www.cartiaz.

ro Carti si articole online gratuite de la A la Z

ORTOPEDIE
1)SEMNELE PATOGNOMONICE ALE UNEI FRACTURI
Semne de certitudine
-mobilitate anormala dureroasa
-prezenta crepitatiei osoase
-intreruperea continuitatii osoase
-intransmisibilitatea miscarilor-imprimarea unei miscari segmentului distal de fractura nu e transmis la segm proximal de fractura
datorita intreruperii parghiei osoase.
Semne de probabilitate
-tumefactia zonei insotita de deformarea regiunii,ulterior echimoza la nivelul fracturii
-durere in punct fix insotit de impotenta functionala totala,accidentatul neputand ridica membrul de pe planul patului.
-pozitie vicioasa prin deplasarea fragmentelor precum si prin scurtarea segmentului respective
-membrul afectat e tinut in rotatie externa si adductie si e mai scurt decat cel sanatos
Diagnosticul de fractura se pune pe seama a doua categorii de semne:
Semnele de probabilitate care, daca exista, ridica suspiciunea unei fracturi sunt:
1. Durerea spontana, localizata intr-un punct fix, care creste in intensitate la palparea zonei sau la incercarea de a misca membrul
presupus fracturat.
2. Impotenta functionala, care se manifesta prin incapacitatea de a efectua miscari cu membrul traumatizat.
3. Deformarea regiunii respective, care apare din cauza proeminentei sub piele a capetelor osoase fracturate.
4. Scurtarea membrului fracturat in urma deplasarii in sus a capatului inferior al fracturii ca urmare a contracturii musculare
reflexe.
5. Echimozele coloratia violacee a pielii contuzionate de deasupra focarului de fractura, ca urmare a leziunii concomitente si a
unor vase de sange.
6. Tumefierea regiunii si cresterea temperaturii locale.
Pentru clarificarea diagnosticului, aceste semne descrise mai sus cer cautarea asa-numitelor semne de certitudine.
Semnele de certitudine, daca este identificat macar unul dintre ele, pun diagnosticul sigur de fractura. Ele sunt urmatoarele:
1. Mobilitatea anormala in focarul de fractura evidentiata atunci cand, la incercarea de palpare, osul se misca in zona respectiva.
2. Netransmiterea miscarii cand se incearca ridicarea membrului presupus fracturat de capatul sau proximal (de dincoace de
fractura). In acest caz, capatul proximal se ridica, dar capatul distal (de dincolo de fractura) ramane cazut.
3. Intreruperea clara a continuitatii osului - se poate determina palpand marginea osului. La un moment dat se poate sesiza
discontinuitatea si la nivelul pielii se poate remarca chiar o mica depresiune.
4. Crepitatiile osoase zgomote specifice (ca sunet, asemanatoare zgomotului produs la calcarea pe zapada inghetata) care apar
la palparea fracturii si care sunt cauzate de frecarea intre ele a capetelor fracturate.
5. Evidentierea sub piele sau chiar prin piele (in cazul fracturilor deschise) a unuia sau a celor doua capete fracturate.
6. Modificarile radiologice, care permit aprecierea clara a fracturii si a detaliilor acesteia.
In mod practic, cautarea tuturor semnelor de certitudine este dureroasa si uneori chiar periculoasa. In prezenta unor semne de
probabilitate, este necesara efectuarea unei radiografii care va infirma sau va confirma fractura.
2)DEFINITIA POLITRAUMATISMULUI
-stare acuta severa,rezultata in urma unui impact voluntar sau involuntar,mecanic,termic sau chimic,din care rezulta leziuni ale mai
multor regiuni ale corpului,dintre care cel putin una sau o combinatie a acestora pune viata in pericol(are impact vital).
Lezarea traumatica concomitenta a doua aparate sau sisteme cu :

tulburari functionale grave

risc vital - datorat cel putin unei leziuni

este o afectiune traumatic in care leziunile periferice fracture, plagi, arsuri- sunt asociate cu leziuni visceral ce pot
determina tulburari ale functiilor vitale.
3) DIN CE CONSTA ACORDAREA PRIMULUI AJUTOR LA LOCUL ACCIDENTULUI?
Primul ajutor reprezint o intervenie rapid i calificat, n caz de accident, cu scopul de a nltura cauza, a ameliora suferina i a
preveni complicaiile.

