Sunteți pe pagina 1din 17

Universitatea Al. I.

Cuza Iai
Facultatea de Psihologie i tiine ale Educa iei

PORTOFOLIU
CONSILIERE PSIHOLOGICA

CUPRINS

Pag.
Rezolvarea exercitiilor din cadrul cursului Consiliere ID Ovidiu Gavrilovici.pdf
(exercitiile 1,2,4,5 pag. 8 -10) .. 2
Rezolvarea exercitiului 1, pag. 139 din cartea Multumesc ca ma asculti,
Michael P. Nichols ..4
Rezolvarea exercitiilor 1,2,3 de la pag.64-65 din cartea Multumesc ca ma asculti,
Michael P. Nichols ..... 6
Rezolvarea temei din slide 5 - curs introductiv Consiliere psihologica, prof. Ovidiu
Gavrilovici 6
Aplicarea scalei RE si interpretarea rezultatului 8
Construirea genogramei .. 10
Rapoarte exercitii seminar exersarea deprinderilor D1 D8 . 12
Jurnal de reflectii 20

Rezolvarea exercitiilor din cadrul cursului Consiliere ID Ovidiu


Gavrilovici.pdf
EXERCIIUL 1: ESEU De ce vine cineva la consiliere?.
2

Realizai un eseu de maximum dou pagini n care s descriei propria teorie despre
actul de a apela la consilier al cuiva. La final v invit s v ntrebai pe voi niv: dar
tu, de ce, n ce condiii, ai veni la consiliere?
Din ce in ce mai multe persoane apeleaza la consiliere, iar in aceste conditii
intrebarea care se naste este: de ce fac acest lucru? Raspunsurile pot fi multe, de la
probleme, sentimente care ne apasa si care ne fac sa nu ne mai simtim stapani pe
propriul destin, pana la orice moment sau situaie din viaa noastr n care suntem
cuprini de nemulumire, ngrijorare, team, frustrare, vinovie, neputin i multe
alte trairi negative care genereaz blocaje sau greutate n adaptarea la viaa pe care
o ducem. Chiar daca aceste trairi apar ocazional sau, din contra, sunt resimite intens
i pe o perioad mai lung de timp, ele ne pot crea dificulti de adaptare n diverse
medii (colar, profesional, familial, etc.) sau blocaje care ne impiedica sa ne ducem
viata asa cum ne dorim. In toate aceste cazuri putem face ceva pentru a trece peste
aceste stari si situatii dificile acceptand ajutorul unui specialist. In functie de cat de
motivat este fiecare, de cat de mult isi doreste cel ce apeleaza la consilier sa
schimbe ceva in interiorul sau (pentru ca astfel sa schimbe ceva si in exterior), acel
cineva poate dobandi prin consiliere acele abilitati de care are nevoie pentru a trece
peste obstacolele care nu-l lasa sa evolueze. Consilierul nu va da sfaturi, nu va
judeca, el te va ajuta sa descoperi modalitati de rezolvare a problemelor pe care sa
le aplici in functie de resursele proprii. Unii oameni considera ca pot apela si la un
prieten cand se afla intr-un impas, dar acesta nu are aceeasi capacitate de a asculta
si de cele mai multe ori sfaturile date nu au efectul scontat. Dorinta fiecaruia atunci
cand se afla intr-o situatie pe care o considera fara iesire este sa gaseasca pe cineva
care sa-l asculte, care sa-l auda, care ca nu-l judece pentru deciziile luate, care nu
considera problema lui nesemnificativa; si atunci intervine consilierul. Tot el e cel care
poate descoperi impreuna cu tine, cel apasat de probleme, sursa acestora, elementul
care a declansat trairea negativa.
Astfel, putem spune ca cei ce apeleaza la un consilier sunt cei care simt
nevoia de a fi ascultati, de a fi intelesi, de a le fi intelese temerile, trairile,
sentimentele.
In ceea ce ma priveste, vis--vis de intrebarea de ce vine cineva la
consiliere?, as apela la un consilier cu increderea ca m-ar ajuta cu adevarat in
problema pe care as intampina-o. N-as ezita intrucat sunt convinsa ca, desi poate
mi-as da seama care e cauza sau care ar fi oarecum remediul, mi-ar da o alta
viziune asupra modului de abordare a situatiei, a modului de tratare, atat in prezent,
cat si in viitor. Mi se pare o necesitate pentru a face fata unor trairi care te impiedica
sa-ti duci viata asa cum ti-ai dori, dar si in cazul in care as dori sa-mi imbunatatesc
relatiile cu cei din jur (desi nu as vedea neaparat o problema in asta), sa-mi
imbunatatesc comportamentul fata de familie, prieteni, colegi, semeni.

