Chirurgicale Part1 PDF

Rezidentiat 2004
GRUPA SPECIALITATILOR CHIRURGICALE - INTREBARI - PARTEA I
Tema nr. 1
Arsurile
BIBLIOGRAFIE:
1. N. Angelescu, subredactia - Tratat de patologie chirurgicala vol. I si II Editura Medicala, 2001
INTREBARI TIP COMPLEMENT SIMPLU

C1201001. Factorii de esec ai grefarii:
A. Hb<10g%, Ht< 38%
B. proteinemia < 4,5g% si raport albumina/ globuline< 0.5
C. tesut de granulatie trofic
D. incarcare microbiana locala sub 10 5 germeni/cm3
E. imobilizarea segmentului grefat
(pag. 699)
C1301002. Care din urmatoarele masuri de mai jos NU contribuie la ameliorarea functiei imunitare:
A. administrarea in perfuzie de Sylvadene
B. vaccin antipiocianic
C. protectoarele functiei hepatice
D. hidrolizate de proteine
E. antienzimele
(pag. 687)
C1301003. Stadiul III al bolii arsului constituie

A. perioada socului postcombustional
B. perioada chirurgicala
C. perioada dismetabolica
D. perioada socului cronic
E. perioada metaagresionala
(pag. 661)
C1301004. Care din urmatoarele topaice locale utilizate in arsuri poate determina acidoza, necesitand
monitorizarea rezervei alcaline ?
A. nitratul de argint
B. clorhexidina
C. argint sulfadiazinic
D. mafenid
E. cloramina B
(pag. 671)
C1401005. Boala arsilor devine manifesta la pacienti cu leziuni de profunzime medie in suprafata de:
A. 40%
B. 20%
C. 80%
D. 2%
E. 4%
(pag. 660)
C1401006. Temperatura devine lezanta pentru tesuturile vii in momentul in care depaseste:
Baza de date cu intrebari pentru Concursul National de Rezidentiat, sesiunea 2004
www.rezidentiat2004.ro
Rezidentiat 2004
A.
B.
C.
D.
E.
400 C
100 C
50 C
46 C
25 C
(pag. 653)
C1401007. Un diagnostic precis al profunzimii leziunilor locale de arsura se face in ziua:

A. 21
B. 9
C. 3
D. 28
E. 60
(pag. 661)
C1401008. Care este perioada optima pentru grefare in arsuri ?

A. zilele 9-14
B. zilele 5-9
C. zilele 21-28
D. zilele 16-21
E. zilele 3-5
(pag. 661)
C1501009. Diureza orara la bolnavul adult electrocutat trebuie sa fie de aproximativ:

A. 50 ml;
B. 75 ml;
C. 100-150 ml;
D. 90 ml;
E. 60 ml.
(pag. 708)
C1501010. Care este cel mai utilizat si cel mai eficient antiseptic in tratamentul local al arsurilor ?
A. nitrat de argint
B. betadina
C. alcoolul
D. cloramina B
E. clorhexidina
(pag. 673)
C1501011. La finalul stadiului al II-lea al bolii arsului, arsurile de gr.III corect tratate trebuie sa fie:
A. supurate
B. vindecate
C. in curs de cicatrizare
D. partial vindecare
E. nevindecate
(pag. 661)
C1501012. Care structura anatomica a organismului uman ofera cea mai ridicata rezistenta la trecerea
curentului electric ?
A. tendoane;
B. nervi;
C. os;
Rezidentiat 2004
D. tegumente;
E. muschi.
(pag. 705)
C1601013. Germenul tipic responsabil de infectie, in cazul bolnavului ars, este:

A. stafilococul
B. piocianicul
C. proteusul
D. fungii
E. streptococul
(pag. 668)
C1601014. Perioada chirurgicala a bolii arsilor este reprezentata de:

A. zilele 4-21 (apare inf4ectia perilezionala)
B. peste 60 zile (tesut de granulatie prezent)
C. zilele 16-21 (cand se elimina escarele)
D. zilele 5-15 (cand poate apare socul septic)
E. zilele 22-60 (perioada de echilibru metabolic)
(pag. 661)
C1601015. Socul care se instaleaza imediat dupa agresiunea termica si se agraveaza progresiv in
primele ore, este ?
A. termic
B. cronic
C. septic
D. hemoragic
E. hipovolemic
(pag. 662)
C1601016. Complexul lipido-proteic (L.P.G.) produs la nivelul leziunii locale produce scaderea
urmatorilor factori, exceptand
A. pool-ul de limfocite T
B. pool-ul de limfocite T helper
C. pool-ul limfocitelor B
D. productia de interleukina 2
E. functiile chemotactice si bactericide ale P.M.N.
(pag. 665)
C1601017. Consumul energetic total (rata metabolica bazala) este mult crescut datorita urmatorilor
factori, exceptand:
A. pierderea functiei termoreglatorii a tegumentelor
B. stimularea adrenergica
C. radiatie crescuta datorita vasodilatatiei
D. scaderea sintezei de PGE 2 la nivel hipotalamic
E. evaporarea exudatului
(pag. 664)
C1601018. Caldura devine lezanta pentru tesuturile vii in momentul in care depaseste:
A. 40 C
B. 50 C
C. 45 C
D. 48 C
E. 46 C
Rezidentiat 2004
(pag. 653)
C2201019. Stadiul II al bolii arsului cuprinde:

A. zilele 1-3
B. zilele 4-21
C. zilele 21-60
D. zilele 22-60
E. zilele 3-60
(pag. 660)
C2201020. Stadiul III al bolii arsului reprezinta:

A. perioada socului combustional
B. perioada metaagresionala
C. perioada dismetabolica
D. perioada chirurgicala
E. perioada postchirurgicala
(pag. 661)
C2201021. Sursa principala decontaminare din primele zile a bolnavului ars o reprezinta:
A. bolnavul, de la nivelul cavitatilor naturale
B. aeromicroflora
C. manoperele incorecte
D. vizitatorii
E. nici un raspuns nu este corect
(pag. 666-667)
C2201022. Acidoza metabolica de origine extrarenala poate avea urmatoarele cauze, cu exceptia:
A. hipoxie tisulara cu lactoacidemie
B. inanitia
C. diabet zaharat
D. disfunctie tubulara
E. alimentatia iv
(pag. 684)
C2201023. Cel mai sensibil organ la trecerea curentului electric este:

A. creierul
B. rinichiul
C. ficatul
D. cordul
E. plmnul
(pag. 706)
C2201024. Momentul optim de acoperire a plgilor prin electrocuie este:

A. imediat dup producere
B. n primele 24 de ore de la producere
C. n primele 7 zile de la producere
D. dup 2 sptmni de la producere
E. dup 3 sptmni de la producere
(pag. 709)
C2301025. La ce temperatura apar necrozele de coagulare in patogenia leziunilor de arsura ?

A. peste 45 grade
Rezidentiat 2004
B.
C.
D.
E.
peste 60 grade
peste 85 grade
100 grade
180 grade
(pag. 654)
C2301026. La ce interval de la agresiunea termica incepe remiterea edemelor postcombustionale

A. ziulele 2-3
B. zilele 4-6
C. zilele 6-12
D. la doua saptamini
E. dupa acoperirea cu grefe
(pag. 660)
C2301027. Cum este definit stadiul IV al bolii arsului

A. perioada de soc postcombustional
B. perioada metaagresionala
C. perioada de soc cronic
D. perioada dismetaboilica
E. perioada chirurgicala
(pag. 661)
C2301028. Care din urmatoarele elemente nu caracterizeaza stadiul IV al bolii arsului ?

A. casexie
B. agitatie
C. subfebrilitate
D. plagi hipersecretinde
E. anorexie
(pag. 661)
C2501029. Ziua a IX-a a bolii arsului reprezinta :

A. debutul decompensarii renale grave
B. ziua in care se remit edemele
C. ziua in care se poate face un diagnostic precis al profunzimii leziunilor locale
D. ziua in care apare socul postcombustional
E. debutul complicatiilor digestive
(pag. p.661, vol.I)
C2501030. Stadiul al III-lea al bolii arsului - perioada chirurgicala este cuprinsa intre zilele :
A. 22-60
B. 12-21
C. 30-45
D. 50-70
E. 12-45
(pag. p.661, vol.I)
C2501031. Boala arsilor se manifesta la un pacient cu leziuni:

A. suprafata de aproximativ 20 % si profunzime medie
B. suprafata de 35% si profunzime redusa
C. suprafata de 15% si profunzime medie
D. suprafata de 40% si profunzime medie
E. suprafata de 25% si profunzime mare
Rezidentiat 2004
(pag. p.660, volI)
C2501032. La prelucrarea primara a arsurii va fi utilizat alcoolul in dilutie :

A. 45%
B. 90%
C. 55%
D. 70%
E. 75%
(pag. p.672, vol.I)
C2501033. Efectul bactericid al detergentilor cationici se manifesta la concentratii de :

A. 3%
B. 0,2-0,3%
C. 0,5-1%
D. 2%
E. 2,5%
(pag. p.672, vol.I)
C2501034. Curentul alternativ reprezinta cel mai mare efect tetanizant pentru frecvente cuprinse in
intervalul :
A. 155-200 Hz
B. 15-150 Hz
C. 5-14 Hz
D. 159-180 Hz
E. 200-250 Hz
(pag. p.705, vol.I)
C2501035. Ziua a IX-a a bolii arsilor este un moment de rascruce in cazul in care s-a ales tratamentul
clasic. In aceasta zi constatam ca :
A. leziunile de gr.I si II sunt epitelizate
B. leziunile de gr.II si III sunt epitelizate
C. leziunile de gr.IV pot fi corect apreciate
D. leziunile de gr.III prezinta escare mai mult sau mai putin detersate
E. leziunile de gr.IV vindecate
(pag. p.681, vol I)
C2601036. Cldura devine lezant pentru esuturile vii dac depete:

A. 20 C
B. 30 C
C. 35 C
D. 40 C
E. 46 C
(pag. 653)
C2601037. Leziunea local de arsur dup Jackson prezint urmtoarele zone:

A. zon central cu necroz de coagulare
B. zon central de hipertermie
C. zon mijlocie de hipertermie
D. zon periferic de staz
E. zon periferic cu necroz de coagulare
(pag. 656)
C2601038. Stadiul I evolutiv dup arsuri cuprinde:
Rezidentiat 2004
A.
B.
C.
D.
E.
primele 10 zile
primele 5 zile
primele 3 zile
primele 15 zile
primele 7 zile
(pag. 660)
C2601039. Urmtoarele arsuri necesit spitalizare cu excepia

A. arsuri chimice
B. arsuri ale perineului
C. arsuri pe suprafee mici n zone estetice
D. arsuri prin flama electric
E. arsuri termice sub 10% din suprafaa corporal
(pag. 676)
C2601040. Arsura produs de substanele alcaline are urmtoarele caracteristici cu excepia:

A. hidrolizeaz proteinele tisulare
B. saponific grsimile
C. se formeaz o escar cartonat, insensibil
D. formeaz o escar umed, mucilaginoas
E. escara produs are un caracter evolutiv progresiv
(pag. 712)
C2601041. Care din urmatoarele date de laborator nu este util in aprecierea eficientei tratamentului si
evolutiei bolii:
A. Anticorpii antinucleari
B. Proteinuria de 24de ore
C. Anticorpii anti AND dc
D. VSH
E. Proteina C reactiva
(pag. 2065-2066)
C2601042. In inducerea lupusului medicamentos este incriminat:

A. Metilprednisolonul
B. Eritromicina
C. Cefalosporinele
D. Clorpromazinul
E. Metoclopramidul
(pag. 2066)
C2601043. Din arsenalul terapeutic al LES fac parte urmatoarele medicamente:

A. Sarurile de aur
B. Anticorpii monoclonali anti TNFalfa
C. Ciclofosfamida
D. D-penicilamina
E. Penicilina in tratarea infectiilor streptococice
(pag. 2068)
C2601044. Urmatoarele manifestari pleuropulmonare pot apare in cadrul LES, cu exceptia:

A. Pneumonia lupica cu raspuns favorabil la glucocorticoizi
B. Revarsatul pleural
C. Hemoragia masiva intraalveolara
Rezidentiat 2004
D. Sdr Caplan
E. Pneumonia infectioasa, cea mai frecventa cauza de infiltrat pulmonar in LES
(pag. 2065)
C2601045. Manifestarile musculoscheletale in LES se caracterizeaza prin:

A. Tumefactia simetrica predominant a articulatiilor metacarpofalangiene si interfalangiene distale
B. Deformarile articulare lipsesc in LES
C. Eroziunile osoase sunt rare
D. Miopatia este exclusiv de cauza inflamatorie
E. Asocierea cu Anticorpi anti Jo1
(pag. 2062)
C2601046. Efectul advers cel mai important al Hidroxiclorochinei este

A. Intoleranta digestiva
B. Hepatotoxicitatea
C. Toxicitatea retiniana
D. Fibroza pulmonara
E. Aplazia medulara
(pag. 2067)
C2601047. Care din anticorpii mentionati mai jos se intilnesc frecvent la bolnavii cu lupus indus:
A. Ac anti AND dc
B. Ac anti-Jo1
C. Ac antihistone
D. Ac anti RNP
E. Ac anti Sm
(pag. 2066)
C2801048. Necesitatile de aport lipidic la adultul ars din necesarul caloric sunt de circa:
A. 10 15%
B. 15 20 %
C. 25 30 %
D. 30 35%
E. 35 40%
(pag. 675)
C2801049. Inciziile de decompresiune in arsuri se realizeaza dupa urmatoarele principii:

A. la gat - central
B. la membre - pe fetele laterale
C. la trunchi nu se efectueaza
D. nu se recomanda in arsuri efectuarea inciziilor de decompresiune
E. arsurile circulare ale penisului necesita o incizie pe fata dorsala
(pag. 680)
C2901050. Caldura devine lezanta pentru tesuturile vii peste temperatura de:
A. 37C
B. 40C
C. 52C
D. 46C
E. 56C
(pag. (1) pag 653)
Rezidentiat 2004
C2901051. Modificarile instalate la nivelul tesaturilor in urma actiunii caldurii sunt prezentate de
urmatoarele,cu exceptia uneia:
A. degradarea enzimatica incepand de la 46C
B. necroze de coagulare la peste 60C
C. caramelizarea glucidelor la peste 100C
D. carbonizarea la peste 600C
E. calcinarea la peste 1000C
(pag. (1) pag 654)
C2901052. Arsurile prin metale topite produc:

A. leziuni superficiale,localizate
B. arsuri profunde,bine delimitate sic cel mai frecvent limitate ca intindere
C. arsuri profunde,fara o delimitare neta
D. distrugerea instantanee a tesuturilor
E. leziuni superficiale si profunde,limitate sau difuze ca intindere
(pag. (1) pag 654)
C2901053. In arsurile chimice,actiunea nociva asupra tesuturilor este reprezentata de:

A. actiunea necrotica a substantelor care disloca radicalii OH sau H in cantitati incompatibile cu viata
B. actiunea brutala de deshidratare caracteristica acizilor
C. actiunea de saponificare a grasimilor
D. leziuni renale sau hepatice provocate in special de acizii organici
E. toate variantele sunt corecte
(pag. (1) pag 655)
INTREBARI TIP COMPLEMENT MULTIPLU

C1201054. Reechilibrarea lichidiana a arsului:
A. este de durata scurta
B. indice valoros al echilibrarii este cantitatea de urina elaborata si evacuata per ora
C. schema de reanimare este: lichide= S% x kg x Grm + Necesar bazal
D. se folosesc 1/3 cristaloizi si 2/3 coloizi
E. solutiile administrate sunt hipotone
(pag. 683-684)
C1201055. Tratamentul local al arsilor:

A. alegerea variantei de tratament se va face dupa 24 ore
B. tehnicile de excizie, grefare imediata se aplica doar electrocutatilor si arsurilor chimice
C. toaleta locala este una dintre cele mai importante masuri de desocare
D. primul pansament se poate face la 48 ore de la prelucrarea leziunilor
E. inciziile de decompresiune se fac pentru arsurile prezentate tarziu, infectate,neglijate
(pag. 680)
C1201056. Particularitatile evolutiv-etiologice ale infectiilor asociate arsurilor:

A. infectiile stafilococice sunt primele care apar
B. infectiile streptococice induc febra, leucocitoza, IRA
C. stafilococul dezvolta rapid rezistenta la multe antibiotice
D. piocianicul este germenul tipic al arsurilor
E. fungii nu pot fi izolati de la nivelul plagii arse
(pag. 668)
Rezidentiat 2004
10
C1201057. Infectia arsului se caracterizeaza prin:

A. este responsabila de prelungirea timpului de spitalizare
B. este responsabila de decesul a circa 90% din bolnavi
C. aprofundarea leziunilor existente
D. elimina grefele
E. vindecarea per primam a lezuinilor
(pag. 666)
C1201058. Stadiul IV al bolii arsilor se caracterizeaza prin:

A. este perioada chirurgicala
B. este perioada socului cronic
C. este cuprins intre zilele 22-60
D. bolnavul in soc cronic prezinta la 60 zile plagi granulare pe regiuni extinse
E. starea generala a bolnavului este stabilizata
(pag. 661)
C1201059. Stadiul I al bolii arsilor se caracterizeaza prin:

A. cuprinde primele 7 zile
B. este perioada socului postcombustional
C. la sfarsitul perioadei arsurile de grad III trebuie sa fie vindecate
D. la sfarsitul perioadei diureza trebuie restabilita( 50ml/h)
E. este perioada metaagresionala, dismetabolica
(pag. 660)
C1201060. Modificarile instalate la nivelul tesuturilor in urma actiunii caldurii constau in:
A. necroze de coagulare la peste 60 grade C
B. cartamelizare a glucidelor la peste 300 grade C
C. calcinare la peste 1000 grade C
D. carbonizare la peste 600 grade C
E. degradare enzimatica de la 46 grade C
(pag. 654)
C1301061. Care sunt consecintele arsurilor la nivelul tubului digestiv

A. Scaderea absorbtiei proteice
B. ileus
C. necroza mucoasei intestinale
D. translocatie bacteriana
E. diskinezie biliara
(pag. 663)
C1301062. Care din urmatoarele arsuri necesita spitalizare ?

A. arsurile chimice
B. arsurile prin flacara peste 5 % suprafata corporala
C. arsurile solare
D. electrocutiile
E. arsurile pe zone functionale
(pag. 676)

A. edeme
B. diureza peste 50 ml/h
C. hipoxie
10
Rezidentiat 2004
11
D. tranzit intestinal pastrat

E. hipovolemie
(pag. 660)
C1301064. Cauzele hipovolemiei arsului sunt:

A. tulburarile acute de tranzit digestiv
B. edemul tesuturilor arse
C. edemul tesuturilor nearse
D. cresterea reactiva a diurezei pentru eliminarea toxinelor
E. transportul masiv intracelular de apa si sodiu
(pag. 662)
C1301065. Tulburarile metabolismului proteic in arsuri includ:

A. scade productia de albumina
B. creste secretia de proteine anticoagulante
C. scade sinteza de transferina
D. creste sinteza de proteine anticoagulante C si S
E. balanta proteica negativa
(pag. 664)
C1301066. Unde pot fi practicate inciziile de decompresiune in arsuri:

A. la gat in axul cailor aero-digestive
B. la trunchi in grilaj
C. pe fata dorsala a penisului
D. pe fetele laterale ale membrelor interesate
E. retromandibular pentru arsurile fetei
(pag. 680)
C1301067. Anemia arsului este

A. hipoplazica
B. hipercroma
C. hemolitica
D. hematotoxica
E. mielogena
(pag. 685)
C1401068. Urmatoarele afirmatii caracterizeaza inciziile de decompresiune efectuate pacientului ars:

A. incizia se face in axul segmentului
B. incizia nu trebuie sa intereseze reteaua venoasa
C. se practica tardiv, in arsurile infectate
D. se practica la 1 cm de marginea plagii, de jur imprejur
E. sunt contraindicate la nivelul gatului
(pag. 680)
C1401069. Criteriile de internare a arsilor sunt:

A. arsurile perineului
B. arsurile termice pe o suprafata corporala de peste 5%
C. arsurile chimice
D. arsurile fetei
E. arsurile toracelui
(pag. 677)
11
Rezidentiat 2004
12
C1401070. Toaleta chirurgicala primara a arsurilor are ca scop:

A. aseptizarea plagii de arsura
B. stimularea raspunsului inflamator sistemic
C. diminuarea durerii
D. accelerarea epitelizarii
E. prevenirea trombozelor
(pag. 679)
C1401071. "Marca electrica" prezinta urmatoarele aspecte clinice:

A. este dureroasa
B. are aspect de escara umeda
C. are aspect de escara uscata
D. este de culoare alba
E. are aspect de flictena hemoragica
(pag. 706)
C1401072. Care din urmatoarele caracteristici corespund anemiei pacientului ars ?

A. hemolitica
B. hiporegenerativa
C. normocroma
D. normocitara
E. macrocitara
(pag. 665)
C1401073. In arsurile cu fosfor alb intalnim urmatoarele dezechilibre electrolitice:

A. hipocalcemie
B. hiperfosfatemie
C. hiperfosforemie
D. hipercalcemie
E. hipopotasemie
(pag. 714)
C1401074. Germenii cel mai frecvent implicati in infectiile extensive ale bolnavilor arsi sunt:
A. Streptococul
B. Proteus
C. Pseudomonas aeruginosa
D. Stafilococul
E. Escherichia coli
(pag. 670)
C1401075. Urmatoarele reprezinta contraindicatii ale exciziei-grefarii precoce la pacientul ars:

A. instabilitate hemodinamica
B. anemia
C. ileusul dinamic
D. hipoproteinemia
E. prezenta leziunilor inhalatorii
(pag. 691)
C1501076. Indicatiile exciziei-grefare precoce sunt:

A. arsurile profunde
B. arsurile chimice
C. electrocutiile
12
Rezidentiat 2004
13
D. arsurile superficiale
E. arsurile perineului.
(pag. 691)
C1501077. La bolnavul ars pentru ameliorarea functiei respiratorii se utilizeaza:

A. miofilin
B. antibiotice
C. aerosoli cu mucolitice
D. antihistaminice
E. vitamine
(pag. 685- 6)
C1501078. La bolnavul electrocutat pentru asigurarea microcirculatiei periferice si prevenirea

trombozelor secundare se vor administra:
A. antiagregante
B. anticoagulante
C. vasodilatatoare periferice
D. antibiotice
E. vitamine
(pag. 709)
C1501079. Prevenirea hemoragiei digestive superioare precoce sau tardiva la bolnavul ars poate fi
realizata prin:
A. masuri de desocare
B. vitaminoterapie
C. antihistaminice H 2
D. prelucrarea primara corecta a arsurilor
E. evitarea infectiilor locale si generale
(pag. 696)
C1501080. Ce regiuni anatomice nu necesita pansament in cazul arsurilor termice?

A. mana
B. capul
C. perineul
D. piciorul
E. bratul
(pag. 680)
A. acidoza de la 35C;
B. degradare enzimatica inca de la 46C;
C. necroze de coagulare la peste 60C;
D. carbonizare la peste 600C;
E. calcinare la peste 1000C.
(pag. 654)
C1501082. Principalii parametrii clinici de supraveghere in tratamentul general al arsurilor:

A. diureza;
B. tensiunea;
C. puls;
D. respiratia;
E. icterul sclero-tegumentar
13
Rezidentiat 2004
14
(pag. 682)
C1501083. Principiile de efectuare ale inciziilor de decompresiune:

B. incizia se practica pe linia mediana a lojei interesate
C. incizia se practica din tesut sanatos pana in tesut sanatos
D. incizia se face perpendicular pe axul segmentului
E. incizia intereseaza epidermul si dermul
(pag. 680)
C1501084. Bolnavii arsi care necesita spitalizare sunt cei care prezinta:
A. arsuri chimice
B. electrocutiile si arsurile prin flama electrica
C. arsuri termice sub 10% suprafata corporala
D. arsurile perineului si extremitatilor
E. arsuri profunde limitate
(pag. 677)
C1601085. Infectia este responsabila in cazul bolnavilor arsi de:

A. decesul a peste 60% din bolnavi
B. aprofundarea leziunilor
C. liza epiteliului nou format
D. eliminarea grefelor
E. aparitia unor infectii sistemice
(pag. 666)
C1601086. Clasificarea romaneasca imparte arsurile in trei categorii si anume:

A. partiale
B. superficiale
C. totale
D. intermediare
E. profunde
(pag. 655)
C1601087. Profilaxia infectiei bolnavului ars se realizeaza prin.

A. diminuarea colonizarii endogene
B. diminuarea colonizarii exogene
C. limitarea efectelor hipoxiei
D. cresterea capacitatii de aparare pasiva si activa
E. grefarea cat mai precoce
(pag. 669)
C1601088. Uneori, semnele premonitorii ale infectiei extensive a arsilor sunt:

A. hipotensiunea
B. hipotermia
C. tahicardia
D. ileusul paralitic
E. semne neurologice (confuzia, stupoarea)
(pag. 667)
C1601089. Solutiile perfuzabile preferate pentru administrare la bolnavul ars sunt:

A. glucoza 5%
14
Rezidentiat 2004
15
B.
C.
D.
E.
Ringer lactat
plasma
masa eritrocitara
albumina
(pag. 684-685)
C1601090. Anemia arsului prezinta urmatoarele caracteristici:

A. hipercroma
B. hipocroma
C. hiporegenerativa
D. feripriva
E. hemolitica
(pag. 665)
C1601091. Masurile de prim ajutor cuprind:

A. degajarea bolnavului si indepartarea din zona de actiune a agentului vulnerant
B. transport rapid in conditii de confort termic catre un serviciu chirurgical
C. administrare de antalgice i.v. Sau i.m.
D. administrare de lichide per oral
E. administrare de oxigen
(pag. 676)
C1601092. Germenii frecvent implicati in infectiile extensive ale arsilor sunt:

A. streptococul
B. stafilococul
C. piocianicul
D. fungii
E. virusurile
(pag. 670)
C2201093. Arsurile prin solide fierbinti :

A. nu cuprind leziunile produse de metale topite
B. provoaca arsuri superficiale
C. provoaca arsuri profunde
D. sunt prost delimitate
E. atitudinea terapeutica caracteristica: excizie, grefare precoce( EGP )
(pag. 654)
C2201094. In cazul arsurilor, gravitatea leziunilor ce se vor instala depinde de:

A. gradientul termic- direct proportional
B. diferentei de temperatura dintre tesut si agentul vulnerant - invers proportional
C. nu depinde de gradientul termic si timpul de actiune
D. timpul de actiune- direct proportional
E. timpul de actiune - invers proportional
(pag. 654)
C2201095. Boala arsilor se manifesta la un pacient cu :

A. leziuni in suprafata de aproximativ 20%
B. leziuni in suprafata de aproximativ 80%
C. leziuni in suprafata de aproximativ 35%
D. leziuni de profunzime medie
E. nici un raspuns nu este corect
15
Rezidentiat 2004
16
(pag. 660)
C2201096. In cazul arsurilor, daca sanctiunea este corecta, la timp si eficienta, la sfarsitul stadiului II
trebuie sa avem:
A. parametrii circulatori si respiratori cat mai aproape de normal
B. constienta prezenta
C. diureza de 35 ml/h
D. tranzit reluat
E. absenta agitatiei neuropsihice
(pag. 660)
C2201097. Principalele caracteristici ale anemiei in arsuri sunt:

A. hipercroma
B. hemolitica
C. hiporegenerativa
D. hipocroma
E. megaloblastica
(pag. 665)
C2201098. Semnele premonitorii ale infectiei extensive a arsilor sunt:

A. hipotensiune
B. hipertermie
C. bradipnee
D. semne neurologice( cofuzie, stupoare)
E. semne ale ileusului paralitic
(pag. 667)
C2201099. Care din urmatoarele particularitati evolutiv - etiologice ale infectiilor asociate arsurilor sunt
adevarate:
A. streptococul hemolitic este cauza frecventa de liza a grefelor
B. stafilococia apare in primele saptamani de boala
C. stafilococul este germenul tipic la ars
D. virusurile nu sunt incriminate in patogenia plagii arse
E. septicemiile cu piocianic sunt letale in 80% din cazuri
(pag. 668)
C2201100. Semnele clinice ale infectiei fungice asociate arsurilor sunt:

A. stoparea secretiei purulente a plagii
B. miros caracteristic dulceag si colorarea in verde a pansamentului
C. colorarea granulatiilor sau a peliculei uscate care le acopera in galben sau portocaliu
D. durere, tumefactie,hiperemie
E. mai frecvente sunt afectarile sistemice cu fungi ca urmare a antibiogramei
(pag. 668)
C2201101. Infectiile streptococice asociate arsurilor pot fi combatute cu urmatoarele antibiotice:

A. penicilina
B. gentamicina
C. aminoglicozide
D. cefalosporine
E. solutii de Betadine
(pag. 668)
C2201102. Germenii cei mai frecventi incriminati in infectiile extensive asociate arsurilor sunt:
16
Rezidentiat 2004
17
A.
B.
C.
D.
E.
streptococul
proteusul
piocianic
pseudomonas aeruginosa
stafilococul
(pag. 670)
C2201103. La bolnavii arsi aspectele clinice ale socului septic datorat infectiei cu germeni G- sunt:
A. tensiune arteriala foarte scazuta
B. tulburari neurologice minore
C. tegumente calde
D. prezenta varsaturii si diareei
E. nu prezinta varsaturi
(pag. 670)
C2201104. Referitor la tratamentul antibiotic general la bolnavii arsi sunt adevarate:

A. administrarea antibioticelor se face intotdeauna conform antibiogramei
B. se vor utiliza intotdeauna 2-4 antibiotice in functie de gravitatea cazului
C. administrarea antibioticelor va fi corelata cu suferintele de organ
D. sunt permise doze mici
E. obiectivul principal este salvarea bolnavului
(pag. 671)
C2201105. Referitor la tratamentul local cu antibiotice la bolnavii arsi sunt adevarate:

A. se va utiliza conform antibiogramei
B. nu actioneaza in prezenta puroiului
C. utilizarea lor este scumpa
D. nu favorizeaza selectia de mutante rezistente
E. nu necesita antibiograma
(pag. 673)
C2201106. Principalii parametrii clinici de supraveghere a bolnavilor arsi sunt:

A. diureza mentinuta intre 30-50 ml/s
B. tensiunea
C. hemoleucograma
D. rezerva alcalina
E. pulsul
(pag. 682)
C2201107. Referitor la terapia durerii in cazul pacientilor arsi sunt adevarate urmatoarele:
A. tratamentul durerii arsului se incepe numai in camera de garda a spitalului
B. tratamentul durerii se incepe inainte de degajarea bolnavului din focar
C. terapia durerii arsului trebuie individualizata
D. in ciuda intensitatii durerii se folosesc doze mici de opioide majore
E. tratamentul durerii arsului incepe de la locul accidentului
(pag. 688)
C2201108. Care dintre urmatoarele medicamente sunt opioidele agoniste folosite in terapia durerii din
arsuri:
A. Morfina
B. Sintalgon
C. Paracetamolul
17
Rezidentiat 2004
18
D. Amitriptilina
E. Fortralul
(pag. 689)
C2201109. In chirurgia arsurilor contraindicatiile exciziei grefarii precoce sunt:

A. arsuri chimice
B. instabilitate hemodinamica
C. arsuri profunde
D. anemie cu Hb < 7 g/dl sau Ht < 25%
E. hipoproteinemie sub 4g/dl
(pag. 691)
C2201110. Comparativ cu excizia tangentiala, excizia fasciala utilizata in chirurgia arsurilor are
urmatoarele dezavantaje:
A. timp operator mai lung
B. daca incizia este de decompresiune incidenta edemului distal este mai mare
C. apare denervare tegumentara care se reface in majoritatea cazurilor
D. deformari estetice mari
E. risc mare de lezare a nervilor superficiali
(pag. 692)
C2201111. Principiile de efectuare ale inciziilor de decompresiune in chirurgia arsului sunt urmatoarele:
A. inciziile nu se fac niciodata in ax lung
B. inciziile se fac pe linia mediana a fiecarei loje interesate
C. incizia se face din tesut sanatos pana in tesut sanatos
D. incizia de decompresiune nu trebuie sa intereseze reteaua venoasa
E. in mod curent incizia intereseaza si hipodermul
(pag. 692)
C2201112. Pentru bolnavii arsi pansamentul din sala de operatie ca si cele ulterioare trebuie sa
respecte urmatoarele reguli:
A. membrele vor fi imobilizate in pozitie functionala
B. capul si perineul se panseaza intotdeauna
C. capul si perineul nu necesita pansament
D. compresele care se aplica pe membre se vor plasa circular
E. degetele vor fi despartite prin comprese
(pag. 680)
C2201113. Solutiile perfuzabile ce pot fi utilizate in terapia arsului sunt:

A. glucoza 5%
B. albumina 20%
C. solutie Ringer lactat
D. masa eritrocitara este indicata intotdeauna
E. solutii de Dextran
(pag. 684-685)
C2201114. Referitor la administrarea albuminei la bolnavii arsi sunt adevarate urmatoarele:

A. utilizata in primele 2 zile poate fi cauza de edem pulmonar
B. administrarea se face rapid
C. la administrare se constata o crestere a diurezei
D. la administrare se constata ca edemele incep sa se retraga
E. albumina 20% este de preferat
18
Rezidentiat 2004
19
(pag. 685)
C2201115. Care din urmatoarele complicatii precoce ale bolnavului ars pot fi incluse in complicatiile
perioadei I:
A. edemul pulmonar acut
B. septicemia
C. complicatiile traheostomiei
D. rinichiul de soc
E. complicatii gastrointestinale
(pag. 695)
C2201116. Factorii de esec ai grefarii:

A. Hb < 8 g% Ht < 35%
B. tesut de granulatie trofic
C. incarcare microbiana locala peste 100000 germeni/cm 3
D. lipsa imobilizarii segmentului grefat
E. proteinemie > 4,5 g%
(pag. 699)
C2201117. Explorarile paraclinice in socul cronic postcombustional, perioada a IV-a arata:

A. hipoproteinemie < 3 %
B. trombocitoza
C. anemie extrema
D. glicemie are valori scazute
E. ureea sangvina si urinara poate creste
(pag. 700)
C2201118. Tratamentul in perioada a IV-a a socului cronic postcombustional presupune:

A. alimentatie orala prin tatonarea disponibilitatilor tubului digestiv
B. autogrefe simultan cu restul masurilor
C. homogrefe la 2-3 saptamani de la inceperea masurilor generale
D. homogrefe pentru eliminarea pierderilor simultan cu restul masurilor
E. aport vitaminic marit
(pag. 700)
C2201119. Caracteristicile clinico-evolutive ale cancerelor aparute pe cicatrici postcombustionale sunt:

A. apar dupa arsuri care au epitelizat spontan dupa o evolutie indelungata
B. aparitia la 2-3 ani dupa arsuri
C. aparitia lor in special la tineri
D. aparitia lor mai ales la pacientii cu varsta peste 45 ani
E. apar frecvent dupa tratmentul corect al arsurilor
(pag. 702)
C2201120. Rolul modulator principal pentru leziunile produse de pasajul curentului electric prin
tesuturi este detinut de:
A. caracteristicile organismului afectat
B. circumstantele in care s-a produs accidentul
C. intensitatea curentului electric
D. tensiunea curentului electric
E. rezistenta tesuturilor afectate
(pag. 705)
C2201121. Rezistenta electrica dezvoltata de tesuturi la pasajul curentului electric:
19
Rezidentiat 2004
20
A.
B.
C.
D.
E.
este direct proportionala cu cantitatea de apa

este direct proportionala cu cantitatea de fosfo-lipide
este mare la tesuturile bogate in colagen
creste cu cresterea diametrului conductorului
membrele cu continut colagenic crescut si diametru scazut dezvolta rezistenta maxima
(pag. 705)
C2201122. Principalii conductori pentru curentul electric la nivelul extremitatilor sunt reprezentati de:
A. structurile vasculare
B. structurile nervoase
C. muschi
D. oase
E. aponevroze
(pag. 705)
C2201123. Leziunile locale produse de curentul electric:

A. sunt grave
B. cele patognomonice pentru electrocutie au ca substrat necroze de oagulare
C. sunt strict superficiale
D. sunt progresive
E. leziunile musculare se stabilizeaza rapid, in 1-2 zile
(pag. 706)
C2201124. Leziunile locale profunde determinate de curentul electric:

A. au corespondenta cu leziunile tegumentare
B. sunt progresive
C. apar strict sub tegumentul afectat
D. pe teren ischemic au risc de infectie locala
E. au evolutie grava
(pag. 706)
C2201125. Complicaia ocular grav ntlnit la 30 % din pacienii electrocutai

A. e reprezentat de glaucom
B. apare dup 1-2 luni de la accident
C. e reprezentat de cataract
D. evolueaz rapid
E. apare dup aproape 6 luni de la accident
(pag. 707)
C2201126. Sindromul umoral caracteristic electrocuiei se manifest prin:

A. hemodiluie
B. anemie
C. alcaloz metabolic
D. acidoz metabolic
E. hemoglobinurie masiv
(pag. 707)
C2201127. Tratamentul local al arsurilor prin electrocuie:

A. reprezint principalul element de deocare
B. are ca obiectiv esenial necrectomia i debridarea larg
C. cuprinde incizii transversale de degajare
D. se efectueaz concomitent cu tratamentul general de reanimare
20
Rezidentiat 2004
21
E. mrcile de electrocuie se excizeaz i se unesc prin incizii

(pag. 708)
C2201128. Decompresiunea chirurgical a unui membru se efectueaz n urmtoarele cazuri:

A. poriune distal a membrului mumificat
B. puls distal prezent normal
C. presiune n compartimentele intramusculare de 20 mm Hg msurat prin cateterism
D. abolirea funciilor motorii n extremitatea distal
E. abolirea funciilor senzitive n extremitatea distal
(pag. 708)
C2201129. Terapia lichidian n electrocuii:

A. are ca obiectiv sancionarea terapeutic a ocului
B. are ca obiectiv reechilibrarea hemo-hidro-electrolitic
C. se administreaz doar soluii cristaloide
D. se administreaz soluii cristaloide i coloide
E. necesit monitorizarea diurezei
(pag. 708)
C2201130. O evoluie local nefavorabil ctre autoamputaie sau gangren umed dup electrocuie
necesit:
A. amputaie de urgen
B. nchiderea imediat a bontului de amputaie
C. conservarea lungimii maxime a bontului
D. tratament reconstructiv dup vindecarea plgilor
E. lsarea liber a bontului pn la stabilizarea fenomenelor de tip ischemic
(pag. 709)
C2201131. Tratamentul reconstructiv la pacienii electrocutai are ca scopuri principale:

A. repararea structurilor lezate
B. augmentarea funcional a extremitilor parial distruse
C. protezarea bonturilor de amputaie
D. ameliorarea aspectului estetic
E. integrarea socio-profesional a pacienilor
(pag. 709)
C2201132. Principalele cauze de mortalitate n arsurile prin electrocuie sunt:

A. ocul posttraumatic
B. tulburrile de ritm
C. sepsis
D. IRA
E. insuficien cardiac
(pag. 709)
C2201133. Principalul mecanism patogenetic specific arsurilor chimice e reprezentat de:

A. necroza de coagulare
B. necroza de colicvaie
C. hidroliza
D. e activat de modificrile ph-ului tisular
E. lipoliza
(pag. 710)
21
Rezidentiat 2004
22
C2201134. Agenii desicani:

A. denatureaz masiv proteinele tisulare
B. determin deshidratare sever i rapid la locul de contact
C. sunt reprezentai de aldehide
D. sunt reprezentai de acid formic, acetic, picric
E. acioneaz ca inhibitori sau competitori metabolici
(pag. 711)
C2201135. Tratamentul arsurilor chimice cuprinde:

A. lavajul leziunilor cu cantiti sczute
B. are ca obiectiv principal ndeprtarea i inactivarea substanelor chimice
C. toaleta chirurgical primar dup ndeprtarea agentului cauzal
D. excizia cu grefare precoce reprezint tratamentul ideal
E. chirurgicalizarea precoce a leziunile chimice e cea mai eficient metod de prevenire a sechelelor
postcombustionale
(pag. 712)
C2201136. Acidul fluorhidric:

A. este un agent citotoxic
B. determin dureri intense i persistente care cedeaz dup antialgice uzuale
C. determin apariia de escare de culoare cenuie
D. determin hipercalcemie
E. determin prin modificrile produse tulburri de ritm cardiac
(pag. 713)
C2301137. Gravitatea unei leziuni de arsura termica este dependenta de

A. gradientul termic
B. coeficientul de transfer termic
C. timpul de actiune
D. concentratia agentului coroziv
E. actiunea brutala de deshidratare
(pag. 654)
C2301138. Ce mecanisme patogene intervin in patogenia arsurilor chimice ?

A. reactia chimica exoterma dintre agent si tesut
B. actiunea de saponificare a grasimilor
C. concentratia crescuta a substantei patogene
D. fenomenele de intoxicatie sistemica
E. eliberarea locala de radicali OH sau H
(pag. 655)
C2301139. Care sunt principalele evenimente ale procesului de granulare a plagii arse ?
A. detersarea escarei
B. eliberarea mediatorilor angiogenezei
C. inmugurirea capilarelor
D. secretia de colagen
E. depunerea matricei
(pag. 658)

A. anemie
B. edeme
22
Rezidentiat 2004
23
C. diureza pastrata
D. alterarea starii de constienta
E. hipoxie
(pag. 660)
C2301141. Care sunt obiectivele terapeutice in stadiul III al bolii arsului

A. combaterea hipovolemiei
B. excizia flictenelor
C. intretinerea conditiei biologice
D. grefare
E. kinetoterapie
(pag. 661)
C2301142. Care sunt caracteristicile anemiei arsului

A. feripriva
B. hemolitica
C. hiperregenerativa
D. microcitara
E. hipocroma
(pag. 665)
C2301143. In ce situatii este indicata spitalizarea arsurilor

A. Arsuri peste 5% suprafata corporala
B. Arsuri chimice
C. Arsuri ale extremitatilor
D. Arsuri gradul III
E. Arsuri prin flama electrica
(pag. 676)
C2301144. Obiectivele tratamentului local in arsuri sunt:

A. aseptizarea zonei
B. combaterea agentilor chimici cu antagonisti
C. prevenirea complicatiilor sistemice
D. dirijarea epitelizarii
E. grabirea detersarii escarelor
(pag. 679)
C2301145. Care din urmatoarele afirmatii despre inciziile de circumvalare in arsuri sunt corecte ?
A. previn efectele negative ale edemului in arsurile circulare
B. se fac la 1 cm de marginea arsurii
C. incizia se face in axul membrului
D. trebuie incizata inclusiv fascia de invelis a regiunii
E. opreste extensia infectiei
(pag. 681)
C2301146. Care sunt cauze de acidoza metabolica extrarenala la arsi ?

