Documente Academic
Documente Profesional
Documente Cultură
VITALE.
Nr. Document
Lungu A.
Verificat
Gorea R.
Nr. contr.
Aprobat
Semn.
Data
Litera
Coala
Coli
UTM
FIMCM
gr. TCM - 082
1.Introducere
Scopul realizarii proiectului la protectia activitatii vitale este asigurarea conditiilor santoase i
inofensive de munca la sectorul care l-am proiectat. Asigurarea securitaii angajailor ,pastrarea
sanatatii si capacitaii lor de munca este o preocupare importanta n domniul construciilor de
masini. Dezvoltarea tehnologiiilor, apariia noilor substante utilizate n producere, apariia unor
tehnologii de prelucrare noi impun si elaborarea unor masuri speciale pentru asigurarea protectiei
muncii. Pentru sectorul de productie proiectat este necesar de analizat toate riscurile care apar,
toate nocivitaile i locurile periculoase pentru a putea concepe o serie de reguli, respectarea
carora va asigura protecia personalului. Fiecare sector de producie are caracteristicile sale
specifice, amplasarea utilajului i tipul acestuia, procesul tehnologic necesar de realizat impune
anumite caracteristici proprii deaceea este necesar de analizat obiectiv orice pericol care poate
aparea. Elaborarea msurilor de protecie a muncii au o importan primordial deoarece este n
joc sanatatea i viata oamenilor. Nerespectarea regulilor de securitate poate avea consecinte grave
att pentru persoana care a nclcat aceste reguli ct i pentru acea persoana care le-a elaborat,
deaceea trebuie de acordat o atenie sporita securitatii activitatii vitale. Pentru proiectul dat am ca
date iniiale procesul tehnologic pentru piesa tip Capac 8KE.313.167. i amplasarea grafic a
sectorului de productie.
Semnat Data
521.1 TCM-071.001
Coal
117
Semnat Data
521.1 TCM-071.001
Coal
118
Prin sistemul de ventilare general se execut eliminarea degajrilor duntoare, se scot degajrile
de cldur i vaporii de ap de la strungurile ce lucreaz i de la oameni.
lucru;
microclimatul aerului zonei de munca va fi mentinut n limitele normelor cu ajutorul
sistemelor de ncalzire, ventilatie si conditionare a aerului n conformitate cu cerintele
standardului de stat GOST 12.1.005-88 n dependenta de categoria lucrarilor si perioada
anului;
nivelul necesar al iluminarii la locurile de munca este asigurat de sistemele iluminatului
natural si artificial general care asigura un nivel al iluminarii pe suprafetele de lucru de 700
lx. n calitate de surse de lumina artificiala sunt folosite lampele luminescente de tipul LD
cu caracteristici mbunatatite de transmitere a culorilor;
Semnat Data
521.1 TCM-071.001
Coal
119
care sunt stabilite drepturile si ndatoririle fiecarui om al muncii legate de problema tehnicii
securitatii muncii.
n acest scop sunt formate comisii si responsabili de probleme pentru ntreprinderi, sectii,
ateliere, care se preocupa de rezolvarea problemelor de protectia muncii si tehnica securitatii
muncii.
Obiectivele care stau n fata acestor comisii sunt:
mbolnavirile profesionale;
studierea n practica a masurilor de tehnica securitatii muncii, menite sa
mbunatateasca conditiile de munca ale muncitorilor.
Semnat Data
521.1 TCM-071.001
Coal
120
Instructajul introductiv se petrece cu toi cei care intr la ntreprindere la lucru permanent
sau temporar, indiferent de calificare, specialitate sau de stagiul de lucru al lor, deasemenea cu
muncitorii, recomandaii la ntreprinderele pentru ndeplinerea lucrrilor de la alte organizaii, cu
practicanii care-i petrec practica la ntreprindere, admise pe teritoriul ntreprinderii sau n seciile
de producere pentru ndeplinirea lucrrilor.
Instructajul introductiv l petrece inginerul de protecie a muncii i tehnica securitii n
cabinetul de protecie a muncii, iar cu muncitorii inginero tehnici, cu specialitii tineri i cu
elevii instituiilor de nvmnt inginerul ef al ntreprinderii. Instructajul introductiv se
nregistreaz n Registrul de nregistrare a instructajului introductiv de protecie a muncii, sanitarie
de producere, securitate antiincendiar i acordarea primului ajutor care se pstreaz la inginerul
de protecia a muncii i tehnica securitii.