EXERCIIUL 2: SITUAII DE CONSILIERE


1. Amintete-i cinci dintre ultimele situatii de tip consiliere pe care le-ai avut. Cel
mai util este s te referi la cele mai recente situaii, dintre cele pe care le-ai avut cu

persoane relevante pentru tine. Suntem pui adesea n situaia de a ajuta


(psihologic) pe cineva, de a fi suport moral cuiva.
2. Pe o coala A4 de hrtie aezat orizontal deseneaz urmtorul tabel (poi folosi
mai multe pagini dac e necesar):
Situatia de consiliere
- descrie cine a fost
implicat i care a fost
problema

Cum am fcut fa
- ce s-a ntmplat n cadrul
situatiei;
- cum s-a ncheiat?

Rezultatele
- cum te-ai simit?
- cum s-au simit ceilali
care
au fost implicai?
-eti mulumit de
rezultate?
1. Prietena
La scurt timp dupa tragicul Personal am fost ravasita,
apropiata/pierderea mamei eveniment (decesul mamei speriata, iar intreaga
survenit in urma unui
situatie mi-a dat serioase
cancer mamar) ne-am
teme de gandire: pe
intalnit si ea mi-a povestit
moment, in cadrul discutiei
intregul cosmar trait:
cautam sa gasesc
socul diagnosticarii, lupta
cuvintele potrivite care sa
cu boala, neputinta in fata imi ajute prietena si sa nu
unei astfel de situatii,
ii agraveze
perioada lunga de
disperarea/depresia pe
spitalizare a mamei (care
care o avea; ulterior m-a
in sine induce o mare
fortat sa ajung cu
trauma).
gandurile la modalitatea in
Situatia a fost foarte
care as reactiona eu intr-o
emotionanta, s-a plans si
asfel de situatie...cum as
s-a discutat, si-a revarsat
reusi sa depasesc un
furia pe oameni, institutiile astfel de eveniment.
implicate si in general pe
destin.
2. Colega de birou/discutie Intr-o zi, in pauza de
Aceasta experienta mi-a
despre adulter
masa, M., colega mea de
creat un anumit sentiment
birou, statea cu fruntea
de usoara teama, m-am
sprijita in maini si parea
gandit ca iubirea,
pierduta de ceea ce se
implicarea si respectul
petrecea in jurul ei, apoi
intr-o relatie pot sa dispara
imi spune printre lacrimi ca fara sa iti dai seama.
va trebui sa divorteze.
In urma discutiei avute,
Sotul ei o insela de cateva colega mea mi-a devenit
luni bune si ea
mai apropiata, a divortat si
descoperise printr-o
incearca sa treaca peste
cunostinta comuna. Era
aceasta trauma.
abatuta si nu stia cum va
putea sa-l confrunte, cum
4

3. Mama unui copil de 3


ani, coleg de grupa cu fiul
meu.

4. Coleg de birou/
nemultumit de propria
cariera

sa-l abordeze si parea


speriata de modul in care
se va desfasura intreaga
scena.
Am sfatuit-o sa nu ia
decizii cand este furioasa,
sa analizeze mai multe
modalitati de a-si aborda
sotul si decizia sa fie luata
de amandoi.
In asemenea situatii doar
cei doi pot decide ce vor
urma sa faca.
Copiii s-au certat si s-au
impins usor dupa spusele
educatoarei, mama in
cauza m-a asteptat sa isi
spuna naduful.
Exagerarea si
subiectivitatea mamelor
este cunoscuta lumii
intregi, doar ele nu pot
accepta acest fapt. Mi-a
explicat ca situatia este
una de neacceptat, ca ea
nu si-a educat copilul sa
fie bataus (cam mult
spus unui copilas de 3 ani)
si ca ar trebui sa fiu mai
atenta la ce fel de educatie
ofer fiului meu.
Discutia s-a incheiat ca
intre doi oameni maturi.
La birou, M., colegul
nostru, a inceput sa se
planga toata ziua de
conditii, de salariu, de
multe alte aspecte legate
de munca noastra. Intr-o
buna zi, fiind mai multi in
pauza de masa, l-am
abordat sa aflam de ce
este mereu morocanos si
poate sa il consiliem/sa-l

Mi-am strans toate


gandurile agresive si
cuvintele deosebite pe
care as fi vrut sa le spun
doamnei, le-am
transformat in ganduri
pasnice si am reusit sa
ajungem la o discutie intre
adulti. Am aflat ca doamna
avusese o zi groaznica, iar
eu am fost, citez sansa ei
de-a se calma.
Aceasta experienta m-a
obosit foarte mult si m-am
gandit ca poate nu e chiar
bine ca sunt pasnica...nu
se stie cand voi mai fi iar
sansa de calmare a
doamnei in cauza.
Initial am fost furioasa
cand am auzit acuzele
aduse, incercasem,
personal, sa aflu ce-l
deranjeaza si nu m-as fi
asteptat sa aiba asa
reactii; apoi, cand si-a
solicitat transferul, am fost
cu toti uimiti.

