1.

NEOMODERNISMUL-NICHITA STANESCU
a) Caracterul de arta poetica neomodernista:tema creatiei combinata cu tema
iubirii;cunoasterea realizata prin afectivitate,prin hiperbolizarea sensibilitatii si
dimensiunii sentimentale a omului.
b)Reconectarea la lirica modernista interbelica prin folosirea unor clisee verbale
din poezia inaintasilor in contexte inedite,oferind o viziune comuna in creatia
literara.
2.MODERNISMUL-ION BARBU
a) Poezia este o arta poetica moderna,care aduce in prim-plan noua viziune a
scriitorului asupra poeziei;poezia barbiana devine si o lirica intelectualizata,o
poezie capabila a reflecta doar frumusetea spiritului uman.
b)Limbajul ermetizat-sensurile poetice sunt incifrate de o metafora,dezvaluirea
mesajului poetic,devine identificabila cu o initiere in tainele ascunse ale poeziei.
3.MODERNISMUL-TUDOR ARGHEZI
a) Caracterul de arta poetica-tema creatiei/cunoasterii in criza,motivul scrisului ca
mestesug,imposibilitatea accesului la inspiratia divina,decaderea functiei
transfiguratoare a poeziei.
b) Impunerea esteticii uratului si a viziunii despre lume
complementare:transcendenta goala,dezintegrarea universului,poetica
golului,materializarea spiritualului.
4.BASMUL CULT-ION CREANGA
a) Lupta dintre bine si rau,in care binelle este invingator.
b) Eroul trece printr-o serie de probe pentru dobandirea anumitor virtuti.
c) Probele,cifrele,obiectele si motivele literare.
d) Formulele specifice basmului-incipit-mediana-finala
5.ROMANUL POSTBELIC/REALIST-MARIN PREDA
a) Romanul traditional prin tematica rurala,viziunea traditionalista se reflecta prin
simetria dintre incipit si final,prin tema timpului rabdator cu oamenii,dar in al
doilea volum acesta nu mai avea rabdare.
b) Romanul realist prin intentia mimetica de a zugravi mediul rural din Campia
Dunarii cu cativa ani inaintea inceperii celui de-al Doilea Razboi Mondial,dar si
prin directia modernista cu stilul indirect liber care ambiguizeaza vocea autoriala.
6.MODERNISMUL-LUCIAN BLAGA

a) Caracterul de arta poetica modernista-prin temele cunoasterii si creatiei si prin

motivele specifice(lumina,misterul,luna,intunericul),dar si prin apelul la eul
extatic,expresionist.
b) Utilizarea metaforei revelatorii in defavoarea celei plasticizante;adevarate
strafulgerari ale misterului,metafore care au rorlul de a potenta misterele.
7.ROMANTISMUL-MIHAI EMINESCU
a) Personajul exceptional/geniul/inadaptatul-LUCEAFARUL este un personaj de
tip romantic,exceptional datorita naturii sale duale:angelic/demonic.
b) Antiteza ca procedeu artistic preferat de romatici:celest/teluric;om
comun/geniu;iubita ideala/iubita decazuta.
8.NUVELA ISTORICA-COSTACHE NEGRUZZI
a) Prezenta personajului exceptional care actioneaza in momente iesite din
comun.
b) Antiteza in caracterizarea personajelor(ALEXANDRU SI SOTIA )
c) Scenele de factura romantica(omorarea celor 47 de boieri si construirea
piramidei din capetele acestora in functie de rang si otravirea domnitorului)
9.ROMANUL SUBIECTIV-CAMIL PETRESCU
a) Romanul modern de tip subiectiv cu estetica imprumutata de la Marcel
Proust,cu anumite schimbari specific romanului romanesc.
b) Sincronizarea literaturii cu filosofia si psihologia epocii.
c) Autenticitatea-realizata trecuta prin propria constiinta
d) Substantialitatea data de subiectivate-naratiune la persoana I
e) Relativismul-inmultirea perspectivelor in jurul aceluiasi obiect.
f) Anticalofilismul
g) Romancier prin excelenta aducand in prim plan intelectualul lucid.
10.COMEDIA-I.L.CARAGIALE
a) Personajele literare sunt fiinte mediocre,intruchipand defectele moralece
starnesc rasul.Ele sunt o expresie a contrastului dintre aparenta si esenta.
b) Finalul este unul specific comediei care are menirea de a starni rasul.
11.SIMBOLISMUL-GEORGE BACOVIA
a) Simbolul si laitmotivul,,plumb'',metal greu care are rolul de a accentua
apasarea existentiala,platitudinea si monotonia vietii.
b) Muzicalitatea versurilor stridenta,sumbra,dizarmonica,imaginile auditive si rima