www.cartiaz.ro Carti si articole online gratuite de la A la Z

n cadrul primului ajutor se iau msuri n primele minute la locul accidentului, pentru combaterea efectelor unei agresiuni, efecte
care se pot agrava n timp, de multe ori punnd n pericol viaa individului.
Exist dou tipuri de msuri de prim ajutor:
a) msuri generale: acestea pot fi folosite n mai multe tipuri de traumatisme;
b) msuri specifice: aceastea sunt caracteristice unei leziuni (exemplu: imobilizarea provizorie este o metod specific pentru
fracturi i general pentru luxaii).
Acordarea primului ajutor presupune:
- asigurarea unei respiraii eficiente;
- meninerea funciei cardiace- verificare puls, TA;
- oprirea hemoragiei;
- instalarea unei perfuzii;
- limitarea ptrunderii unor substane toxice n organism;
- imobilizarea fracturilor;
- reducerea luxaiilor;
- poziionarea corect a accidentatului (este foarte important ca msur de prim ajutor i pe parcursul timpul transportului).
4) RISCURILE CONFECTIONARII INCORECTE ALE UNEI IMOBILIZARI GIPSATE
- In cazul unui aparat gipsat prea strins exista riscul producerii unei ischiemii si necroze pe segmental respective
- afectarea unei terminatii nervoase greu de recuperate
- in caz de nerespectare a axului segmentului imobilizat se produc calusuri vicioase, pseudoartroze
- miscareain focar a unui fragmentrupt si devenit taios poate produce: sectionare de nervi si vase, sfasierea musculaturii din jur,
perforarea si tarnsformarea unei fracture inchise intr-una deschisa
5) IN CE SITUATIE NU SE INCEARCA REDUCEREA MANUALA A FRACTURILOR?
cand exista particularitati locale ( ex anatomice )pe segmentul de membru/ in cazul asocierii fracturilor cu tarumatisme grave
6) CAND ESTE RECOMANDATA EXTENSIA CONTINUA LA PAT?
In fracturile cu deplasarea fragmentelor, cand tratamentul chirurgical este contraindicat, se recurge la tratamentul conservator.
In acest scop, pentru reducerea deplasarilor, se instaleaza o tractiune continua (extensie continua).
Extensia se aplica fie cu benzi de leucoplast, fie cu o brosa Kirschier in unele fracturi pe care se insera mase mari musculare care
trag segmentele osoase in diferite directii- in cazul fracturilor membrelor
In momentul cand cu ajutarul controlului radiologic s-a constatat reducerea si asezarea in axul normal al fracturii, ceea ce are loc
intre 10-15 si 30 zile, se aplica un aparat, pana la consolidarea focarului.
7) CARE ESTE SEMNUL PATOGNOMONIC CARACTERISTIC AL UNEI PSEUDOARTROZE
Pseudoartroza, poate sa fie intalnita ca urmare a unui tratament ortopedic incorect, fie o recuperare incompleta cu interpozitie de
parti moi (musculane), fie o imobilizare insuficienta care permite miscari ale fragmentelor fracturate. Producerea unei diastaze
interfragmentare, printr-o tractiune excesiva, ca si manevrele repetate de reducere reluate la anumite intervale, sunt daunatoare,
impiedicand formarea calusului osos, fragmentele osoase clasificandu-se independent.
-in pseudoartroza,calusul osos nu se formeaza sau se formeaza defectuos,ceea ce creeaza o psudoarticulatie intre cele 2 fragmente
osoase fracturate,care sunt mai mult sau mai putin mobile unul fata de celalalt.
-la locul fracturii-mobilitate nedureroasa
8)SEMNELE LUXATIEI SCAPULO-HUMERALE
Deformare caracteristica la inspectie

capul humeral deplasat anterior

proeminenta acromionului (semnul epoletului)

glena goala
bratul in abductie si retroductie
Durerea si impotenta functionala sunt semne comune tuturor formelor de luxatie scapulo-humerala recenta. in cazul cel mai
frecvent al luxatiei antero-interne bolnavul se prezinta cu antebratul flectat, sustinut cu mana si antebratul de partea sanatoasa si
cu impotenta functionala aproape totala. La inspectie se constata umarul cu aspect in epolet\", relieful deltoidului fiind coborat
brusc prin lipsa capului in cavitatea glenoida si reliefarea lui sub muschiul pectoral in fosa subclaviculara. Bratul apare scurtat si

