,,u.

,/,J,l"l

Adriarr Stoica
:
_

-._._.:...,ir1.tir11

lliilrililrir.rlr..,...

rri.:i!t"

....,"":

r.,,....,,
i::
_
'1i.t:::....

*,r:i::i':'i.',iii:i'iii@glEC'l'IA

" :"::i::i

]i:1'.ii"t:^'li.ji*i'qii.lr+
i
iL."

::ii::.:i::;;i:'ii
::::1- ,,.,lrititi.ir+";+-"]i

tl.J

.i1.

i...,....
',1:111!ijn11:...r:.1'....,..r...,i1i1111.

.r.

\-

..:iiii

..,.:

j:r''

j.,

i:

iEqraluarea

prosresului
scolar
,
I)e la teorie la practici

HUMANITAS
EDI]CATIONAL

TIPoLoGTA

Capitolul

Tipologia itemilor

rrEMrLoR

51

barea ,,ce trebuie sd evaluim?" giaceasta d.eoarece, o dati obiectivele forrnulate, se presupune ca intregul proces de predare-invifare-evaluare concuia la realizarea lor.
Deoarece orice item testeazi unul sau mai multe obiective, acestelyor fi precizate i:raintea enunlului itemului. Nu trebuie uitat nici
o chPa ci intre obiectivele de evaluare gi itemi eistd o legdturd foarte strdnsd. De aceea:
inainte de construirea itemului formulafi obiectivul pe
care acesta il testeazd.

4.1. Taxonomii
9i domenii

Am vizut

I
F
F
T
T

I
I

Inainte de a trece la descrierea tipurilor de itemi (,,tipologia itemilor"), a modului lor de proiectare / scriere, cdt gi la exemplificdri,
credem cd este util sd facem cAteva precizdri.
hr prhnul rdnd, asa cur4 sunt clasificali gi prezentafi in literatura
de specialitate, ,,itemii" apar, cu precidere, i:r legiturd cu testele scrise. Unii autori au extins noliunea de item 9i la celelalte instrurnente de evaluare, dar, aga cum menlionam, aceasta reprezinti o
caracteristicd a testelor.
hr sI doilen rfutd, definilia item-ului poate fi formulatd intr-o manieri simplificati, dar gi intr-un sens mai larg.
Irr sens rcshrins, iternii reprezinti clcmentele componcnte ale unui
instrument de evaluare gi pot fi: simple intrebdri, un enun! (cu sau
firi elemente grafice) urmat de o intrebare, exercifii gi problernc, htrebiri structurate sau de tip eseu.
iu sens larg sensul pe care il vom utiliza in aceastf, carte
itemii reprezintd- nu numai elementele menlionate mai sus, dar gi
tipul de rdspuns agteptat din partea elevului. Pe scurt:
item = intrebare + rlspuns agteptat

in functie de tipul iternului, rezultatul agteptat poate confine simpla menlionare a rispunsului corect (in cazul itemilor obiectivi) sau
criteriiie de evaluare a corectitudinii iternului
de no- ,,baremul"
tare
in cazul celorlalte tipuri de itemi.

ht-nl treilea rfrnd,conceptul de item este strdns legat de cel de obiectiv al invdtdrii. Obiectivele pot da in mare parte rispunsul la intre-

capitolulz
cd modul cel mai util de scriere a ite- de la definirea
- obiectivelor
p.ornegte
operalionale . La baza
Til|t.
definirii obiectivelor operafionale stau taxonomiile obiectivelor ed ucafionale, dintre care cea mai cunoscutd este taxonomia lui B. Bloom publicatd in 1956 (domeniul cognitiv). in ciuda limitelor 9i
criticilor aduse, aceasta a stat IabazaJetorlalte taxonomii, compilale, Prlntre altii, de R. Gagn6, G. Madaus, L. D,Hainaut, p. Guiford,
R' Tylor. Sunt de remar.it oi.i d.oui aspecte importante. Mai intai,
taxonornia obiectivelor domeniului cognitiv s-i impus cu prioritate ir:r literatura pedagogicd gi, ir:r .orrr.Iirrle, ir:r randul profesorilor.
Abordarca irrtr-o mtrsurtr echilibrattr a celorlalte doud don-rcnii conrportamentale
afectiv gi
impune ca o ncccsitatc
- realizareipsihomotor
obiectivd pcntru
idealului educalional. Acest clcziclcri-rt
Poate rt atins gi printr-o evaluare eficientd, a rezultatelor invililrii prin
utilizarea unor metode gi tehnici complementare de apreciere a progresuiui gcolar (vezi si capitolul 7).
Apoi, taxonomia lui Bloom a stat la baza definirii obiectivelor spccifice anumitol discipline gcolare care vin in sprijinut unor acliurri
evaluative eficiente i,n domeniul cognitiv. Vom da in continuarc dor-rir
exemple:
. Colthaur gi Fines (7ggl, p, 15) sugereazi L0 niveluri cognitivc la
istot'ie:

- insugirea vocabularului
- Mcmorarea
- Infelegerea
- Stabilirea relaliilor
- Interpretarea

- Analiza
- Extrapolarea
- Sinteza
- Evaluarea
- Comunicarea

57

EVALUAREA PROGRESULUI 9COLAR. DE LA TEOIIIE LA PRACNCA

School Mathematics Study Group (SMSG) de la Universitatea

Stanford, SLJA, a ficut urmdtoarea clasificare a obiectivelor la matematici (Mac Kensie et al., 1975, p.724):
- A alege
- A cunoagte
A
exprima
- A analiza
- A sintetiza
- A manipula
Nu ne propunern aici sd discutim in detaliu limitele fiecXrei taxonomii. Vom menliona doar doud dintre acestea, deoarece au legituri directi cu tema cirfii.
Prima se referi la nedelirnitarea clard a categoriilor comportamentale, acestea neexcluzAndu-se reciproc. in programele de examen
nivelurile cognitive sunt conla virsta de L6 ani
clin Anglia
siderate fie -separat, fie grupate. in acest fel s-au creat ,,minitaxonomii" pentru diferite discipline, compuse din ,,domenii" gi
,,subdorrrenii".
Domeniu = un nivcl cognitiv sau grupe de niveluri cognitive

in plus, dorneniile 9i subdomeniile pot combina categoriile comportamentale ale mai multor taxonomii.
Exctryslc (IGCSE, 7996,p. 3):

Discipllna

Domenlile cognitivo

Gcograf ie

1. Cunoagtere gi infelegcre
2. Analizd
3. Evaluare

4. Investigare
Matematicd

1. Cunoagtere gi infelegere
2. Tehnici de calcul gi aplicare

TIPOLOGIA

ITEMILOR

53

Cea de a doua vtzeazd, obiectivele operalionale

la mare modd
in anii '60 gi '70
derivate din taxonomii. j. Popha n- (r99s, p. 79-80)
remarcS. faptul cd, in ilrcercarea de a trece de la obiectivele generale, vagi la obiective mdsurabile, precise, autorii au fdcut o mare gregeali in aceea cd cele din urmd au fost definite intr-un mod prea
specific. Cei care le utilizau
profesorii, ir.r special
fost cople;ifi de sute 9i sute de obiective
operalionale la o disciplini. De
aceea au irecetat sd le foloseasci.
Solulia ar fi aceea de a formula ceva mai general obiectivele ope-

ralionale, acestea rdmdnAnd totusi misurabile. in concluzie, indiferent de limitele pe care le au sau de criticile care le-au fost aduse,
taxonomiile au introdus mai multd rigoare si coeren!6 ire activitdfile evaluative.
O datd stabilite domeniile cognitive gi obiectivele operalionale aferente acestora se poate trece la elaborarea itemilor. Tipul itenrilor este
determinat de patru factori importanli:
- nivelul gi tipul de rezultate alc invdldrii (de exemplu, pentru
operalii nlintale superioare se utrbzeazd itemi al cdror rdspuns
elevul trebuie s5-l construiasci);
- modalitililc concretc prin care pot fi valorificate rezultatele oblinute in urma testirii prin itemii respectivi (de exemplu, itemii obiectivi permit analize statistice riguroase privind rezultatele
oblinute);
- caracteristicile elcvilor cdrora li se adrescazi iternii 9i spccificul discipiinei (dificultatea itemilor va fi adaptatd nivelului de
prcgiitirc a clcvilor);
- timpul efectiv disponibil pentru proiectarea 9i administrarea itemilor, precum ;i pentru administrarea 9i prelucrarea rezultateior oblinute (de exemplu, pntru activitdli evaluative cu mizd,
mare
exarnene, testdri nalionale
elaborarea itemilor va tine
seama de toate exigenlele gtiinfifice).

3. Rezolvare de probleme
t-ilnba maternd

1. Citire

2. Scriere
3. Ascultare
4. Vorbire

Tabeh,rl

L. Exernple de domenii cognitive

4.2.

