Documente Academic
Documente Profesional
Documente Cultură
Studiu Privind Cerintele Minime de Bunastare Si de Valorificare A Potentialului Bioproductiv Al Animalelor de Fermi 1 PDF
Studiu Privind Cerintele Minime de Bunastare Si de Valorificare A Potentialului Bioproductiv Al Animalelor de Fermi 1 PDF
Definitii
1.
Aditiv furajer - ingrediente nutritive care intra in structura nutreturilor combinate in vederea
maririi valorii nutritive, a valorificarii componentilor hranei, a gradului de consumabilitate, a
performantelor de productie, a calitatii produselor animaliere, a mentinerii sanatatii animalelor si
profilaxiei in combaterea unor boli, a stimularii ritmului de crestere si a productiei (de carne, lapte,
oua etc.), a reducerii cantitatii substantelor eliminate prin dejectii in vederea protectiei mediului si
a imbunatatirii conditiilor de mediu. Principalii aditivi furajeri sunt reprezentati de - aminoacizi de
sinteza, enzime, vitamine, saruri minerale, probiotice, prebiotice, antibiotice, corectori de gust si
miros, coloranti, emulgatori, antioxidanti, surse sintetice de azot etc.
2.
Animal gregar care traieste in grupuri compacte, in turma.
3.
Crescator - orice persoana fizica sau juridica insarcinata ori responsabila temporar sau
permenent cu ingrijirea si animalelor, in temeiul unui contract sau in temeiul legii.
4.
Comportamentul social Orice interactiune intre animale din aceeasi specie reprezinta o
forma de comportament social.
5.
Furaje (resurse de hrana) - includ totalitatea produselor vegetale, animale, minerale si de
sinteza care, folosite in hrana animalelor, asigura functionarea normala a organismului si
realizarea unei productii scontate.
6.
Manual de procedura Document scris component al sistemului de calitate in care se
prezinta: pasii ce trebuie urmati, a metodele de lucru si regulile de aplicat pentru realizarea unei
activitatii
7.
Medic veterinar oficial - medicul veterinar angajat si retribuit de stat, desemnat pentru a
realiza activitatile veterinare stabilite de autoritatea veterinara la care isi desfasoara activitatea;
8.
Neconformitate - orice abatere de la cerintele prevazute intr-un act normativ;
9.
Norma de hrana Cantitatea de substante nutritive care trebuie administarata unui animal
timp de 24 de ore, atat pentru intretinerea functiilor vitale cat si pentru realizarea unei productii
planificate.
10. Nutrient substanta ce poate fi asimilata direct si in intregime. Poate exista ca atare, dar cel
mai adesea in urma proceselor de digestie.
11. Nutritia reprezinta ansamblul schimburilor ce se stabilesc intre organism si mediul in care
acesta traieste, schimburi ce urmaresc furnizarea de energie si substante necesare mentinerii
structurii tesuturilor si bunei functionari a organismului.
12. Nutreturi combinate: amestecuri de nutreturi de origine vegetala, animala microorganica,
minerala precum si de aditivi furajeri cu actiune specifica, care sunt astfel dozate incat sa asigure
cerintele nutritive pe specii, categorii de varsta si productie.
13. Productie animala cantitatea de produse animaliere obtinuta pe un anumit interval de tipm
definit (o luna, un an ) sau pe durata ciclului de productie de la un animal domestic/domesticit
crescut in conditii de ferma;
14. Ratie cantitatea de nutreturi, obtinuta prin optimizare care acopera integral cerintele
normei de hrana, ce trebuie administarata unui animal timp de 24 de ore, atat pentru intretinerea
functiilor vitale cat si pentru realizarea unei productii scontate.
15. Ritmul circadian,sauritmul nictemeraleste un ciclu de aproximativ 24 de ore al proceselor
biochimice, fiziologice sau comportamentale apartinand entitatilor vii.
16. Scorul de conditie corporala - o evaluare a conformatiei animalului in functie de varsta, a
raportului intre greutate si inaltime s a proportiei relative de muschi si tesut adipos. Scorul de
conditie corporala este o metoda vizuala, manuala, folositoare care ne permite sa cunoastem daca
animalele au primit o hrana adecvata. Sistemul de notare este de la 1 la 5.
17. Substantele toxice interzise pentru furajarea animalelor: substante care nu satisfac
nevoile alimentare ale animalelor, prezenta lor in nutreturi pericliteaza sanatatea si productivitatea
animalelor, respectiv sanatatea consumatorilor de alimente de origine animala.
Terminologie si simboluri folosite:
UE
NC
SU
UNC
UNL
PBD
PDIN
PDIE
PDI
EM
i
OMG
SCC
-Uniunea Europeana
- nutret combinat
- substanta uscata;
- unitati nutritive carne;
- unitati nutritive lapte;
- proteina bruta digestibila;
- proteina digestibila la nivel intestinal permisa de continutul in azot al ratiei;
- proteina digestibila la nivel intestinal permisa de continutul in energie al ratiei;
- proteina digestibila la nivel intestinal;
- energie metabolizabila.
-nota
Organisme modificate genetic
Scor conditie corporala
Cziszter si col, 2010 ): i) Libertatea de la foame si sete; ii) Libertatea de la disconfort; iii) Libertatea
de la durere, ranire si boala; iv) Libertatea de a-si exprima comportamentul normal; si v) Libertatea
de la frica si pericol. Bunastarea animalelor este un domeniu complex care poate fi afectat de
numerosi factori care includ atat sanatatea fizica cat si pe cea mentala. Datorita acestui fapt, s-a
stabilit de comun acord de catre consumatori, oamenii de stiinta, legiuitori si fermieri 4 principii
generale ale bunastarii animalelor cu cate 2-4 criterii fiecare redate in tabelul 1: adapost
corespunzator, hranire buna, stare de sanatate buna, comportament corespunzator (Kjaernes and
Keeling, 2004, Keeling si Veissier, 2005).
Tabelul 1. Principiile si criteriile bunastarii (Keeling si Veissier, 2005)
Principiul
Alimentatie
buna
2.
3.
Criteriul de bunastare
Absenta foamei
prelungite
Absenta setei prelungite
Confortul la odihna
4.
5.
6.
Confortul termic
Usurinta miscarii
Absenta ranilor
7.
Absenta bolilor
8.
9.
Exprimarea
comportamentului social
Exprimarea altor tipuri
de comportament
Relatia buna om-animal
Absenta fricii generale
1.
Cazare buna
Sanatatea buna
Comportament
corespunzator
10.
11.
12.
In acest subcapitol sunt redate o serie de recomandari generale dar si specifice diferitelor
categorii de porci privind adapostul si cazarea .
1.1.1 Recomandari generale (Ordinul ANSVSA nr. 75 din 15 august 2005; Directiva CEE 91/630,
1991 - RO Jurnalul Oficial al Uniunii Europene 03/vol. 10 - adoptata de statele membre UE; The
Welfare of Farmed Animals (England) Regulations 2007; EU-Welfare legislation on pigs, 2010;
Studnitz si col., 2010):
Este indicat ca intre boxe, compartimentarile sa fie realizate din plastic. Custile pentru scroafe sunt
fabricate din tevi de otel galvanizat. De asemenea, hranitoarele pentru scroafe din boxele de fatare este
indicat sa fie din otel inoxidabil
Pardoselile trebuie sa fie nederapante, fara asperitati, pentru a evita ranirea porcilor, si
trebuie concepute astfel incat sa nu provoace rani sau suferinte porcilor care stau in picioare sau
sunt culcati pe acestea. Ele trebuie sa fie adecvate pentru marimea si greutatea porcilor si sa
prezinte o suprafata rigida, plana si stabila. Suprafata culcusului trebuie sa fie confortabila, curata,
drenata corespunzator si sa nu fie daunatoare porcilor. In cazul in care exista asternut de paie, acesta
trebuie sa fie curat, uscat si sa nu dauneze porcilor.
<6 per
grup
1.8
Scrofite
6 40 per
grup
1.64
>40 per
grup
1.476
<6 per
grup
2.475
Scroafe
6 40 per
grup
2.25
>40 per
grup
2.025
Tabelul 3. Spatiu solid continuu in pardoseala si deschiderea pentru drenaj la diferite categorii .
(m2)
Purcei
Scroafe gestante
Deschidere maxima
drenaj
0.95
1.30
15%
Intarcati
11
14
Porci in
crestere
18
Purcei,
intarcati
50
Porci in crestere,
Scrofite dupa monta, scroafe
80
Minim
Temperatura (C)
Maxim
Optim
Umiditate (%)
Minim
Maxim
10
10
24
24
15
15-18
60
60
70
70
15
24
18-22
60
70
0.2 0.3
32-30
30-28
60
60
70
70
0.2 0.3
0.2 0.3
1
1
28-24
60
70
0.2 0.3
24-22
60
70
0.2 0.3
22-20
60
70
0.2 0.3
15-18
24
18-20
55
70
0.2 0.3
Temperatura din adapostul pentru suine depinde de o serie de factori, precum conditiile
climatice exterioare, izolatia constructiei, tipul de sistem de adapost, utilizarea asternutului etc.
Temperaturile situate deasupra sau sub nivelul optim pot afecta bunastarea si performanta porcilor.
Temperaturile scazute sporesc consumul de hrana, in timp ce temperaturile ridicate scad apetitul si
consumul furajer si, in consecinta, scad sporurile in greutate la purceii intarcati si grasuni, iar
scroafele lactante secreta mai putin lapte. Porcii au un interval ingust de confort termic deci
7
bunastarea va fi influentata direct de temperaturile extreme. Acest lucru este valabil mai ales pentru
nou nascuti care au dificultati de mentinere a temperaturii corporale.
Recomandari de bune practici pentru temperatura
Sistemele de ventilatie trebuie sa realizeze un flux de aer (volumul de aer este redat mai jos)
care sa evite aparitia stresului la cald sau rece.
Pentru zonele neincalzite trebuie sa fie prevazut asternut (a se vedea mai jos recomandarile
privind asternutul).
Bunastarea scroafelor nu trebuie sa fie compromisa de caldura excesiva din zona de fluaj,
trebuie sa nu gafaie si sa aiba un bun apetit.
Comportamentul porcilor adulti sau in crestere trebuie sa fie monitorizat cel putin odata pe
zi. Stresul provocat de frig sau caldura trebuie observat si trebuie luate masuri de corectie.
In perioada cu temperaturi ridicate (25C) se vor lua masuri pentru evitarea supraincalzirii
animalelor: deschiderea usilor si lambourilor, ventilatie, umbrare si alocarea de mai mult spatiu
daca este posibil.
Umiditatea. In special in situatiile in care temperatura din adapost este ridicata, umiditatea
nu trebuie sa depaseasca limita superioara indicata in tabelul 2, deoarece porcii au nevoie sa-si
regleze temperatura prin evaporarea apei de la suprafata corpului.
Calitatea aerului . Controlul calitatii aerului este un factor important de confort si bunastare
la animale. Aerul proaspat este necesar pentru inlaturarea excesului de caldura si umiditate, pentru
minimizarea transmiterii agentilor infectiosi pe calea aerului, evacuarea gazelor reziduale si
reducerea particulelor de praf din adapost.