www.cartiaz.ro Carti si articole online gratuite de la A la Z

rotat extern, cu cotul in pozitie de abductie. Axa normala a bratului care trece prin articulatia acromio-claviculara este deviata
mult inauntru.
La incercarea de a apropia bratul de corp, acesta revine in abductie (semnul adductiei elastice al lui Berger). La palpare se
constata lipsa capului in cavitatea glenoida si palparea lui in axila sau anterior sub ul muscular umand miscarile de rotatie ale
bratului.
In luxatia posterioara durerile sunt accentuate, dar semnele clinice sunt sterse si forma umarului pare uneori nemodificata, luxatia
reusind sa ramana uneori neobservata. Doua sunt semnele principale in aceasta varietate; ireductibilitatea rotatiei interne si
palparea capului sub unghiul acromionului. Examenul radiografie, obligatoriu in toate cazurile inainte ae a tenta reducerea, ne va
preciza atat varietatea clinica, cat si leziunile osoase asociate, in afara de radiografia de fata, poate fi necesara o radiografie de
profil, in special pentru precizarea formelor posterioare.In toate cazurile examenul clinic se va incheia si cu un examen neurologic
si al circulatiei si orice tulburare va fi adusa la cunostinta bolnavului inainte de reducere.
9)CAUZELE DECESULUI IN FRACTURI DE PELVIS
-mortalitate 6-19%
-30% datorate caderilor
-65% datorate hemoragiilor .
Hemoragia interna este grava producand soc hemoragie. Ea se produce prin focarul de fractura cel mai frecnt si doar 2% dintre
cazurile de hemoragie, cauza este ruptura vasculara. Dintre cei care mor prin traumatisme ale pelvisului, 4% au drept cauza
hemoragia.-la cei ce dezvolta hipotensiune arteriala,mortalitatea este de 40-50% Hemoragia poate fi intraperitoneala, fie prin rupturi
de vase mezenterice sau patrunderea hemato-mului extraperitoneal prin peritoneul peretelui abdominal posterior in cavitatea
abdominala. Hemoragia retroperitoneala masiva poate fi simtita ca o masa discretat la palpare.
Alte cauze hemoragie masiva
-fracturi osoase pelviene
-leziuni vasculare
-leziuni urologice
-rupturi sau perforatii vaginale sau intestinale. Fragmentele de pelvis pot intepa rectul sau intestinul subtire cand apar
semne de abdomen acut, cu rigiditate peritoneala, ileus paralitic si care necesita interntia chirurgicala abdominala.
-leziuni neurologice
10) INDICATII TERAPEUTICE LA O FRACTURA DE COL FEMURAL LA UN PACIENT DE VARSTA MEDIE (40
ani)
La persoanele tinere se recomanda interventia chirurgicala reducerea pe amsa ortopedica in vederea osteosintezei (asociata cu
grefare osoasa), care are rolul de a mentine fragmentele osoase cap la cap
-osteosinteza cu 3 suruburi: se pot introduce 3 suruburi ghidate de brose K
- osteosinteza DHS- surub placa cu compresiune dinamica
Dupa o perioada de imobilizare , bolnavul poate sa mearga ceea ce ii ofera mari posibilitati de recuperare.
11)SIMPTOME GENERALE SI LOCALE ALE OSTEOMIELITEI ACUTE
Osteomielita acuta consta in infectia acuta he-matogena a osului, frecvent consecinta unei septicemii stafilococice
La debut:
- bacteriemie manifestat sindromul infectioscu: febra 39-40 *C,frison datorita bacteriemiei ceeace impune recoltarea de
hemoculturi, cefalee,stare generala alterata,
- dureri vii,localizate,pulsatile;
- la examenul clinic-local durere la palpare, congestive, edem
In faza de bacterinemie hemoculturi, uroculturi pozitive
Biologie
- VSH crescut
- Prot. C reactiva crescuta
- Orosomucoide ++(alfa 1 globulina)
- Polinucleare
Hemoculturi repetate + cu antibiograma
Osteomielita acuta hematogena
-in faza de abces sub-periostic: febra oscilanta,astenie, paloare, dureri.
-semne locale-edem,inflamatie(roseate,caldura locala),fluctuatie(abces)
-in faza de abces sub-periostal echografia arata: abcesul, decolarea periostului , edemul partilor moi