Tipuri de itemi

Clasificarea itemilor se poate reahza in funcfie de mai multe criterii. Dintre acestea doud sunt mai importante: obiectivitatea in notare 9i tipul de rdspuns agteptat. hr final vom vedea cd, degi
clasificdrile sunt diferite, in cele doui Ca-.ifici.ri -se reqlcesc acelu'a-si

I
54

a) Clasificarea itenilor fu funclie de obiectiaitatea notdrii

Obiectivitatea in notarea unui instrument de evaluare reprezir'ftd, aldturi de validitate 9i de fidelitate, principala preocupare a celor care proiecteazd aceste instrumente.
Obiectivitatea este perfecti i:r cazul i:r care elevul nu are de construit rdspunsul 9i descregte pe mdsurd ca rdspunsul este mai
elaborat. Pe de alti parte, nu numai tipul de rdspuns contribuie Ia cregterea obiectivitdlii in notare, ci gi schema / baremul
in funclie de care se apreciazd, un anumit rdspuns. O schemd
de notare ambigui poate genera un grad acccntuat de subiectivism chiar dacd rdspunsul asociat item-ului este urul scurt
(un cuvAnt, o propozifie sau o frazd).
Din punctul de vedere al obiectivitdlii in notarea acestora, itemii se impart in urmitoarele categorii gi subcategorii:

1.

Itemi obiectivi

1.L. Iterni cu alegcre duali

1.2. Itemi cu alegere multipli
1.3. Itemi de tip pereche

l
l

2.

Itemi semiobiectivi

2.1. Itemi cu rdspuns scurt

2.2. intr eb dri struc turate

3.

Itemi subiectivi
tip rczolvare de problemc
tip eseu structurat
tip eseu nestructurat

3.1. Itcrni de
3.2. Itemi de
3.3. Itemi de

l
I
I
t
I

b) Clasificarea itemilor tn funclie de tipul de rdsptrns apteptat

'

TrpoLoGrA

EVALUAREA PRoGRESULUI 9COLAR. DE LA TEORIE LA PRACICA

Potrivit acestui criteriu, itemii se impart in doud subcategorii.

Din prima fac parte itemii pentru care rdspunsul este selectat
sau marcat dintr-o listd de opfiuni. Cu alte cuvinte, elevul nu
trebuie sd construiascd rdspursul. Penlru a face o paralel5 cu
clasificarea precedenti putem spune cd itemii din aceastir
subcategorie corespund itemilor obiectivi. Cea de a doua subcategorie este formatd din itemii ai cdror rdspuns trebuie
elaborat, fie acesta 9i un singur cuvAnt sau un grup de cuvinte. La fel, prin comparafie cu clasificarea de la a), itemii acestei subcategorii corespund itemilor semiobiectivi gi celor
sr

rhi ecti rri

rrEMiLoR

55

in forma in care au fost prezentate, categoriile gi subcategoriile

de iterni de mai sus reprezintd o taxonomie a tipologiei itemiloideourece atit capacitdfile intelectuale solicitate elevilor parcurg drumul
de la simplu la complex, cit 9i faptului cd rdspunsul solicitat cregte

in complexitate de la o categorie de itemi la alta.

In continuare volrr descrie gi exemplifica fiecare tip de item menlionat.
4.3.

Itemi obiectivi

Denumirea itemilor obiectivi derivd din acuratelea

,,obiectivitatea"
cu carc acegtia sunt notafi. Rdspunsul corect- al ficcdrui
item este- unul singur, iar elevul trebuie s5-l aleagd dintr-o listd de
variante plauzibile 9i paralele.
4.3JI".Itemi cu alegere duali. Itemii cu alegere duald oferd posibilitatca elcvilor si alcagd rispu-nsul corect din douf, variante: aclevirat - fals, da - nu, corect - incorect, fapt - opinie. Acest tip de itemi
poatc fi folosit (L. M. Carey, 1988, p. 134):
- sd testeze insugirea unor cunogtinfe. Elevilor li se va cere sd determine dacd o definilie, o reguld sau un principiu sunt formulatc corccU
- sd deterrnine dacd elevii pot utiliza o definifie pentru a face difcrite clasifictrri;
- si determine dacd elevii pot aprecia corectitudinea unui fapt
sau material prezentat;
- sd testeze capacitatea elevilor de a evalua un material. De exemplu, dupi i:rsu;irea unui material selectat, elevii vor fi intrebati
daci sunt sau nu de acord cu modul ir r care materialul a fost
evaluat;
- sd aplice principii pentru a judeca acuratelea unor relalii de tip
cauzd.

efect.

Exemple
a) Cunoasterea unor definifii,

proprietifi

sau

principii.

Obiectia; elevii vor fi capabili sI recunoascd, in scris, definilia

particulelor electrice pozitive, neutre gi negative.
Enrurt: (N. Cronlund, 1,981,, p. 165). Citeste unnltoarea afirmatie.

56

TIPOLOGIA

EVALUAREA PRoGRESULu 9CoLAIT. DE LA TEoRIE LA PRACTICA

Daci afirmafia este adevlratd incercuiegte litera A. DacI afirmalia

este falsd incercuiegte litera F.

Particulele electrice cu sefirn negativ se nume sc neutroni.

fr

In exemple precum cel de mai sus, elevul poate gti cd afirmalia

este falsd, dar nu cunoagte in mod necesar rispunsul corect. Mai mult,
cAnd eievul nu gtie dacd rdspunsul este adevdrat sau fals, el are totugi 50% sanse pentru a-l ghici. in aceste condi;ii se utilizeazd,o variantd modificati a intrebdrii. Elevului i se cere sd transforme
afirrnalia falsd intr-una adeviratd. Iatd cum se modificd rdspunsul
prczentat:
Ettttttl: Citegte afirmafia urmdtoare. in cazul in care apreciczi
cd afirmafia este adevdratd i:rcercuiegte litera A. in cazul in carc
consideri cd afirmalia este falsd incercuiegte litera F si inlocuiegte cuvAntul subliniat pentru a face afirmatia adevdratd. Scrie
acest cuvAnt in spaliul liber dupd litera F.
A @ (.91t:9!l:.91]) Particulcle clectrice cu senu-r negativ se nurncsc
L9.u.tr.g.I.i.

b) Capacitatea de a diferenlia fapte de opinii.

Enunt: Citegte afirmaliile de mai jos. Dacd afirmalia reprezintd un fapt real, incercuicgte litcra F (fapt). Daci afirmalia rcprezinti o opinie, incercuiegte litera O (opinie).
@ o 1. Parlamentul Romdniei este format din doul camere:
Senatul gi Camera Deputafilor .
F O 2. Dintre mijloacele de informare i:r masi ziarele au cel
mai mare impact asupra publicului.
c) Capacitatea de a identifica relalii de tip cauzd-efect.
Exemplu (Gronlund, 1981,, p. I6a)
'+ ?.
Infiecnre dintre urmitoarele enunfuri, nntbele pdrfi sunt adevdrate. Sarcina ta este si apreciezi dacd partea a doua explicd de
cc este adevdratd prima parte. Daci aceasta este situ a,tii,incercuicgte Da. In caz contrar incercuiegte Nu.
D.l N9 1. Frunzele sunt esenliale pentru copac, deoarece asigurd umbra pentru trur-rchi.
Da @
2. Balenele sunt mamifere, deoarece sunt foarte mari.
\--l
,a

A, Nu

3. Unele plante nu au nevoie de lumina soarelui, deoarece isi asigurd hrana de la alte plante.

ITEMILOR

57

) Recomandiri privind construirea itemilor cu alegere duali

(vezi L. M.Carey, P. 135-136; N. Gronlund, p.767-170;I. Neacqu 9i
A. Stoica , p. 4G47).
a) Furni zareaunor indicafii clare privind modul in care elevul va
da rSspunsul. De exemplu, incercuirea unei litere sau a unui
cuvant, scrierea in spaliul liber dinaintea itemului 9.a.;
b) Furni zarea unei explicalii clare privind tipul de judecati pe care
elevul il va face: adevirat - fals; corect - incorect; da - nu; acord
- dezacord; fapt - opinie.
c) Evitarea enunLurilor foarte gencrale, atunci cAnd se solicitd aprecierea lor drept adevdrate sau false. Enunlurile generale sunt
in majoritatca cazurilor false. Exceplie fac enunlurile generale modificate, dar modificdrile respective pot da indicii elevului asupra rdspunsului corect.
Exemple

Rominici este dcscmnat prin alcgeri.

2. Pregedintele Rominiei este in mod normal desem@F
nat prin alegeri.
in primul exemplu afirmafia este, in general, adevirati, dar
aceasta trebuie judecatd drept falsd, deoarece existtr situafii bine
deterrninate i:r care funcliile Pregedintelui sunt indeplinite de
altd persoana (Pregedintele Parlamenhrlui, Primul-ministru etc.) .
d) Evitarea enunlurilor cu o slabi relevanle din punct de vedere
educafional. in i:rcercarea de a elabora enunluri care sX fie fdrd
dubiu adevdrate sau false, se ajturge la formularea unor itemi
cu o slabi semnificalie din punct de vedere al rezultatelor in-

AC

1. Prc;cdintcle

vd!irii.