Viteza aerului in interior este determinata in primul rand de arhitectura constructiei si reglarea
deschiderilor de admisie a aerului. Pe de alta parte, viteza aerului este influentata intr-o anumita
masura si de cantitatea de caldura produsa de animale, deschiderile de evacuare a aerului,
arhitectura adapostului si conditiile climatice exterioare.
Recomandari de bune practici pentru calitatea aerului
Trebuie asigurata o ventilatie corespunzatoare in scopul evitarii acumularii de praf, gaze, la
niveluri care ar fi nocive pentru porci.
Nivelul normal de CO2 trebuie sa fie sub 1000 ppm.
Volumul de aer orientativ minim de adapost pe cap de animal (sursa ANSVSA, 2005):
- Scroafe negestante: 6 m3/ cap;
- Scroafe gestante si lactante: 21 m3/ cap;
- Tineret porcin: 3 m3/ cap;
- Porci la ingrasat: 3.5 m3/ cap;
- Vieri: 20 m3/ cap
Pentru reducerea nivelului de amoniac daca depaseste 25 ppm/ m3 sunt prevazute actiuni
imediate.
8
Umiditatea, praful si nivelul de amoniac (detectabile prin miros) nu trebuie sa fie neplacute
pentru oameni.
Amoniacul este produs ca parte a efluxului la animale. Cresterea concentratiei de amoniac poate avea loc in
scurte perioade de timp in spatii inchise, ca urmare a necesitatii limitarii fluxului de aer, curentii de aer cand
vremea este rece sau cu vant. Concentratia marita de amoniac pentru o perioada mai mare de timp poate
provoca iritatii ale ochilor si ale cailor respiratorii, rezultand stari de disconfort si boli respiratorii cu efecte
in reducerea ratei de crestere.
Concentratia de amoniac de 10-15 ppm in aerul din adapost poate fi detectata direct prin
miros. O concentratie 25 ppm poate provoca iritatii ale pleoapelor atat la animale cat si la
personalul de deservire.
Factori cauzatori ai emisiilor de amoniac:
Boxe murdare
Porci murdari din cauza dejectiilor
Canalele adanci din adapost pentru colectarea dejectiilor lichide
Temperaturile ridicate atat din adapost, cat si din canalele de dejectii
Furaje cu un continut mare de proteine risipite
Nivelul de noxe se va verifica la nivelul animalului si nu la pozitia in picioare a omului
Metanul este produs in mod curent in procesul de digestie al tuturor animalelor, in special la
ierbivore. Metanul ridica anumite probleme deoarece este considerat un gaz de sera, dar in practica
este imposibil sa se evite producerea acestuia.
Toate animalele produc dioxid de carbon, rezultat din activitatea functiilor vitale. Acest lucru nu
reprezinta o problema deoarece porcii consuma furaje de sezon, care pot ulterior absorbi dioxidul de
carbon produs, reintegrandu-l in circuitul natural.
O atentie deosebita trebuie sa se acorde ventilatiei, in special atunci cand animalele sunt
tinute in adaposturi inchise si/sau cand exista pericolul de stocare gaze nocive.
Praful trebuie sa lipseasca de pe pereti si tavan; concentratia normala de pulberi din adapost
- 15 mg/m3.
Cauze ale cresterii nivelului de praf
Macinarea, amestecarea si administrarea furajelor
Particulele de tegument si par provenite de la porci
Asternutul
Recomandari privind asternutul
In sistemele cu asternut, materialele pentru asternut se asigura in toate boxele. Estimativ, in
procesul de crestere a porcilor sunt necesare 0,11,0 kg paie/boxa, in functie de tehnologia aplicata.
9
In partea de cladire in care porcii sunt tinuti in mod continuu trebuie sa fie evitate niveluri
de zgomot de peste 85dBA. Trebuie sa fie evitat zgomotul constant sau brusc.
Inspectia. Animalele crescute in grup sau in boxe trebuie sa fie inspectate de catre proprietar
sau de catre responsabilul cu animalele cel putin o data pe zi. Animalele care prezinta semne de
boala sau sunt ranite trebuie ingrijite in mod corespunzator, cat mai repede posibil. In cazul in care
este necesar, porcii bolnavi sau raniti trebuie sa poata fi izolati in incaperi adecvate, prevazute cu
asternuturi de paie uscate si confortabile. In cazul in care porcii nu reactioneaza la ingrijirile
crescatorului, trebuie consultat cat de repede posibil un medic veterinar.
Modul in care sunt grupati si dispusi in boxa sau pozitia in care stau culcati ofera informatii
esentiale cu privire la modul in care animalele percep climatul din boxa.
Toate procedurile destinate sa constituie o interventie efectuata pentru alte scopuri decat cele de
terapie sau de diagnostic sau pentru identificarea porcilor in conformitate cu legislatia in domeniu
si care determina afectarea ori pierderea sensibilitatii unei parti a corpului sau alterarea structurii
osoase sunt interzise, cu urmatoarele exceptii:
a) reducerea uniforma a coltilor purceilor sugari prin pilire sau taiere, efectuata nu mai tarziu de
varsta de 7 zile si lasand o suprafata intacta si neteda. Coltii vierilor pot fi redusi in lungime, atunci
cand este necesar, pentru a se preveni ranirea altor animale sau din motive de siguranta;
b) taierea partiala a cozii;
c) castrarea porcilor masculi prin alte mijloace decat desirarea tesuturilor;
d) aplicarea inelului nazal numai atunci cand animalele sunt tinute in sisteme de crestere in aer
liber si in conformitate cu legislatia nationala.
Oricare dintre procedurile descrise anterior trebuie sa fie efectuata numai de un medic
veterinar sau de o persoana instruita, asa cum este prevazut la art. 5 din Norma Sanitara Veterinara
a ANSVSA, 2005, cu experienta in efectuarea tehnicilor in mod practic, cu mijloace
corespunzatoare si in conditii igienice.
Daca se practica castrarea sau taierea cozilor dupa varsta de 7 zile, aceasta trebuie efectuata
numai sub anestezie si analgezie prelungita si numai de un medic veterinar.
1.1.2. Recomandari specifice pentru Sistemul de adapostire si crestere in aer liber (Animal
Welfare Pigs- Code of Welfare 2010, Studnitz si col. 2010)
Fermele difera si este necesar ca in procesul de proiectare sa fie luate in considerare conditiile particulare
specifice. Majoritatea fermierilor detin deja o serie de constructii, care vin sa completeze spatiile de
productie ce urmeaza probabil a fi realizate. Totodata, constructiile trebuie sa indeplineasca o serie de
cerinte care deriva din variatiile climaterice de pe teritoriul Romaniei. In optarea pentru un sistem de
adapostire si crestere sau altul se au in vedere si aceste aspecte.
10
Sistemul de cazare al animalelor trebuie astfel realizat incat sa faca fata conditiilor
meteorologice adverse, cu protectie fata de vant, soare, ploaie, sau caldura excesiva.
Ventilatia trebuie prevazuta cu un sistem automat de reglare astfel incat se asigura confortul
chiar si in conditii de temperatura ridicata sau scazuta.
Materialele din care se confectioneaza patul de odihna sau cele utilizate ca asternut trebuie
sa fie termoizolante si sa asigure mentinerea temperaturii corporale.
Asternutul din zona de odihna a purceilor trebuie sa se inlocuiasca dupa fiecare fatare pentru
a se evita acumularea si transferul de microorganisme patogene.
Note
Strategia de reducere a stresului cauzat de vremea calda include amenajarea unor locuri pentru
balacirea in noroi, umbrare, hranirea pe timp de noapte si folosirea de padocuri cu un bun flux de aer.
Deoarece porcii nu transpira, cea mai mare parte a caldurii (temperatura) se pierde prin piele apoi prin
plamani si nas. Curentii de aer sunt critici mai ales in cazul reducerii temperaturii. Noroiul este mai eficient
decat apa pentru racire.
Solul trebuie sa fie uscat, bine drenat, nu foarte deluros si trebuie sa fie protejat de copaci.
11
Tabelul 6. Numarul maxim de scroafe pe hectar. Suprafata este folosita un an pentru scroafe si anul
urmator pentru culturi cu o rata ridicata de absorbtie a azotului (Studnitz si col., 2010)
Intarcare
Varsta (in
Greutate vie
saptamani
(kg)
4
7.2
5
9
6
12
7
15
8
18
Asternut
/scroafa/an
2.3
2.2
2.1
2.0
1.0
Scroafa /ha/an
12.02
11.52
10.85
10.29
9.86
% de ha pentru scroafe in
Repaus mamar/ scroafe
gestante
66
61
56
52
49
% ha pentru
scroafe in lactatie
34
39
44
48
51
1.1.3. Recomandari specifice pentru diverse categorii de porci (Directiva CEE 91/630, 1991
adoptata de statele membre UE in Jurnalul Oficial al Uniunii Europene 03/vol. 10; Ord. 202/2005
ANSVSA):
I. Vieri
Boxele pentru vieri trebuie plasate si construite in asa fel incat vierii sa poata sa se intoarca,
sa auda, sa miroasa si sa vada alti porci si sa dispuna de un loc curat pentru odihna.
Suprafata culcusului trebuie sa fie uscata si confortabila. De asemenea, boxa unui vier adult
trebuie sa aiba o dimensiune minima de 6 m2. Totusi, ar trebui sa se prevada o suprafata mai mare
atunci cand boxele sunt folosite pentru monta. Atunci cand boxa este folosita si pentru monta
naturala, suprafata pardoselii disponibila pentru un vier adult trebuie sa fie de cel putin 10 m2, iar
boxa trebuie sa nu prezinte niciun obstacol.
II. Scroafe si scrofite
Scroafele gestante si scrofitele trebuie, in cazul in care este necesar, sa fie tratate contra
parazitilor interni si externi (cu substante aprobate).
Scroafele gestante si scrofitele trebuie, in cazul in care sunt adapostite in incaperi pentru
fatare, sa fie spalate, dezinfectate.
In saptamana anterioara datei preconizate a fatarii, scroafelor si scrofitelor trebuie sa li se
repartizeze material corespunzator pentru culcus, in cantitate suficienta, cu exceptia cazului in care,
din punct de vedere tehnic, nu este fezabil pentru sistemul de evacuare a purinei utilizate in unitate.
In spatele scroafei sau al scrofitei trebuie prevazut un spatiu liber pentru a-i permite o fatare
naturala sau asistata.
Trebuie sa fie luate masuri pentru a se reduce pe cat posibil agresiunea in grup.
Atunci cand scroafele sunt tinute libere, boxele de fatare trebuie sa fie prevazute cu
dispozitive de protectie a purceilor, cum ar fi bare despartitoare pentru fatare
III. Purcei sugari
Purceilor trebuie sa li se asigure o sursa de caldura si o suprafata de culcare solida, uscata si
confortabila, la distanta de scroafa, unde pot sa se odihneasca toti in acelasi timp.
In cazul in care se foloseste o boxa pentru fatare, purceii trebuie sa dispuna de un spatiu
suficient pentru a putea fi alaptati fara dificultate.