www.cartiaz.ro Carti si articole online gratuite de la A la Z

- in faza de debut la copil putem intalni o stare septicemica cu alterarea starii generale, febra inalta (40), frisoane, transpiratii si
tahicardie. Simptomatologia locala consta in durere e cu impotenta functionala totala. Local semnele inflamatorii sunt reduse. De
notat atitudinile antalgice ale membrelor si lipsa semnelor de limfangita si de adenopatie sate-lita. Durerea este prezenta la palpare
la nivel metafizar.
Examenul general complet are menirea de a cauta poarta de intrare infectioasa (focar cutanat, din sfera ORL sau stomatologica), de
a cauta o alta localizare intr-o posibila afectare plurifocala si de a aprecia gratatea rasunetului sindromului in-fectios asupra
intregului organism.
- in perioada de stare simptomatologia generala se accentueaza si pot apare local abcese de parti moi si fistule.
12) DEOSEBIRILE MACRO SI MICROSCOPICE DINTRE OSUL COPILULUI SI OSUL OMULUI MATUR
Osul copilului-are periost mai gros = adult - mai subtire La copil, acest periost gros, bine vascularizat i foarte rezistent, nu se
regsesc la adult. Prin bogata sa vascularizaie, periostul favorizeaz consolidarea rapid a fracturii n cazul copilului. Oricum, prin
rezistena i grosimea sa, periostul determin apariia unor fracturi particulare la copil: fragmentele osoase sunt meninute cap la cap
de acest nveli gros. Acest periost tine strans osul copilului, asa ca de multe ori, cand osul s-a rupt, periostul, acel ambalaj osos la
copil, tine marginile fracturate in aliniere si repararea osoasa se face mai lesne si fara deplasari.
.Examenul microscopic al periostului arat c aceast membran este format la adult din doua straturi,unul extern sau
superficial,numit periostul fibros,i altul intern sau profund,care vine in raport cu masa osoas,numit periostul osteogen. La adult
periostul osteogen se afl n stare de repaos.In caz de fractur ns,el i recapat capacitatea de a da natere esutului osos.
-este mai elastic = os mai rigid ea mai important caracteristic a oaselor copilului este elasticitatea, conferit de cantitatea
mare de esut conjunctiv (colagen). Cu ct copilul este mai mic, cu att are mai mult esut conjunctiv i, implicit, oase mai elastice.
Elasticitatea sporita a osului de copil este data si de cartilajele de crestere. Cartilajele copilului, care sunt foarte groase i asigur
creterea oaselor lungi, funcioneaz ca nite arcuri, eliminnd din intensitatea ocului. n cazul multor btrni cartilajele nu mai
exist, sunt distruse de artroz, fiind i din aceast cauz predispui la fracturi.
este mai porotic - mai fragil = os dur
-vindecare mai rapida calus se formeaza rapid = vindecare mai grea la adultcalusul se form mai incet Procesele metabolice ale
copilului sunt mult mai intense dect n cazul adultului, ceea ce favorizeaz formarea rapid a calusului (procesul de osificare). Cu
ct copilul este mai mic, cu att fractura se consolideaz mai rapid.
endostul are functie osteogenetica = este inactive
13)COMPLICATIILE OSTEOSINTEZEI CENTROMEDULARE
-cauze generale metabolice,pulmonare,cardiovasculare,digestive,renale,boala tromboembolica,escare de decubit
-cauze tardive pseudartroza,necroza aseptica de cap femural,coxartroza posttraumatica.
- deteriorarea montajului
- pseudartroza
- migrare
- necroza aseptica
-

Deteriorare montaj, migrare

pseudoartroza
calusul vicios
in fracturile diafizare ale antebratului la copil
sdr. Volkmann
necroza aseptica
luxatia protezei
infectie profunda- sepsis
cotiloidita
complicatii artroplastie
calcifieri heterotrope cu reducerea mobilitatii

