Profilul nutritional al alimentelor

Ce este profilul nutritional? Profilul nutritional caracterizeaza calitatea nutritionala a unui aliment. Profilul nutritional al unui aliment, potrivit Regulamentului nr. 1924/2006 al Parlamentului European si al Consiliului, trebuie sa tina seama de 'continutul de diferiti nutrienti si substante cu efect nutritional sau fiziologic, cum ar fi grasimile saturate, acizii grasi trans, sare/sodiu si zaharuri, a caror prezenta in cantitati excesive in alimentatia globala nu este recomandata, precum si grasimi polinesaturate si mononesaturate, carbohidratii digestibili, altii decat zaharurile, vitaminele, mineralele, proteinele si fibrele... in diferitele categorii de produse alimentare, tinand cont de locul si rolul acestor produse in alimentatia globala, diferitele obiceiuri alimentare si modele de consum.

Valoarea nutriional a alimentelor Prin valoare nutriional se nelege coninutul n protide al alimentului, exprimndu-se n procente. Alimentul este un principal purtator de informatie preluata din mediul inconjurator. Aceasta informatie a alimentului interactioneaza cu propria noastra informatie genetica conditie absolut necesara bunei functionari a entitatii biologice "om". Omul este un sistem deschis informational cu autoreglare, autoreproducere, care prelucreaza informatii atat din mediul inconjurator, cat si din propriul mediu intern.

Definirea valorii nutritive a alimentelor Produsul alimentar este constituit dintr-un amestec de substane organice i anorganice. Acest amestec conine substane necesare organismului uman, dar i substane indiferente i chiar substane antinutriionale. Dup rolul pe care l au n metabolism, substanele utile din alimente, necesare organismului omenesc (trofinele), se mpart n mai multe grupe: substane cu rol energetic, care prin oxidare n organism furnizeaz energie caloric necesar proceselor vitale i cheltuielilor energetice datorate activitii profesionale. Astfel de substane sunt, n principal, lipidele i glucidele; substane cu rol plastic, regeneratoare de celule i esuturi, cum sunt protidele; substane cu rol catalitic, cum sunt vitaminele i elementele minerale; substane cu rol senzorial, care impresioneaz simurile. Pentru a putea utiliza substanele complexe din alimente, organismul le hidrolizeaz cu ajutorul unui echipament enzimatic (existent n sucurile cavitii bucale i ale tractului gastrointestinal) pn la constituenii de baz.

Ce sunt nutrienii alimentari?

-substane active cu proprieti energetice i plastice, din rndul glucidelor, protidelor i lipidelor, dar i al altor compui (minerale, glicozide, vitamine, apa). Pentru ca procesele metabolice care ntrein viaa i care genereaz energia necesar tuturor activitilor s se desfoare la parametrii normali, este necesar ca att cantitatea nutrienilor ct i raportul dintre ei, s se afle la nivele optime. -compui exogeni (ce provin dinafara organismului), care, dup o prealabil digestie i absorbie, particip la metabolism, proces indispensabil vieii, precum i la nutriia celular. Cale parcurs de un principiu alimentar cu valoare de nutrient, este urmtoarea: ALIMENT DIGESTIE ABSORBIE DIGESTIV CIRCULAIE ABSORBIE CELULAR NUTRIIE CELULAR.

Indicii profilului nutritional

Profilul nutritional are ca indici incarcatura glicemica/indexul glicemic, densitatea nutritionala,densitatea calorica, capacitatea antioxidanta, indexul aterogenic.
Incarcatura glicemica reprezinta capacitatea glucidelor din respectivul produs de a induce o productie de insulina mai mica sau mai mare. Indicele glicemic este foarte important in ierarhizarea alimentelor: alimentele pot avea indice glicemic scazut (mai mic de 55), mediu (5570) sau mare (peste 70).

Indicele de densitate nutritionala se refera la echilibrul intre macro-nutrientii (lipide, proteine, glucide), micro-nutrientii (macro si micro-elemente, vitamine) si non-nutrientii alimentului. Astfel, putem vorbi de alimente bogate in proteine (ou, carne slaba, branzeturi cu continut redus de grasime, peste slab), bogate in grasimi (ulei, unt, margarina, carne grasa, branzeturi grase, peste gras, alimente tartinabile), bogate in glucide (dulciuri, sucuri, fructe, cereale, paine, cartofi), sau bine echilibrate nutritional, care contin toti macronutrientii in proportii apropiate de cele ideale (lapte, iaurturi). In zona micronutrientilor, fructele si legumele sunt bogate in vitamine diverse si antioxidanti, laptele si lactatele sunt sursa alimentara principala de calciu. Fibrele (din legume, verdeturi, cereale integrale, ciuperci) sunt asa-numitul balast alimentar, ele fiind necesare unei nutritii echilibrate, pentru a obtine senzatia de satietate si pentru buna functionare a tubului digestiv.

