Comunicarea prin intermediul internetului

Aparitia internetului a produs schimbari importante in viata oamenilor. Este una

dintre activitatile care a inceput sa ocupe din ce in ce mai mult timp liber. Cu
ajutorul internetului reusim sa comunicam cu persoane aflate peste mari si tari, sa aflam tot
felul de informatii diverse in doar cateva minute. Motoarele de cautare "muncesc" pentru noi
dandu-ne in cateva secunde pagini intregi cu adrese unde putem gasi ceea ce cautam si, chiar,
ce nu cautam sau nici nu stiam ca exista. In plus, camera web, alte accesorii si programele
care permit comunicarea in direct in timp real (chat, comunicare verbala, vanzari online) au
dus la transformari ale relatiilor noastre cu ceilalti. Azi ne putem vedea prietena care locuieste
la 5000 km, putem sa-i auzim glasul, putem cumpara orice de oriunde, putem vorbi deoadata
cu oameni aflati la mii de km distanta unii de altii.
Aceste succese tehnologice au eliminate comunicarea clasica in care era nevoie sa ne
intalnim pentru a ne vedea, pentru a vorbi, era nevoie sa mergem la magazin pentru a cumpara
produsul de care aveam nevoie, era nevoie sa cumparam din librarie cartea de care aveam
nevoie, sa mergem la cinema pentru a vedea un film.Sau chiar sa ne afirmam intr-o societate.
Pe msura dezvoltrii economico-sociale a rilor i grupurilor de ri, tot mai multe
organizaii care se implic constant n comunicarea cu publicul, completeaz i mbuntesc
formele de prezentare clasice prin folosirea unor sisteme electronice care au avantajul c sunt
mai flexibile, pot avea pri rezervate utilizatorilor interni sau deschise publicului larg, iar
actualizarea este foarte facil.
Interesul publicului fa de blog-uri dovedete c acestea reprezint o form de
folosire a tehnologiei i produselor sale, care au revoluionat (sau vor revoluiona) Internetul i, mai ales, multe din activitile care se bazeaz pe acesta. Avem n vedere, n principal,
efectele pozitive ale blog-urilor asupra relaiilor publice, jurnalisticii sau marketing-ului.
Blogurilor li se recunosc i merite n domeniul managementului informaiei sau crerii
comunitilor virtuale.
O comunitate virtuala sau comunitate online este formata dintr-un grup de persoane
care comunica sau interactioneaza mai mult prin intermediul internetului decat fata in fata.
Comunitatile online au devenit si o forma de comunicare suplimentara pentru persoanele care
se cunosc in viata de zi cu zi. Nivelul de interactiune si participare al membrilor variaza in
functie de comunitate, de la adaugarea de comentarii la un mesaj dintr-un blog sau forum pana
la a concura unul impotriva altuia intr-un joc video online. In prezent comunitatile virtuale sau
online pot fi folosite de o varietate mare de grupuri sociale pentru a interactiona prin
intermediul internetului.
Aceasta nu inseamna neaparat ca exista o apropriere mare intre membrii. O lista de email poate avea sute de membrii, iar comunicarea intre acestia poate fi doar de tip
informational, membrii ramanand straini unii de altii. Abilitatea de a interactiona cu alte
persoane cu un mod de gandire asemanator aflate oriunde pe glob are beneficii considerabile,
dar comunitatile virtuale au dat nastere la frica si critici. Comunitatile virtuale pot servii ca
mediu de actiune pentru criminalii online, cum sunt hotii de identitate si urmaritorii, punand
n special in pericol copiii.
Altii se tem ca daca petrec prea mult timp in comunitati virtual ar putea avea un
impact negativ asupra interactiunilor din lumea reala.
S-au realizat numeroase studii care au investigat motivatia si dorinta utilizatorilor de a
face parte din comuniti virtuale. Ele au aratat ca dupa perioade indelungate de timp membrii
1

capata multe cunostinte referitoare la subiectele discutate i de asemenea un sens de