A. deficit de insulina
B. infectie
C. diaree
D. disfunctie tubulara
E. alimentatia i.v.
(pag. 684)
23
Rezidentiat 2004
24
C2301147. Care dintre masurile urmatoare contribuie la ameliorarea functiei imunitare la arsi ?
A. antienzime
B. antioxidante
C. antibiotice
D. ser antipiocianic
E. corticoterapie sistemica
(pag. 689)
C2301148. Care sunt contraindicatiile exciziei grefare precoce la arsi ?

A. arsurile gradul III profund
B. hemoglobinemia sub 7 g/l
C. hipoproteinemie
D. arsurile la fata si git
E. arsurile chimice
(pag. 691)
C2501149. Obiectivul esential al tratamentului local in electrocutie este reprezentat de :

A. pansamentul plagilor
B. necrectomia
C. debridarea larga a plagilor
D. incizii perpendiculare pe axul membrului
E. incizii de circumvalare
(pag. p.708, vol.I)
C2501150. In urma baii terapeutice a bolnavului ars se obtine :

A. curatarea atat a plagilor cat si a tegumentelor in totalitate
B. deshidratarea leziunilor
C. activarea circulatiei periferice
D. hidratarea leziunilor
E. indepartarea depozitelor din plaga
(pag. p.681, vol. I)
C2501151. Originile extrarenale ale acidozei metabolice ale bolnavului ars sunt :
A. inanitie
B. diaree
C. hipertensiunea arteriala
D. diabet zaharat
E. hipotensiune arteriala
(pag. p.684, vol.I)
C2501152. Semnele distrugerii hematiilor la bolnavul ars constau in :

A. anemie
B. hemoragie digestiva superioara
C. aparitia pigmentilor biliari in urina
D. sindrom hemolitic
E. epistaxis
(pag. p.685, vol.I)
C2501153. Contraindicatiile exciziei-grefarii precoce la arsi sunt :

A. instabilitate hemodinamica
B. anemie cu Hb sub 7g/dl
24
Rezidentiat 2004
25
C. hipoproteinemie sub 4g/dl

D. fibrilatia atriala
E. hepatita cronica
(pag. p.691, vol.I)
C2501154. Dezavantajele exciziei fasciale in arsuri sunt :

A. timp operator lung
B. deformari estetice mari
C. risc de lezare a tendoanelor
D. risc de amputatie
E. aparitia denervarii tegumentare
(pag. p.692, vol.I)
C2501155. La bolnavul ars pot apare urmatoarele leziuni la nivelul stomacului si intestinului:
A. ileus
B. sindrom suboclusiv
C. perforatii intestinale
D. H.D.S.
E. ulceratii
(pag. p.695, vol.I)
C2501156. Cauzele favorizante ale bolii tromboembolice la arsi sunt :

A. staza
B. hemoconcentratia
C. mobilizarea
D. lezarea endovenei
E. hipofibrinogenia
(pag. p.696, vol.I)
C2501157. Semnele clinice precoce ale infectiei in perioada a II-a de evolutie a bolii arsilor sunt
reprezentate de :
A. oligurie
B. hipotensiune
C. tahicardie
D. polipnee
E. petesii cutanate difuze
(pag. p.697, vol.I)
C2501158. Factorii locali de esec ai grefarii in arsuri sunt :

A. imobilizarea segmentului grefat
B. absenta unui tesut de granulatie trofic
C. incarcatura microbiana locala peste 10 la puterea 5 germeni/cm 3
D. pansamente excesiv de compresive
E. nerealizarea unui contact intim intre grefa si patul primitor
(pag. p.699, vol.I)
C2501159. Scopul tratamentului local in arsuri :

A. limitarea agravarii leziunilor
B. diminuarea fenomenelor algice
C. sa evite reactiile alergice
D. sa evite crizele hipertensive
E. limitarea rezorbtiei de toxine
25
Rezidentiat 2004
26
(pag. p.679, vol.I)
C2501160. De tehnicile de excizie si grefare imediata, precoce sau secventiala in arsuri beneficiaza :
A. arsurile chimice
B. arsurile termice de gr.II
C. escare termice de gr.IV
D. arsurile de gr.III situate in zone functionale
E. electrocutiile
(pag. p.679, vol.I)
C2501161. Principiile de efectuare ale inciziilor de decompresiune in arsuri sunt urmatoarele :

B. incizia se practica perpendicular pe axul segmentului
C. incizia se practica pe linia mediana a fiecarei loji interesate
D. intereseaza epidermul si dermul
E. incizia se practica din tesut sanatos pana in tesut sanatos
(pag. p.680, vol.I)
C2501162. Escarele produse de acizii minerali au culori diferie. Care dintre raspunsuri sunt corecte ?
A. escara galbena produsa de acidul clorhidric
B. escara gri produsa de acid azotic
C. escara portocalie produsa de acid clorhidric
D. escara portocalie produsa de acid azotic
E. escara gri produsa de acidul sulfuric
(pag. p.711, vol.I)
C2501163. Tratamentul local clasic al arsurilor are drept obiective :

A. epitelizare spontana controlata a leziunilor de gr.II-III
B. detersarea escarelor de gradul IV cu grefare cat mai rapida
C. excizia si grefarea la 24 ore
D. necrectomia
E. amputatia de membre
(pag. p.679, vol.I)
C2601164. Aciunea cldurii asupra esuturilor const n:

A. necroz de coagulare la peste 60 C
B. caramelizarea glucidelor la peste 150 C
C. carbonizarea la peste 600 C
D. calcinarea la peste 1000 C
E. degradare enzimatic la peste 42
(pag. 654)
C2601165. Urmtoarele afirmaii referitoare la acidul fluorhidric sunt adevrate:

A. este cel mai puternic acid anorganic cunoscut
B. are capacitatea de a dizolva siliciul
C. n contact cu esuturile determin deshidratare i coroziune
D. anionii de fluor inhib complexul enzimatic ATP-aza Na+ /K+
E. n concentraii sub 20% tegumentele prezint escare alb-glbui
(pag. 713)
C2601166. Dintre complicaiile precoce, imediate ale perioadei I la pacienii ari nu fac parte:
A. edem pulmonar acut
26
Rezidentiat 2004
27
B.
C.
D.
E.
infecia
insuficiena hepatic
rinichiul de oc
hemoragia digestiv superioar
(pag. 695)
C2601167. Arsurile chimice corneo-conjunctivale necesit:

A. irigaii cu soluii diluate de calciu-gluconic 1%
B. irigaii cu soluii diluate de acid boric
C. irigaii repetate la 2-3 ore
D. irigaii pe o perioad de 2-4 zile
E. nici una dintre acestea
(pag. 714)
C2601168. Urmtoarele materiale de acoperire utilizate n terapia arilor au caractere definitive:

A. autogrefele expandate
B. izogrefele
C. xenogrefele
D. homogrefele
E. pielea artificial
(pag. 692)
C2601169. Excizia fascial este rezervat pentru terapia arilor n urmtoarele cazuri:
A. arsuri foarte profunde
B. arsuri pe suprafee largi
C. arsuri pe toat grosimea
D. arsuri pe toat lungimea
E. arsuri de gradul I
(pag. 692)
C2601170. n funcie de mecanismul lezional, curentul lezional poate genera 2 entiti clinice diferite:
A. arsuri prin electrocuie
B. arsuri prin arc voltaic
C. electrocuia
D. necroz de colicvaie
E. necroz de coagulare
(pag. 704)
C2601171. Scopul tratamentului local n arsuri const n:

A. limitarea agravrii leziunilor
B. diminuarea fenomenelor alergice
C. limitarea resorbiei de toxine
D. crearea condiiilor de asepsie
E. ncetinirea detersrii escarelor
(pag. 679)
C2601172. Infecia la pacienii ari agraveaz starea acestora prin:

A. aprofundarea leziunilor
B. liza epiteliului nou format
C. hemoragia la nivelul plgii
D. apariia unei infecii sistemice
E. eliminarea grefelor
27
Rezidentiat 2004
28
(pag. 666)
C2601173. Stadiul III al pacienilor ari:

A. este cuprins ntre zilele 22-60
B. este cuprins ntre zilele 4-21
C. se caracterizeaz printr-un echilibru metabolic fragil
D. nu permite grefarea cutanat
E. reprezint perioada meta- agresional
(pag. 661)
C2601174. Anticorpii anti ADN dublu catenar:

A. Se asociaza cu afectare renala
B. Se intilnesc cu frecventa similara la bolnavii cu LES primar si la cei cu lupus indus
C. Se intilnesc si in alte colagenoze, nefiind specifici pentru LES
D. Se intilnesc la 70% din bolnavii diagnosticati cu LES
E. Titrul seric se coreleaza cu activitatea clinica a bolii
(pag. 2063)
C2601175. Anticorpii anticardiolipina se asociaza cu:

A. Tromboze venoase si arteriale
B. Avorturi spontane
C. Trombocitoza
D. Trombocitopenie
E. Boala valvulara cardiaca
(pag. 2063)
C2601176. Urmatoarele manifestari ale LES nu raspund la tratamentul cu imunosupresoare:

A. Tulburarile de coagulare
B. Anomaliile comportamentale
C. GN in stadiul final
D. Manifestarile neurologice
E. GN focala proliferativa
(pag. 2068)
C2601177. Criteriile de diagnostic in LES sunt:

A. Artrita simetrica cu eroziuni si decalcificari juxtaarticulare
B. Trombocitoza
C. Ulceratii orale sau nasofaringiene nedureroase observate de medic
D. Teste serologice fals pozitive pentru lues
E. Pericardita afirmata clinic sau EKG
(pag. 2064)
C2601178. Urmatoarele afirmatii sunt adevarate:

A. LES este mai frecvent intilnit la femeile aflate la virsta procreatiei
B. Rash-ul malar este o eruptie eritematoasa fixa, plata sau reliefata, pe obraji si piramida nazala
C. In lupusul discoid leziunile tegumentare se vindeca fara sechele
D. Lupusul neonatal este determinata de transmiterea transplacentara la fat a Ac anti-Ro materni
E. Ac anti RNP sunt specifici pentru boala mixta de tesut conjunctiv
(pag. 2062/2063/2066/2066)
C2601179. Copiii nascuti din mame cu LES prezinta:

A. Anomalii fetale induse de glucocorticoizii administrati mamei pentru suprimarea activitatii bolii
28
Rezidentiat 2004
29
B.
C.
D.
E.
Trombocitoza tranzitorie
Eruptii tegumentare
Rar bloc AV permanent
Trombocitopenie tranzitorie
(pag. 2066)
C2601180. Bolnavii cu nefrita lupica (NL):

A. In fazele incipiente ale bolii sunt asimptomatici
B. Forma de NL difuz proliferativa in absenta tratamentului duce la IRA
C. Au complement seric crescut
D. Ac anti AND dc in titru mare
E. Biopsia renala nu este necesara pentru precizarea formei de NL
(pag. 2063)
C2601181. In tratamentul LES:

A. Serozitele indiferent de gravitate obliga la administrare de glucocorticoizi
B. Artralgiile si mialgiile beneficiaza de AINS
C. Manifestarile cutanate raspund la Hidroxiclorochina
D. Pacientii cu NL tratati cu Ciclofosfamid fac mai frecvent insuficienta renala
E. Anticonceptionalele orale sunt interzise la pacientele cu istoric de tromboza
(pag. 2067)
A. necroze de coagulare la peste 60 grade C
B. carbonizare la peste 600 grade C
C. calcinare la peste 2000 grade C
D. degradare enzimatica la peste 200 grade C
E. necroze de coagulare la peste 150 grade C
(pag. 654)
C2801183. Ca particularitati evolutiv etiologice ale infectiilor asociate arsurilor cu streptococi,

specificam:
A. deteriorari accentuate ale starii generale
B. local prezenta durerii, induratiei, tumefactiei
C. mare capacitate de necroza
D. miros dulceag si coloratie verde a pansamentului
E. determina aparitia gangrenei gazoase
(pag. 668)
C2801184. Co-factorii necesari pentru vindecarea plagilor in arsuri sunt:

A. vitamina PP
B. vitamina A
C. vitamina C
D. vitamina E
E. vitamina B1
(pag. 675)
C2801185. Cazurile care necesita spitalizare in cadrul arsurilor sunt:

A. suprafata arsa peste 20% (arsuri termice)
B. arsuri chimice
C. arsuri perineului
D. suprafata arsa intre 5 10%
29
Rezidentiat 2004
30
E. prin electrocutare
(pag. 676-677)
C2801186. Scopul tratamentului local in arsuri urmareste urmatoarele:

A. realizarea conditiilor de asepsie
B. diminuarea pierderilor lichidiene
C. limitarea agravarii leziunilor
D. rezolvarea imediata a leziunilor
E. diminuare fenomenelor algice
(pag. 679)
C2801187. Principalii parametrii clinici de supraveghere in tratamentul general al arsilor sunt:

A. diureza
B. tensiunea
C. pulsul
D. respiratia
E. vascularizatia membrelor
(pag. 682)
C2801188. Solutiile perfuzabile in terapia arsului care se folosesc sunt:

A. glucoza 33%
B. glucoza 5%
C. solutie Ringer lactat
D. plasma;
E. albumina 5%
(pag. 684-685)
C2801189. Pentru ameliorarea functiei respiratorie in caz de arsuri se utilizeaza:

A. aerosoli cu mucolitice;
B. vaso-dilatatoare
C. miofilin;
D. vaso- constrictoare;
E. hemisuccinat de hidrocortizon
(pag. 685-686)
C2901190. Caracteristicile arsurilor prin explozie sunt:

A. unda fierbinte de soc poate determina distrugerea instantanee a tesuturilor vii cu care vine in contact fara
a produce aprinderea imbracamintei
B. sunt mai frecvente in conflictele armate
C. determina complexe polilezionale
D. sunt caracteristice accidentelor industriale si celor casnice
E. toate variantele de mai sus sunt corecte
(pag. (1) pag 654)
C2901191. Factorul termovulnerant in arsurile termice este:

A. flacara de peste 700-800C
B. caldura
C. aerul supraincalzit
D. substantele inflamabile
(pag. (1) pag 655)
30
Rezidentiat 2004
31
C2901192. Urmatoarele afirmatii referitoare la infectia cu Pseudomonas aeruginosa in arsuri sunt

corecte:
A. apare in plagi in zilele 7-16
B. apare in plagi in prima saptamana
C. toxinele pe care le produce sunt extreme de puternice si cu actiune variata
D. enterotoxina produce enterita necrotica
E. se caracterizeaza prin deteriorarea accentuata a starii generale
(pag. (1) pag 668)
C2901193. Scopul tratamentului local al arsurilor este:

A. intarzierea detersarii escarelor
B. limitarea resorbtiei de toxine
C. diminuarea fenomenelor alergice
D. crearea de conditii de asepsie pentru buna evolutie a plagii si tesuturilor
E. favorizarea producerii de reactii alergice sau hipersensibilzante
(pag. (1) pag 679)
31
Rezidentiat 2004
32
Tema nr. 2
Traumatismele prin frig
BIBLIOGRAFIE:

C1202001. Protocolul pentru tratamentul degeraturilor cuprinde:
A. reincalzirea lenta
B. debridarea flictenelor cu continut clar
C. debridarea flictenelor profunde cu continut hemoragic
D. profilaxia antirabica
E. administrarea de antibiotice per os
(pag. 720)
C1202002. Clasificarea degeraturilor:

A. degeratura de grad 1 se caracterizeaza prin albirea ariei afectate
B. flictenele superficiale cu lichid clar apar in degeraturi de grad 3
C. flictenele cu lichid serosanguinolent apar in degeraturi de grad 2
D. cianoza intensa fara flictene apare in degeraturi de grad 3
E. in leziunea de grad 3 prognosticul de vindecare spontana este bun
(pag. 718)
C1302003. Degeraturile de gradul 2 sunt caracterizate clinic prin:

A. flictene cu continut hemoragic
B. eritem si edem la periferie
C. dupa vindecare apar cauzalgii
D. flictenele trebuie evacuate si reaplicate ca pansament biologic
E. cianoiza intensa a segmentului afectat
(pag. 718)
C1402004. Tratamentul degeraturilor cuprinde urmatoarele, cu exceptia,

A. reincalzirea rapida
B. debridarea flictenelor cu continut clar
C. profilaxia antitetanica
D. debridarea flictenelor profunde, cu continut hemoragic
E. administrarea de antialgice
(pag. 720)
C1402005. Inainte de spitalizare, la bolnavii cu leziuni prin frig se indica:

A. invelirea in fase elastice a segmentului afectat
B. pastrarea pozitiei elevate a extremitatilor afectate pe durata transportului
C. aplicarea de gheata pe leziuni
D. acoperirea cu paturi incalzite
E. indepartarea flictenelor
(pag. 720)
C1402006. Hipotermia cronica se caracterizeaza prin:

A. apare in urma expunerii la frig timp de aproximativ 30 de minute
32
Rezidentiat 2004
33
B.
C.
D.
E.
apare in conditiile imersiei zilnice in apa rece

nu se insoteste de dezechilibre electrolitice marcate
apare in urma expunerii la frig timp de 12-24 de ore
afecteaza in special varstnicii si copiii sub un an
(pag. 722)
C1402007. Sechelele dupa degeraturi sunt urmatoarele, cu exceptia:

A. transpiratii abundente
B. dureri cronice ale segmentelor afectate
C. sensibilitate la caldura a zonelor afectate
D. edemul cronic
E. redori articulare
(pag. 721)
C1402008. La hipotermici se intalnesc urmatoarele, cu exceptia:

A. paloare cadaverica a tegumentelor
B. edeme, in special la nivelul fetei
C. bradicardie
D. intensificarea peristaltismului intestinal
E. poliurie urmata de oligurie
(pag. 723)
C1402009. In "piciorul de transee":

A. leziunile apar rapid, minute sau ore
B. leziunile se datoreaza expunerii la temperaturi foarte scazute
C. nu apare edem
D. pisiorul este amortit, anesteziat, durerea apare doar la mobilizare sau sustinerea greutatii corpului
E. leziunile apar in conditii de vant
(pag. 718)
C1502010. In cadrul primelor masuri de tratament la spital, afectarea celulara directa este tratata prin
reincalzirea rapida prin imersie in apa incalzita la temperatura de:
A. 45 C;
B. 39 C;
C. 40-42 C;
D. 36-37 C;
E. 43-44 .
(pag. 720)
C1502011. In degeraturile de gr.IV se constata:

A. cianoza intensa a tegumentului afectat;
B. cianoza si flictene;
C. flictene si edem;
D. cianoza, edem si flictene;
E. cianoze si edem.
(pag. 718)
C1502012. Ce cantitate de caldura se pierde la nivelul partilor expuse ale corpului ?

A. 65%;
B. aprox. 70%;
C. aprox. 80%;
D. 75%;
33
Rezidentiat 2004
34
E. 60%.
(pag. 717)
C1502013. Studiile clinice au aratat ca temperaturile generatoare de degeraturi sunt:

A. 0 C timp de 1 h;
B. +1 C timp de 1 h 30';
C. -6,5 C cel putin 1 h;
D. -3 C timp de 1 h;
E. -4 C timp de 30'.
(pag. 719)
C1502014. Leziunile prin frig afecteaza in mod deosebit:

A. capilarele;
B. arteriolele;
C. venulele;
D. arterele musculare;
E. venele.
(pag. 719)
C1602015. Constienta se pierde atunci cand temperatura centrala coboara sub:

A. 32 C
B. 30 C
C. 28 C
D. 27 C
E. 26 C
(pag. 723)
C1602016. Afectarea celulara directa se trateaza prin:

A. debridarea flictenelor
B. administrarea de antialgice
C. administrarea de antibiotice
D. profilaxie antitetanica
E. reancalzile rapida prin imersie in apa incalzita la 40-42 C
(pag. 720)
C1602017. Hipotermia sistemica reprezinta scaderea temperaturii centrale a organismului sub:

A. 36 C
B. 34 C
C. 30 C
D. 33 C
E. 35 C
(pag. 722)
C1602018. In timpul transportului unui bolnav cu leziuni prin frig este indicat:
A. aplicarea de gheata sau zapada pe leziuni
B. acoperirea cu paturi incalzite
C. debridarea flictenelor
D. pastrarea elevata a extremitatilor afectate de degeraturi
E. indepartarea hainelor
(pag. 720)
C1602019. Modificarile celulare directe cauzate de frig sunt urmatoarele, cu o exceptie, (Care ?)
34
Rezidentiat 2004
35
A.
B.
C.
D.
E.
deshidratare celulara
cresterea concentratiei electrolitilor intracelulari
inhibitia sintezei ADN
denaturarea complexelor lipoproteice
lezarea endoteliului vascular
(pag. 719)
C1602020. Factorii favorizanti ai aparitiei leziunilor prin frig cuprind urmatoarele, cu o exceptie, (Care ?)
A. umiditatea
B. consumul de alcool
C. fumatul
D. existenta unor leziuni prin frig in antecedente
E. durata expunerii la frig
(pag. 717-718)
C2202021. Cea mai frecventa sechela dupa degeraturi este:

A. dureri cronice ale segmentelor afectate
B. sensibilitate la frig a segmentelor afectate
C. amorteli la nivelul segemtelor afectate
D. transpiratii abundente
E. edemul cronic.
(pag. 721)
C2202022. La ce interval este observata aparitia zonelor de resorbtie osoasa dupa degeratura?
A. 2-3 luni
B. 5-10 saptamani
C. 5-10 luni
D. 3-5 luni
E. 1-2 luni
(pag. 722)
C2202023. n cursul hipotermiei, la temperatura central cuprinsp ntre 33 - 37 grade C, apar:

A. tremuratul
B. aritmiiile cardiace
C. scderea metabolismului
D. leucocitoz
E. stupoarea
(pag. 723)
C2202024. n cursul hipotermiei, dizartria apare la valori ale temperaturii centrale ntre:
A. 33-35 grade C
B. 32-34 grade C
C. 30-31 grade C
D. 28-29 grade C
E. 26-28 grade C
(pag. 723)
C2202025. n cursul hipotermiei, stupoarea apare la valori ale temperaturii centrale ntre:
A. 33-35 grade C
B. 32-34 grade C
C. 30-31 grade C
D. 28-29 grade C
35
Rezidentiat 2004
36
E. 26-28 grade C
(pag. 723)
C2202026. Contiena se pierde n hipotermia sistemic la o temperatur central de:

A. 32 grade C
B. 30 grade C
C. 28 grade C
D. 26 grade C
E. 24 grade C
(pag. 723)
C2202027. Centrii termoreglrii nceteaz s mai funcioneze sub o temperatur central de:
A. 32 grade C
B. 30 grade C
C. 28 grade C
D. 26 grade C
E. 24 grade C
(pag. 723)
C2602028. Dac temperatura aerului este de -16 C, la 30 cm n profunzimea stratului de zpad sunt:
A. -15 C
B. -20 C
C. -23 C
D. -40 C
E. + 4 C
(pag. 717)
C2602029. Hipotermia sistemic reprezint scderea temperaturii centrale sub, cu excepia:

A. 28 C
B. 30 C
C. 32 C
D. 35 C
E. 37 C
(pag. 722)
C2602030. Majoritatea cazurilor de hipotcut apar la imersia n ap sub:

A. 25 C
B. 21 C
C. 15 C
D. 12 C
E. 10 C
(pag. 722)
C2602031. Apariia aritmiilor cardiace se face sub:

A. 35 C
B. 32 C
C. 30 C
D. 29 C
E. n nici un caz
(pag. 723)
C2602032. Din metodele de renclzire intern fac parte urmtoarele, cu excepia:
36
Rezidentiat 2004
37
A.
B.
C.
D.
E.
toracotomie cu refrigerare direct a mediastinului

hemodializ cu renclzirea sngelui
dializa peritoneal cu soluii calde
inhalarea de gaze calde
infuzia de soluii nclzite la nivelul carotidian
(pag. 724)
C2602033. HLA-B 27:

A. Se intilneste la peste 90% din pacientii cu spondilita psoriazica
B. Face parte din criteriile New York de diagnostic al SA
C. Este markerul genetic al SASN
D. Se intilneste in artropatia psoriazica periferica
E. Este prezenta la 50% din bolnavii diagnosticati cu spondilita anchilopoetica (SA)
(pag. 2094)
C2602034. n SASN raspunsul terapeutic cel mai bun s-a obtinut la administrarea de:
A. Naproxen
B. Ketoprofen
C. Diclofenac
D. Indometacin
E. Fenilbutazona
(pag. 2096)
C2602035. In grupul SASN sunt incluse urmatoarele boli, cu exceptia:

A. Spondilita psoriazica
B. Artrita gonococica
C. Sdr Reiter
D. Artrita enteropatica
E. Spondilartropatia juvenila
(pag. 2094)
C2602036. Afectarea oculara in SA:

A. Este in general bilaterala
B. Uveita anterioara este o manifestare extraarticulara rara
C. Debutul este insidios
D. Nu intereseaza irisul
E. Este controlata eficient prin administrare locala de glucocorticoizi si agenti midriatici
(pag. 2097)
C2602037. In SA urmatoarele afirmatii sunt corecte, cu exceptia:

A. Sulfasalazina amelioreaza testele inflamatorii si reduce simptomele articulare
B. Artritele periferice reactioneaza favorabil la administarea de Meotrexat
C. Glucocorticoizii sistemici nu si-au dovedit rolulul terapeutic
D. Efectele adverse ale Fenilbutazonei sunt anemia aplastica si agranulocitoza
E. Fenilbutazona in doze de 75mg administrata o data pe zi este cel mai eficient agent terapeutic in SA
(pag. 2096)
C2602038. Durerea inflamatorie de coloana in SA, se caracterizeaza prin:

A. Exacerbare nocturna
B. Debut peste 50 de ani
C. In stadiul precoce este intermitenta, ulterior devine persistenta
D. Localizare in regiunea lombara superioara
37
Rezidentiat 2004
38
E. Ameliorare la repaus
(pag. 2095)
C2602039. In SA:
A. Expansiunea cutiei toracice >5 cm
B. Creste capacitatea vitala
C. Scade capacitatea functionala reziduala
D. Distanta occiput perete scade
E. Nivelul seric de Ig A este frecvent crescut
(pag. 2096)
C2802040. Anomaliile unghiilor ce apar ca sechele dupa degeraturi sunt reprezentate de:
A. unghii in clepsidra
B. unghii in lentila de ceas
C. unghii cu depozite albicioase
D. unghii incarnate
E. unghii fribile incurbate
(pag. 721)
C2802041. Centrii termoreglarii in hipotermia progresiva inceteaza sa mai functioneze la temperaturi

de:
A. intre 33 37 grade C
B. intre 29 33 grade C
C. functioneaza indiferent de temperatura centrala a corpului
D. sub 24 grade C
E. nu exista o relatie directa cu temperatura centrala a corpului
(pag. 723)
C2902042. Aritmiile cardiace apar la valori ale temperaturii centrale:

A. 33C-35C
B. sub 29C
C. intre 29C-30C
D. sub 24C
E. intre 32C-34C
(pag. ((1) pag 722))
C2902043. Temperatura de -6C combinata cu un vant de 70 km/h care are un efect similar cu o
temperatura a mediului de:
A. -10C -15C
B. -35C
C. -30C
D. -40C
E. -42C
(pag. (1) pag 717)
C2902044. La altitudini mari,factorii care favorizeaza aparitia degeraturilor sunt:

A. starea psihica (frica,anxietate)
B. hipoxia
C. echipamentul neadecvat
D. contactul strans cu obiectele solide inghetate(armament)
(pag. (1) pag 719)
38
Rezidentiat 2004
39

C1202045. Factorii de care depinde supravietuirea la imersia in apa rece sunt:
A. marimea corpului
B. continutul in proteine
C. timpul de expunere la frig
D. continutul in grasime
E. varsta
(pag. 722)
C1202046. In tratamentul pacientilor cu degeraturi se folosesc:

A. antialgice doar per os
B. aspirina ca inhibitor al sintezei de PG si Tx
C. antibiotice injectabile
D. Dextran cu molecula mica administrat i.v.
E. nu se utilizeza heparina
(pag. 721)
C1202047. Tratamentul bolnavilor cu degeraturi:

A. in timpul transportului extremitatile se tin in pozitie decliva
B. in timpul transportului extremitatile se tin in pozitie elevata
C. se pot acoperi leziunile cu paturi incalzite
D. se containdica debridarea flictenelor inainte de spitalizare
E. nu se vor indeparta hainele de pe zonele afectate
(pag. 720)
C1202048. Despre simptomele hipotermiei se poate afirma:

A. simptomele hipotermiei medii pot mima alte afectiuni
B. absenta tremuratului exclude diagnosticul de hipotermie
C. sub 33 grade C temperatura centrala, pacientul devine hiporeactiv
D. amnezia apare cand temperatura centrala scade sub 32 C
E. la 27-26 C temperatura centrala, raspunsurile bolnavului sunt coerente
(pag. 723)
C1202049. Sechelele dupa degeraturi se caracterizeaza prin:

A. pot sa apara transpiratii abundente
B. sensibilitate la cald a segmentelor afectate
C. dureri acute ale segmentelor afectate
D. edem cronic
E. hipersensibilitatea segmentelor afectate
(pag. 721)
C1202050. Modificarile indirecte ale degeraturilor se caracterizeaza prin:

A. sunt rezultatul afectarii microcirculatiei
B. sunt mai putin severe decat modificarile directe
C. aparea lezarea endoteliului vascular
D. venulele sunt mai putin afectate decat arteriolele
E. sludge-ul nu determina tromboza
(pag. 719-720)
C1202051. Modificarile celulare directe cauzate de frig se caracterizeaza prin:
39
Rezidentiat 2004
40
A.
B.
C.
D.
E.
formare de gheata exclusiv in spatiul intracelular

hiperhidratare celulara
modificarea concentratiei electrolitilor intracelulari
soc termic
modificarea concentratiei de vitamine si oligoelemente
(pag. 719)
C1202052. Tratamentul chirurgical al degeraturilor:

A. in faza acuta are indicatii largi
B. se pot face incizii de decompresiune
C. excizia escarelor trebuie evitata
D. este util dupa delimitarea neta a zonelor de necroza
E. dupa necrectomii se pot aplica grefe de piele libera despicata
(pag. 721)
C1202053. Despre hipotermia sistemica se poate afirma ca:

A. se clasifica in acuta si cronica
B. hipotermia cronica apare in urma expunerii la frig timp indelungat
C. hipotermia cronica afecteaza mai ales populatia adulta
D. hipotermia acuta apare la imersia in apa rece sub 21 C
E. in hipotermia acuta apare vasodilatatie si centralizarea circulatiei
(pag. 722)
C1202054. Factori favorzanti ai degeraturilor sunt:

A. durata expunerii la frig
B. viteza vantului
C. valoarea temperaturii
D. starea psihica
E. umiditatea
(pag. 717)
C1302055. Hipotermia subacuta se caracterizeaza prin

A. tahicardie
B. tahipnee
C. tremor
D. midriaza
E. ataxie
(pag. 722)
C1302056. Prin ce se caracterizeaza fazas hipotermiei sistemice cu temperatura corporala cuprinsa

intre 29 si 33 grade ?
A. scade rata metabolismului
B. tremor
C. vasoconstrictie periferica
D. aritmii cardiace
E. scade frecventa miscarilor respiratorii
(pag. 723)
C1302057. Mecanisme indirecte ce intervin in patogenia leziunilor de degeratura sunt:

A. formarea de gheata extracelulara
B. formarea de gheata intracelulara
C. modificarea electrolitilor intra si extracelulari
40
Rezidentiat 2004
41
D. vasoconstrictie arteriolara
E. microembolii
(pag. 719)
C1302058. Protocolul de resuscitare a hipotermiei sistemice cuprinde:

A. montarea unei sonde urinare
B. intubatie oro-traheala
C. mentinerea elevata a membrelor
D. gazometrie sangvina
E. administrarea orala de lichide calde
(pag. 723)
C1302059. Simptome ale hipotermiei cronice sunt:

A. dificultate in mobilizarea membrelor
B. cianoza
C. edem facial
D. tahicardie
E. tulburari de constienta
(pag. 722)
C1302060. Protocolul Mc Cauley de tratament al degeraturilor include:

A. reincalzirea rapida
B. excizia flictenelor hemoragice pentru aliminarea Tx si PG
C. aspirina
D. necrectomia tesuturilor indemne
E. elevarea membrelor
(pag. 720)
C1302061. Care sunt factorii determinanti ai leziunilor prin frig ?

A. umiditatea atmosferica
B. imbracamintea nbeadecvata
C. consumul de alcool
D. temperatura mediului
(pag. 717)
C1302062. Leziunile de degeratura de gradul 3 se caracterizeaza prin:

A. flictene cu continut hemoragic
B. cauzalgii
C. vindecarea spontana posibila
D. cianoza intregii regiuni anatomice
E. senzatie de arsura
(pag. 718)
C1302063. Modificarile celulare directe cauzate de frig sunt determinate de:

A. blocarea activitatii Na-K ATP-azei
B. formarea intracelulara de gheata
C. deshidratarea celulei
D. fenomenul de sludge
E. socul termic
(pag. 719)
41
Rezidentiat 2004
42
C1302064. Care dintre urmatoarele sunt factori favorizanti ai leziunilor prin frig ?
A. starea psihica
B. durata expunerii la frig
C. viteza vantului
D. consumul de stupefiante
E. valoarea temperaturii ambientale
(pag. 717)
C1302065. Care din urmatoarele metode de reincalzire interna pot fi aplicate in hipotermia sistemica ?
A. toracotomie cu incalzirea directa a mediastinului
B. tubaj gastric cu administrarea pe sonda de lichide calde
C. dializa peritonmeala cu solutii calde
D. imersia in apa la 40 - 42 grade
E. infuzii de solutii calde in artera carotida
(pag. 724)
C1402066. Tratamentul chirurgical al degeraturilor consta in:

A. incizia de decompresiune in escarele constrictive
B. excizia escarei imediat dupa reincalzire
C. excizia escarei cand aceasta se infecteaza si infectia nu poate fi controlata prin antibiotice
D. debridare dupa delimitarea zonelor de necroza
E. simpatectomie in primele 24 de ore
(pag. 721)
C1402067. Semne de prognostic favorabil al degeraturilor sunt:

A. reincalzirea rapida a tegumentelor
B. revenirea sensibilitatii
C. culoarea eritematoasa a tegmentelor
D. tegumente palide
E. tegumente cianotice-negre
(pag. 720)
C1402068. Modificarile celulare directe cauzate de frig sunt:

A. formarea de cristale de gheata in spatiul extracelular
B. formarea de cristale de gheata in spatiul intracelular
C. hiperhidratarea celulara
D. mai severe decat cele indirecte
E. denaturarea complexelor lipoproteice
(pag. 719)
C1402069. Urmatoarele afirmatii caracterizeaza hipotermia acuta:

A. apare in conditiile imersiei in apa rece sub 21 C
B. datorita racirii rapide a organismului nu se insoteste de un dezechilibru hidroelectrolitic marcat
C. persoanele afectate isi pierd mobilitatea activa
D. creste frecventa respiratorie
E. la nivelul extremitatilor se instaleaza vasodilatatie paralitica
(pag. 722)
C1402070. Urmatoarele reprezinta metode de reincalzire interna:

A. toracotomie cu reincalzirea mediastinului cu ser fiziologic cald
B. hemodializa cu reincalzirea sangelui
C. infuzia de solutii incalzite la nivelul arterei carotide
42
Rezidentiat 2004
43
D. laparotomie cu reincalzirea directa a abdomenului cu ser fiziologi cald

E. inhalarea de gaze calde
(pag. 724)
C1402071. Urmatoarele afectiuni predispun la dezvoltarea unei hipotermii:

A. malnutritia
B. poliglobulia
C. anemia
D. otravirile
E. boala Paget
(pag. 722)
C1502072. Tratamentul chirurgical al degeraturilor dupa faza acuta si delimitarea zonelor de necroza
consta in:
A. debridarea necrozelor;
B. incizia necrozelor;
C. amputatia unor segmente ale extremitatilor;
D. grefare cu lambouri tegumentare de vecinatate;
E. incizii de circumvalare.
(pag. 721)
C1502073. Care dintre urmatoarele afectiuni predispun la dezvoltarea unei hipotermii:

A. eritrodermia;
B. diabet zaharat;
C. deficiente de termoreglare centrala sau periferice;
D. S.I.D.A.;
E. malnutritia.
(pag. 722)
C1502074. In faza acuta a degeraturilor tratamentul chirurgical este reprezentat de:

A. incizia de decompresiune in cazul unor escare constrictive;
B. excizia escarei, cand exista un proces infectios sub aceasta;
C. amputatia unor segmente ale membrelor;
D. incizia escarelor cand se intind pe suprafete mari;
E. incizia de circumvalare.
(pag. 721)
C1502075. Intre 33-35 C temperatura centrala pacientul este:

A. cooperant;
B. necooperant;
C. bine orientat temporo-spatial;
D. apatic;
E. amnezic.
(pag. 723)
C1502076. Sechele dupa degeraturi sunt urmatoarele:

A. redori articulare;
B. edem cronic;
C. dureri cronice ale membrelor afectate;
D. tendinite;
E. paliditate tegumentara.
(pag. 721)
43
Rezidentiat 2004
44
C1502077. Consecintele nefavorabile ale reincalzirii rapide sunt:

A. fenomenul de recadere;
B. colapsul vascular;
C. anemia acuta;
D. hemoragie digestiva superioara;
E. insuficienta respiratorie.
(pag. 724)
C1502078. Temperatura centrala este temperatura:

A. organelor din cutia craniana;
B. membrelor superioare;
C. membrelor inferioare;
D. organelor din cutia toracica;
E. organelor din abdomen.
(pag. 722)
C1502079. Simptomele care apar in hipotermia cronica sunt:

A. edem al fetei;
B. bradicardie;
C. hipotensiune arteriala;
D. anemie;
E. coloratie roza a tegumentelor fetei.
(pag. 722)
C1602080. Reincalzirea bolnavilor cu leziuni prin frig are urmatoarele caracteristici:

A. este rapida
B. se realizeaza prin imersie in apa incalzita la 40-42 C
C. poate fi urmata de dureri intense care necesita administrare de antialgice
D. se realizeaza prin imersie in apa incalzita la 36-38 C
E. se realizeaza prin imersie in apa incalzita la peste 44 C
(pag. 720)
C1602081. Protocolul elaborat de Mc Cauley in 1983 pentru tratamentul degeraturilor cuprinde:

A. reancalzirea rapida
B. debridarea flictenelor, chiar si cele cu continut hemoragic
C. profilaxia antitetanica
D. antialgice i.v. Sau i.m.
E. administrare de aspirina
(pag. 720)
C1602082. Hipotermia progresiva are 3 faze, cu paliere ale temperaturii centrale cuprinse intre:
A. 33-37 C
B. 32-35 C
C. 29-32 C
D. 29-33 C
E. sub 29
(pag. 723)
C1602083. Printre factorii favorizanti ai aparitiei leziunilor prin frig, putem enumera
A. starea psihica
B. efortul fizic
C. imobilizarea prelungita
44
Rezidentiat 2004
45
D. consumul de stupefiante
E. rasa alba
(pag. 718)
C1602084. Hipotermia sistemica se poate clasifica in:

A. generala
B. cronica
C. generalizata
D. subacuta
E. acuta
(pag. 722)
C1602085. Ca metode de incalzire interna propuse de opozantii reancalzirii rapide prin imersie, putem
enumera
A. toracotomie cu reancalzire directa a hemitoracelui respectiv cu ser fiziologic cald
B. hemodializa cu reancalzirea sangelui
C. infuzia cu solutii incalzite la nivelul arterei carotide
D. laparotomie si lavaj cu solutii calde
E. inhalarea de gaze calde, folosind echipamentul de anestezie
(pag. 724)
C1602086. Modificarile celulare directe cauzate de frig cuprind:

A. formarea de gheata in spatiul extracelular
B. formarea de gheata intracelular
C. modificarea concentratiei electrolitilor intracelulari
D. denaturarea complexelor lipoproteice
E. hidratarea celulara
(pag. 719)
C1602087. Factorii determinanti ai aparitiei leziunilor prin frig, sunt:

A. viteza vantului
B. valoarea temperaturii ambienttale
C. umiditatea
D. imbracamintea neadecvata
(pag. 717)
C2202088. Urmatorii factori favorizanti contribuie la aparitia leziunilor prin frig:

A. oboseala
B. imobilizarea prelungita
C. valoarea temperaturii ambientale
D. rasa alba
E. umiditatea scazuta.
(pag. 717-718)
C2202089. Urmatoarele afirmatii sunt adevarate privind factorii favorizanti pentru leziunile prin frig , cu
exceptia:
A. fumatul produce vasodilatatie in special la nivelul extremitatiilor
B. aerul rece este mult mai periculos pentru tesuturile vii decat combinatia dintre aer rece si vant
C. aproximativ 60% din caldura se pierde la nivelul partilor expuse ale corpului
D. exista o corelatie intre oboseala , apatie si incidenta leziunilor prin frig
E. valoarea temperaturii ambientale si viteza vantului sunt cei mai importanti factori favorizanti.
45
Rezidentiat 2004
46
(pag. 717)
C2202090. Care dintre urmatoarele afirmatii privind degeraturile de gradul II sunt false?
A. aparitia flictenelor superficiale continand lichid clar sau laptos
B. dupa vindecare apar frecvent cauzalgii
C. lezarea flictenelor poate duce la desicare si necroza tisulara
D. leziunile nu se vindeca de obicei spontan
E. in leziunile de gradul II apar arii de tegument de culoare alba sau alb-cenusie.
(pag. 718)
C2202091. Urmatoarele afirmatii privind degeraturile de gradul III sunt adevarate?