Instructaj la locul de munc
Instructajul primar se petrece nemijlocit la locul de lucru nainte de admitere la lucru cu
toi muncitorii intrai la ntreprindere, dup petrecerera instructajului introductiv deasemnea cu
muncitorii transferai la alt lucru.
La instructajul primar muncitorului i sunt artate toate locurile periculoase la utilaj i
lalocul de lucru, metodele de organizare corect i asigurea locului de lucru, deasemenea i se dau
indicaii de interzicere de a folosi metode periculoase n lucrul sau alte aciuni, care pot duce la
traumatism sau mbolnvire. Instructajul secundar cu scopul controlrii i perfecionrii nivelului
de protecie a muncii se petrece nemijlocit la locul de lucru cu toi muncitorii indiferent de
calificarea lor, specialitatea i stagiul de lucru.
Semnat Data
521.1 TCM-071.001
Coal
121
Semnat Data
521.1 TCM-071.001
Coal
122
2.(categoria C de pericol de incendiu), atunci cnd sunt posibiliti de incendiu (ardere), iar
densitatea sarcinii termice este de peste 105 MJ/m 2 -mediu;
3.(categoria D de pericol de incendiu), atunci cnd exist foc deschis sub orice form, n absena
substanelor combustibile-mic;
4.(categoria E de pericol de incendiu), atunci cnd exist materiale sau substane incombustibile n
stare rece, ori substane combustibile n stare de umiditate avansat (peste 80%).
La determinarea categoriilor de pericol de incendiu nu se iau n considerare unele dintre
situaiile i condiiile precizate n normativ.Cea mai periculoas categorie de pericol de incendiu
necompartimentat, deci neseparat cu perei i planee rezistente la foc conform normativului, nu
determin categoria de pericol de incendiu pentru ntreaga ncpere n care se afl (dup caz,
compartiment de incendiu sau construcie nchis), atunci cnd: sunt cu pericol de explozie
(categoria A sau B) dar au un volum mai mic de 5 % din volumul ncperii sau al
compartimentului respectiv n care sunt amplasate liber; sunt din categoriile C i D de pericol de
incendiu i au un volum mai mic de 10 % din volumul ncperii (compartimentului) n care se
afl, fr a depi ns aria de 400 m 2 .
Totodat, atunci cnd n spaiul respectiv sunt mai multe categorii de pericol de incendiu
necompartimentate, situate n puncte distincte ale ncperii sau compartimentului de incendiu
respectiv, se iau n calcul sumele volumelor i respectiv a ariilor fiecrei categorii de pericol,cu
excepia celor din categoriile C i D de pericol situate unele de altele la distana de 40,00 m i mai
mult (msurat pe orizontal).
Categoria de pericol a unui compartiment de incendiu sau construcie de producie i/sau
depozitare, este determinat de cea mai periculoas categorie de pericol de incendiu
necompartimentat sau compartimentat pe care o cuprinde i care reprezint mai mult de 30%
din volumul construit al acesteia.
La determinarea categoriilor A i B de pericol de incendiu se au n vedere scprile i
degajrile de gaze, vapori sau praf combustibil, att n timpul desfurrii normale a activitii, ct
i n cazuri accidentale de avarie a instalaiilor de utiliti aferente (electrice, termice,
hidro, ventilare etc), stabilite prin proiect.
Riscurile de incendiu se stabilesc i precizeaz obligatoriu n documentaiile tehnice, n
funcie de care se stabilesc i msurile de siguran la foc corespunztoare.
Semnat Data
521.1 TCM-071.001
Coal
123
Semnat Data
521.1 TCM-071.001
Coal
124
Semnat Data
521.1 TCM-071.001
Coal
125
Spuma chimica este o substanta rezultata din combinarea chimica a acidului sulfuric sau a
bicarbonatului de sodium, reactia celor doua substante se produce n interiorului stingatorului cu
spuma cnd acestea vin n contact. Spuma mecanica este o substanta chimica care se produce prin
amestec cu o emulsie. Amestecul se realizeaza cu o instalatie speciala actionata mecanic.
c)Norme de prevenire si stingere a incendiilor
Operaiuni care se execut pentru utilizarea corect i eficient a stingtoarelor de
incendiu.
Clasa C: gaze inflamabile (gaz metan, propan, butan, hidrogen Clasa A:, etc.)