Cand se utilizeaza o boxa de fatare, purceii sugari trebuie sa aiba suficient spatiu pentru a
putea fi alaptati fara dificultate.
In cazul in care este practicata, castrarea porcilor masculi in varsta de mai mult de patru
saptamani trebuie efectuata obligatoriu sub anestezie, de catre un medic veterinar sau o
persoana calificata, in conformitate cu legislatia nationala.
12
Purceii nu trebuie sa fie intarcati la mai putin de 28 de zile, cu exceptia cazului in care
bunastarea sau sanatatea femelei ori a purceilor sugari ar fi afectata in mod nefavorabil.
Purceii pot fi intarcati cu pana la 7 zile mai devreme, daca acestia sunt mutati in adaposturi
speciale care sunt depopulate, curatate temeinic si dezinfectate inainte de introducerea unui
nou grup si care sunt separate de adaposturile in care sunt tinute scroafele, pentru a se
diminua pe cat posibil transmiterea de boli la purceii sugari.
IV. Purcei intarcati si tineret porcin
Atunci cand porcii sunt tinuti in grupuri, trebuie sa fie luate masuri pentru a se preveni
luptele ce depasesc comportamentul normal. Acestia trebuie tinuti in grupuri, cu evitarea
amestecarii purceilor provenind de la scroafe diferite. Daca purceii care nu sunt familiarizati unul
cu altul trebuie sa fie amestecati, aceasta trebuie sa se faca la o varsta cat mai frageda, de preferat
inainte de intarcare sau cu pana la o saptamana dupa intarcare. Cand porcii sunt amestecati, trebuie
sa li se asigure posibilitatea de a se feri si a se ascunde unii de altii.
Atunci cand apar semne de lupta violenta, cauzele trebuie sa fie cercetate imediat si trebuie
luate masuri corespunzatoare cum ar fi asigurarea de cantitati mari de paie, daca este posibil, sau
alte materiale ocupationale pentru acestia. Animalele expuse riscului de a fi agresate sau cele
agresive in mod deosebit trebuie sa fie tinute separat de grup.
Utilizarea de medicamente tranchilizante cu scopul de a se facilita amestecarea trebuie
limitata la conditii exceptionale si numai dupa consultarea unui medic veterinar.
Sunt necesare cursuri de instruire pentru personalul implicat in ingrijirea porcilor pentru intelegerea
interactiunilor om-animal.
In cazul hibrizilor proveniti din import vor fi respecate normele de hrana caracteristice hibridului respectiv
specificate in ghidul de crestere si intretinere al acestora.
Accesul la hrana trebuie sa se faca usor; hrana trebuie sa fie in cantitate suficienta pentru a
atinge un nivel optim de performanta; administrarea hranei trebuie sa se faca cu regularitate,
respectandu-se anumite intervale de timp.
Pentru scroafele gestante si vieri, regula generala este sa se limiteze accesul la furaje; pentru
scroafele lactante, scroafele pentru monta, tineretul de reproductie si, poate, grasuni se recomanda
13
hranirea semi-ad libitum, de exemplu, cu acces aproape liber la hrana. In acelasi timp, la purceii
sugari, purceii intarcati si porci la ingrasat este indicat accesul liber la hrana.
Periodic vor fi prelevate probe de furaje pentru analize de laborator, iar in caz de
morbiditate mortalitate, se fac prelevari de furaje incriminate.
Este interzisa administrarea in hrana porcilor a apelor grase (laturi) provenite de la unitati de
alimentatie publica; totodata este interzisa utilizarea in hrana a fainurilor proteice.
Tabelul 7. Comparatie intre diferitele sisteme de furajare (Studnitz si col., 2010)
Metoda de furajare
Furajare uscata, furaje macinate sau
granulate
Avantaje
- Metoda simpla potrivita pentru
umplerea manuala a jgheaburilor
sau alimentatoarelor
- Costuri de investitie scazute
- Costuri de intretinere reduse
Furajare lichida
Dezavantaje
- Risc de dezomogenizare a hranei in
sistemul de transport
- Consum mai mic de hrana la purceii
intarcati si grasuni daca nu exista
suficienta
apa
in
apropierea
alimentatorului sau apa adaugata
hranei
- Cea mai adecvata pentru furajele
granulate
- Costuri de investitie mari
- Costuri de intretinere mari
- Risc de amestecare a diverselor
tipuri de hrana daca acestea sunt
administrate
printr-o
singura
conducta intregului efectiv
- Risc de a ramane resturi de la
diversele diete in rezervorul de
omogenizare
- Practicabil doar in sistemele cu
acces liber la hrana/furajare la
discretie - Sunt necesare inspectii
zilnice
Furajarea uscata este cea mai simpla solutie, fiind adecvata pentru administrarea manuala si necesitand
costuri scazute. Totusi, interesul pentru amestecarea hranei uscate cu apa este in crestere, datorita
consumului furajer mai mare, din care rezulta un spor in greutate zilnic mai mare.
Furajarea uscata/umeda este indicata pentru sistemele cu acces liber la hrana (la discretie).
Furajarea lichida este recomandata pentru efectivele mari cu prepararea hranei in cadrul fermei si acces la
surse de hrana alternative/ieftine.
Purceii intarcati se furajeaza de 2-3 ori /zi cu cantitati reduse de furaj; hrana trebuie sa fie
gustoasa si echilibrata nutritional.
Perioada imediat urmatoare intarcarii purceilor, reprezinta o etapa critica cu impact semnificativ asupra
viitoarelor performante ale acestora. Reteta starter are, in mod obisnuit, un inalt nivel proteic pentru
facilitarea trecerii de la hrana lichida din maternitate la hrana solida. Nivelul ridicat de proteina poate genera
o proliferare a bacteriilor patogene la nivelul tractusului intestinal. Functia barierei intestinale este
compromisa avand ca rezultat o crestere a secretiei de electroliti si apa si o permebealitate crescuta la
potentialele substante toxice. Cercetarile stiintifice efectuate, in special dupa interzicerea utilizarii unor
antibiotice in hrana animalelor, au evidentiat faptul ca o reducere a nivelului proteic al retetelor starter,
si/sau imbunatatirea digestibilitatii proteinei conduc la reducerea cantitatii de substrat necesar proliferarii
bacteriilor patogene aceasta constituind un instrument eficient pentru mentinerea sanatatii purceilor si pentru
o hrana fara antibiotice.
14
Porcii adulti in crestere si ingrasare au in hrana un continut mai ridicat de fibra (pana la 7%
celuloza bruta).
Proteina
Lizina
bruta
%
%
12,3
0,54
Met. +
Cis
%
0,35
Ca
%
NC pentru scroafe
2850
0,94
gestante
NC pentru scroafe
3100
15,9
0,78
0,50
1,09
lactante
NC pentru vieri de
2960
15,0
0,61
0,40
0,74
reproductie
NC pentru purcei sugari 3350
20,0
1,40
0,84
0,90
NC pentru purcei dupa
3300
18,3
1,15
0,70
0,80
intarcare - 15 kg
NC pentru purcei 15-30 3250
17,3
0,95
0,57
0,80
kg
NC pentru porci la
3100
15,5
0,80
0,48
0,70
ingrasare I (30-50 kg)
NC pentru porci la
3100
14,5
0,70
0,42
0,60
ingrasare II (50-80 kg)
NC pentru porci la
3100
13,5
0,60
0,36
0,60
ingrasare (80-110 kg)
NC pentru tineret de
3000
15,5
0,80
0,48
0,85
reproductie I (30-80 kg)
NC pentru tineret de
3000
14,0
0,70
0,42
0,75
reproductie II (80-120
kg)
sursa : Legea Zootehniei, 2002
*Continutul in apa al nutreturilor combinate nu poate depasi 14 %.
P total
%
Na
%
0,67
0,12
4.000
200
40
0,78
0,12
4.000
200
40
0,50
0,16
4.000
200
40
0,70
0,60
0,10
0,10
2.500
2.500
250
250
16
16
0,60
0,10
2.500
250
16
0,55
0,12
1.500
200
11
0,50
0,12
1.500
200
11
0,45
0,12
1.500
200
11
0,63
0,12
2.500
250
16
0,54
0,12
2.500
250
16
EM
Cant.
furaj
(Kg)
MJ
2,000
Ca
(g)
P total
(g)
Na
(g)
24,00
5700
246
10,8
7,0
18,8
13,4
2,4
8000
400
80
2,500
32,5
7750
362
17,5
10,0
25,0
20,0
3,0
10000
500
100
5,500
71,50 17050
875
42,9
27,5
60,0
42,9
6,6
22000
1100
220
2,000
24,80
5920
300
12,2
8,0
14,8
10,0
2"
8000
400
80
0,250
3,50
838
50
3.5
2,1
2,3
1,8
0,3
625
63
0,750
10,35
2475
137
8.6
5,3
6,0
4,5
0,8
1875
188
12
15
Purcei
1.400 19,04
15-30 kg
Porci la ingrasare
I
2,000 26,00
(30-50 kg)
Porci la ingrasare
II
2,600 33,80
(50-80 kg)
Porci la ingrasare
III
3,000 39,00
(80-110 kg)
Tineret de
reproductie I
2,500 31,25
(30-80 kg)
Tineret de
reproductie II
3,000 37,50
(80-120 kg)
*sursa : Legea Zootehniei, 2002
4550
242
13,3
8,6
11,2
8,4
1,4
3500
350
22
6200
310
16,0
9,6
14,0
11,0
2.4
3000
400
22
8060
377
18,2
10,9
15,6
13,0
3,1
3900
520
29
9300
405
18,0
10,8
18,0
13,5
3,6
4500
600
33
7500
388
20,0
12,0
21,3
15,8
3,0
6250
625
40
9000
420
21,0
12,6
22,5
16,1
3,6
7500
750
48
1.2.3. Adaparea.
Suinele sunt foarte sensibile la lipsa apei. Indiferent daca primesc hrana uscata sau lichida,
este important ca porcii sa-si poata regla singuri consumul de apa. Accesul limitat la apa conduce la
pierderi ale exploatatiei de porcine. In cazul in care corpul porcinelor pierde 10% din continutul
normal de apa, apar disfunctii in organism, iar o pierdere de 20% cauzeaza moartea animalului.
Recomandari generale de bune practici pentru apa (ANSVSA, 2005; Animal Welfare PigsCode of Welfare 2010):
Furnizarea unei cantitati corespunzatoare de apa este esentiala pentru o buna stare de
sanatate si pentru bunastarea animalelor. Consumul zilnic de apa al porcilor este influentat de
factori precum temperatura, varsta, greutatea corporala si hrana.
Ierarhia de grup si interactiunea sociala poate limita accesul individual al purceilor la apa.
Aceasta se poate agrava cand porcii sunt intretinuti in aer liber, in special in timpul sezonului cald
cand creste consumul de apa iar in sezonul rece exista dificultati de aprovizionare cu apa deoarece
aceasta poate ingheta.
Purceii intarcati recent trebuie sa fie examinati mai frecvent decat adultii.
16
Rezervoarele de apa trebuie sa fie suficient de mari pentru a asigura necesarul de alimentare
al adapatorilor pentru cel putin 24 h.
