Documente Academic
Documente Profesional
Documente Cultură
obezitate
ascita
meteorism
sarcina
hernii/eventratii post op
hernie inghinala
hernie epigastrica
diastasisul muschilor drepti abd
lipoame
tumori
hepato/splenomegalie
cicatrici
vergeturi(sdr.Cushing)
circulatie venoasa colaterala : porto-cav/cavo-cav. Prin circulatia colaterala portocav sangele
din sistemul venos portal(cu presiune crescuta) ajunge in sistemul cav superior si inferior.
Prin circulatia colaterala cavo cava, singele ajunge din sistemul cav inferior in cel cav
superior.
Sensul circulatiei colaterale poate fi stabilit in modul urmator: folosind un deget se goleste o
vena superficiala, in timp ce cu un alt deget se impiedica umplerea venei. Se elibereaza apoi
vena urmarindu se sensul umplerii acesteia. In hipertensiunea portala venele dreneaza
radiar pornind de la ombilic. eruptii cutanate sau alte leziuni (petesii)
echimoze localizate in flancuri (semn GRAY TURNER) sau periombilical (semn CULLEN) in
pancreatita acuta.
Semnul Cullen
zgomote intestinale
sufluri arteriale/venoase
frecaturi
Suflurile cu origine la nivelul arterelor renale au intensitate maxima la nivelul partii superioare a
abdomenului.
Suflurile cu origine la nivelul arterelor iliace au intensitate maxima la nivelul foselor iliace.
Percutia speciala:
1.PERCUTIA FICATULUI : permite masurarea dimensiunilor verticale ale
ficatului.Se efectueaza pe linia medioclaviculara dreapta si pe linia parasternala dreapta. Percutia
se incepe de sub nivelul ombilicului (intr-o zona de timpanism) si se continua ascendent
identificandu-se limita inferioara a matitatii ficatului. Pentru a identifica limita superioara a matitatii
hepatice percutia se incepe zona de sonoritate pulmonara (pe linia medioclaviculara dr.)
continuandu-se descendent pana se percepe matitatea hepatica.
Percutia ficatului
Matitatea hepatica este marita atunci cand ficatul este marit de volum. Limita superioara a
ficatului poate fi deplasata in jos fara ca dimensiunile matitatii ficatului sa se modifice(ex: in
emfizemul pulmonar).
ATENTIE: # un revarsat pleural drept sau o condensare pulmonara dreapta,daca sunt
adiacente matitatii hepatice, pot creste in mod fals dimensiunile ficatului.
# gazul din colon poate produce o zona de timpanism in hipocondrul drept,
reducand sau mascand complet matitatea hepatica (sdr.CHILAIDITI)
# de obicei dimensiunile ficatului determinate prin percutie sunt mai mici decat
dimensiunile verticale reale ale ficatului ( determinate prin ECHO)
2.PERCUTIA SPLINEI .In conditii normale la percutie se poate observa o mica zona
de matitate intre zona de rezonanta pulmonara si zona de timpanism abdominal. Aceasta
matitate se gaseste imediat posterior fata de linia medioaxilara in sp intercostal IX stang.Axul
lung al splinei se gaseste in spatiul intercostal IX stg, varful ei fiind in spatele liniei axilare
anterioare.In cazul maririi de volum a splinei, aceasta creste in jos, anterior si medial,inlocuind
timpanismul colonului si stomacului cu o zona de matitate.
Proiectia splinei pe peretele toracic.
NU UITA : 1.Palparea ficatului va incepe din fosa iliaca dreapta,sub nivelul inferior al matitatii
hepatice. Daca vei incepe palparea prea sus in abdomen nu vei putea depista
marginea inferioara a unui ficat marit de volum.
2. Roaga pacientul sa faca un inspir fortat ceea ce va cobori marginea inferioara a
ficatului , favorizand astfel palparea acestuia.
3. Exista pacienti la care identificarea ficatului prin palpare este dificila .Astfel de
situatii se intalnesc la persoanele cu musculatura abdominala bine dezvoltata sau
la cei cu adipos foarte bine reprezentat.
In conditii obisnuite marginea anterioara a ficatului este ascutita, dreapta si moale iar suprafata
ficatului este neteda si are o consistenta ferma. Marginea anterioara a ficatului se poate palpa la 13 cm sub rebordul costal pe linia medioclaviculara si la 4-6 cm sub rebord pe linia parasternala
dreapta.
Modificari patologice mai frecvente ce pot fi intalnite la palparea ficatului:
- ficat marit de volum, suprafata neteda, consistenta
moale,margini rotunjite,sensibil la palpare , in steatoza
hepatica
- ficat marit de volum cu suprafata neregulata(micro/macro
noduli) , consistenta crescuta, nedureros, in cirozele
hepatice
- ficat marit de volum, dureros,suprafata neregulata datorita
nodulilor tumorali , consistenta crescuta,in tumorile
hepatice
- ficat marit moderat de volum , sensibil la palpare,
suprafata neteda in hepatita acuta
SEMNUL VALULUI pune in evidenta prezenta lichidului de ascita.Roaga un coleg sa si plaseze
marginea cubitala a ambelor maini pe linia mediana a abdomenului,apasand ferm.Aceasta presiune
va impiedica transmiterea unei unde prin tesutul adipos abdominal. Loveste brusc un flanc al
pacientului in timp ce plasezi cealalta mana in flancul opus. Aici vei simti un impuls transmis
prin masa de lichid de ascita.