conexiune cu lumea intreaga. Mai exista insa si o alta motivatie, aceea de a simti ca apartinem
unei comunitati.
Membrii pot sa participe la comunitatile online in unul din modurile: fie ca ei insisi,
fie jucand un rol. In unele comunitati nu este greu de aflat identitatea reala a membrilor, in
altele insa este imposibil de descoperit. Membrii pot juca un anumit rol pretinzand ca sunt
altcineva, in special in comunitatile dedicate jocurilor.
Comunitatile orientate pe jocuri afecteaza emotional membrii, dar nu se integreaza
ca parte a vietii reale. Comunitatile fantastice au ca scop evadarea din cotidian si posibilitatea
de a pretinde ca suntem altcineva. Nu trebuie uitat faptul ca in multe cazuri comunitatile
online sunt un alt canal de comunicare, asa cum este telefonul pentru viata reala. Aceste
tendinte vor continua sa existe in viitor devenind mai mult integrate in viata oamenilor, un alt
mijloc de comunicare si intalnire a oamenilor cu interese comune.
Foarte multe persoane au inceput sa caute compania altor persoane pe internet pentru
ca aici au gasit mai mult comfort decat in viata reala. Pe internet toate persoanele seama unele
cu altele, toate intra on line cu aceeasi dorinta de comunicare sau vor sa afle raspunsuri pe
care se tem sa le caute printre oamenii din realitate pentru a nu fi judecati gresit. Si cu toate
astea viata oamenilor isi urmeaza cursul normal sau anormal, si mai este influentata din cand
in cand de interactiunile virtuale.
Extinderea folosirii blog-urilor se observ si n cadrul relaiilor publice. Astfel, prin
intermediul comunicrii on-line la nivel de organizaie, se urmrete interaciunea direct cu
publicul extern sau chiar intern.
O mare parte din coninutul transmis prin blog-urile de relaii cu clienii sau prin cele
de marketing este deja inclus, n diverse modaliti, n informaiile distribuite de organizaie
ns, prin intermediul blog-ului, comunicarea devine direct, imediat, se adaug o anumit
personalitate celor transmise.
O alt posibil utilizare a blog-urilor se regsete n comunicarea intern cu angajaii,
pentru ca acetia s fie tot timpul la curent nu numai cu deciziile, ci i cu procesele
decizionale, cu motivaiile care au dus la luarea anumitor hotrri ale conducerii.
Se considera c extinderea importanei blog-urilor n domeniul relaiilor publice este
ncurajat i de faptul c prin acest mod de comunicare se amplific fora de informare i
persuasiune a mass-media tradiionale. Cu toate acestea, mass-media tradiional difer, ns,
de blog-uri pentru c se afl n cutarea obiectivitii. Blog-urile sunt subiective prin natura
lor, ceea ce nseamn c abordarea personal a informaiei nu o va putea substitui, vreodat,
pe cea obiectiv i nici nu va fi preferat celei din urm. De asemenea, blog-urile vor deveni
un interlocutor pentru mass-media, care va cuta aici subiecte i reflecii ale temelor tratate.
Pentru multe subiecte blog-urile vor oferi un alt punct de vedere, adeverind sau infirmnd
informaii.
FENOMENUL MESSENGER I COMUNICAREA
INTERPERSONAL
Sfera comunicrii prin acest mijloc de transmitere a informaiilor i
receptare concomitent a acestora este mult prea vast, motiv pentru
care ne vom rezuma doar la un aspect al acestei tipologii de comunicare:
2

comunicarea interpersonal online ntre indivizii conectai la Internet, prin

diverse metode (cablu de reea, cablu de telefon modem, sau wireless
satelit), precum i efectele acestei interaciuni.
Comunicarea online (sau direct, n timp real) i cea offline (sau
indirect, prin intermediul mesajelor sau email-urilor) aparin de un cadru
real, ns facilitat de mijloacele de comunicare modern.
n aceast manier, comunicarea prin Internet nu se ndeprteaz
sub nici o form de schema clasic a primului model de comunicare,
propus de ctre cercettorii americani Claude Shannon i Waren Weaver.
Acest model, numit i Teoria informaiei pornete de la premiza c
rezolvarea problemelor de comunicare se afl n raport de
proporionalitate direct cu reducerea pierderii de informaie.
Datorit unui concept clasic, folosit n analiza oricrui fel de
comunicare, anume, cel de bariere de comunicare, ce pot fi de mai multe
feluri (de limbaj, de interferene sau zgomot pe canalul de comunicare ori
cauzate de ali factori: atenia, interesul pentru mesaj etc.), sigur c nici
comunicarea prin canalul comunicaional Messenger nu este lipsit de
acest fenomen.
Ce este totui Messenger-ul? Yahoo! Messenger este un
software(denumirea popular este cunoscut prin abrevierea la soft) de
chat oferit de serverul Yahoo. Prin intermediul acestui soft este facilitat
comunicarea cu ntregul mapamond; indivizii pot comunica ntre ei chiar
dac se afl n coluri opuse pe glob, direct, de la tastatur, sau prin
serviciul voice chat.
Se pare c popularitatea acestui soft a crescut concomitent cu
imaginea de marc a server-ului Yahoo datorit faptului c este oferit
gratuit i, implicit, nu are nici un fel de restricii n ceea ce privete
opiunile. Soft-ul se poate descrca n variant full chiar de pe site-ul celor
de la Yahoo i nu prezint opiuni limitate, precum alte soft-uri din aceeai
familie.
Yahoo! Messenger nu este singurul program de chat existent, ns
este cel mai popular n Romnia. Alte programe de chat sunt: Google Talk,
MSN Messenger, Skype, AOL Messenger etc.
Revenind la modelul liniar comunicaional, cei doi cercettori
analizeaz elementele acestuia: surs emitor mesaj canal
receptor destinaie. n aceast analiz, vom aminti i noi cteva
elemente de referin ale modelului liniar de comunicare, pentru a putea
stabili un traseu n descrierea comunicrii online. Aadar, elementul de
baz prezent aici i n orice model comunicaional este informaia, concept
ce const n posibilitatea de a reduce incertitudinea. Acest din urm
termen, reprezint cantitatea de entropie dintr-un sistem, unde entropia
(termen preluat din termodinamic) este o variabil ce msoar gradul de
haos sau dezorganizare dintr-un sistem.
Al doilea element al modelului liniar de comunicare este zgomotul.
Acesta reprezint acel orice care se adaug semnalului transmis iniial,
fr ca sursa s intenioneze aceasta. Zgomotul reprezint o barier
3