@F

RomAnia 9i-a proclamat independenla irr anul 1877 .

e) Evitarea enunfurilor in care apare o negafie. Nu se foloseqte dubla negafie. Dacd totugi se folosegte negafia, atunci particula
,frv" tiebuie scoasd in evidenli (de exemplu, Prin subliniere),
in caz contrar elevii s-a putea ca din neatenlie sd nu o observe.

@F

1. CuvAntul elev nu este un adjectiv'

Reformulare:
1. CuvAntul elev este un substantiv'

6) F

t
58

EVALUAREA PRoCRESULu gCoLAR. DE LA TEoRIE LA PRACnCA

Nu

se folosegte dubla negafie:

2.

@F

Nici una dintre etapele experimentului nu a fost

inutili.

Reformulare:

@ F

2. Toate etapele

fi,

I
I
I
I

tor itemi.

@I
A@
@ F
A@

opinia elevilor; adevdrate sau false.

repetdrii unei pdrli dintr-un enunf comun mai mul-

L. CuvAntul
2. Cuvdntut
3. CuvAntul
4. Cuvintul

copac este un substantiv.

trist este un substantiv.
elev este un substantiv.
zboartr este un substantiv.

Aceste enunturi pot fi rezumate intr-ur-rul singur dupi cum urmeazd:

Pentru fiecare dintre cuvintele de mai jos incercui ti ,,Da', cand
cuvAntul este un substantiv gi ,,Nu" in caz contrar.
1. Student

6)Nu

X@
A'X
Da

fi:r

Acest lucru produce confuzie 9i influen feazd,gdsirea de cdtre elev

a rdspunsului corect sau a explicaliei pentru rispur-rsul corect.

$ Elirninarea

N9

2.

Albastru

3. Caband
4. Merge

4.3.2.Itemi cu alegere duali muttipli. un item cu alegere dual5 multipld este format din mai mulli itemi duali care au acelisi enunt.
Exemplu
Fie num"'"$

@F

@F
A@

59

Diferenla dintre cel mai mare gi cel mai mic numdr

este 5.

Suma dintre cel mai mare si cel mai mic numdr

este 11.

experimentului au fost necesare.

f) Includerea unei singure idei in enun!, cu exceplia cazului in care
itemul testeazd capacitatea elevului de a determina cauzalitatea sau corelalia a doud enunluri.
A @ RAma nu ved.e, deoarece are ochi simpli.
Cele 3 elemente
(i) rdma nu vede,
- (ii)
rAma are ochi simpii,
(iii) relaSa de cauzalitare dintre (i) 9i (ii) pot

'

TIPOLOCIA ITEMILOR

215
+
)
/rJ
Media aritmeticd a numerelor este 10,5.
Produsul numerelor este 375.
^--F

Intr-un anumit fel, acest tip de item este asemdnitor cu itemii cu

alegere multipla , dar, in timp ce pentru acegtia din urmd cerinfa este
ca elevul sd aleagd una dintre opliunile propuse, pentru itemii cu
alegere duald multipld elevul are de decis asupra corectitudinii fiecdrui item in parte, chiar dacd acegtia au acelagi enun!.
Principalul avantaj al itemilor cu alegere dual{ (simpli sau multipld) este acela cd elevul poate rdspunde unui numdr mare de itemi
intr-un timp scurt. Acest fapt ilrseamnd cd un test format numai dir-r
astfel de itemi evalueazd un domeniu curricular extins. Pe de altd
parte, rdspunzAnd itemilor obiectivi, in general, 9i celor duali, in particular, elevii invafd sau inleleg mai rapid date, nofiuni, fapte 9.a.m.d.
Pe bund dreptate se spune cd un item obiectiv bine construit are atAt
capacitatea de a evalua, dar gi pe cea de a stimula gi sprijini invdlarea.
Totugi, dezavantajul important pe care il prezinti itemii de tip dual
este probabilitatea mare de ghicire a rispunsului corect (50%). Dacd
insd un test confine 8G-1.00 de itemi este greu de presupus cd un elev
poate obfinc un scor de trecere sau un scor mare numai prin simpla ghicire a rdspunsurilor corecte.

4.3.3.Itemi de tip pereche. Itemii de tip pereche solicittr elevilor

stabilirea unor corespondenfe intre informaliile distribuite pe doud
coloane. Informaliile din prima coloand se numesc premise, iar cele
din cea de-a doua coloand reprezintd, rdspunsurile.
Exemplu (A. Stoica (coord.),1996, p. 10):
Obiectiu;Elevul va fi capabil sd identifice, dintr-o listd de teme
ale poeziei pagoptiste, cel pulin trei titlu:n reprezentative pentru aceste teme.
Enun!: in coloana A aveli notate cAteva dintre marile teme ale
poeziei pagoptiste. irscriefi, in spafiul din stAnga nurnerelor de
ordine din coloana A, litera din coloana B care corespunde titlului uneia dintre creafiile reprezentative pentru tema respectir'5.

Coloana A

Coloana

1. Elogiul trecutului glorios

2. Satira moravurilor

(Gr. Alexandrescu)

3. Dragostea pentru PdmAnt

gi tradifiile nalionale
4. 0mul filosific

este mai mare decAt cel al premiselor,

cuprinse intre 4 qi7.In enun! se va preci-

numirul rispunsurilor

Zburdtorul (1.H. Rddulescu)

B. Umbra lui Mircea la Cozia (Gr. Alexandrescu)
C. Dorul (Gh. Asachi)
D. Cainele gi cafelul (Gr. Alexandrescu)
E. Visul (1. H. Radulescu)
F. Un risunet (A. Muregan)
G. Candela (Gr. Alexandrescu)

O altd modalitate de a solicita elevului stabilirea corespondenfelor dintre cele doui liste este ca in tabelul aliturat.
1

a
J

majoritatea cazurilor, itemii de tiP pereche sunt utilizali

pcntru tcstarea Lutor informalii factuale, urmdrindu-Se simple
asociafii. Aceste asocialii pot fi fdcute intre urmltoarele elemente
(N. Gronlund, 798I, p. 171):
realizdri
oamenr
nume gi evenirnente istorice
date
definilii
termeni
exemple
reguli
concepte
simboluri
oPere
autori
clasificdri
plante sau ahimale
exemplificiri
principii
pdrli componente

In

Este insd clar faptul cd un test nu poate fi construit numai din

itemi de tip pereche. ln primul rAnd cd acest test ar evalua doar niveluri cognitive inferioare, iar in al doilea rAnd lurgimea testului ar
fi mare, deoarece fiecare item ocupd un spaliu destul de larg.

67

TIPOLOGIA ITEMILOR

EVALUAREA PROCRESULUI 9COLAR. DE LA TEORIE LA PRACTICA

60

Recomand.iri privind construirea itemilor d.e tip pereche

a) Numdrul premiselor 9i cel al rdspunsurilor trebuie sd fie inegal. Acest lucru va micgora probabilitatea de ghicire, respectiv obginerea unor rdspunsuri corecte prin eiiminare. De obicei

aceste nurnere fiind

za elevilor dacd elementele din coloana

rispunsurilor vor fi folosite o singura dat5, de mai multe ori sau niciodatd.
b) Coloana din dreapta conline elementele cele mai multe' in
exernplul prezentat mai sus, coloana din dreapta conline trei
elemente suplimentare.
c) in ambele coloane, elementele sunt agezate dupd o anumitd reguli (ordine alfabetici, numerici g.a.)
d) Listele de elemente trebuie si fie omogene. Acest lucru este greu
de realizat gi reprezintd cea mai frecventi greqeali in proiectarea acestui tip de item. Este adevdrat insd cd ,,nivelul de omogenitate" este ielatiV pentru ci ceea ce poate rePrezenta o listd
o*og"tld de elemente pentru un gruP de elevi poate fi eterogentpentru alt gruP. Exemplificim maijos citeva niveluri de
omogenitate:

Nivel 2:

Nivel

3:

Realizlri

0ameni

Nivel 1:

nventatori

Domenii specifice

Exp lo

ratori

Domenii specifice

lnvenf ii

lnvestigafii

Descoperi ri

Descoperiri specifice

Tabelul 2. Niveluri de omogenitate

4.Z.4.Itemi cu alegere multipli. in categoria itemilor obiectivi cei

cu alegere multipl[ ieprezintd cel mai utilizat tip de itemi. Acegtia
sult o-d"r"u folosili incadrul probelor elaborate de profesori - la
9i apar aProaPe in exclusitoate claseie gi disciplinele de studi
vitate in testele standardizate.
ip lirile anglo-saxone, dar mai ales in Statele Unite, utilizarea testelor formate ditt it'ttt"biri cu alegere multipli (nrultiple-choice itenrc)
a devenit la un moment dat aproape exlusivS. S-a considerat cd dezavantajele utilizdrii numai a atestor itend sunt contracarate de obiectivitatea notirii ri.spunsului corect-

I
EVALUAREA PROGRESULUI 9COLAR. DE LA TEORIE LA PRACNCA

62

TrPoLoGrA

Itemii cu alegere multipld sunt formali dintr-un enun! - numit

prentisd t de un numir de opliunl din care elevul trebuie sd
aleagd rispunsul corect, numit cheie. Rispunsurile gregite se numesc

[rNNO

- Pdrfi notate / marcate ale unei figuri, utttti obiect etc. Localizali di-

F
LJ

d
J^

D. apa

marll

Ln,^

C. nisip gi pietrig

F.

adjectiv
adverb
conjunclie
substantiv
Prenisd cotttuttd inclusd in indicnfii: Gdsifi xfustantiaelc fit urmdto arcle prop o zilii.Scriefi litera corespunzitoare cuvAntului
subliniat care reprezintd un substantiv in spaliul liber din fafa
propoziliei.
......

laturd reprezinttr vestul?

lafurd reprezintd sudul?
..... Ce laturi mtrrginesc direclia
nord-est?