ATENTIE : semnul valului devine pozitiv numai in conditiile existentei
unei cantitati mari de lichid de ascita. Uneori el este pozitiv si
la persoane fara ascita.
Semnul valului
NU UITA : 1. In conditii normale polul inferior al splinei este palpabil numai la foarte putine
persoane. Palparea polului inferior al splinei indica cel mai adesea existenta unei
splenomegalii.
2. In conditiile existentei unei formatiuni palpabile in hipocondrul drept elementele
care permit afirmarea existentei unei splenomegalii sunt reprezentate de
existenta unei incizuri pe marginea mediala a acesteia si de imposibilitatea de a
introduce degetele intre formatiune si rebordul costal(dg.diferential cu
nefromegalia stg - vezi si tabelul 1).
TABEL 1: ELEMENTE CE PERMIT DIFERENTIEREA INTRE SPLINA SI RINICHIUL STG LA
EXAMENUL CLINIC OBIECTIV.
RINICHI STG
1.coboara tardiv in cursul inspirului
2.poti introduce degetele deasupra
formatiunii palpabile
3.formatiunea este rotunda,globulara
SPLINA
1.coboara precoce in cursul inspirului
2.NU poti introduce degetele deasupra
formatiunii palpabile
3.Are o margine anterioara foarte
neta,cu o incizura.
4.matitate la percutie in spatiul TRAUBE
4.sonoritate la percutie
Manevra Glenard
Indiferent de procedeul folosit, roaga pacientul sa efectueze un inspir profund. Cand inspirul este
in punctul sau maximal incearca sa prinzi rinichiul intre mainile tale (daca folosesti un procedeu
bimanual). In conditii normale, la femeile slabe, uneori se poate palpa polul inferior al rinichiului
drept . Rinichiul stang se palpeaza numai rareori. Rinichiul normal are consistenta unui corp
plin,relativ elastic,avand suprafata neteda si regulata, nedureros.Daca rinichiul este palpabil atunci
incearca sa-i stabilesti dimensiunile , forma si sensibilitatea.
Un rinichi este palpabil in urmatoarele situatii : - conditii normale (rareori)
- ptoza renala
- nefromagalie unilaterala neo renal
- chist solitar renal
- hipertrofie compensatorie
- flegmon perinefretic
PALPAREA PANCREASULUI
Se poate face prin doua metode:
1.Metoda GROTT pacientul se afla plasat in decubit dorsal. Plaseaza in regiunea lombara a
pacientului un prosop rasucit (avand o grosime de 10 12 cm) sau roaga pacientul sa-si plaseze
pumnii in regiunea respectiva.
Se realizeaza astfel o hiperextensie a coloanei lombare care apropie peretele abdominal posterior
de cel anterior,facilitand astfel palparea. Palparea pancreasului se face in regiunea periombilicala.
2.Metoda GUY- MALLET pacientul se afla plasat in decubit lateral drept cu coapsele flectate pe
abdomen.
Plaseaza mana dreapta sub rebordul costal stang. Se pot detecta eventualele formatiuni corporeocaudale pancreatice.
PALPAREA PUNCTELOR URETERALE
1. Punctul ureteral superior la intersectia marginii externe a muschilor drepti cu linia
transpilorica(linia orizontala dusa prin mijlocul distantei dintre simfiza pubiana si furculita
sternala. Proiectia posterioara a punctelor ureterale superioare se gaseste in unghiul
costovertebral ; Aceste puncte corespund bazinetului.
2.Punctele ureterale mijlocii - sunt localizate anterior,la intersectia verticalelor ridicate prin
punctele McBurney cu o orizontala dusa prin ombilic,corespund ureterelor. Dupa alti autori ele
se gasesc la intersectia liniei ce uneste spinele iliace anterosuperioare cu marginea muschilor
drepti abdominali(vezi figura de mai sus)
3.Punctele ureterale inferioare - se palpeaza prin tuseu vaginal/rectal;corespund jonctiunii
vezico-ureterale.
MANEVRA GIORDANO
Plaseaza palma in unghiul costovertebral(unghiul dintre coasta XII si coloana vertebrala) si loveste
apoi dosul palmei cu marginea ulnara a pumnului.daca manevra provoaca durere aceasta se poate
datora infectiei renale dar si unor cauze musculo scheletice(hernie de disc).
MANEVRA MURPHY
Se efectueaza in conditiile in care pacientul acuza dureri in hipocondrul drept.Pacientul trebuie
plasat in decubit dorsal. Plaseaza mana dreapta pe abdomenul pacientului astfel incat varful
degetelor sa se afle la intersectia rebordului costal cu linia medioclaviculara (daca pacientul are
hepatomegalie , plaseaza mana mai jos,sub marginea ficatului , dar tot pe linia medioclaviculara).
Roaga pacientul sa faca un inspir profund si concomitent apasa mana ta spre posterior si in sus. In
conditiile existentei unor procese patologice la nivelul colecistului(ex: colecistita ac/cr) pacientul se
opreste din inspir datorita durerii .
Manevra Murphy