20. Nevoile adolescentului. Consilierea adolescentului.

20.1 Nevoile adolescentului de bază.

Adolescenta este o perioada dificila, atat din punct de vedere biologic, cat si psihologic.
Tanarul se confrunta in aceasta perioada cu schimbari fizice si fiziologice importante si, o data cu
acestea, si cu schimbarea imaginii de sine, care interactioneaza cu tendinta adolescentului de a se
autodefini. Aceasta “creere” de identitate se face, adesea, prin opozitia fata de imaginea adultului
si adoptarea unor norme prezente la ceilalti tineri din aceeasi generatie. Acest proces nu ramane
intotdeauna fara urmari: este marcat frecvent de crize care, unoeri, pot lua forme ingrijoratoare.

Convențional plîngerile părinților copiilor de vîrstă adolescentă pot fi divizate in 4 grupe:

1. , Lipsa contactului сu adolescentul (neinîelegerea modului de viațăi intereselor
adolescentului, incapacitatea de а avea discuții sincere cu copilul, prezenla sentimentului de
instrăinare). Replicile cele mai frесvеntе sunt: eu absolut nо ințeleg; eu nu știu nimic despre еа,
unde mеrgе, cine ii sunt prietenii, еа nu-mi povestegte nimic, nu аrе incredere.
2. Atitudinea lipsiti de respect din partea adolescentului, conflicte permanente.
Replicile: este permanent brutal, nu ține cont absolut de рărеrеа mеa, nu face nimic la gospodărie,
nu mă ajutйă.
3. Neliniqtea рărințilоr сă copilul nu-și trăiеștе viața așa сum аr fi trebuit соnfоrm
рărеrii lоr. De obicei părinlii iși văd copii са fiind neferici;i, singuratici, dezorientali, cu ghinion.
Replicile: feciorul а abandonat universitatea dupй 4 ani de studii.
4. Рrоblеmе legate de comportamentul nestandard, deviant al copilului. Replicile:
,,fiica consume droguri, сum о pot ajuta"; ,,fесiоrul е membrul unei găști се se ocupă cu furtul, се să
fac?

20.2 Indicați metodele și tehnicile de consiliere a adolescentului

De multe оri рrоbеmеlе legate de devierile in comportament se intercalează, cu frica de а se
adresa instanlelor oficiale (medicale, juridice). Totuși psihologul nu trebuie să le substituie. Sarcinile
psihologului sut:
 1) De а asculta сliеntul, de a-i permite să-si ехрună problema, de a-l susținе.
Deseori părinții au impresia сă acest lucru li se intimplă dоаr lor, сă nu există nici о soluție. Тrеbuiе
de incurajat posibilitatea schimbăriiii situaliei. Uneori părintii vin mai intîi la psiholog реntru а testa
reactia anturajului social, trebuie de asigurat сă va primi ajutorul calificat de la specialigtii
respective.
2) De а da rесоmаndări calificate undе, de се, сum trebuie să se adreseze.
3) De a-l ajuta să găsească modalități de соnvingеrе а copilului реntru а se adresa
la specialisi Trebuie să рună in evidență momentele pozitive: Ajutоrul acordat la timp il va elibera
de suferințele fizice și psihice. sе rеsресtă anonimatul, ajutorul е oferit de сătrе specialiqti calificați.
De adus la cunoștința copilului trăirilе și sentimentele proprii (,,țin atît de mult la tine, сееа се se
intîmplă poate te aiut, astfel vom putea reveni la modul nоrmаl de viață).
4) De a-i ajuta să restabilească relațiile nоrmаlе сu copilul. Mulți рărinți Sunt
predispuși si-și critice copilul, demonstrîndu-le сă au avut dreptate. Aсеаstа atitudine е реrсерută de
сătrе copil са геsрingеrе și rеfuz de a-i ajuta, Părintele își poate ajuta copilul doar acceptаndu-l аșа
cum este și oferindu-i susiinere. Doar stabilind relații de inсrеderе cu copilul, acesta va fi mai
receptiv la рărеrеа lоr și va incerca să se abțină pentru а nu-i face ре cei dragi să sufere. Astfеl
increderea оfеră mai multe posibilități pentru controlul indirect. in cazul cînd relatia а fost destul de
afectată pot fi utilizate actele de incredere, discutarea sentimentelor.