..... Care

A.
B.
C.
D.

1)

latutr rcprezinti nordul?

..... Care

Premisa poate fi elaboratl in mai multe moduri. Prezentdm mai

jos cAteva dintre acestea (L.M. Catey,1988, p. 159):
- Propozilie completd: Cum se numegte cuvdntul care se referd la
o persoan5, un loc, un lucru sau o idee?

'

reclia pe o hartd. Harta de mai jos are laturile notate A, B, C

gi D. Alegefi laturile corespunzdtoare rdspunsului corect pentru intrebdrile i.-4.
Opliuni incluse fu proltozifii. Gdsiti verbul in A
..... Care

Cheie D. plante gi animale moarte

63

Utr set defigurl. Rezolvali urmitoarea cerinfd: ,,Colorafi pdtrahrl".

distractori.

Exemplu (TIMSS, 1995):

Premisi Combustibilii fosili s-au format din:
A A. uraniu

irEMrLoR

urmS,toarea propozi;ie. Scriefi litera de sub verb in spaliul liber dinaintea propoziliei.
1. Dupi reparalii matina a mers foarte bine.

ABCDE

paragraf gi decideli daci

toate propoziliile sale Se referd la aceeagi topicd. Dacd gdsegti
o propozilie care nu corespunde topicii paragrafului, subliniaz-o.

- Opliutti ilrcIuse tn tcxte. Citili urmdtorul

Premisa comund este inclusd in indicalie.

ABCD
2) ......Testul este format

din itemi de tip alegere multiPlA.

BC

La rAndul lor, opfiunile pot fi gi ele prezentate intr-o varietate de

forme (L.M.Carey, 1988, p. 16G-161):
- O listi vertical5 (sau orizontaH) de simboluri, cuvinte sau fraze scrise dupd premisd.

adjectiv

pronume

substantiv

verb

Una dintre criticile frecvent aduse itemilor obiectivi este posibilitatea elevului de a ghici rdspunsul corect. Scorul la un test format
din iterni obiectivi poate fi ,,corectat" folosind urmitoarea formuli:
Scor test =

numir risptursuri corecte -

numir rdspunsuri gregite

numdr de opgiuni

Acest lucru reprezintd o coreclie adusi scorului obginut de elev

si nu o penalizare a acestuia pentru ghicire. Motivafia utilizdrii formulei rezidd in faptul cd este imposibil pentru cel care corecteazd
teshrl sa stie daca eier-ul a qhicit sau nu rispun-sul corect-

64

EVALUAnEA pRocRESULUT gcoLAR. DE LA TEoRTE LA pRACncA

in literatura de specialitate este lXsatd la latitudinea ceiui ce a proiectat testul posibilitatea aplicdrii acestei corecfii. Totugi, dacd aceasta se folosegte, atunci elevii trebuie avertizali printr-o instrucliune
inclusd i:r test.
Existd itemi cu alegere multipld care au mai multe rispunsuri corecte. De;i teoria nu recomandd ca astfel de itemi sd fie utilizali in
situalii ,,obisnuite", totugi atunci cAnd suntem in fala unui concurs
cu mizd mare sau cdnd dorirn sd testdm operalii mintale de rang superior pot fi folosili gi itemi cu mai mult de un rdspuns corect.-Oricum, elevii trebuie avertrzati foarte clar asupra acestui fapt.
Ur-r tip aparte de itemi cu alegcre multipl5 il reprezintd itemii de
trp ,,cloze", utllizafi in special pentru testarea abilitatilor la limbile
rnoderne. In exernplul urmitor prezentdm un text (Limba englezi
SNEE,
2003) in care cuvintele lipsd trebuie gdsite de
-citre elevibacalaureat
dintr-o listd de opfiuni.
Exernplu
Read the following text,carefully and choosc the right word. /
words to fill in the gaps:
You !ut-,'! go anywhere these days without hearing the ...1.... of
mobile phones. If that noise isn't enough to drive you mad, have
you noticed that people ...2... use mobile pl-rones have louder voices than everyone else? ...3... who'have mobile phones say that
lhey can't live without them, but they managed quite ...4:.. before tl'rey had thcm. You cannot cscape theml you ...5... thcm on
buses and trains, at the market, even in places where you expect
i! to be quiet, ...6... cinemas, theatres and libraries. Is there anything ...7... amoying than having to listen ...8... Ioud. voices tjlking to people who aren't there, while you ...9... to have a pleasant
dinner at a 'quiet' restaurant? I ...10... it rude and antisocial.
1. a) box;
b) buzz;
2.a) who;
b) whom;
3.u) A^ybody; b) somebody;
4. u) worse;
b) bad;
5. a) speak;
,b) listen )
6. a) like;
b) want;
7. a) most;
b) rnore;

brz;

d) byte
d) whose
d) Nobody
d) well
d) listen in
c) need;
d) enjoy
c) much;
d) worst
8. a) over;
b) at;
c) to;
d) into
9. u) will try;
b) rvill be trying; c) tried;
d) are trying
i0.. a) understand; b) agree to;
c) consider; d) disagree
c)

c) for whom;
c) people;
c) better;
c) hear;

TrpoLoGrA

rrEMrLoR

65

o alta varianti a itemilor

de tip ,,cloze,,este cea a itemilor semiobiectivi (elaborarea unui rdspuns scurt) in care
rdspulsurile necesare completdrii spaliilor libere din text
nu sunt alese dintr-o listd
de opfiu'i, ci sunt construite de cdtre erevi.
Nu vom da un art exem_
plu, ci putem alege acelagi text de mai sus ra
care sarcina de rucru
este: ,,completafi spaliile libere cu rdspunsurile
corecte,,, fdrd a lista
opliunile.

Recomandiri privind construirea itemilor cu

alegere multipli
a) Premisa trebuie sd fie clard, fdrd ambiguitdli
de in_
\^
' (posibilitdfi
terprctare) ;i concisd.
b) Premisa nu trebuie sd conlind elemente
care sd sugereze rdspunsul corect.
c) se va evita, pe cat posibil, utilizarea negaliei
in premisd. DacI
acest lucru se intampld totugi, negafia
ie va subrinia.
d) Opliunile trebuie sa fie plau.zibilel
Exemplu (vezi gi N. Gronlund, p. I94):
Polul Nord a fost descoperit de:
A. Roald Amundsen
C. Robert peary
B. Richard Byrd
D. Mihai Eminlscu
se observd cd, din motive evidente, rdspunsul
D va fi exclus.
e) Opliturile trebuie sd fie paralele.
Polul Nord a fost descoperit de:
A. Roald Amundsen
C. Robert Pearv
B. Richard Byrd
D. Marco Polo
Degi toate opfiunile sunt plauzibile, numai
Robert peary
u. explorator polar, deci opfiunile nu sunt paralere. a fost
f) Printre opfiur-ri existi un singur rdspuns. Acesta
poate fi sigu_
rul rdspuns corect sau ,,cer mai bun rdspuns,, di_ritre
opfiunile
prezentate.

Exemplu
Care dintre
reprezintd cer mqi binerelaliile de nu"r.T3tg.urele
trilie (lan! trofic)
din natuii?

A.
B.
C.
D.

vulpe _>
iepure -->
iarbd
iarbd -)
->

iarbd --->
vulpe
iepure -)>
--->
vulpe
->

iepure
iarbtr
vulpe
iepure

--,rI
a
r

66

EVALUAREA PROGRESULU 9COLAR. DE LA TEORIE LA PRACNCA

g) Numirul de opfiuni este variabil: 3, 4 sau 5. Nu forlafi formularea a 4 sau 5 opfiuni, dacd in mod natural premisa necesitd
doar 3. Exemplul de mai jos arattr o astfel de forfare. Din nefericire, acest item a fost folosit in cadrul turei testdri internalionale (vezi TIMSS, \993, p. 10).