A. degeraturile de gradul III constau in cianoza intensa a tegumentului afectat
B. la cateva ore de la producerea acesteia apare gangrena tegumentului afectat
C. leziunile cu escare albe reprezinta o afectare a intregii grosimi a tegumentului
D. constau in aparitia flictenelor cu lichid laptos si uneori serosanghinolent
E. prognosticul de vindecare spontana este foarte rezervat.
(pag. 718)
C2202092. Temperatura la care apare piciorul de transee este cuprinsa intre urmatoarele valori:
A. 1_ -10 grade C
B. -1_-10 grade C
C. 3_ -10 grade C
D. 4_ -15 grade C
E. -4 _ -10 grade C
(pag. 718)
C2202093. Manifestarile clinice care apar in piciorul de transee sunt:

A. initial tegumente eritematoase , cianotice
B. senzatii de intepaturi , amorteli si nesiguranta la mobilizarea membrului respectiv
C. edemul se instaleaza de la inceput
D. tegumentele devin albe dupa reincalzirea membrului afectat
E. dupa reincalzire apare durerea.
(pag. 718)
C2202094. Urmatoarele afirmatii privind degeraturile produse la altitudini mari sunt false cu exceptia:
A. leziunile apar lent in mai multe ore
B. de obicei sunt foarte grave si evolueaza cu necroze profunde
C. hipoxia favorizeza aparitia degeraturilor in aceste conditii
D. frica si anxietatea nu favorizeza aparitia leziunilor in aceste conditii
E. leziunile apar rapid , uneori in cateva minute
(pag. 719)
C2202095. Modificarile indirecte care apar in leziunile prin frig se caracterizeaza prin:
A. sunt mai putin severe decat cele directe
B. la temperaturi intre 2-11 grade C circulatia sangelui prin capilare scade cu 42%
C. la temperature intre 3-11 grade C circulatia sangelui prin arteriole se reduce cu 62%
D. la temperature intre 3-11 grade C circulatia sangelui prin venule se reduce cu 37%
E. vasodilatatia atinge un maximum la 45 minute de la reincalzirea tesuturilor.
(pag. 719)
C2202096. Modificarile celulare directe cauzate de frig se caracterizeaza prin urmatoarele cu exceptia:
A. daca tesutul este supus unei inghetari lente cristalele de gheata se dezvolta in spatiile intracelulare
46
Rezidentiat 2004
47
B.
C.
D.
E.
inghetarea rapida produce cristale de gheata intercelular

in mod obisnuit nu se produce gheata intracelular
alterarea membranei celulare apare deja initial
sinteza de ADN nu este intotdeauna inhibata in tesuturile afectate de frig
(pag. 719)
C2202097. Care este temperatura optima a apei la care se poate face incalzirea segmentelor afectate de
frig?
A. 30-32 grade C
B. 40-42 grade C
C. 5-12 grade C
D. oricare cu conditia sa fie peste 5 grade C
E. 41-42 grade C
(pag. 720)
C2202098. Care din urmatoarele afirmatii privind protocolul pentru tratamentul degeraturilor sunt
adevarate?
A. profilaxia antitetanica este obligatorie
B. debridarea la nivelul zonelor afectate de flictene profunde
C. aspirarea continutului flictenelor este indicata
D. doze mari de aspirina , ca inhibitor al sintezei de PG si TX
E. debridarea flictenelor cu continut clar.
(pag. 720)
C2202099. Pentru a scadea vascozitatea sangelui se utilizeaza urmatoarele cantitati de dextran:

A. in prima zi 1 L
B. 1 L in urmatoarele 5 zile
C. 1 L in prima zi
D. 2 L in prima zi
E. 500 mL pe zi in urmatoarele 5 zile.
(pag. 721)
C2202100. Care din urmatoarele afirmatii sunt adevarate privind tratamentul degeraturilor?
A. extremitatiile sunt tinute in apa calda cel putin 30 minute
B. aspectul clinic al zonelor reincalzite nu poate da indicatii prognostice
C. miscarile active sau pasive in timpul imersiei in apa calda sunt importante
D. administrarea de antibiotice nu este necesara
E. protocolul pentru tratamentul degeraturilor elaborate de Mc Cauley este util pentru majoritatea
degeraturilor.
(pag. 721)
C2202101. Tratamentul chirurgical al degeraturilor cuprinde :

A. incizie de decompresiune in cazul unor escare constrictive
B. excizia intotdeauna a escarei
C. simpatectomia nu aduce beneficii clinice clare
D. simpatectomia este utila dupa incheierea fazei acute
E. simpatectomia este folosita mai mult pentru tratarea unor sechele ale leziunilor prin frig.
(pag. 721)
C2202102. Care este ordinea corecta a frecventei aparitiei sechelelor dupa degeraturi?
A. transpiratii abundente , amorteli , edemul cronic
B. dureri cronice, culoarea anormala a tegumentelor, edemul cronic
C. redori articulare , edemul cronic, sensibilitate la frig
47
Rezidentiat 2004
48
D. transpiratii abundente , dureri cronice , sensibilitate la frig

E. amorteli, sensibilitate la frig, redori articulare.
(pag. 721)
C2202103. Care afirmatii sunt adevarate privind sechelele dupa degeraturi?

A. hiperhidroza nu este o sechela
B. la rasa neagra apare depigmentarea
C. unghiile friabile , incurbate sunt sechele dupa degeraturi
D. sensibilitatea la frig se amelioreaza prin denervare simpatica.
E. dureri cronice care apar pot sugera sindromul Raynaud.
(pag. 721)
C2202104. Care din sechelele post degeraturi sunt rezultatul ischemiei prezente la nivelul zonelor
afectate?
A. culoarea anormala a tegumentelor
B. unghiile friabile
C. amorteli la nivelul segmente;lor afectate
D. hiperhidroza
E. toate raspunsurile corecte
(pag. 721)
C2202105. Care simptome aparute post degeratura nu se amelioreaza dupa denervare simpatica?
A. durerea
B. redoarea articulara
C. sensibilitatea la frig
D. cianoza
E. edemul cronic
(pag. 721)
C2202106. Care afirmatii privind zonele de resorbtie osoasa post degeratura sunt false?
A. se datoreaza afectarii circulatiei sanguine locale
B. nu se vindeca spontan
C. la copii si adolescenti pot afecta cartilajele
D. afecteaza mai ales inchiderea premature a AIFD
E. afecteaza mai ales inchiderea prematura a AIFP
(pag. 722)
C2202107. Degeraturile de gradul I cuprind urmatoarele:

A. flictenele superficiale
B. albirea ariei afectate
C. senzatie de raceala sau arsura
D. eritem si edem in jurul zonelor de flictene
E. cauzalgii
(pag. 718)
C2202108. Degeraturile de grad IV cuprind urmatoarele cu exceptia:

A. cianoza intense a segmentului afectat
B. edem local
C. flictene
D. gangrena segmentului respective prezenta initial
E. eritem si edem in jurul flictenelor
(pag. 718)
48
Rezidentiat 2004
49
C2202109. Leziunile cronice de tip degeratura se caracterizeza prin:

A. apar dupa expunere repetata intr-un mediu cu temperature scazute si umiditate crescuta
B. apar dupa expunere repetata intr-un mediu cu temperature foarte scazute si umiditate crescuta
C. aparitia de eritem , edem , cianoza
D. simptomele dispar dupa incetarea expunerii la frig
E. apar dureri la nivelul extremitatiilor afectate
(pag. 718)
C2202110. Care este temperatura necesara pentru a produce o degeratura?

A. -6,5 grade C sau mai joasa timp de 1 ora
B. -6,5 grade C sau mai joasa timp de 30 minute
C. -6,5 grade C nu mai mult de 1 ora
D. -8,5 grade C timp de 1 ora
E. -6,5 grade C timp de 2 ore
(pag. 719)
C2202111. Temperatura central:

A. este temperatura organelor vitale
B. este egal cu cea a extremitilor
C. se msoar cu termometrul axilar
D. se poate msura printr-o sond urinar
E. scade sub 36 de grade n hipotermia sistemic
(pag. 722)
C2202112. Afeciuni ce predispun la dezvoltarea unei hipotermii sunt:

A. boala Paget
B. poliglobulia
C. obezitatea
D. diabetul zaharat
E. eritrodermia
(pag. 722)
C2202113. Hipotermia subacut:

A. apare la persoane expuse la temperaturi sczute mai mult de 24 de ore
B. are ca semne clinice: tremurturi, midriaz, hipertensiune arterial
C. temperatura central scade sub 33 grade C
D. se caracterizeaz prin dezechilibre electrolitice
E. temperatura central scade sub 29 grade C
(pag. 722)
C2202114. n hipotermia acut:

A. nu se dezvolt dezechilibre electrolitice majore
B. se centralizeaz circulaia
C. crete metabolismul
D. sechelele cerebrale permanente sunt frecvente
E. se produce o bradicardie sever
(pag. 722)
C2202115. Factorii de care depind esupravieuirea n condiiile imersiei n ap rece sunt:

A. coninutul n esut adipos al organismului
B. vrsta
C. sexul
49
Rezidentiat 2004
50
D. calitatea hainelor protective

E. mrimea corpului
(pag. 722)
C2202116. Hipotermia cronic:

A. afecteaz n special btrnii i copiii peste 1 an
B. se caracterizeaz prin tahicardie, puls slab, hipotensiune arterial
C. apare la vrstnici, la temperaturi sub 0 grade C
D. caracteristic este coloraia roz a tegumentelor feei
E. apare n urma expunerii la frig timp ndelunga
(pag. 722)
C2202117. Urmtoarele afirmaii privind fiziopatologia hipotermiei sistemice sunt false:

A. leucopenia i trombocitopenia din timpul hipotermiei se refac greu dup renclzire
B. diureza crete iniial, datorit centralizrii circulaiei
C. prima modificare care apare este vasoconstricia periferic
D. nc de la nceputul expunerii la temperaturile sczute, se deprim funciile vitale
E. la temperatura central de 32 grade apar unde J patologice pe EKG
(pag. 723)
C2202118. n cursul hipotermiei, la temperatura central ntre 29 - 33 grade C, apar:

A. scderea metabolismului
B. tahicardie, creterea frecvenei micrilor respiratorii
C. aritmiile cardiace
D. pierderea contienei
E. dificulti de vorbire
(pag. 723)
C2202119. n cursul tratamentului n hipotermia sistemic, sunt necesare:

A. corectarea alcalozei sanguine
B. tratarea aritmiilor
C. mentinerea diurezei la peste 100 ml/or
D. corectarea hipoxemiei
E. renclzirea rapid
(pag. 723)
C2202120. Metode de renclzire intern, n hipotermia sistemic, sunt:

A. dializa peritoneal cu soluii peritoneale calde
B. laparotomia cu renclzirea direct a peritoneului cu ser fiziologic cald
C. hemodializ cu renclzirea sngelui
D. imersia corpului n ap de 40 grade C
E. inhalarea de gaze calde
(pag. 723)
C2202121. Decesele tardive dup hipotermii tratate cu succes pot aprea datorit:
A. insuficienei renale acute
B. insuficienei hepatice
C. emboliei pulmonare
D. bronhopneumoniei
E. patologiei asociate
(pag. 723)
50
Rezidentiat 2004
51
C2202122. Protocolul de resuscitare a hipotermiei:

A. Se aplic la temperatura central sub 32 grade C
B. cuprinde monitorizare EKG, cateterizare venoas central, sondaj vezical
C. impune corectarea alcalozei sanguine i a aritmiilor cardiace
D. cuprinde renclzirea rapid prin imersie n ap la 37 grade C
E. prevede meninerea diurezei la 30-50 ml/or.
(pag. 722-723)
C2202123. La hipotermici:
A. iniial apare poliurie apoi oligurie
B. crete activitatea tractului gastrointestinal
C. se produce edem generalizat, n special la nivelul membrelor inferioare
D. apar tulburri de coagulare, greu accesibile dup renclzire
E. poate lipsi tremuratul, n special la vrstnici
(pag. 722)
C2202124. Urmtoarele afirmaii cu privire la renclzirea rapid n hipotermia sistemic sunt

adevrate:
A. fenomenul de recdere
B. insuficien renal acut
C. colapsul vascular
D. tromboz venoas profund a membrelor inferioare
E. edemul pulmonar acut
(pag. 723)
C2202125. Indicaiile tratamentului chirurgical n faza acut de degertur sunt:

A. flictenele cu coninut sanghinolent
B. colecie purulent sub escar
C. edemul lezional marcat
D. escare constrictive
E. flictenele cu coninut lptos
(pag. 721)
C2202126. Urmtoarele afirmaii referitoare la fiziopatologia degerturilor sunt false:

A. frigul afecteaz n special venulele
B. lezarea endoteliului vascular este urmat de apariia trombilor albi
C. insuficiena vascular nu poate fi stopat terapeutic
D. mediatorii inflamaiei din degertur sunt aceeai cu cei din arsuri
E. mediatorii din flictenele de degertur stimuleaz vasoconstricia i agregarea plachetar
(pag. 719-720)
C2202127. Fenomenul de recdere n tratamentul hipotermiei sistemice:

A. poate aprea dup renclzirea rapid prin imersia n ap de 40 grade C
B. poate aprea dup o metod de resuscitare intern
C. poate fi prevenit prin imersie n ap doar a trunchiului
D. se nsoete de aritmii cardiace
E. apare prin untarea sngelui rece central, cu scderea paradoxal a temperaturii centrale
(pag. 724)
C2202128. Urmtoarele afirmaii despre renclzirea prin imersie sunt adevrate:

A. este contraindicat la vrstnici, care prezint o patologie asociat bogat
B. restabilirea temperaturii corpului se produce dup 1-3 ore
51
Rezidentiat 2004
52
C. se poate complica cu colaps vascular, datorat hipovolemiei

D. poate aprea fenomenul de recdere, dac sunt nclzite doar extremitile
E. poate fi nlocuit cu de metodele de renclzire intern
(pag. 724)
C2202129. Urmtoarele afirmaii despre colapsul vascular dup renclzirea rapid sunt adevrate:
A. poate apare datorit unei resuscitri hidroelectrolitice inadecvate
B. monitorizarea corespunztoare a diurezei este un factor important n evitarea acestei complicaii
C. poate face necesar suportul iontropic
D. se datoreaz hipovolemiei
E. este evitat dac se folosete nclzirea doar a trunchiului
(pag. 724)
C2202130. n tratamentul degerturilor combinate cu hipotermia sistemic:

A. renclzirea rapid este contraindicat, agravnd evoluia degerturi
B. renclzirea rapid este totdeauna indicat
C. fizioterapia necesar degerturilor este contraindicat de bolile asociate
D. fizioterapia poate fi aplicat pacienilor imobilizai
E. fizioterapia nu poate fi aplicat pacienilor imobilizai
(pag. 724)
C2302131. Care sunt modificarile directe care intervin in patogenia leziunilor prin frig
A. vasoconstrictia
B. aparitia de microemboli
C. formarea de gheata intracelulara
D. fenomenul de sludge
E. deshidratarea celulara
(pag. 719)
C2302132. Care sunt masurile de prim ajutor in degeraturi ?

A. indepartarea hainelor de pe zonele afectate
B. efectuarea inciziilor de decompresiune
C. administrarea de vasodilatatoare periferice
D. reincalzirea rapida
E. excizia escarei
(pag. 720)
C2302133. In ce consta tratamentul chirurgical in faza acuta a leziunilor de degeratura ?

A. debridarea flictenelor cu continut hemoragic
B. incizii de decompresiune
C. simpatectomie perivasculara
D. excizia escarelor suprainfectate
E. debidarea necrozelor
(pag. 721)
C2302134. Care sunt metodele interne de reincalzire interna in cazurile de hipotermie sistemica ?
A. toracotomie cu reincalzirea mediastinului cu ser cald
B. dializa peritoneala cu solutii calde
C. imersia in baie la 42C
D. infuzia de solutii incalzite a nivelul arterei carotide
E. asezarea pacientului pe o slatea incalzita electric
(pag. 724)
52
Rezidentiat 2004
53
C2302135. Care sunt factorii determinanti in aparitia leziunilor de degeratura ?

A. valoarea temperaturii ambientale
B. umiditatea
C. imbracamintea neadecvata
D. durara expunerii
E. viteza vintului
(pag. 717)
C2302136. Care sunt factori favorizanti in aparitia leziunilor de degeratura

A. consumul de alcool
B. rasa neagra
C. sexul masculin
D. efortul fizic
E. valoare foarte scazuta a temperaturii ambientale
(pag. 718)
C2602137. Sechele dup degerturi sunt:

A. hiperhidroza
B. sensibilitate la frig
C. edem cronic
D. depigmentare la rasa caucazian
E. eritrocianoza la rasa neagr
(pag. 721)
C2602138. Degerturile de gradul I sunt caracterizate de:

A. apariia flictenelor sanghinolente
B. cianoza intens a segmentului afectat
C. albirea ariei afectate
D. senzaia de arsur
E. escare alb-cenuii
(pag. 718)
C2602139. Alcoolul agraveaz leziunile prin frig datorit:

A. creterea fluxului sanguin la suprafaa corpului
B. expunerea incontient la frig
C. vasoconstricia periferic
D. creterea pierderii de cldur la nivelul plmnilor
E. creterea umiditii
(pag. 718)
C2602140. Leziunile celulare directe cauzate de frig sunt:

A. formarea de ghea intracelular
B. formarea de ghea extracelular
C. deshidratarea celular
D. maturarea complexelor lipoproteice
E. scderea concentraiei electroliilor intracelular
(pag. 719)
C2602141. Piciorul de tranee are urmtoarele caracteristici:

A. se datoreaz expunerii ndelungate la temperaturi foarte sczute
B. edemul este marcat
53
Rezidentiat 2004
54
C. necrozele tisulare apar frecvent

D. apare n condiii de umiditate
E. tegumentele sunt de obicei palide
(pag. 718)
C2602142. Indicaiile tratamentului chirurgical n faza acut a degerturilor sunt:

A. incizia de decompresiune
B. excizia escarei
C. durerea intens
D. cianoza intens
E. escarele alb-cenuii
(pag. 721)
C2602143. Urmtoarele afirmaii referitoare la hipotermia subacut sunt adevrate.

A. apare dup expunere la frig n decurs de 12-24 ore
B. temperatura central scade sub 33 C
C. pacientul poate prezenta aritmii cardiace
D. temperatura corpului scade sub 21 C
E. apare dup imersie n ap rece sub 10 C
(pag. 722)
C2602144. Factorii de care depinde supravieuirea n cazul imersiei sub ap rece sunt:
A. suprafaa corpului
B. coninutul n grsimi
C. timpul de expunere la frig
D. salinitatea apei
E. rasa
(pag. 722)
C2602145. Hipotermia cronic apare:

A. frecvent la copii sub 1 an
B. atunci cnd temperatura mediului nconjurtor scade sub 18 C
C. apare excepional la vrstnici
D. apare la cei ce depun efort fizic prelungit
E. apare frecvent la vrstnici
(pag. 722)
C2602146. Hipotermia sistemic se poate clasifica n:

A. cronic
B. supraacut
C. subacut
D. acut
E. degertur
(pag. 722)
C2602147. Explorarile de laborator in SA evidentiaza:

A. Cresterea VSH si PCR, corelata cu boala activa
B. FAL intotdeauna normala
C. AAN frecvent prezenti
D. Factor reumatoid negativ
E. Anemie normocroma, normocitara
(pag. 2096)
54
Rezidentiat 2004
55
C2602148. Hiperostoza scheletala idiopatica difuza (HSID) se caracterizeaza prin:

A. Afectarea articulatiilor diartroidale
B. Calcificarea si osificarea ligamentelor paraspinoase
C. Prezenta sindesmofitelor
D. Aspect radiologic de "ceara prelinsa prin calcificarea inelului fibros
E. Articulatii sacroiliace normale
(pag. 2096)
C2602149. Urmatoarele afirmatii sunt adevarate:

A. Cea mai grava complicatie a afectarii coloanei vertebrale in SA este fractura
B. HSID apare mai frecvent la femei
C. Tulburarile de ritm si conducere lipsesc in SA
D. Modificarile radiologice in HSID sunt mai severe comparativ cu simptomatologia
E. Insuficienta respiratorie poate fi cauza de deces in SA
(pag. 2096)
C2602150. Decesul in SA se datoreaza:

A. Traumatismelor coloanei vertebrale cu sectiune medulara
B. Infarctului miocardic in context vasculitic
C. Hemoragiilor digestive postmedicamentoase
D. Amiloidozei renale
E. Septicemiei
(pag. 2096)
C2602151. Precizati care sunt manifestarile comune ale artritelor reactive si artropatiei psoriazice:
A. Asimetria artritelor, aspect de deget in cirnacior
B. Leziuni tegumentare similare histologic
C. Ulceratii bucale
D. Uveita, afectarea unghiala
E. Urertrita
(pag. 2099)
C2602152. Afirmatiile de mai jos referitoare la SASN sunt false cu exceptia:

A. In artrita reactiva simptomele predomina la extremitatile inferioare
B. Keratoderma blenorrhagica este caracteristica SA
C. Artrita psoriazica se asociaza cu ulceratii bucale si uretrita
D. In artritele reactive sacroileita este frecvent asimetrica
E. Sindesmofitul este caracteristic artritei reactive
(pag. 2099/2098)
C2602153. Tratamentul artritelor reactive cuprinde:

A. Indometacin 75-150mg/zi
B. Sulfasalazina la pacientii cu artrita reactiva persistenta
C. Fenilbutazona ca medicatie de prima alegere
D. Sarurile de aur si D-Penicilamina sunt eficiente
E. Leziunile entezitice beneficiaza de administrarea intralezionala de glucocorticoizi
(pag. 2099/2100)
C2602154. Artritele periferice in SA se caracterizeaza morfopatologic prin:

A. Hiperplazie sinoviala
B. Formarea de panus
55
Rezidentiat 2004
56
C. Vilozitati sinoviale exuberante

D. Eroziuni cartilaginoase centrale
E. Ulceratii si depozite de fibrina
(pag. 2094)
C2802155. Factorii favorizanti ai leziunilor prin frig sunt reprezentati de:

A. viteza vantului
B. umiditate
C. consumul de lichide
D. fumatul
E. imbracaminte neadecvata
(pag. 717-718)
C2802156. Modificarile celulare directe cauzate de vant sunt:

A. formarea de gheata in spatiul extracelular
B. formarea de gheata intracelular
C. hiperhidratarea celulara
D. deshidratarea celulara
E. denaturarea complexelor lipoproteice
(pag. 719)
C2802157. Leziunile cronice de tip degeratura se caracterizeaza in special prin aparitia la nivelul
extremitatilor a:
A. discomfort local
B. eritem
C. edem
D. fracturi
E. laxitate ligamentara
(pag. 718)
C2802158. Lichidul din flictenele aparute in leziunile prin frig contine niveluri crescute ale:
A. PGE1
B. PGE2
C. PGF2a
D. PGF2b
E. TxB2
(pag. 720)
C2802159. Primele masuri care se aplica pacientilor cu leziuni prin frig, dupa ajungerea la spital sunt:
A. indepartarea hainelor constrctive sau a celor de pe zonele afectate
B. reincalzire rapida prin imersie in apa incalzita la 40 grade C
C. imbracare in haine groase
D. aplicare de pansamente umede
E. spalarea tegumentelor cu apa si sapun
(pag. 720)
C2802160. Protocolul Mc. Cauley in tratamentul degeraturilor cuprinde:

A. reincalzire rapida
B. profilaxie antitetanica
C. administrare de vaso constrictoare
D. administrare de antialgice
E. administrare de antibiotice
56
Rezidentiat 2004
57
(pag. 720)
C2802161. Dupa degeraturi pot aparea urmatoarele sechele:

A. laxitati ligamentare
B. fracturi
C. transpiratii abundente
D. sensibilitate la frig a segmentelor afectate
E. redori articulare
(pag. 721)
C2802162. Complicatiile ce pot aparea dupa tratamentul pacientilor cu hipertermie sunt:

A. insuficienta renala cronica
B. bronhopneumonii
C. infarct miocardic acut
D. insuficienta renala acuta
E. soc cronic
(pag. 724)
C2902163. Simptomele care apar in hipotermia cronica pot fi urmatoarele,cu exceptia:

A. coloratia roz a tegumentelor
B. bradicardie
C. midriaza
D. hipotensiune arteriala
E. ataxie
(pag. (1) pag 722)
C2902164. Afectiunile care predispun la aparitia hipotermiei sunt:

A. imobilizarea prelungita
B. malnutritia
C. diabetul zaharat
D. anemia
E. deficiente de termoreglare centrale sau periferice
(pag. (1) pag 722)
C2902165. Sechelele dupa degeraturi sunt reprezentate de:

A. transpiratii abundente
B. transpiratii reduse
C. sensibilitate la cald a segmentelor afectate
D. amorteli ale segmentelor afectate
E. edemul cronic
(pag. (1) pag 721)
C2902166. In cazul hipotermiei sistemice se produc urmatoarele modificari:

A. vascoconstrictie periferica
B. accelerarea functiilor vitale: respiratie,circulatie,metabolism
C. cresterea leucocitelor si trombocitelor
D. initial,diureza scade datorita vascoconstrictiei periferice si centralizarii circulatiei iar daca hipotermia
persista,filtrarea renala scade
(pag. ((1) pag 723))
57
Rezidentiat 2004
58
Tema nr. 3
Supuratiile bronhopulmonare
BIBLIOGRAFIE:

C1203001. Raspunsul terapeutic prompt cu penicilina si/sau metronidazol aplicat in supuratia
pulmonara:
A. ne orienteaza spre etiologia micotica
B. inclina balanta spre diagnosticul de supuratie pulmonara cu anaerobi.
C. ne obliga la tratament chirurgical.
D. ne obliga la efectuarea unei bronhoscopii
E. ne obliga la suplimentarea terapiei cu ampicilina
(pag. 959)
C1203002. Caracterul primitiv al supuratiei si tipul radioclinic de abces sau supuratie difuza pledeaza:
A. in favoarea germenilor Gram poyitivi
B. in favoarea gemenilor Gram negativi
C. in favoarea anaerobilor
D. pentru etiologia mycobacteriana tuberculoasa
E. in favoarea fungilor
(pag. 958)
C1203003. In faza de supuratie deschisa, semnul radiologic caracteristic al abcesului pulmonar este:
A. imagine hidroaerica pleurala.
B. imagine hidroaerica intrapulmonara
C. opacitate omogena rotunda sau ovalara
D. desen interstitial accentuat infrahilar
E. feston diafragmatic
(pag. 956)
C1203004. La pacientii cu abces pulmonar bronhoscopia este obligatorie, in special la cei peste 40 ani,
deoarece:
A. la cel putin 10 % din cazuri se descopera un cancer bronhopulmonar.
B. la cel putin 90% din cazuri poate fi descoperita o tuberculoza pulmonara.
C. la cel putin 50% din cazuri se identifica o mucoviscidoza.
D. la cel putin 70% din cazuri ramane tratamentul de electie.
E. la toti pacientii poate fi identificata cauza
(pag. 956)
C1203005. In abcesul pulmonar cronic elementul definitoriu este:

A. peretele cavitar este subtire cu o structura granulomatoasa slab vascularizata, dezvoltata exuberant sub
forma unor muguri.
B. aparitia de vase de neoformatie.
C. cantitatea impresionanta de fibrina ce apare in lumenul cavitatii.
D. celularitatea bogata, in special limfocite.
E. tendinta la transformare neoplazica.
(pag. 954)
58
Rezidentiat 2004
59
C1303006. Investigatia paraclinica de electie in bronsiectazii este:

A. radiografia toracica
B. bronhografia
C. examenul functional respirator
D. examenul bacteriologic al sputei
E. tomografia computerizata
(pag. 966-967)
C1303007. Operatia de electie in abcesul pulmonar este:

A. pneumonectomia
B. rezectia reglata segmentara sau plurisegmentara
C. rezectia atipica
D. lobectomia
E. pleurotomia "a minima"
(pag. 961)
C1303008. Abcesul pulmonar primitiv are drept cauza:

A. aspiratia bronhogena de particule infectante
B. cancerul bronhopulmonar
C. chisturi pulmonare infectate
D. tuberculoza pulmonara
E. bronsiectazii infectate
(pag. 955)
C1303009. Hipocratismul digital apare in bronsiectazii in proportie de:

A. 80%
B. 10%
C. 50%
D. 20%
E. nu apare
(pag. 965)
C1303010. Indicatia tratamentului chirurgical in bronsiectazii este:

A. leziuni bilaterale extinse
B. la cererea pacientului
C. pe plaman unic
D. bazala, localizata preferabil unilateral
E. cand apare insuficienta hepato-renala
(pag. 971)
C1403011. Metoda de electie in diagnosticul de certitudine al bronsiectaziilor este:

A. radiografia toracica standard,
B. tomografia computerizata,
C. bronhografia,
D. bronhoscopia,
E. examenul functional respirator.
(pag. 966-967)
C1403012. Ce procent din pacientii cu abces pulmonar decedau inera preantibiotica:

A. 10-15%
B. 30-35%
C. 50-55%
59
Rezidentiat 2004
60
D. 70-75%
E. 90-95%.
(pag. 960)
C1403013. Tratamentul antibiotic al abcesului pulmonar:

A. trebuie administrat la limita minima a toxicitatii fiecaruia dintre antibioticul folosit,
B. se administreaza minim 14 zile,
C. se asociaza cu antihistaminice
D. durata maxima este de 4-6 saptamini.
E. se efectueaza cel mai frecvent per-os.
(pag. 960-961)
C1403014. Tratamentul chirurgical al abcesului pulmonar este indicat:

A. abceselor mari de peste 5 cm diametrul,
B. abceselor mari de peste 6 cm. diametrul
C. abceselor mari de peste 7 cm. diametrul,
D. abceselor mari de peste 8 cm. diametrul.
E. abceselor mari de peste 9 cm diametrul.
(pag. 961)
C1403015. Operatia de electie in cadrul tratamentului chirurgical al abcesului pulmonar este:

A. pneumotomia in pleura simfizata
B. lobectomia
C. segmentectomia
D. punctia-evacuare ghidata echografic a abcesului
E. punctia-evacuare sub ghidaj Roentgen a abcesului.
(pag. 961-962)
C1503016. Bronsiectaziile sunt localizate mai frecvent in:

A. Lobul superior drept;
B. Lobul superior stang;
C. Lobii inferiori;
D. Lobul mediu;
E. Lingula.
(pag. 963)
C1503017. Semnul caracteristic al abcesului pulmonar in perioada de stare este:

A. Tusea uscata;
B. Anorexia;
C. Bronhoreea care poate ajunge la 100-300 ml/zi;
D. Vomica numulara;
E. Hemoptizia.
(pag. 956)
C1503018. In tratamentul chirurgical al bronsiectaziilor, operatia cea mai practicata astazi este:
A. Pneumonectomia;
B. Lobectomia;
C. Segmentectomiile;
D. Plurisegmentectomiile;
E. Ligatura vaselor bronsice.
(pag. 972)
60
Rezidentiat 2004
61
C1503019. Semnul fundamental in puseul acut de bronsiectazie este:

A. Dispneea;
B. Tusea cu expectoratie abundenta muco-purulenta adesea fetida;
C. Tusea cu expectoratie sub 100 ml/zi;
D. Tuse chintoasa mai frecventa dimineata;
E. Hemoptizia.
(pag. 964)
C1503020. Metoda de electie pentru diagnosticul de certitidine al bronsiectaziilor este:

A. Arteriografia selectiva;
B. Bronhografia;
C. Radiografia toracica standard;
D. Tomografia computerizata;
E. Bronhoscopia.
(pag. 966)
C1603021. Semnul fundamental al puseului acut in bronsiectazie este reprezentat de:

A. Dispneea de repaus
B. Tahipnee
C. Tusea uscata
D. Tusea cu expectoratie abundenta
E. Tusea nocturna
(pag. 964)
C1603022. Tratamentul chirurgical al abcesului pulmonar este indicat in:

A. Asocierea cu diabetul zaharat
B. Hemioptizia masiva
C. Etiologia anaeroba a infectiei
D. Casexie
E. Formele febrile prelungite
(pag. 961)
C1603023. Investigatia de electie in diagnosticul bronsiecatziei este reprezentata de:

A. Radiografia toracica
B. Examenul CT
C. Examenul RMN
D. Bronhografie
E. Toracoscopie
(pag. 966)
C1603024. Prognosticul bronsiectaziilor poate fi agravat de:

A. Varsta
B. Disfunctii endocrine
C. Semnele functionale obstructive
D. Malformatii ale cutiei toracice
E. Diabetul zaharat
(pag. 969)
C1603025. Bronsiectazia uscata este de etiologie:

A. Neoplazica
B. Tuberculoasa
C. Parazitara
61
Rezidentiat 2004
62
D. Autoimuna
E. Traumatica
(pag. 965)
C1603026. In faza de supuratie deschisa a abcesului pulmonar, semnul radiologic caracteristic este:
A. Imaginea hidroaerica pleurala
B. Opacitatea bazala
C. Imaginea hidroaerica intrapulmonara
D. Largirea spatiilor intercostale
E. Imaginea de haltera
(pag. 956)
C2203027. Conform clasificrii colii romneti de chirurgie toracic a supuraiilor bronhopulmonare,

pioscleroza reprezint:
A. o supuraie circumscris
B. o supuraie parenchimatoas difuz cronic
C. o supuraie parenchimatoas difuz acut
D. un abces pulmonar
E. o supuraie bronic fr dilataii de bronhii
(pag. 953)
C2203028. Etiologia abceselor pulmonare se stabilete prin identificarea florei bacteriene izolate din
sputa purulent. n abcesele pulmonare primitive, bacteriile anaerobe ce aparin florei comensurale a
cavitii orofaringiene reprezint:
A. 20 30%
B. sub 10%
C. 50%
D. 55 60%
E. 80 90%
(pag. 954)
C2203029. Faza de supuraie deschis a abcesului pulmonar este marcat de:

A. o agravare continu, progresiv, a fenomenelor generale i funcionale
B. o agravare pasager a fenomenelor generale i funcionale
C. o ameliorare pasager a fenomenelor generale i funcionale
D. decesul pacienilor n majoritatea cazurilor
E. decesul pacientului n toate cazurile
(pag. 956)
C2203030. Examenul radiologic al abcesului pulmonar n faza de formare arat, att pe radiografia
simpl, ct i pe tomografia clasic:
A. o transparen omogen, rotund sau ovalar, cu un diametru de 3 5 cm
B. o transparen omogen, rotund sau ovalar, cu un diametru de 3 5 cm
C. o transparen inomogen neregulat
D. o opacitate omogen, rotund sau ovalar, cu diametrul de 3 5 cm
E. o opacitate inomogen, imprecis delimitat, neregulat, cu un diametru de 10 15 cm
(pag. 956)
C2203031. n prezent rata de vindecare a abceselor este de:

A. 50%
B. 60%
C. ntre 40 50%
D. ntre 60 75%
62
Rezidentiat 2004
63
E. ntre 80 90%
(pag. 960)
C2203032. n era preantibiotic, procentul de pacieni cu abcese pulmonare care se vindecau spontan
prin drenajul complet al abcesului era de:
A. 1 5%
B. 5 10%
C. 20 30%
D. 50 70%
E. 70 80%
(pag. 960)
C2203033. n era preantibiotic, procentul de pacieni cu abcese pulmonare care decedau prin una din
complicaiile grave era de:
A. 1 5%
B. 10 20 %
C. 30 35%
D. 50 70%
E. 70 85%
(pag. 960)
C2203034. n era preantibiotic, procentul de pacieni cu abcese pulmonare care supravieuiau, dar cu
persistena unor sechele grave i cu dezvoltarea unei pioscleroze pulmonare definitive importante, era
de:
A. 5 10%
B. 10 15 %
C. 15 20%
D. 30 35%
E. 40 50%
(pag. 960)
C2203035. n cadrul antibioterapiei abceselor pulmonare, datorit ponderii dominante a bacteriilor

anaerobe, tratamentul lor de elecie este reprezentat de:
A. terapia cu metronidazol
B. terapia cu cefalosporine
C. oxacilinoterapie
D. penicilinoterapie
E. imipenemoterapie
(pag. 960)
C2203036. Terapia abceselor pulmonare secundare cuprinde i rezolvarea cauzei reale a leziunii; cea
mai frecvent cauz este:
A. plmnul polichistic
B. chistul hidatic supurat
C. corpii strini endobronici
D. hipoplazia sau aplazia pulmonar
E. neoplasmul bronhopulmonar
(pag. 961)
C2203037. Clasificarea macroscopic a broniectaziilor se face dup aspectul bronhografic n 4

categorii. Care din categoriile de mai jos nu face parte din aceast clasificare?
A. liniare
B. moniliforme (varicoase)
63
Rezidentiat 2004
64
C. cilindrice (tubulare)
D. saculare (ampulare)
E. chistice
(pag. 963)
C2203038. n cadrul morfopatologiei broniectaziilor, concepia modern (Alex. Eskenasy) privete

plmnul broniectatic ca o rezultant a interferenei factorilor disgenetici (imunopatologici, infecioi
i expectorani) ce modific sinteza de:
A. colagen
B. AND
C. mucina
D. elastina
E. ARN
(pag. 964)
C2203039. Puseu acut al unei broniectazii are ca semn fundamental:

A. hemoptizie
B. tuse seac
C. tuse cu expectoraie abundent, mucopurulent, stratificat i adesea fetid
D. lipsa manifestrilor clinice
E. febr
(pag. 964)
C2203040. n cadrul tabloului clinic al broniectaziilor, hemoptizia apare la aproximativ:

A. 5% dintre bolnavi
B. 10% dintre bolnavi
C. 50% dintre bolnavi
D. 75 80% dintre bolnavi
E. 90 95% dintre bolnavi.
(pag. 965)
C2203041. n cadrul tabloului clinic al broniectaziilor, termenul de "pneumonite se refer la:

A. particule de sput vscoas exteriorizate prin expectoraie
B. pneumoniile recidivante ce apar n cazul puseelor inflamatorii i sunt localizate la nivelul dilataiilor bronice
C. dilataii ale broniilor principale
D. dilataii ale broniolelor
E. dilataii alveolare
(pag. 965)
C2203042. Metoda de elecie n diagnosticul de certitudine al broniectaziilor este:

A. radiografia toracic standard
B. bronhoscopia
C. tomografia computerizat toracic
D. scintigrafia pulmonar
E. bronhografia
(pag. 966)
C2303043. Majoritatea abceselor pulmonare primitive sunt date de:

A. Cancerele bronhopulmonare necrozate;
B. Chistele hidatice pulmonare complicate;
C. Pleureziile purulente;
D. Abcesele bronhogene de aspiratie;
64
Rezidentiat 2004
65
E. Abcedarea pneumoniilor cu pneumococ.

