Sunteți pe pagina 1din 2

Ciclul Chiritelor

Potrivit obiectivelor antifeudale si ideilor de innoire ce insufleteau tineretul cu


vederi liberale, creatorul de teatru nu putea sa plece decat de la realitatiile epocii. Teatrul
trebuia sa devina o tribuna sociala. ,,Am
intrat in lupta-afirma Alecsandri. ,,Si
fiindca inca la noi nu posedam nici
libertatatea tribunei, nici arma zilnica a
jurnalismului, am proiectat sa-mi fac din
teatru un organ spre biciuirea naravurilor
rele si a ridicolelor societatii noastre. Cu
aceeasi optica, scriitorul militant remarca
altadata marea valoare educativa a
scenei: ,,Jurnalele nu se citesc, dar la
teatru lumea vine si capata idei. Si asta-i
mult.
Comediile de moravuri in care
apare ambitioasa Chirita reflecta aspecte
din viata micii boierimi, hotarata sa
parvina. Imoralitatea si arivismul, gresita educatie in familie si mania imitatiei obiceiurilor
straine sunt satirizate cu verva. In comedia cu cantece si 3 acte ,,Chirita in Iasi sau
,,Doua fete si-o neneaca, Chirita infrunta troienele pentru a veni in ,,capitalie, unde
spera sa gaseasca gineri pentru fiicele ei, Aristita si Calipsita. I se pare a-i descoperi in
persoana a doi ,,cotcari, care se dau drept spatarul Pungescovici si aga Bondicescu.
Pentru consoarta lui Grigori Birzoi ot Birzoieni nu e ambitie mai mare decat de a
patrunde in randurile protipendadei. Inculta, lipsita de masura, Chirita se straduieste sa
imite moravurile lumii ,,subtiri, vorbind cu infatuare de ,,balmasch, de ,,pansioane, de
teatru.
Tiganca
Ioana,
insotitoarea
mosieritei,
e
coplesita de prefacerile din viata
stapanei: ,,Vai de mine! ce
pacate pe capul meu da cand am
venit in Iesul ista!...Ba imbraca
pe
cucuoana...ba
gateste
duducile...ba calca rochii de
bal,ba arde nucusora de
sprancene. Ma mir cum nu s-a
saturat de zbantuit!...Ieri a fost la
fteatru, si-n asta-seara merg la
bal, la Afinoaia...
Cu ocazia balului sunt oglindite in trasaturi sugestive preocuparile boierimii:
taifasuri nesfarsite, partide de stos, intrigi. Directorul agiei (politiei), serdarul Cuculet,

joaca carti pe banii statului cu escrocii Pungescovici si Bondici ,,care disbracasera lumea
cu tesmecheriile lor. In asteptarea petitorilor, Chirita isi sulemeneste ,,copilele, dupa
gustul ei: ,,Veniti incoaci degraba, sa va pun putintel ros...ia asa...Dar ian sa va spun:
doar iti fi morocanoase ca mai daunazi...Catati sa mai zambiti...sa mai faceti
cochetarismosuri ca la Ies, ca asa se merita fetele. Mbitia Chiritei de a gasi gineri cu
ranguri se spulbera o data cu venirea lui Grigori Birzoi,spirit practic, hotarat sa-si marite
fetele cu boiernasii de tara vecini, Brustur
si Cociurla.
In ,,Chirita in provincie, ,,comedie
cu cintice, in 2 acte, aceeasi protagonista
planuieste sa introduca ,,in provintie
obiceiurile din Ies, doar ne-om mai roade
putintel si noi. Chirita apare calare, ,,in
costum de armazoana, fumeaza si
pretinde sa i se prezinte ,,ravesele pe
talgere, fiindca asa-i ,,moda. Tot dupa
moda timpului ,fiului ei Gulita, ruda
apropiata cu domnul Goe al lui Caragiale,
ii aduce un preceptor francez. Ea insasi
converseaza cu ,,monsiu arla intr-un hilar jargon francez-roman. Pana aici s-ar parea
ca ridicolul nu are urmari directe pe plan social. Insa ambitioasa, Chirita il imboldeste pe
greoiul Grigori Birzoi sa puna mana pe ispravnicia de tinut. Ispravnicia inseamna
satisfacerea orgoliuluipersonal: echipaj ,,jndri la poart i-n coad...dar si avantaje
jelurite: ,,Atunci sa vezi soro, capatini de zahar...sa nu poti dovedi cu dulcetile...Chirita
stie sa-si convinga sotul asupra drepturilor lui: ,,Nu-i vezi, acu care de care are pretentii
sa intre in slujba...sub cuvint ca i-o fost frica la 48?...Helbet! daca-i pe-aceea...apoi si noi
avem temeiuri...Ada-ti aminte ce groaza-l apucase pe Birzoi...ca stinga si pin somn c-o
venit zavera. Dar nici ispravnicia nu-i ultima treapta a ambitiei. In perspectiva se
arata ,,bontonuri si tenechele, urmate de un ,,voiaj la Paris.Chirita o declara emfatic.
,,Parca vad pe pasport: baroana Chirita!...Am sa ma dau si eu de baroana, cum oi trece
granita...sa spariu nemtii.
Sub aspectul conflictului, actul al doilea e cel mai viu. Tanarul Leonas travestit in
ofiter, briscar,actrita, zadarniceste planurile Chiritei, deghizarea generand situatii comice.
Pentru schitarea cadrului Alecsandri a utilizat elemente din Moliere si din alti dramaturgi.
In spiritul comediei lui Jean dAude, Madame Angot dans son ballon a fost compusa
comedia Chirita in balon.