Exemplu
Broagtele se hrinesc cu mu9te. Ce s-ar intAmpla cu populalia
de broagte dacd toate mugtele ar muri?
A. Numdrul broagtelor ar cregte continuu.
B. Numirul broagtelor ar descregte continuu.
C. Numdrui broagtelor ar rdmAne neschimbat.
D. Numirul broagtelor ar cregte gi apoi ar r5.mdnc pc ioc.
Se observd ci optiunile ,,cresle",,,descreste", ,,rdmAne nesdrirnbat" sunt naturale (firegti) pe cAnd opliunea D este pusd artificial, forlat i:r acest item.
Si prezentdm gi un item foarte bun care conline 5 opliuni
(TIMSS, 1993, p.9). '
Excrnplu
O persoani a clasificat citeva specii in doui grupe date in tabelul de mai jos. Ce caracteristicd a fost folositd pentru clasificare?

A.
B.
C.
D.
E.

Grupa B
Grupa A
aripile
rnodul ir:r care e acoperit corpul
0antenl
$erpl
viermi
cdini
ochii
pegti
mu$te
picioarele
sistemul nervos
h) intr-un test, rdspunsurile corecte trebuie sd fie plasate in mod
echilibrat, pe toate poziliile A,B, C, D ... Cu alte cuvinte, rdspunsurile corecte nu trebuie sd fie mereu pe pozilia B sau pc
C. Ideal ar fi ca intr-un test format din itemi cu patru opliuni
rdspunsuriie corecte sd se regdseascd in proportie de 25% ir-r
fiecare dintre aceste opfiuni. Existd 9i o problemi de mentalitate. Unii autori de itemi ezitd, sd plaseze rdspunsul corect pe
pozrlta A, considerAnd cd in acest fel elevii determini foarte
rapid rdspunsul corect.
i) Nu folosili printre opliuni expresia ,,toate de mai sus". incercati sd nu utilizati formularea ,,nici unul de mai sus".

TIPOLOCIA ITEMILOR

67

expresii se utilize az\, ca opliuni atunci cAnd fie nu mai gi. Aceste
o opliune plauzibild 9i paraleli in contextul itemului ,especii,r,
lh
fie

dorim si crestem dificultatea acestuia. Sd vedem ce probleme apar

cu folosirea acestor expresii. in primul caz, sd. presupunem cd arn
construit un item cu cinci opliuni in care una dintr"
de exem"f" - chiar rdsplu, ulti
este ,,toate de rnai sus" si aceasta reprezintd
punsul corect. Un elev congtiincios incepe sd examineze opliunile
A-D. Dupd ce constatd cd Agi B sunt corecte, atunci ignord C gi D
deoarece gtie
doar un rdspuns trebuie sd fie .o."Jt
gi oi"g"
-rrspunsul corect cd
- cheia iteca fiind E. Dacd ,,toate de mai sus,, nu era
rnului, atunci ar fi fost suficicnt ca elevul si constate cd una dintre
optiunile A - D este iucorectd pent'ru a elimina automat gi opfiunea
Il. in concluzic, aceastd cxprcsie nu trebuie utilizatd. it ;furilea caz,
,,nici unul de mai s's" este recomandati ca opfiune atunci cand
clorim sd cregtem dificultatea itemului. Totugi, unii psihologi se i:rtreabd de ce este necesar sd construim un item pentru care aceastd
op!-iune este adevdrati. Ar insemna cd nici un rdspuns nu este co.
rect, cu alte cuvinte intrebarea este: ce valoar-e pedagbgicd are un item
in care toate variantele de rispuns oferite elevului ri,.t gregite?
Existi, dcsigur, avantaje ca gi dezavantaje ale utilizdiii itemilor
cu alegerc multipld in testele cducalionale. Acestea sunt descrise pe
larg in orice carte de specialitate. in prus, credem cd o parte dintre
cle pot fi deduse de cititor din exemptelc pc carc le-am analizat pdld
acurn. Totugi, doud avantaje au fost mai pulin discutate i1 literatura de specialitate gi vom insista asupra ior. in primul rA1d, itemii
cu alcgcrc multipli sunt corcctali foartc rapid prin utilizarea ului
dispozitiv electronic numit cititor optic (opfiZal Mark Reader- oMR).
un astfel de cititor poate corecta gi inregistra, i:rtr-o singurd ord, rezultatele a citorva mii de elevi. o metodd mai pufin m"od.erni, dar
rapidi, este folosirea manuald a unui ,,sabl6n,] ,u., ,,grLle,' penT.a
tru corectare. In plus, persoanele care uttlizeazd;ablonul nu tretuie
si fic de specialitate, ceea ce reprezintd un alt avantaj. in al doilea
rAncl, itemii cu alegere multipld dau posibilitatea ca elevii care nu
9i
sunt Prea buni in exprimarea scrisi si-gi demons trezecunostinfele.
D"ll.rantajele pe care le prezintd itemii cu alegerii multipld, ca
cle altfel orice ilem din categoria celor obiectivi, po-t sd dispard dacd
testcle Pe care lc construim nu sunt formate exclusiv din acest tip
de item' O formd combinatd de teste, in care sult incluse toate cele
trei categorii de itemi nu numai cd elimind dezavantajele, dar repre-

68

TrPoLoGrA

EVALUAREA PROCRESULUI $COLAR. DE LA TEORIE LA PRACNCA

validd de testare a cunogtinlelor gi abilitdlilor elevilor. in plus, avantajele 9i dezavantajele utilizirii itemilor obiectivi trebuie atent cAntdrite ;i in raport cu scopul testului
(diagnostic, de selecfie, de certificare g.a.m.d).

zir-rtd modalitatea cea mai

irEMrLoR

- elevilor li se prezintd un material

69

vizual

diagrame, hxrfi, graale acestuia.

Enunlul itemilor care solicitd ur-r rlspuns scurt poate fi formulat
in citeva variante:
fice 9.a.

gi

li

se cere

- pirfi
si completeze diferite

a) Prir-rtr-o intrebare:
4.4.

Itemi semiobiectivi

Exentplu: Care este formula ariei unui triunghi?

Rdspt,rs
Principala caracteristicd a itemilor semiobiectivi constd in faptul
ci clevul este pus in situalia de a construi rdspunsul gi nu de a-l alege dintr-o listi de opliuni ca in cazul itemiior obiectivi. Acest lucru
permite evaluatorului sd identifice natura eventualelor gregeli pe care
eievul lc face. Dcci itcmii scmiobicctivi pot fi utilizali in scop diag?r
nostic. In plus, acegtia testeazd o gami rnai largd de capacitili intelectuale la un nivel de dificultate variabil gi o complexitate doritd.
Aga cum aur menlionat la i:rceputul acestui capitol, prin itemi inlelegem nu numai intrebarea, ci 9i rdspunsul agteptat (rdspunsul sau
rdspunsurile considerate'corcctc dc cdtrc evaluator). Pentru itcmii
obibctivi am indicat rispunsul corect care se afla printre variantele
prezcntatc in intrebarc. Incepand cu itemii scmiobicctivi vorn ofcri,
separat, rdspunsul agteptat. Itemii semiobiectivi se impart in:
- itemi care solicitf, un rdspuns scurt
- intrebdri structurate
4.4.1,.Itemi care soliciti un rispuns scurt. Prezentdm in contia utilizdrli accsnuare o listd
care nu se doregte a fi exhaustivd
- (L.M. Carey, 1988, p. 131-132): tui tip de iterni

elevilor li se prezintd o detinifie 9i li se cere sd scrie numele conceptului defini|

elevilor li se prezinti rur concept 9i li se cere sd scrie o scurtd
definilie a acestuia;
elevilor li se dd un concept gi li se cere sd enumere caracteristicile acestuia;
elevilor li se cere sd adauge cuvAntul sau cuvintele care lipsesc
dintr-o definilie, reguld sau principiu;
elevilor li se oferd un text'gi li se cere sd regdseascd informalii
specifice, sb corecteze punctualia sau sd reordoneze diferitc informafii;
elevilor li se prezintd un text incomplet 9i li se cere si scrie o
proporfie de introducere sau de conclttzie;

+i

b) Printr-o Or[o zi\reincompletd:

Exctnplu: Formula ariei unui triunghi este
rtdslttutst

-_---_-

A+

ii cere elevului s5 asocieze doui grupe

de elemente.
Excntple: Pentru fiecare literd datd, scrie in spafiul de dupd
accasta, litcra mare corespunztrtoare

c) Printr-Lu1 enun!, care

Rdspuns: E, P, R

Denunrjrile cAtorva figuri geometrice sunt scrise mai jos. Deseneazi figura corespunzdtoare in spaliul liber din dreapta fiecdrei denumiri.
A. Paralelogram

B. Pitrat
C. Dreptunghi
D. Triunghi

E. ' Cerc
Un model al rdspunsului corect este:

"NO

Obseraafie
Se va considera rdspuns corect orice figuri corespunzdtoare denumirii date, indiferent de pozitia in care este desenatd sau de anunrite r-.a rticrilarit;fi De eremrlu:

t
I

70

EVALUAREA PROGRESULU $COLAR. DE LA TEORIE LA PI(ACTICA

Pentru C putem

avea

llsaull
- Pentru D putem avea A
n

TIPOLOGIA ITEMILOR

[-|
N

/ \""",/ \"o''' l\t\

isoscel

echilateral

dreptungl'ric

Pentru fiecare sdgeatd din figura de mai jos, scrie numele

de plantd indicate de sdgeatd.

t
I
t
I
I
I
I
I

Rdsltutts:

pirfii

Obscruafie: Se va,consid.era rdspuns corect scrierea cuvintelor cu

litere mari sau mici. De asemenea gregelile rrinore de ortografie
care nu schimbd inlelesul unui cuvAnt
vor fi penalizate. Exemple: ,,tupinA" in loc de tulpind, ,,petal" ir loc de petali etc.
Exemplu
Scrie, ilr cifre, timpul pe care ceasul din figura de mai jos il arata, ir:r doud moduri: minute dupd ord; minute inainte de ord.

