Pentru proteze acrilate- se foloseste ghipsul
Pentru proteze metalice- pentru aliaje nobile
Otel inoxidabil
Aliaj crom-cobalt si crom-nichel
Proprietatile materialelor:
Sa aiba timpul de prize relative scurt (7-10 min)
Sa aiba granulatie fina pentru suprafete netede
Sa nu contina substante cu effect nociv
Sa nu se combine chimic cu aiajul turnat
Sa aiba grad de porozitate pentru a elimina gaze din tipar in timpul turnarii
Sa fie rezistente la presiune si la temperature aliajelor topite
Materiale de ambalat cu laint de ghips- contine cuart ce confera
termorezistenta .
Contine: 55-75% de cuart si cristobalit
25-45% ghips
Acesto component se amesteca cu apa si lichid special si se prelucreaza
termic la temperatura de 800 grade Celsius. Daca se prelucreaza la
temperature mai mare , sulfatul de calciu se descompune, eliminind sulful ce
interactioneaza cu metalele inobile din aliaj si se obtine o piesa necalitativa.
In acest timp, coeficientul de dilatare a substantelor variaza.
Materiale de ambalat cu liant de silicat- se folosesc la turnarea pieselor din
otel inoxidabil si piese din aliaje de crom-cobalt si crom-nichel.
Contin: praf de cuart (marsalit)
cristobalit
corundul
iar ca liant- silicatul de etil.
Liantul se obtine din alcool+silicat de etil + solutie de HCl .
Componentii se amesteca si se pun pe macheta ca pelicula subtire . Dupa
uscare, amestecul devine dur si termorezistent.

Materiale de ambalat cu liant din fosfatContine: praf de cuart sau cristobalit

Oxid de crom, de aluminiu, de carborund
Lichid liant- acid fosforic+ oxid de zinc+ hidrat de calciu + apa
Cind acidul fosforic actioneaza cu oxidul de magneziu se formeaza cementul
liant.
Se prelucreaza termic pina la temperatura de 1000 grade Celsius.
8. Materiale de izolare
Se folosesc pentru a evita absorbtia monomerului de catre ghips si alipirea
acrilatului la materialele de ambalat. Aceste material formeaza un mediu
propriu, ce favorizeaza dezambalarea.
Ele impiedica patrunderea vaporilor de apa din peretii tiparului in masa
acrilica.
Proprietati:
-sa formeze pe peretii tiparului pelicule fine ce sa nu modifice relieful si
dimensiunile tiparului
-sa adere la material de amabalat, dar sa nu faca contact cu acrilatele
-usor sa se depuna pe peretii tiparului si repede sa se usuce
- sa fie insolubile la actiune monomerului si a apei
Exemple:
-solutie de alginate de amoniu
-foite de cefolan

9. Materiale decapante

Se folosesc la proteze realizate prin lipire, deoarece dizolva oxizii ce se

formeaza pe suprafetele supuse lipirii la prelucrarea termica.
Consta din: borax= borat de Na Na2B4O7*10N2O
care la 400 grade
Celsius se umfla si pierde apa , iar la 741 grade Celsius se topestesi devine
o masa fluida sticloasa.
Decapantul poate fi folosit ca pudra sau pasta (pudra + alcool sau pasta +
ulei de vaselina).
Materialele decapante se folosesc si la turnarea pieselor din aliaje nobile cind
se topesc la presiune atmosferica.