5. Prieten dependent de
alcool/acesta nu este
constient/nu accepta ca
are o problema.

indrumam spre un
profesionist deoarece
situatia era neplacuta atat
pentru noi cat si pentru el.
Am descoperit o
personalitate dificila, cu
usoare elemente
paranoide (credea ca
am format un grup inchis
si el a fost inlaturat si
lucrat)... toate aceste
acuze datorandu-se
faptului ca in vara el nu a
primit bonificatia de
concediu, pe care unii
dintre noi o primiseram.
Am lamurit problema;
aceste bonificatii s-au dat
celor care au atins cateva
obiective, nu au primit-o
toti colegii, am incercat sa
ii evidentiem faptul ca este
din grup, dar atitudinea
lui din ultima perioada nea facut sa fim mai rezervati
in a comunica cu el.
Discutia avuta nu a avut
rezultatul asteptat, colegul
nostru a decis la vreo
doua saptamani dupa
discutie sa ceara un
transfer intern.
In perioada sarbatorilor mam intalnit cu un prieten
pe care nu-l mai vazusem
de multa vreme. Aflasem
printre cunoscuti ca ar
exagera cu bautura, insa
dupa ce m-am intalnit am
inteles ca situatia era
destul de grava. Fiind o
persoana inteligenta si un
prieten foarte bun am
decis sa vorbesc cu el si

Am fost furioasa deoarece


nu am inteles cum s-a
ajuns la o asfel de situatie.
M-am documentat si am
invata ca alcoolismul e o
boala care nu tine cont de
nimic: de educatie, de
statut social sau altele.

sa incerc sa-l ajuta.


Acesta din start a negat
existenta problemei si m-a
sfatuit sa imi vad de treaba
mea.
Discutia nu s-a incheiat,
deoarece voi mai incerca
sa gasesc alta cale sa-l
ajut.
3. Completeaz pentru fiecare situatie coloanele respective. Pstreaz foile
completate pentru discuii/analiz pentru mai trziu.
4. Pe baza tuturor celor completate, rspunde la urmtoarele ntrebri:
a) Esti mulumit de maniera n care ai tratat situaiile? Ai ieit din aceste situaii
simindu-te mai bine, sau mai ru, dect nainte?
b) Situaiile de consiliere au ntrit sau au slbit relaia existent?
c) Poi recunoate un model constant n stilul tu de a fi n situatiile de consiliere?
d) Dac ai putea, i-ai schimba maniera n care tratezi situatiile de consiliere?
Maniera in care am reactionat, m-am comportat in situatiile prezentate ma
caracterizeaza. Dupa unele m-am simtit trista, altele m-au infuriat si in altele m-am
simtit recunoscatoare pentru ceea ce mi-a oferit viata.
Este greu de precizat daca mi-am identificat deja un anumit stil de consiliere,
consider ca acest lucru este posibil dupa mai multa experienta.
Maniera in care abordez situatii de acest tip ma reprezinta, sunt calma si
incerc sa analizez aspectele logic, rational si abia apoi sa pun afectiv . Recunosc ca
sunt situatii in care nu poti fi rational, emotiile fiind atat de puternice incat au
prioritate.
Observaie: completai n tabel ct de detaliat dorii. Unii au un stil discursiv elaborat,
plin de detalii, arborescent. Alii sunt foarte sintetici, la obiect, redus la esene. Este o
chestiune de stil i de antrenament. n acest exerciiu fii voi niv. De fapt, cu
aceast realitate vom avea de a face pe parcursul ntregului demers!
EXERCIIUL 4: Cine sunt eu ca i persoan? Cine sunt eu ca viitor
profesionist?
Cine sunt eu ca i persoan?
1. Cum mi evaluez istoria personal de dezvoltare pn n acest moment? Care
sunt
punctele de succes i eecurile?
Dezvoltarea personala pana la aceasta etapa cred ca a fost buna. Finalizarea unor
studii de lunga durata, profesarea pe o perioada de timp a profesiei alese la acel
moment consider ca sunt succese. La categoria esecuri nu as avea ce trece
deoarece consider ca nu am avut, au fost fireste usoare ezitari dar nu atat de
serioase incat sa le spun esecuri.
2. Cnd mi-am dat seama c sunt adult? Cum am fcut fa acestei contientizri?
7