Analiza chimica si microbiologica a apei trebuie sa se faca regulat, la cca 3 luni, in special
pentru crescatoriile de porci nou infiintate.
In sezonul foarte cald sau rece se va verifica de mai multe ori pe zi daca rezervoarele contin
cantitate suficienta de apa pentru minim 24 h si adapatorile sunt toate alimentate cu apa.
Standarde minime pentru apa (ANSVSA, 2005)
Cantitate zilnica adecvata de apa potabila, fara sa fie nociva sanatatii si la o temperatura care
sa nu inhibe bautul trebuie sa fie accesibila la toate animalele continuu.
Tabelul 11. Valorile orientative ale necesarului de apa zilnic sunt urmatoarele* :
Greutate sau categorie
(Kg)
Purcei proaspat intarcati
Pana la 20 Kg
20-40
40- 100
Scroafe si scrofite inainte/dupa monta
Scroafe si scrofite in lactatie
Vieri
Necesar
zilnic
(litri)
1.0 1.5
1.5 2.0
2.0 5.0
5.0 6.0
5.0 - 8.0
15.0-30.0
5.0 8.0
17
Este esential ca purceii nou nascuti sa primeasca o cantitate corespunzatoare de colostru sau
un substituent cat mai curand posibil dupa fatare, sau pana in 24h.
Daca purceii nu sunt hraniti corespunzator de scroafele mame trebuie alaptati manual sau
repartizati la doici.
Trecerea la doici se face cu mare atentie si se verifica daca doicile au o buna capacitate de
alaptare, sunt fatate la interval apropiat de cel al scroafei-mama si daca pot alapta toti purceii.
1.2.5. Recomandari de bune practici pentru maternitate
In maternitate se prevad sisteme de protectie care nu permit ca purceii de la alte scroafe sa
suga de la scroafele recent fatate astfel incat fiecare purcel sa primeasca cantitatea de colostru/
lapte necesara.
1.3. Comportament (Animal Welfare Pigs- Code of Welfare 2010)
Comportamentul normal al animalelor este un indicator important de caracterizare a starii de
bunastare a acestora. Porcii sunt animale sociale care prefera sa traiasca in grupuri.
Porcii sunt zgomotosi la toate varstele si trebuie sa li se ofere posibilitatea de a-si manifesta
comportamentul specific: ramat, construirea culcusului, mestecat, si alte forme de stimulare orala
sau nazala. Animalele se cazeaza liber sau in grup pentru a avea posibilitatea de miscare si pentru
manifestarea comportamentului social.
Domesticirea porcilor si cresterea acestora in apropierea locuintei oamenilor le-a modificat
trasaturile comportamentale in timp si au ajuns sa fie mai usor de manevrat iar daca unele trasaturi
comportamentale nedorite persista acestea trebuie controlate astfel incat sa se asigure bunastarea
animalelor. Aceste probleme pot aparea in toate sistemele de crestere insa, o atentie sporita se
acorda sistemului intensiv (interior) ca urmare a densitatii mai mari si a unui numar mai mare de
indivizi cu comportament agresiv.
Porcii isi stabilesc o ierarhie de grup putand astfel apare conflicte de grup, in special, cand
sunt introduse noi animale in grup. Cand sunt mentinute in acelasi grup animale de varste diferite
poate fi afectata bunastarea acestora. Agresivitatea se poate manifesta si in timpul furajarii prin
diverse forme cum ar fi; intimidare, muscaturi in jurul cozii, a vulvei sau urechii. Este esential de
identificat acest comportament si de a minimiza factorii care il cauzeaza.
1.3.1. Recomandari de bune practici pentru manifestarea unui comportament normal
( Animal Welfare Pigs- Code of Welfare 2010)
Porcii trebuie sa fie crescuti intr-o maniera care furnizeaza suficiente posibilitati pentru
manifestarea unui comportament normal. Aceasta include furajarea, adaparea, ramatul, urinarea,
zgomotul, termoreglarea si contactul social.
Porcii cu afectiuni majore: muscaturi la coada, vulva sau urechi, trebuie sa fie separati
imediat de ceilalati si tratati.
Trebuie incurajate metodele de selectie genetica de creare a unor indivizi cu trasaturi de
comportament neagresiv si pentru a minimiza problemele de socializare.
In cazul in care sunt identificate comportamente nedorite se va revizui managementul,
cazarea, conditiile de mediu, cu scopul de a identifica, reduce sau inlatura cauzele generatoare.
Facilitatile de adapostire in grup a porcilor furajati individual (statii de hranire individuala
sau sistem computerizat de furajare) trebuie sa se monitorizeze continuu asigurand accesul
restrictionat pentru a reduce agresivitatea in momentul furajarii.
18
Pe durata cresterii si la abatorizare nu se vor face lotizari frecvente. Cand porcii sunt
destinati sacrificarii si gruparea este inevitabila este de preferat ca aceasta sa se faca in timpul
urcarii in vehicul si nu inainte de urcare.
Pentru stimularea si intretinerea comportamentului neagresiv, in special pentru porcii din
adaposturi, trebuie sa fie prevazute accesorii si actiuni specifice ca:
- furnizarea de jucarii (anvelope, balize, mingi de fotbal etc.)
- contact uman pozitiv
- utilizarea unui radio in hale pentru a se obisnui cu diverse zgomote sau voci.
Interrelatia dintre scroafe si purcei
Comportamentul scroafelor inainte sau dupa fatare poate fi periculos pentru purcei.
Scroafele pot zdrobi purceii culcandu-se peste ei sau ii pot manca. Pentru aceasta trebuie prevazute
pentru purcei zone de unde au acces la scroafe, unde isi pot mentine temperatura corporala si unde
pot evita sa fie zdrobiti de scroafe. In acelasi timp trebuie sa se asigure bunastarea scroafelor.
Necesitatile purceilor pot veni in conflict cu cele ale scroafelor motiv pentru care se realizeaza un
echilibru intre acestea.
Procentul cel mai mare de mortalitati se inregistreaza in primele 4 zile de la fatare. Dupa aceasta
perioada se diminueaza. Exista mai multe tipuri de instalatii in uz pentru fatare care indeplinesc standardele
minime. Cel mai adesea se separa zona purceilor de cea a scroafelor din motive de siguranta a purceilor.
Referinte bibliografice:
Cziszter L.T. , E. Szucs, E.N. Sossidou. 2010. Bazele relatiei dintre bunastarea animala si calitatea
produsului. Ed. Agroprint.
Directiva CEE 91/630, 1991 - RO Jurnalul Oficial al Uniunii Europene 03/vol. 10
Directiva Consiliului 2008/120/CE din 18 decembrie 2008
EU-Welfare legislation on pigs, 2010
Keeling, L., Veissier, I. (2005): Developing a monitoring system to assess welfare quality in cattle,
pigs and chickens. Ed: Butterworth, A. Science and society improving animal welfare. Welfare
Quality Conference Proceedings 17/18 November 2005, Brussels, Belgium, 46-50 p.
19
20
Indiferent de modul in care este proiectat si utilat un adapost, ranile sunt inevitabile, de
exemplu rani cauzate de apasare sau afectiuni ale ongloanelor. Cu toate acestea, proiectarea
corespunzatoare a constructiei reduce acest risc.
Spatiile din adapost sau sistemele de securizare a animalelelor nu trebuie sa aiba margini
ascutite care sa poata rani animalele. Spatiul sa fie corespunzator cerintelor etologice. Spatiul sa fie
suficient pentru ca animalele sa interactioneze intre ele si pentru pozitia ridicat si /sau culcat.
Gratarele de lemn sa nu fie alunecoase. Distanta intre sipci nu trebuie sa fie prea larga pentru
a nu cauza raniri.
Podeaua nu trebuie sa aiba panta prea abrupta inclinatia sa nu fie mai mare de ~10% pantele mai abrupte pot provoca probleme la picioare prin alunecare si cadere. Betonul folosit la
constructia podelei nu trebuie sa fie prea dur.
22
Zona de furajare si aleile pentru circulatie trebuie prevazute cu pardoseli pline betonate.
Aleile de circulatie betonate trebuie sa aiba pe suprafata lor diverse profile care sa impiedice
alunecarea vacilor.
Grajdul trebuie sa fie aerisit zilnic, sa fie prevazut cu rasuflatori sau cu geamuri mici, care sa
asigure un circuit constant si uniform al aerului in tot grajdul. Un grajd cu microclimat
corespunzator in ceea ce priveste temperatura, ventilatia aerului si umiditate, trebuie sa prezinte la
intrare in acesta un miros de asternut proaspat (paie, pleava, rumegus) sau miros de fin, sa nu
prezinte miros de dejectii sau una dintre cele trei noxe (gaze) ce apar in grajd: bioxid de carbon,
hidrogen sulfurat, amoniac.
Limitele optime ale standului pentru vaca de lapte: 1,80 m lungime, 0,8 m latime, latimea
ieslei 0,50 m, cu adancimea de 0,20-0,30 m.
Animalele intretinute in adapost trebuie sa aiba acces la o zona de odihna care este bine
intretinuta, prevazuta cu asternut de paie sau alte materiale (talas de exemplu) si usor de curatat.
Bovinele au nevoie de ingrijire constanta si atentie din partea personalului care trebuie sa fie
bine instruiti in ceea ce priveste mediul de viata si aspectele legate de hranirea acestora.
Echipamente mecanice sau automate
Indice de iluminare
1/20
1/15
1/16
1/10
1/15
1/25
Lucsi
40-60
60-80
40-60
40-60
40-60
25-30
Minim
Temperatura (C)
Maxim
Optim
Umiditate (%)
Minim
Maxim
Vaci in
6
24
10-14
lactatie
Maternitate
12
24
20
Tineret taurin,
6
24
8 - 10
la ingrasat
* microclimatul din adapostul viteilor este redat in tabelul
60
75
55
60
70
75
0,1 0,2
1,0
23
2.1.2. Recomandari specifice pentru adapostul taurilor ( Animal Welfare (Dairy Cattle) Code of
Welfare 2010; Gjodesen si col. 2010 )
Taurii pentru sacrificare nu sunt tinuti in grupuri mai mari de 20 de animale. Nu se introduc
tauri noi in grupuri deja formate.
Tabelul 14. Spatiul pardoselii se repartizeaza dupa cum urmeaza:
Clasa de greutate (kg)
100
101 - 199
200 - 299
300 - 399
400 - 499
500 599
600 699
700 - 799
800
Suprafata minima
fara asternut (m2)
1.8
2.5
2.5
2.5
2.5
2.5
2.5
3.0
3.0
Suprafata
minima
totala/ animal
3.3
5.0
6.0
7.0
8.0
8.5
9.0
10.0
11.0
Studiile realizate pe juninci si taurasi tinuti pe pardoseli cu gratare au aratat ca la o densitate ridicata
confruntarile devin mai agresive si creste frecventa manifestarii de tulburari comportamentale. In alte
cercetari realiate pe taurasi, o reducere a densitatii de la 2.3 m2/cap la 1.5 m2/ cap a dus la cresterea
frecventei de manifestare a comportamentului anormal de 2.5-3.0 ori.
Cercetarile au aratat ca o diminuare a latimii aleii de circulatie dintre cusetele individuale pentru vaci de
lapte de la 2 m la 1.6 m au dus la cresterea agresivitatii .