Semnat Data
521.1 TCM-071.001
Coal
126
incendii
Este o tehnologie noua, se bazeaza pe principiul generarii cetii de apa la presiunea de 120
barr, rezultand particule de apa in suspensie ( de dimensiuni 100 m) .
Acest sistem ofera urmatoarele avantaje :
Realizeaza in timp foarte scurt scaderea temperaturii in incapere
Asigura o inhibare si stingere a incendiului
Realizeaza o ecranare a materialelor aflate in vecinatatea focului
Are un efect redus al apei asupra obiectelor din incapere
Nu are efecte adverse asupra omului
Sistemul foloseste o cantitate redusa de apa, cca. 10% din necesarul de apa pentru stingerea
aceluias foc in sistem clasic cu apa.
Semnat Data
521.1 TCM-071.001
Coal
127
Argonul este un gaz nobil, se regaseste in natura si nu este toxic pentru om, este un gaz inert
si nu este electro-conductiv.
Prin purjarea sa intr-o incapere ( a carei pierderi de aer trebuie estimate) argonul reduce
procentul de O2 din incapere , de la 20,9 % la sub 15% O2, in aceasta proportie a O2, incendiul se
stinge.
Principiul pe care se bazeaza acest sistem este total flooting sau saturatie totala. La
proiectarea sistemului si a cantitatii necesare de Argon, trebuie luate in calcul pierderile prin
etansarea incaperii.
De asemenea trebuie avut in vedere ca sistemul sa functioneze eficient intre cele doua
nivele, respectiv:
LOAEL- nivel minim al efectelor adverse la om 52% Argon , corespunzator 10% O2
NOAEL- nivel al absentei efectelor adverse la om- 43 % Argon, corespunzator 12 % O2
Practic, nivelul de O2 trebuie sa fie sub 15%, pentru a se stinge incendiul dar peste 12% O2
pentru a permite prezenta accidentala a factorului uman in incapere.
Semnat Data
521.1 TCM-071.001
Coal
128
Sistemele cu Argon se folosesc in cazurile in care este necesar un agent de stingere non
electro-conductiv, in incaperi cu instalatii electrice, electronice, arhive cu documente.
- Sistemele antiincendiu pe baza de CO2
Gazul CO2 este un gaz care anihileaza O2 din atmosfera si implicit dezvoltarea incendiului.
Sistemul are ca materie prima anhidrida carbonica, ceea ce face ca la emiterea gazului CO2
sa se realizeze o scadere de temperatura din zona incendiului (in plus fata de anihilarea
incendiului).
Gazul CO2 nu este electro-conductiv , dar este toxic pentru om. De aceea este folosit in
incaperile unde nu este prezent omul, sau unde omul trebuie sa fie evacuat inainte de intrarea lui
in actiune.
La proiectarea acestui sistem trebuiesc luate masuri speciale de protectie a prezentei
accidentale umane in incapere.
Semnat Data
521.1 TCM-071.001
Coal
129
Semnat Data
521.1 TCM-071.001
Coal
130
(q1 q 2 ) / q
unde: q1,q2
Dac eficacitatea de curire atinge o treapt a curtorului de praf, atunci aceast curire se
numete de prima treapt. La o impurificare mai mare de praf n aer pentru primirea aerului curat se
folosete curirea de mai multe trepte. Eficacitatea sumar n mai multe trepte de filtrare se
calculeaz dup formula:
1 (1 1 ) (1 2 ).....(1 n )
unde: 1 2 n
Instalaiile universale de curire de praf care sunt acceptabile la diferite tipuri de impuriti, i la
diferite concentraii de impuriti, nu sunt.
Fiecare di instalaie e anumit pentru un anumit tip de concentraie de praf i are cerinele sale
efective de curire.
Curirea aerului poate fi dur, medie i fin. La curirea dur a aerului se menin impuritile,
prafurile .
Pentru curire medie i dur se utilizeaz prinztorii de praf, funcionarea crora este bazat pe
utilizarea particulelor ce se depun. Forele de greutate sau forele ineriale, le separ din aer la
schimbarea vitezei sau direciei de orientare.
O metod de protecie a mediului nconjurtor este folosire dispozitivelor de filtrare, care se
ntrebuineaz pentru curirea inpuritilor din ventilatoare i a deeurilor tehnologice pentru a nu
permite rspndirea lor n atmosfer, micorarea zgomotului, micorarea nivelului microundelor,
folosirea ecranelor de protecie a localurilor de poluare energetic a mediului nconjurtor.