Am devenit un adult veritabil dupa nasterea baietelului meu. Profesional, dupa


primul salariu la primul loc de munca mi-am spus ca sunt pe picioarele mele, insa in
plan personal experienta maternitatii m-a facut adult. Nu stii ce e aceea
responsabilitate pana nu raspunzi de un alt destin. Consider ca m-am descurcat
foarte bine in fata acestei constientizari deoarece am decis sa mai fac un copil.
3. Care sunt primele cinci caliti ale mele?
Calitatile mele sunt: perseverenta; rabdarea; disciplina; harnicie(faptul ca imi place
munca); atentia.
4. Care sunt principalele cinci arii din viaa mea pe care trebuie s le mbuntesc?
Arii de imbunatatit in viata mea:
- comunicarea : as dori sa-mi imbunatatesc abilitatile de comunicare in mediul
profesional si in familie;
- creativitate: mi-ar placea sa fiu mai creativa in relatia cu fiul meu si in relatiile cu cei
apropiati;
-stilul de parenting: as vrea sa imi imbogatesc/dezvolt modelul parental pe care il am;
-automotivarea/stima de sine: mi-ar placea sa am mai multa incredere in capacitatile
mele;
- competitivitatea.
5. Dac un intervievator m-ar ntreba care este filosofia mea de via, ce i-a
rspunde?
Trebuie sa ai ceva inteligenta, ca sa te doara ca nu ai destula.ANDRE GIDE
Greseala pe care o face fiecare dintre noi este ca se gandeste prea mult la micile lui
infrangeri[...]si prea putin la acest miracol care e viata, la obligatia pe care o avem
fata de ea, obligatia de o face mai frumoasa, mai buna... CELLA SERGHI
6. Paharul meu cu ap este pe jumtate plin, sau pe jumtate gol? De ce?
Paharul meu este plin pe jumatate cu toate experientele mele de pana acum si pe
jumatate cu gol deoarece urmeaza a fi umplut cu ceea ce voi experimenta de acum
incolo.
7. n ce dispoziie m aflu cea mai mare parte a timpului?
In cea mai mare parte a timpului sunt vesela, optimista si increzatoare.
8. Ce cred despre oameni, n general?
In general sunt umanista, iubesc oamenii si cred ca in esenta fiecare om are ceva
bun de oferit; situatiile in care oamenii se arata inumani sunt determinate de
societate, educatie si accidente.
9. Ce rol atribui religiei, culturii, valorilor etnice, sexului de care aparin?
Religia mi-a oferit stabilitate in perioada in care ma simteam nesigura si cautam
repere (trecerea de la pubertate la adolescenta).
Cultura este componenta activa a fiintei mele, fara cultura nu cred ca ne putem
dezvolta.
Valorile etnice iti dau identitate sociala si nationala. Sunt contexte in care aceste
valori etnice sunt greu de pus in evidenta, insa au un rol important in dezvoltarea
unei persoane.
8

Sexul de care apartin mi-a oferit identitate sexuala si nimic mai mult...nu am trait
sentimente de discriminare si nu am suferit din aceasta cauza.
10. Cum rspund celor care sunt diferii fa de mine? Ct de deschis sunt fa de
multiculturalitate?
Ma consider o persoana toleranta si pot accepta diversitatea si multiculturalitatea.
11. Care mi sunt eroii?
Elisabeta Rizea (simbol al rezistentei impotriva comunismului) pentru puterea de
care a dat dovada.
Alti eroi nu am...de fapt consider ca sunt mai multe personalitati care ma inspira, dar
nu ii pot numi eroii mei.
12. Cine este cea mai creativ persoan pe care o cunosc?
Sotul meu.
13. Ce este maturitatea?
Maturitate este o perioada a existentei noastre in care reusim sa ne situam la mijlocul
drumului dintre afectiv si rational.
14. Care mi sunt scopurile i obiectivele personale?
Obiectivele personale tin de mediul familial. Doresc sa am o familie fericita si sa am
parte de un mediu placut acasa.
15. Unde m situez pe un continuum de la cooperare la competiie?
Inclin spre cooperare.
16. Cine i ce mi-a influenat viaa?
Nu stiu daca as putea spune ca mi-a influentat viata, dar cu siguranta mi-a oferit o
alta perspectiva asupra relatiilor dintre oameni, mi-a deschis ochii asupra caracterului
oamenilor, asupra diferitelor probleme care pot exista intr-o familie. Si poate mai mult
de atat. Cu siguranta mi-a fost prietena buna si inca mai este. E vorba de o colega
de facultate care a avut parte de multe incercari in cursul vietii si care a reusit sa ma
faca sa vad lumea cu ochii realitatii.
17. Ce ar spune despre mine cel mai bun prieten sau cea mai bun prieten?
Cred ca ar spune ca sunt calma, calculata si capabila de intrajutorare.
18. Care este critica cea mai important pe care o au ceilali despre mine?
Mi s-a reprosat de multe ori ca sunt usor obsedata de curatenie, inflexibila la
regulile...adica pentru mine legea e lege si nu e cale de tocmeala.
19. Care trei adjective m-ar caracteriza cel mai bine?
Cele trei adjective care m-ar defini sunt : calma, rabdatoare si perseverenta
20. Sunt deschis la propria nevoie potenial de consiliere?
Da, sunt deschisa la o astfel de nevoie, consider ca nu as ezita sa apelez la un
specialist daca situatia ar cere-o.
21. Cum mi gsesc echilibrul personal?
9