2. ora

de minute

qi

fdrd.

Rdspuns:
1. Ora 4 qi 40 de minute
2. Ora 5 fdri 20 de minute

'de minute

Dacd
mai multe cuvinte trebuie scrise, atunci
spafiile libere vor avea
aceeagi lu.gime pentru a nu
oferi elevilor i"al.iiprivind rdspunsul corect.

g.a.m.d.

1. petali
2. pistil
3. pedicel
4. frunzd

1. ora

77

Recomandiri pentru construirea

item'or cu rispuns scurt
(L.M. Carey, p,132, N. Gronlund,
f9gi,;. 160_163)
a) spaliul liber fu'rizat sd sugereze
dacd rdspunsur va confine ur.r
cuvant sau mai multe (de Jxemphr,
propozilii sau fraze).

b)

unitilile

de mdsurd (metri, kilograme g.a.)

vor fi precizate atat
cat gi dupd spaliul iib"r. Aceasta
r," ,ru asigura cd
un rdspuns gregit din partea elevului
nu se datoreazd u.ei

i'intrebare

erori
de citire sau inleiegere a intrebdrii.
c) UIr text cxistent ilr manual nu
este indicat sd fie folosit. Co'sccinfa ar fi nu nurnai incurajarea
mernordrii, dar gi testarea
unor pri^cipii sau capacitdti diferitc
de cere dorite.
d) Iten-rul va fi astfel fonnulat ir-rcdt
si fie scurt 9i bine definit. Dificultatea proiectdrii constd ir:r faptul
cd itemul trebuie sd aibd
u' singur rdspu.s corect. si compardm
exemprele de mai jos:
1. Un animal care mdnAncd alte
animale este
2. un animar care se hrdneste
mincar-rd ."r"""
.-rir."r"
este calificat drept
"rt".
Rispunsul corect asteptat pe'tru ambere
exempre este ,,carni_
vor" . Cu t'oate acestea, deoarece varianta
1 este ambigud, ele_
vul se poate ga^di 9i la rdspuns.r.i pr"a.,m
,,Iup,,, ,,fldmAnd,,
sau chiar ,,turbat". Ccri^ga be clasificare,
d1u u io.." varia'td,
dctcnnind clar tipul dc rispuns solicitat.
e) De preferintd, se vor utiliza enunfurile
directe gi nu cere exprimate printr_o propozilie incompletd.
Di'aceste exemple se infelege ugor faptul
cd, de ir:rdati ce un rds_
Puns trebuie construit, apar a[cufii privina rdspunsul corect
soli_
citat' Chiar dacd pentru un item bine
construit nu trebuie sd existe
dispute gtiinfifice, irr ceea ce privegte
formatul rispunsului, corectitudinea gramaticard g.a. u."it" disculii
pot ra apari. in acest caz,
fidelitatea are de suferit.
4'4'2' intrebiri structurate. O intrebare
structurati este formati
din mai multe subintrebdri
de tip obiectiv sau semiobiectiv _ re_
gate intre ele printr-un element
comun. Existd un spaliu gol ilrtre
tehnicile de evaluare cu rdspuns construit
si cere cu rispuns selec-

72

rrvALUA^[A r)riocr<Esulur

scoLAR. DE LA TE.RIE LA

tat impuse de itemii

'I(ACTICA
obiectivi,
gol poate_fi acoperit prin
zareaintrebirilor st. r cn r rr r,:
utili_
"l:::l
ffi
intrebdri structurate aratd
astfel:

ffi:iili':|,x:ff [::ll::.?qdil,ffi

TIPOLOGIA ITEMTLOR

:liH:Xd,iliJ;

doud. La ora noud, inainte

de citirea tempera fu-rii,
termome.tlr
apoi se lasd un minu,
J.rpa .ur se face cilirea.

SC SCU tur5,

ililil/1ilililil1

v
Subinrrebiri
I*_T__

;i/i/j/J/J/l/l/l/lr
il J/il il;
;ii Jt +t ii Jl +/ Jl
fli/ fliJ i/ i/i/i/ii,
t/ il

oate

suptimentarel

Jt

Subinrrebiri

Figura 1. proiectarca unei

intrebdri
structurate

H' G. Macintosh gi D. E.
Hare
mitoarele cerinfe de p.oi".iure (1976, ?. 69)consideri necesare ur_
a unei intrcbdri structuratc:
- i'treba.ea trebuie sd ceard rispunsuri.sir'ple
ra inceput
creascd dificurtatea
9i sd
acesto.l ,pr"
Giadur
de iificulta_
te poate fi, ir.. general,
"rarfit.
asociat c* frr*firr,ea itemului;
- fiecare subi.trebare ,ru
rdsp unsur corect
^fi.autoconrnJta si nu va depinde de
la s ubrrt."trur"u'fri"o"r-,ti;

il:lli;"H*trebuie

sd fie

in concordanfd cu materialele

,/

- fiecare subintrebare testeazi urur

- un spafiul liber va fi ttrl_lq:

sau mai nrurte obiective;

joaia pe care esre scrisS inrreba_

rea/ coresp unzd tor I

ungimii fiecd.li-rarp.rr.,,
Exemplu

Obiectiu; Elevul va fi
capabil:
- sd citeasci gi sd carculez" * acuratele
temperatura atmosfe_
ricd, folosind un termo".*,.r,

-;:il,H:ffi:iferite

a"i";i

sd

formuteze concluzii
pebaza

Enun!: Figura dl mai jos

reprezir-rtd un termometru
asa cu,,r apa_
re el in trei momente
are zrlei,!toop d; , ;ii"
(mar!i,
gi joi)' Temperatura
miercuri
este citita diminear",l"
ora
doud
si ra ora
Temperatura cea rnai
scSzutS este cnrrra"ratS
'ouda fi ra ora

iiiJi/:
lJ tl il 11
ccJc
11 il
;lJ;J
lJ ':"
':':
*
"ll
'* 'il:t
lI"
'"1
<----------->t
'j/

o2oo osss osol

,vl

Rlspundefi Ia urrndtoarelc
cerinfe:
(i) Care a fost temperatura
miercuri la ora noud?
,tt,
pentru 24 ore,incepand

i:.|:j!'jff,tlifrl,minimd

tttt)

n'T"T l',?i'" '-o

,rt''rur'r"*p".atura

cu

'rinimi pcntru perioa-

(iv) Care a fost.rata de

cregtere a temperaturii
aerului joi dimi_
(cxprinr3la in gracle pe
ortr)?
,,,.,
l,ujfd
\v/ flgura aratd ci intr_una
urre L
dintre dimineti meteorologul
a fost
neglije.t. ---Explicafi ce a gregit..........,
(vi) Explicafi O:.:"?_*"i,t
Sr;e"#
rea temperaturii?

;; ; ;;";;; ; ;;;;;; h ;;;:

Rdspurts:

(i)

15';

(ii) 20.;

(iii)

o,30o);

(iv) 20" / ord;

(v) Ivliercuri dimineati
meteororogul u .ritut s5 scufure
termometrur (sau o1:* art rispuns
carJ inc-rude aceastd icree).
(r'i) Deoarece citirea te#ometrulur
nu se face imediaf, .. dupa
r::_r *ir'n,;!;,q__., rn-..
_11__=iJ:.-<.J_:r:r
(_30

i-_ll:,je

.r:a.lil:

i,u.o,i

;
74

t
|,

EVALUAREA I)RoGRESULUI gCoLAIi. DE LA TEoRIE LA PRACTICA

Putern afirrna cd intrebdrile structurate reprezintd tipul de item

cel mai potrivit pentru o dificultate gi o co*plexitate me,Cii, obiectiv pe care de multe ori il urmirim in evaludrile noastre. De exemplu, un itern subiectiv dificil (vezi paragraful urmdtor) poate fi
dcfalcat il sarcini mai simple, transfoimAndu-l astfel i:etr-o intrebarc structuratd cu tu1 grad de dificultate evident mai scizut. in acelasi mod, cAliva itemi cu alegere duald sau care necesitd un rdspuns
scurt pot fi grupafi intr-o i:rtrebare skucturatd, dacd reugirn sd le ata_
;drn unui enun! comun.