comunicaional, care, mpreun cu informaia, formeaz ceea ce se

numete capacitatea canalului de comunicare. Pentru cazul particular
Messenger, capacitatea canalului este determinat de intenia tastat ori
comunicarea verbal prin voice chat, ce reprezint cumulul de informaie
transmis i interferenele sub form de zgomote ce intervin n
comunicarea verbal telefonic sub form de bruiaje, ntreruperi ale
convorbirii online sau oprirea brusc a comunicrii prin intervenia altor
factori (resetarea calculatorului, pene de curent etc.).
O posibil soluie n rezolvarea dificultii de comunicare provocat
de zgomot este
redundana acest concept desemneaz sporul de repetabilitate al unui
mesaj, spor care nu trebuie exagerat n mod voit, pentru a nu altera
intenia iniial.
Precizm ns c n comunicarea online prin intermediul Messengerului se poate interfera i cu un alt tip de comunicare: cea imagistic prin
mesaje iconice. Aceasta este caracterizat prin iconiele emotive
emoticons, spre exemplu. Rolul acestora este de a spori interactivitatea
serviciului de chat. Un alt cercettor, Norbert Wiener, aduce o
mbuntire substanial teoriei informaiei sub forma conceptului de
feedback. Acest element al modelului liniar este poate cel mai
reprezentativ pentru orice tip de comunicare. n msura n care acesta
caracterizeaz posibilitatea sursei de a primi rspuns de la destinaie i de
a-i ajusta comunicarea ulterioar n funcie de acesta, interaciunea ntre
indivizi prin intermediul canalului Messenger este facilitat i avantajat
totodat prin confirmarea real i direct necondiionat a feedback-ului.
Nu exist interlocutor, iar comunicarea este rapid. Nu putem spune c
acesta este neaprat un avantaj, deoarece scopul oricrei comunicri
eficiente este, nu doar transmiterea de informaii i receptarea altora
spontan, ci i cunoaterea celui poziionat la captul opus al canalului de
comunicare, un feedback rapid poate reajusta de nenumrate ori
comunicarea sursei.
Pentru c n comunicarea prin fereastra de chat avem de-a face cu
text, nu trebuie neglijate aceste sensuri abstracte ale cuvintelor. Richards
amintete i el de barierele de comunicare, ns nu le atribuie canalului de
comunicare, ci susine c pierderile de informaie provin din caracterul
limbajului uman. Analistul distinge semnele de simboluri i definete
relaiile dintre acestea. Emoticoanele, printre altele, prin caracterul lor
interactiv-subiectiv deplaseaz uor traiectoria informaiilor n
interpretare. n acest fel, sursa se poate folosi de acest mijloc pentru a
masca o parte din personalitatea sa real, sau, dimpotriv, de a ncerca s
demascheze din firea voluntar ascuns a interlocutorului din spatele
ferestrei de Messenger.
Aadar, comunicarea online se dezvolt n dou direcii. Prima,
transmiterea de informaii este accentuat prin simpla trimitere a unei
fotografii (de exemplu) prin comanda send file ctre interlocutor. A doua
direcie comunicaional ne transpune n imaginar, n sfera abstract a
4

simbolurilor i semnelor. Aici vorbim de interpretare, iar comunicarea

intermediat de Messenger devine o surs de cunoatere a celuilalt, ns
din spatele unui paravan calculatorul. n aceast etap, canalul
Messenger ia forma acelui clivaj de care aminteam la nceputul analizei.
Teama de a ne arta aa cum suntem n realitate este estompat prin
acest tip de comunicare online. Iar acesta reprezint, probabil, avantajul
esenial al chat-ului pe Internet.
Aparent, Yahoo! Messenger rezolv o parte dintre problemele
comunicrii verbale
codarea/decodarea devine un exerciiu interactiv i amuzant,
constrngerile interpersonale sunt diminuate; substituie dialogul clasic
oral prin interferarea cu textul; permite comunicarea n timp real cu
interlocutori aflai oriunde pe glob; este un serviciu gratuit i uor de
utilizat i nglobeaz mai multe modele comunicaionale. Toate aceste
avantaje sunt exploatate la maximum de ctre utilizatorii de comunicare
prin chat, micornd considerabil dezavantajele exprimate prin barierele
de comunicare, care devin aproape insesizabile.
Dar este oare aceast form de comunicare modern sursa unei
eficiene majore survenite n cunoaterea altora? S nu cdem n iluzia c
o cunoatere printr-un chat din spatele unui paravan este eficient sau
corect. Dimpotriva, desi prin intermediul scrisului exprimarea este mai
elaborata in care o persoana isi dezvaluie o parte din
sentimente,adevaratele legaturi se formeaza prin interactionare reala,
nemijlocita, intr-o viata reala,palpabila.