Sumar:

1. CADRU GENERAL
2. PROIECTE ONG
2.1. MANAGEMENTUL PROIECTELOR
3. FINANTAREA ONG-URILOR
3.1. REGLEMENTARI JURIDICE
3.2. SURSE DE FINANTARE
3.3. FONDURI; STRUCTURA BUGETULUI UE
3.4. SISTEMUL DE IMPLEMENTARE A
FONDURILOR
4. STUDIU DE CAZ
5. CONCLUZII

Organizaţiile necomerciale sau (ONG) reprezintă un instrument social prin intermediul cărui
cetăţenii au posibilitatea de a-şi realiza ideile şi a soluţiona problemele la nivel local
Pentru a înfiinţa un ONG nu este nevoie de prea multă experienţă; este suficient să elabore
un statut, să depui o cerere la Ministerul Justiţiei şi să dispui de o sumă oarecare de ban
pomeneşti că ai la dispoziţie un ONG cu toate actele în regulă. Însă problemele abia încep:
am idei geniale, însă cum să le înşir pe foaie, (cum să scriu un proiect), unde să depun ac
spre finanţare, cum să conlucrez cu alte organizaţii?” şi multe alte întrebări, răspunsul c
poţi afla dacă nu încerci să te autoinstruieşti sau să participi la diverse training-uri în
A crea un ONG sau a scrie un proiect este totuşi mult mai uşor decît a forma o echipă. Acea
nu înseamnă neapărat că există şi o echipă entuziastă, profesionistă, dispusă să lucreze as
voluntar într-un domeniu nou de activitate.

1.CADRU GENERAL. Cîteva definiţii şi poziţionări

Organizaţiile neguvernamentale se pot constitui pentru un scop de interes public sau colect
In Romania, sintagma generic utilizata de "organizatii neguvernamentale" (sau ONG) vine sa
Alte expresii similare celei de "nonprofit" si care pot fi intalnite ca atribute ale organi
În România, dreptul persoanelor de a se asocia este garantat de Constituţie care la Art. 37
2.1.MANAGEMENTUL PROIECTELOR; Intocmire,planificare si implementare.
Faza de planificare, de redactare a documentului pe baza caruia se realizeaza un proiect, i
Faza de redactare are o importanta cu atat mai pronuntata cu cat, la nivelul Uniunii
Europene, accesul la fondurile comunitare se realizeaza exclusiv prin intermediul propuneri
Etapa de redactare a respectivei propuneri trebuie sa se bucure de atentie maxima, din cel
1. Proiectele esueaza daca nu sunt bine planificate
Faza de executie este una deosebit de sofisticata si de complexa, pandita de pericole chiar
2. Propunerea de proiect are valoare de document oficial
Documentul pe baza caruia este dobandit accesul la anumite fonduri devine in multe cazuri d
Pasi care trebuie parcursi pentru a redacta o propunere de proiect
In continuare, ne vom referi cu precadere la pasii care trebuie parcursi pentru a redacta o
1. Familiarizati-va cu obiectivele strategice/de dezvoltare ale organizatiei, treceti-le
in revista sau actualizati-le.
2. Pe baza obiectivelor strategice ale organizatiei si pornind de la ideile de proiect,
incepeti activitatea de cautare a surselor de finantare.
3. Cititi cu atentie anuntul (apelul la candidatura) prin care este facuta publica fiecare
4. Retineti data limita de depunere a proiectului.
5. Participati la intalnirile, seminariile, sesiunile de instruire pe care le organizeaza a
6. Analizati in detaliu obiectivele si prioritatile diferitelor programe de finantare, pent
7. Analizati fiecare criteriu de eligibilitate in parte.
In general, criteriile de eligibilitate se refera la:
a. eligibilitatea organizatiei care poate solicita finantarea reprezinta un mijloc prin ca
b. eligibilitatea partenerilor cu care se poate derula proiectul (idem);
c. eligibilitatea tipurilor de activitati care pot fi desfasurate (activitati de training,
d. eligibilitatea costurilor (suma minima si suma maxima care pot fi solicitate, raporturil
e. eligibilitatea zonei
8. Studiati diferitele tipuri de proiecte finantate anterior in cadrul programului de finan
9. Studiati cu atentie conditiile financiare: suma minima si maxima care poate fi solicitat
10. Consultati pachetul informativ pus la dispozitie de agentia de finantare; de obicei, pa
• Ghidul programului/Ghidul solicitantului/Ghidul promotorului;
• Formularul standard de candidatura/formularul cererii de finantare;
• Formularele documentelor anexe (model de buget, model de CV acceptat pentru membrii echip
11. Alcatuiti o lista de verificare (checklist), in care includeti toate elementele din com
12. Completati documentatia solicitata de finantator ,cererea de finantare/ formularul stan
13. Completati formularele anexe.
In general, formularele anexe includ informatii care pot fi utilizate ca argumente su plime
- studii de piata;
- date statistice;
- diagrame de tip Gantt13 sau PERT14;
- analize de tip SWOT15;
- descrierea mai detaliata a institutiei promotoare si a institut iilor partenere;
- organigrama;
- rezultatele unor activitati anterioare, de relevanta pentru proiect;
- situat ia financiara a institutiei in momentul depunerii proiectului;
- bugetul pentru anul fiscal in curs;
- bugetul proiectat pentru anul fiscal urmator;
- articole de presa;
- CV-urile persoanelor implicate direct in derularea proiectului;
- lucrari, articole de specialitate, brosuri referitoare la problema careia se adreseaza pr
14. Verificati, avand lista de verificare in fata, daca aveti toate documentele care trebui
3. FINANTAREA ONG-URILOR
3.1. SURSE DE FINANTARE