24
Minim
Maternitate
Vitei in
profilactoriu
0-14 zile
Vitei 15-21
zile
Vitei 22-90
zile
Vitei 90-118
zile
Vitei babybeef per. 1
Vitei babybeef per. 2
Temperatura (C)
Maxim
Optim
Umiditate (%)
Minim
Maxim
12
12
24
24
20
15 - 18
55
60
70
70
10
24
12 - 15
60
70
0,1 0,2
0,5
24
10 - 15
60
70
0,2 0,3
0,5
24
10 - 12
60
70
0,20,3
0,6
18
24
18 - 20
60
75
0,20,3
0,6
18
24
12 - 14
60
75
0,20,3
0,6
Hrana si/sau apa nu trebuie sa contina substante care sa le provoace suferinte sau vatamari
inutile.
Animalele trebuie sa aiba acces la hrana la intervale specifice necesitatilor lor fiziologice
(cel putin odata pe zi) cu exceptia cazului in care veterinarul, in urma unei operatii chiruricale
recomanda altfel.
Trebuie urmarit ca furajele de volum pentru bovine sa existe in cantitate suficienta, iar
suplimentele nutritive sa nu se administreze in exces.
Nici o alta substanta, cu exceptia celor administrate in scopuri terapeutice sau profilactice
sau pentru scopul tratamentului zootehnic, nu trebuie sa fie administrata animalelor daca nu a fost
26
demonstrat prin studii stiintifice ca efectul pe care substanta il are nu este in detrimentul sanatatii
sau bunastarii a animalelor.
Tabelul 15. Cerinte privind spatiul asigurat de locul de furajare si dimensiunile acestuia
(Gjodesen si col. 2010)
Loc de furajare, cerinte privind spatiul
centimetri
Marginea posterioara a ieslei, inaltimea fata de nivelul zonei de furajare*
50-60
Latime loc de furajare per capita, +/- 0,05 m
70/65
Distanta dintre baza ieslei si nivelul zonei de furajare
15-20
Latimea ieslei de la bordura dinspre zona de furajare, maxim
60
Latimea suprafetei de iesle + alee de furajare cu protectie anticoroziva,
90
minim
Distanta dintre limitatorul superior al frontului de furajare si baza ieslei,
150
minim
*) Este indicat ca marginea posterioara a ieslei sa fie realizata dintr-un material solid pana la nivel de 1-2 cm
sub balustrada inferioara a frontului de furajare
Incepand cu anul 1990 Burlacu si col. a lansat in IBNA-Balotesti un nou sistem de apreciere a valorii
nutritive energetice si proteice a nutreturilor, de normare a hranei si de intocmire a ratiilor.
Noul sistem (inspirat dupa sistemul francez INRA), ca o consecinta a ultimelor evolutii in nutritie pe plan
mondial, aduce pentru bovinele la ingrasat unele noutati. Astfel, valoarea energetica a nutreturilor si
normele de energie sunt exprimate in unitati nutritive lapte (UNL) si unitati nutritive carne (UNC) care au
inlocuit unitatile nutritive ovaz (UN), autorii au adoptat si o noua modalitate de apreciere a valorii
proteice a nutreturilor si normele de proteina exprimata in proteina digestibila la nivel intestinal (PDI)
permisa de continutul atat in azot al nutreturilor (PDIN) cat si de continutul lor in energie (PDIE).
250
350
450
550
SU maxima
(kg/zi)
UNC
(/zi)
PDI
(g/zi)
Ca
(g/zi)
p
(g/zi)
600
800
1000
1200
800
1000
1200
1400
800
1000
1200
1400
800
1000
1200
1400
800
1000
1200
1400
4,43
4,43
4,43
4,43
6,02
6,02
6,02
6,02
7,35
7,35
7,35
7,35
8,56
8,56
8,56
8,56
9,66
9,66
9,66
9,66
3,35
3,68
4
4,34
5,14
5,57
6,02
6,51
6,43
6,95
7,51
8,12
7,62
8,22
8,89
9,62
8,74
9,42
10,19
11,03
298
338
378
418
420
460
498
532
492
529
561
589
563
596
621
640
639
666
683
691
16
19
24
29
28
33
38
43
37
42
47
52
45
49
54
59
51
56
61
66
10
13
16
18
19
21
23
25
25
27
29
31
29
31
33
35
34
36
38
40
27
SU maxima
(kg/zi)
UNL
(/zi)
PDI
(g/zi)
Ca
(g/zi)
p
(g/zi)
400
600
800
400
600
800
400
600
800
400
600
800
5,19
5,19
5,19
7,05
7,05
7,05
8,69
8,69
8,69
10,03
10,03
10,03
2,86
3,24
3,84
4,01
4,55
5,37
5,06
5,75
6,79
6,06
6,91
8,16
275
319
361
358
403
442
434
474
505
509
540
557
18
22
26
24
30
36
28
34
40
33
38
43
10
12
14
15
17
19
19
21
23
22
24
26
150
250
350
450
SU maxima
(kg/zi)
UNC
(/zi)
PDI
(g/zi)
Ca
(g/zi)
p
(g/zi)
600
800
1000
600
800
1000
600
800
1000
600
800
1000
600
800
1000
3,75
3,75
3,75
6
6
6
8,07
8,07
8,07
10,2
10,2
10,2
12,18
12,18
12,18
3,21
3,67
4,18
4,36
4,87
5,51
5,45
6,08
6,83
6,54
7,29
8,15
7,63
8,61
9,64
285
330
370
363
407
450
435
480
520
507
550
585
588
623
640
18
23
27
24
29
33
30
36
41
38
44
50
46
51
57
10
13
15
15
17
19
21
24
26
28
31
34
32
34
36
150
250
350
450
550
SU maxima
(kg/zi)
10
10,5
11
12
13
14
15
UNL
(/zi)
7,23
8,03
8,72
9,4
10,21
10,9
11,47
PDI
(g/zi)
460
510
560
605
650
695
740
Ca
(g/zi)
56
65
68
72
74
76
78
p
(g/zi)
42
48
52
56
58
60
62
28
SU maxima
(kg/zi)
10,36
11,26
12,12
12,96
13,77
UNL
(/zi)
4,64
5,08
5,46
5,82
6,18
PDI
(g/zi)
225
243
262
279
296
Ca
(g/zi)
18
20
22
24
26
p
(g/zi)
18
20
22
24
26
PDI
(g/zi)
50
50
50
50
Ca
(g/zi)
3
3,1
3,2
3,3
p
(g/zi)
1,5
1,6
1,7
1,8
Sistemele de furajare automata se verifica cel putin o data pe zi, pentru a fi in buna stare de
functionare iar problemele eventuale aparute se remediaza rapid.
Necesarul zilnic de apa
Cantitatea zilnica de apa variaza in mare masura in functie de sezon, de starea fiziologica si
de nivelul performantelor (mai mare la vacile in lactatie si mai mic la cele in repaus mamar si la
cele cu productii mai scazute). In general, consumul mediu de apa/cap de vaca este de 45-60 litri/zi.
Vasele pentru apa trebuie amplasate in zone in care sa fie ferite de murdarire, in care exista
un risc scazut ca apa sa inghete in anotimpul rece, si intr-un spatiu suficient de larg pentru ca mai
multe bovine sa se poata adapa confortabil la un moment dat. Aceste vase trebuie curatate zilnic si
verificate pentru fisuri. Adapatorile automate trebuie de asemenea verificate zilnic. Pentru bovinele
aflate la pasunat, trebuie sa existe adapatori de dimensiuni mai mari, in numar suficient, amplasate
in zone nealunecoase si neaccidentate.
In conditii de pasunat, vacile consuma apa de 2-5 ori intr-un interval de 24 de ore, in functie
de distanta fata de sursa de apa. Avand in vedere faptul ca vacile se adapa de obicei in timpul
furajarii sau imediat dupa, in sistemele cu stabulatie libera este recomandat sa se instaleze mai
multe adapatori automate, astfel incat animalele sa aiba mai multe optiuni.
Viteza de adapare la vacile de lapte este de 10 20 litri pe minut, daca suprafata de apa este
libera.
29
Accesul la hrana trebuie sa se faca usor; hrana trebuie sa fie in cantitate suficienta;
administrarea dietelor trebuie sa se faca cu regularitate, respectandu-se anumite intervale de timp.
Hrana viteilor trebuie sa contina o cantitate suficienta de fier, pentru a se asigura un nivel
mediu sanguin de hemoglobina de cel putin 4,5 mmol/litru.
Se va asigura o ratie zilnica minima de furaje fibroase pentru fiecare vitel de peste 2
saptamani, cantitatea crescand de la 50 la 250 g/zi pentru viteii cu varsta intre 8 si 20 de saptamani.
Periodic vor fi recoltate probe de furaje pentru examenul de laborator, iar in caz de
morbiditate mortalitate, se fac recoltari de furaje incriminate.
cazuri se recomanda programul de vaccinare a vacilor pentru ridicarea nivelului de anticorpi din
colostru. Multi vitei separati sau ramasi fara mame nu primesc cantitate suficienta de colostru deci se
impune suplimentarea acesteia cu substituenti comerciali.
60
80
SU maxima
(kg/zi)
UNL
(/zi)
PDI
(g/zi)
Ca
(g/zi)
p
(g/zi)
400
600
800
600
800
1000
600
0,8
0,8
0,8
1,2
1,2
1,2
1,7
1,27
1,48
1,69
1,8
2,01
2,38
2,14
240
14
30
100
125
800
1000
600
800
1000
600
800
1000
1,7
1,7
2,3
2,3
2,3
3
3
3
2,43
2,8
2,48
2,91
3,33
2,91
3,38
3,96
283
328
273
320
369
265
308
351
19
23
15
20
24
16
21
25
10
12
9
11
13
10
12
14
doua scoruri (ex. 2,75 3,0). Date fiind circumstantele, evaluatorul va trebui sa aleaga scorul cel
mai apropiat. O diferenta de 0,25 puncte la scor nu este semnificativa in majoritatea
circumstantelor.Primul pas descris de schema de evaluare este aprecierea liniei ce uneste varful
unghiu-lui extern al iliumului cu zona articulatiei coxofemurale si apoi tuberozitatea ischiatica.
Daca aceasta linie este angulara (in forma de V) sau nu (forma de U). acest pas este in general cel
mai dificil din procesul de evaluare, mai ales daca vaca se situeaza intre 3,0 si 3,25 puncte. Daca
rezultatul observatiei e nesigur, atunci se trece la pasul urmator. Se priveste vaca din spate. Se
observa imbracarea cu grasime a unghiului extern al iliumului, a tuberozitatii ischi-atice precum si
proeminenta ligamentelor caudale si sacrale. Din acest punct, evaluatorul poate acorda in mod
obisnuit un scor adecvat. Cand a fost determinat un anumit scor, evaluatorul va continua procesul
de evaluare pana la sfarsit si va vedea daca pasii aditionali vor confirma scorul final.