Echilibrul personal il gasesc intr-o lectura buna , intr-o discutie calda cu cineva drag,
langa fiul meu cel mai des.
22. M bazez pe propria-mi intuiie? De ce sau de ce nu? Cum m bazez pe ea?
Da, sunt o persoana intuitiva. Deciziile in situatiile mai putin complicate le iau pe
baza intuitiei.
23. mi rezerv timp pentru joac? Cum m joc?
Am redescoperit placerea de a te juca odata cu baietelul meu. Ma joc...in general
jocuri de baieti....masini, trenuri, suruburi si alte indeletniciri masculine
24. Care mi sunt nevoile spirituale? Cum m influeneaz acestea?
Ca nevoi spirituale am : mersul la teatru macar de cateva ori pe an, lectura, mersul la
munte si chiar mersul la biserica odata de doua ori pe an.
Cine sunt eu ca i (viitor) profesionist?
1. Care sunt motivele mele pentru a deveni consilier?
Nu imi doresc sa devin consilier in sensul strict al acestui cuvant, insa deprinderile de
consiliere sunt necesare si utile viitoarei mele profesii.
2. Simt c problemele emoionale vor fi luate n obiectiv i vor fi tratate prin formarea
mea ca i consilier?
Daca discutam despre problemele emotionale ale clientilor potentiali, cu siguranta
acestea vor fi importante pentru o buna colaborare. Daca discutam de propriile
probleme emotionale atunci nu consider ca formarea mea ca si consilier le-ar rezolva
si daca ele mi-ar afecta viata as apela la un specialist.
3. De ce am nevoie s devin consilier?
Pentru a deveni consilier as avea nevoie de bune abilitati de comunicare, deprinderi
de ascultare si cunoasterea tehnicilor de relaxare utilizate in terapie.
4. Ce m face s cred c voi deveni un bun consilier?
Daca as dori sa devin consilier, calmul si rabdarea imi sunt atuurile.
5. Care sunt propriile probleme de contra-transfer? Cum fac fa propriilor probleme
cnd acestea transpar?
In conditiile in care as practica aceasta meserie de consilier, ceea ce m-ar afecta ar fi
problemele legate de copii, de familie. Nu stiu cum as face fata acestora in cazul in
care ar aparea; probabil as incerca sa ma detasez facand lucruri care imi dau o stare
de relaxare.
6. Ce atept de la clieni?
Asteptarile pe care le-as avea de la clienti pot fi descrise/surprinse daca le
personalizam/le individualizam. Nu cred ca pot avea aceleasi asteptari de la toti
clientii, este posibil ca de la unul sa astept o mai buna verbalizare a situatiei, de la
altul un mai bun control al furiei, asa ca depinde. In general vorbind astept sa le
inteleg problemele si ei sa imi inteleaga si sa imi utilizeze recomandarile.