14) PRINCIPIILE IMOBILIZARII PROVIZORII SAU PE TERMEN LUNG CU AJUTORUL FESELOR MOI
- asigurarea functiilor vitale- ex. nu se face imobilizarea fracturilor de umar sau de clavicula daca este asociat si un traumatism
toracic grav
- se va cauta obtinerea unei axari relative a segmentului de imobilizat prin tractiunea atraumatica si progresiva in ax in momentul
aplicarii imobilizarii
- pentru a avea siguranta ca fractura nu se deplaseaza nici lateral nici in jurul axului longitudinal, imobilizarea trebuie sa prinda
obligatoriu aarticulatiile situate deasupra si dedesubtul focarului de fractura

www.cartiaz.ro Carti si articole online gratuite de la A la Z

- sa fie adaptata reliefului anatomic al regiunii accidentate
- sa nu fie compresiva pentru a nu ingreuna circulatia sanguina intr-un segment in care exista dj tulburari circulatorii
- Sa fie simpla pentru a putea fi utilizata si de personae mai putin instruite
- supravegherea permanent a extremittii imobilizate, lsnd libere degetele de la picioare sau mini, pentru a sesiza orice
modificare de culoare sau temperatur.
15) MASURI DE PREVENIRE A COMPLICATIILOR TROMBOEMBOLICE
- medicamente anticoagulante , anti trombotice heparina cu greutate molecular mica s.c sau chiar trombostop
- mobilizare precoce in pat si imediat ce este posibila miscarea pe propriile picioare
16)DIAGNOSTICUL DISPLAZIEI CONGENITALE DE SOLD LA NOU NASCUT
-dg precoce este essential pt succesul terapiei
Diagnostic clinic
1.Imediat la nastere:
Manevra Ortolani;
Manevra Barlow
Variante ale aceleiasi manevre
Luxare/reducere cu zgomot caracteristic si senzatie de resort
Dau rezultate fals negative copii normali la nastere dezvolta luxatia mai tarziu = developmental hip dysplasia
La 6-18 luni semne clinice evidente:
Reducerea abductiei
Asimetria pliurilor cutanate
Scurtare semnul Galeazzi
Pozitia inalta a marelui trohanter
Vid la palparea cotilului
La mers- semnul Trendelemburg (bascularea bazinului)
Dg paraclinic
Imediat si in primele luni de viata:
Ecografia(1983 - Graf, Austria) mai sugestiva ca radiografia
Grosimea fundului acetabular
Distanta EF-POP (n.=5mm.)
Manevra de screening
Dupa 6 luni: examen radiologic
< plafonului cotilului peste 30
< CE (Wiberg) sub 15
Constructia Ombredanne
N=nucleu infero-intern
Arcul cervico-obturator (Menard) intrerupt
In luxatiile vechi neocotil (cotil secundar)
Artrografia pentru identificarea interpozitiei de tesuturi moi in reducerile dificile
Cea mai sigura metoda clinica de diagnosticare a DDH in perioada neonatala este examinarea descrisa de Ortolani si Barlow.
Examinarea Ortolani este un test de micsorare a soldului: cand un copil cu luxatie a soldului este examinat, capul femural revine in
acetabulum prin manevra Ortolani. Aceasta constatare este cunoscuta ca un Ortolani pozitiv. Testul lui Ortolani este inceput cu
soldurile si genunchii in flexie de 90. Examinarea unui copil asezat confortabil pentru o luxatie a soldului ar necesita doar cateva
secunde din rutina examinarii. Daca soldul copilului este luxat o tractiune usoara cu abductie a soldului la 90-100 cu flexie ar
trebui sa produca un pocnet caracteristic unui Ortolani pozitiv, dupa cum luxatia e redusa si capul femural revine la loc in
acetabulum. Soldurile sunt examinate periodic. Examinatorul strange coapsele copilului cu degetul mijlociu pe marele trohanter, si
degetul mare in jurul femurului medial distal. Aceasta permite o tractiune blanda si sigura a coapsei cu abductie simultana de
impingere a soldului anterior pozitiei sale luxate pentru ca aceasta sa pocneasca in acetabulum. Aceasta examinare nu ia decat
cateva secunde si ar trebui sa faca parte din toate nasterile si examinarile ulterioare si este la fel de importanta in evaluarea
progreselor tratamentelor; aceasta e numita tip I de luxatie a soldului.
Etapa Barlow a examinarii este reversul. Cand copilul e examinat capul femural este localizat in interiorul acetabulum. Oricum daca
soldul e flexibil si coapsa este adusa intr-o pozitie de adductie capul femural care sau poate fi cu usurinta impins in posterior in
afara acetabulum, demonstreaza un sold instabil care este luxabil. Acesta este tipul II de luxatie a soldului. Cel de-al III-lea tip de

