Starea de Bine

Dacă cineva ar întreba ,, Ce este starea de bine? ,, care ar fi raspunsul care l-ar primi de la
tine
Cu certitudine răspunsul va fi diferit în funcție de fiecare persoană în parte, sau mai bine
spus, vor fi destul de puține răspunsuri care vor fi la fel dar care, în majoritatea cazurilor, vor
avea valoare și semnificație diferită însă toate raspunsurile se vor referi la ceea ce este bine sau
bun pentru o ființă umană sau pentru alte forme de viață.

Starea de bine a ființelor umane are calitatea de a fi flexibilă fiind modelată conform
structurii unice a fiecărei persoane și desemenea calitatea de a se transforma conform factorilor
care o influențează: vârstă, sex, contexte sociale și demografice, educație, familie, întâmplări,
nevoi, dorințe, grad de dezvoltare personală, etc.
Starea de bine este un indicator al calității vieții și în funcție de durata și intensitatea stării de
bine putem să caracterizăm modul în care existența noastră ca ființe umane este de o calitate mai
bună sau mai puțin bună. Momentul în care ,,Trăiește clipa !,, este completat de un echilibru
conștientizat al excesului și prudenței, al fanteziei și al realității, a ceea ce ne dorim și a ceea ce
ne putem oferi, într-un mod care la prima vedere poate fi văzut ca utopic, în acel moment, în
mod paradoxal se intră pe calea stării de bine, pe drumul unei existențe bogate și împlinite, pe
drumul evoluției și al dezvoltării.
Dacă mergem mai departe în încercarea de a explica starea de bine, îmi imaginez că pentru a
trăi această stare trebuie să avem acces la claritatea sensului existenței noastre și chiar dacă,
pentru unele persoane pare că este o resursă greu de accesat, spre surpriza acestora se poate
afirma că este resursa cea mai la îndemână ființei umane, resursă condiționată însă de un
exercițiu interior prin care este necesar să se conștientizeze realitatea și relația ei cu imaginația
noastră. Dacă resursa este la îndemâna oricui, exercițiul este uneori, să spunem, obținut cu un
oarecare efort, pentru că de cele mai multe ori pentru moment pare mai simplu să fugim de
realitate, dar pe termen lung fiecare evadare din fața realității crește riscul de a rămâne prizonieri
într-o lume imaginară, mică și limitată, fără multe conexiuni cu lumea în care trăim.
Realitatea și relația noastră cu realitatea, precum și exprimarea interiorului nostru în realitatea
din viața de zi cu zi, pot fi câteva din secretele stării de bine. Să zâmbești, să râzi, să te bucuri, să
accepți, să ceri, să primești, să dăruiești, să iubești, să lași ființa ta să fie înconjurată de dragoste
si de tot ceea ce îți face bine, să alergi, să te miri, să îți lași gândurile să zboare în cuvinte, în
culori, în sunete, să acționezi, să simți, să guști, să miroși parfumul florilor, să ai grijă de tine, să
ai grijă de cei din jur....și multe, multe altele care luate toate sau separat, pot face parte din
secretele stării de bine. Și cel mai important lucru este că tu ești cel care poate face ca această
stare să existe, starea de bine ești TU !

3
Caracteristicile consilierii
Consilierea psihologica si educationala integreaza perspectiva umanistadezvoltata de Carl
Rogers (1961) unde problemele psihice nu mai sunt vazute în modobligatoriu în termenii de
tulburare si deficienta, ci în parametrii nevoii deautocunoastere, de întarire a Eului, de dezvoltare
personala si de adaptare. În acest sens,rolul principal nu îi mai revine doar psihologului vazut ca
un superexpert. Succesulconsilierii este asigurat de implicarea activa si responsabila a ambelor
parti (consilierul
si persoanele consiliate) în realizarea unei aliante autentice, bazata pe respect si încredererecipro
ca. A ajuta si a credita persoana ca fiind capabila sa îsi asume propria
dezvoltare personala, sa previna diverse tulburari si disfunctii,
sa gaseasca solutii la problemele cucare se confrunta, sa se simta bine cu sine, cu ceilalti si în
lumea în care traieste,reprezinta
valorile umaniste
ale consilierii psihologice.Definirea consilierii impune accentuarea anumitor caracteristici ce o
disting dealte arii de specializare ce implica asistenta psihologica:o prima caracteristica este data
de
tipul de persoane
carora li se adreseaza.Consilierea vizeaza persoane normale, ce nu prezinta tulburari psihice sau
de personalitate, deficite intelectuale sau de alta natura. Consilierea faciliteaza, prindemersurile
pe care le presupune, ca persoana sa faca fata mai eficient stresorilor sisarcinilor vietii cotidiene
si astfel sa îmbunatateasca calitatea vietii;o a doua caracteristica definitorie pentru consiliere este
data de faptul ca asistenta pe care o ofera utilizeaza
un model educational si un model al dezvoltarii
si nu unul clinicsi curativ. Sarcina consilierului este de a învata persoana/grupul, strategii
noicomportamentale, sa îsi valorizeze potentialul existent, sa îsi dezvolte noi resurseadaptative.
Consilierea faciliteaza si catalizeaza atingerea unui nivel optim de functionareîn lume;o a treia
caracteristica a consilierii este preocuparea pentru
preventia problemelor
ce pot împieta dezvoltarea si functionarea armonioasa a persoanei. Strategia de preventieconsta
în identificarea situatiilor si grupurilor de risc si în actiunea asupra lor înainte caacestea sa aiba
un impact negativ si sa declanseze “crize” personale sau de grup.Sumarizand caracteristicile
prezentate în paragrafele anterioare putem spune ca procesulde consiliere pune accentul pe
dimensiunea de preventie a tulburarilor emotionale sicomportamentale, pe cea a dezvoltarii
personale si a rezolvarii de probleme.
Obiectivele consilierii
Scopul fundamental al consilierii este functionarea psihosociala optima
a persoanei/grupului. Acest scop ultim poate fi atins prin urmarirea realizarii obiectivelor proces
ului de consiliere; acestea sunt în numar de trei, si anume:
(1) PROMOVAREA SANATATII SI A STARII DE BINE:
functionare optimadin punct de vedere somatic, fiziologic, mental, emotional, social sispiritual.
(2) DEZVOLTARE PERSONALA:
cunoastere de sine, imaginea de sine,capacitatea de decizie responsabila, relationare
interpersonala armonioasa,controlul stresului, tehnici de învatare eficiente, atitudini creative,
optiunivocationale realiste.