Din punct de vedere managerial exista patru perioade principale din ciclul productiv al vacii
inceputul, mijlocul, sfarsitul lactatiei si perioada de intarcare. In fiecare etapa se petrec modificari
legate de nivelul productiv, ingesta, acumulare etc. Aprecierea evolutiei rezervelor corporale in
aceste conditii poate fi extrem de utila.
Din acest punct de vedere, exista cinci faze in care se poate aprecia conditia corporala:
Fatarea cercetarile au aratat ca o conditie corporala de 3,25 3,75 va putea asigura
sustinerea unei productii de lapte normale si reintoarcerea la reproductie la timpul
programat (cca. 90 zile).
Inceputul lactatiei in acest interval are loc exprimarea maxima a nivelului productiv dar
se constata un nivel foarte scazut al ingestei de SU din furaj. In aceste conditii se va
observa o scadere severa a resurselor energetice corporale, dar acestea nu ar trebui sa
depaseasca maxim 1 punct pe scala SCC. Ideal ar fi ca acesta sa scada de la 3,5 la maxim
2,75. O scadere mai accentuata a acestui nivel arata un management defectuos al hranirii.
A doua parte a lactatiei e legata de cresterea ingeste de SU si inceputul refacerii
resurselor energetice dar si faza de platou a productiei de lapte. Cresterea foetusului este
nesemnificativa in acesta faza de aceea nu va fi luata in calcul. La sfarsitul acestei faze
SCC ar trebui sa fie 3,0 si de aceea trebuie atent corelata refacerea rezervelor cu productia
ridicata.
Ultima parte a lactatei scade foarte mult productia de lapte, de asemenea si ingesta de
SU si incepe sa se evidentieze cretterea fetala. In mod ideal SCC ar trebui sa creasca pana
la sfarsitul perioadei pana la 3,25.
Intarcarea vacii este ultima perioada, in care se sisteaza productia laptelui si foetusul
cunoaste maximul crsterii. Este perioada in care se produce cresterea SCC de la 3,25 la
3,5. In aceasta perioada trebuie gasit un echilibru al ratiei astfel incat vacile sa nu devina
supra sau subponderale.
2.4. Comportamentul bovinelor (Gjodesen si col. 2010)
Principala sursa de hrana a bovinelor o reprezinta iarba si alte plante fibroase. La origini,
bovinele au fost animale de padure, care strabateau distante mari in cautarea hranei, apei si locurilor
adecvate de odihna. Bovinele apartin grupului de animale diurne. Aceasta inseamna ca hranirea,
comportamentul social, ingrijirea corporala etc. au loc ziua, iar in cea mai mare parte a noptii
animalele se odihnesc. De asemenea, bovinele sunt animale gregare.
Comportamentul social
Orice interactiune intre animale din aceeasi specie reprezinta o forma de comportament social. La
fel ca alte animale gregare, bovinele prezinta un comportament social bine dezvoltat. Acesta poate
fi structurat in: comportament conflictual (de exemplu confruntare, amenintare) si comportament
neagresiv (de exemplu igienizarea reciproca/sociala). Animalele dintr-o turma aflata la pasunat sau
cele dintr-un sistem de adapost cu stabulatie libera intra in contact in diverse moduri si deseori
realizeaza simultan aceeasi activitate, precum odihna sau consumul de furaje.
32
Comportamentul conflictual
Contactele fizice agresive au loc in etapa de stabilire a structurii ierarhice. Luptele frontale (cap la
cap) sunt cele mai violente, dar si impunsul in zona umarului si laterala poate fi foarte violent. Din
momentul stabilirii ierarhiei, predomina comportamentul de amenintare. Amenintarea agresiva se
intensifica atunci cand animalul isi impinge si isi clatina capul in directia adversarului. Atunci cand
resurse precum hrana, apa, spatiile de odihna etc. sunt limitate, comportamentul agresiv se
intensifica considerabil si poate deveni foarte violent.Pentru a intelege cauzele care conduc la o
astfel de situatie si anume resursele limitate, este nevoie de o intelegere clara a nevoilor reale ale
animalului.
Comportamentul social de ingrijire
Bovinele au o necesitate aparte de a linge si a fi linse de catre egalii lor. Prin urmare, igienizarea
prin lins trebuie privita ca o manifestare normala. Atunci cand are loc igienizarea reciproca, distanta
individuala este ignorata fara a genera reactii agresive. Toate animalele dintr-un grup beneficiaza de
igienizarea prin lins, dar nu toate realizeaza aceasta activitate. Animalele cu rang similar manifesta
acest comportament mai frecvent decat cele cu rang diferit. Igienizarea reciproca contribuie la
stabilitatea ierarhiei sociale.
Comportamentul de confort
Termenul comportament de confort se refera la toate tipurile de manifestari prin care bovinele isi
sporesc bunastarea fizica. Cea mai importanta activitate este ingrijirea, dar bovinele mai obisnuiesc
sa se intinda si sa se scuture. Rolul igienizarii cu limba este de indepartare a excrementelor, urinei si
parazitilor si mentinere a pielii si parului intr-o conditie buna. Se considera ca, dincolo de aspectele
sociale, igienizarea este determinata de stimuli externi, cu alte cuvinte factori care irita pielea.
Viteii de varsta mare petrec 4 6% din timpul zilei si al noptii pentru activitati de igienizare, in
timp ce la vacile adulte se inregistreaza un procent de 1%.
2.5. Inspectia bovinelor
Animalele din sistemele intensive de crestere trebuie sa fie inspectate amanuntit cel putin o
data pe zi. Toti ingrijitorii trebuie sa fie familiari cu comportamentul normal al bovinelor si sa
observe semnele de boala sau de stres. Aceste semne includ: neliniste; separare de grup;
comportament anormal : scaderea greutatii corporale ; pierderea apetitului ; scaderea brusca a
productiei de lapte; constipatie; diaree; lipsa rumegarii; scurgeri din nari sau in ochi; hipersalivatie;
tuse persistenta; respiratie neregulata sau accelerata; odihna in pozitii anormale; articulatii
inflamate; schiopatura; mastita
Referinte
Animal Welfare (Dairy Cattle) Code of Welfare 2010. A code of welfare issued under the Animal
Welfare Act 1999
DEFRA - Department for Environment, Food and Rural Affairs. 2003.Code of Recommendations
for the Welfare of Livestock: Cattle. .
Fregonesi, J. A. and Leaver, J. D. (2001): Behaviour, performance and health indicators of welfare
for dairy cows housed in strawyard or cubicle systems. Livestock Production Science, 68. 2-3.
205-216. p.
Ghid privind indicii, suprafetele, distantele si parametrii pentru protectia si bunastarea animalelor:
www.ansvsa.ro
Gjodesen Mads Urup, Vibeke Fladkjaer Nielsen, Lucian Blaga, Henrik Frederiksen, Mihai
Masinistru, Adrian Greculescu. 2010. Sisteme de adapost pentru bovine volumul 1. Standarde
de ferma.
33
O'Driscoll, K., GleesonD., O'Brien, B., Boyle, L. (2009): Effect of milking frequency and
nutritional level on hoof health, locomotion score and lying behaviour of dairy cows. Livestock
Science. 10.1016/j.livsci.2009.10.006
Oltenacu, P. A. (2009): Health, fertility and welfare in genetically high producing dairy cows.
Sustainable animal production. Wageningen Academic Publishers, 87-98. p.
ORDIN nr. 72 din 15 august 2005 - privind aprobarea Normei sanitare veterinare ce stabileste
standarde minime pentru protectia viteilor ANSVSA
ORDIN nr. 249 din 31 martie 2003 pentru aprobarea Normelor privind parametrii de calitate si
salubritate pentru producerea, importul, controlul calitatii, comercializarea si utilizarea
nutreturilor concentrate simple, combinate, aditivilor furajeri, premixurilor, substantelor
energetice, substantelor minerale si a nutreturilor speciale
Wildman, E. E., G. M. Jones, P. E. Wagner, and R. L. Bowman. 1982. A dairy cow body condition
scoring system and its relationship to selected production characteristics. J. Dairy Sci. 65:495
501.
34
Gainile trebuie crescute in adaposturi prevazute sau nu, cu ferestre si care sa nu aiba acces in
aer liber. Pardoseala trebuie acoperita cu asternut.
Dejectiile trebuie indepartate ori de cate ori este necesar, iar cadavrele trebuie indepartate
zilnic.
Echipamente:
Pentru buna functionare si monitorizare a echipamentelor si instalatiilor trebuie sa
existe proceduri scrise, clare, simple, eficiente si cu finalitate pentru inspectia instalatiilor,
care trebuie efectuata de cel putin o data pe zi.
Administratorul fermei va afisa la loc vizibil datele de identificare a persoanelor
responsabile cu reparatiile si situatiile de urgenta; totodata va afisa procedurile scrise despre
modul de operare in caz de defectiune.
Atunci cand sanatatea si bunastarea animalelor depind de un sistem de ventilatie
artificiala, trebuie sa existe un sistem de rezerva corespunzator care sa garanteze reinnoirea
suficienta a aerului, in eventualitatea defectarii sistemului de baza.
Trebuie sa existe sisteme de alarma pentru avertizare in cazul defectarii unui
echipament de monitorizare a conditiilor de microclimat.
35
Utilajele folosite pentru igienizarea adaposturilor trebuie sa fie intr-o stare foarte
buna de intretinere si igiena.
Echipament de incalzire
In cazul in care se utilizeaza eleveuze:
a) eleveuzele trebuie amplasate in centrul spatiului de crestere la o inaltime reglabila astfel
incat sa se evite riscul de incendiu si emisiile de monoxid de carbon;
b) inaltimea eleveuzei trebuie reglata astfel incat sa se asigure o temperatura optima la
nivelul asternutului;
d) eleveuzele, hranitorile si adapatorile sa fie proiectate, construite si montate astfel incat
pasarile sa se poata deplasa liber spre sau departe de ele;
e) eleveuzele trebuie prevazute cu surse suplimentare de iluminare, in special in primele
zile de viata, pentru a atrage puicutele la sursa de caldura, furajare si adapare;
f) Sunt luate masuri pentru ca hranitorile sa nu se incinga, mai ales atunci cand sunt folosite
cele din metal.
Managementul asternutului
Asternutul trebuie sa acopere complet pardoseala si pasarile sa aiba acces permanent la
aceasta zona.
Asternutul trebuie sa fie:
a) de buna calitate, de preferinta din talaj;
b) depozitat in conditii igienice si pastrat in loc uscat;
c) dintr-un material corespunzator si cu o dimensiune corespunzatoare a particulelor;
d) mentinut uscat, friabil si inlocuit daca e cazul;
e) sa aiba o adancime medie minima de 5 cm pentru a permite diluarea dejectiilor;
f) sa permita pasarilor sa se scalde in el;
g) sa fie completat zi de zi cu asternut proaspat, daca este cazul;
h) sa fie intretinut in conditii de igiena.
Managementul asternutului in adaposturile de pasari poate avea efect direct considerabil asupra
sanatatii si bunastarii acestora. Scopul este de a asigura pasarilor accesul la un asternut uscat, friabil,
de preferat talaj sau paie. Alegerea materialului asternutului trebuie sa tina cont de varsta si numarul
pasarilor, perioada de timp in care pasarile raman in adapost si cantitatea necesara de asternut.