Finantare guvernamentala a ONG‐urilor – reprezinta sumele alocate direct sau indirect de l

bugetul de stat ONG‐urilor pentru prestarea unor servicii si dezvoltarea de proi
programe.
Tipurile de finantare guvernamentala pentru organizatiile neguvernamentale intra in doua
categorii principale:
• finantarea directa care consta in sprijin financiar alocat din bugetul public
central catre o organizatie neguvernamentala in mod direct, find inscris ca si
cheltuiala bugetara in anul financiar dat. In general fondurile prevazute sunt
redirectionate prin diverse agentii guvernamentale (ministere, fundatii publice sau
fonduri) sau alte surse publice (ex. Loterii nationale).
• sprijinul financiar indirect. Acesta nu include un transfer direct al banilor
proprietatii; el reprezinta un beneficiu acordat organizatiilor neguvernamentale care
le permite sa foloseasca bunurile respective pentru a si indeplini obiectivele statutare
decât pentru a acoperi alte obligatii financiare. Un astfel de sprijin nu va apare in
bugetul public ca o cheltuiala directa. Acest tip de sprijin contine avantajele fiscale.
De exemplu impozitul pe venit care nu va fi colectat, din cauza tratamentului special
al organizatiilor neguvernamentale, este considerat sprijin indirect.
Organizatiile nonprofit, organizatiile sindicale si organizatiile patronale sunt scutite de
Contribuabilii care efectueaza sponsorizari si/sau acte de mecenat, scad din impozitul pe p
1. este in limita a 3% din cifra de afaceri;
2. nu depaseste mai mult de 20% din impozitul pe profit datorat.

Mecanismul de finantare directa este un set de proceduri aplicat de catre o autoritate pub
centrala in baza unui act normativ si care cuprinde normele, principiile si criteriile pri
se acorda finantare organizatiilor neguvernamentale si institutiilor publice.