4.5.

I
I

t
I

Itemi subiectivi (care necesiti un rispuns deschis)

Itemii obiectivi gi semiobiectivi au numeroase avantaje care detcrmind utilizarea lor frecventd i:r orice probX scrisi sau test de examen. Dezavantajul principal al acestor tipuri de itemi (cu exceplia
intrebdrilor structurate) este ci mdsoard rezultate ale invdldrii siiuate la nivelurile cognitive iriferioare: cunogtinfe, priceperi gi capacit5!i de bazi. Cl'riar daci in paragrafele precedente am prezentat
exemple de rezultate superioare ale inv5ldrii testate d.e itemi obiectivi si semiobiectivi, totugi itemii respectivi aveau in vedere capacitatea elevului de a identifica si nu de a formura, descrie, prezenta,
cxplica difcrite concepte gi relafii, de a argumenta, sau de a propunc tnctocle cle rczolvare. Acest fenomen are loc d.eoarece in cazul
itemilor obiectivi elevul trebuie sd selecteze rdspunsul gi nu sd-l construiascd. Itemii care inliturd acest dezavantaj
sau, mai bine spus,
- cei care soliciti
completeazd' spectrul tipurilor de itemi
sunt
un
rispulrs deschis (liber). Agadar; acegtia testeazd
obiective ale i:rvilirii care vizeazd, originalitatea, creativitatea gi caracterul personal
al rdspunsurilor.
4.5.L. Iterni de tip rezolvare de probleme. Rezolrrarea de problerrle sau a unei situafii-problemd reprezinti antrenarea intr-o activitate noud, diferitd de activit5lile curente ale procesului de instruire, pe
care profesorul o propune la clasi
fiecdrui elev sau unui grup cle

scopul dezvoltdrii creativitdfii,

gandirii divergente, imagir-ratiei, capaciiagii de a gen erahzadc a rcfo.*rrto o probleird;.a.m.d.
Capacitatea de a rezolva probleme nu este ceva inndscut, ci se dezvoltd prin exerciliu pe parcursul unei perioade mai lungi. De aceea,
elevi

TIPOLOCIA ITEMILOR

75

atunci cand utiiizim rezolvarea de probreme ca

metodd de aprecie_
re a performantelor elevilor trebuie sd incepem
cu activitifi simple,
dar nu banale. Pe mdsurd ce ace_gtia capdti experienfi,
vom cregte,
treptat, complexitatea problemelor.
Obiectiuele urmdrite prin utilizarea rezolvdrii
de probleme sunt
(J. Stenmark, I99I, p. tg):
- inlelegerea problemei;
- oblinerea informaliilor necesare rezolvdrii problemei;
- formularea 9i testarea ipotezelor;
- descrierea metodelor db rezolvare a probremei;
- elaborarea unui scurt raport despre iezultatele obginute;
- posibilitatea de gener alizaregi de transfer a tehnicilor de rezolvare.

Cerinfele de proiectare se pot clasifica i-r:r cerinfe generale

gi, in
funclie de natura problemei, disciplinei de studiu
9i ofiiectivelor urmdrite, in cerinle specifice.
Dintre cerir$cle generale enumerdm:

- situafia-problemd
gitire

sd fie adecvati

niverului de varstd gi de pre-

ale elevilor;
activitatea si se desfdgoare individual sau
de natura gi confinutul problemei;

in grupr in funclie

activitatca sd fie in concordanfd cu obicctivele gi co1linuturile

disciplinei;
- modul de evaluare a activitdtii sd fie relevant, prin urmirirea
criteriilor de bazX stabilite prin schema / baremul de notare;
utilizarea
in cadrul activitdlii a unor resurse materiale simple
gi pulin costisitoare, usor confecfionabile.
Cerinfelc specifice rezultd din .atura situaliei problemi:
- ob;inerea rezultatelor pe cdi clare 9i verificabile;
- utilizarea unor metode arternative de rezolvare;
- prezentarea - in raportul final a calculului, diagramelor; graficelor importante gi care ajutd-la inlelegerea realizdrii sarcinilor.

il

76

TIPoLoGIA

DE LA TEORIE LA PRACTICA
EVALUAREA PROGRESULUI 9COLAR'

desfdgurarea in plan a unui

Enunf:Desenul de mai jos reprezinti
paraleliPiPed drePtunghic'
a)

Aflali valorile lui:

(i)

(ii)

velul 1).
t]rmeazdnivelulaldoilea,adicdstabilireaaltorconcepteirrleElaboragituri cu fiecare concePt definit la nivelul 1 9'a'm'd'consideri
elevii
rea hdrfii se furcheie atunci cind, profesorul 9i
elemente sau nofiuni'
cd au fost stabilite principalele concepte,
centrald' U^
dispuse pe mai nirrlte niveluri, relitiv 1a tema
teml lurnhn' esle
cxemplu d.e harti a concePtelor, avand drept
(adaptare dupi
prezentat in schema de la pagina urmdtoare

cutie
c) Se poate intrgd'uc5 ire

:::9i::1,:Ttt
incat capacul sd fie inchis?

dv*ilil;;erimentalrezulat:1',"bJl::")ilJff
i:t"Xll:l
rru*^ v ^\
L/ecupctLr
astter:
c)
ffi
Cu o
l'":;'::1iilffi
i;i;;::ffi *:*i:",l*'filelipipedul.
::nif'lEi:
;i
;;i t;' ei apoi ptiu;io P"lt'.T I *!.|n^1
c).
nunctul c)
verificaii punctur
y ei f11,1,"",i

T;iJ?1j}:ififfiil;;i";,h;;i
M

Cut 9i I.B. Gardfiel d, P ' 94) '

Eleb) valorificarea unor dintre conceptele sau noliunile ProPuse'
un experiment'
vilor Ii se cere sd elaboreze un "t"n, str efectueze
nrai multe clcsau
unul
la
sf, rezolve o problemi g.a.relativ

f.

nrente ale hdrlii'

4.
FI

i5

(',

77

transcurriculari' Urmeacentrald, cu incidenld interdisciplinard sau

zd doud etaPe:
Elevii Proa) Construirea hirlii, Prin metoda brainstorming-ului'
tema centrald (nipun o serie de cottcipfe in legdturd d'irecti cu

v
se cer:
se'ptia'a
r^q vv
r----- formAndYttcare
b) Dactr figura
:-:ltie
cu Punctul P?
corncid
coincid
crrnr '.rrncfele
nrrnctele
(i)
^Ara sunt
Punctele c?'r
\-/ iu."
"' volumul cutiei?
LuLr-q(ii) care va tl volumur
.. de
i .20 cm (foarte

;rtt*) ;ii;i

ITEMILoR

I
I

Y
A

1\

4.S.z.Itemidetipeseu.N.Gronlund(1981",p.222)enumf,riurutilizarea
mitoarele capacitali intelectuale care pot fi evaluate Prin
itemilor de tiP eseu:

6l
c!l

-l

15 cm

ycm

Schema de notare:

9 cm'

- Ded.ucerea 9i iustificarea' =
=-ts;m'
- Deducerea 9i iustifi carea' YP=B=E'
- bnpa pliere se realizeazd'
1 620 cm3'
- Calculul .,olu*ului V =
- Calculul diagonalei paralelipipedului

alrffi=i'i>209iformrrlareaconcluzieicdbagheta

in paralelipiped'
rnisurare
9r verificare'
- ionstruclie,
rezolvirii de ProUn exemplu aparte de itemi din subcategoria
propune elevilor o temi
bleme este ,,hartJconceptelor". Profesorul
se poate introd'uce

-capacitateadearecunoagte,organizagiintegraideile;
capacitatea de exprilnare Personald' in scris;

xcm

- capacitatea de a iealiza

interpretarea ;i aplicarea datelor'

i cere si produci un
Prin aceastd tehnici d.e evaluare, elevului se
r1 c3'nformitate cu
rispuns liber (eseu nestructurat) sa:u un rispuns
esenliala dintre cele doui
un set de cerinl e (eseu structttrari. niferenla
a sarcinii 9i' implitipuri d.e es"uri constd in gradul de direclionare
de a-9i organiza ideile'
cit, ire libertatea gi capacitatea elevului
Foarte difiln general, itemii de tip eseu sunt ugor de proiectat' baremul de
(gi,
implicit,
cil de elaborat este insi rdspunsul agteptat
scdzuta' utilizarea itenotare). Deoarece obiectivitatea notirii este
interna 9i mai
milor de tip eseu este recornandati pentru evaluarea
unui astfel de item
pulin pentru examene. Timpul rt.."iu,. corectdrii
face analitic (punctarea fiecdeste mare, indiferent daci notarea se
Aceste doud moduri
rei cerinle) sau l'rolistic (notarea in ansamblu)'
.1

,- -61-lrrt \/nr fi 1r'r'zrrnfrtn

?rr ntrrifnlrtl

fr
78

I
I
I
I
I
I
t

t
t
t
t
I

EVALUAREA PROGRESULUI $COLAR. DE LA TEORIE LA PRACTICA

tc

l6

I
|

=I
i

)pq
to
tc
t-

eqp

79

Eseu structurat
Exen4tle (A. Stoica (coord .), !996, p.32_34):
Obiectia: Elevul va fi capabil sd prezinte coerent un eveniment istoric ai si intelpretezelaprima vedere o sursd documentard.
Ertt'ttt!: Harta de mai jos reprezintd planul luptei de Ia cdlugdreni.