Managementul incorect al asternutului duce la umezirea acestuia si poate produce:
exces de amoniac, in conditii de umiditate creste presiunea infectioasa din adapost si se reduc
performantele de crestere;
keratoconjunctivite - cauzate de excesul de vapori de amoniac emanati de asternut iar in conditii
necorespunzatoare de ventilatie, poate duce chiar la orbirea pasarilor;
risc crescut de coccidioza (boala parazitara), pentru ca ouale de coccidii se maturizeaza mai
rapid in conditii de umiditate;
infectii si reducerea performantelor;
asternutul tasat poate fi o sursa de infectii.
Temperatura corporala a pasarilor este aproximativ 41C. Orice abatere de la aceasta poate
avea consecinte grave asupra bunastarii: cresterea temperaturii corpului cu 4-5C este fatala.
Zona de confort termic a pasarilor intr-un spatiu deschis este de 8-30C, variind in functie
de greutatea corporala, umiditatea relativa si viteza aerului.
36
Pentru adaposturile cu microclimat controlat, sistemul de ventilatie trebuie sa asigure
controlul temperaturii adapostului cu 3C fata de temperatura exterioara.
Adapostul trebuie prevazut cu sistem de alarma care se declanseaza in cazul aparitiei unor
defectiuni la sistemul de ventilatie. Sistemul de alarma trebuie sa alerteze crescatorului cand
temperatura din adapost scade/creste cu 3C fata de temperatura optima pentru a fi luate masurile
corespunzatoare.
Nivelul zgomotelor trebuie diminuat cat mai mult posibil; zgomotele constante sau bruste
vor fi evitate.
Iluminatul
Nivelul de iluminare trebuie sa permita tuturor pasarilor sa se vada una pe alta, sa poata
investiga vizual imprejurimile; acolo unde exista lumina naturala, fantele de lumina trebuie
aranjate astfel incat lumina sa fie distribuita uniform in adapost.
Fermierul trebuie sa aiba scris un Plan cu programul de lumina care trebuiee corelat cu faza
de crestere.
Valorile orientative ale nivelului de iluminare naturala si artificiala sunt redate in tabelul 23
(ANSVSA Ghidul Crescatorului privind protectia si bunastarea gainilor ouatoare).
37
Tabelul 23.
Destinatia
adapostului
Asternut sau baterii
Iluminare bilaterala
Iluminare unilaterala
Iluminare naturala
1/18-1/20
1/15
Iluminare artificiala
(w/m2)
3.5
Intensitatea luminii
(lucsi)
20
20
20
Cuibarele
- Cuibarele trebuie amplasate in adaposturi cu o saptamana inainte de populare si accesul este
permis numai cu 2 ore inainte de stingerea si aprinderea luminii.
- La inceputul ouatului efectivele de pasari trebuie inspectate frecvent, in fiecare dimineata,
pentru colectarea oualor de pe podea in scopul descurajarii aceastei practici.
- Este interzis accesul pasarilor in colturi sau zone intunecoase.
- Trebuie evitata suprautilizarea cuibarelor prin redirectionarea pasarilor catre alte cuibare.
Clocirea
In cazul aparitiei gainilor ce clocesc, in Planul de bunastare ar trebui prevazute masuri de
interventie. Clocitul este o problema majora, in special pe timpul verii deoarece cuibarelele nu
sunt utilizate eficient.
Masuri de prevenire a clocitului:
- verificarea cuibarelor zilnic, dupa amiaza;
- mutarea gainilor ce clocesc pentru o perioada de 7-10 zile in custi speciale, prevazute
cu apa si furaj.
3.1.2 Recomandari specifice si /sau standarde minime pentru diferitele sisteme de crestere
In functie de sistemul de crestere, fiecare exploatatie are un numar distinctiv, care are
urmatoarea alcatuire:
a. un numar care corespunde metodei de crestere (1 pentru sistemul extensiv, 2 pentru metoda de
crestere la sol, 3 pentru metoda de crestere in baterii, 0 pentru productie ecologica);
b. codul Romaniei RO;
c. codul judetului;
d. un numar acordat cronologic exploatatiilor din care provin ouale, incepand cu numarul 001.
Directiva Consiliului 1999/74/CE din 19 iulie 1999 a formulat standardele minime privind
protectia:
gainilor ouatoare crescute in baterii si
gainilor ouatoare crescute la sol pe asternut permanent cu acces liber in padoc (precum si in
sisteme ecologice).
Aceste reglementari se aplica oricarui producator de oua, indiferent daca ouale sunt sau nu
comercializate, folosind un cod de identificare al metodei de productie.
3.1.2.1 Recomandari specifice si /sau standarde minime pentru bateriile imbunatatite (ANSVSAghid; Johansen si col., 2010)
Directiva Consiliului 1999/74/CE nu stipuleaza un numar maxim de nivele de baterii, dar
prevede urmatoarele: Spatiile de cazare compuse din doua sau mai multe nivele trebuie
prevazute cu dispozitive adecvate sau trebuie sa se ia masuri pentru ca inspectiile tuturor
38
Gainile trebuie sa aiba acces continuu la spatii exterioare in timpul zilei, cu exceptia
cazurilor in care se aplica restrictii temporare impuse de autoritatea sanitar-veterinara,
Spatiile in aer liber trebuie sa fie in cea mai mare parte acoperite cu vegetatie si sa nu fie
folosite in alte scopuri, exceptie facand livezile, terenurile impadurite si pasunile pentru animale
Densitatea in spatiile exterioare nu poate depasi niciodata 2.500 de gaini pe hectar (1 gaina
pe 4 m2). In conditiile in care pentru fiecare gaina sunt disponibili cel putin 10 m2 si se practica o
rotatie, gainile avand acces liber in intreg spatiul pe durata de viata a efectivului si fiecare
ingraditura trebuie sa asigure cel putin 2,5 m2 pe cap de gaina.
Raza padocurilor nu trebuie sa depaseasca 140 metri fata de cea mai apropiata trapa de
intrare si iesire; cu toate acestea, raza poate fi extinsa la 350 de metri fata de cea mai apropiata trapa
de intrare / iesire, cu conditia sa existe adaposturi suficiente si adapatori distribuite uniform cel
putin 4 adaposturi pe hectar.
Trebuie sa se asigure minim 1 cuibar/7 gaini sau, in cazul utilizarii cuibarelor comune, 1m2
spatiu de cuibar pentru maxim 120 gaini.
Distanta orizontala dintre stinghii trebuie sa fie de minim 30 cm, iar intre stinghii si perete
de minim 20 cm.
Cuibarele sa fie confectionate din plasa de sarma si acoperite cu paie sau plastic.
Podelele perforate pot fi considerate ca spatiu de stinghie atunci cand au stinghii incorporate
in structura de podea sau atasate pe partea de sus a suprafetei podelei.
Pe fiecare parte a stinghiei trebuie sa fie spatiu suficient care sa permita gainilor catararea
fara a-si prinde ghearele; daca bunastarea piciorelor este afectata trebuie luate masuri de revizuire
a asezarii stinghiilor.
Stinghiile si platformele nu trebuie sa fie prea inalte de la nivelul podelei pentru a fi usor
accesibile si a nu produce ranirea pasarilor.
Valori tinta/recomandate ale parametrilor de microclimat pentru cresterea la sol
Temperatura 18 22C
Umiditatea relativa a aerului nivel optim 60 %
Umiditatea relativa a aerului minim 40 %
Umiditatea relativa a aerului maxim 70 %
Schimbul de aer (in functie de temperatura exterioara) 0,5 6,0 m3/h/kg
Viteza fluxului de aer circa 0,3 m/s (iarna) circa 1,0 m/s (vara)
Concentratia de gaze toxice admisa NH3 < 20 ppm, CO2 < 5 ppm, H2S 0,0005 % sau
0,008 mg/l)
Intensitatea luminii controlata 5-30 lx
3.1.2.3. Recomandari specifice si /sau standarde minime pentru gaini ouatoare in sisteme ecologice
(Council Regulation (EC) No 834/2007 of 28 June 2007; Johansen si col., 2010).
Directiva Consiliului 1999/74/CE din iulie 1999 si Regulamentul Consiliului (CEE) nr.
1907/90 (cu amendamentele ulterioare) se aplica si productiei de oua in sisteme ecologice.
Producatorii de oua ecologice trebuie sa indeplineasca o serie de conditii, dintre care:
Ouale pot fi marcate ca fiind produs ecologic daca ferma este autorizata. Autorizarea si
controlul anual trebuie efectuate de catre un organism de control national, in conformitate cu
reglementarile aplicate in Romania.
Numarul de gaini ouatoare dintr-un adapost (efectivul) nu poate depasi 3.000 de capete.
In sisteme ecologice gainile nu pot fi tinute in baterii.
40
In sistemele ecologice gainile trebuie sa aiba acces liber in padoc/spatii exterioare cel putin
treime din perioada de viata.
Cel putin o treime din suprafata neta a adapostului trebuie sa fie cu asternut.
Densitatea maxima in adapost este de 6 gaini ouatoare pe m de suprafata neta.
Densitatea maxima in padoc/(spatiile exterioare) este de 2.500 gaini ouatoare pe hectar.
95% din hrana de origine agricola trebuie sa fie ecologica. Incepand cu 1 ianuarie 2012
furajele trebuie sa fie 100% ecologice.
Este interzisa utilizarea de tratamente preventive.
Este interzisa utilizarea de aditivi sintetici si produse care contin OMG.
Debecarea este permisa doar in cazul unor probleme care afecteaza bunastarea.
Minim 18 cm de stinghie de odihna pe cap de gaina.
Minim 1 cuibar la 7 gaini sau 120 cm suprafata de cuibar in cuibarele colective.
3.1.2.4. Managementul si calitatea suprafetei de pasunat pentru efectivele de pasari crescute in
sistem free range
Fermele de pasari prevazute cu spatiu la exterior trebuie pozitionate astfel incat pasarile sa
poata utiliza eficient aria de raspandire.
Pasarile in sistem free range trebuie sa aiba acces la o zona bine drenata pentru odihna.
vigoare.
41
3.3. Hranirea si adaparea ( Ord. 136/2006 emitent ANSVSA; Ord. 249/2003; Legea Zootehniei,
2002)
3.3.1 Hrana
Indiferent de sistemul de crestere a pasarilor, la stabilirea cantitatii si calitatii hranei se tine
cont de mai multi factori: conditii de microclimat, compozitia in principii nutritivi a materiilor
prime furajere, genotip, varsta, sex, tip de productie, starea de sanatate, rata de crestere si nivelurile
precedente de hranire.
Recomandari de bune practici
Toate sistemele trebuie echipate astfel incat toate gainile ouatoare sa aiba hranitori lineare
care asigura un front de furajare de cel putin 10 cm/pasare (conform Ord. 136/2006).
Accesul la hrana trebuie sa se faca usor; hrana trebuie sa fie in cantitate suficienta;
administrarea dietelor trebuie sa se faca cu regularitate, respectandu-se anumite intervale de timp.
In ferma trebuie sa se pastreze in conditii corespunzatoare probe din fiecare lot de furaj
administrat, timp de minim 3 luni.