reliefeaza captivitatea.
12.ROMANUL TRADITIONAL-MIHAIL SADOVEANU
a) Tematica rurala care este evidentiata prin simetria dintre incipit si final.
b) Perspectiva obiectiva cu o analiza aparte a zbuciumului launtric al personajului
principal.
13.TRADITIONALISMUL-VASILE VOICULESCU
a) Cultivarea traditiei,eticului si socialului.
b) Problematica pe care si-o arata poetul pentru mediu,dorindu-se a se renunta
la mediul citadin punandu-se accentul pe rural.
14.DRAMA-MARIN SORESCU
a) Conditia inadaptatului in mediu,insa care nu depaseste setea de absolut
recurgand la evadare prin renuntare la viata.
b) Accentuarea conflictului interior si analiza in mod degradant al acestuia.
15.ROMANUL OBIECTIV-LIVIU REBREANU
a) Formula realista-inceperea romanului prin ilustrarea vietii taranesti din Ardeal
in primele decenii ale secolului al-XX-lea.
b) Obiectivarea romanului romanesc prin naratiune la persoana a III-a.
c) Tehnicile compozitionale sunt moderne:doua planuri care se intrepatrund (pe
de o parte destinul lui Ion,iar pe de alta parte viata satului ardelenesc)
d) Tehnica romanului este circulara,deoarece incepe cu descrierea satului Pripas
si se incheie cu descrierea drumului care iese din satul Pripas
e) Tehnica contrapunctului (cele doua nunti care au loc in paralel)
16.ROMANUL BALZACIAN-GEORGE CALINESCU
a) Tema paternitatii este nucleul epic al romanului
b) Relatiile interfamiliale sunt conflictuale si degradante.
c) Tipologia personajelor.
d)Tehnica detaliului
17.NUVELA PSIHOLOGICA -IOAN SLAVICI
a) Tema predominanta este urmarirea analizei psihologice in mod succint al
personajului principal pana la degradare si autodistrugere.
b) Accentul cade pe caracterizarea personajului,evidentiindu-se atat conflictul
interior cat si exterior.

Rolurile stilistice alte modurilor / timpurilor verbale

INDICATIVUL
imprim un caracter obiectiv aciunilor, strilor pe care le exprim;
intr n opoziie cu conjunctivul, fcndu-se astfel distincia dintre real i ireal,
dintre cert i posibil.
IMPERATIVUL
comunicare direct;
exprim dorina sau voina emitorului de a determina o aciune ori de a o
mpiedica;
exprim atitudini i triri subiective printr-un dublu sistem de semnale verbale i
paraverbale;
marc textual a stilului indirect - rol de teatralizare, de dinamizare a discursului
personajelor;
alturi de substantive sau adjective n vocativ reprezint un indice al oralitii
stilului;
prezena lui n textul liric semnaleaz discursul dialogic sau monologul adresat
care poate lua forma invocaiei retorice.
CONJUNCTIVUL
exprim o aciune posibil, realizabil, probabil;
arat atitudinea emitorului fa de aciunea, starea, trirea enunat:
incertitudine, ezitare, aproximaie, dorin, protest, indignare;
substituie imperativul rol de accentuare a subiectivitii;
n textul liric, reprezint deseori marca textual a unui plan al imaginarului avnd
rolul de a semnaliza trecerea de la dimensiunea real la cea ideal.
CONDIIONAL OPTATIVUL
la timpul perfect aciunea este ireal;
nlocuiete conjunctivul n enunuri interogative sau exclamative;
valoarea expresiv este aceea de a acenta tonalitatea subiectiv uimirea,
indignarea;
n textul liric exprim o situaie ipotetic, o experien liric imaginat.
INFINITIVUL
infinitivul perfect ndeplinete funcia stilistic de marc a narativitii prin
instituirea unei succesiuni temporale.