www.cartiaz.ro Carti si articole online gratuite de la A la Z

luxatie a soldului este de fapt instabil si subluxabil la testul Barlow. Capul femural este slabit in acetabulum, dar nu poate fi dislocat
complet.
Aceste examinari nu sunt fortate si copilul trebuie sa fie relaxat si linistit. Cooperarea pacientului si rabdarea examinatorului
actioneaza semnificativ asupra exactitatii examinarii. Un copil ce da din picioare, ce plange poate impiedica o examinare
satisfacatoare prin incordarea adductorilor si tendoanelor, ducand la un rezultat fals.
Cu cat copilul creste constatarile clinice ale unei luxatii de sold netratate devin mai evidente. Inconjurarea tesutului moale si cu
timpul duce la adaptarea osului la pozitia anormala a capului femural. In timp devine tot mai dificila readucerea capului femural in
acetabulum si Ortolani devine negativ. Cu alte cuvinte, capul femural devine prins in afara acetabulum. Toti muschii grupati in jurul
soldului devin mai scurti si mai contractati. Incordarea adductorilor, care e reflectata prin aabductie limitata a copsei,este tot mai
evidenta. Cum coapsa e mai scurta pielea si tesutul subcutanat se acumuleaza si incretiturile de piele suplimentara pot fi observate;
cu pacientul culcat pe spate si genunchi relaxati, genunchii nu vor fi la acelas nivel (semnul Allis, Galeazzis). Femurul poate fi cu
usurinta miscat in sus si in jos ce descrie pistonare sau telescopare.
17)MANEVRE DE CORECTIE ALE PICIORULUI STRAMB CONGENITAL LA NOU NASCUT
Tratament ortopedic
Inainte de ziua 10:
o corectie pasiva, blanda, repetata zilnic
Dupa ziua 10:
o corectie seriata cu gipsuri care se schimba la 1-2 sapt.
o Corectie in orteze
o Succesiunea:
1. adductia antepiciorului
2. varusul piciorului
3. equinul.
Pentru impiedicarea recidivelor:
o Orteze de zi/noapte
o Incaltaminte ortopedica pe comanda
o Cazuri incurabile = CHIRURGIA
18)COMPLICATIILE RECENTE SI TARDIVE ALE FRACTURII DE HUMERUS
complicatii imediate:
- leziuni vasculare (a.si vv.brahiale)
- leziuni nervoase (n.radial, mai rar n.median sau cubital)
- deschidere
- luxatii asociate
- interpozitii musculoaponevrotice
- sindrom compartimental
complicatii tardive:
- intarziere de consolidare
- pseudartroza
- consolidari vicioase;
- redori articulare
- osteite
- sindrom Volkman
- inchidere prematura a cartilajului de crestere (la copil) cu devierea antebratului
- osteoame si calcifieri heterotope
adesea sechele pe termen lung:
- instabilitate de cot
- redoare de cot
19)TRATAMENTUL FRACTURII POUTEAU-COLLES
-fractura aextremitatii inferioare a radiusului,chiar deasupra incheieturii mainii
-afecteaza de cele mai multe ori persoanele in varsta,victim ale osteoporozei si copiii,in general ca urmare a caderii pe inkeietura
mainii.
Tratamentul este de electie ortopedic,reducerea fracturii sub anestezie generala,punerea in brose si imobilizarea gipsata timp de 6
saptamani.
Se trage cu o mana de police, iar cu cealalta de celelalte trei degete, mai putin degetul mic
Dupa consolidare poate subzista o redoare a incheieturii mainii.