10

7. Ce atept de la profesiune?
Daca ar fi sa profesez in acest domeniu, mi-ar placea sa simt satisfactia jobului bine
facut, sa simt cu adevarat ca mi-am ajutat clientii.
8. Ce anticipez c voi primi de la colegi?
Colegi imi pot oferi/impartasi din experienta lor tehnici/procedee care m-ar ajuta si pe
mine in situatii asemanatoare; fara a se incalca codul deontologic si dreptul la
confidetialitate a clientului.
9. Care sunt punctele mele forte i care sunt slbiciunile mele profesionale?
Flexibilitatea/adaptarea la situatii noi; abordarea rationala a situatiilor critice si
perseverenta sunt punctele tari. Slabiciunile sunt comunicarea si creativitatea .
10. Care sunt scopurile i obiectivele mele profesionale?
Obiectivul meu este de a finaliza masterul pe care il urmez acum pentru ca apoi sa
obtin un loc de munca in domeniul resurselor umane.
11. Ce ar spune colegii mei (studeni) despre mine?
Colegii m-ar descrie ca pe o persoana placuta, amabila, saritoare/capabila de
intrajutorare.
12. Ce ar spune profesorii mei despre mine?
Ca sunt o persoana constiincioasa care incearca sa fie prezenta la ore in masura in
care imi permite serviciul si care incearca sa fie proactiva la ore.
13. Cu ce tip de clieni a dori s lucrez? De ce?
As dori sa lucrez cu angajati ai unor companii de succes, deoarece in astfel de
situatii clientii au o buna pregatire profesionale si isi pot descrie/cunoaste mai bine
problemele.
14. tiu cnd i ctre cine s refer un caz?
Probabil ca da, cu siguranta nu as putea lucra cu un client care a incalcat legea, as
refuza cazurile de abuz emotional/sexual, unde abuzatorul se prezinta la consiliere.
15. Cum voi face fa stresului i epuizrii profesionale?
Voi incerca sa ma detasez pentru o perioada de timp de provocarile profesionale si
voi apela la sport, masaje, lectura (literatura beletristica), etc.
16. Cum voi face fa laudelor i criticilor vis--vis de munca mea?
Consider ca sunt o persoana destul de obiectiva si voi incerca sa adun criticele, sa le
impart in constructive/ intemeiate si mai putin constructive.
17. Pot s m dedic cu totul clienilor mei? Cum voi reui s le acord ntreaga
atenie?
Nu consider ca un consilier ar trebui sa se dedice in totalitate clientilor, suntem
oameni, ar trebui sa fie implicat si atent la nevoile acestora in perioada de serviciu,
dar asta nu presupune dedicare totala.

11

EXERCIIUL 5: ESEU. Care e relaia dintre intervievare, consiliere i


psihoterapie?
Pe parcursul unei pagini descrie care este, dup prerea ta, relaia dintre
intervievare, consiliere i psihoterapie. Folosete din bibliografia general Dafinoiu
(2000) sau orice carte introductiv n consiliere sau psihoterapie de limba romn.
Consilierea este utilizarea priceputa si principala a relatiilor interpersonale, pentru a
facilita autocunoasterea, acceptarea emotionala, maturizarea si dezvoltarea optima a
resurselor personale. Scopul general este acela de a furniza ocazia de a lucra in
directia unei vieti mai satisfacatoare si pline de resurse. Relatia de consiliere variaza
in functie de cerere, dar poate fi centrata pe aspecte ale dezvoltarii, pe formularea si
rezolvarea unor probleme specifice, luarea de decizii, controlul starilor de criza,
dezvoltarea unui insight personal, pe lucrul asupra trairilor afective sau a conflictelor
interne, ori pe imbunatatirea relatiilor cu ceilalti. (Dafinoiu Ion, 2001)
Psihoterapia este un proces interactional constient si planificat ce-si propune sa
influenteze tulburarile de comportament si starile de suferinta care, printr-un consens
(intre pacienti, terapeut si grupul de referinta), sunt considerate ca necesitand un
tratament prin metode psihologice (prin comunicare, cel mai adesea verbala, dar si
neverbala), in sensul unui scop bine definit, pe cat posibil elaborat in comun
(minimalizarea simptomelor si/sau schimbarea structurala a personalitatii), cu ajutorul
unor tehnici ce pot fi invatate in baza unor teorii a comportamentului normal si
patologic. (Dafinoiu Ion, 2001)
Consilierea se adreseaza omului sanatos aflat in dificultate si se orienteaza asupra
proceselor de dezvoltare si facilitare. Consilierea psihologica are ca scop preventia si
remiterea problemelor emotionale, cognitive si de comportament, asista omul in
gasirea solutiei la o anumita problema sau in controlul unei stari de criza si se
desfasoara numai intr-un cabinet psihologic.
Pe de alta parte, psihoterapia este o forma de tratament aplicata de catre psiholog,
fie insotit de o medicatie prescrisa de psihiatru, fie doar prin tehnici si metode cu
accent pe interventie si reconstructie.
Intervievarea este o metoda prin care se formeaza o baza de date si este folosita
pentru a obtine parerile oamenilor intr-o serie de contexte, inclusiv in cercetarea
12

psihoterapiei. De fapt, se poate sugera faptul ca fara cercetare psihoterapeutica,