3.2. REGLEMENTARI JURIDICE

Principalele acte legislative care reglementeaza finantarea guvernamentala directa
organizatii neguvernamentale in România sunt:
• OG nr.68/2003 privind serviciile sociale vorbeste despre contracte de servicii si c
parteneriat.
• Legea 34/1998 privind acordarea unor subventii asociatiilor si fundatiilor
personalitate juridica, care infiinteaza si administreaza unitati de asistenta soc
instituie finantarea serviciului social pe baza unui cost mediu lunar al beneficiarului
• Legea 350/2005 privind regimul finantarilor nerambursabile din fonduri publ
pentru activitati nonprofit de interes general este o lege cadru ce promoveaza
procedura aplicabila tuturor formelor de finantare a entitatilor nonprofit din bani publici
• OG nr.34/2006 privind atribuirea contractelor de achizitie publica, a cont
concesiune de lucrari publice si a contractelor de concesiune de servicii.

Din punct de vedere juridic, ca principale forme de finantare directa de la bugetul public
România exista:
• Subventiile ‐ sunt o forma de suport financiar din partea bugetului de stat pentru
unor costuri directe ocazionate de furnizarea unor servicii. Subventiile reprezint
fixa pentru fiecare beneficiar si se acorda proportional cu numarul de beneficiari. Acest t
de finantare este acordat in Romania de catre MMSSF.
• Subsidiile ‐ reprezinta o forma de suport financiar din partea bugetului
direct organizatiilor neguvernamentale. Autoritatile centrale care acorda acest tip
finantare in România sunt MMSSF, ANPH, MAE, MapN, DRI, ANPC.
• Finantarile nerambursabile(granturile) ‐ sunt transferuri financiare catre o
neguvernamentala pentru a desfasura o activitate de interes public fara a urmari generarea
unui profit si este strâns legata de scopul organizatiei. Organizatia beneficiara va contri
desfasurarea serviciului (proiectului) asigurând o cofinanare din surse externe gr
Granturile sunt acordate pe baza unei competitii si in urma unui proces de eva
propunerii.
Autoritatile centrale care acorda acest tip de finantare in România sunt MMSSF, ANPH, DRI,
DRRP, ASG, ANT, ANSIT, ASS, AFM, AFNC.
v. si Anexa 1: Principalele tipuri de finan are guvernamentală diectă în România
18Page 19
• Contractul / achizitia de servicii ‐ o forma de finantare prin care org
neguvernamentale furnizeaza pentru autoritatile publice servicii la un pret si in conditiil
prevazute in cadrul unui contract. De cele mai multe ori conditiile de furnizare a servicii
sunt stabilite de autoritatea publica intr‐un caiet de sarcini iar organizatia v
metodologia de furnizare si pretul. Contractarea organizatiilor se face in baza unei proced
de licitatiei, care de cele mai multe ori este deschisa tuturor furnizorilor privati de ser
sociale acreditati, in care orice organizatie are posibilitatea de a participa.
câstigatoare acea organizatie care ofera cea mai buna calitate la un pret avantajos.
Autoritatile centrale care acorda acest tip de finantare in România sunt: ASG,
ANPDC, ANPH.
In fapt, cu exceptia subventiilor, celelalte tipuri de finantare nu se regasesc in forma pu
România. Cel mai adesea, in practica acordarii de finantare guvernamentala si in
mecanismelor de finantare, se intâlneste o forma mixta, care combina caracteristi
achizitiei de servicii si ale finantarilor nerambursabile. Aceasta situatie descrie cel mai
caracteristicile Programelor de interes national, gestionate de catre MMSSF, ANPH, ANPDC.
Astfel, in România, in practica, la nivelul anului 2008 puteau fi identificate 4 mari tipur
finantare guvernamentala care au fost acordate de autoritati dupa cum urmeaza:
A) subventii si sprijin normativ:
• MMSSF (Legea 34/1998 reglementeaza acordarea de subventii catre organizatiile
neguvernamentale care desfasoara activitate de asistenta sociala);
B) subsidii
• ANPH, MAE, MAPN, ANPC (in bugetul de stat sunt prevazute bugete speciale
pentru o serie de organizatii neguvernamentale – ex. Asociatia Nevazatorilor din
Romania, Asociatia Surzilor din Romania, Uniunea Nationala a Cadrelor Militare in
Rezerva si in Retragere “Alexandru Ioan Cuza”, Asociatia de Drept International si
Relatii Internationale – ADIRI, 19 organizatii ale minoritatilor nationale etc.)
C) finantari nerambursabile, in baza legii 350/2005
• cu proceduri mai complexe,:
ANPH, ANT, ANSIT, ICR
• cu proceduri simplificate: ASG, DRI, DRRP
D) programe de interes national (PIN):
-MMSSF, ANPF, ANPH, ANPDC

