Documente Academic
Documente Profesional
Documente Cultură
Tema Și Viziunea Despre Lume În "Poveste" de Marin Sorescu
Tema Și Viziunea Despre Lume În "Poveste" de Marin Sorescu
dionisiac (scoate fum), iar cea a eului liric este mai degrab apolinic, e
din flcri curate.
Se observ totodat motivul naturii, prin care se surprinde
ncercarea cuplului de a se alinia extazului erotic: Vom fi fericii pentru
iarb/i pentru lac,/Vom rde pentru copac,/Vom slvi drumul cu cte-o
gur. Aceeai ncercare a cuplului de a-i gsi puncte comune, de a
deveni, prin absurd, compatibili, este exprimat i de hotrrea din
versurile celei de-a treia strofe: Ne vom lua dup umbra mea(...)/Ne vom
lua dup primul gnd/Ne vom lua dup dou-trei cuvinte.
Inedit este i motivul Sfintei Vineri, care apare ca o protectoare a
destinului uman, avnd responsabilitatea de a ntiina membrii cuplului n
legtur cu trecerea implacabil a timpului. n Poveste, conceptul de timp
este banalizat, demitizat, fiind inclus n facila categorie altele: S ne
spun printre altele/C nu mai suntem tineri.
Finalul reia ideea tragismului uman, membrii incompatibili ai cuplului
stnd mpreun n faa morii, dup o via ntreag fr a avea ceva n
comun: ea n-o s ne mai dea de-acum/Nici electricitate pentru flacr,/Nici
lemne pentru fum.
Dup prerea mea, poezia Poveste a lui Marin Sorescu se remarc
ndeosebi prin originalitatea viziunii artistice. n primul rnd, inedit mi se
pare demitizarea sentimentului erotic, despre care predecesorii lui Sorescu
au scris cu atta patos: n Poveste oamenii funcioneaz, n mod ludic,
aproape comic, cu lemne i cu electricitate, petrecndu-i, absurd, toat
viaa mpreun, dei contieni de incompatibilitatea lor. n al doilea rnd,
m-a impresionat substratul tragic, poanta poeziei, asemntoare celei
din Simetrie: omul este condamnat de a face ntotdeauna alegerea greit,
chiar i n faa morii.
n concluzie, tema poeziei Poveste de Marin Sorescu este iubirea,
viziunea asupra acesteia fiind ludic, demitizant. Se remarc metafora
sufletelor alimentate de combustibili diferii, motivul central al
incompatibilitii, precum i poanta din substratul textului poetic,
referitoare la tragismul existenei umane.