(pag. 955)

A. Pneumonectomia;
B. Lobectomia;
C. Drenajul cavitatii abcesului;
D. Rezectia pulmonara atipica;
E. Rezectia segmentara.
(pag. 961)
C2303045. Bronsiectaziile dobandite se datoresc:

A. Bolilor autoimune;
B. Aspergilozei;
C. Mucoviscidozei;
D. Deficitului de alfa 1-antitripsina;
E. Infectiilor din copilarie;
(pag. 963)
C2303046. Bronsiectazia "uscata" este de origine:

A. Pleurala;
B. Secundara pneumoniei cronice;
C. Secundara corpilor straini bronsici;
D. Tuberculoasa;
E. Secundara rujeolei.
(pag. 966)
C2503047. Peretele abcesului pulmonar acut, din punct de vedere histologic prezint:
A. O structur concentric: puroi, fibrin, alveolit fibrinoas sau purulent, alveolit cataral, zone de esut
de granulaie de reacie, zone de scleroz incipient.
B. Perete cu un grad mai avansat de organizare fibroas,
C. Un nveli intern purulent cu zone de deterjare i epitelizare malpighian sau cilindric;
D. Peretele cavitar este subire i are o structur granulomatoas slab vascularizat;
E. nveli intern continuu i cu un perete granulativ-fibros;
(pag. 954)
C2503048. Abcesul pulmonar primitiv:

A. Este o complicaie evolutiv a unei leziuni locale preexistente.
B. Apare ca o modalitate evolutiv a unei pneumonii abcedate.
C. Apare i evolueaz ntr-un teritoriu pulmonar sntos fiind rezultatul unei infecii cu anaerobi.
D. Este o complicaie evolutiv a unui cancer bronho-pulmonar.
E. Este o complicaie a broniectaziilor supurate.
(pag. 954)
C2503049. n perioada de stare semnul caracteristic al abcesului pulmonar este:

A. Tusea uscat;
B. Anorexia;
C. Bronhoreea care poate ajunge la 100-300 ml/zi;
D. Vomica numular;
E. Hemoptizia;
(pag. 956)
65
Rezidentiat 2004
66
C2503050. Semnul radiologic caracteristic al abcesului pulmonar n faza de supuraie deschis, este:
A. Opacitate omogen rotund sau ovalar cu un diametru de 3-5 cm;
B. Imagine hidro-aeric intrapulmonar;
C. Imagini chistice de aproximativ 2 cm diametru cu aspect de umbre inelare;
D. Opaciti sistematizate retractile sau neretractile produse de condensri parenchimatoase sau atelectazii;
E. Benzi opace groase, uneori ramificate n deget de mnu;
(pag. 956)
C2503051. n abcesul pulmonar aflat n faza de supuraie deschis, semnul radiologic caracteristic
este:
A. Opacitate omogen rotund sau ovalar cu diametru de 3-5cm.
B. Imagine hidro-aeric intrapulmonar.
C. Opacitate omogen cu localizare electiv n segmentele posterioare.
D. Imagine cavitar cu perete subire.
E. Imagine de hidro-pneumotorax.
(pag. 956)
C2503052. n prezent, dup tratamentul corect al abcesului pulmonar, evoluia acestuia poate fi:
A. Cu vindecare ntre 80-90% iar complicaiile locale i generale avnd caracter excepional.
B. 30-50% din pacieni decedeaz prin complicaii grave.
C. Se vindec cu dezvoltarea unei pioscleroze grave.
D. 30-50% supravieuiesc dar cu prezena unor complicaii grave.
E. n 20-30% din cazuri se vindec spontan prin drenajul complet al abcesului.
(pag. 960)
C2503053. n tratamentul chirurgical al abcesului pulmonar, operaia de elecie este:

A. Bilobectomia;
B. Lobectomia;
C. Pneumonectomia;
D. Rezeciile segmentare i plurisegmentare;
E. Rezecia atipic pulmonar:
(pag. 961)
C2503054. n tratamentul chirurgical al abceselor pulmonare una dintre metodele de depanare

aplicate la bolnavii cu stare critic este:
A. Lobectomia.
B. Rezeciile pulmonare reglate segmentare.
C. Pneumotomia n pleur simfizat.
D. Rezeciile pulmonare atipice
E. Drenajul pleural.
(pag. 961)
C2503055. Localizarea mai frecvent a broniectaziilor este n:

A. Ambii plmni;
B. Lobii superiori;
C. Lobii inferiori;
D. Lobul mediu;
E. Lingul;
(pag. 963)
C2503056. Frecvena intermediar a sediului broniectaziilor este ntlnit la:

A. Lobii inferiori.
66
Rezidentiat 2004
67
B.
C.
D.
E.
Lobul mediu i lingul.

Lobii superiori.
Plmnul stng.
Plmnul drept.
(pag. 963)
C2503057. Semnul fundamental al puseului acut n broniectazii este:

A. Dispneea;
B. Tusea cu expectoraie abundent muco-purulent adesea fetid;
C. Tusea cu expectoraie sub 100 ml/zi;
D. Tuse chintoas mai frecvent dimineaa;
E. Hemoptizia;
(pag. 964)
C2503058. Broniectazia uscat se caracterizeaz prin:

A. Acutizri intermitente care survin mai ales n sezonul rece, pe fondul unei stri generale relativ bune.
B. Este de origine tuberculoas i are ca semn revelator hemoptizia.
C. Debuteaz cu tabloul clinic al unei supuraii pulmonare primitive care ns rspunde greu la tratament i
are o pronunat tendin la recidiv.
D. Evolueaz cu acutizri frecvente i cu remisiuni incomplete ce produce alterarea precoce a parametrilor
funcionali.
E. Tuse cu expectoraie abundent muco-purulent stratificat i adesea fetid.
(pag. 965)
C2503059. Metoda de elecie n diagnosticul de certitudine al broniectaziilor este:

A. Arteriografia selectiv;
B. Bronhografia;
C. Radiografia toracic standard;
D. Tomografia computerizat;
E. Bronhoscopia;
(pag. 966)
C2503060. Indicaia major a chimioterapiei antimicrobiene n broniectazii o constituie:

A. Supuraiile stabile cu bronhoree cronic muco-purulent.
B. Puseul acut de supuraie cronic sau agravarea bronhoreei purulente cronice.
C. Bolnavii cu producie cronic de sput mucoid.
D. Prezena hemoptiziilor.
E. Expectoraia mucoas n cantiti mari.
(pag. 970)
C2503061. Corticoterapia n tratamentul broniectaziilor este indicat la:

A. Bolnavii ce evolueaz ctre o boal obstructiv difuz i dispneizant, la care antibioticele i
bronhodilatatoarele nu dau rezultate satisfctoare.
B. Bolnavii cu bronho-pioree masiv.
C. Bolnavii cu supuraii stabile cu bronhoree muco-purulent.
D. Bolnavii cu spute hemoptoice.
E. Bolnavii cu puseu acut al supuraiei cronice.
(pag. 970)
C2503062. Operaia cea mai frecvent aplicat astzi n tratamentul chirurgical al broniectaziilor, este:
A. Pneumonectomia;
B. Lobectomia;
C. Segmentectomiile;
67
Rezidentiat 2004
68
D. Plurisegmentectomiile;
E. Ligatura vaselor bronice;
(pag. 972)
C2803063. In faza initiala, abcesul pulmonar acut este o colectie purulenta delimitata de:
A. un invelis intern purulent
B. o organizare fibroasa difuza
C. tesut pulmonar densificat inflamator
D. structura granulomatoasa, slab vascularizata, cu dezvoltare exuberanta
E. perete granulativ fibros
(pag. 954)
C2803064. Abcesele pulmonare primitive sunt unice in:

A. 20 30% din cazuri
B. 40 60% din cazuri
C. 60 80% din cazuri
D. 70 90% din cazuri
E. 80 90% din cazuri
(pag. 956)

A. pneumonectomia
B. lobectomia
C. segmentectomia
D. rezectie pulmonara atipica
E. bilobectomia
(pag. 961)
C2803066. In prezent, rata de vindecare in abcesele pulmonare este de:

A. 30 40%
B. 50 60%
C. 60 70%
D. 80 90%
E. 100%
(pag. 960)

C1203067. In abcesul pulmonar acut urmatoarele elemente anatomice sunt modificate:
A. vasele din vecinatate prezinta leziuni inflamator-trombozante.
B. bronhiile sunt edematiate, infiltrate cu celule rotunde, cu modificari de scleroza si stenoza.
C. bronhiile prezinta numeroase granuloame tuberculoase.
D. bronhiile sunt de aspect normal
E. bronhiile prezinta la nivelul peretelui necroza cazeoasa.
(pag. 954)
C1203068. Evolutia grava a abceselor pulmonare sub tratament antibiotic cu recurgerea la tratament
chirurgical se datoreaza:
A. aparitiei unui mare numar de tulpini bacteriene multirezistente,
B. cresterii marcate a numarului de pacienti imunodeprimati,
C. cresterii proportiei populatiei varstnice,
68
Rezidentiat 2004
69
D. cresterii numarului de cazuri de infectii pulmonare nozocomiale,

E. aplicarii schemelor inadecvate in tratamentul cancerului pulmonar.
(pag. 954)
C1203069. Definitia supuratiilor bronhopulmonare trebuie sa contina urmatoarele elemente:

A. etiologia infectioasa ( bacteriana aeroba sau anaeroba, micotica, parazitara).
B. inflamatia supurativa a parenchimului pulmonar si/sau a conductelor bronsice.
C. prezenta sindromului supurativ clinic (febra, slabire in greutate, astenie, transpiratii) si de laborator ( VSH
crescuta, leucocitoza).
D. etiologia tuberculoasa.
E. prezenta facultativa a sindromului inflamator ( clinic si de labotaror).
(pag. 953)
C1203070. Criteriile de apreciere a eficacitatii tratamentului in supuratiile pulmonare sunt:

A. disparitia bronhoreii purulente si a fetiditatii sputei.
B. clarificarea opacitatilor radiologice, reducerea si deterjarea cavitatilor, care se pot inchide complet dupa 23 luni.
C. cresterea in greutate, recastigarea apetitului.
D. mentinerea nemodificata a imaginii radiologice.
E. refacerea proteinemiei, afebrilitatea, sterilizarea cavitatilor.
(pag. 961)
C1203071. Abcesul pulmonar apartine supuratiei pulmonare si se caracterizeaza:

A. morfologic prin focare circumscrise de inflamatie supurativa cu evolutie spre necroza si excavare.
B. clinic prin bronhoree purulenta si fetida.
C. printr-o legatura de cauzalitate cu o tuberculoza pulmonara.
D. prin dezvoltarea obligatoriu dupa o primoinfectie tuberculoasa.
E. prin dezvoltarea obligatoriu dupa o tuberculoza pulmonara.
(pag. 953-954)
C1203072. Indicatiile tratamentului chirurgical in abcesul pulmonar sunt:

A. raspuns inadecvat la tratamentul medical corect.
B. abcese mari ( peste 6 cm diametru), cu probabilitate redusa de vindecare prin tratament medical
C. hemoptizia masiva.
D. mentinerea fetiditatii sputei
E. ruptura in spatiul pleural.
(pag. 961)
C1203073. Bronhografia stabileste diagnosticul de bronsiectazii prin:

A. semne directe: cresterea diametrului bronsic, absenta diminuarii progresive a calibrului bronsic spre
capatul terminal, diminuarea sau disparitia ramificatiilor vecine cu bronhia patologica.
B. semne directe: micsorarea diametrului bronsic, persistenta diminuarii progresive a calibrului bronsic spre
capatul terminal, diminuarea sau disparitia ramificatiilor vecine cu bronhia patologica.
C. semne indirecte: vizibilitatea anormala a musculaturii transversale (bronhie cu inele), semne de
hipersecretie ( dopuri mucoase, imagini in dinti de pieptene),
D. semne indirecte: vizibilitatea normala a musculaturii transversale (bronhie cu inele), semne de secretie
normala.
E. semne de hiperinflatie compensatorie.
(pag. 966)
C1203074. Tratamentul medical al bronsiectaziilor are drept obiective:

A. distrugerea florei bacteriene piogene prin antibioterapie.
B. evitarea stagnarii secretiilor prin drenaj postural,
69
Rezidentiat 2004
70
C. combaterea manifestarilor asociate: bronsita cronica obstructiva, insuficienta respiratorie, insuficienta

cardiaca.
D. prevenirea aparitiei tuberculozei.
E. inlaturarea dilatatiilor bronsice.
(pag. 969-970)
C1303075. Conditiile favorizante ce fac posibila aspiratia particulelor infectante in abcesul pulmonar
sunt:
A. extractii dentare
B. abuz de alcool
C. reflux gastro-esofagian
D. ocluzia intestinala joasa
E. tratament cu steroizi
(pag. 955)
C1303076. In perioada de stare bronsiectaziile se caracterizeaza clinic prin:

A. supuratie
B. hemoptizie
C. nu are expresie clinica
D. pneumonii recidivante
E. rinoree
(pag. 964-965)
C1303077. Criteriile de apreciere a eficacitatii tratamentului in abcesul pulmonar sunt:

A. disparitia bronhoreei purulente
B. disparitia hemoptiziei
C. clarificarea opacitatilor radiologice
D. cresterea in greutate
E. subfebrilitate
(pag. 961)
C1303078. Bronsiectaziile dobandite au drept cauza:

A. pneumonia
B. corpi straini endobronsici
C. tumori pulmonare
D. tuberculoza
E. varicela
(pag. 963)
C1303079. Semnele directe ale bronsiectaziilor in examenul bronhgrafic sunt:

A. cresterea diamentrului bronsic
B. absenta diminuarii progresive a calibrului bronsic spre capatul terminal
C. diminuarea sau disparitia ramificatiilor vecine cu bronhia patologica
D. semne de hipersecretie
E. "bronhie cu inele"
(pag. 966)
C1303080. Bronsiectaziile congenitale secundare au drept cauza:

A. traheo-bronhomegalia
B. bronhomalacia
C. deficit de alfa-1-antitripsina
D. bronsiolita
70
Rezidentiat 2004
71
E. mucoviscidoza
(pag. 963)
C1303081. Examene paraclinice efectuate pentru diagnosticarea abcesului pulmonar necomplicat sunt:
A. examen radiologic toracic
B. examen computer tomografic toracic
C. bronhoscopia
D. bronhografia
E. punctia pleurala
(pag. 956)
C1303082. Clasificarea macroscopica a bronsiectaziilor dupa aspectul bronhografic cuprinde:

A. bronsiectazii chistice
B. bronsiectazii saculare
C. bronsiectazii moniliforme
D. bronsiectazii cilindrice
E. bronsiectazii difuze
(pag. 963)
C1303083. Indicatiile de tratament chirurgical in abcesul pulmonar sunt:

A. hemoptizia masiva
B. ruptura in spatiul pleural
C. imposibilitatea de a exclude existenta unui neoplasm pulmonar
D. la cererea pacientului
E. raspuns inadecvat la tratament medical corect
(pag. 961)
C1403084. Care din urmatorii factori,sunt factori responsabili de evolutia grava a abcesului pulmonar:
A. cresterea marcata a numarului de pacienti imunodeprimati,
B. tratamentul cu tonicardiace,
C. cresterea proportiei, populatiei varstnice,
D. aparitia unui mare nr.de tulpini bacteriene multirezistente,
E. nici unul dintre acestia,
(pag. 954)
C1403085. Care din urmatoarele afectiuni apartin supuratiilor bronsice:

A. pioscleroza,
B. bronsiectaziile
C. pneumonia cronica.
D. abcesul pulmonar.
E. bronhocelele
(pag. 953)
C1403086. Care din urmatoarele,sunt conditii favorizante ce fac posibila aspiratia particulelor
infectante:
A. obstructii bronsice,
B. ulcerul gastric,
C. achalazia,
D. hipertensiunea arteriala,
E. abuzul de algocalmin.
(pag. 955)
71
Rezidentiat 2004
72
C1403087. Diagnosticul diferential al bronhoreei purulente si al hemoptiziei intilnite in bronsiectazie se

face cu alte afectiuni ca:
A. cancerul bronhopulmonar,
B. silicoza
C. stenoza mitrala,
D. abcesul pulmonar
E. bronsita cronica.
(pag. 968)
C1403088. Examene paraclinice utile in diagnosticiul si tratamentul abcesului pulmonar sunt:

A. examenul radiologic,
B. EKG,
C. bronhoscopia,
D. echografia Doppler color,
E. colangiografia.
(pag. 956-958)

A. la majoritatea bolnavilor, un abces bronhogen de expiratie,
B. cu debut insidios in ultimii ani, destul de frcvent,
C. poate apare cu debut asimptomatic,
D. se poate elimina prin vomica masiva,
E. se poate elimina prin vomica fractionata.
(pag. 955-956)
C1403090. Bronsiectaziile dobandite in copilarie pot aparea in cadrul unor infectii ca:
A. pojar,
B. scarlatina,
C. tuse convulsiva,
D. rubeola,
E. erizipel.
(pag. 963)
C1403091. Diagnosticul diferential al abcesulu pulmonar primitiv se face cu:

A. cancerul bronho-pulmonar supurat,
B. chistul hidatic pulmonar infectat,
C. silicoza,
D. stenozele bronsice benigne din sindromul Chilaiditti,
E. nici unul dintre acestea.
(pag. 958-960)
C1403092. Tratamentul bronsiectaziilor este:

A. profilactic
B. homeopatic
C. medical
D. chirurgical
E. nici unul dintre acestea
(pag. 969-972)
C1503093. Supuratiile bronsice cuprind:

A. Bronsiectaziile;
B. Pioscleroza;
72
Rezidentiat 2004
73
C. Supuratiile difuze prin corpi straini sau plagi toracice;

D. Bronhocelele;
E. Supuratiile bronsice fara dilatatii de bronsii.
(pag. 953)
C1503094. Hemoptizia la pacientii cu bronsiectazii:

A. Este un semn caracteristic;
B. Apare la aproximativ 50% din cazuri cu amploare variabila;
C. Apare exceptional de rar;
D. Se produce prin ruptura anastomozelor dintre arterele bronsice si arterele pulmonare;
E. Se produce prin necroza epiteliului bronsic sau a parenchimului pulmonar.
(pag. 965)
C1503095. Tratamentul medical al bronsiectaziilor are urmatoarele obiective:

A. Drenajul pleural in cadrul complicatiilor septice pleurale;
B. Distrugerea florei microbiene piogene prin antibioterapie;
C. Evitarea stagnarii secretiilor prin drenaj postural;
D. Rezectii pulmonare;
E. Combaterea manifestarilor asociate precum bronsita cronica obstructiva, insuficienta respiratorie,
cardiaca, etc.
(pag. 969-970)
C1503096. Elementele care agraveaza prognosticul bronsiectaziilor sunt:

A. Localizarea in lobul mediu;
B. Caracterul de boala difuza;
C. Prezenta de semne functionale obstructive;
D. Prezenta unor defecte congenitale imposibil de remediat;
E. Localizarea pe partea dreapta.
(pag. 969)
C1503097. Care din urmatoarele situatii reprezinta indicatii de tratament chirurgical in abcesul
pulmonar:
A. Imposibilitatea de a exclude un neoplasm pulmonar;
B. Hemoptizia masiva;
C. Abcesele sub 6 cm diametru;
D. Raspuns inadecvat la tratamentul medical corect;
E. Alergie la penicilina.
(pag. 961)
C1503098. Tratamentul medical in abcesul pulmonar:

A. Este reprezentat de penicilinoterapie datorita ponderii dominante a florei anaerobe:
B. Administrarea antibioticelor se face timp de cel putin 15 zile iar durata maxima a tratamentului este de 4-6
saptamani;
C. Este aplicat in hemoptizia masiva;
D. Se aplica pana la disparitia fetiditatii sputei;
E. Consta in pleurotomie a minima si bronhoaspiratii repetate.
(pag. 960)
C1503099. Criteriile obligatorii ale indicatiei chirurgicale in bronsiectazii sunt:

A. Diagnostic topografic exact stabilit prin bronhografie;
B. Boala difuza bilaterala;
C. Plaman restant suficient;
D. Hemoptiziile mici;
73
Rezidentiat 2004
74
E. Hemoptiziile masive.
(pag. 971)
C1503100. La pacientii cu abces pulmonar, datele de laborator arata:

A. Cresterea leucocitelor;
B. Hiperglicemie;
C. VSH crescuta;
D. Un grad de anemie;
E. Cresterea potasiului seric.
(pag. 958)
C1503101. Semnele de certitudine in diagnosticul pozitiv al abcesului pulmonar acut sunt:

A. Fetiditatea sputei;
B. Episod anamnestic compatibil cu aspiratia continutului oral;
C. Examen bacteriologic sugestiv sau confirmativ;
D. Leziuni necrotice cavitare cu bronhoree purulenta;
E. Raspuns prompt la penicilinoterapie.
(pag. 958)
C1603102. Semnele de certitudine in diagnosticul pozitiv al abcesului pulmonar sunt:

A. Fetiditatea sputei
B. Baciloscopia directa pozitiva
C. Examenul bacteriologic sugestiv
D. Intradermoreactia la tuberculina pozitiva
E. Raspuns prompt la penicilinoterapie
(pag. 958)
C1603103. Sputa din faza de supuratie deschisa a abcesului pulmonar poate imbraca urmatoarele
aspecte:
A. Puroi galben-verzui
B. Sputa aerata
C. Sputa pluristratificata
D. Sputa purulenta hemoptoica
E. Sputa perlata
(pag. 956)
C1603104. Criterii de apreciere a eficacitatii tratamentului abcesului pulmonar:

A. Disparitia bronhoreei
B. Castigul ponderal
C. Clarificarea opacitatilor radiologice
D. Scaderea frecventei respiratorii
E. Normalizarea frecventei cardiace
(pag. 961)
C1603105. Mijloacele terapeutice in tratamentul abcesului pulmonar sunt:

A. Tonicardiacele
B. Mucoliticele
C. Drenajul
D. Corticoterapia
E. Antibioterapia
(pag. 960)
74
Rezidentiat 2004
75
C1603106. Diagnosticul diferential al supuratiilor pulmonare se face cu:

A. Cancerul bronhopulmonar supurat
B. Corpii straini endobronsici
C. Tumorile costale
D. Relaxarea diafragmatica
E. Tuberculoza pulmonara
(pag. 959)
C1603107. Obiectivele tratamentului medical al bronsiectaziilor:

A. Oxigenoterapie
B. Distrugerea florei bacteriene piogene
C. Evitarea stagnarii secretiilor
D. Combaterea manifestarilor asociate
E. Horticoterapie
(pag. 969-970)
C1603108. Semnele directe ale bronhografiei in diagnosticul bronsiectaziei sunt:

A. Cresterea diametrului bronsic
B. Absenta diminuarii progresive a calibrului bronsic
C. Infiltrate pulmonare bazale
D. Imagini hidroaerice
E. Diminuarea sau disparitia ramificatiilor bronsice invecinate
(pag. 966)
C1603109. Bronsiectaziile secundare apar in:

A. Mucoviscidoza
B. Coarctatia de aorta
C. Boala Gaucher
D. Deficit de alfa1-antitripsina
E. Bronhomalacie
(pag. 963)
C1603110. Abcesul pulmonar se caracterizeaza prin:

A. Febra in platou
B. Focare circumscrise de inflamatie supurativa
C. Curba ponderala descendenta
D. Bronhoree purulenta si fetida
E. Dispnee de repaus
(pag. 953-954)
C2203111. Dei mult mai rare dect n trecut, n ultimii ani a aprut o cretere a numrului de cazuri de
abcese pulmonare; n plus, a aprut o cretere a proporiei cazurilor cu evoluie grav i indicaie de
tratament chirurgical. Principalii factori responsabili de aceast situaie sunt:
A. apariia unui numr mare de tulpini bacteriene multirezistente
B. creterea marcat a numrului de pacieni imunodeprimai
C. creterea proporiei populaiei vrstnice
D. creterea numrului de cazuri de infecii pulmonare vasocomiale, care tind s devin o problem major
de sntate
E. scderea nivelului de trai
(pag. 954)
C2203112. n ceea ce privete patogenia abceselor pulmonare, sursele de infecie cele mai frecvente
sunt germenii anaerobi i aerobi responsabili de infeciile:
75
Rezidentiat 2004
76
A.
B.
C.
D.
E.
cavitii bucale (paradontoze, abcese, gingivite, granuloame)

urechii (otite medii, mastoidite)
perianale
cilor respiratorii nalte (sinuzite, faringoamigdalite, tumori laringiene infectate)
intracerebrale
(pag. 955)
C2203113. Supuraiile bronhopulmonare includ un grup heterogen de afeciuni netuberculoase

caracterizate prin:
A. prezena sindromului supurativ clinic (febr, slbire n greutate, astenie, transpiraii) i de laborator (VSH
crescut, leucocitoz, etc.)
B. tratamentul chirurgical are rol central, asigurnd vindecarea a 85 90% din bolnavi
C. hemoptizii mici, repetitive
D. tendina la cronicizare i invaliditate respiratorie
E. inflamaie acut edematoas a parenchimului pulmonar i a conductelor bronice
(pag. 953)
C2203114. Abcesul pulmonar se caracterizeaz prin:

A. focare circumscrise de inflamaie supurativ cu evoluie spre necroz i excavare
B. bronhoree purulent i fetid
C. exist i forme de focare multicentrice de excavaie
D. hemoptizii mari i repetate
E. expectoraie cu sput clar
(pag. 954)
C2203115. n ceea ce privete tabloul clinic al abcesului pulmonar, care din afirmaiile urmtoare,
referitoare la debutul simptomatologiei, sunt corecte:
A. ntre momentul aspiraiei i debutul simptomelor acute exist un interval de timp care variaz ntre 2 3
ore pn la 24 ore
B. se pare c n ultimul timp din ce n ce mai multe abcese pulmonare au un debut insidios n faza de
constituire a focarului supurativ care mbrac aspectul pseudogripal ce treneaz 1 2 sptmni
C. debutul acut este de obicei brutal, cu tablou de pneumonie grav, expectoraie purulent abundent i
hemoptizii repetate
D. dac pleura este cointeresat tardiv tabloul clinic are aspect de empiem pleural primitiv
E. exist i abcese pulmonare cu debut asimptomatic
(pag. 955 - 956)
C2203116. n cadrul tabloului clinic al abcesului pulmonar, excavarea focarului de pneumonie

necrotic i evacuarea coleciei purulente n bronhii este anunat de:
A. dispariia tusei
B. exacerbarea tusei
C. o mic hemoptizie
D. creterea pulsului
E. fetiditatea respiraiei
(pag. 956)
C2203117. La examenul radiologic al abcesului pulmonar n faza de supuraie dechis:

A. semnul radiologic caracteristic este opacitatea omogen rotund sau ovalar, cu un diametru de 3 5 cm
B. semnul radiologic caracteristic este imaginea hidroaeric intrapulmonar
C. aspectul clasic este imaginea cavitar cu contur gros, cu axul mare vertical i cu nivel lichidian orizontal, a
crui nlime variaz n funcie de alternanele de retenie i drenaj ale coninutului purulent
D. de obicei nivelul lichidului purulent ntr-un abces pulmonar este mai sczut dect ntr-o cavern, iar
peretele cavernei tuberculoase este mai gros
E. imaginea hidroaeric intrapulmonar nu constituie un semn radiologic caracteristic
76
Rezidentiat 2004
77
(pag. 956)
C2203118. Referitor la examenele paraclinice n abcesul pulmonar, care din afirmaiile urmtoare sunt
adevrate:
A. examinarea CT (tomografia computerizat), fa de examinrile radiologice clasice nu permite evaluarea
cu o mai mare acuratee a grosimii i caracterului peretelui cavitii
B. bronhoscopia nu este obligatorie la toi pacienii peste 40 ani ce reprezint o supuraie pulmonar
C. prin bronhoscopie se descoper i se extrag corpii strini i se aspir puroiul stagnant ameliorndu-se
drenajul supuraiei
D. prin bronhoscopie se pot recolta probe bacteriologice i micologice n condiii corecte
E. n unele cazuri examinarea CT (tomografia computerizat) poate evidenia prezena unei obstrucii
bronice proximal de abces
(pag. 956- 957)
C2203119. Dintre semnele de prezumie pe care se bazeaz diagnosticul pozitiv al abcesului pulmonar
cu germeni anaerobi fac parte:
A. fetiditatea sputei
B. episod anamnestic compatibil cu aspiraia coninutului oral sau gastric: com, anestezie general,
epilepsie, ebrietate, tulburri de deglutiie, intervenii ORL
C. rspuns prompt la penicilinoterapie
D. examen bacteriologic sugestiv sau confirmativ
E. prezena unor surse endogene de bacterii anaerobe
(pag. 958)
C2203120. Referitor la diagnosticul abcesului pulmonar, care din afirmaiile urmtoare sunt adevrate:
A. n perioada de debut, abcesul pulmonar nu poate fi difereniat de o pneumopatie acut comun
B. caracterul primitiv al supuraiei i tipul radioclinic de abces sau supuraie difuz pledeaz puternic pentru
prezena anaerobilor
C. n favoarea abcesului pledeaz caracterul mai sever al simptomatologiei, leucocitoza marcat i fetiditatea
helenei, care este semnul patognomonic
D. mirosul putrid este prezent la 100% din pacienii cu abces pulmonar
E. diagnosticul se clarific prin evacuarea abcesului i apariia bronhoreei purulente
(pag. 958)
C2203121. Dup stabilirea diagnosticului de supuraie pulmonar la un pacient, este obligatorie

precizarea naturii primitive sau secundare a bolii. Care din urmtoarele argumente pledeaz n
favoarea originii canceroase (cancer bronhopulmonar supurat):
A. rspunsul complet la tratamentul antiinfecios intensiv
B. caracterul recurent
C. frecvena hemoptiziilor
D. peretele gros i neregulat al cavitii
E. peretele subire i regulat al cavitii
(pag. 959)
C2203122. Referitor la relaia dintre tuberculoza pulmonar i supuraia pulmonar, care din afirmaiile
urmtoare sunt adevrate?
A. foarte frecvent o supuraie parenchimatoas se grefeaz pe o tuberculoz n evoluie
B. grefarea unei tuberculoze pe un abces pulmonar cronic este astzi excepional
C. foarte rar o supuraie parenchimatoas se grefeaz pe o tuberculoz n evoluie
D. mai frecvent se grefeaz o supuraie bronic peste o bronectazie posttuberculoas
E. n cursul evoluiei unei supuraii pulmonare ce necrozeaz un esut tuberculos cicatriceal se pot elimina
temporar bacili Koch numii bacilles de sortie
(pag. 959)
C2203123. Datorit antibioterapiei cvasigeneralizate i precoce n infeciile pulmonare:
77
Rezidentiat 2004
78
A.
B.
C.
D.
E.
frecvena abceselor pulmonare comune a sczut foarte mult

abcesele cu indicaie chirurgical au devenit o raritate
abcesele cu indicaie chirurgical sunt foarte frecvente
abcesele cu indicaie chirurgical au o mortalitate operatorie nul
30 35% din pacieni decedeaz printr-o complicaie grav
(pag. 960)
C2203124. Tratamentul abceselor pulmonare are printre obiectivele sale i drenajul focarelor
supurative, care include:
A. drenajul postural (mpiedic retenionarea puroiului n focar)
B. pleurotomia a minima (obligatorie atunci cnd nu se poate obine evacuarea prin puncie)
C. lobectomie
D. aplatizarea urmat de plicaturare
E. bronhoaspiraia repetat la intervale de 3 7 zile (este indicat cnd drenajul postural este ineficace)
(pag. 960)
C2203125. Referitor la penicilinoterapia abceselor pulmonare, care din afirmaiile urmtoare sunt
adevrate:
A. are o penetran medie n esutul patologic pulmonar
B. are cea mai bun penetran n esutul patologic pulmonar
C. are o toxicitate ridicat
D. are o toxicitate i un cost reduse
E. calea de administrare de elecie este n injecii intravenoase n bolus la fiecare 4 ore, n doze de minimum
80 milioane U.I./24 ore
(pag. 960)
C2203126. Criteriile de apreciere a eficacitii tratamentului antibiotic n abcesele pulmonare sunt:

A. dispariia cavitilor pe radiografia pulmonar
B. imagine toracic normal pe radiografia pulmonar
C. creterea n greutate, rectigarea apetitului
D. dispariia bronhoreei purulente
E. dispariia fetiditii sputei
(pag. 961)
C2203127. La bolnavii cu abcese pulmonare trimii pentru rezolvare chirurgical, reluarea probei
terapeutice n condiii de corectitudine:
A. nu mai este necesar
B. este obligatorie
C. poate duce la vindecarea bolnavului n 5 10% din cazuri
D. poate duce la vindecarea bolnavului ntr-o proporie de 50% din cazuri
E. dac leziunea persist, aceast prob terapeutic are valoarea unei bune pregtiri preoperatorii
(pag. 961)
C2203128. Referitor la tratamentul chirurgical al abceselor pulmonare, care din afirmaiile urmtoare
sunt adevrate:
A. tratamentul chirurgical este rezervat n principiu cazurilor la care tratamentul medical corect nu obine
vindecarea clinic i radiologic
B. apariia procesului de pioscleroz crete ansele unei vindecri prin mijloace conservatoare
C. numai aproximativ 50% din abcesele pulmonare primitive necesit intervenie chirurgical
D. cel puin 75% din abcesele pulmonare primitive necesit intervenie chirurgical
E. numai aproximativ 5% din abcesele pulmonare primitive necesit intervenie chirurgical
(pag. 961)
78
Rezidentiat 2004
79
C2203129. Indicaiile de tratament chirurgical ale abceselor pulmonare sunt:

A. rspuns adecvat la tratamentul medical corect
B. abcesele mari (peste 6 cm diametru), la care probabilitatea de vindecare prin tratament medical este
redus
C. hemoptiziile mici i repetate
D. ruptura n spaiul pleural
E. imposibilitatea de a exclude existena unui neoplasm
(pag. 961)
C2203130. Care din procedeele chirurgicale de mai jos sunt astzi admise numai ca metode "de
depanare, la bolnavi cu abcese pulmonare aflai ntr-o stare critic, ce nu suport rezecia pulmonar
i uneori nici mcar o toracotomie:
A. pneumotomia n pleur simfizat
B. puncia evacuatorie transparietal a abcesului urmat de instilarea de antibiotice sub control radiologic
C. pneumectomia
D. lobectomia superioar
E. aplatizarea urmat de plicaturare
(pag. 961 - 962)
C2203131. Broniectaziile de cauz cunoscut asociate cu dezordini imunologice au ca i etiologie:

A. aspergiloza bronhopulmonar
B. tuberculoza
C. colita ulcerativ
D. ciroza biliar primar
E. bronhomalacia
(pag. 963)
C2203132. n ceea ce privete tabloul clinic al broniectaziilor, care din afirmaiile urmtoare sunt
adevrate:
A. broniectaziile neinfectate pot rmne mult vreme fr expresie clinic
B. semnele de supuraie pulmonar sunt prezente ntotdeauna de la debutul broniectaziei
C. debutul clinic este de obicei insidios, cu instalarea tusei i expectoraiei
D. n sezonul rece apar puseuri recidivante de catar bronic sau chiar pneumopatii acute
E. ntre puseurile infecioase bolnavul poate fi asimptomatic
(pag. 964)
C2203133. n perioada de stare, broniectazia se caracterizeaz clinic prin:

A. supuraii
B. manifestri de tip "viroz respiratorie
C. hemoptizie
D. pneumonii recidivante
E. tuse seac
(pag. 964)
C2203134. Mecanismul de producere al hemoptiziilor n broniectazii const n:

A. necroza epiteliului bronic sau a parenchimului pulmonar
B. ruperea anastomozelor dintre arterele bronice i arterele pulmonare care iau un aspect anevrismal
C. ruperea venelor pulmonare
D. ruperea pleurei
E. ruperea inelelor traheale
(pag. 965)
C2203135. n cadrul tabloului clinic al broniectaziilor, hemoptizia:
79
Rezidentiat 2004
80
A.
B.
C.
D.
E.
apare la aproximativ 90 - 95% din pacieni

poate apare de sine stttoare n perioada premenstrual, avnd un caracter vicariant
poate apare n condiii de munc grea, dup eforturi fizice mari
poate aprea n deosebi la variaii mari de temperatur
poate constitui singura manifestare a bolii la bolnavi fr bronhoree purulent: aa numitele broniectazii
uscate hemoptoice
(pag. 965)
C2203136. n cadrul tabloului clinic al broniectaziilor, dispneea:

A. nu este obligatorie, mai ales n perioada incipient
B. apare i se agraveaz odat cu ntinderea teritorial a leziunilor i cu apariia hipercopniei
C. apare n 100% din cazuri nc de la debut
D. nu depinde de extinderea teritorial a leziunilor
E. nu apare niciodat n perioada de stare
(pag. 965)
C2203137. Broniectazia uscat reprezint o form clinic a broniectaziei, care:

A. este de origine tuberculoas
B. este de origine neoplazic
C. este de origine autoimun
D. are ca simptom revelator hemoptizia
E. are ca simptom revelator sputa purulent
(pag. 965)
C2203138. n cadrul investigaiilor paraclinice pentru broniectazii, pe radiografia simpl se pot ntlni
urmtoarele anomalii:
A. opacitate unic masiv, cu contur neregulat i nivel hidroaeric central localizat n lobii superiori
B. accentuarea unilateral sau localizat a desenului bronhovascular hilo-bazal
C. benzi opace groase, uneori ramificate n deget de mnu
D. umbre liniare paralele cu aspectul liniilor de tramvai
E. imagini chistice de aproximativ 2 cm diametru, cu aspect de umbre inelare
(pag. 966)
C2203139. Care din urmtoarele semne reprezint semne directe la bronhografia unui pacient n
broniectazie:
A. vizibilitatea anormal a musculaturii transversale (bronhie cu inele)
B. creterea diametrului bronic
C. absena diminurii progresive a calibrului bronic
D. absena diminurii progresive a calibrului bronic
E. semne de hipersecreie (dopuri mucoase, imagini n dini de pieptene)
(pag. 966)
C2203140. Diagnosticul pozitiv al broniectaziei se bazeaz pe asocierea urmtoarelor elemente:

A. anamneza i istoricul bolii: tuse cronic cu caracter recurent ce coincide cu episoadele pulmonare febrile,
hemoptiziile
B. bronhoscopia fundamenteaz diagnosticul de certitudine
C. bronhoreea purulent caracteristic, abundent, stratificat, eventual fetid
D. bronhografia fundamenteaz diagnosticul de certitudine
E. scintigrafia pulmonar fundamenteaz diagnosticul de certitudine
(pag. 967)
C2203141. Diagnosticul diferenial al bronhoreei purulente i al hemoptiziei ntlnite n broniectazie

se face cu alte afeciuni ca:
80
Rezidentiat 2004
81
A.
B.
C.
D.
E.
abcesul pulmonar
cancerul bronhopulmonar
tuberculoza pulmonar
stenoza mitral
bronita acut
(pag. 968)
C2203142. n ceea ce privete prognosticul broniectaziilor, care din afirmaiile urmtoare sunt
adevrate:
A. la cazuri urmrite timp de zece ani n era preantibiotic mortalitatea oscila ntre 75 90%
B. n perioada actual mortalitatea a sczut la 50 60%
C. beneficiaz de un prognostic bun broniectaziile limitate ca ntindere, broniectaziile uscate i cele
localizate n lobii superiori
D. prognosticul este influenat favorabil de unilateralitatea leziunilor
E. elementele care agraveaz prognosticul sunt semnele funcionale obstructive, defectele congenitale care
favorizeaz constituirea broniectaziilor.
(pag. 969)
C2203143. Tratamentul medical al broniectaziilor are urmtoarele obiective:

A. distrugerea florei bacteriene piogene prin antibioterapie
B. evitarea stagnrii secreiilor prin drenaj postural
C. combaterea manifestrilor asociate: bronita cronic obstructiv, insuficiena respiratorie, insuficiena
cardiac, etc.
D. refacerea calibrului broniilor
E. se administreaz doar ca i pregtire preoperatorie
(pag. 970)
C2203144. Criteriile obligatorii ale indicaiei chirurgicale n broniectazii sunt:

A. diagnosticul topografic exact stabilit prin bronhografie bilateral
B. boal diseminat, bilateral
C. plmn restant suficient
D. gravitatea bolii evideniat prin eecul demonstrat al tratamentului medical ce nu a putut ine sub control
boala cel puin 12 luni
E. hemoptiziile masive reprezint o indicaie de urgen
(pag. 971 - 972)
C2303145. Principalii factori responsabili de cresterea numarului de cazuri de abcese pulmonare in

ultimii ani, ca si de cresterea gravitatii acestora sunt:
A. Aparitia unui mare numar de tulpini bacteriene mutirezistente;
B. Cresterea numarului de pacienti imunodeprimati;
C. Cresterea proportiei populatiei varstnice;
D. Cresterea numarului de infectii nozocomiale;
E. Cresterea numarului de infectii fungice.
(pag. 954)
C2303146. Sursele de infectie cel mai frecvent generatoare de abcese pulmonare sunt:
A. Infectiile cavitatii bucale;
B. Infectiile urechii;
C. Infectiile cailor respiratorii inalte;
D. Infectiile genitale;
E. Infectiile apendiculare.
(pag. 955)
81
Rezidentiat 2004
82
C2303147. Semnele clinice de certitudine in abcesul pulmonar sunt:

B. Examenul bacteriologic sugestiv;
C. Evocarea unui episod anamnestic compatibil cu aspiratia continutului oral sau gastric;
D. Leziuni necrotice cavitare cu bronhoree purulenta;
E. Raspunsul prompt la penicilinoterapie.
(pag. 958)
C2303148. Clasificarea macroscopica a bronsiectaziilor dupa aspectul bronhografic include

urmatoarele categorii:
A. Cilindrice;
B. Moniliforme;
C. In "sina de tramvai";
D. Saculare;
E. Chistice.
(pag. 963)
C2303149. Tratamentul profilactic al bronsiectaziei la adult are in vedere:

A. Profilaxia tuberculozei prin vaccinarea si revaccinarea BCG;
B. Depistarea si investigarea tusitorilor cronici;
C. Tratamentul corect al supuratiilor pulmonare;
D. Asanarea focarelor infectioase, indeosebi a celor sinusale si dentare;
E. Tratamentul complicatiilor bronhopulmonare ale rujeolei si tusei convulsive.
(pag. 969)
C2503150. Supuraiile bronice cuprind:

A. Broniectaziile
B. Pioscleroza
C. Supuraiile difuze prin corpi strini sau plgi toracice
D. Bronhocelele
E. Supuraiile bronice fr dilataii de bronii
(pag. 953)
C2503151. Supuraiile bronho-pulmonare parenchimatoase circumscrise sunt:

A. Pioscleroza.
B. Abcesul pulmonar.
C. Pneumonia cronic.
D. Supuraiile parenchimatoase circumscrise dezvoltate pe leziuni preexistente.
E. Bronhocelele.
(pag. 953)
C2503152. Supuraiile bronho-pulmonare parenchimatoase difuze sunt:

A. Pioscleroza
B. Supuraiile difuze prin corpi strini sau plgi toracice
C. Gangrena pulmonar
D. Abcesul pulmonar
E. Broniectaziile
(pag. 953)

A. Evolueaz ntr-un teritoriu pulmonar sntos.
B. Reprezint o complicaie evolutiv a unei leziuni locale preexistente.
82
Rezidentiat 2004
83
C. Este rezultatul unei infecii cu anaerobi.