20.3 Modalitîți de implicare apărților în consiliera adolescentului.

Un consilier pentru adolescenti este, in primul rand, un bun ascultator al problemelor

celuilalt. Nu un ascultator pasiv aflat pe scaunul din fata dumneavoastra, ci un prieten care si-a
insusit tehnici care va pot ajuta sa gasiti o solutie la problema pe care o aveti. Aceste tehnici sunt
eficiente numai atunci cand persoanele care participa au anumite calitati si deisponibilitati de
deschidere sufleteasca.
Intre cele mai importante tehnici se numara: ascultarea empatica, acordarea unui suport
psihic eficient, tehnica de a pune intrebari, confruntarea, exprimarea propriilor sentimente fata de
problema pusa, capacitatea de sintetizare a problemelor si tehnica luarii deciziilor.
Acordarea unui suport psihic eficient consta in adoptarea unei pozitii si a unui
comportament non-verbal care sa spuna celuilalt: “Tu esti important!”. In cadrul acestui
comportament nonverbal contactul vizual si gestica sunt foarte importante.
 Ascultarea empatica tine sa arate interlocutorului ca este in centrul atentiei noastre si noi
incercam sa-i intelegem sentimentele. Aceasta asigurare prin care interlocutorul devine sigur pe
faptul ca este ascultat il va face sa se deschida si mai mult fata de noi, sa realizeze un bun catharsis
si sa-si priveasca mai increzator sansele de rezolvare a problemei.
Punerea intrebarilor nu presupune un interogatoriu, ci mai degraba lansarea unor intrebari
care sa se refere in special la descrierea sentimentelor, trairilor pe care persoana consiliata le are
fata de problema sa, fata de noi si fata de el insusi.

A-ti clarifica sentimentele legate de o anumita problema inseamna a o rezolva pe jumatate.

De aceea, o alta pozitie fata de aceeasi problema poate ajuta la limpezirea propriei atitudini. Parerea
consilierului vizavi de problema pusa este mult mai valoroasa daca se exprima sub forma:
“Sentimentul pe care problema ta mi-l provoaca este …”, decat daca apare sub forma “Parerea mea
este ca ar trebui sa faci ...”. Aceasta deoarece persoana consiliata trebuie mai intai sa-si clarifice
sentimentele fata de problema pusa si abia apoi sa adopte o solutie. Este important sa evitam
formularea unor solutii chiar si atunci cand avem convingerea ca ele sunt cele mai bune sau in
situatia in care ni se cer solutii. Acest lucru nu este intotdeauna usor de rezolvat.
Pentru a realiza aceasta clarificare, unoeri este necesara o punere a persoanei fata in fata
cu afirmatiile sale anterioare, cu afirmatiile altora referitoare la el, dar mai ales punerea fata n fata
cu propriul comportament. Aceasta tehnica, deosebit de dificila este insa de o mare
eficienta. Momentul confruntarii persoanei consiliate cu imaginea sa poate constitui momentul
apropierii de o solutie adecvata.
In procesul luarii unei decizii, consilierul poate juca un rol important prin largirea
spectrului de decizii posibile si cantarirea mai adanca a acestora.
Daca solutia nu a fost gasita la prima intalnire, rolul consilierului este acela de a face
persoana consiliata sa se simta bine discutand problema si sa aiba speranta ca vor aparea solutii in
viitor.
Rolul consilierului poate fi asemanat cu cel al unui antrenor care poate alerga umar la
umar cu elevul sau pentru a-l ajuta sa-si imbunatateasca performantele, dar niciodata nu va putea
alerga in locul concurentului.