Pentru curirea aierului ce se degaj de la centrul de prelucrare n secie, se pune o
instalaie de percepere a ceii cu o vitez mic de lucru de tipul H 2000 care este alctuit din
corp, n care sunt fixate dou trepte de filtrare:
1.
Filtru de filtrare dur, reprezint o caset care se scoate uor, n care se gsesc nite plci
gofrate. Acest filtru filtreaz uvoiul de particule mari lichide
Semnat Data
521.1 TCM-071.001
Coal
131
i de cele tari.
2. Filtru de filtrare fin este compus dintr-un ir de tuburi verticale, umplute cu un material
din fibre de lafsan cu diametrul de 18 m. Viteza de filtrare prin a doua treapt este de:
Filtre pentru desprafuire
Sunt filtre speciale, utilizate in special la instalatii de sablare, industria si in orice alt
domeniu ce implica retinerea prafului rezultat in urma unui anumit process.
saci filtranti. Sacii filtranti pot avea dimensiuni cu diametre cuprinse intre 100 si 600mm
si lungimi ce ajung pana la peste 2500mm. Pot fi deschisi la ambele capete sau prevazuti cu capac
la un capat. Sistemul de fixare poate fi unul simplu de genul colier pentru tivul de intaritura al
Semnat Data
521.1 TCM-071.001
Coal
132
capatului filtrului, sau cu snur, precum si variante cu snap-ring, pentru montarea in gauri de
trecere. CATALOG
F,
V,m/s
Aerul
m2
5
Temperatura, C
Suprafaa
50
V nc
Aerul
nconjurator
lichidului ce se
aspirat
m3102
25
evapor
40
20
0,2
asp
(tab.II.8.3)
3
(tab.II.8.3)
P2P1
P2P1
) kg/h,
) kg/h
2
n care : F aria suprafeei de evaporare (oglinda czilor, podeaua umed etc.), m ;
t apei
30C, a= 0,022;
la
t apei
de la 31...40C, a= 0,028.
Semnat Data
521.1 TCM-071.001
Coal
133
Temperatura,C
Presiunea vaporilor de ap ,
m3
mm/Hg
23,11
23,350
25
n care:
V nc
- volumul ncperii,
W
V nc
m
3
W volumul aerului necesar pentru excluderea umiditii excesive, m .
Semnat Data
521.1 TCM-071.001
Coal
134
BIBLIOGRAFIE
1. Gorboevici A. F., cred V. A. Kursovoe proectirovanie po tehnologhii mainostroenie:
[ Ucebnoe posobie dlea mainostroitelinh ucebnh vuzov ] 4-e izdanie, pererabotana i dapolnina:
Vaia cola, 1983-256 s., il.
2. Spravocinic tehnologa mainostroitelea v 2-h T., T.1 / Pod redaciei A. F. Kolovoi i R. K.
Mierecova, 1986. 656 s., il.
3. Balabanov A. N. Kratkii cpavocinik tehnologa mainostroitelea.-M:Izdatelistvo stantdartov,
1992.-464 s.,il.
4. Babuc V. V. Diplomnoe proektirovanie po tehnologhie mainostroeniea: [Ucebnoe posobie dlea
vuzov / V. V. Babuk, P. A. Goresco, K. P. Zabrodin i dr. ] pod obei redakii V. V. Babuca. Mn.
Vaia cola, 1979.-464 s.,il.
5. Spravocinic tehnologa mainostroitelea v 2-h T., T.2 / pod redakiei A. G. Kosilovoi i R. K.
Meericova. 4-e izdanie, pererab. i dop.-M.: Mainostroenie, 1986.-656 s., il.
6. Gjirov R. I., Serebrenkii P. P. Programirovanie obrabotki po stankah s CEPU; Spravocinik.- L.:
Mainostroenie. Leningradxkoe otdelenie, 1990.-588 s., il.
7. Proectarea tehnologiilor de prelucrare mecanic prin achiere: Manual de proiectare: n 2
volume. Volumul 2 / C. Pico, O. precteanu, C. Bonohosciuc .a. Chiinu: Universitar, 1992.
407 p..
8. Obemainostroiteline normativ vremeni i rejimov rezanii 2.
Semnat Data
521.1 TCM-071.001
Coal
135
Anex
Mo Coala Nr. Document
d
Semnat Data
521.1 TCM-071.001
Coal
136