intervievarea poate deveni un mod obisnuit de a culege date si informatii.
Intervievarea calitativa, adica toate tipurile de interviuri calitative (centrat pe
problema, narativ, biografic), reprezinta directia cea mai buna de investigare a
socialului, argumentul principal fiind ca interviurile calitative ne aseaza in universul
factual, afectiv si cognitiv al individului prin intermediul relatarilor facute chiar de
acesta. Oricare din rezultatele unei intervievari de tip calitativ, in orice caz, va
reprezenta punctul de vedere al celui intervievat permitand astfel o mai buna
intelegere a clientului si a problemei sale. Tot o definitie a intervievarii calitative spune
ca ea ii asculta pe oameni asa cum ei isi descriu felul in care inteleg lumea, universul
in care traiesc si actioneaza.
In concluzie, cele trei tipuri de consiliere se completeaza, astfel ca in timp ce
psihoterapia se concentreaza pe suferinta interioara (tristete, anxietate, durere, frica,
compulsii, atacuri de panica etc), consilierea se axeaza pe dezvoltarea unor abilitati
practice sau personale. Insa descoperirea acestora nu poate fi facuta fara ajutorul
intervievarii, procedeu in cadrul caruia se descopera ariile pe care trebuie insistat.
Rezolvarea exercitiului 1, pag. 139 din cartea Multumesc ca ma asculti,
Michael P. Nichols
1. Roaga o persoana in care ai incredere sa te ajute sa iti verifici calitatile de
ascultator. Pe parcursul unui exercitiu de conversatie, fa un rezumat a ceea ce a
spus acea persoana, dupa ce aceasta a terminat ce avea de spus. Facand acest
sumar, vei deveni constient de cat de bine ai auzit ceea ce a incercat celalalt sa iti
comunice. Nu este important sa repeti spusele celuilalt, ci sa pui in cuvinte ceea ce
crezi ca a vrut celalalt sa spuna.
In cazul in care nu reusesti sa prinzi intelesul mesajului interlocutorului, incearca sa
iti dai seama ce ti-a stat in cale. Lipsa de concentrare, formularea propriului raspuns,
vreo idee preconceputa? Erai plictisit? Te gandeai la altceva? Ai fost interesat de un
anumit detaliu si nu ai mai reusit sa te concentrezi pe mesajul de ansamblu trimis de
vorbitor? Acestea sunt obiceiurile pe care trebuie sa le depasesti ca sa devii un bun
ascultator.
Discutia s-a ivit la o intalnire cu mai multi prieteni, l-am rugat pe sotul meu sa
urmareasca discutia mea cu un amic si l-a final sa imi completeze eventualele
omisiuni.
Amicul nostru, inginer de profesie imi povestea despre un studiu recent intalnit,
in care se sustinea ca stilul de alimentatie vegan/ vegetarian duce la foamete in
anumite zone din lume. El nu intelegea cum cei care au realizat acest studiu pot
sustine o astfel de aberatie si era convins ca planeta se poate salva sau ca viitorul
omenirii sta in abordarea la nivel mondial a unei alimentatii vegane, cel putin
vegetariene,
Cum opinia mea despre acest subiect nu se potrivea cu cea a amicului, fireste ca
s-a iscat si polemica intre noi. Dupa un timp de dezbatere si argumentari , in
incercarea de a-l lamuri ca studiul chiar putea fi valid si ca sunt zone de pe planeta
unde un anumit produs este esential (quinoa in Peru) si daca acesta este foarte
solicitat, se scumpeste foarte mult si bastinasii nu si-l mai permit, am ajuns la
concluzia ca fiecare sa ramana cu opinia personala si sa ne mai documentam.
Ulterior mi-am rugat sotul sa imi comunice daca am omis ceva din discutia avuta.
Am constatat ca imi scapase din vedere faptul ca totul pornise de la a salva sau a
sacrifica animalele. Am constientizat ca fiind prinsa in argumentarea propriei opinii nu
ascultasem cu atentie intreg mesajul amicului.
13