/\

A I13
tE
il
tE V
\3

TIPOLOGIA ITEMILOR

Lupta de la Ctrlugireni
(13-23 august 1.595)

ru | lr
Aq\
I

ffi

w'i

E
'I
c

li:ffiiiiii
.::

iriiE:lil

sle un
llo r/e

c
o
c
o

:iiiri:i*:i:i:iii
::t::.; >.!t::t::j::
::.::H:.:.::::

voo / w

t?

ii:::i:i:.t.l::.:i::ii:

-l
al
I

;
=s

I
I

/-\
E

6 0N
.=K

.=-

\l

.< I /p'

eJetr

i!

od

Pq
E

-.A
(E-l
f-/

Ficura 2. Exemplu de harti a concerrtelor

Caracterizalr aceastd bdtdlie, urmdrind:

a) condiliile sociale 9i poritice premergdtoare bdtdliei;
b) forlele angajate in 1uptd;
c) planul tactic folosit de Milrai Viteazur (urmirifi harta): condifiile terenului, pozilia ogtirilor s.a.;
d) rezultatul ;i consecinlele imediate ale acestei batalii.
Rdsputts lbu'em de corcctare:
a) - condiliile inscdundrii lui Mihai Viteazul;
- ameninfarea otomand 9i formarea Ligii cregtine;
- annistitiul cu Sigismund Bathory;
- sprijinul acordat iui i\{ihai de o parre dintre boieri;
b)
t
j: :
g:.
j'_i I Arb err Kira rl';
_- :
-g

il lt* jl:

.-ar]

BO

ITEMILoR

81

gisirea a cel pufin doud argumente pentru ,,teza" demonstrafiei;

ilustrarea argumentelor cu elemente din proza / poen'reIe cunoscute;
structurarea demonstraliei pe domeniile indicate'

- folosirea cu abilitate a terenului: r6.u, mlagtind, pidure;

- atacul asupra turcilor Prin ,,i:tcercuire";
d) - victoria lui Mihai;
- retragerea ambelor ogtiri pentru a se regrupa 9i a reince-

Obiectiu; Elevul va fi capabil si opereze concret cu concepte

critice 9i teoretice, construind propriul sdu discurs despre
opera unui scriitor studiat.
Enwt!: Pornind de la afirmalia lui G. Celinescu: ,,Eninesut iz-

Obscrctalie
Se va avea i:r vedere:
- corectitudinea exprimlrii: ortografia, punctua!ia, fluenfa;
- stilul: extinderea vocabularului, adccvarca tcrminologiei,

c)

pe lupta.

'

TIPoLoGIA

EVALUAREA PROGRESULUI $COLAR. DE LA TEORIE LA PRACNCA

bute;te ncest lucru paradoxal, sd placd omului simplu printr-o cottceplie ingenud gi elenrcntnrd, inscriindu-se cu aceastd iltostazd

folclorului nafional, Si sd tulbure pe onruI rafinat de pretutindati

prin contplicalia coloarei pi a forrnei 9i prin strdfwrdurile filosofice", realrzali un eseu, de trei-patru pagini, pe tema Eninespoet nafional gi urriuersal.
Organizafi-vi eseul urmirind:
- detimitarea clard u aot a"ptelor de ,,na!ional" 9i ,,unive rsaL";
- opliunea penh'u o anumrtd. ,,tezd" a demonstraliei voastre
(care se referi la relalia dintre cele doud concepte);
unui titlu reprezentativ pentru eseul vostru, irr
stabilirea
concordanld cu demonstralia Pe care o facefi;
- suslinerea fiecdrei afirmalii ,,importante" Pc care o faccli
cu fragmente din proza 9i poeziile eminesciene cunoscute;
- structurarea demonstraliei voastre pe domeniile:
- arta poetici;
- universul artistic (teme, motive, concepte lirice, Particularitdli artistice);
- limbajul poetic.
Puteli folosi in demonstralia voastrd repere critice cunoscute, cum
surrt: analiza lui T. Maiorescu din articolel e Direclia noud (1872) gi
Eminescu gi poeziile lui (1,889) sau argumentarea dtn Opera lui M. Eninescu de G. Cdlinescu.
Rdsqtutrs I bqrem de corectare:
- explicarea conceptelor,,nafionaI" gi,,universal";
- identificarea unei relatii intre cele doud concepte (,,teza"
demonstrafiei);
- stabilirea titlului eseului;
!^.-^^

-^.,

..^f,-.-:.-^^

I^

.-:!^t-.'l

,Jj.-

armonia;
- originalitatea 9i creativitatea.
Eseu nestructurat
Deoarece in cazul cscului nestructurat iudicaliile datc clcvului sunt foartc puline, enunlul itemului trebuie sd fie clar definit, fird ambiguiteli.In caz contrar, acelagi enun! va fi interpretat
diferit de cdtre elevi, iar profesorul va avea dificultili in a aPrecia dacd un rispuns incorect se datoreazd nehlelegerii sarcinii sau
lipsei de cunogtinle. N. Gronlund (1981., p. 231) prezintd citeva
exemple de itemi de tip eseu nestructurat:
Comparare:
- Dcscrie aserndndrile gi deosebirile dintre ..........
- Compard urmdtoarele doud rnetode care se referd la .'.....""'

Relalic cauzi-efcct:
.""""?
- Care sunt gansele majore ale ........
ale
efecte
"""""?
'...
- Care sunt cele mai probabile
justificare:
- i., favoarea cdror alternative prezentate egti gi de ce?
- Explici de ce egti de acord sau de ce nu esti de acord cu
urmdtoarea afirmafie:
GeneralLzare:
- Formul,eazl. citeva generalizdri ale datelor urmdtoare:
- Formuleazd,principiile care pot explica evenimentele ur""""'"
m[toare i ,,........,.

Coucluzie:
+
- rn raport cu faptele prezentate, care este fenomenul cel mai
""""""""?
probabil s[ se intAmple cAnd
situatie?
urmitoarea
in
X
hum
ar
reactiona
Dersonajtrl
-

]
82

EVALUAREA pRoGRESULu gcoLAR. DE LA TEor{rE LA pRAcncA

TrPoLocrA

. Clasificarea

Clarificare:

I
I
I
I
I
I
I
I
I
I
I

- Clarifici urmitoarele elemente in raport cu

-

Ce au
Crealie:

ir

comun urmdtoarele elemente?

Enumdrd cat mai multe cdi pe care Ie consideri potrivite

pentru
Creeazd o povestire care sd descrie ce s-ar intampla dacd

Aplicare:

- utilizand principiul

descrie cum ai putea

rezolva urmitoarea situalie-problemd.
- Descrie o situalie care sd ilustreze principiul .............
Analiz5:
- Descrie erorile de rationament din urmdtorul paragraf

:,,

- Enumxrd 9i descrie principalele caracteristici ale

Sintezi:

Descrie un plan

o metodd prin care sd demonstrezi

ci

- scrie un raport bine organizat care sd arate

cd

Evaluare:

- Descrie punctele tari gi slabe ale ........

- Utilizand criteriile descrise la clasd, scrie ru1 eseu care si
evalueze critic

Sumar de idei

'

in sens Iarg,itemii reprezintd un enunt, urmat de o cerintd, dar

completat de tipul de rdspuns agteptat din partea elevului. pe

scurt:

item = intrebare + rispuns a$teptat

'

Clasificarea itemilor se poate rearizain funcfie de mai multe cri-

terii. Dintre acestea doui sunt mai importante: obiectivitatea

in notare 9i tipul de rdspuns asteptat.

rrEMrLoR

83

itemilor in functie de obiectivitatea notdrii:

Itemi obiectiai
- Itemi cu alegere duald
- Itemi cu alegere multipli
- Itemi de tip pereche
Itemi semiobiectiai
- Itemi cu rispuns scurt
- lntrebiri structurate
Itemi subiectiai
- Itemi de tip rezolvare de probleme
- Itemi de tip eseu structurat
- Itemi de tip eseu nestructurat
Clasificarea itemilor in funclie de tipul de rdspuns agteptat:
- itemii pentru care rlspunsul este selectat sau marcat dintr-o listd de opliuni
- itemii aI cdrui rdspuns trebuie elaborat