Autoritate publica Tip de finantare acordata Reglementare juridica Beneficiari

MMSSF A) Subventii

D) PIN Legea 34/1998

HG 942/2005
HG 197/2007
HG 1293/2006
Ordinul 325/2006
Legea 350/2005 Asociatii si fundatii

a. serviciile publice
b. directiile generale de asistenta sociala si protectia copilului
c. alti furnizori de servicii sociale publici
d. furnizori privati: asociatii, fundatii si cultele religioase
ANPH B) Subsidii
C) Finantari Nerambursabile

D). PIN OUG 14 /2003

OUG 102/1999
HG 696/2001
Ordinul
Prededintelui
ANPH 780/2006;
Legea 350/2005
HG 723/2006
HG 197/2007
Ordinul Presedintelui
ANPH 73/2006
Legea 350/2005 4 ONG nominalizate
a. persoane juridice fara scop patrimonial ‐ asociatii ori
fundatii
b. ANPH in nume propriu

a. persoane juridice fara

scop patrimonial ‐ asociatii
ori fundatii
b. Directiile Generale de
Asistenta Sociala si Protectia
Copilului
ANPDC D). PIN Legea 272/2004
Legea 350/2005 organizatiile
neguvernamentale
ASG C) Finanatari ne‐rambursabile HG 406/2004
OG 205/2006 a. Organizatii
neguvernamentale
b. Autoritati locale
c. Institutiile de invatamant
si de cercetare
d. Firme private
DRI C) Finantari ne‐
rambursabile Legea 379/2006
HG 122/2006 Organizatii
neguvernamentale
AFCN C) Finantari ne‐
rambursabile Ordinul 2364/2005
a.organizatiile
neguvernamentale
b. institutii publice
AFM C) Finantari rambursabile OUG 196/2005 a. operatorii economici
b. organizatii
neguvernamentale
c. autoritati locale
d. unitati de invatamânt

Lista acronime :
AFCN ‐ Administratia Fondului Cultural National
AFM ‐ Administratia Fondului de Mediu
ANPDC ‐ Agentia Nationala pentru Protectia Drepturilor Copilului
ANPH‐ Agentia Nationala pentru Protectia Persoanelor cu Handicap
ANSIT – Agentia Nationala pentru Sprijinirea Initiativei Tinerilor
ANT – Autoritatea Nationala pentru Tineret
ASG ‐ Agentia pentru Strategii Guvernamentale
DRI ‐ Departamentul de Relatii Interetnice
DRRP ‐ Departamentul pentru Relatia cu Romanii de Pretutindeni din cadrul Ministerului
Afacerilor Externe
ECNL – European Center for Not‐for‐profit Law
MAE ‐ Ministerul Afacerilor Externe
MMSSF‐ Ministerul Muncii, Solidaritatii Sociale si Familiei
Analiza pe baza datelor furnizate de catre Autoritatile publice
Totalul fondurilor destinate ONG‐urilor de la bugetul de stat poate fi estimat fie analizan
sumele specificate in bugetul de stat, fie informatiile furnizate de catre Ministere si aut
Tot de la bugetul de stat asociatiile si fundatiile pot primi indirect fonduri pentru dez
de pretutindeni si a organizatiilor reprezentative ale acestora. Printre beneficiarii princ
ai programelor pentru tineret, a proiectelor interetnice si a romanilor de pretutindeni se
si organizatiile neguvernamentale.