Rezolvarea exercitiilor 1,2,3 de la pag.64-65 din cartea Multumesc ca ma


asculti, Michael P. Nichols
1. Exista o persoana careia i-ar placea sa o asculti mai atent? Ce iti sta in cale? Cum
vi s-ar schimba relatia daca ai asculta cu mai multa atentie persoana respectiva?
Cum ar modifica ascultatul tau felul in care persoana simte fata de tine? Cum
capacitatea ta de empatizare ar afecta sentimentul de bine al celeilalte persoane?
Persoana care si-ar dori sa o ascult mai bine ar fi sotul meu. Din cauza programului,
a stresului, a copilului si a altor situatii/evenimente care apar in viata noastra,
comunicam telegrafic uneori. Nu ne gasim timp sa ne auzim cu adevarat unul pe
celalalt. Constientizam la un moment dat ca nu ne-am acordat unul celuilalt atentia
cuvenita si uneori apar si situatii penibile, de genul eu spun ceva, el intelege altceva
si fireste ca si actiunile noastre in astfel de situatii sunt comice (vorbim impreuna si
ne intelegem separat).
Cu siguranta ca o mai buna ascultare ar imbunatati relatia noastra si ar dezvolta
sentimentul de bine al lui.
2. Fa o lista cu lucrurile care s-ar putea sa merite sa nu fie ascultate. Aceasta lista ar
putea include oprirea radioului din masina, petrecerea timpului cu persoane care nu
iti plac, schimbatul de canale TV in loc de privitul pe fereastra, cititul atunci cand ai
cateva momente libere, ascultatul compulsiv al muzicii in locul propriilor ganduri.
Lista cu lucruri de neascultat:
- stirile de la tv (posturi romanesti)
- discutii despre diverse boli si manifestarile acestora in cele mai mici detalii de la
persoane pe care nu le cunosti si nu ai cu ele nici relatii profesionale
- discutii/sfaturi intre/de la parinti despre metode/mijloace de crestere/educare
corecta a copilului pe holurile gradinitei/scolii
3. Gandeste-te la o persoana careia eviti sa ii spui anumite lucruri din cauza felului
in care iti raspunde. Planuieste in avans un comentariu legat de aceasta tendinta
data viitoare cand el sau ea o va face.
14

N.B. Fii pregatiti sa raspunzi fara emotivitate in cazul in care celalalt este ofensat de
comentariul tau. Scopul acestui exercitiu este de a invata sa ceri socoteala oamenilor
pentru obiceiurile neplacute de ascultare fara ca acest lucru sa se transforme intr-o
mare confruntare. Atunci cand comentati raspunsul lor, nu va concentrati pe ce fac ei
gresit, ci asupra modului in care doriti sa va raspunda.
As dori sa-i comunic sefei de birou ca ma deranjeaza atitudinea ei in anumite
situatii/anumite contexte. Modul in care traseaza sarcinile saptamanale, modul in
care expune datele unei probleme aparute sunt dictatoriale si imi creaza un
disconfort.

ntrebri deschise

Q1-1: Am ales acest masterat n principal pentru c am vrut si vreau sa aflu


mai multe despre acest domeniu al resurselor umane intentionand sa incerc
sa obtin un job in acest domeniu.

Q1-2: Exist un anumit aspect care m intereseaz la acest curs, iar acesta
este sa-mi dezvolte capacitatile de ascultare, relationare si comunicare cu
potentialii clienti, modalitatile practice de abordare in cadrul interviului cu un
client.

Q1-3: La sfritul acestui curs a dori s tiu mai multe despre modalitatile de
abordare a angajatului, modalitatile de aplanare a posibilelor conflicte dintre
manageri si angajati.

Q1-4: La sfritul acestui curs a dori s pot face cel puin acest lucru: sa pot
sta de vorba cu un prieten care simte ca ar avea o problema si pe care sa-l
pot ajuta pe baza cunostintelor acumulate la acest curs.

Q1-5: Dac ar trebui s m schimb n urma participrii la acest curs sau


program de master, aceast schimbare ar avea in vedere partea din mine care
asculta, intelege, judeca. Toate acestea ar trebui sa le fac intr-o maniera mai
intelegatoare, mai apropiata de interlocutor care sa-l ajute pe acesta, dar si pe
mine cand e cazul.

15

Aplicarea scalei RE si interpretarea rezultatului


In urma apliacarii scalei RE am obtinut urmatorul rezultat evidentiat in tabelul de mai
jos:
Nr. Incident
1
2
3
4
5
6
7
8
9
10
11
12
13
14
15
16
17
18
19
20
21
22
23
24
25
Total

Pedeapsa

Institutional
B

Societal

Individual

Principii
C

D
E
D
C
B
A
A
C
D
D
B
D
E
A
C
D
C
D
D
B
E
E
2

E
3

16

Aspectele relevate de Scala Re cu privire la rationamentele etice pe care le-as utiliza


in consiliere se potrivesc cu ceea ce sunt eu si cu rationamentele etice utilizate de
mine ca persoana, cu specificatia ca nu cred ca sunt neparat centrata pe nevoile
individuale ci mai degraba pe nevoile individuale in mediul/contextul social.
Raportat la respectarea legilor si respectarea normelor consider ca sunt atuurile si
dezavantajele mele ca om. Atuuri deoarece sunt un bun cetatean si pot trai / ma pot
adapta intr-un mediu in care legile sunt scrise; dezavantaje deoarece intr-un context
haotic imi pierd confortul si orientarea.

17