4
(3) PREVENTIE:
a dispozitiei afective negative, a neîncrederii în sine, acomportamentelor de risc, a conflictelor
interpersonale, a dificultatilor deînvatare, a dezadaptarii sociale, a disfunctiilor psihosomatice, a
situatiilor de criza.Consilierea este mai interesata de starea de bine decat de starea de boala.
Cereprezinta starea de bine? Asa cum o defineste Organizatia Mondiala a Sanatatii,sanatatea nu
este conditionata doar de absenta bolii si disfunctiei ci se refera la un procescomplex si
multidimensional, în care starea subiectiva de bine este un elementfundamental.
Componentele starii de bine:
ACCEPTAREA DE SINE: atitudine pozitiva fata de propria persoana, acceptareacalitatilor si
defectelor personale, perceptia pozitiva a experientelor trecute si a viitorului.RELATII
POZITIVE CU CEILALTI: încredere în oamenii, sociabil, intim,nevoia de a primi si a da
afectiune, atitudine empatica, deschisa si calda.AUTONOMIE: independent, hotarat, rezista
presiunilor de grup, se evalueaza pesine dupa standarde personale, nu este excesiv preocupat de
expectantele si evaluarilecelorlalti.CONTROL: sentiment de competenta si control personal
asupra sarcinilor, îsicreaza oportunitati pentru valorizarea nevoilor personale, face optiuni
conforme cuvalorile
proprii.S E N S S I S C O P Î N V I A T A : d i r e c t i o n a t d e s c o p u r i d e d u r
a t a m e d i e s i l u n g a , experienta pozitiva a trecutului, bucuria prezentului si relevanta
viitorului, convingerea camerita sa te implici, curiozitate.DEZVOLTARE PERSONALA:
deschidere spre experiente noi, sentimentul
devalorizare a potentialului propriu, capacitate de auto-reflexie, perceptia schimbarilor de sine
pozitive, eficienta, flexibilitate, creativitate, nevoia de provocari, respingerearutinei.Ar fi total
eronat sa consideram ca starea de bine este conditionata de parcurgereaunui proces
psihoterapeutic complex. Înainte de toate, pentru elev, familia si scoala au unrol esential în
dezvoltarea si mentinerea starii de bine. În acelasi timp se constata ca, nude putine ori din pacate,
tocmai familia si scoala sunt institutiile care genereaza conditiice submineaza încrederea în sine
a copiilor si elevilor, îngradesc autonomia siindependenta lor, sabloneaza individualitatile,
implica competitii neproductive îndetrimentul cooperarii si colaborarii, cenzureaza bucuriile si
placerile cotidiene, induc perceptii amenintatoare asupra lumii si vietii, desfoliindu-
le de orice element ludic sihedonist. Focalizarea exclusiva a scolii pe latura intelectuala a elevilor
si pe performantele lor scolare, ignorand
nevoile lor emotionale si sociale, sunt cai sigure dediminuare a starii de bine si de crestere a
riscului pentru disfunctii si boli fizice si psihice.Înainte de a fi o institutie care confera diplome,
scoala trebuie sa fie locul în care seformeaza persoane armonioase cu sine, cu ceilalti, cu lumea,
capabile astfel sa transpunaîn instrumente continutul diplomei, sa opereze eficient cu ele, sa se
bucure de procesul si produsul activitatii lor