GERUNZIUL
dinamizare;
aciunea e n desfurare;
creeaz imagini dinamice;
reliefeaz percepia subiectiv ( aciune ipotetic, probabil, incert, presupus,
bnuit, dorit: i poate i acum a mai fi trind dac n-a fi murit).
PARTICIPIUL
comportament dublu : adjectival i verbal ( funcii stilistice celor dou clase
morfologice);
verbal inversiuni topice;
adjectival epitet, metafor.
SUPINUL
exprim aciunea, procesul sau starea vzute cu potenialitate;
poate deveni epitet al verbului sau al substantivului ori capat valoare metaforic;
cu valoare de imperativ ofer enunului un ton impersonal devenind un indice
textual al stilului oficial (De trimis...! De nmnat directorului!)
Valori stilistice ale timpurilor verbale
PREZENTUL
presupune o aciune continu, fr perspectiva ncheierii;
traseaz axa temporal a desfurrii aciunii pn la infinit;
imprim un ritm vioi aciunii i o dinamizeaz;
d impresia c aciunea se desfoar sub ochii receptorului, crend impresia de
autenticitate i exactitate;
are puterea de a renvia faptele trite de narator;
prezentul liric exprim intensitatea tririi ntr-o durat concentrat, valorizeaz
clipa prezentului, n contrast cu trecutul sau cu viitorul;
IMPERFECTUL
timpul propriu literaturii de amintiri, al aceluia care nfiseaz o succesiune de
evenimente ale trecutului;
arat o aciune neterminat n trecut, simultaneitatea, permanena;
exprim durata aciunii, a trecerii timpului, a insistenei;
este un timp al narativitii subiective, evocatoare;
poate deschide o perspectiv dinspre trecut spre viitor;

prelungete durata aciunii pe axa temporal la infinit;

imperfectul narativ/ evocativ timpul naraiunii este prelungit spre timpul
istorisirii; instituie o perspectiv subiectiv;
imperfectul descriptiv confer descrierii un caracter dinamic n opoziie cu
decupajul static determinat de utilizarea prezentului;
PERFECTUL SIMPLU
NARATIV :
- situeaz evenimentul ntr-un trecut recent;
- arat caracterul punctual al aciunii;
- reliefeaz derularea rapid a evenimentelor ori valoarea momentan a unei
stri;
- situarea n finalul textului n care predomin alt timp(impf. sau prez.) produce o
schimbare de ritm narativ avnd rolul de accelerare brusc a relatrii;
- este un timp specific scrierilor istorice;
- sensibilizeaz desfurarea, succesiunea aciunilor;
DESCRIPTIV :
- presupune o deviere expresiv de la caracterul prin excelen narativ al aciunii;
- ofer vivacitate imaginilor.
PERFECTUL COMPUS
nscrie evenimentele narate ntr-o durat trecut;
poate avea rol de evocare, marcat de indicii subiectivitii;
delimiteaz planul naratorului de planul personajelor;
folosit n finalul textului n contrast cu alte timpuri poate avea rol rezumativ;
poate da impresia c apropie aciunea de momentul vorbirii, ceea ce mrete
emoia;
creeaz impresia unei afectiviti mai puternice, mai pronunate;
prin nlnuirea verbelor la pf. compus se creeaz iluzia unei derulri
cinematografice, rapide, dinamice, fr oprire;
evideniaz alternarea planurilor real cu cel al dorinei; se creeaz impresia unui
joc al destinului.
VIITORUL
formele culte, literare sugereaz sigurana sau o condiionare a inteniei;
este timpul perspectivei;

lrgete orizontul n plan spaial i temporal;

sunt expresive ndeosebi formele populare, familiare care sugereaz oralitatea;
arat durata ideal, a creaiei, a artei;
artistic, aceste verbe ncheie o experien de cunoatere, cea a timpului trit, iar
cu ele se ncepe o nou aventur cognitiv, aceea a unui timp al ficiunii artistice.

Un canal este instrumentul material prin care mesajul este

transmis de E spre R n cadrul unei situaii de comunicare: vocea
uman, undele radio, un microfon, o pagin scris, etc
Sensul denotativ al unui cuvnt este sensul propriu al cuvintelor.
Sensul conotativ al unui cuvnt este sensul figurat, poetic,
polisemantic, al cuvintelor.
Emitorul unui text liric se numete eul liric.
Emitorul unui text narativ se numete narator
ntr-un text dramatic, prezena vocii auctoriale se face prin
didascalii, indicaii scenice.
Sensul termenului diegez este de aciune.
Naratorul intradiegetic este naratorul care se integreaz aciunii,
este personaj al operei literare. Naratorul extradiegetic este
naratorul care nu a luat parte la aciune i privete universul creat
de la distan i obiectiv.
Perspectiva narativ este modul n care naratorul se raporteaz la
aciune i la personajele acesteia. Perspectiva narativ subiectiv
prezint doar punctul de vedere personal, ceea ce tie naratorul
nsui, participant sau nu la aciune.
Perspectiva narativ obiectiv prezint un punct de vedere detaat,
neimplicat, distant, fa de aciunea narat i de personajele
implicate n aciune
Subiectul operei este nlnuirea cronologic a aciunilor narate ntro oper epic sau dramatic. Comentariul operei este prezentarea
personal a opiniilor unui cititor (critic) referitoare la structura
compoziional a operei, la structura operei i a personajelor, la

semnificaiile temei i ale motivelor literare, la valoarea artistic a

operei i a stilului artistic.