Instalatiile de furajare si adapare trebuie sa fie distribuite in asa fel incat sa asigure accesul
egal la acestea al tuturor gainilor.
Instalatia de furajare trebuie inspectata frecvent (la inceputul si la sfarsitul zilei de lucru)
pentru identificarea eventualelor defectiuni care se vor remedia imediat.
Ferma trebuie sa aiba in stoc piese de schimb. In cazul in care defectiunea este majora,
furajarea se va face manual.
In cazul in care consumul de furaj al gainilor ouatoare se reduce, trebuie identificata cauza,
iar cand consumul de furaj este in exces (ex. iarna) se vor lua masuri pentru a se evita aparitia
oualor cu o greutate mare, ajustandu-se compozitia hranei de catre nutritionisti.
Se inregistreaza greutatea corporala prin cantariri de control (minim 100 pasari) pentru a se
compara cu curba teoretica de crestere si pentru a se lua masurile ce se impun.
Inainte de transferul la alta ferma sau la abator, pasarile nu trebuie private de hrana mai mult
de 12 ore (inclusiv prinderea, incarcarea, descarcarea acestora).
Liber
Custi imbunatatite
42
Tabelul 25. Parametrii minimi ai retetelor de nutreturi combinate folosite in hrana pasarilor
(valorile se refera la 88% substanta uscata)*
EM
MJ/kg
11,5
11,5
11,5
11,5
11,5
11,5
Proteina
bruta
%
19,0
17,0
15,0
14,0
16,0
15,0
Met.
%
Met.+cist.
%
Liz.
%
Ca
%
P total
%
Na
%
Vit. A
U.I./kg
Vit. D3
U.I./kg
Vit. E
mg/kg
0,40
0,30
0,30
0,25
0,30
0,25
0,65
0,60
0,50
0,40
0,50
0,45
0,90
0,80
0,60
0,60
0,70
0,60
1,00
1,00
1,00
2,00
3,50
3,50
0,60
0,50
0,50
0,60
0,60
0,60
0,11
0,11
0,11
0,11
0,13
0,13
6.000
4.000
4.000
6.000
6.000
6.000
1.000
750
750
1.000
1.000
1.000
10
10
10
10
10
5,0
43
44
Referinte bibliografice
Bartussek H.How to measure animal welfare?
Council Regulation (EC) No 834/2007 of 28 June 2007 on organic production and labelling
of organic products and repealing Regulation (EEC) No 2092/91
DEFRAs Animal Welfare, 2002 - Laying hens code of recommendations for the welfare of
livestock
Directiva Consiliului 1999/74/CE din 19 iulie 1999 - de stabilire a standardelor minime
pentru protecia gainilor ouatoare. Jurnalul Oficial al Comunitatilor Europene.
Directiva 2007/43/CE a Consiliului din 28 iunie 2007 de stabilire a normelor minime de
protectie a puilor destinat productiei de carne
Legea Zootehniei. 2002.
Regulamentul (CEE) nr. 1907/90 al Consiliului din 26 iunie 1990 privind unele standarde de
comercializare a oualor
Johansen Niels Finn, Karen Marghrete Balle, Leonard Constantin Stafie, Adrian Cristinel Greculescu,
Mihai Calin Masinistru. 2010 Sisteme de adapost pentru pasari. Standarde de ferma
Ordinul 136/2006 pentru aprobarea normelor sanitare veterinare privind standardele minime
pentru protectia gainilor ouatoare. ANSVSA
Ordinul 249/2003 pentru aprobarea Normelor privind parametrii de calitate si salubritate
pentru producerea, importul, controlul calitatii, comercializarea si utilizarea nutreturilor
concentrate simple, combinate, aditivilor furajeri, premixurilor, substantelor energetice,
substantelor minerale si a nutreturilor speciale
Regulamentul (CEE) nr. 1907/90 al Consiliului din 26 iunie 1990 privind unele standarde de
comercializare a oualor.
RSPCPCA, 2011 Veterinary health and welfare plan guidance notes for laying hens and
pullets.
www.madr.ro
45
Inainte de popularea cu pui, toate adaposturile trebuie sa fie bine curatate, dezinfectate
si libere de agenti infectiosi conform Planului Sanitar Veterinar si pentru Bunastare (intocmit
de medicul veterinar in colaborare cu seful de ferma).
Adaposturile noi sau in curs de modernizare trebuie sa fie proiectate pentru facilitarea
manipularii pasarilor si transportul redus in timpul depopularii.
Puii nu trebuie sa vina in contact cu suprafee sau emanatii toxice (eg. vopsele,
conservanti de lemn sau dezinfectanti), cu exceptia cazului in care se utilizeaza conservanti
cu rol insecticid.
46
Materialele utilizate pentru constructia adapostului si, in particular pentru constructia
custilor, boxelor si echipamentelor cu care puii pot intra in contact nu trebuie sa fie
daunatoare si sa poata fi curatate si dezinfectate.
In cazul in care efectivele de pui sunt intretinute pe un asternut de calitate slaba pot
aparea pododermatite, dermatita jaretului, dermatita pieptului. Astfel de leziuni pot provoca
dureri, chiopaturi si acioneaza ca o poarta de intrare a infectiilor bacteriene care in final
duc la declasarea carcaselor la abatorizare.
Umiditatea asternutului este o cauza cheie a acestor probleme si este influentata de:
proiectarea si managementul adapatorilor; rata de ventilatie a aerului; materialul
asternutului si adancimea acestuia; densitatea efectivului de pui; hrana (calitatea materiilor
prime si formularea retetelor de nutret combinat) si de sanatatea efectivului.
Managementul slab al asternutului, care duce la umezirea acestuia, poate produce:
- exces de amoniac, deoarece in conditii de umiditate creste presiunea
infectioasa din adapost;
- afectarea sistemul respirator de catre amoniac si predispozitia la infectii;
- reducerea performantelor de crestere;
- risc crescut de coccidioza (boala parazitara), pentru ca ouale de coccidii se
maturizeaza mai rapid in conditii de umiditate;
- infectii.
Trebuie luate masuri pentru ca hranitorile sa nu se incinga, mai ales atunci cand sunt
folosite cele din metal. In perioada de acomodare se pot suplimenta adapatorile si hranitorile.
In adaposturile interioare:
a) nivelul de sunet este redus la minimum;
48
Pasarile trebuie expuse la lumina naturala, cat mai curand posibil, de preferat dupa
prima saptamana de viata, timp in care poate fi utilizata lumina artificiala cu o cerinta minima
de 20 lucsi. Unii producatori expun puii la lumina zilei chiar de la o zi, iar altii de la varsta de
trei zile.
In termen de 7 zile de la data la care puii sunt instalati in cladire si pana la 3 zile
inainte de data prevazuta pentru sacrificare, iluminatul trebuie sa respecte un ritm de 24 de
ore si sa includa perioade de intuneric care sa dureze minimum 6 ore in total, cu cel putin o
perioada neintrerupta de minimum 4 ore, excluzand perioadele de semiintuneric.
In timpul perioadei in care puii stau sub eleveuze comportamentul lor este
monitorizat si temperatura ajustata in consecinta (pentru recomandarile privitoare la
amplasarea eleveuzelor a se vedea Cap. 3 (gaini ouatoare).
Ventilatia trebuie sa fie suficienta pentru a se evita supraincalzirea si, dupa caz,
combinata cu sisteme de incalzire pentru a se elimina umezeala excesiva.
Hrana trebuie sa fie disponibila fie in permanenta, fie sub forma de tain, puii neputand
sta nehraniti mai mult de 12 ore inainte de ora de sacrificare prevazuta.
Puii trebuie hraniti cu nutret combinat care sa satisfaca cerintele nutritionale ale
hibridului, pe faze de crestere, si sa permita mentinerea unei stari bune de sanatate.
Nu sunt permise furajele care conin proteine de origine animala sau derivate ale
acestora, cu exceptia produselor lactate.
In cazul in care este instalat un sistem nou de hranire, acesta trebuie alimentat cu
furaje.
Hrana nu trebuie sa fie depozitata, transportata si furnizata astfel incat sa fie prevenita
infestarea, contaminarea sau umezirea.
Utilizarea sarmelor peste hranitori este interzisa, dar, in cazul in care acestea se
folosesc ele sunt acoperite cu tuburi de plastic pentru a descuraja pasarile sa se urce pe ele si
nu sunt electrificate sau conectate la surse electrice.
50
Tabelul 28. Parametrii minimi ai retetelor de nutreturi combinate folosite in hrana puilor de carne si a celor de reproductie
(valorile se refera la 88% substanta uscata)*
EM
MJ/kg
12,6
12,5
13,0
13,3
11,5
12,0
11,5
11,5
11,5
Proteina
bruta
%
22,0
21,0
20,0
18,0
17,0
15,0
16,0
17,0
16,0
Met.
%
Met.+cist.
%
Liz.
%
Ca
%
P total
%
Na
%
Vit. A
U.I./kg
Vit. D3
U.I./kg
Vit. E
mg/kg
0,55
0,50
0,40
0,35
0,30
0,30
0,30
0,30
0,30
0,90
0,85
0,75
0,65
0,60
0,50
0,50
0,60
0,50
1,20
1,10
1,00
0,90
0,80
0,60
0,60
0,80
0,70
0,90
0,90
0,80
0,70
1,00
1,00
1,50
3,50
3,20
0,60
0,60
0,60
0,50
0,60
0,50
0,50
0,60
0,50
0,12
0,12
0,12
0,12
0,11
0,11
0,11
0,13
0,13
8.000
6.000
6.000
5.000
6.000
4.000
6.000
10.000
10.000
1.500
1.000
1.000
750
1.000
750
1.000
1.500
1.500
30
10
10
7,5
10
10
10
15
15
51
Puii trebuie sa aiba acces liber la apa curata, potabila, cu exceptia cazului in care se
executa activitati veterinare (ex: vaccinari sau tratamente medicamentoase).
Instalatia de alimentare cu apa trebuie testata la fiecare 6 luni pentru evaluarea calitatii
potabile si certificarea acesteia.
Rezervorul de stocare sa fie prevazute cu capac instalat astfel incat sa furnizeze apa
pentru toate varstele pe o perioada de minim 24 de ore atunci cand reteaua de alimentare cu
apa este defecta.
In cazul in care se instaleaza un nou sistem de adapare acestea nu trebuie sa fie de tip
clopot.
Referinte bibliografice
Council Regulation (EEC) No 1906/90 of 26 June 1990 on certain marketing "C1 standards
for poultry meat.
Council Regulation (EC) No 834/2007 of 28 June 2007 on organic production and labelling
of organic products and repealing Regulation (EEC) No 2092/91
DEFRAs Animal Welfare, 2002- Code of recommendations for the welfare of livestock:
meat chickens and breeding chickens.
Directiva Consiliului nr. 2007/43 din 28 iunie 2007 - Laying down minimum rules for the
protection of chickens kept for meat production
Legea Zootehniei , 2002.
ORDIN nr. 30 din 30 martie 2010, emitent ANSVSA, pentru aprobarea Normei sanitare
veterinare privind stabilirea normelor minime de protectie a puilor destinati productiei de
carne.
52
53