www.cartiaz.ro Carti si articole online gratuite de la A la Z

Tratamentul acestor fracturi este fie ortopedic (imobilizarea intr-un aparat gipsat sau intrun polimer de rasina) fie chirurgical (interventie chirurgicala cu fixarea osului cu brose, placa si suruburi, etc).
Tratamentul depinde de mai multi factori: Legati de pacient: varsta, stare psihologica, calitatea osului. Legati de fractura:
sediu, tipul de deplasare, etc Schematic: O fractura fara deplasare va fi tratata ortopedicFara anestezieFara reducere
Imobilizare cu un aparat gipsat, sau mai bine un polimer de rasina sintetica. Aceasta imobilizare trebuie facuta cu atentie,
pumnul trebuie sa fie in prelungirea axului antebratului, aparatul trebuie sa lase libere degetele sa se miste, prima
falanga a degetului mare trebuie imobilizata si cotul este lasat liber. O radiografie de control trebuie efectuata in prima
saptamana. Pacientul trebuie ravazut apoi in ziua 14 Imobilizarea este intrerupta apoi catre saptamana a 5-aDe obicei nu
este nevoie de fizio sau kinetoterapie pentru reluarea miscarilor mainii, iar pacientul trebuie sa-si foloseasca cu prudenta
mana pentru o luna de la terminarea tratamentului. O fractura deplasata va fi tratata chirurgical. Aceasta interventie
chirurgicala nu este o urgenta absoluta: este de preferat uneori sa se imobilizeze fractura pe o atela pentru a suprima
durerile si sa se programeze interventia chirurgicala in ziua sau zilele care urmeaza
Gestul
chirurgical va presupune: reducerea deplasarii fracturii si mentinerea reducerii cu ajutorul unui implant ortopedic , cel mai
adesea brose au o placa cu suruburi.

-fractura extremitatii inferioare a radiusuluui

Fracturile fara deplasare gips 4-6 saptamani

In fractura. deplasata reducerea fracturii prin tarctiune lenta
Imobilizarea gipsata antebrahiala a fracturilor PC 6 saptamani
Flexie + inclinare cubitala
Police liber + degete deasupra pliului palmar libere
Gips decupat lateral
Tratament chirurgical
Tehnica Kapandji de reducere cu una din brose in focarul de fractura
Osteosinteza cu brose percutanate (Kapandji)

20)INDICATIILE TRATAMENTULUI CHIRURGICAL IN FRACTURILE METACARPULUI

Tratamentul conservativ este indicat in fracturile extraarticulare fara deplasare sau cu deplasare moderata: atela antebrahi-palmodigitala pentru 3-4 saptamani. Fracturile subcapitale se imobilizeaza cu articulatia metacarpufalangiana la 90.
Fracturile cu deplasare , mai ales daca sunt articulare, sunt tratate chirurgical. Se va utiliza osteosinteza cu placa si suruburi,
suruburi izolate sau brose Kirschner.
Fractura Benett -Reducerea ortopedica sub gips
Fractura primului metacarpian
Brosa carpo-metacarpiana
Brose intermetacarpiene

21)MIJLOACE DE PREVENIRE A ESCARELOR LA PACIENTII IMOBILIZATI LA PAT

-mobilizarea active si pasiva frecventa si schimbarea pozitiei in pat
-asternutul bolnavului va fi permanent uscat,bine intins,fara resturi alimentare sau firimituri
-sub zonele de presiune,predispuse la escare,se vor pune colaci umpluti moderat cu aer
-masajul regulat ajuta la revigorarea circulatiei si implicit la tonifierea tegumentului expus presiunii indelungate
-mijloace moderne,dar mai greu accesibile-salteaua cu apa sau cu rulouri orizontale.

Se mentine igiena corporala, se intoarce bolnavul la fiecare 3 4 ore, se previn escarele de decubit
Oricare ar fi cauza imobilizarii, nca de la nceput trebuie luate masuri complexe de ngrijire care sa previna aparitia escarelor, fie
ca pacientul se afla ntr-un spital, fie la domiciliu.
Aceste masuri sunt pe ct de simple si usor de aplicat, pe att de eficiente si chiar salvatoare pentru pacientul nevoit sa
depaseasca, uneori o perioada determinata de imobilizare.
Astfel de masuri sunt:
-mobilizarea frecventa si schimbarea pozitiei n pat n limitele permise de boala de baza;
-asternutul bolnavului va fi permanent uscat (prin montarea unei sonde urinare n caz de incontinenta), bine ntins, fara firimituri
sau alte resturi alimentare;
-igiena riguroasa a pielii prin spalare zilnica cu apa si sapun (pe portiuni), uscarea cu un prosop moale si pudrarea cu talc;

www.cartiaz.ro Carti si articole online gratuite de la A la Z

-sub zonele de sprijin predispuse la escare se vor pune colaci umpluti moderat cu aer;
-masajul regulat ajuta la revigorarea circulatiei si implicit la tonifierea tegumentului expus presiunii ndelungate;
mijloace moderne, dar mai greu accesibile: saltea cu apa sau cu rulouri orizontale.