3.3. Legatura dintre fondurile de pre-aderare si post-aderare

STRUCTURA BUGET EU

3.4. SISTEMUL DE IMPLEMENTARE

***

În România, sistemul instituţional de programare şi implementare a Fondurilor Structurale ş

Comitetul Naţional de Coordonare a procesului de pregătire pentru gestionarea Instrumentelo
Planul National de Dezvoltare 2007- 2013 fundamenteaza prioritatile si
obiectivele de dezvoltare de vor fi negociate cu Comisia Europeana in
vederea finantarii din Fondurile Structurale si de Coeziune.
PND reprezinta documentul pe baza caruia se elaboreaza
– Cadrul Strategic National de Referinta (CSNR) 2007-2013,
reprezentand strategia negociata cu Comisia Europeana pentru utilizarea
instrumentelor structurale, si
– Programele Operationale (PO) prin care se vor implementa aceste
Fonduri
Hotărârea de Guvern nr. 497/2004 republicată stabileşte structura Programelor Operaţionale
implementare a instrumentelor structurale şi instituţiile desemnate ca Autorităţi de Manage
Organisme Intermediare şi Autoritate de Plată.
Ministerul Finanţelor Publice îndeplineşte, prin Autoritatea de Management pentru Cadrul de
Comunitar, rolul de coordonator naţional al sistemului instituţional, legislativ şi procedu
implementare a instrumentelor structurale. De asemenea, în cadrul MFP se constituie Autorit
Certificare şi Autoritatea de Plată (organismul competent pentru efectuarea plăţilor) pentr
- Fondul European pentru Dezvoltare Regională, care susţine reducerea disparităţilor interr
şi dezvoltarea şi conversia regiunilor, prin acţiuni de sprijin în domeniul infrastructurii
bază, infrastructurii de educaţie şi sănătate şi sectorului productiv (industrie şi servici
- Fondul Social European, care urmăreşte îndeplinirea obiectivelor Strategiei europene de o
a forţei de muncă, prin finanţarea acţiunilor de prevenire şi combatere a şomajului, dezvol
capitalului uman şi de promovare a integrării pe piaţa muncii;
- Fondul de Coeziune, prin care se finanţează, în principal, proiectele majore (de interes
de infrastructură de transport, mediu şi energie.
Pentru fiecare Program Operaţional, în termen de trei luni de la adoptarea sa de către Comi
se va constitui un Comitet de Monitorizare. Sunt în curs de elaborare regulile generale de
domeniul fondurilor structurale şi de coeziune.
În cursul implementării Programelor Operaţionale, vor fi elaborate şi transmise Comisiei Eu
Rapoarte Anuale de Implementare, care vor prezenta stadiul realizării obiectivelor de progr
absorbţiei fondurilor alocate, în raport cu planificarea realizată. Aceste rapoarte vor fi
evaluarea implementării priorităţilor corespunzătoare ale PND.
Folosirea fondurilor europene pentru cresterea competitivitatii la nivelul firmelor prin ut
Tehnologia informatiei si comunicatiilor pentru sectoarele privat si public
1.Susţinerea utilizării tehnologiei informaţiei

2. Dezvoltarea si cresterea eficientei serviciilor publice moderne

(E-GUVERNARE, E-EDUCATIE SI E-SANATATE)