Indicele de densitate calorica ofera informatii cu privire la cantitatea de energie furnizata de alimente in urma digestiei, absorbtiei, metabolizarii. Dintre nutrientii importanti, principalii producatori de energie sunt grasimile (9 kcal/g) si glucidele (4 kcal/g). Sa nu uitam insa alcoolul (7 kcal/g). De aceea, unele alimente care furnizeaza cantitati mari de energie si atat (bauturile racoritoare, produsele zaharoase, grasimile) mai sunt numite si 'calorii goale', pentru ca aduc organismului cantitati mari de energie si nu contin alti nutrienti necesari.

Metodologia determinrii valorii nutritive a alimentelor Organismul uman este un organism heterotrof care are nevoie de o cantitate variabil de substane nutritive, n funcie de vrst, sex, activitatea profesional i de paticularitile fiziologice. Acest necesar mbrac forma normelor recomandate pe grupe de populaie, zi i persoan. Pentru determinarea cerinelor nutritive ale populaiei din ara noastr au fost luate n considerare urmtoarele criterii: a. nevoile specifice ale copiilor, tinerilor i vrstnicilor; b. natura i intensitatea efortului fizic depus al populaiei adulte n diferite procese de producie, n variatele activiti gospodreti, cultural-sportive i recreative; c. tendina de reducere a efortului fizic, concomitent cu creterea solicitrilor neuropsihice n condiiile vieii moderne; d. cerinele alimentare suplimentare pentru femeile n perioada materniti

Printre ncercrile de cuantificare a valorii nutritive a produselor alimentare se numr i indicii nutriionali propui de Strmiska (1964), Hansen (1973), A. Pokrowski (1975) si B. V. Wysse (1976)O noiune pe care s-a conturat n literatura de specialitate este cea de densitate nutritiv, care se folosete pentru exprimarea coninutului nutritiv al alimentelor i a raiei alimentare la 1000 kilocalorii. Astfel, laptele integral conine 54 grame proteine la 1000 kilocalorii, n timp ce raia recomandat de proteine este de 25 grame la 1000 de kilocalorii. Se poate calcula astfel densitatea nutritiv (DN) sau indicele calitii nutritive (INQ), care pentru proteina din lapte este 2,2 (54:25), independent de cantitatea care se consum. DN sau INQ = coninut / raia recomandat pentru 1000 kilocalorii Folosind aceast metod se poate stabili cantitatea de alimente necesar pentru satisfacerea raiilor alimentare i se poate afla contribuia fiecrui aliment la o diet echilibrat.

Prin aceasta metod exist posibilitatea s se evidenieze: -unele produse care au valoare energetic mare au o densitate nutriional mic, fiind produse dezechilibrate pentru organism (zahr, produse zaharoase i, n general, produse rafinate). -majoritatea produselor vegetale au o densitate nutriional ridicat. Gradul de asimilare a substanelor nutritive din alimente variaz ntre 70% i 99%, n funcie de natura alimentului, gradul lui de prelucrare tehnologic i unele proprieti fizico-chimice. Astfel, furnizarea substanelor nutritive necesare organismului uman, ntr-o proporie mai mare i mai uor asimilabil, constituie un criteriu de apreciere a utilitii unui produs alimentar.

Determinarea valorii nutriionale a unui produs alimentar presupune evidenierea raportului dintre aportul de substane nutritive furnizat de o unitate de produs (de obicei 100g sau o porie sugerat de n grame) i necesarul zilnic n aceste substane, deci un numr de proprieti selecionate devin obligatoriu de cuantificat. Prin cuantificare devine posibil att compararea produselor ntre ele, ct i compararea potenialului unui produs cu necesitile nutriionale zilnice ale unui tip de consumator, ales n funcie de destinaia produsului. n mod deosebit, cuantificarea este necesar pentru calcularea valorii energetice i biologice care, cel mai adesea, apar n literatura de specialitate sub forma compoziiei chimice medii procentuale, nsoite de interpretri comparative sau asociative, sau sub forma de valoare energetic brut.

Cunoa terea valorii nutritive, cuantificarea laturilor ei constituie, pe lng un criteriu hot rtor n aprecierea calit ii produselor alimentare, i o premis ce permite o mai bun corelare a ofertei cu cererea de mrfuri, asigurnd astfel succesul lor pe pia .

Pentru o viata sanatoasa consumati:

Pofta buna!