3. Dezvoltarea E-ECONOMIEI

4. Studiu de caz (1) – Program Operational Competitivitate

Obiectivele specifice ale POS Competitivitate sunt transpuse în 6 Axe prioritare, fiecare a
Axa prioritară 1: Sistem de producţie inovativ
Axa prioritară 2: Cercetare, dezvoltare tehnologică şi inovare
pentru competitivitate
Axa prioritară 3: Sprijin pentru folosirea tehnologiei informaţiei
Axa prioritară 4: Creşterea eficienţei energetice şi dezvoltarea durabilă a energiei
Axa prioritară 5: România, ca destinaţie atractivă pentru turism şi afaceri
Axa prioritară 6: Asistenţă tehnică
PAS 1 –Situatia generala aplicant
Aplicant: SC Plastic Product SRL
Sector: productie de obiecte din mase plastice (produse finite) -
destinate industriei constructiilor); vanzarea se deruleaza door to door
Vechime :Firma deja activa de 4 ani pe piata, fiind infiintata de actionari
care detin si o companie producatoare de materiale de constructii, cu
participatie directa de 30% la capitalul Plastic Product SRL
Cifra de afaceri 2005- 3,5 Milioane EUR, 2006 – 5 Milioane EUR; profit
operational si net inregistrat in ultimii trei ani
Pas 2 – Descriere proiect
Proiect: Firma doreste sa investeasca intr-un echipament hardware
performat, plus softuri necesare vanzarii online si securizarii site-ului
Cost Total Proiect:150.000 EUR
Perioada de implementare: 6 luni
Pas 3 – Incadrarea in program /axa
Eligibilitate directa (acoperirea investitiei):
Axa prioritara 3, Domeniu 3 – Dezvoltarea e-economiei
productiva (prin investitia planificata – achizitionare echipament
productiv - firma isi va creste productivitatea si va deveni mai
competitiva)
Eligibilitate directa (activitati conexe):
- POS DRU - Axele prioritare 1 sau 3 – formare / pregatire la
locul de munca (firma poate solicita fonduri pentru pregatirea
personalului angajat sa opereze/ supravegheze echipamentul
achizitionat)
Pas 4 – Criterii eligibilitate
Marimea grant: maxim 1.000.000 EUR
Incadrarea in obiectivele axei 3: “valorificarea potentialului TIC (tehnologia
informatiilor si comunicatiilor) si a aplicatiilor sale in sectorul public
(administrativ) si privat prin incurajarea folosirii tehnologiei informatiei,
dezvoltarea eficientei serviciilor publice moderne si dezvoltarea economiei”
Activitati eligibile:acces la servicii de internet si conectare la internet prin
conexiuni broadband, achizitionarea de hardware si software corespunzatoare
Cheltuieli eligibile:o lista a costurilor eligibile nu a fost stabilita inca
Sa nu fie in procedura de faliment sau lichidare
Pas 5 – Criterii de selectie
Potentiali clienti din mediul de afaceri
Dimensiunea firmei in termeni de angajati si de cifra de afaceri
Cresterea numarului de utilizatori ai sistemelor integrate
Costul proiectului per potential nou abonat
Criterii preferentiale
-Proiectele implementate in regiuni dezavantajate
-Contributie la protectia mediului

1. CONCLUZII
Cresterea economica de care se bucura Romania determina si o sporire semnificati
resurselor de care se bucura bugetul de stat. Creste astfel si posibilitatea statului roman
incerca sa solutioneze probleme ale societatii. Pentru o actiune eficienta in acest sens es
necesara mobilizarea si sprijinirea tuturor actorilor sociali capabili sa produca
sociala. Consideram ca organizatiile neguvernamentale au demonstrat pana acum utilitatea
demersurilor lor. In conditiile extinderii ariei in care cetatenii asteapta interventia sec
public si a capacitatii de actiune tot mai supra‐solicitate a autoritatilor publice, statul
sa recunoasca importanta organizatiilor neguvernamentale si sa isi asume un rol
sustinerea si dezvoltarea lor in continuare, ca un sector complementar celui guvernamental
si in spiritul european al subsidiaritatii.
Recomandarile acestui studiu se bazeaza atat pe analiza rezultatelor cercetarii, dar includ
uneori integral, recomandarile pe care organizatiile neguvernamentale si autoritatile publi
le‐au facut in cursul procesului de cercetare calitativa. Ele privesc atat imbun
cadrului juridic si a procedurilor de finantare, cat si introducerea unor modificari de ord
administrativ.