D. Este rezultatul unei infecii cu aerobi, anaerobii participnd inconstant i rar.
E. Este o complicaie evolutiv a unui cancer bronho-pulmonar.
(pag. 954)
C2503154. Factorii responsabili de creterea numrului de abcese pulmonare i de creterea cazurilor

cu evoluie grav i cu indicaie de tratament chirurgical sunt:
A. Apariia unui numr mare de tulpini bacteriene multirezistente.
B. Creterea incidenei cancerului bronho-pulmonar.
C. Creterea marcat a numrului de pacieni imunodeprimai.
D. Creterea proporiei populaiei vrstnice.
E. Creterea numrului de cazuri cu infecii pulmonare nozocomiale.
(pag. 954)
C2503155. La pacienii cu abcese pulmonare, bronhoscopia:

A. Este obligatorie la toi pacienii peste 40 ani.
B. Permite recoltarea de probe bacteriologice i micologice n condiii corecte.
C. Evideniaz caracterul primitiv al abcesului pulmonar.
D. Permite evidenierea grosimii i caracterului peretelui cavitii abcesului.
E. Permite evidenierea i extragerea corpului strin i aspiraia puroiului stagnat.
(pag. 956-957)
C2503156. Datele de laborator la pacienii cu abces pulmonar acut, arat:

A. Creterea leucocitelor;
B. Hiperglicemie;
C. VSH crescut;
D. Un grad de anemie;
E. Creterea potasiului seric;
(pag. 958)
C2503157. Semnele de prezumie n diagnosticul abcesului pulmonar acut sunt:

A. Episod anamnestic compatibil cu aspiraia coninutului oral sau gastric.
B. Fetiditatea sputei.
C. Prezena unor surse endogene de bacterii anaerobe.
D. Rspuns prompt la penicilinoterapie.
E. Leziuni necrotice cavitare cu bronhoree purulent.
(pag. 958)
C2503158. Semnele de certitudine n diagnosticul pozitiv al abcesului pulmonar acut se bazeaz pe:
B. Episod anamnestic compatibil cu aspiraia coninutuluui oral;
C. Examen bacteriologic sugestiv sau confirmativ;
D. Leziuni necrotice cavitare cu bronhoree purulent;
E. Rspuns promt la penicilinoterapie;
(pag. 958)
C2503159. Tratamentul medical aplicat n abcesul pulmonar acut:

A. Este reprezentat de penicilinoterapie datorit ponderii dominante a florei anaerobe.
B. Administrarea antibioticelor se face timp de cel puin 15 zile iar durata maxim a tratamentului este de 4-6
sptmni;
C. Este aplicat n hemoptizia masiv;
D. Se aplic pn la dispariia fetiditii sputei i a bronhopioreei purulente;
83
Rezidentiat 2004
84
E. Const n pleurotomie a minima i bronhoaspiraiii repetate;

(pag. 960)
C2503160. Care din urmtoarele situaii reprezint indicaii de tratament chirurgical n abcesul
pulmonar:
A. Imposibilitatea de a exclude un neoplasm pulmonar;
B. Hemoptizia masiv;
C. Abcesele sub 6 cm diametru;
D. Rspuns inadecvat la tratamentul medical corect;
E. Alergie la penicilin;
(pag. 961)
C2503161. In abcesele pulmonare, tratamentul chirurgical:

A. Se aplic cazurilor cu drenaj ineficient al abcesului prin bronie.
B. Este rezervat cazurilor la care tratamentul medical corect nu obine vindecarea clinic i radiologic.
C. Se aplic n cazurile cu hemoptizie masiv.
D. Se aplic n cazurile n care este imposibil de a exclude existena unui cancer bronho-pulmonar.
E. Const n pneumonectomie, rar practicndu-se lobectomia.
(pag. 961)
C2503162. Broniectaziile congenitale secundare sunt ntlnite n:

A. Tuse convulsiv;
B. Bronhomalacie;
C. Mucoviscidoz;
D. Aspergiloz bronho-pulmonar;
E. Sindroame imunodeficitare;
(pag. 963)
C2503163. Broniectaziile dobndite sunt ntlnite n:

A. Pneumonie.
B. Tuberculoz pulmonar.
C. Mucoviscidoz.
D. Sindroame imunodeficitare.
E. Corpi strini bronici.
(pag. 963)
C2503164. Broniectaziile asociate cu dezordini imunologice se ntlnesc n:

A. Mucoviscidoz.
B. Lupus eritemetos sistemic.
C. Aspergiloza bronho-pulmonar.
D. Traheo-bronnhomegalia.
E. Deficitul de 1 antitripsin.
(pag. 963)
C2503165. n perioada de stare broniectazia este caracterizat clinic prin:

A. Supuraie.
B. Semnele unei bronite banale cu meninerea strii generale.
C. Hemoptizie.
D. Pneumonii recidivante.
E. Dureri toracice i dispnee.
(pag. 964)
84
Rezidentiat 2004
85
C2503166. Pe radiografia toracic simpl efectuat n broniectazii se pot ntlni urmtoarele anomalii:
A. Accentuarea unilateral sau localizat a desenului bronho-vascular hilo-bazal.
B. Imagini chistice cu diametru mai mare de 2 cm, uneori cu nivele lichidiene chistice.
C. Umbre inelare paralele cu aspectul liniilor de tramvai.
D. Benzi opace groase, uneori ramificate n deget de mnu.
E. Foarte frecvent opaciti neomogene cu noduli i hipertransparene, ru delimitate situate n regiunile
apicale sau subclaviculare ce simuleaz un infiltrat tuberculos.
(pag. 966)
C2503167. Semnele directe evideniate la examenul bronhografic, n cazul broniectaziilor sunt:

A. Creterea diametrului bronic.
B. Semne de hipersecreie.
C. Absena diminurii progresive a calibrului bronic spre captul terminal.
D. Vizibilitatea anormal a musculaturii transversale (bronhie cu inele).
E. Diminuarea sau dispariia ramificaiilor vecine cu bronhia patologic.
(pag. 966)
C2503168. Semnele indirecte ale broniectaziilor constatate la examenul bronhografic sunt:

A. Vizibilitatea anormal a musculaturii transversale (bronhie cu inele).
B. Diminuarea sau dispariia ramificaiilor vecine cu bronhia patologic.
C. Semne de hipersecreie (dopuri mucoase, imagini n dini de pieptene).
D. Absena diminurii progresive a calibrului bronhic spre captul terminal.
E. Creterea diametrului bronic.
(pag. 966)
C2503169. Prognosticul broniectaziilor este agravat de urmtoarele elementele:

A. Localizarea n lobul mediu;
B. Caracterrul de boal difuz;
C. Prezena de semne funcionale obstructive;
D. Prezena unor defecte congenitale imposibil de remediat;
E. Localizarea pe partea dreapt;
(pag. 969)
C2503170. Tratamentul medical al broniectaziilor are urmtoarele obiective:

A. Drenajul pleural n cadrul complicaiilor septice pleurale;
B. Distrugerea florei microbiene piogene prin antibioterapie;
C. Evitarea stagnrii secreiilor prin drenaj postural;
D. Rezecii pulmonare;
E. Combaterea manifestrilor asociate precum bronita cronic obstructiv, insuficiena respiratorie,
cardiac, etc.
(pag. 969-970)
C2503171. Frecvena mai mare a broniectaziilor este ntlnit la:

A. Brbai;
B. Femei;
C. Copii sub 15 ani;
D. Batrni peste 75 ani;
E. La persoanele ntre 40-50 ani;
(pag. 962)
C2503172. La pacienii cu broniectazii, hemoptizia:

A. Este un semn caracteristic;
85
Rezidentiat 2004
86
B.
C.
D.
E.
Apare la aproximativ 50% din cazuri cu amploare variabil;

Apare excepional de rar;
Se produce prin ruptura anastomozelor dintre arterele bronice i arterele pulmonare;
Se produce prin necroza epiteliului bronic sau a parenchimului pulmonar;
(pag. 965)
C2503173. Indicaia chirurgical n broniectazii trebuie s urmreasc urmtoarele criterii obligatorii:

A. Diagnostic topografic exact stabilit prin bronhografie;
B. Boal difuz bilateral;
C. Plmn restant suficient;
D. Hemoptiziile mici;
E. Hemoptiziile masive;
(pag. 971)
C2803174. In functie de terenul pe care se dezvolta, abcesele pulmonare pot fi:

A. primitive
B. secundare
C. multi centrice
D. periferice
E. centrale
(pag. 954)
C2803175. Din punct de vedere etiologic, germenii cel mai frecvent implicati in abcesul
bronhopulmonar sunt:
A. aerobi
B. anaerobi
C. ricketzi
D. protozoare
E. fungi
(pag. 954)
C2803176. In abcesul pulmonar, de la sursele situate in caile aero digestive superioare, germenii sunt
vehiculati in parenchimul pulmonar prin:
A. aspiratia particulelor infectate (puroi, sange, corpi straini, fragmente tisulare)
B. diseminare hematogena
C. diseminare limfatica
D. de la alte abcese pulmonare adiacente
E. plagi toracice infectate
(pag. 955)
C2803177. Formele radio clinice particulare ale abceselor pulmonare sunt urmatoarele:
A. abcesul lobului mediu, lingulei si piramidei bazale
B. abcese mari sau gigante
C. abcesele lobului superior
D. abcesele pulmonare asociate cu empieme
E. abcese ale piramidei bazale
(pag. 956)
C2803178. Semnele de prezumtie in diagnosticul pozitiv al abcesului pulmonar sunt:

A. leziuni necrotice cavitare cu brohoree purulenta
B. fetiditatea scutei
C. raspuns prompt la penicilinoterapie
86
Rezidentiat 2004
87
D. examen bacteriologic confirmativ

E. prezenta unor surse endogene de bacterii anaerobe
(pag. 958)
C2803179. Clasificarea macroscopica a brosiectaziilor se face dupa aspectul bronhografic in patru

categorii:
A. cilindrice
B. moniliforme
C. facuolare
D. saculare
E. chistice
(pag. 963)
87
Rezidentiat 2004
88
Tema nr. 4
Traumatismele toracelui
BIBLIOGRAFIE:

C1204001. Indicatiile de urgenta ale toracotomiei sunt:
A. Aritmii cardiace in traumatisme
B. Fistula arterio-venoasa traumatica
C. Hemotoraxul neevacuat
D. Leziune diafragmatica
E. Hematom infectat
(pag. 844)
C1204002. Contuzia pulmonara:

A. Prezinta la inspectie hernierea pulmonara
B. Afecteaza intreg plamanul
C. Se trateaza in principal prin administrarea de fluide (hiperhidratarea)
D. Din punct de vedere radiologic prezinta hipertransparenta campului pulmonar respectiv
E. Are o mare gravitate prin insuficienta respiratorie pe care o produce
(pag. 833-834)
C1204003. Leziunile traheo-bronsice:

A. Apar numai in traumatismele toracice deschise
B. Sunt printre cele mai frecvente traumatisme toracice
C. Sunt cel mai des bilaterale
D. Se asociaza frecvent cu fracturile sternului
E. Necesita frecvent doar un tratament conservator, tratamentul chirurgical agravand starea generala
(pag. 835-836)
C1204004. Sindromul de detresa respiratorie acuta se caracterizeaza prin:

A. Micsorarea gradientului de presiune alveolo-arteriala a oxigenului
B. Infiltrat pulmonar unilateral
C. Complianta pulmonara nemodificata
D. Prezenta edemului pulmonar cardiogen
E. Prezenta hipoxemiei
(pag. 840)
C1204005. Voletele costale:

A. Apar in urma fracturilor costale simple
B. Sunt frecvente la copii
C. Cele mai grave sunt cele posterioare
D. Reprezinta un bloc costal care se mobilizeaza in timpul respiratiei independent de restul cutiei toracice
E. Determina aparitia imediata a insuficientei renale acute ce impune dializa de urgenta
(pag. 828-830)
C1304006. Sindromul de detresa respiratorie acuta este definit pe baza urmatorului criteriu:
A. micsorarea gradientului de presiune alveolo-arterial
88
Rezidentiat 2004
89
B.
C.
D.
E.
infiltrat pulmonar unilateral

crestere a compliantei pulmonare
prezenta E.P.A. cardiogen
marirea gradientului de presiune alveolo-arterial
(pag. 840)
C1304007. Toracotomia in traumatismele toracice se impune cand hemoragia pleurala este:

A. sub 800 ml
B. peste 200 ml/ora timp de 2 - 3 ore
C. sub 200 ml/ora timp de 2 - 3 ore
D. sub 500 ml
E. peste 100 ml/ora timp de 1 - 2 ore
(pag. 840)
C1304008. Indicatia chirurgicala in chilotorax se stabileste cand debitul limfatic este mai mare de:
A. 1500 ml/zi - o saptamana
B. 100 ml/zi - doua saptamani
C. 500 ml/zi - o saptamana
D. 200 ml/zi - o saptamana
E. 800 ml/zi - o saptamana
(pag. 833)
C1304009. In Europa principala cauza a leziunilor traumatice toracice este data de:
A. accidente casnice
B. accidente de munca
C. accidente de sport
D. agresiune
E. accidente rutiere
(pag. 822)
C1304010. Tratamentul conservator al leziunilor traheo-bronsice se practica in:

A. leziune bronsica peste 1/3 din circumferinta bronsiei principale
B. leziune bronsica cu sectiune completa
C. leziune bronsica peste 1/2 din circumferinta bronsiei principale
D. leziune bronsica sub 1/3 in circumferinta bronsiei principale
E. sectiune completa de trahee
(pag. 836)
C1404011. In voletul costal este caracreristica:

A. durerea toracica foarte intensa
B. miscarea paradoxala a toracelui
C. pulsul paradoxal.
D. rinoreea persistenta
E. hemoptizia
(pag. 829)
C1404012. Cauzele cele mai frecvente ale accidentelor toracice sunt:

A. accidentele de munca ,
B. accidentele de sport,
C. accidentele casnice,
D. nici unul dintre acestea.
E. accidentele rutiere,
89
Rezidentiat 2004
90
(pag. 822)
C1404013. Cea mai frecventa tulburare fiziopatologica intalnita in cadrul traumatismelor toracice este:
A. coma
B. insuficienta respiratorie acuta
C. socul hipovolemic
D. socul anafilactic
E. socul cardiogen
(pag. 824)
C1404014. Cele mai frecvente leziuni toracice sunt:

A. chilotoraxul posttraumatic
B. contuzia pulmonara
C. fracturile costale
D. leziunile traheo-bronsice
E. pneumopericardul
(pag. 826)
C1504015. La un pacient cu pneumotorax traumatic toracotomia este indicata in urmatoarele situatii:

A. persistenta pierderilor aerice peste 10 zile in conditiile unui drenaj pleural corect;
B. prezenta pneumotoraxului compresiv;
C. cand examenul radiologic evidentiaza colabarea totala a plamanului cu deplasarea mediastinului de partea
sanatoasa;
D. prezenta unui pneumotorax deschis;
E. cand nu se dispune de aspiratie activa.
(pag. 832)
C1504016. Indicatiile tratamentului conservator al leziunilor traheo-bronsice sunt:

A. leziune bronsica intrapulmonara;
B. leziune a 2/3 din circumferinta bronsiei principale;
C. leziune longitudinala redusa a membranei traheale;
D. absenta pneumomediastinului;
E. absenta pneumotoraxului compresiv.
(pag. 836)
C1504017. Viscerul cel mai frecvent herniat printr-o ruptura a hemidiafragmului stang este:
A. splina;
B. colonul;
C. ficatul;
D. stomacul;
E. rinichiul.
(pag. 837)
C1504018. In traumatismele toracelui, plagile diafragmului se suspicioneaza in urmatoarele

circumstante:
A. plaga penetranta in spatiul III intercostal stang;
B. plaga penetranta sub arcul costal stang;
C. plaga penetranta sub coasta a V-a;
D. fractura sternala;
E. fracturi costale multiple.
(pag. 837)
C1504019. Mecanismul cel mai frecvent de producere al traumatismelor toracice este:
90
Rezidentiat 2004
91
A.
B.
C.
D.
E.
compresiune;
impact direct;
accelerare - decelerare;
explozie;
strivire.
(pag. 822)
C1604020. La examenul radiologic:

A. Emfizemul subcutanat intensifica pneumotoraxul
B. Emfizemul subcutanat ascunde pneumotoraxul
C. Emfizemul subcutanat nu influenteaza pneumotoraxul
D. Emfizemul subcutanat si pneumotoraxul apar obligatoriu impreuna
E. Emfizemul subcutanat are acelasi aspect radiologic ca si pneumotoraxul
(pag. 825)
C1604021. Care este examinarea paraclinica cel mai putin utila pentru traumatismele toracice:
A. Radiografia si radioscopia
B. Tomografia computerizata
C. Rezonanta magnetica nucleara
D. Ultrasonografia
E. Electrocardiograma
(pag. 825)
C1604022. Prima masura de urgenta in pneumotoraxul sufocant este:

A. Intubatia oro-traheala
B. Se insera un ac gros in spatiul III intercostal pe linia medio-claviculara
C. Se executa o pleurostomie in spatiul V intercostal pe linia medio-axilara
D. Se executa o pleurostomie in spatiul V intercostal pe linia axilara posterioara
E. Se aplica un pulsoximetru pentru a verifica oxigenarea bolnavului
(pag. 839)
C1604023. In cadrul evaluarii primare, la inspectie se aplica algoritmul:

A. Absenta respiratiilor-tahicardie-dispnee
B. Amplianta miscarilor respiratorii-deformari ale cutiei toracice-hipersonoritate
C. Priveste-asculta-simte respiratia bolnavului
D. Masca echimotica-emfizem mediastinal-matitate
E. Durere in punct fix-fracturi costale-emfizem subcutanat
(pag. 825)
C2204024. La copii voletul costal este rar datorita:

A. rigiditatii cutiei toracice
B. dimensiunilor mici ale cutiei toracice
C. flexibilitatii cutiei toracice
D. incidentei scazute a traumatismelor toracice la aceasta categorie
E. dispozitiei fortelor de presiune
(pag. 829)
C2204025. Cartacteristica voletului este:

A. prezenta cracmentelor osoase
B. prezenta emfizemului subcutanat localizat
C. prezenta emfizemului subcutanat generalizat
D. miscarea paradoxala a toracelui
91
Rezidentiat 2004
92
E. prezenta senzatiei de declic la palpare

(pag. 828-829)
C2204026. Cea mai frecventa tulburare fiziopatologica intalnita in traumatismele toracice este
urmatoarea, cu exceptia:
A. insuficienta cardiaca
B. insufiecienta respiratorie acuta
C. hipovolemia
D. cresterea tensiunii arteriale
E. cresterea permeabilitatii vasculare pulmonare
(pag. 824)
C2204027. Pozitia diafragmului poate varia intre urmatoarele spatii intercostale:

A. 5-10
B. 7-11
C. 7-12
D. 6-11
E. 5-12
(pag. 836)
C2204028. Masurile de urgenta aplicate in cazul plagilor penetrante toracice sunt urmatoarele, cu
exceptia:
A. tub de pleurostomie
B. sutura plagii
C. evaluarea statusului respirator si cardiac
D. indepartarea agentului vulnerant din plaga
E. stabilirea de linii venoase
(pag. 839)
C2204029. O laceratie a diafragmului de 8 cm corespunde urmatorului grad in cadrul scorului

traumatic a leziunilor diafragmului:
A. gradul I
B. gradul II
C. gradul III
D. gradul IV
E. gradul V
(pag. 844)
C2304030. Laceratia de bronhie segmentara sau lobara reprezinta o leziune pulmonara de gradul:
A. II
B. III
C. IV
D. V
E. VI
(pag. 843)
C2304031. Trasatura patognomonica in ARDS este:

A. cresterea permeabilitatii pulmonare
B. cresterea presiunii in artera pulmonara
C. cresterea presiunii in cavitatea pleurala
D. insuficienta cardiaca hipodiastolica
E. hemotoraxul masiv
92
Rezidentiat 2004
93
(pag. 841)
C2504032. Mecanismul cel mai frecvent de producere al traumatismelor toracice este reprezentat de:
A. compresiune
B. impact direct
C. accelerare - decelerare
D. explozie
E. strivire
(pag. 822)
C2504033. Care dintre leziunile ntlnite n traumatismele toracice are frecvena cea mai mare?
A. voletul costal
B. pneumotoraxul
C. hemotoraxul
D. chilotoraxul
E. ruptura diafragmului
(pag. 822)
C2504034. Care este etiologia cea mai frecvent a traumatismelor toracice?

A. accidente rutiere
B. accidente de munc
C. accidente casnice
D. accidente de sport
E. accidente aviatice
(pag. 822)
C2504035. n pneumotoraxul posttraumatic este indicat intervenia chirurgical prin toracotomie n

urmtoarele situaii:
A. persistena pierderilor aerice peste 10 zile n condiiile unui drenaj pleural corect
B. prezena pneumotoraxului compresiv
C. colabarea total a plmnului cu deplasarea mediastinului de partea sntoas confirmata radiologic
D. prezena unui pneumotorax deschis
E. cnd nu se dispune de aspiraie activ
(pag. 832)
C2504036. Cnd trebuie suspicionat leziunea diafragmului n cadrul unui traumatism toracic?
A. n caz de plag penetrant n spaiul III intercostal stng
B. n caz de plag penetrant sub arcul costal
C. n caz de plag penetrant sub coasta a V-a
D. n caz de fractur sternal
E. n caz de fracturi costale multiple
(pag. 837)
C2504037. Care organ herniaz cel mai frecvent la nivelul rupturii posttraumatice a diafragmului stng?
A. splina
B. colonul
C. ficatul
D. stomacul
E. rinichiul
(pag. 837)
C2504038. Traumatopneea este o manifestare clinic ntlnit la un bolnav ce prezint:

A. contuzie pulmonar
93
Rezidentiat 2004
94
B.
C.
D.
E.
fractur costal cu deplasare

volet costal
plag toracic deschis
fractur de stern
(pag. 838)
C2504039. O plag prin arm de foc cu orificii de intrare i ieire mai mici de 10 cm se incadreaz pe
baza sistematizrii dat de Crucea Roie Internaional n:
A. gradul I
B. gradul II
C. gradul III
D. gradul IV
E. gradul V
(pag. 839)
C2504040. Care dintre urmtoarele condiii nu reprezint criteriu pentru definirea sindromului de
detres respiratorie acut?
A. infiltratul pulmonar bilateral
B. creterea gradientului presional alveolo-arterial al O2
C. compliana pulmonar sczut
D. absena edemului pulmonar acut cardiogen
E. hipertensiunea pulmonar
(pag. 840)
C2504041. Mortalitatea n sindromul de detres respiratorie acut de cauz traumatic este de:
A. 15%
B. 20%
C. 25%
D. 30%
E. 35%
(pag. 840)
C2504042. Pierderea sanguin la nivelul unei fracturi costale este de aproximativ:

A. 50 ml snge
B. 150 ml snge
C. 250 ml snge
D. 300 ml snge
E. 400 ml snge
(pag. 827)
C2504043. Evaluarea arteriografic n traumatismele toracice este indicat la bolnavii cu:

A. fractura sternului
B. fractura coastei XII
C. fractura omoplatului
D. fractura coastei I
E. fractura arcului costal
(pag. 828)
C2504044. Consolidarea unei fracturi sternale simple se face n aproximativ:

A. 10 zile
B. 10-20 zile
C. 20-30 zile
94
Rezidentiat 2004
95
D. 30-40 zile
E. 60 zile
(pag. 828)
C2504045. Decelarea radiologic a hemotoraxului este posibil dac n cavitatea pleural se

acumuleaz peste:
A. 50 ml snge
B. 100 ml snge
C. 150 ml snge
D. 200 ml snge
E. 300 ml snge
(pag. 831)
C2504046. Hematomul pulmonar tratat corespunztor dispare n aproximativ:

A. 5-7 zile
B. 10-14 zile
C. 20-25 zile
D. 25-30 zile
E. 30 zile
(pag. 834)
C2504047. n cadrul politraumatismelor, frecvena leziunilor diafragmului este de:

A. 0,1-0,5 %
B. 0,5-2%
C. 2-3,5%
D. 4%
E. 4-6%
(pag. 836)
C2504048. n cadrul traumatismelor toracelui plgile toracelui se ntlnesc cu o frecven de:

A. 10%
B. 10-20%
C. 20-25%
D. 25-30%
E. 30-35%
(pag. 838)
C2804049. Consolidare unei fracturi sternale simple fara deplasare se face in aproximativ:
A. 10 20 zile
B. 15 25 zile
C. 20 30 zile
D. 25 35 zile
E. 30 40 zile
(pag. 828)
C2804050. Toracotomia de urgenta cu rezolvarea leziunilor se executa atunci cand se constata

persistenta hemoragiei pe tubul de pleurostomie, cu un debit de peste:
A. 50 75 ml/ora
B. 100 200 ml/ora
C. 150 200 ml/ora
D. 200 250 ml/ora
E. 250 300 ml/ora
95
Rezidentiat 2004
96
(pag. 831)
C2804051. Tratat corect hematomul pulmonar dispare in aproximativ:

A. 7 10 zile
B. 10 14 zile
C. 14 20 zile
D. 21 30 zile
E. 30 45 zile
(pag. 834)
C2804052. Frecventa leziunilor traumatice ale diafragmului in contextul politraumatismelor este

cuprinsa intre:
A. 0,5 1%
B. 1 2 %
C. 0,5 2%
D. 1,5 2,5%
E. 2 3%
(pag. 836)
C2904053. Majoritatea fracturilor costale se produc la nivelul arcurilor laterale ale coastelor:
A. 2-3
B. 1-2
C. 4-8
D. 10-12
E. 4-5
(pag. (1) pag 826)
C2904054. Diagnosticul paraclinic al contuziei pulmonare este stabilit de:

A. radioscopia pulmonara
B. radiografia pulmonara de fata
C. radiografia pulmonara de profil
D. tomografia computerizata
(pag. (1) pag 830)

C1204055. Fracturile costale:
A. Pot fi produse prin mecanism direct care determina hiperextensia coastei
B. Apar cel mai des la copii
C. Pot fi unice sau multiple
D. Pot fi produse prin mecanism indirect care determina hiperextensia coastei
E. Pot fi produse prin mecanism direct care determina hiperflexia coastei
(pag. 826)
C1204056. Pneumotoraxul posttraumatic se caracterizeaza prin:

A. Deseori este rezultatul fracturilor costale
B. Se asociaza frecvent cu hemotoraxul
C. Poate fi inchis, deschis si sufocant
D. Radiologic se constata revarsatul pulmonar
E. Persistenta peste 5 zile in contextul unui drenaj pleural corect impune toracotomia
96
Rezidentiat 2004
97
(pag. 831-832)
C1204057. Aparatul circulator este afectat in traumatismele toracice astfel:

A. Cordul este afectat in mod direct in plagi
B. Cordul este afectat in mod direct in sindromul de compresiune intrapleurala
C. Aorta toracica datorita depunerilor ateromatoase preexistente
D. Prin pierderile sanguine ce conduc la soc hipovolemic
E. Prin anemia care agraveaza hipoxia
(pag. 824)
C1204058. Examinarile paraclinice necesare si utile in diagnosticul traumatismelor toracice sunt:

B. Tomografia computerizata
C. Rezonanta magnetica nucleara
D. Radioscopia toracica
E. Artroscopia
(pag. 825)
C1204059. Tratamentul fracturilor costale consta in:

A. Imobilizarea fracturilor costale simple
B. Infiltratii intercostale pentru combaterea durerii
C. Reducerea si stabilizarea prin metode chirurgicale
D. Gimnastica respiratorie
E. Anestezia continua peridurala
(pag. 827)
C1204060. Plagile pleuropulmonare se caracterizeaza prin:

A. Pot fi penetrante cand este interesata pleura
B. Pot fi penetrante cand este interesata pleura cu afectarea celorlalte viscere toracice
C. Ventilatia nu este compromisa
D. O complicatie majora o reprezinta embolia gazoasa
E. Hemopneumotoraxul reprezinta consecinta cea mai frecventa
(pag. 838-839)
C1204061. La un pacient ce a suferit un traumatism toracic, clinic se pot decela urmatoarele semne:
A. La palpare cracmente osoase in fracturile costale
B. La inspectie masca echimotica in compresiuni toracice
C. La palpare crepitatii gazoase in emfizemul pulmonar
D. La percutie hipersonoritate in hemotorace
E. La percutie matitate in pneumotorace
(pag. 825)
C1204062. Voletul costal produce urmatoarele modificari ale mecanicii ventilatorii

A. Miscare respiratorie paradoxala
B. Hipoventilatie
C. Miscare pendulara a aerului dinspre plamanul homolateral spre cel sanatos in expir si invers in inspir
D. Hiperventilatie
E. Balansul mediastinal
(pag. 824)
C1304063. Contraindicatiile toracotomiei in traumatismul toracic sunt:

A. glont intratoracic ce nu a produs alte leziuni
97
Rezidentiat 2004
98
B.
C.
D.
E.
hemotorax masiv
hemotorax mic sau mediu
pierdere de aer importanta pe tubul de pleurotomie
pneumomediastin fara leziui traheo-bronsice sau esofagiene
(pag. 844)
C1304064. Examenul clinic in pneumotorax urmareste prezenta:

A. dispnee
B. cianoza
C. hipersonoritate la percutie
D. matitate la percutie
E. absenta murmurului vezicular
(pag. 832)
C1304065. Pneumotoraxul conduce la:

A. sindrom de compresiune intrapleurala
B. deplasarea mediastinala
C. pneumoperitoneu
D. afectarea ventilatiei plamanului nelezat
E. afectarea peristalticii intestinale
(pag. 832)
C1304066. Clasificarea fiziopatologica a pneumotoraxului posttraumatic cuprinde:

A. pneumotoraxul inchis
B. pneumotoraxul tuberculos
C. pneumotoraxul deschis
D. pneumotoraxul partial
E. pneumotoraxul sufocant
(pag. 832)
C1304067. In chilotorax diagnosticul de certitudine este determinat de analiza chimica a lichidului

pleural ce evidentiaza:
A. trigliceride > 110mg%
B. trigliceride >30mg%
C. lipide >30%
D. lipide <30%
E. hematii = 100%
(pag. 833)
C1304068. Indicatiile de urgenta ale toracotomiei in traumatismul toracic sunt:

A. tamponada cardiaca
B. leziuni ale esofagului toracic
C. hemoperitoneu
D. hemotorax masiv
E. ocluzie intestinala
(pag. 844)
C1404069. Din punct de vedere fiziopatologic pneumotoraxul se clasifica in:

A. pneumotorax inchis
B. pneumotorax apical
C. pneumotorax deschis
D. pneumotorax bazal
98
Rezidentiat 2004
99
E. pneumotorax compresiv
(pag. 832)
C1404070. Leziunile traumatice ale diafragmului:

A. pot aparea in cazul plagilor penetrante toracice,
B. frecventa lor este de 0,5-2% incadrul politraumatismelor,
C. nu este afectata activitatea cordului.
D. pot aparea hernieri ale organelor intraabdominale in torace.
E. se vindecadoar cu tratament medicamentos.
(pag. 836)
C1404071. Tratamentul chirurgical al leziunilor diafragmatice toracice:

A. se executa de obicei pe cale intraabdominala,
B. este obligatoriu
C. se executa cu fir rezorbabil pentru a preveni tulburarile de ritm cardiac,
D. necesita drenaj pleural,
E. se efectueaza obligatoriu dupa consolidarea fracturilor osoase
(pag. 837)
C1404072. Fracturile costale care pun probleme speciale se intilnesc la nivelul coastelor:
A. coasta 1
B. coasta 3
C. coasta 2
D. coasta 4
E. coasta 5
(pag. 827-828)
C1404073. Indicatiile toracotomiei de urgenta in cadrul traumatismelor toracice sunt:

A. fistula de duct toracic
B. tamponada cardiaca
C. hematom infectat
D. hemotorax masiv
E. leziuni ale vaselor mari
(pag. 844)
C1404074. Contraindicatiile toracotomiei sunt:

A. hemotorax mic sau mediu
B. scleroemfizemul pulmonar
C. pneumomediastin in absenta unor leziuni traheobronsice
D. leziuni ale esofagului toracic
E. astmul bronsic
(pag. 844)
C1404075. Diagnosticul de sindrom de detresa respiratorie acuta se pune pe:

A. cresterea compliantei pulmonare
B. pacient cunoscut cu astm bronsic sever
C. marirea gradientului de presiune alveolo-arteriala a oxigenului
D. infiltrat pulmonar bilateral
E. scaderea gradientului de presiune alveolo-arteriala a oxigenului
(pag. 840)
C1404076. Leziunile traheobronsice in cadrul traumatismelor toracopulmonare:
99
Rezidentiat 2004
100
A.
B.
C.
D.
E.
sunt destul de frecvente

se asociaza frecvent cu fracturi ale sternului
sunt intotdeauna complete
pot fi axiale
pot fi circulare
(pag. 835)
C1404077. In cazul plagilor toracice penetrante, la examinarea clinica a pacientului se poate evidentia:
A. cianoza
B. dispnee
C. absenta murmurului vezicular
D. tensiunea arteriala sistolica mult crecuta datorita reflexelor vagale
E. jugular turgescente
(pag. 838-839)
C1504078. La un pacient traumatizat toracic, instalarea cercului vicios Cournaud se realizeaza prin
implicarea urmatoarelor mecanisme fiziopatologice:
A. insuficienta mecanismelor de evacuare a secretiilor bronsice;
B. aparitia hipoxiei;
C. instalarea vasodilatatiei in teritoriul pulmonar;
D. aparitia socul hipovolemic;
E. hipertensiunea sistemica.
(pag. 827)
C1504079. La un pacient cu traumatism toracic, emfizemul subcutanat denota prezenta:

A. unei leziuni pleuropulmonare;
B. unei leziuni traheobronsice;
C. unei fracturi costale;
D. unei leziuni vasculare intratoracice;
E. unui volet costal.
(pag. 825)
C1504080. Insuficienta respiratorie acuta la un pacient cu contuzie toracica are urmatoarele

mecanisme fiziopatologice:
A. dezechilibrul ventilatie/perfuzie;
B. hipoventilatie;
C. afectarea permeabilitatii membranei alveolo-capilare;
D. hipertensiunea pulmonara;
E. anemia acuta postemoragica.
(pag. 824)
C1504081. Indicatiile toracotomiei de urgenta in hemotoraxul posttraumatic sunt:

A. acumularea a 300 ml sange in cavitatea pleurala;
B. hemotorax masiv (peste 1000 ml);
C. hemoragie pe tubul de dren de 200 ml/ora timp de 3 ore;
D. prezenta fracturilor costale multiple;
E. aparitia fibrotoraxului.
(pag. 831)
C1504082. Care dintre urmatoarele manifestari clinice ridica suspiciunea unei rupturi traheo-bronsice:
A. pierderea masiva si continua de aer pe tubul de pleurostomie;
B. asocierea pneumotoraxului compresiv cu emfizemul mediastinal;
100
Rezidentiat 2004
101
C. prezenta emfizemului cutanat laterotoracic;

D. prezenta hemo-pneumotoraxului sufocant;
E. prezenta unui pneumomediastin masiv.
(pag. 835)
C1504083. Care dintre urmatoarele conditii se incadreaza intre criteriile care definesc sindromul de
detresa respiratorie acuta:
A. infiltratul pulmonar bilateral;
B. cresterea gradientului presional alveolo-arterial al O2;
C. complianta pulmonara scazuta;
D. absenta edemului pulmonar acut cardiogen;
E. hipertensiunea pulmonara.
(pag. 840)
C1504084. Tratamentul fracturilor costale unice cu deplasare mica consta in:

A. imobilizarea fracturii cu bandaj toracic adeziv;
B. infiltratii intercostale cu lidocaina;
C. instalarea de cateter pentru anestezie continua peridurala;
D. gimnastica respiratorie;
E. combaterea durerii cu antialgice neopioide.
(pag. 827)
C1604085. Toracotomia de urgenta se executa:

A. in hemotoraxul mediu
B. in orice hemotorax cand exista riscul infectiei
C. in hemotorax masiv (peste 1000 ml sange)
D. Persistenta hemoragiei pe tubul de pleurostomie 2-3 ore cu debit peste 150-200 ml/ora
E. in toate hemotorax-urile fara cauza traumatica
(pag. 831)
C1604086. Cauzele principale de insuficienta respiratorie post-traumatica sunt reprezentate de

afectarea unuia sau mai multor elemente dintre urmatoarele:
A. Mecanica ventilatorie
B. Dezechilibrul ventilatie-perfuzie
C. Hipoventilatia
D. Embolia gazoasa
E. Afectarea transportului la nivel alveolo-capilar
(pag. 824)
C1604087. Contraindicatiile toracotomiei sunt:

A. Empiem cronic
B. Glont intratoracic care nu a produs alte leziuni
C. Hemotorax mic sau mediu
D. Pneumomediastin in absenta unor leziuni traheobronsice
E. Fals anevrism
(pag. 844)
C1604088. Masuri de urgenta in plagile pleuro-pulmonare penetrante:

A. Plaga se sutureaza de urgenta
B. Se indeparteaza agentul vulnerant din plaga
C. Se introduce un ac gros in spatiul III intercostal pe linia medio-claviculara in caz de pneumotorax sufocant
D. Se instaleaza un tub de pleurostomie
101
Rezidentiat 2004
102
E. Daca starea clinica este instabila se executa de urgenta radiografie

(pag. 839)
C1604089. Decesul in traumatismele toracice prin explozie se produce prin:

A. Leziuni ale aparatului respirator
B. Leziuni ale urechii medii si tractului digestiv
C. Contuzii sau rupturi pulmonare
D. Fara a decela o leziune cauzatoare de deces
E. Ruptura vagului cervical
(pag. 823)
C1604090. Examenul clinic in pneumotorax urmareste:

A. Prezenta dispneei
B. Prezenta cianozei
C. Prezenta bradicardiei
D. Prezenta hipersonoritatii la percutie
E. Absenta murmurului vezicular la auscultatie
(pag. 832)
C1604091. Principalele mecanisme de producere ale traumatismelor toracice sunt:

A. Accelerare-decelerare
B. Compresiune (strivire)
C. Ascensiune la inaltime
D. Plagi (leziuni prin arme albe sau arme de foc)
E. Explozie
(pag. 822)
C2204092. Reprezinta volet costal:

A. fractura unei coaste in 2 puncte
B. fractura a 2 coaste in mai multe puncte
C. fractura mai multor coaste in mai multe puncte
D. fractura mai multor coaste intr-un punct
E. fractura unei coaste in mai multe puncte
(pag. 828-829)
C2204093. Urmatoarele afirmatii despre voletul costal sunt adevarate:

A. cele mai grave volete sunt cele posterioare
B. frecventa voletului costal este de 10-20% din totalul traumatismelor
C. mortalitate cea mai crescuta se inregistreaza la copil
D. toracele moale e reprezentat de voletul prin zdrobirea toracelui
E. leziunile associate influenteaza mai mult evolutia bolnavului decat voletul insusi
(pag. 829)
C2204094. Constituie masuri de tratament al voletului:

A. asezarea bolnavului pe partea opusa voletu
B. intubaia i ventilaia n teren
C. reducere i stabilizare chirurgical
D. fixator extern
E. stabilizare intern prin ventilaie mecanic cu presiune pozitiv
(pag. 830)
C2204095. Diagnosticul de contuzie pulmonar:
102
Rezidentiat 2004
103
A.
B.
C.
D.
E.
se stabilete radiologic
se stabilete tomografic (CT)
impune restrngerea administrrii de cristaloizi
se trateaz obligatoriu
necesit administrri crescute de coloizi
(pag. 830)
C2204096. n tratamentul voletului costal:

A. analgezia reprezint o necesitate
B. stabilizarea intern scade durerea
C. presiunea CO2 de 60 mmHg necesit intubaie i ventilaie mecanic
D. taheostomia are risc de infecie respiratorie
E. pacienii n oc nu necesit obligatoriu ventilaie artificial
(pag. 830)
C2204097. Sursele letale pentru hemotorax sunt reprezentate de:

A. parenchimul pulmonar
B. arterele intercostale
C. artera mamar intern
D. aorta
E. arterele pulmonare
(pag. 830)
C2204098. La examenul clinic al hemotoraxului se pot ntlni urmtoarele, cu excepia:

A. murmur vezicular accentuat
B. cracmente osoase
C. hipersonoritate
D. murmur vezicular diminuat
E. murmur vezicular absent
(pag. 830)
C2204099. Hemotoraxul este decelabil:

A. clinic la cantiti de 400 ml
B. radiologic la cantiti de 200 ml
C. radiologic la cantiti > 300 ml
D. ecografic
E. prin puncie pleural cnd radiografia nu e disponibil
(pag. 830 - 831)
C2204100. Tratamentul hemotoraxului presupune:

A. hemotoraxul mediu reprezint doar supraveghere
B. hemotoraxul mic necesit pleurotomie de evacuare
C. hemotoraxul mare necesit drenaj sub ap
D. toracotomia de urgen se efectueaz la hemotoraxuri > 500 ml
E. persistena hemoragiei pe tubul de pleurotomie cu debit de 200 ml/h timp de 2 3 h necesit toracotomie
de urgen
(pag. 831)
C2204101. Pneumotoraxul
A. necesit obligatoriu pentru producere fracturi costale
B. determin deplasarea mediastinului cnd e unilateral masiv
C. cel nchis este frecvent parial
103
Rezidentiat 2004
104
D. pneumotoraxul sufocant produce insuficien respiratorie rapid progresiv

E. determin afectarea circulaiei de ntoarcere
(pag. 831)
C2204102. Examenul clinic al pneumotoraxului cuprinde:

A. bradicardie
B. jugulare turgescente la pacieni ocai
C. murmur vezicular absent
D. motitate la percuie
E. cianoz
(pag. 832)
C2204103. Tratamentul pneumotoraxului const n:

A. pleurotomie de urgen n spaiul 7 intercostal pe linia medioclavicular
B. pleurotomie n spaiul 5 la bolnavul politraumatizat
C. repaus pe partea afectat
D. urmrirea clinic i radiologic n pneumotoraxul minimal
E. toracotomia n persistena pneumotoraxului peste 4 zile cu drenaj pleural corect
(pag. 832)
C2204104. Indicatiile de urgenta ale toracotomiei sunt:

A. tamponada cardiaca
B. hemotorax neevacuat
C. hemotorax infectat
D. leziuni toracice cu pierdere de substanta parietala
E. leziuni ale esofagului toracic
(pag. 844)
C2204105. Principalele mecanisme de producere a traumatismelor toracice sunt:

A. strivire
B. electrocutie
C. innecul
D. lovituri directe
E. accelerare-decelerare
(pag. 822)
C2204106. Din punct de vedere anatomo-lezional, traumatismele toracice pot fi:

A. leziuni esofagiene si ale ductului toracic
B. leziuni pleuropulmonare
C. leziuni hepatice
D. leziuni traheobronsice
E. leziuni diafragmatice
(pag. 823)
C2204107. Chilotoraxul posttraumatic:

A. se poate produce prin hiperextensia coloanei vertebrale
B. n absena tratamentului adecvat produce deficit imunologic
C. se infecteaz frecvent
D. determin dispnee progresiv sau insuficien respiratorie acut
E. diagnosticul de certitudine este dat de CT
(pag. 832)
104
Rezidentiat 2004
105
C2204108. Tratamentul chilotoraxului traumatic const n:

A. repaos la pat
B. administrare de preparate bogate n lipide i colesterol per os
C. administrare intravenos de trigliceride
D. drenaj pleural
E. administrare de antibiotice
(pag. 833)
C2204109. Tratamentul chirurgical al chilotoraxului:

A. are indicaii cnd debitul limfatic este >1.000 ml/zi 5 zile
B. const n ligatura ductului toracic supradiafragmatic
C. se poate realiza prin implantarea captului distal al ductului toracic n vena azyagos
D. are indicaii cnd debitul limfatic >500 ml/zi 2 sptmni
E. const frecvent n sutura terminoterminal a ductului toracic
(pag. 833)
C2204110. Contuzia pulmonar:

A. e mai grav la pacienii obezi
B. e mai puin sever la tineri cu perete toracic elastic
C. e grav la btrni
D. la btrni peretele toracic e mult mai afectat ca i leziunea parenchimatoas
E. are ca i substrat laceraia pulmonar i infiltrarea sangvin a zonei
(pag. 833)
C2204111. Caracteristicile importante ale contuziei pulmonare severe sunt:

A. afecteaz difuz plmnii
B. afecteaz o zon limitat a plmnului
C. se pierde selectivitatea normal a membranei capilare pentru proteine
D. determin producerea emboliei pulmonare
E. histologic prezint hemoragie interstiial extensiv
(pag. 834)
C2204112. Tratamentul contuziei pulmonare const n:

A. administrare masiv de cristaloizi
B. presupune ventilaie asistat cnd NaCO2 < 60 mmHg
C. are ca obiectiv meninerea normal a ven tilaiei
D. presupune realizarea analgeziei
E. impune nursing respirator
(pag. 834)
C2204113. Hematomul pulmonar:

A. const n infiltrarea sangvin a zonei pulmonare
B. reprezint o colecie sangvin intrapulmonar
C. se produce n special n lobii superiori
D. clinic seamn cu contuzia pulmonar cu care se asociaz
E. tratat corect dispare n 7 zile
(pag. 834)
C2204114. Abcesul pulmonar grefat pe hematom apare mai frecvent:

A. la bolnavii cu suport ventilator ndelungat
B. dup toracotomie
C. dup meninerea ndelungat a tubului de pleurostomie
105
Rezidentiat 2004
106
D. la copii
E. la btrni
(pag. 834)
C2204115. Tratamentul hematomului pulmonar const n:

A. toracotomie cu rezolvarea leziunilor n cazuri cu severitate medie
B. antibiotice cu spectru larg cnd evolueaz spre abces
C. toracotomia n hematoamele mari se asociaz rupturii pulmonare
D. este conservator la pacienii ocai
E. determin dispariia sa n 10 14 zile n cazul unui tratament corect
(pag. 834)
C2204116. Ruptura pulmonar:

A. apare ca rezultat al fracturilor costale
B. se poate produce prin hiperpresiune cu glota nchis n traumatismele prin compresiune
C. se poate vizualiza radiologic
D. impune toracotomia de urgen
E. presupune ruptura sau rezecia pulmonar lobar
(pag. 834)
C2204117. Leziunile traheo-bronice:

A. apar doar n traumatismele toracice deschise
B. se asociaz frecvent cu fracturile sternului
C. sunt frecvente
D. cnd apar n contuzii sunt situate la 5 cm distan de carin
E. n cazul contuziilor apar frecvent n accidentele rutiere
(pag. 835)
C2204118. Mecanismele de producere sunt reprezentate de:

A. compresiunea lateral a toracelui
B. compresiunea anteroposterioar a toracelui
C. creterea brusc a presiunii intratraheale n traumatismele toracice cu glot nchis
D. lovitura direct cu gtul n flexie
E. efectul de forfecare produs de micarea brusc a traheei n jurul unui punct fix
(pag. 835)
C2204119. Examenul radiologic al leziunilor traheobronice evideniaz:

A. emfizem profund cervical
B. nhemopericard
C. os hioid cobort
D. atelectazie segmentar
E. atelectazie lobar
(pag. 835)
C2204120. Tratamentul leziunilor traheobronice:

A. este chirurgical de urgen
B. poate utiliza PEEP
C. se poate recurge la pneumectomie
D. antibioterapia e obligatorie
E. este conservator n leziunile longitudinale reduse de membrane traheale posterioare
(pag. 836)
106
Rezidentiat 2004
107
C2204121. Organele abdominale care herniaza cel mai frecvent la nivelul leziuni diafragmatice sunt:
A. splina
B. jejun
C. colon
D. stomac
E. duoden
(pag. 837)
C2204122. Elementul caracteristic al leziunilor traumatice ale diafragmului este urmatorul , cu exceptia:
A. dispnee intensa
B. varsaturi legate de postura
C. zgomote intestinale la nivel toracal
D. modificarea simptomatologiei in raport cu postura
E. absenta zgomotelor cardiace
(pag. 837)
C2204123. Radiografia toracica in leziunile traumatice ale diafragmului evidentiaza:

A. hemopericard
B. aspect voalat al cupolei diafragmatice
C. plaman colabat
D. emfizem profund cervical
E. prezenta capatului distal al sondei nasogastrice in torace
(pag. 837)
C2204124. Tratamentul leziunilor traumatice ale diafragmului cuprind:

A. terapie antibiotica
B. aloplastie
C. fizioterapie bronhopulmonara
D. drenaj pleural
E. tratament conservator
(pag. 837)
C2204125. Consecintele cele mai frecvente ale plagilor toracice sunt urmatoarele, cu exceptia:
A. pleurezia
B. pneumotoraxul
C. hemopneumotoraxul
D. hemotorax
E. hemoperitoneul
(pag. 838)
C2204126. Parametrii cuprinsi in sistematizarea data de Crucea Rosie Internationala plagilor prin arme
de foc, sunt urmatorii, cu exceptia:
A. cavitatea
B. viteza proiectilului
C. orificiul de intrare si cel de iesire
D. structuri afectate
E. fragment metalic
(pag. 839)
C2204127. Toracotomia , in cazul hemotoraxului din plagile penetrante toracice, se impun in

urmatoarele conditii:
A. daca hemoragia pleurala este >1000 ml
107
Rezidentiat 2004
108
B.
C.
D.
E.
daca hemoragia pleurala este > 100 ml/h timp de 2-3 ore
daca hemoragia pleurala este de > 2000 ml
daca hemoragia pleurala > 200ml/h timp de 3-4 ore
daca hemoragia pleurala >200ml/h timp de 2-3 ore
(pag. 840)
C2204128. Criteriile fiziologice care definesc ARDS sunt urmatoarele:

A. infiltrat pulmonar bilateral
B. prezenta EPA cardiogen
C. absenta EPA cardiogen ( PCWP > 18 mmHg)
D. marirea gradientului de presiune alveolo-arteriala a oxigenului
E. scaderea compliantei pu,monare<50ml/cmH2O
(pag. 840)
C2204129. Baza histopatologica a simptomatologiei clinice din ARDS este data de leziunile alveolare
difuze ce evolueaza in urmatoarele 2 etape:
A. etapa exsudativa care apare la 5-7 zile
B. tulburari de permeabilitate la nivelul microvascularizatiei pulmonare
C. etapa proliferativa care apare la 2-3 saptamani
D. proliferarea fibroblastica care apare la 5-7 zile
E. scaderea permeabilitatii barierei endoteliale
(pag. 841)
C2204130. Rol principal in declansarea modificarilor histopatologice din faza exsudativa a ARDS este
indeplinit de:
A. macrofagele alveolare
B. celulele epiteliale alveolare
C. endoteliul capilar
D. plachetele sangvine
E. eozinofilele
(pag. 841)
C2204131. Mediatorii eliberati in cursul fazei exsudative a ARDS sunt urmatorii cu exceptia:
A. TNF
B. Tx 2
C. C8A
D. PAF
E. histaminele
(pag. 841)
C2204132. Criteriile scorului Murray al gravitatii leziunii pulmonare din ARDS sunt:
A. scor hipoxemic (Pa O2/Fi O2)
B. PEEP necesar
C. complianta pulmonara la bolnavii pe ventilator
D. patogenia asociata
E. infiltrate pe radiografia pulmonara
(pag. 841)
C2204133. Principiile care stau la baza tratamentului de sustinere in ARDS sunt:

A. support nutritional adecvat
B. inlaturarea factorilor predispozanti
C. mentinerea unui volum intravascular si a unui debit cardiac adecvat
108
Rezidentiat 2004
109
D. mentinerea unei presiuni a O2 pentru o buna saturatie a hemoglobinei

E. obtinerea unui bilant hidric pozitiv
(pag. 842)
C2204134. In cadrul scorului traumatic pentru lezinile peretelui toracic, gradul II cuprinde:
A. contuzie indiferent de dimensiune
B. fractura a mai mult de 3 coaste
C. volet costal ce cuprinde mai mult de 3 coaste
D. fractura scapulei
E. plaga inclusiv musculara
(pag. 843)
C2204135. Gradul IV al scorului traumatic pentru leziunile pulmonare cuprinde:

A. contuzie unilaterala localizata la mai mult de 1 lob
B. hematom intraparenchimatos expansiv
C. leziune vasculara de vas pulmonar de grad I
D. disruptie vasculara hilara
E. laceratie de bronhie segmentara sau lobara
(pag. 843)
C2304136. Fracturile de stern cu deplasare pot produce:

A. contuzie miocardica
B. ruptura de aorta
C. leziuni bronho-pulmonare
D. leziuni vertebrale
E. leziuni abdominale
(pag. 829)
C2304137. Tratamentul chirurgical in chilotoraxul traumatic presupune:

A. ligatura ductului toracic supradiafragmatic
B. sunt pleuro-peritoneal cu valva Denver
C. pleurectomie si/sau aplicatii locale de bureti cu fibrina
D. talcaj pleural
E. pneumonectomie
(pag. 833)
C2304138. Tratamentul contuziei pulmonare implica:

A. gimnastica respiratorie
B. tuse provocata
C. infiltratii intercostale sau analgezie peridurala continua
D. pleurotomia
E. hiperhidratarea
(pag. 834)
C2304139. Semnele radiologice in leziunile traheo-bronsice sunt:

A. pneumotoraxul
B. pneumomediastinul
C. pneumopericardul
D. atelectazia lobara
E. pneumoperitoneul
(pag. 835)
109
Rezidentiat 2004
110
C2304140. Tratamentul in fracturile costale simple:

A. imobilizare in bandaj toracic
B. infiltratii intercostale
C. administrare de antalgice neopiode
D. gimnastica si toaleta respiratorie
E. toracotomia
(pag. 827)
C2504141. Efectele primare intalnite la un traumatizat toracic prin explozie pot fi :

A. bradicardie
B. stop respirator
C. volet costal
D. hematom parenchimatos
E. hipotensiune
(pag. 823)
C2504142. Insuficiena respiratorie acut instalat la un pacient cu contuzie toracic poate avea
urmtorul mecanism fiziopatologic:
A. dezechilibrul ventilaie/perfuzie
B. hipoventilaie
C. afectarea permeabilitii membranei alveolo-capilare
D. hipertensiunea pulmonar
E. anemia
(pag. 824)
C2504143. La un pacient cu traumatism toracic, emfizemul subcutanat denot prezena:

A. unei leziuni pleuropulmonare
B. unei leziuni traheobronice
C. unei fracturi costale
D. unei leziuni esofagiene
E. unui volet costal
(pag. 825)
C2504144. Masca echimotic Morestin

A. apare n sindromul de ven cav superioar
B. se datoreaz unei creteri brute de presiune n sistemul venos cav superior
C. se nsoete de hemoragie sclero-corneean
D. apare n traumatismele toracice prin decelerare
E. apare n traumatismele toracice prin strivire
(pag. 825)
C2504145. n traumatismul toracic, instalarea cercului vicios Cournand se realizeaz prin implicarea
urmtoarelor mecanisme fiziopatologice:
A. insuficiena mecanismelor de evacuare a secreiilor bronice
B. apariia hipoxiei
C. instalarea vasodilataiei n teritoriul pulmonar
D. apariia ocului hipovolemic
E. hipertensiunea sistemic
(pag. 827)
C2504146. Care este atitudinea terapeutic n cazul unei fracturi costale cu deplasare minim aprut
n urma unui traumatism toracic?
A. imobilizarea fracturii cu bandaj toracic adeziv
110
Rezidentiat 2004
111
B. infiltraiile intercostale cu lidocain

C. instalarea unui cateter pentru anestezie continu peridural
D. se contraindic gimnastica respiratorie pentru a se evita apariia leziunilor pulmonare la nivelul focarului de
fractur
E. se combate durerea cu antialgice neopioide
(pag. 827)
C2504147. Insuficiena respiratorie instalat la un bolnav cu volet costal are urmtoarele mecanisme
fiziopatologice:
A. micarea paradoxal a toracelui
B. apariia hipoxiei i hipercarbiei
C. apariia untului dreapta-stnga
D. apariia vasodilataiei periferice
E. scderea ntoarcerii venoase prin balans mediastinal
(pag. 829)
C2504148. Care sunt indicaiile toracotomiei de urgen n hemotoraxul posttraumatic?

A. acumularea a 300 ml snge n cavitatea pleural
B. hemotorax masiv (peste 1000 ml)
C. hemoragie pe tubul de dren de 200 ml/or timp de 3 ore
D. prezena fracturilor costale multiple
E. apariia fibrotoraxului
(pag. 831)
C2504149. Care sunt indicaiile tratamentului chirurgical al chilotoraxului posttraumatic?

A. debit limfatic mai mare de 1500 ml/zi timp de o sptmn
B. valori mai mari de 110 mg % ale trigliceridelor n chil
C. debit limfatic de 500 mg/zi timp de 2 sptmni
D. prezena sindromului de compresiune endotoracic
E. ruptura canalului toracic
(pag. 833)
C2504150. Aspectele histologice n aria de contuzie pulmonar posttraumatic sunt reprezentate de:
A. hemoragie interstiial
B. colaps alveolar
C. inundare alveolar cu snge i proteine
D. edem interstiial extensiv
E. necroza parenchimului pulmonar
(pag. 834)
C2504151. Care dintre urmtoarele manifestri clinice ridic suspiciunea unei rupturi traheo-bronice?
A. pirderea masiv i continu de aer pe tubul de pleurostomie
B. asocierea pneumotoraxului compresiv cu emfizemul mediastinal
C. prezena emfizemului cutanat laterotoracic
D. prezena hemo-pneumotoraxului sufocant
E. prezena unui pneumomediastin masiv
(pag. 835)
C2504152. Care sunt indicaiile tratamentului conservator al leziunilor traheo-bronice?

A. leziune bronic intrapulmonar
B. leziune sub 1/3 din circumferina broniei principale
C. leziune longitudinal redus a membranei traheale
111
Rezidentiat 2004
112
D. absena pneumomediastinului
E. absena pneumotoraxului compresiv
(pag. 836)
C2504153. Care sunt contraindicaiile toracotomiei la un pacient traumatizat toracic?

A. leziunile toracice cu pierdere de substan parietal
B. hemotoraxul mic
C. hemotoraxul mediu
D. pierdere important de aer pe tubul de pleurostomie
E. leziuni ale esofagului toracic
(pag. 844)
C2504154. n tratamentul contuziei pulmonare sunt indicate:

A. gimnastica respiratorie
B. tusea provocat
C. fizioterapia
D. ventilaia asistat
E. administrarea precoce de soluii cristaloide
(pag. 834)
C2504155. Consecinele cele mai frecvente ale plgilor toracice penetrante sunt:
A. pneumotoraxul
B. hemotoraxul
C. hemoptizia
D. pneumomediastinul
E. ruptura bronic
(pag. 838)
C2504156. n cazul plgilor penetrante toracice se impun urmtoarele msuri de urgen:

A. ndeprtarea rapid a agentului vulnerant din plag
B. sutura plgii penetrante
C. evaluarea statusului respirator i cardiac
D. asigurarea liniilor venoase
E. efectuarea radiografiei toracice n caz de pneumotorax sufocant n scopul stabilirii cu certitudine a
diagnosticului
(pag. 839)
C2504157. complicaiile hemotoraxului sunt reprezentate de:

A. piotorax
B. fibrotorax
C. insuficien respiratorie obstructiv
D. insuficien respiratorie restrictiv
E. edem pulmonar acut
(pag. 840)
C2504158. Leziunile posttraumatice ale peretelui toracic ncadrate conform Scorului Lezional Abreviat
(AIS) n gradul II sunt reprezentate de:
A. contuzia peretelui toracic
B. fractura cu deplasare a claviculei
C. fractura fr deplasare a sternului
D. fractura cu deplasare a sternului
E. fractura scapulei
112
Rezidentiat 2004
113
(pag. 843)
C2504159. Contraindicaiile toracotomiei n traumatismele toracice sunt reprezentate de:

A. leziuni ale vaselor mari
B. leziunile esofagului toracic
C. fistula ductului toracic
D. pneumomediastinul n absena unor leziuni traheo-bronice
E. hemotoraxul mic
(pag. 844)
C2504160. Indicaiile de urgen ale toracotomiei n traumatismele toracice sunt urmtoarele:

A. leziuni ale vaselor mari
B. leziuni ale esofagului toracic
C. hemotorax masiv
D. empiem pleural
E. hemotoraxul infectat
(pag. 844)
C2504161. Practicarea traheostomiei de urgen cnd intubaia orotraheal este contraindicat se

practic n:
A. fractura de laringe
B. fracturi ale masivului facial
C. obstrucia cilor aeriene cu corpi strini
D. pneumotoraxul sufocant
E. voletul costal mare
(pag. 826)
C2804162. Principalele cauze ale leziunilor traumatice toracice sunt:

A. accidentele aviatice
B. accidentele de munca
C. accidentele de sport
D. accidentele casnice
E. accidentele rutiere
(pag. 822)
C2804163. Din punct de vedere anatomo lezional traumatismele toracice se clasifica:

A. leziuni pulmonare
B. leziuni ale peretelui toracic
C. leziuni pleuropulmonare
D. leziuni tranheo brosice
E. leziuni ale organelor mediastinale
(pag. 823)
C2804164. Fracturile costale care pun probleme speciale sunt localizate la nivelul:
A. coastei 1
B. coastei 4
C. coastei 6
D. coastei 2
E. coastei 3
(pag. 827-828)
C2804165. Din punct de vedere etiopatogenic, hemototaxul reprezinta acumarea de sange in cavitatea
pleurala provenind de la una din urmatoarele surse:
113
Rezidentiat 2004
114
A.
B.
C.
D.
E.
arterele intercostale
arterele toracice interne
cord si vase mari
artera diafragmatica
parenchimul pulmonar
(pag. 830)
C2804166. Clasificarea fiziopatologica a pneumotoraxului se face in:

A. pneumotorax deschis
B. pneumotorax sufocant
C. pneumotorax inchis
D. pneumotorax migrator
E. pneumotorax cu hemotorax
(pag. 832)
C2804167. In chilotoraxul postraumatic, lezarea ductului toracic poate fi:

A. partiala
B. bilaterala
C. punctiforma
D. totala
E. plurifocala
(pag. 833)
C2904168. Principalele cauze de insuficienta respiratorie posttraumatica sunt reprezentate de

afectarea:
A. hiperventilatia
B. mecanicii hiperventilatiei
C. transportuluii la nivel alveolo-capilar
D. dezechilibrul ventilatiei/perfuzie
(pag. (1) pag 824)
C2904169. In fracturile sternale sunt adevarate urmatoarele afirmatii:

A. se produc cel mai frecvent prin impactul cu volanul sau cu bordul masinii
B. pot fi associate cu leziuni vertebrale
C. radiografia toracica de fata e utila in diagnostic
D. apare durerea la nivel sternal
E. prezenta unui hematom retrosternal
(pag. (1) pag 828)
C2904170. Din punctul de vedere topografic,voletele costale se pot clasifica in:

A. anterioare
B. antero-posterioare
C. antero-laterale
D. posterioare
E. postero-laterale
(pag. (1) pag 829)
C2904171. In cazul voletului costal,se recurge la stabilizarea interna (intubatie si ventilatie mecanica)
cand:
A. apare respiratia paradoxala
B. p Co2 sub 50 mmHg
114
Rezidentiat 2004
115
C. p Co2 peste 50 mmHg

D. p O2 sub 60-80 mmHg
E. p O2 peste 60 mmHg
(pag. (1) pag 830)
115
Rezidentiat 2004
116
Tema nr. 5
Cancerul bronho-pulmonar
BIBLIOGRAFIE:

C1205001. Care din factorii enumerati mai jos NU sunt factori de promovare tumorala:
A. Nicotina
B. Gastrin-releasing peptide.
C. Transferina.
D. Factorul celulei stem.
E. Gena p53
(pag. 911)
C1205002. Care dintre urmatoarele forme de carcinoame bronsice face parte din grupa carcinomului
nediferentiat cu celule mici:
A. Carcinomul epidermoid.
B. Carcinomul bronhioloalveolar
C. Carcinomul solid cu formare de mucus.
D. Carcinomul cu celule gigante.
E. Carcinomul cu celule in boabe de ovaz.
(pag. 912)
C1205003. Care din urmatoarele simptome si semne ale cancerului bronhopulmonar este clasat in
categoria simptomelor si semnelor extratoracice nemetastatice:
A. Sindromul de vena cava superioara
B. Sindromul Claude Bernard-Horner
C. Sindromul Pancoast-Tobias.
D. Degetele hipocratice.
E. Paralizia diafragmatica
(pag. 914)
C1205004. Care din urmatoarele afirmatii in legatura cu valoarea tomografiei computerizate in

dagnosticul cancerului bronhopulmonar NU este adevarata:
A. Permite distinctia intre leziunile tumorale si cele inflamatorii
B. Evidentiaza structura formatiunii tumorale: (cavitalie, calcifieri)
C. Evidentiaza relatiile ei cu parenchimul pulmonar, peretele bronsic, vasele mari.
D. Evidentiaza adenopatiile mediastinale.
E. Demonstreaza invazia tumorala a corpurilor vertebrale
(pag. 917)
C1205005. Cat la suta din pacientii cu cancer bronhopulmonar provin din randul fumatorilor sau al
fostilor fumatori:
A. aproximativ 20%.
B. aproximativ 40%.
C. aproximativ 60%.
D. aproximativ 80%
E. aproximativ 100%.
116
Rezidentiat 2004
117
(pag. 908)
C1205006. Prin bronhoscopie flexibila, arborele traheobronsic poate fi examinat pana la nivel:
A. Lobar.
B. Segmentar.
C. Subsegmentar.
D. Lobular.
E. Acinar.
(pag. 918)
C1305007. Segmentectomia pulmonara in C.B.P. poate fi efectuata in urmatoarele stadii:

A. T1N0M0
B. T2N0M0
C. T2N1M0
D. T3N0M0
E. T2N2M0
(pag. 930)
C1305008. Mortalitatea postoperatorie dupa lobectomia pulmonara efectuata in C.B.P. este de:
A. 3%
B. 5%
C. 7%
D. 10%
E. 15%
(pag. 929)
C1305009. Bronhoscopia in investigatia C.B.P. este:

A. o investigatie facultativa
B. o investigatie obligatorie
C. este utilizata doar in localizarile hilare
D. este utilizata doar in localizarile periferice
E. este utilizata doar pentru efectuarea aspiratiei transbronsice pe ac subtire
(pag. 918)
C1305010. Simptomul clinic cel mai frecvent intalnit in C.B.P. este:

A. hemoptizia
B. tusea
C. durerea toracica
D. dispneea
E. raguseala
(pag. 914)
C1305011. Sindroamele paraneoplazice apar in C.B.P. intr-un procent de:

A. 2% din cazuri
B. 5% din cazuri
C. 10% din cazuri
D. 15% din cazuri
E. 25% din cazuri
(pag. 913)
C1405012. Care din urmatoarele afirmatii referitoare la radioterapie in cancerul bronho-pulmonar NU

este adevarata:
A. radioterapia preoperatorie influenteaza semnificativ supravietuirea la distanta
117
Rezidentiat 2004
118
B. radioterapia postoperatorie este utila in cazurile in care se deceleaza metastaze in ganglionii hilari si
mediastinali
C. radioterapia cu intentie curativa se recomanda bolnavilor din stadiul III, dar si stadiilor I si II care au refuzat
tratamentul chirurgical sau prezinta afectiuni invalidante
D. nu se efectueaza radioterapie la pacientii cu metastaze la distanta
E. nu se efectueaza radioterapie la pacientii ce prezinta invadarea ganglionilor supraclaviculari
(pag. 946)
C1405013. Care din afirmatiile referitoare la cancerul ocult bronhopulmonar este falsa:
A. examenul citologic al sputei atrage atentia asupra carcinomului ocult
B. prin carcinom bronhopulmonar ocult se intelege prezenta de tumora bronho-pulmonara neevidentiata prin
examenul radiologic
C. procedeul chirurgical se va alege in functie de sediul cancerului ocult
D. terapia cu laser prin bronhoscopie nu este indicata
E. ca procedeu chirurgical se poate practica: lobectomie, pneumonectomie,segmentectomie, bilobectomie.
(pag. 933)
C1405014. Urmatoarele sunt contraindicatii absolute pentru rezectii pulmonare prin chirurgie toracica
video-asistata in cancerul bronhopulmonar, cu o exceptie:
A. pahipleurita
B. pneumonectomie controlaterala
C. toracotomie in antecedente
D. intoleranta ventilarii unui singur pulmon
E. insuficienta respiratorie cu presiune crescuta in caile aeriene
(pag. 939)
C1405015. Cea mai frecventa rezectie in cancerul bronhopulmonar este:

A. segmentectomia
B. rezectia atipica
C. lobectomia
D. bilobectomia
E. pneumonectomia
(pag. 929)
C1405016. Care din urmatoarele afirmatii referitoare la imaginea radiologica din cancerul
bronhopulmonar este falsa:
A. in carcinomul epidermoid sunt mai frecvente aspectele de pneumonita obstructiva si atelectazie pulmonara
B. in adenocarcinom apar cel mai frecvent opacitati tumorale centrale
C. carcinomul cu celule mari determina opacitati periferice cu diametrul > 4 cm sau opacitati hilare
D. in adenocarcinom apar cel mai frecvent opacitati tumorale periferice
E. in carcinomul cu celule mici apar in 78% din cazuri aspecte de anomalii radiologice hilare, largire
mediastinala
(pag. 916)
C1405017. Urmatorii sunt ganglioni mediastinali inalti dupa calasificarea Mountain si Dressler, cu o
exceptie:
A. ganglioni paratraheali superiori
B. ganglioni prevasculari
C. ganglioni subcarinali
D. ganglioni paratraheali inferiori
E. ganglioni retrotraheali
(pag. 920)
118
Rezidentiat 2004
119
C1405018. Urmatoarele sunt sindroame paraneoplazice in cancerul bronhopulmonar, cu o exceptie:

A. hipercalcemia
B. sindrom carcinoid
C. Polimiozita
D. trombocitopenia
E. icter
(pag. 914)
C1405019. Care dintre afirmatiile referitoare la diseminarea hematogena a cancerului bronhopulmonar

este falsa:
A. se produce datorita invaziei ramurilor venoase pulmonare de catre carcinom
B. artera pulmonara nu este niciodata invadata
C. metastazarea hematogena este foarte rara in tumori sub 1 cm
D. sediile cele mai frecvente ale metastazarii sunt: creierul, ficatul, sistemul osos, suprarenalele
E. mai rar se constata diseminari secundare in rinichi sau cord
(pag. 913)
C1405020. Tehnica imunoterapeutica activa cea mai promitatoare in cancerul bronho-pulmonar se

bazeaza pe:
A. corinebacterium parvum
B. BCG
C. Antigenele specific-tumorale
D. Levamisol
E. Bestatin
(pag. 946)
C1505021. Metastazarea limfatica controlaterala este cel mai frecvent intalnita pentru localizarea
cancerului bronho-pulmonar la nivelul:
A. lobului superior drept;
B. lobului superior stang;
C. lobului mediu;
D. lobului inferior drept;
E. lobului inferior stang.
(pag. 913)
C1505022. Cea mai fidela investigatie non-invaziva pentru evaluarea ganglionilor paraesofagieni la un
pacient cu cancer bronhopulmonar este:
A. examenul radiologic toracic;
B. examenul RMN;
C. examenul CT;
D. examenul ultrasonografic endoscopic;
E. examenul scintigrafic.
(pag. 917-918)
C1505023. Care dintre urmatoarele gene nu sunt modificate in carcinomul bronsic cu celule mici
A. gena myc;
B. gena rb;
C. gena ras;
D. gena p53;
E. nici una.
(pag. 910)
C1505024. Care dintre urmatoarele situatii nu contraindica chirurgia toracica videoasistata la un
119
Rezidentiat 2004
120
pacient cu cancer bronhopulmonar?

A.
B.
C.
D.
E.
pahipleurita;
intoleranta ventilarii unui singur plaman;
insuficienta respiratorie cu presiune crescuta in caile aeriene;
pneumonectomia in antecedente;
stadiul IA.
(pag. 923)
C1605025. Cel mai utilizat procedeu chirurgical in ancerul bronho-pulmonar este:

A. Lobectomia
B. Rezectia atipica
C. Bilobectomia
D. Pneumonectomia
E. Segmentectomia
(pag. 930)
C1605026. Nu fac parte dintre contraindicatiile absolute ale chirurgiei toracice video-asistate:
A. Pahipleurita
B. Intoleranta ventilatiei unui singur pulmon
C. Insuficienta respiratorie, cu presiune crescuta in caile respiratorii
D. Toracotomia in antecedente
E. Pneumonectomia controlaterala
(pag. 939)
C1605027. Prin cancer primitiv sincron se intelege:

A. Tumora descoperita concomitent sau la un interval sub 2 ani
B. Tumora descoperita concomitent sau la un interval peste 2 ani
C. Orice tumora metastatica
D. Orice tumora din organism cu aceeasi structura anatomo-patologica
E. Recidiva tumorala
(pag. 944)
C1605028. Principalul factor de risc pentru interventia chirugicala in cancerul bronho-pulmonar este:
A. Boala coronariana manifesta sau latenta
B. Hipertensiunea arteriala
C. Diabetul zaharat
D. Tulburarile de ritm cardiac
E. Hipertensiunea pulmonara
(pag. 927)
C2205029. Rata general de supravieuire la 5 ani pentru bonavii cu cancer bronhopulmonar aflai n
stadiul II este de:
A. 9%
B. 19%
C. 39%
D. 49%
E. 89%
(pag. 940)
C2205030. Pacienii cu cancer bronhopulmonar ce prezint o metastaz cerebral unic operat au o

rat medie de supravieuire la 5 ani de:
A. 10%
120
Rezidentiat 2004
121
B.
C.
D.
E.
20%
30%
40%
50%
(pag. 940)
C2205031. n Romnia, cancerul bronhopulmonar la brbai ocup din punct de vedere al incidenei
ntre afectiunile maligne locul:
A. nti
B. al doilea
C. al treilea
D. al patrulea
E. al cincelea
(pag. 908)
C2205032. n Romnia, cancerul bronhopulmonar la femei ocup din punct de vedere al incidenei ntre
afeciunile maligne locul:
A. nti
B. al doilea
C. al treilea
D. al patrulea
E. al cincilea
(pag. 908)
C2205033. Procentajul fumtorilor n cadrul pacienilor cu cancer bronhopulmonar este de:

A. 20%
B. 40%
C. 60%
D. 80%
E. 100%
(pag. 908)
C2205034. Carcinomul cu celule mici i are originea n:

A. celulele bazale
B. celulele neuroendocrine (Kultchisky)
C. celulele mucoase
D. celulele ciliate columnare
E. celulele secretorii
(pag. 909)
C2205035. Prima i cea mai important investigaie paraclinic n cancerul bronhopulmonar este:
A. Evaluarea radiologic
B. Dozarea markerilor tumorali
C. Rezonana magnetic nuclear
D. Ultrasonografia
E. Citologia sputei
(pag. 914)
C2205036. Conform stadializrii TNM noi aplicate n cancerul bronhopulmonar NSCLC, stadiul IA
cuprinde:
A. T1N0M0
B. T1N1M0
C. T3N1M0
121
Rezidentiat 2004
122
D. T3N2M0
E. T2N2M1
(pag. 921)
C2205037. Cea mai frecvent operaie de rezecie n cancerul bronhopulmonar este reprezentat de:
A. Segmentectomia
B. Lobectomia
C. Bilobectomia
D. Pneumonectomia
E. Rezecia atipic
(pag. 929)
C2305038. Nivelul seric cel mai crescut al markerilor tumorali dupa forma anatomopatologica a
cancerului bronhopulmonar se gaseste in:
A. Sarcomul pulmonar;
B. Carcinomul epidermoid;
C. Carcinomul cu celule mici;
D. Carcinomul nediferentiat cu celule mari;
E. Carcinomul adenoscuamos.
(pag. 918)
C2505039. Riscul apariiei cancerului bronhopulmonar la un individ care a ncetat fumatul se apropie
de cel al nefumtorilor dup:
A. 5 ani
B. 10 ani
C. 15 ani
D. 20 ani
E. 25 ani
(pag. 908)
C2505040. Pentru declanarea oncogenezei n cancerul bronhopulmonar este necesar o singur

mutaie la nivelul uneia din cele dou copii ale genei:
A. K-ras
B. 3p14
C. 3p21
D. 5q
E. 9p
(pag. 910)
C2505041. Care dintre urmtoarele tipuri histologice de carcinoame bronice se ncadreaz n

categoria carcinoamelor nedifereniate cu celule mici?
A. carcinomul scuamos
B. carcinomul bronhioloalveolar
C. carcinomul solid cu formare de mucus
D. carcinomul cu celule "n boabe de ovz"
E. carcinomul cu celule clare
(pag. 912)
C2505042. Care dintre urmtoarele caracteristici anatomopatologice corespund carcinomului bronic

epidermoid?
A. este localizat mai frecvent n zona periferic
B. metastazeaz rapid n ganglionii mediastinali
C. este cel mai frecvent tip histologic de carcinom bronic
122
Rezidentiat 2004
123
D. este carcinomul bronic cu malignitatea cea mai ridicat

E. este localizat mai frecvent n zona central
(pag. 912)
C2505043. Metastazarea limfatic n ganglionii controlaterali este ntlnit mai frecvent n localizarea
cancerului bronhopulmonar la nivelul:
A. lobului superior drept
B. lobului superior stng
C. lobului mediu
D. lobului inferior drept
E. lobului inferior stng
(pag. 913)
C2505044. Care este simptomatologia toracic dominant n cancerul bronhopulmonar?

A. febra
B. hemoptizia
C. rgueala
D. sindromul de ven cav superioar
E. disfagia
(pag. 914)
C2505045. n care dintre urmtoarele tipuri histologice de carcinom bronic apare mai frecvent
hipercalcemia?
A. carcinomul epidermoid
B. carcinomul adenoscuamos
C. carcinomul nedifereniat cu celule mari
D. carcinomul nedifereniat cu celule mici
E. adenocarcinomul
(pag. 915)
C2505046. n care dintre urmtoarele tipuri histologice de carcinom bronic apare mai frecvent
retinopatia?
E. adenocarcinomul
(pag. 915)
C2505047. Un bolnav cu cancer bronhopulmonar care nu poate desfura activitate normal sau
munc activ dar se poate ngriji singur prezint dup clasificarea funcional a lui Karnofsky un
indice cu valoarea de:
A. 100
B. 90
C. 70
D. 50
E. 40
(pag. 916)
C2505048. n care tip de carcinom bronic se produce mai frecvent modificarea aspectului radiologic
al mediastinului?
123
Rezidentiat 2004
124

E. adenocarcinomul
(pag. 916)
C2505049. Examenul CT toracic n cancerul bronhopulmonar are un rol important n aprecierea:

A. metastazrii ganglionilor paraesofagieni
B. metastazrii ganglionilor ligamentului triunghiular
C. invaziei aperturii toracice superioare
D. invaziei peretelui toracic
E. structurii formaiunii tumorale
(pag. 917)
C2505050. Care dintre urmtoarele afirmaii referitoare la examenul RMN n cancerul bronhopulmonar
sunt adevrate?
A. trebuie indicat de rutin n diagnosticul i stadializarea cancerului bronhopulmonar
B. nu poate fi utilizat n cazurile de intolera la substana de contrast
C. are o rezoluie spaial superioar examenului CT
D. este inferior examenului CT n aprecierea invaziei tumorale a aperturii toracice superioare
E. este superior examenului CT n aprecierea invaziei tumorale a peretelui toracic
(pag. 917)
C2505051. Pentru aprecierea metastazrii ganglionilor paraesofagieni la un bolnav cu cancer

bronhopulmonar, cea mai util investigaie neinvaziv este:
A. examenul radiologic toracic
B. examenul RMN toracic
C. examenul CT toracic
D. ultrasonografia endoscopic transesofagian
E. examenul scintigrafic
(pag. 917-918)
C2505052. Dup stadializarea morfologic TNM a cancerului bronhopulmonar propus de AJC,

criteriile T3N0M0 corespund stadiului:
A. IA
B. IB
C. IIA
D. IIB
E. IIIA
(pag. 921)
C2505053. Supravieuirea la 5 ani n cazul cancerului bronhopulmonar n stadiul IB este de:

A. 67%
B. 57%
C. 47%
D. 37%
E. 27%
(pag. 921)

prezena nodulilor tumorali satelii n acelai lob pulmonar determin ncadrarea bolnavului n
categoria:
A. T1
B. T2
124
Rezidentiat 2004
125
C. T3
D. T4
E. M1
(pag. 922)

prezena nodulilor tumorali satelii n plmnul ipsilateral, dar n lobi diferii, determin ncadrarea
bolnavului n categoria:
A. T1
B. T2
C. T3
D. T4
E. M1
(pag. 922)
C2505056. Care dintre urmtoarele afeciuni cardiace are ponderea cea mai mare n calcularea
indexului riscului cardiac dup scara Goldman, la un bolnav cu cancer bronhopulmonar?
A. infarctul miocardic recent
B. insuficiena cardiac
C. stenoza aortic
D. aritmia atrial
E. extrasistolele ventriculare
(pag. 927)
C2505057. Mortalitatea postoperatorie dup lobectomia practicat n cancerul bronhopulmonar este de:
A. 1%
B. 3%
C. 5%
D. 7%
E. 9%
(pag. 929)
C2505058. Care dintre urmtoarele situaii nu contraindic chirurgia toracic videoasistat la un

bolnav cu cancer bronhopulmonar?
A. pahipleurita
B. intolerana ventilrii unui singur plmn
C. insuficiena respiratorie cu presiune crescut n cile aerifere
D. pneumonectomia n antecedente
E. stadiul IA
(pag. 939)
C2605059. n faza de supuraie deschis a abcesului pulmonar, semnul radiologic caracteristic este:
A. Imaginea hidroaeric pleural
B. Opacitatea bazal
C. Imaginea hidroaeric intrapulmonar
D. Lrgirea spaiilor intercostale
E. Imaginea de halter
(pag. 956)
C2605060. Tratamentul chirurgical al abcesului pulmonar este indicat n:

A. Asocierea cu diabetul zaharat
B. Hemioptizia masiv
C. Etiologia anaerob a infeciei
125
Rezidentiat 2004
126
D. Caexie
E. Formele febrile prelungite
(pag. 961)
C2605061. Semnul fundamental al puseului acut n broniectazie este reprezentat de:

A. Dispneea de repaus
B. Tahipnee
C. Tusea uscat
D. Tusea cu expectoraie abundent
E. Tusea nocturn
(pag. 964)
C2605062. Broniectazia uscat este de etiologie:

A. Neoplazic
B. Tuberculoas
C. Parazitar
D. Autoimun
E. Traumatic
(pag. 965)
C2605063. Investigaia de elecie n diagnosticul broniecatziei este reprezentat de:

A. Radiografia toracic
B. Examenul CT
C. Examenul RMN
D. Bronhografie
E. Toracoscopie
(pag. 966)
C2605064. Prognosticul broniectaziilor poate fi agravat de:

A. Vrst
B. Disfuncii endocrine
C. Semnele funcionale obstructive
D. Malformaii ale cutiei toracice
E. Diabetul zaharat
(pag. 969)
C2805065. In cancerul brohopulmonar histograma AND se realizeaza cu ajutorul:

A. investigatiilor radioizotopice
B. radiografia toracica
C. flux citometria
D. izo fluorescenta
E. tomografia computerizata
(pag. 911)
C2805066. In cadrul procedurilor diagnostice din cancerul bronhopulmonar, bronhoscopia reprezinta o

examinare:
A. facultativa
B. obligatorie
C. necesara uneori
D. numai daca citologia sputei este pozitiva
E. daca scintigrafia pulmonara confirma prezenta tumorii primare
(pag. 918)
126
Rezidentiat 2004
127
C2805067. Rata de rezultate fasl negative in punctia percutanata ce se efectueaza in cancerul

bronhopulmonar poate fi:
A. 10 15%
B. 15 20%
C. 15 25%
D. 20 30%
E. 30 40%
(pag. 919)
C2805068. O tumora primara depistata in pulmon de un diametru de 2,5 cm se incadreaza in

clasificarea T a cancerului bronhopulmonar:
A. T4
B. Tis
C. T0
D. T1
E. T2
(pag. 920)

C1205069. Explorarea preoperatorie a mediastinului poate fi efectuata prin:
A. Mediastinoscopia standard.
B. Mediastinoscopia cervicala
C. Mediastinotomie anterioara.
D. O combinatie intre tehnicile de mai sus.
E. Esofagoscopie
(pag. 919)
C1205070. In cancerul bronhopulmonar ultrasonografia endoscopica transesofagiana permite

evaluarea urmatorilor ganglioni limfatici:
A. Mediastinali in zona paraaortica
B. Ai aortei abdominale
C. In statiile subcarinale
D. In statiile paraesofagiene.
E. Ale ligamentului pulmonar
(pag. 917-918)
C1205071. Care din urmatoarele localizari ale cancerului bronhopulmonar sunt incadrate de Shields
(1995) in zona periferica:
A. Bronhia primitiva.
B. Bronhia lobara.
C. Bronhiile segmentare de ordinul trei.
D. Bronhiile distale.
E. Bronhiole.
(pag. 911)
C1205072. Care din formele de cancer bronhopulmonar iau nastere din celulele neuroendocrine:
A. Carcinomul cu celule mici.
B. Carcinomul cu celule mari.
C. Carcinoidele tipice si atipice
D. Carcinomul epidermoid.
127
Rezidentiat 2004
128
E. Adenocarcinomul.
(pag. 909)
C1205073. Expunerea prelungita la fumul de tutun determina la nivelul epiteliului bronsic modificari
histopatologice. Care este secventialitatea corecta:
A. Hiperplazia epiteliului bronsic, metaplazia malpighiana, displaziile celulare.
B. Displaziile celulare, metaplazia malpighiana.
C. Carcinomul invaziv, displaziile celulare.
D. Carcinomul in situ, metaplazia malpighiana.
E. Carcinomul in situ, carcinomul invaziv.
(pag. 908)
C1205074. Care dintre urmatoarele rezectii pulmonare se practica in cancerul bronho-pulmonar stang:
A. Lobectomia superioara stanga.
B. Lobectomia mediosuperioara.
C. Lobectomia inferioara stanga.
D. Lobectomia medioinferioara.
E. Pneumonectomia.
(pag. 931)
C1205075. Primele semne radiologice in diagnosticul cancerului bronhopulmonar sunt:

A. Opacitate in parenchimul pulmonar, cu aspect de nodul solitar periferic.
B. Opacitate cu caracter tumoral localizata periferic.
C. Opacitate segmentara, rau definita
D. Tumora hilara.
E. Opacitate triunghiulara apicala, cu extensie spre hil.
(pag. 916)
C1205076. Care din urmatoarele afirmatii in legatura cu metastazele cerebrale ale cancerului
bronhopulmonar sunt adevarate:
A. Sunt prezente la 11% din pacientii asimptomatici
B. Sunt prezente la 33% din cei cu simptome si semne la nivelul SNC.
C. Apar cel mai frecvent in carcinomul macrocelular si in adenocarcinom
D. Apar cel mai frecvent in carcinomul in boabe de ovaz.
E. Apar cel mai frecvent in carcinomul cu celule intermediare.
(pag. 913)
C1205077. In cancerul bronhopulmonar simptomele si semnele bronhopulmonare se datoresc:

A. Iritarii bronhiei.
B. Ulcerarii bronhiei.
C. Obstructiei partiale sau totale a bronhiei.
D. Invaziei peretelui toracic.
E. Atelectaziei.
(pag. 913)
C1305078. Rezectia pulmonara atipica in C.P.B. este indicata la:

A. bolnavii tineri
B. tumori juxtahilare
C. batrini si tarati
D. tumorile periferice (nodulul solitar)
E. cancere de lob inferior necrozate
(pag. 930)
128
Rezidentiat 2004
129
C1305079. Carcinomul bronsic apare mai frecvent in:

A. Plamanul drept
B. Plamanul stang
C. Lobii superiori
D. Lobii inferiori
E. Segmentele ventrale ale lobilor superiori
(pag. 911)
C1305080. In C.B.P. stang sunt indicate urmatoarele rezectii pulmonare:

A. rezectia de culmen
B. lingulectomia
C. lobectomia superioara stanga
D. lobectomia inferioara stanga
E. pneumonectomia
(pag. 931)
C1305081. C.B.P. beneficiaza numai de tratament radioterapic si chimioterapic sau de ambele in:
A. stadiul I
B. stadiul II a
C. stadiul III a
D. stadiul III b
E. stadiul IV
(pag. 921)
C1305082. In sindromul Pancoast-Tobias, C.B.P. invadeaza precoce:

A. peretele toracic postero-superior
B. hilul pulmonar
C. diafragmul
D. plexul brahial
E. ganglionul stelat
(pag. 934)
C1305083. Clasificarea histopatologica a C.B.P. adoptata in 1981 de O.M.S. descrie urmatoarele

categorii anatomo-patologice:
A. Carcinom epidermoid
B. Adenocarcinomul
C. Sarcomul pulmonar
D. Carcinomul nediferentiat cu celule mari
E. Carcinomul nediferentiat cu celule mici
(pag. 912)
C1405084. Cancerul pulmonar primitiv multiplu:

A. cand tumora pulmonara este descoperita concomitent sau la un interval de pana la 2 ani este considerata
ca fiind cancer primitiv sincron
B. tumora care apare dupa 2 ani de la cancerul initial este considerata cancer metacron
C. frecventa unui al doilea cancer este mai redusa in cazul cancerului ocult
D. tratamentul chirurgical pentru al doilea cancer va tine cont de operatia efectuata pentru tumora initiala
E. frecventa pentru cel de-al doilea cancer scade cu cat intervalul de supravietuire dupa tumora initiala este
mai mare
(pag. 944)
C1405085. Bronhoscopia in cancerul bronhopulmonar:
129
Rezidentiat 2004
130
A.
B.
C.
D.
E.
este o examinare obligatorie

in varianta flexibila permite vizualizarea arborelui traheo-bronsic pana la nivelul subsegmentelor
carcinomul epidermoid si cel cu celule mari sunt cel mai bine diagnosticate prin bronhoscopie
tumorile periferice sunt evidentiate in stadiu incipient prin bronhoscopie
pune in evidenta formatiunea tumorala in 25-50% din cazuri precizandu-i caracterele macroscopice
(pag. 918)
C1405086. Tehnici utilizate in terapia endobronsica a cancerului bronho-pulmonar sunt:

A. electrochirurgia endoscopica
B. debridarea mecanica
C. terapia fotodinamica si stent-urile endobronsice
D. terapia cu Levamisol
E. terapia cu Vinblasine
(pag. 947)
C1405087. In cancerul bronho-pulmonar drept se efectueaza urmatoarele rezectii bronho-pulmonare:

A. bilobectomia medio-superioara
B. lobectomia superioara dreapta
C. lobectomia medie
D. lobectomia inferioara dreapta
E. lobectomia superioara stanga
(pag. 930)
C1405088. Urmatoarele rezectii pulmonare sunt indicate in cancerul bronho-pulmonar stang:

A. lobectomia superioara stanga
B. pneumonectomia
C. bilobectomia medio-superioara
D. lobectomia inferioara stanga
E. bilobectomia medio-inferioara
(pag. 931)
C1405089. Care din urmatoarele afirmatii cu referire la stadiul I al cancerului bronho-pulmonar este
adevarata:
A. in acest stadiu depistarea se face prin examen radiologic de rutina
B. este evidentiat radiologic ca nodul pulmonar solitar
C. rezectia de electie este segmentectomia
D. tipul de rezectie indicat este lobectomia , iar in tumorile centrale pneumonectomia
E. dupa rezectia pulmonara este indicata si terapie complementara
(pag. 933)
C1405090. Stadiul II B in cancerul bronhopulmonar dupa stadializarea TNM noua corespunde la:
A. T2N0M0
B. T1N1M0
C. T3N0M0
D. T2N2M0
E. T2N1M0
(pag. 921)
C1405091. Semne radiologice precoce in cancerul bronhopulmonar sunt:

A. opacitate in parenchimul pulmonar cu aspect de nodul solitar ,periferic
B. infiltratie nodulara de-a lungul unui vas sangvin
C. atelectazie segmentara
130
Rezidentiat 2004
131
D. tumora hilara
E. opacitate segmentara rau definita
(pag. 916)
C1405092. Clasificarea histologica a cancerului bronho-pulmonar adoptata de OMS cuprinde:

B. carcinomul nediferentiat cu celule mari
C. adenocarcinomul
D. carcinomul mucoid
E. carcinomul adenoscuamos
(pag. 912)
C1405093. Care dintre urmatoarele afirmatii referitoare la metastazarea limfatica a cancerului

bronhopulmonar este adevarata:
A. este influentata de tipul celular ,dar si de marimea tumorii
B. apare cel mai frecvent in carcinomul epidermoid
C. apare cel mai frecvent in carcinomul cu celule mici
D. primele statii ganglionare implicate sunt cele lobare sau hilare ale plamanului ipsilateral
E. primii sunt interesati ganglionii mediastinali
(pag. 913)
C1405094. Care din urmatoarele sunt semne si simptome toracice in cancerul bronhopulmonar:
A. hemoptizia
B. Tusea
C. durerea toracica
D. osteoartropatia hipertrofica pulmonara
E. astenie
(pag. 914)
C1505095. Care dintre urmatoarele statii ganglionare apartin grupului ganglionar N1 dupa clasificarea
cancerului bronho-pulmonar propusa de American toracic Surgery?
A. interlobari;
B. subcarinali;
C. paratraheali;
D. subaortici;
E. segmentari.
(pag. 920)
C1505096. Rezectia pulmonara pentru cancerul bronho-pulmonar se poate practica cand sunt
indeplinite urmatoarele criterii ale functiei respiratorii pulmonare:
A. capacitate vitala < 60%;
B. VEMS > 60%;
C. VEMS/CV < 60%;
D. capacitatea de difuzie a CO > 60%;
E. Pa CO2 > 45 mmHg.
(pag. 926)
C1505097. Apectele radiologice mai frecvent intalnite in carcinomul pulmonar epidermoid sunt:
A. opacitate periferica cu prelungiri stelate in parenchim;
B. largirea mediastinului;
C. atelectazia pulmonara;
D. pneumonita obstructiva;
E. colectia lichidiana pleurala.
131
Rezidentiat 2004
132
(pag. 916)
C1505098. Adenocarcinomul pulmonar are urmatoarele variante histologice dupa clasificarea OMS:
A. carcinomul bronhioloalveolar;
B. carcinomul solid cu formare de mucus;
C. carcinomul cu celule gigante;
D. carcinomul cu celule intermediare;
E. carcinomul scuamos.
(pag. 912)
C1505099. Care dintre urmatoarele afectiuni cardiace nu contraindica interventia chirurgicala la un

pacient cu cancer bronhopulmonar?
A. infarctul miocardic recent;
B. stenoza aortica;
C. insuficienta cardiaca severa;
D. angina pectorala;
E. aritmii ce nu raspund la tratamentul medical.
(pag. 928)
C1505100. Criteriile TNM de incadrare a unei tumori bronho-pulmonare in categoria T3 sunt:

A. atelectazia lobara;
B. invazia pleurei viscerale;
C. invazia carenei;
D. invazia peretelui toracic;
E. invazia pericardului.
(pag. 920)
C1505101. Metastazarea hematogena a cancerului bronhopulmonar este frecventa la nivelul:

A. creierului;
B. pancreasului;
C. ficatului;
D. cordului;
E. tegumentului.
(pag. 913)
C1605102. Boli cu aspect radiologic asemanator cu cancerul bronho-pulmonar:

A. Tuberculomul si leziunile tuberculoase
B. Chistul hidatic pulmonar
C. Abcesul pulmonar cronic
D. Pneumotoraxul minor
E. Infarctul pulmonar
(pag. 924)
C1605103. Dintre simptomele cancerului bronho-pulmonar fac parte:

A. Tusea cu hemoptizie
B. Durerea toracica
C. Dispneea
D. Sindromul de vena cava inferioara
E. Sindromul Claude-Bernard-Horner
(pag. 914)
C1605104. Avantajele RMN fata de CT in cancerul bronho-pulmonar sunt:
132
Rezidentiat 2004
133
A.
B.
C.
D.
E.
Utila in cazurile de intoleranta la substanta de contrast

Determinarea invaziei ganglionare
Aprecieea mai buna a invaziei peretelui toracic
Aprecierea mai buna a invaziei aperturii toracice superioare
Imagine mai buna a grasimii mediastinale
(pag. 917)
C1605105. Metodele de screening utilizate pentru cancerul bronho-pulmonar sunt:

A. Explorarea radiologica
B. CT
C. RMN
D. Citologia sputei
E. Dozarea markerilor tumorali
(pag. 918)
C1605106. In cancerul bronho-pulmonar drept se efectueaza urmatoarele rezectii bronho-pulmonare:

A. Lobectomia superioara
B. Lobectomia inferioara
C. Lobectomia medie
D. Bilobectomia medio-superioara
E. Bilobectomia medio-inferioara
(pag. 930)
C1605107. Simptome si semne ce fac parte din sindroamele paraneoplazice:

A. Degete hipocratice
B. Ascita
C. Anemie
D. Icter
E. Anorexie cu casexie
(pag. 914)
C1605108. In stadializarea TMN, stadiul T4 reprezinta:

A. Tumora ce invadeaza peretele toracic
B. Tumora ce invadeaza diafragmul
C. Tumora ce invadeaza carena traheala
D. Tumora ce invadeaza vena cava superioara
E. Tumora ce invadeaza aorta
(pag. 925)
C2205109. Rezeciile paleative n cancerul bronhopulmonar se indic n:

A. Stadiile I i II
B. Tumori complicate cu abcese pulmonare
C. Tumori complicate cu hemoptizie masiv
D. Invazie masiv a peretelui toracic cu sindrom algic intens
E. Tumori care invadeaz bronhia primitiv
(pag. 938-939)
C2205110. Chirurgia toracic video-asistat n cancerul bronhopulmonar are urmtoarele avantaje:

A. Este disponibil pe scar larg
B. Durerea postoperatorie este minim
C. Tehnica operatorie este mult mai uoar comparativ cu tehnica chirurgical clasic
D. Timpul de spitalizare este scurtat
133
Rezidentiat 2004
134
E. Rencadrarea familial i social a pacientului este rapid

(pag. 938-939)
C2205111. Chirurgia toracic videoasistat n cancerul bronhopulmonar are urmtoarele caracteristici:

A. Se indic n cazuri selecionate n stadiul Ia (T1N0M0)
B. Se indic de principiu pentru cazurile aflate n stadiile I i II
C. Se indic la pacienii care nu pot suporta o toracotomie clasic datorit reducerii rezervei ventilatorii sau
afectrii funciei cardiace
D. Riscul de recidiv local este mult diminuat comparativ cu lobectomia clasic
E. Se pot practica i rezecii importante: lobectomii sau chiar pneumonectomii
(pag. 939)
C2205112. Contraindicaiile absolute ale chirurgiei toracice videoasistate n cancerul bronhopulmonar

sunt:
A. Toracotomie n antecedente
B. Pahipleurita
C. Intolerana ventilrii unui singur pulmon
D. Chirurgie toracic videoasistat n antecedente
E. Pneumonectomie contralateral
(pag. 939)
C2205113. Contraindicaiile relative ale chirurgiei toracice videoasistate n cancerul bronhopulmonar

sunt:
A. Toracotomie n antecedente
B. Obezitatea
C. Intolerana ventilrii unui singur pulmon
D. Chirurgie toracic videoasistat n antecedente
E. Insuficiena respiratorie, cu presiune sczut n cile aeriene
(pag. 939)
C2205114. Imunoterapia adjuvant n cancerul bronhopulmonar are urmtoarele caracteristici:

A. Se indic de principiu la pacienii aflai n stadiile I i II
B. Exist tehnici att active ct i pasive
C. Imunoterapia activ const n administrarea de antigene specific tumorale
D. Imunoterapia pasiv const n administrarea de BCG, Corinebacterium parvum, Levamisol
E. A dus la creterea supravieuirii globale cu 35% la 5 ani
(pag. 946)
C2205115. ntre agenii din atmosfera de la locul de munc incriminai c ar putea cauza apariia
cancerului bronhopulmonar se numr:
A. hidrocarburile policiclice
B. radiaiile ionizante
C. praful de azbest
D. aburul
E. praful de ceramic
(pag. 908)
C2205116. Factorii de cretere implicai n promovarea tumoral din cancerul bronhopulmonar sunt:
A. colecistokinina
B. gastrin-releasing peptide
C. transferina
D. factori insulin-like
E. factorul celulei stem
134
Rezidentiat 2004
135
(pag. 911)
C2205117. Carcinomul bronhopulmonar cu localizare central are urmtoarele caracteristici anatomopatologice:

A. cuprinde bronhiile distale i bronhiolele
B. suprafaa endobronic este tipic ulcerat
C. dezvoltarea endobronic poate realiza obstrucia endobronic ducnd frecvent la apariia atelectaziei,
broniectaziilor secundare i supuraiilor pulmonare retrostenotice
D. frecvent se observ ncreirea pleurei viscerale supraiacente
E. apare macroscopic ca o mas tumoral solid, neregulat, de dimensiuni variabile, n general omogen,
cu o suprafa de seciune cenuie sau albicioas
(pag. 911)
C2205118. Caracteristicile anatomopatologice ale adenocarcinomului bronhopulmonar includ:

A. Este situat n 70% din cazuri n zona periferic
B. Formeaz frecvent caviti
C. Metastazeaz precoce vascular
D. Prinde rapid hilul i ganglionii mediastinali
E. Are o rat intermediar de cretere
(pag. 912)
C2205119. Caracteristicile anatomopatologice ale carcinomului bronhopulmonar cu celule mici includ:

A. Reprezint 40-50% din cancerul bronhopulmonar
B. 4/5 nasc central
C. Prinde rapid hilul i ganglionii mediastinali
D. Este cea mai agresiv form de cancer bronhopulmonar, cu malignitate nalt
E. Apare pe cicatrici pulmonare i fibroz interstiial
(pag. 912)
C2205120. Caracteristicile anatomopatologice ale carcinomului bronhopulmonar epidermoid includ:

A. Reprezint 35% din cancerul bronhopulmonar
B. 4/5 nasc central
C. Prinde rapid hilul i ganglionii mediastinali
D. Are o cretere lent, cu metastazare trzie
E. Cele periferice caviteaz
(pag. 912)
C2205121. Caracteristicile anatomopatologice ale carcinomului bronhopulmonar cu celule mari includ:

A. Reprezint 4.5-15% din cancerul bronhopulmonar
B. Poate apare fie central, fie periferic
C. Metastazeaz rapid
D. Forma periferic caviteaz
E. Apare pe cicatrici pulmonare i fibroz interstiial
(pag. 912)
C2205122. Sediile cele mai frecvente ale metastazrii hematogene a cancerului bronhopulmonar sunt:
A. Creierul
B. Ficatul
C. Tubul digestiv
D. Sistemul osos
E. Suprarenalele
(pag. 913)
135
Rezidentiat 2004
136
C2205123. Dintre simptomele i semnele toracice ntlnite n peste 20% din cazuri, la pacienii cu
cancer bronhopulmonar fac parte:
A. Sindromul de ven cav superioar
B. Tusea
C. Hemoptizia
D. Simptome febrile respiratorii
E. Disfagia
(pag. 914)
C2205124. Dintre simptomele i semnele extratoracice nemetastatice endocrine (sindroame

paraneoplazice) ntlnite n cancerul bronhopulmonar fac parte:
A. Encefalopatia
B. Hipercalcemia
C. Hemiplegia
D. Sindromul Cushing
E. Sindromul carcinoid
(pag. 914)
C2205125. Dintre simptomele i semnele extratoracice nemetastatice neurologice (sindroame

A. Encefalopatia
B. Degenerarea cerebral subacut
C. Hemiplegia
E. Dermatomiozita
(pag. 914)
C2205126. Dintre simptomele i semnele extratoracice nemetastatice hematologice (sindroame

A. Anemia
B. Trombocitoza
C. Trombocitopenia
E. Anemia aplastic
(pag. 914)
C2205127. Dintre simptomele i semnele extratoracice metastatice ntlnite n cancerul

bronhopulmonar fac parte:
A. Durerea osoas i fractura patologic
B. Hemiplegia
C. Sindromul carcinoid
D. Icterul
E. Palparea unei tumori abdominale
(pag. 914)
C2205128. Un indice Karnofsky de 30, la un pacient cu cancer bronhopulmonar, reprezint:

A. Pacientul poate duce o activitate normal
B. Pacientul nu se poate ngriji singur
C. Boala progreseaz rapid
D. Pacientul poate locui la domiciliu
E. Pacientul necesit ngrijiri spitaliceti
(pag. 916)
136
Rezidentiat 2004
137
C2205129. Primele semne radiologice, eseniale n stabilirea la timp a diagnosticului cancerului

bronhopulmonar sunt:
A. Colecie pleural bilateral
B. Opacitate n parenchimul pulmonar, cu aspect de nodul solitar periferic
C. Cavitaie n interiorul unei mase tumorale solide
D. Opacitate segmentar, ru definit
E. Atelectazie segmentar
(pag. 916)
C2205130. Cele mai frecvente manifestri radiologice clasice din cancerul bronhopulmonar sunt
reprezentate de:
A. Opacitate cu caracter tumoral localizat periferic
B. Tumor hilar
C. Multiple opaciti pulmonare rotunde, localizate bilateral
D. Atelectazia
E. Opacitate lobar asociat cu colecie pleural bazal
(pag. 916)
C2205131. n carcinomul bronhopulmonar epidermoid imaginile radiologice mai frecvent ntlnite sunt
reprezentate de:
A. Opaciti tumorale periferice
B. Cavitaia este rar ntlnit
C. Aspect de pneumonit obstructiv
D. Cavitaia este frecvent n leziunile periferice
E. Atelectazia pulmonar
(pag. 916)
C2205132. Tomografia computerizat n cancerul bronhopulmonar evideniaz cu acuratee:

A. Caracteristicile formaiunii tumorale
B. Relaiile formaiunii tumorale cu structurile vecine
C. Prezena metastazelor n ganglionii paraesofagieni
D. Invazia peretelui toracic i a aperturii toracice superioare
E. Coleciile pleurale mici, ce nu sunt evideniate de examenul radiologic
(pag. 917)
C2205133. Citologia sputei n cancerul bronhopulmonar are urmtoarele caracteristici:

A. D rezultate pozitive n 45-90% din cazuri
B. Rezultatele cele mai bune sunt obinute n localizrile centrale
C. D frecvent rezultate pozitive n localizrile periferice
D. Este util n screening
E. Rezultatele sunt superpozabile cu cele ale examenului histopatologic la 85% din pacieni
(pag. 918)
C2205134. Examenul bronhoscopic n cancerul bronhopulmonar are urmtoarele caracteristici:

A. Pune n eviden formaiunea tumoral n 75-90% din cazuri
B. Stabilete cu precizie extensia bronic proximal a leziunii tumorale
C. Diagnosticheaz cel mai frecvent tumorile periferice, n special adenocarcinoamele
D. Permite recoltarea de material pentru examen citologic i histopatologic
E. Este extrem de important n urmrirea postoperatorie a bolnavilor
(pag. 918-919)
C2205135. Un pacient cu cancer bronhopulmonar clasificat T2N1M0 poate prezenta:

A. Tumor cu diametrul sub 3 cm, fr metastaz demonstrabil n ganglionii limfatici i fr metastaz
137
Rezidentiat 2004
138
B.
C.
D.
E.
demonstrabil la distan
Tumor cu diametrul sub 3 cm, care invadeaz pleura visceral, cu metastaz n ganglionii limfatici din
regiunea peribronic ipsilateral i fr metastaz demonstrabil la distan
Tumor cu diametrul peste 3 cm, situat la peste 2 cm distan fa de caren fr metastaz
demonstrabil n ganglionii limfatici i fr metastaz demonstrabil la distan
Tumor cu diametrul peste 3 cm, situat la peste 2 cm distan fa de caren cu metastaz n ganglionii
limfatici din regiunea hilar ipsilateral i fr metastaz demonstrabil la distan
Tumor cu invazia mediastinului, cu metastaz n ganglionii mediastinali i cu metastaza hepatic
(pag. 920)
C2205136. Conform stadializrii TNM noi aplicate n cancerul bronhopulmonar NSCLC, stadiul IIIA
cuprinde:
A. T2N0M0
B. T3N0M0
C. T3N1M0
D. T3N2M0
E. T2N2M0
(pag. 921)
C2205137. Conform stadializrii TNM noi aplicate n cancerul bronhopulmonar NSCLC, stadiul IIB
cuprinde:
A. T2N0M0
B. T2N1M0
C. T3N0M0
D. T3N1M0
E. T3N2M0
(pag. 921)
C2205138. Din punct de vedere terapeutic, cancerul bronhopulmonar beneficiaz de tratament

chirurgical n stadiile:
A. I
B. II
C. IIIA
D. IIIB
E. IV
(pag. 921-922)
C2205139. Din punct de vedere terapeutic, cancerul bronhopulmonar beneficiaz doar de tratament
chimio i radioterapic n stadiile:
A. I
B. II
C. IIIA
D. IIIB
E. IV
(pag. 921-922)
C2205140. Lobectomia n cancerul bronhopulmonar are urmtoarele caracteristici:

A. Este o operaie de rezecie care se utilizeaz rar
B. Are o tolerabilitate mult mai mare pentru pacient dect pneumonectomia
C. Mortalitatea postoperatorie este de 30%
D. Se poate practica la pacienii peste 70 de ani
E. Rezultatele sunt mai slabe n prezena invaziei ganglionilor hilari
(pag. 929)
138
Rezidentiat 2004
139
C2205141. Bilobectomia n cancerul bronhopulmonar are urmtoarele caracteristici:

A. Este cea mai frecvent rezecie n cancerul bronhopulmonar
B. Are o tolerabilitate mult mai mare pentru pacient dect lobectomia
C. Mortalitatea postoperatorie este de 4,5%
D. Se poate aplica doar la plmnul drept
E. Implic obligator limfadenectomia mediastinal
(pag. 929)
C2205142. Pneumonectomia n cancerul bronhopulmonar are urmtoarele caracteristici:

B. Are o tolerabilitate mult mai mare pentru pacient dect lobectomia
C. Este indicat n principal n situaia n care se constat prin bronhoscopie infiltraia tumoral a bronhiei
primitive
D. Mortalitatea postoperatorie poate ajunge la 15% la pacienii peste 70 de ani
E. Postoperator apare hipertensiunea pulmonar
(pag. 929-930)
C2205143. Segmentectomia n cancerul bronhopulmonar are urmtoarele caracteristici:

B. Se poate efectua n stadiul I (T1N0M0)
primitive
D. Mortalitatea postoperatorie este de 2-5%
E. Rata recurenei locale este de 25%
(pag. 930)
C2205144. Operaia de rezecie atipic n cancerul bronhopulmonar are urmtoarele caracteristici:

A. Este foarte rar utilizat
B. Se indic n special la vrstnicii tarai
primitive
D. Se poate executa i prin tehnici chirurgicale toracoscopice
E. Rata recurenei locale depete 25%
(pag. 930)
C2205145. Rezeciile bronhopulmonare care se pot efectua n cancerul bronhopulmonar drept sunt:
A. Lobectomia superioar dreapt
B. Lobectomia inferioar dreapt
C. Lobectomia medie dreapt
D. Bilobectomia (medio-superioar sau medio-inferioar)
E. Pneumonectomia
(pag. 930)
C2205146. Rezeciile bronhopulmonare care se pot efectua n cancerul bronhopulmonar stng sunt:
A. Lobectomia superioar stng
B. Lobectomia inferioar stng
C. Bilobectomia
D. Pneumonectomia
E. Pneumonectomia bilateral
(pag. 931)
C2205147. Tratamentul cancerului bronhopulmonar n stadiul I are urmtoarele caracteristici:
139
Rezidentiat 2004
140
A.
B.
C.
D.
E.
Se practic rezecia pulmonar cu disecia limfoganglionilor mediastinali sau biopsierea "sampling

Tipul de rezecie indicat este lobectomia
n tumorile situate central se indic pneumonectomia
Segmentectomia sau rezecia atipic se practic pentru leziuni mari, situate central
Terapia complementar radio i chimioterapic este indicat de rutin postoperator
(pag. 933)
C2205148. Tratamentul cancerului bronhopulmonar n stadiul II are urmtoarele caracteristici:

A. Se practic lobectomia, bilobectomia sau pneumonectomia n funcie de topografia tumorii
B. Cea mai frecvent rezecie este segmentectomia
C. Disecia limfoganglionar a mediastinului este indicat de principiu
D. Tratamentul chirurgical este contraindicat fiind necesar doar tratament radio i chimioterapic
E. Tratamentul complementar iradiant, citostatic i imunologic este necesar postoperator
(pag. 933)
C2205149. Tratamentul cancerului de apex pulmonar n stadiul III, cu sindrom Pancoast-Tobias se face
prin:
A. Iradiere preoperatorie 3000-4000 cGy
B. Parietectomie posterosuperioar+lobectomie suprioar
C. Brahiterapie n caz de rezecie incomplet
D. Iradiere postoperatorie pn la 7000 cGy
E. Doar prin tratament chimio i radioterapic, rezecia chirurgical nefiind indicat
(pag. 934)
C2305150. Sediile cele mai frecvente ale metastazarii cancerului bronho-pulmonar sunt:
A. Creierul;
B. Ficatul;
C. Cordul;
D. Sistemul osos;
E. Suprarenalele.
(pag. 913)
C2305151. RMN-ul este utilizat in investigarea cancerului bronhopulmonar din urmatoarele

considerente:
A. Utilizeaza substanta de contrast ieftina;
B. Ofera imagini mai bune ale grasimii mediastinale;
C. Este superioara CT-ului in determinarea invaziei ganglionare;
D. Este mai utila decat CT-ul in aprecierea invaziei peretelui toracic;
E. Ofera imagini mai bune ale fluxului sangvin in vasele madiastinale si tumora.
(pag. 917)
C2305152. In cancerul bronhopulmonar cu tumora in T3, aceasta invadeaza:

A. Esofagul;
B. Diafragmul;
C. Peretele atrial;
D. Pericardul;
E. Coloana vertebrala.
(pag. 925)
C2505153. Mecanismul carcinogenezei n cancerul bronhopulmonar parcurge, dup Farber,

urmtoarele etape majore:
A. procesul de hiperplazie a epiteliului bronic
B. procesul de metaplazie malpighian
140
Rezidentiat 2004
141
C. procesul de iniiere tumoral

D. procesul de promovare tumoral
E. procesul de progresie tumoral
(pag. 909)
C2505154. Care dintre urmtoarele oncogene nu prezint mutaii n carcinomul bronic cu celule mici?
A. gena myc
B. gena rb
C. gena p53
D. gena K-ras
E. gena H-ras
(pag. 910)
C2505155. Declanarea oncogenezei n cancerul bronhopulmonar se produce prin:

A. apariia unei mutaii genetice la nivelul oncogenei N-ras
B. supraexprimarea genei N-myc
C. apariia unei singure mutaii punctiforme la nivelul genei rb
D. apariia a dou leziuni diferite pe ambii cromozomi ai unei gene supresoare tumorale
E. apariia unei singure mutaii la nivelul uneia din cele dou copii ale unei gene supresoare tumorale
(pag. 910)
C2505156. Care dintre urmtoarele tipuri histologice de carcinoame bronice sunt adenocarcinoame?
A. carcinomul bronhioloalveolar
B. carcinomul cu celule "n boabe de ovz
C. carcinomul solid cu formare de mucus
D. carcinomul cu celule clare
E. carcinomul cu celule gigante
(pag. 912)
C2505157. Care dintre urmtoarele variante de carcinom bronic are localizare preponderent central?
B. adenocarcinomul
C. carcinomul cu celule mari
D. carcinomul cu celule mici
E. carcinomul bronhioloalveolar
(pag. 912)
C2505158. Care dintre urmtoarele variante de carcinom bronic are localizare preponderent
periferic?
B. adenocarcinomul
C. carcinomul cu celule mari
D. carcinomul cu celule mici
E. carcinomul bronhioloalveolar
(pag. 912)
C2505159. Care dintre urmtoarele caracteristici anatomopatologice corespund carcinomului bronic

cu celule mici slab difereniate?
A. este cel mai frecvent tip histologic de carcinom bronic
B. metastazeaz rapid n ganglionii mediastinali
C. este localizat mai frecvent n zona central
D. este carcinomul bronic cu malignitatea cea mai ridicat
141
Rezidentiat 2004
142
E. metastazeaz precoce vascular

(pag. 912)
C2505160. Metastazarea hematogen a cancerului bronhopulmonar este frecvent la nivelul:

A. creierului
B. pancreasului
C. ficatului
D. cordului
E. tegumentului
(pag. 913)
C2505161. La care dintre urmtoarele tipuri histologice ale carcinomului bronic este ntlnit mai
frecvent metastazarea hematogen la nivelul SNC?
A. carcinomul macrocelular
B. carcinomul epidermoid
C. carcinomul cu celule "n boabe de ovz
D. adenocarcinomul
E. carcinomul cu celule intermediare
(pag. 913)
C2505162. Care dintre urmtoarele aspecte radiologice sunt mai frecvent ntlnite n carcinomul
epidermoid?
A. opacitate periferic cu prelungiri stelate n parenchim
B. lrgirea mediastinului
C. atelectazia pulmonar
D. pneumonita obstructiv
E. colecia lichidian pleural
(pag. 916)
C2505163. Examenul CT toracic n cancerul bronhopulmonar evideniaz cu acuratee:

A. metastazarea ganglionilor paraesofagieni
B. metastazarea ganglionilor ligamentului triunghiular
C. metastazarea ganglionilor paratraheali
D. invazia tumoral a aperturii toracice superioare
E. invazia tumoral a corpurilor vertebrale
(pag. 917)
C2505164. Examenul citologic al sputei n cancerul bronhopulmonar este superpozabil cu examenul

histopatologic postoperator la 85% din bolnavii care au urmtorul tip histologic de carcinom bronic:
A. carcinom epidermoid bine difereniat
B. adenocarcinom
C. carcinom mixt
D. carcinom nedifereniat cu celule mici
E. carcinom bronhioloalveolar
(pag. 918)
C2505165. Puncia percutan transtoracic pentru stabilirea diagnosticului histopatologic n cancerul

bronhopulmonar are indicaii la bolnavii:
A. cu tumori nerezecabile
B. care refuz intervenia chirurgical
C. cu examen citologic al sputei pozitiv
D. cu examen bronhoscopic pozitiv
E. cu tumori localizate periferic
142
Rezidentiat 2004
143
(pag. 919)
C2505166. Care dintre urmtoarele staii ganglionare aparin grupului ganglionar N1 dup clasificarea
propus de American toracic Society?
A. interlobari
B. subcarinali
C. paratraheali
D. subaortici
E. segmentari
(pag. 919)
C2505167. Care dintre urmtoarele trsturi corespund unui cancer bronhopulmonar ncadrat n
categoria T3 dup clasificarea morfologic TNM propus de AJC?
A. atelectazie lobar
B. invazia cordului
C. invazia carenei
D. invazia peretelui toracic
E. invazia pericardului
(pag. 920)
C2505168. Dup stadializarea morfologic TNM a cancerului bronhopulmonar propus de AJC, criteriul
N2 corespunde invadrii urmtorilor ganglioni limfatici:
A. subcarinali
B. mediastinali controlaterali
C. mediastinali ipsilaterali
D. scaleni
E. supraclaviculari
(pag. 920)
C2505169. Dac un bolnav cu cancer bronhopulmonar prezint la examenul radiologic o atelectazie

lobar, nu poate fi ncadrat dup noua stadializare morfologic TNM propus de AJC n stadiile:
A. IA
B. IB
C. IIA
D. IIB
E. IIIA
(pag. 920-921)
C2505170. Rezecia pulmonar n cancerul bronhopulmonar se poate practica atunci cnd sunt
ndeplinite urmtoarele criterii ale funciei respiratorii pulmonare:
A. capacitate vital < 60%
B. VEMS > 60%
C. VEMS/CV > 30%
D. capacitatea de difuzie a CO > 60%
E. Pa CO2 > 45 mmHg
(pag. 926)
C2505171. Care dintre urmtoarele afeciuni cardiace contraindic intervenia chirurgical la un bolnav
cu cancer bronhopulmonar?
A. infarctul miocardic recent
B. stenoza aortic
C. insuficiena cardiac sever
D. angina pectoral
143
Rezidentiat 2004
144
E. aritmii ce nu rspund la tratamentul medical

(pag. 928)
C2505172. Care dintre urmtoarele rezecii bronhopulmonare se practic n cancerul bronhopulmonar

stng?
A. lobectomia superioar
B. lobectomia inferioar
C. lobectomia medio-superioar
D. lobectomia medio-inferioar
E. pneumonectomia
(pag. 931)
C2605173. Abcesul pulmonar se caracterizeaz prin:

A. Febr n platou
B. Focare circumscrise de inflamaie supurativ
C. Curb ponderal descendent
D. Dispnee permanenta
E. Bronhoree purulent i fetid
(pag. 953-954)
C2605174. Sputa din faza de supuraie deschis a abcesului pulmonar poate mbrca urmtoarele
aspecte:
A. Puroi galben-verzui
B. Sput aerat
C. Sput pluristratificat
D. Sput purulent hemoptoic
E. Sput perlat
(pag. 956)
C2605175. Semnele de certitudine n diagnosticul pozitiv al abcesului pulmonar sunt:

A. Fetiditatea sputei
B. Baciloscopia direct pozitiv
C. Examenul bacteriologic sugestiv
D. Intradermoreacia la tuberculin pozitiv
E. Rspuns prompt la penicilinoterapie
(pag. 958)
C2605176. Diagnosticul diferenial al supuraiilor pulmonare se face cu:

A. Cancerul bronhopulmonar supurat
B. Corpii strini endobronici
C. Tumorile costale
D. Relaxarea diafragmatic
E. Tuberculoza pulmonar
(pag. 959)
C2605177. Mijloacele terapeutice n tratamentul abcesului pulmonar sunt:

A. Tonicardiacele
B. Mucoliticele
C. Drenajul
D. Corticoterapia
E. Antibioterapia
(pag. 960)
144
Rezidentiat 2004
145
C2605178. Criterii de apreciere a eficacitii tratamentului abcesului pulmonar:

A. Dispariia bronhoreei
B. Ctigul ponderal
C. Clarificarea opacitilor radiologice
D. Scderea frecvenei respiratorii
E. Normalizarea frecvenei cardiace
(pag. 961)
C2605179. Broniectaziile secundare apar n:

A. Mucoviscidoz
B. Coarctaia de aort
C. Boala Gaucher
D. Deficit de alfa1-antitripsin
E. Bronhomalacie
(pag. 963)
C2605180. Semnele directe ale bronhografiei n diagnosticul broniectaziei sunt:

A. Creterea diametrului bronic
B. Absena diminurii progresive a calibrului bronic
C. Infiltrate pulmonare bazale
D. Imagini hidroaerice
E. Diminuarea sau dispariia ramificaiilor bronice nvecinate
(pag. 966)
C2605181. Obiectivele tratamentului medical al broniectaziilor:

A. Oxigenoterapie
B. Distrugerea florei bacteriene piogene
C. Evitarea stagnrii secreiilor
D. Combaterea manifestrilor asociate
E. Horticoterapie
(pag. 969-970)
C2805182. Etapele majore ale mecanismului carcinogenezei din cancenul bronhopulmonar sunt:
A. procesul de difuziune
B. procesul de initiere
C. procesul de promovare
D. procesul de infiltrare
E. procesul de progresiune tumorala
(pag. 909)
C2805183. Din punct de vedere anatomo patologic, originea anatomica a cancerului bronhopulmonar
poate fi clasificata dupa Shields (1995) in:
A. centrala
B. periferica
C. secundara
D. intermediara
E. multifocala
(pag. 911)
C2805184. Clasificarea histologica a cancerului bronhopulmonar adoptata de OMS (1981) pentru

adenocarcinom este:
A. adenocarcinom papilar
145
Rezidentiat 2004
146
B.
C.
D.
E.
adenocarcinom
adenocarcinom
adenocarcinom
adenocarcinom
brohioloalveolar
acinar
solid cu formare de mucus
vacuolar difuz
(pag. 912)
C2805185. Dintre semnele si simptomele cancerului bronhopulmonar endocrine, fac parte:

A. hipercalcemia
B. sindromul carcinoid
C. hiperglicemia
D. ginecomastia
E. hiposecretie de STH
(pag. 914)
C2805186. In tratamentul cancerului bronhopulmonar drept se efectueaza cinci rezectii

bronhopulmonare. Care dintre urmatoarele se incadreaza in acestea:
A. lobectomia superioara dreapta
B. lobectomia medie dreapta
C. bilobectomia medio-inferioara
D. bilobectomia medio-superioara
E. pneumonectomia
(pag. 930)
C2805187. In cancerul bronhopulmonar in functie de topografia tumorii, pe date statistice s-a

concluzionat ca cel mai prost prognostic il au tumorile localizate in:
A. zona centrala
B. lobii superiori
C. lobii inferiori
D. lobul mediu
E. lobul inferior stang
(pag. 942)
146
Rezidentiat 2004
147
Tema nr. 6
Insuficienta respiratorie
BIBLIOGRAFIE:
3. Harrison - Principii de medicina interna, Editia 14, Editura Teora, 2001 sau 2003

C1206001. Cea mai frecventa aritmie cardiaca ce poate complica tratamentul insuficientei respiratorii
acute din BPCO este:
A. Extrasistolia ventriculara
B. Tahicardia supraventriculara multifocala
C. Tahicardia ventriculara
D. Fibrilatia atriala
E. Blocul atrioventricular gr. II
(pag. 1609)
C1206002. Intre mijloacele terapeutice controversate in cazul pacientilor cu insuficienta respiratorie

acuta pe fond de boala respiratorie cronica obstructiva se numara:
A. Agonisti beta2-adrenergici
B. Anticolinergice pe cale inhalatorie
C. Antibiotice (in prezenta infectiei dovedite)
D. Teofilina
E. Oxigen
(pag. 1609)
C1206003. Hipoventilatia alveolara din afectiunile restrictive ale peretelui toracic poate fi controlata
eficient prin:
A. Traheostomie simpla
B. Antibioterapie
C. Exercitii de respiratie
D. Efort fizic controlat
E. Ventilatie nocturna cu presiune intermitent pozitiva pe masca nazala sau traheostoma
(pag. 1630)
C1206004. In hipoventilatia alveolara, alterarea gazelor din singele arterial se amplifica:

A. In conditii de polipnee
B. In timpul diminetii
C. Prin administrare de oxigen
D. In timpul somnului
E. Postprandial
(pag. 1628-9)
C1206005. Sindromul obezitate-hipoventilatie se caracterizeaza printr-un tablou de insuficienta

respiratorie in care se constata:
A. Cresterea compliantei peretelui toracic
B. Scaderea compliantei peretelui toracic
C. Cresterea capacitatii functionale reziduale
D. Scaderea diferentei PO2 alveolo-arteriale
E. Hiperventilatia bazelor pulmonare
147
Rezidentiat 2004
148
(pag. 1631)
C1306006. Sindromul Pickwick nu presupune:

A. policitemie
B. somnolenta diurna
C. hipertensiune pulmonara
D. insuficienta cardiaca stanga
E. hipoxemie
(pag. 1631)
C1306007. Despre tratamentul SDRA este falsa urmatoarea afirmatie:

A. glucocorticoizii pot aduce beneficii in etapa tardiva a SDRA
B. glucocorticoizii au efect benefic in stadiile initiale ale SDRA din menigococcemia copiilor
C. glucocorticozii au efect benefic in stadiile precoce ale SDRA din pneumonia cu Pneumocystis carinii
D. glucocorticoizii au efect benefic in stadiile precoce ale SDRA
E. solutiile cristaloide sunt preferabile celor coloidale in vederea repletiei volemice
(pag. 1638)
C1306008. Complicatiile aparute in cursul tratamentului insuficientei respiratorii din cadrul BPOC
includ, cu exceptia:
A. tahicardia supraventriculara multifocala
B. hemoragia gastrointestinala
C. embolia pulmonara
D. pneumonie pneumococica
E. insuficienta ventriculara stanga
(pag. 1609)
C1306009. Factori precipitanti ai insuficientei respiratorii acute la pacienti cu BPOC sunt, cu exceptia:
A. pneumotorax
B. insuficienta ventriculara dreapta
C. pneumonie
D. tromboembolismul
E. poluarea atmosferica intensa
(pag. 1608)
C1306010. Perturbari ale ventilatiei prin afectari ale sistemului respirator neuromuscular cuprind
urmatoarele, cu exceptia:
A. hiperventilatie voluntara scazuta
B. complianta pulmonara scazuta
C. reducerea raspunsurilor EMG ale diafragmului la stimularea transcutanata a nervului frenic
D. debite scazute
E. desaturarea marcata in oxigen intimpul somnului cu miscari rapide oculare
(pag. 1629)
C1306011. Una din urmatoarele clase de medicamente si manevre nu si-a demonstrat eficienta in
tratamentul insuficientei respiratorii din BPOC:
A. agonisti 2 adrenergici
B. sonde de aspiratie la nivelul traheei
C. teofilina + agonisti 2 adrenergici
D. mucolitice
E. anticolinergice
(pag. 1609)
148
Rezidentiat 2004
149
C1406012. Precizati cel mai precoce semn clinic ce apare in sindromul de detresa respiratorie acuta:
A. bradipnee
B. cresterea frecventei respiratorii urmata la scurt timp de dispnee
C. cianoza
D. pierderea constientei
E. encefalopatie hipoxica
(pag. 1637)
C1406013. La un pacient cu detresa respiratorie acuta secundara unei pneumonite virale severe
aspectul radiografie e similar cu cel din:
A. tuberculoza cavitara
B. bronhopneumone
C. edemul pulmonat prin insuficienta cardiaca stanga
D. cardiomiopatii dilatative
E. cancerul pulmonar
(pag. 1637)
C1406014. In formele hipoxemice de insuficienta respiratorie aportul de O2 se face cu:

A. 10-20l/min O2 in concentratie de 100%
B. 5-10l/min O2 in concentratie de 100%
C. 5-10l/min O2 in concentratie de 98%
D. 10-20l/min O2 in concentratie de 98%
E. 2l/min O2 in concentratie de 100%
(pag. 1638)
C1506015. Pentru diagnosticul riscului de tromboembolism pulmonar la bolnavii cu insuficienta

respiratorie acuta asociata bronsitei si emfizemului poate fi de ajutor:
A. Efectuarea scintigramei cardiace de perfuzie
B. Efectuarea radiografiei pulmonare
C. Evaluarea neinvaziva a membrelor inferioare
D. Dozarea pH-ului sanguin
E. Determinarea gazelor sanguine
(pag. 1609)
C1506016. Probabilitatea aparitiei episoadelor de insuficienta respiratorie acuta la bolnavii cu Boala

obstructiva cronica (BPCO) cu "predominanta emfizem" creste cand:
A. VEMS scade sub 50% din normal
B. VEMS scade sub 25% din normal
C. Apare dispneea de efort
D. Expectoratia devine abundenta
E. Pacientul prezinta perioade de agitatie
(pag. 1610)
C1506017. In alcaloza metabolica severa din insuficienta respiratorie acuta care complica bronsita
cronica si emfizemul pulmonar se poate folosi ca stimulent respirator pe perioada inlocuirii saline
(NaCl):
A. Acetazolamida
B. Betasercul
C. Piracetamul
D. Clorura de potasiu
E. Glucoza hipertona
(pag. 1609)
149
Rezidentiat 2004
150
C1506018. Aparitia insuficientei respiratorii acute la bolnavii cu bronsita cronica, emfizem si obstructie
de cai aeriene este indicata de:
A. Scaderea acuta a PaO2 cu cel putin 10-15 mmHg
B. Cresterea pH-ului sanguin peste 7,30
C. Hipercapnia cu pH-ul normal daca nu exista concomitent acidoza metabolica
D. PaO2 mai mica de 70 mmHg
E. PaO2 mai mica de 60 mmHg
(pag. 1608)
C1506019. Profilaxia cu doze mici de heparina trebuie folosita in insuficienta respiratorie acuta la
pacientii cu bronsita cronica si emfizem pulmonar pentru prevenirea:
A. Insuficientei de ventricul stang
B. Emboliei pulmonare
C. Hipercapniei
D. Scaderii pH-ului sanguin
E. Aritmiilor cardiace
(pag. 1609)
C1606020. Apneea de somn este considerat importanta daca are durata de cel putin:
A. 1 secunda
B. 2 secunde
C. 3 secunde
D. 5 secunde
E. 10 secunde
(pag. 1632)
C1606021. In tratamentul apneei de somn obstructive usoare/moderata se folosesc:

A. traheostomie
B. analeptice respiratorii
C. alcool
D. sedative
E. evitarea decubitului dorsal
(pag. 1634)
C1606022. Care dintre urmatorii parametrii nu sunt urmariti de catre polisomnografie in suspiciunea de
apnee de somn obstructiva:
A. variabilele electrografice(EEG,electrooculograma,electromiograma)
B. enzime de citoliza:CPK,LDH,transaminaze
C. variabile ventilatorii
D. saturatia arteriala in O2
E. frecventa cardiaca
(pag. 1634)
C1606023. Ce situatii clinice nu pot induce apneea de somn prin mecanisme centrale:
A. hipochinezia muschilor respiratori
B. interventiile chirurgicale la nivelul toracelui
C. inceputul somnului
D. afectare SNC
E. hipocapnia indusa de hiperventilatie
(pag. 1634)
C1606024. Glucocorticoizii s-au dovedit eficienti in tratamentul SDRA in cazul:

A. pneumonie pneumococice
150
Rezidentiat 2004
151
B.
C.
D.
E.
pneumoniei cu Pneumocystis carinii

septicemie cu Gram negativi
infectiei cu virusul sincitial respirator
infectiei cu virusuri gripale
(pag. 1638)
C2306025. In cadrul sindroamelor de hipoventilatie cronica, presupune afectarea neuronilor respiratori

din trunchiul cerebral
A. alcaloza metabolica
B. neuropatia periferica
C. boala neuronului motor
D. sindrom primar alveolar de hipoventilatie
E. miastenia gravis
(pag. 1628)
C2306026. Hipoventilatia alveolara cronica are urmatoarele consecinte fiziologice si clinice, cu exceptia
A. cresterea concentratiei de bicarbonat
B. vasodilatatia cerebrala
C. poliglobulia
D. scaderea concentratiei de Cl
E. vasodilatatia pulmonara
(pag. 1629)
C2306027. Care din urmatoarele nu se intalneste in sindroamele de hipoventilatie din afectiunile neuromusculare
A. reducerea presiunilor transdiafragmatice
B. ortopneea
C. hiperpneea in timpul somnului REM
D. miscarea paradoxala a diafragmului
E. miscarea paradoxala a abdomenului in decubit
(pag. 1630)
C2306028. In sindromul de detresa respiartorie acuta suntul aparut se datoreaza urmatoarelor, cu

exceptia:
A. alterarea surfactantului
B. colaps alveolar
C. atelectazii
D. oboseala muschilor respiratori
E. atenuarea vasoconstrictiei hipoxice
(pag. 1637)
C2306029. In cadrul sindroamelor de hipoventilatie cronica care din urmatoarele presupune o

deficienta a chemoreceptorilor
A. administrare cronica de medicamente
B. neuropatie periferica
C. spondilita ankilopoetica
D. hipoxie prelungita
E. sindrom primar alveolar de hipoventilatie
(pag. 1628)
C2506030. Urmtorul semn biologic poate atrage atenia asupra apariiei insuficienei respiratorii acute
la un bolnav cu bronit cronic sau emfizem pulmonar:
A. PaO2 mai mic de 70 mmHg
151
Rezidentiat 2004
152
B.
C.
D.
E.
PaO2 mai mic de 80 mmHg

Hipercapnia cu pH-ul normal dac nu exist concomitent acidoz metabolic
Creterea pH-ului sanguin peste 7,30
Scderea acut a PaO2 cu cel puin 10 - 15 mmHg
(pag. 1608)
C2506031. Folosirea oxigenoterapiei ca metod terapeutic la bolnavii cu insuficien respiratorie

acut survenit pe fondul bronitei cronice, emfizemului sau distruciei de ci aeriene este motivat de:
A. Meninerea PaO2 la valori de cel puin 45 - 50 mmHg
B. Meninerea PaO2 la valori de peste 70 mmHg
C. Fluidificarea secreiilor bronice
D. Scderea vscozitii sanguine
E. Inhibarea tusei
(pag. 1608)
C2506032. Dozele mici de heparin se folosesc profilactic la pacienii cu insuficien respiratorie acut
pe fond de bronit cronic i emfizem pulmonar pentru prevenirea:
A. Emboliei pulmonare
B. Decompensrii cardiace stngi
C. Hipercapniei
D. Aritmiilor cardiace
E. Decompensrii cardiace drepte
(pag. 1609)
C2506033. Riscul de tromboembolism pulmonar la bolnavii cu insuficien respiratorie acut pe fond

de bronit cronic sau emfizem pulmonar poate fi apreciat prin:
A. Evaluarea neinvaziv a membrelor inferioare
B. Efectuarea radiografiei pulmonare
C. Dozarea pH-ului sangvin
D. Determinarea gazelor sangvine
E. Efectuarea probelor funcionale ventilatorii
(pag. 1609)
C2506034. Stimulentul respirator care se poate folosi pe perioada nlocuirii saline (NaCl) n alcaloza
metabolic sever din insuficiena respiratorie acut pe fond de bronit cronic i emfizem pulmonar
este:
A. Betasercul
B. Piracetamul
C. Clorura de potasiu
D. Glucoza hiperton
E. Acetazolamida
(pag. 1609)
C2506035. La bolnavii cu insuficien respiratorie acut survenit pe fond de boal obstructiv cronic
cu predominan emfizem riscul de apariie a episoadelor de insuficien respiratorie acut crete
cnd:
A. VEMS scade sub 25% din normal
B. VEMS scade sub 75% din normal
C. Apare dispneea de efort
D. Expectoraia devine mucopurulent
E. Apare dispneea de repaus
(pag. 1610)
152
Rezidentiat 2004
153
C2506036. n insuficiena respiratorie acut din bronita cronic i emfizem creterea acut a PaCO2
se poate exprima prin valoarea pH-ului sanguin dac:
A. Nu exist concomitent acidoz metabolic
B. Nu exist concomitent alcaloz metabolic
C. Valoarea PaO2 este normal
D. Valoarea PaO2 este sczut
E. Nu exist semne de decompensare cardiac stng
(pag. 1608)
C2506037. Insuficiena respiratorie acut din bronita cronic i emfizem se definete practic prin:
A. Orice grad de hipercapnie care asociaz un pH mai mic de 7,30
B. Orice grad de hipercapnie care asociaz un pH mai mare de 7,40
C. Creterea pH-ului sanguin peste 7,30
D. Creterea pH-ului sanguin peste 7,40
E. PaO2 constant sub 70 mmHg
(pag. 1608)
C2606038. Complicaia cea mai frecvent a chistului hidatic pulmonar este:

A. Embolia
B. Hemoragia
C. Supuraia
D. Compresiunea
E. Vomica
(pag. 886)
C2606039. Semnul Brjozovschi-Linberg reprezint:

A. Evacuarea parial a chistului
B. Prezena adenopatiei hilare
C. Infiltratul bazal asociat
D. Respiraia chistului
E. Pleurezia asociat
(pag. 887)
C2606040. "Marele simptom al chistului hidatic" al lui Dieulafoy este reprezentat de:
A. Durerea toracic
B. Dispneea
C. Tusea
D. Hemoptizia
E. Urticaria
(pag. 886)
C2606041. Simptomul patognomonic al rupturii chistului hidatic pulmonar este:

A. ocul anafilactic
B. Vomica
C. Dispneea
D. Frisonul
E. Icterul
(pag. 887)
C2606042. Calea de infestare n etiopatogenia chistului hidatic pulmonar este reprezentat de:
A. Calea digestiv
B. Calea hematogen
153
Rezidentiat 2004
154
C. Calea limfatic
D. Calea perineural
E. Calea conjunctival
(pag. 885)
C2606043. Examenul paraclinic cel mai valoros n diagnosticul pozitiv al chistului hidatic pulmonar
este:
A. Examenul echografic
B. Examenul bronhoscopic
C. Examenul CT
D. Examenul microscopic al sputei
E. Puncia-diopsia
(pag. 888)
C2906044. Primul semn clinic in sdr. de detresa respiratorie este

A. pierderea constientei
B. encefalopatia hipoxica
C. cianoza
D. cresterea frecventei respiratorii urmata de dispnee
E. bradipnee
(pag. 1637)

C1206045. Intre factorii precipitanti ai insuficientei respiratorii acute la pacientii cu boli obstructive
pulmonare cronice se numara:
A. Insuficienta cardiaca
B. Exacerbarea infectiei bronsice
C. Administrarea de sedative sau narcotice
D. Administrarea de bronhodilatatoare
E. Episoade de poluare intensa a atmosferei
(pag. 1608)
C1206046. Hipoxemia care poate aparea in bolile insotite de insuficienta respiratorie produce:
A. Scaderea rezistentelor vasculare pulmonare
B. Vasodilatatie arteriala pulmonara
C. Vasoconstrictie arteriala pulmonara
D. Cresterea rezistentelor vasculare pulmonare
E. Hipertensiune arteriala pulmonara
(pag. 1560)
C1206047. Pacientii cu insuficienta respiratorie prin hipoventilatie alveolara secundara afectarii

sistemului de control al respiratiei:
A. Pot hiperventila voluntar
B. Nu pot genera volume si debite normale la spirometria de rutina
C. Prezinta rezistente si complianta respiratorie alterate
D. Prezinta diferenta PO2 alveolo-arteriala normala
E. Au o diferenta PO2 alveolo-arteriala mare
(pag. 1629)
C1206048. Disfunctia ventilatorie de tip obstructiv se caracterizeza prin:
154
Rezidentiat 2004
155
A.
B.
C.
D.
E.
CPT normala sau crescuta

Cresterea volumului rezidual
Scaderea raportului VR/CPT
Cresterea raportului VR/CPT
Scaderea capacitatii vitale
(pag. 1558)
C1206049. Capacitatea de difuziune (DPCO) scade in urmatoarele afectiuni:

A. Boli ale interstitiului pulmonar
B. Insuficienta cardiaca congestiva
C. Sindrom Goodpasture
D. Emfizem pulmonar
E. Boli vasculare pulmonare
(pag. 1563)
C1206050. In cursul terapiei insuficientei respiratorii acute la pacientii cu BPCO, oxigenoterapia poate
conduce la cresterea PaCO2 prin:
A. Disparitia stimulului hipoxic al ventilatiei
B. Cresterea frecventei ventilatorii
C. Alterarea schimburilor gazoase la nivel alveolar
D. Modificarea relatiei ventilatie-perfuzie
E. Cresterea ventilatiei ineficiente
(pag. 1608)
C1206051. In tratamentul insuficientei respiratorii prin hipoventilatie alveolara, administrarea de oxigen

produce:
A. Ameliorarea hipoxemiei
B. Corectarea policitemiei
C. Corectarea retentiei CO2
D. Ameliorarea simptomelor neurologice legate de hipercapnie
E. Scaderea hipertensiunii pulmonare
(pag. 1630)
C1206052. Insuficienta respiratorie din afectiunile respiratorii neuro-musculare se caracterizeaza prin:

A. Hipoventilatie alveolara cronica, in absenta afectarii diafragmului
B. Hipoventilatie alveolara cronica, de obicei in prezenta afectarii severe a activitatii diafragmului
C. Ortopnee si miscare paradoxala a diafragmului in cazul hipotoniei bilaterale a diafragmului
D. Exacerbarea raspunsului EMG ale diafragmului la stimularea transcutanata a nervului frenic
E. Reducerea raspunsului EMG ale diafragmului la stimularea transcutanata a nervului frenic
(pag. 1630)
C1206053. Elementul patognomonic al hipoventilatiei alveolare consta in cresterea PCO2 alveolar si a

PCO2 arteriala. Intre consecintele acestor modificari se numara:
A. Acidoza respiratorie
B. Scaderea bicarbonatului plasmatic
C. Cresterea bicarbonatului plasmatic
D. Vasodilatatie pulmonara
E. Vasoconstrictie pulmonara cu eventuala hipertensiune arteriala pulmonara
(pag. 1628)
C1206054. Diagnosticul insuficientei respiratorii acute la pacientii cu obstructie cronica a cailor

respiratorii se stabileste pe baza urmatoarelor criterii:
A. Prezenta cianozei
155
Rezidentiat 2004
156
B.
C.
D.
E.
Scaderea PaO2, indiferent de nivelul acesteia

Scaderea PaCO2
Scaderea PaO2 cu cel putin 10-15 mmHg
Hipercapnie asociata cu pH mai mic de 7,30
(pag. 1608)
C1306055. Despre sindromul obezitate - hipoventilatie se poate afirma:

A. capacitatea functionala reziduala este crescuta in decubit
B. respiratia se desfasoara la un volum pulmonar crescut
C. surplusul de greutate determina o scadere a compliantei peretelui toracic
D. se intalneste inchiderea cailor respiratorii din bazele plamanilor
E. majoritatea prezinta hipercapnie cronica
(pag. 1631)
C1306056. Factori de prognostic negativ in SDRA nu sunt:

A. varsta de 56 ani
B. sepsis sever
C. tulburari severe ale schimburilor gazoase
D. hipoventilatia alveolara
E. varsta de 61 ani
(pag. 1637 , 1638)
C1306057. Urmatoarele afirmatii despre sindromul de detresa respiratorie sunt adevarate cu exceptia:
A. se intalneste scaderea rezistentei la flux in caile aeriene
B. presupune presiune crescuta in atriul stang
C. colapsul alveolar este exacerbat de lezarea pneumocitelor de tip 2
D. traumatismele nontoracice pot determina SDRA
E. hipoxemia rezultata provoaca o crestere a volumului curent
(pag. 1636 , 1637)
C1306058. Referitor la clinica SDRA se pot afirma, cu exceptia:

A. semnul cel mai precoce este dispneea
B. pacientul poate fi initial asimptomatic
C. mecanismul hipoxiei in stadiile initiale este suntul dreapta stanga
D. initial diferenta alveoloarteriala in oxigen este marita
E. semnul cel mai precoce este bradipneea
(pag. 1637)
C1306059. Complicatiile SDRA si tratamentului sau includ:

A. coagulare intravasculara diseminata
B. pneumonie nosocomiala
C. fistula bronhovasculara
D. barotrauma
E. fibroza pulmonara
(pag. 1638)
C1306060. Hipoventilatia alveolara primara se caracterizeaza prin urmatoarele,cu exceptia:

A. Stimularea electrofrenica a diafragmului poate aduce beneficii excelente pe termen lung
B. Defectul primar este la nivelul motoneuronilor din trunchiul cerebral
C. Majoritatea cazurilor sint la femei cu virsta intre 20 si 50 de ani
D. Dispneea este un simptom frecvent
E. Cresterea bicarbonatului in plasma poate fi un element de diagnostic
156
Rezidentiat 2004
157
(pag. 1630)
C1306061. Masurile terapeutice in sindromul obezitate - hipoventilatie nu cuprind urmatoarele, cu

exceptia:
A. intrerupere fumat
B. scadere in greutate
C. administrarea de estrogeni
D. agonisti ai glutamatului
E. administrarea de progesteron
(pag. 1631)
C1306062. Prevenirea hemoragiei gastrointestinale la pacientii cu insuficienta respiratorie acuta si

BPOC cuprinde:
A. sucralfat
B. glucagon
C. atropina
D. antiacide
E. blocanti H1
(pag. 1609)
C1306063. Trasaturile caracteristice ala hipotoniei bilaterale a diafragmului, in sindroamele de

hipoventilatie sunt:
A. miscare paradoxala a abdomenului in pozitie de decubit
B. ascensionarea unui hemidiafragm la radiografia toracica
C. miscarea paradoxala a abdomenului in ortostatism
D. miscare paradoxala a diafragmului la examenul fluoroscopic
E. ortopneea
(pag. 1630)
C1406064. Printre factorii precipitanti ai insuficientei respiratorii acute se numara:

A. Insuficineta ventriculara stanga
B. Trombembolismul pulmonar
C. Pneumonia
D. Pneumotorax
E. Insuficienta ventriculara dreapta
(pag. 1608)
C1406065. Precizati cele trei faze distincte ce caracterizeaza modificarile patologice din sindromul de
detresa respiratorie acuta:
A. faza secretorie
B. faza exudativa
C. faza fibroasa
D. faza proliferativa
E. faza vasculara
(pag. 1637)
C1406066. Glucocorticoizii nu au nici un beneficiu in stadiile precoce ale SDRA cu exceptia celor din:
A. meningita adultului
B. meningococemia copiilor
C. pneumonia stafilicocica
D. pneumonia cu Pneumocystic Carinii
E. pneumonia cu legionella
(pag. 1638)
157
Rezidentiat 2004
158
C1406067. Oprirea ventilatiei mecanice la un pacient cu insuficienta respiratorie acuta se face in

urmatoarele conditii:
A. raportul dintre frecventa respiratiilor si volumul curent < 105
B. CV >10ml/kgcorp
C. presiunea maximala inspiratorie orala >20cm H2O
D. CV <10ml/kgcorp
E. volumul curent spontan <5ml/kgcorp
(pag. 1609)
C1506068. In cursul terapiei insuficientei respiratorii acute survenita la pacientii cu bronsita cronica,
emfizem si obstructie de cai aeriene pot apare urmatoarele complicatii:
A. Aritmii cardiace
B. Embolie pulmonara
C. Insuficienta ventriculara stanga
D. Hemoragie gastrointestinala
E. Infarct enteromezenteric
(pag. 1609)
C1506069. Insuficienta respiratorie acuta aparuta la pacientii cu bronsita sau emfizem poate fi
precipitata de:
A. Tromboembolismul pulmonar
B. Aparitia insuficientei ventriculare stangi
C. Folosirea de antialgice neopiacee
D. Aparitia unui pneumotorax
E. Folosirea de antihipertensive
(pag. 1608)
C1506070. La pacientii cu insuficienta respiratorie acuta secundara bronsitei cronice, emfizemului si

obstructiei de cai aeriene, minimul de investigatii recomandat cuprinde:
B. Electrocardiograma
C. Examinarea sputei
D. Scintigrama pulmonara de perfuzie
E. Masuratorile gazelor sanguine
(pag. 1608)
C1506071. Factorii precipitanti ai insuficientei respiratorii acute la pacientii cu bronsita, emfizem si

obstructie de cai aeriene sunt:
A. Cresterea obstructiei cailor respiratorii cu inflamarea acestora
B. Aparatia pneumotoraxului spontan secundar
C. Episoadele de poluare intensa a atmosferei
D. Folosirea nejustificata a sedativelor sau narcoticelor
E. Folosirea nejustificata a corticoterapiei orale
(pag. 1608)
C1506072. Aritmiile cardiace aparute in cursul tratamentului insuficientei respiratorii acute la pacientii
cu bronsita sau emfizem pot fi determinate de:
A. Scaderea rapida a oxigenarii
B. Cresterea pH-ului sanguin prin hiperventilatie
C. Scaderea pH-ului sanguin
D. Nivelul teofilinei sanguine mai mare de 20 mg/l
E. Excesul de beta-agonisti neselectivi
158
Rezidentiat 2004
159
(pag. 1609)
C1506073. Imposibilitatea mentinerii schimbului gazos dupa intreruperea ventilatiei mecanice in

insuficienta respiratorie acuta din BPOC poate fi determinata de:
A. Administrarea de sedative si tranchilizante
B. Agravarea obstructiei prin cresterea secretiilor bronsice
C. Alcaloza metabolica
D. Administrarea de bronhodilatatoare
E. Aspirarea secretiilor bronsice
(pag. 1609)
C1506074. In intubatia endotraheala cu ventilatie mecanica din insuficienta respiratorie acuta la

pacientii cu bronsita, emfizem si obstructie de cai aeriene scaderea pana la valori apropiate sau mai
mici decat cele normale ale PaCO2 poate duce la:
A. Acidoza metabolica
B. Alcaloza metabolica semnificativa
C. Convulsii generalizate
D. Tahiaritmii severe
E. Vasodilatatie cerebrala
(pag. 1608, 1609)
C1506075. Urmatoarele stimulente respiratorii sunt utilizate in insuficienta respiratorie acuta din
bronsita cronica si emfizemul pulmonar fiind lipsite de efecte secundare:
A. Medroxyprogesteronul
B. Almitrina
C. Betasercul
D. Sermionul
E. Piracetamul
(pag. 1609-1610)
C1506076. In insuficienta respiratorie acuta la pacientii cu bronsita, emfizem si obstructie de cai

aeriene se indica intubatia endotraheala si ventilatia mecanica in caz de:
A. Hipoxemie severa fara hipercapnie
B. Hipercapnie cu obnubilare evidenta
C. Lipsa de raspuns la tratamentul conservator
D. Scaderea pH-ului sub 7,30
E. Aparitia aritmiilor cardiace
(pag. 1608)
C1606077. Care din urmatoarele situatii poate duce la detresa respiratorie acuta:
A. aspiratie
B. infectii difuze, septicemii
C. risc de inec
D. inhalare de toxine
E. insuficienta cardiaca congestiva
(pag. 1636)
C1606078. Hipoventilatia alveolara este caracterizata prin:

A. cresterea PaO2
B. cresterea PACO2
C. scaderea HCO3D. cresterea ClE. cresterea PaCO2
159
Rezidentiat 2004
160
(pag. 1628)
C1606079. Caracteristicile clinice ale detresei respiratorii acute sunt reprezentate de:
A. bradicardie
B. bradipnee
C. dispnee
D. cianoza
E. raluri fine in inspir
(pag. 1637)
C1606080. Dintre afectiunile care pot produce hipoventilatie cronica prin actiune la nivelul cailor
respiratorii si al plamanilor fac parte:
A. disfunctia corpului carotidian
B. poliomielita bulbara
C. miastenia gravis
D. stenoza laringiana
E. fibroza chistica pulmonara
(pag. 1628)
C1606081. Tratamentul hipoventilatiei cronice poate cuprinde:

A. oxigenoterapie
B. fenobarbiturice
C. benzodiazepinice
D. miorelaxante
E. ventilatie asistata mecanic
(pag. 1630)
C1606082. Dintre afectiunile respiratorii neuro-musculare care pot produce hipoventilatie alveolara
cronica fac parte:
B. traumatism cervical inalt
C. poliomielita
D. boala neuronului motor
E. obezitate
(pag. 1628)
C1606083. Hiperventilatia alveolara se caracterizeaza prin:

A. PaCO2<37-43 mmHg
B. PaO2 crescuta
C. hipoxemia creste ventilatia prin stimularea chemoreceptorilor periferici
D. creste ventilatia prin stimularea receptorilor vagali aferenti din plamani si caile respiratorii
E. acidoza metabolica creste sensibilitatea chemoreceptorilor periferici la hipoxemie
(pag. 1631)
C1606084. Hiperventilatia poate sa apara in urmatoarele circumstante:

A. miastenia gravis
B. sarcina
C. criza hipertensiva
D. insuficienta cardiaca congestiva
E. acidoza(diabetica,renala,lactica)
(pag. 1631)
C1606085. Hipoventilatia alveolara primara este caracterizata prin:
160
Rezidentiat 2004
161
A.
B.
C.
D.
E.
hipercapnie cronica
hipoxemie
absenta unei afectari neuromusculare/mecanice evidente
majoritatea pacientilor sunt femei tinere
beneficii obtinute prin stimularea electrofrenica a diafragmului
(pag. 1630)
C2306086. Despre sindromul de detresa respiratorie acuta sunt adevarate:

A. in fazele initiale pacientul poate fi asimptomatic
B. rezistenta vasculara pulmonara este in general scazuta
C. o caracteristica fiziopatologica o reprezinta cresterea permeabilitatii vasculare pentru proteine
D. poate apare o reducere a sintezei de surfactant ca urmare a lezarii pneumocitelor tip I
E. rezistenta cailor aeriene poate fi crescuta
(pag. 1636,1637)
C2306087. Despre sindromul de detresa respiratorie acuta sunt adevarate

A. apare proliferare intimala fibrocelulara la nivelul arterelor mari, venelor si limfaticelor pulmonare
B. pacientii cu sepsis au un risc de 13% de a dezvolta SDRA
C. pacientii cu sepsis au un risc de 53% de a dezvolta SDRA
D. in general, travaliul respirator se mareste
E. exista unii factori de crestere implicati in patogeneza
(pag. 1636,1637)
C2306088. In sindromul de detresa respiratorie acuta precoce netratat, se intalnesc urmatoarele date
gazometrice, cu exceptia:
A. PCO2 scazut
B. PCO2 crescut
C. PO2 scazut
D. PO2 crescut
E. PO2 normal
(pag. 1637)
C2306089. Despre clinica sindromului de detresa respiratorie sunt false cu exceptia

A. initial pacientul poate fi asimptomatic
B. initial ascultatia se limiteaza la rare raluri expiratorii
C. semnul cel mai precoce este dispneea
D. ascultatia poate sa includa si suflu tubar
E. cand radiografia toracica arata infiltrate extinse este necesara ventilatia mecanica
(pag. 1637)
C2306090. Despre sindromul de detresa respiratorie acuta nu sunt false:

A. initial PCO2 este scazuta
B. efectul vasoconstrictor pulmonar al NO poate fi util in terapeutica
C. valoarea ridicata a PO2 din sangele venos mixt exclude hipoxia tisulara severa
D. solutiile coloidale sunt de preferat cristaloidelor pentru repletia volemica
E. varsta de 70 ani este un element de prognostic negativ
(pag. 1636-1638)
C2306091. Nu sugereaza un prognostic prost in sindromul de detresa respiratorie urmatoarele:

A. SDRA prin supradozare medicamentoasa
B. fibroza pulmonara
C. sepsisul
161
Rezidentiat 2004
162
D. functia pulmonara anterioara buna

E. SDRA prin aspiratie
(pag. 1638)
C2306092. Despre terapia SDRA sunt false urmatoarele

A. debitul ventilator trebuie sa produca un pH peste 7,30
B. pentru repletia volemica se prefera solutiile cristaloide
C. pentru repletia volemica se prefera solutiile coloide
D. pentru evitarea barotraumei se folosesc volume curente relativ mici
E. se urmareste marirea volumului sangvin atat timp cat PCP nu depaseste 12 mmHg
(pag. 1638)
C2306093. In cadrul sindroamelor de hipoventilatie cronica care din urmatoarele nu presupune

afectarea sistemului neuromuscular respirator:
A. hipoxie prelungita
B. poliomielita
C. administrare cronica de medicamente
D. neuropatie periferica
E. disfunctie a corpului carotidian
(pag. disfunctie a corpului carotidian)
C2306094. In cadrul sindroamelor de hipoventilatie cronica, despre pacientii cu afectare a sistemului

neuro-muscular respirator se poate afirma:
A. PImax si PEmax sunt normale
B. PImax si PEmax sunt scazute
C. au raspuns alterat la stimulii chimici
D. au raspuns normal la stimulii chimici
E. diferenta PO2 alveolo-arteriala este crescuta
(pag. 1629)
C2306095. In cadrul sindroamelor de hipoventilatie cronica apar urmatoarele tulburari:

B. cresterea concentratiei de Cl
C. hipocapnie
D. hipoxemie
E. hipercapnie
(pag. 1628)
C2306096. In cadrul sindroamelor de hipoventilatie cronica sunt false afirmatiile:

A. hipercapnia nocturna determina vasodilatatie cerebrala
B. la pacientii cu afectare neuro-musculara se indica stimulare electro-frenica
C. encefalita determina afectarea sistemului neuro-muscular respirator
D. hipoxemia si hipercapnia determina in general vasodilatatie pulmonara
E. diureticele si steroizii determina in general acidoza metabolica
(pag. 1628-1630)
C2306097. Despre sindromul obezitate-hipoventilatie sunt adevarate, cu exceptia:

A. majoritatea pacientilor dezvolta insuficienta cardiaca dreapta
B. varfurile pulmonare sunt ventilate mai bine
C. la majoritatea pacientilor eferentele centrale sunt crescute
D. majoritatea pacientilor prezinta conducerea centrala respiratorie crescuta ereditar
E. bazele pulmonare sunt ventilate mai bine
162
Rezidentiat 2004
163
(pag. 1631)
C2306098. In cadrul afectiunilor respiratorii neuro-musculare sunt false urmatoarele afirmatii, cu

exceptia
A. in boala neuronului motor interesarea respiratorie este precoce
B. n timpul somnului REM respiratia depinde exclusiv de diafragm
C. la stimularea transcutanata a frenicului apare cresterea raspunsurilor EMG ale diafragmului
D. stimularea electrofrenica este contraindicata
E. interesarea respiratorie apare tardiv in cazul miopatiei cu deficienta de maltaza a adultului
(pag. 1630)
C2306099. In cadrul hipoventilatiei alveolare primare nu sunt adevarate urmatoarele afirmatii:

A. afectiunea se caracterizeaza prin acidoza respiratorie cronica
B. dispneea este un simptom major
C. cel mai adesea este prezenta oboseala muschilor respiratori
D. raspunsul ventilator la stimuli chimici este normal
E. unii pacienti raspund la administrarea de stimulente ale respiratiei
(pag. 1630)
C2306100. Despre sindromul de detresa respiratorie acuta se poate afirma, cu exceptia:

A. mentinerea prelungita a unui trasport sistemic supranormal de oxigen imbunatateste supravietuirea
B. PEEP porneste in general de la o presiune de 5 cm apa
C. ventilatia mecanica este indicata la o PaO2 sub 60 mmHg
D. complicatiile terapiei SDRA nu includ pneumonia nozocomiala
E. glucocorticoizii sunt eficienti in majoritatea cazurilor in etapa precoce a SDRA
(pag. 1638)
C2506101. Factorii precipitani ai insuficienei respiratorii acute la bolnavii cu bronit cronic i

emfizem pulmonar pot fi:
A. Pneumonia
B. Tromboembolismul pulmonar
C. Insuficiena ventricular stng
D. Tratamentul bronhodilatator
E. Pneumotoraxul
(pag. 1608)
C2506102. Minimul de investigaii recomandat bolnavilor cu insuficien respiratorie acut survenit la

bolnavii cu bronit cronic i emfizem pulmonar cuprinde:
A. Msurtorile gazelor sangvine
B. Radiografia toracic
C. Electrocardiograma
D. Examinarea sputei
E. Scintigrafia pulmonar
(pag. 1608)
C2506103. Indicaia intubaiei endotraheale i instituirea ventilaiei mecanice la bolnavii cu insuficien

respiratorie acut pe fond de bronit cronic i emfizem pulmonar este:
A. Hipoxemia uoar sau medie fr hipercapnie
B. Scderea pH-ului sub 7,30 fr hipercapnie
C. Apariia aritmiilor cardiace
D. Hipercapnie cu obnubilare evident
E. Lipsa de rspuns la tratamentul conservator
(pag. 1608)
163
Rezidentiat 2004
164
C2506104. Scderea PaCO2 pn la valori apropiate sau mai mici dect cele normale prin ventilaia
mecanic folosit la bolnavii cu insuficien respiratorie acut pe fond de bronit cronic sau
emfizem pulmonar poate determina:
A. Alcaloz metabolic semnificativ
B. Convulsii generalizate
C. Tahiaritmii severe
D. Acidoz metabolic
E. Vasodilataie cerebral
(pag. 1608 - 1609)
C2506105. Complicaiile survenite n timpul terapiei insuficienei respiratorii acute la bolnavii cu

bronit cronic i emfizem sunt:
A. Colecistita acut
B. Aritmiile cardiace
C. Emboliile pulmonare
D. Insuficiena ventricular stng
E. Hemoragia gastrointestinal
(pag. 1609)
C2506106. Mecanismele aritmiilor cardiace care apar n timpul tratamentului insuficienei respiratorii
acute la pacienii cu bronit cronic sau emfizem sunt:
A. Scderea pH-ului sangvin
B. Scderea rapid a oxigenrii
C. Creterea pH-ului sangvin prin hiperventilaie
D. Nivelul teofilinei sangvine mai mare de 20 mg/l
E. Excesul de beta - agoniti neselectivi
(pag. 1609)
C2506107. Stimulentele respiratorii utilizate n insuficiena respiratorie acut pe fond de bronit

cronic i emfizem sunt:
A. Betasercul
B. Sermionul
C. Piracetamul
D. Medroxyprogesteronul
E. Almitrina
(pag. 1609 - 1610)
C2506108. Imposibilitatea meninerii schimbului gazos dup ntreruperea ventilaiei mecanice la

bolnavii cu insuficien respiratorie acut pe fond de bronit cronic i emfizem pulmonar poate fi
dat de:
A. Administrarea de bronhodilatatoare
B. Administrarea de doze mici de heparin
C. Administrarea de sedative sau tranchilizante
D. Agravarea obstruciei prin creterea secreiilor bronice
E. Alcaloza metabolic
(pag. 1609)
C2506109. Printre factorii precipitani ai insuficienei respiratorii acute la bolnavii cu bronit cronic
i emfizem pot fi:
A. Perioadele de poluare intens a atmosferei
B. Folosirea de sedative sau narcotice
C. Suprainfeciile arborelui traheobronic
D. Folosirea de bronhodilatatoare
164
Rezidentiat 2004
165
E. Utilizarea stimulentelor respiratorii

(pag. 1608)
C2506110. Creterea PaCO2 la bolnavii cu insuficien respiratorie acut pe fond de bronit cronic i
emfizem pulmonar poate determina:
A. Vasodilataie cerebral
B. Edem papilar
C. Creterea presiunii intracraniene
D. Scderea presiunii intracraniene
E. Stupor i chiar com
(pag. 1608)
C2506111. Hipofosfatemia care se ntlnete n insuficiena respiratorie acut pe fond de bronit

cronic i emfizem pulmonar se poate trata prin:
A. Administrare parenteral de fosfai
B. Administrare enteral de lapte smntnit
C. Administrare de aminofilin
D. Administrare de beta-2-agoniti
E. Administrare de stimulente respiratorii
(pag. 1609)
C2506112. Fatigabilitatea muscular n special a diafragmei ntlnit n insuficiena respiratorie acut

pe fond de bronit cronic sau emfizem poate fi remis prin:
A. Administrarea de amniofilin
B. Administrarea de beta-2-agoniti precum fenoterolul
C. Administrarea de doze mici de heparin
D. Oxigenoterapie
E. Ventilaie mecanic
(pag. 1609)
C2606113. Taenia Echinococcus poate avea o existen parazitar n:

A. Stare adult
B. Stare vegetativ
C. Stare larvar
D. Stare latent
E. Stare sporulat
(pag. 884)
C2606114. Perichistul este format din urmtoarele straturi

A. Nucleul
B. Stratul intern, hialin
C. Stratul intermediar, mucinos
D. Stratul mijlociu, conjunctivo-vascular
E. Stratul extern
(pag. 885)
C2606115. Pentru ruperea chistului hidatic pulmonar sunt necesare urmtoarele condiii (Coman):
A. Asocierea unei bronite cronice
B. Prezena fistulelor bronice
C. Infecia perichistului
D. Existena traumatismului de mecanic ventilatorie
E. Traumatismul extern
165
Rezidentiat 2004
166
(pag. 887)
C2606116. Complicaiile vomicii hidatice pot fi:

A. Inundaia traheo-bronic
B. Tulburri de ritm cardiac
C. oc anafilactic
D. Hemoptizia
E. Supuraia lojei chistice
(pag. 887)
C2606117. Obiectivele tratamentului chirurgical al chistului hidatic pulmonar sunt:

A. Asigurarea permeabilitii traheo-bronice
B. Extragerea hidatidei
C. Exereza segmentului sau lobului pulmonar afectat
D. Crearea de simfize pleurale
E. Tratamentul lojei chistice
(pag. 890)
C2606118. Simptomatologia chistului hidatic pulmonar depinde de:

A. Sexul bolnavului
B. Topografia chistului
C. Existena bolilor asociate
D. Volumul chistului
E. Stadiul evolutiv
(pag. 886)
C2606119. Imaginea radiologic tipic de chist hidatic pulmonar presupune:

A. Opacitate ovalar
B. Cu dublu contur
C. Omogen
D. Cu prezena nodulilor de calcifiere
E. Intensitate subcostal
(pag. 887)
C2606120. Diagnosticul diferenial al chistului hidatic pulmonar se face cu urmtoarele afeciuni:

A. Chistele bronhogenetice
B. Pericardita constrictiv
C. Piopneumotoraxul
D. Anevrismul de aort
E. Pleureziile nchistate
(pag. 889)
C2606121. Metode de extragere intact a hidatidei:

A. Gerulanos
B. Dubau
C. Dor
D. Hugon
E. Perez-Fontana
(pag. 891)
C2906122. Fazele sdra ce prezinta modificari patologice sunt

A. faza fibroasa
166
Rezidentiat 2004
167
B.
C.
D.
E.
faza vasculara
faza proliferativa
faza exudativa
faza secretorie
(pag. 1637)
C2906123. SDRA se poate asocia cu

A. sdr.septic
B. hipertransfuzie
C. aspiratie de corp strain
D. traumatisme nontoracice severe
E. hipotiroidia
(pag. 1636)
C2906124. Referitor hipercapnia nocturna este adevarat

A. produce confuzie mentala
B. produca vasoconstrictie cerebrala
C. scade capacitatea intelectuala
D. produce cefalee matinala
E. nu afecteaza calitatea somnului
(pag. 1629)
C2906125. Mecanismele hipoxemiei sunt

A. scaderea pO2 inspirat
B. hipoventilatia
C. suntul
D. cresterea pCO2 inspirat
E. dereglarea raportului ventilatie/perfuzie
(pag. 1562)
167
Rezidentiat 2004
168
Tema nr. 7
Insuficienta cardiaca
BIBLIOGRAFIE:

C1207001. La pacientii cu insuficienta cardiaca medicamentul de electie pentru fibrilatiai atriala este
reprezentat de:
A. Chinidina
B. Procainamida
C. Flecainida
D. Amiodarona
E. Xilina
(pag. 143)
C1207002. Care din urmatoarele reprezinta vasodilatatorul ideal in insuficienta cardiaca acuta:
A. Hidralazina
B. Nitroglicerina
C. Minoxidilul
D. Nitroprusiatul de sodiu
E. Prazosinul
(pag. 1428)
C1307003. La pacientii cu insuficienta cardiaca congestiva foarte severa (anasarca) schema

tratamentului diuretic cuprinde:
A. Asocierea hidroclorotiazidei cu doze mici de spironolactona.
B. Numai spironolactona in doze mici.
C. Asocierea unui diuretic de ansa cu un diuretic tiazidic si cu spironolactona.
D. Asocierea de spironolactona cu triamteren.
E. Asocierea de triamteren cu amilorid.
(pag. 1427)
C1307004. Administrarea vasodilatatoarelor arteriale sistemice nu se recomanda in tratamentul

urmatoarei forme de insuficienta cardiaca:
A. Cu disfunctie sistolica izolata a ventriculului stang.
B. Cu edeme si ascita.
C. Cu disfunctie sistolica si diastolica a ventriculului stang.
D. Cu disfunctie diastolica izolata a ventriculului stang.
E. Cu leziuni de regurgitare mitrala sau aortica.
(pag. 1428)
C1307005. Care dintre masurile terapeutice de mai jos nu se aplica in edemul pulmonar acut?
A. Administrarea intravenoasa de morfina.
B. Oxigenoterapie.
C. Administrarea intravenoasa de furosemid.
D. Administrarea orala de spironolactona, 200 mg.
E. Administrarea intravenoasa a nitroprusiatului de sodiu.
(pag. 1431)
168
Rezidentiat 2004
169
C1307006. Conditiile minime necesare pentru afirmarea diagnosticului clinic de insuficienta cardiaca
congestiva cu ajutorul criteriilor Framingham sunt:
A. Prezenta unui criteriu major si a unui criteriu minor.
B. Prezenta a doua criterii majore si a unui criteriu minor.
C. Prezenta unui criteriu major si a doua criterii minore.
D. Prezenta a trei criterii minore.
E. Prezenta unui criteriu major.
(pag. 1424)
C1307007. Care dintre urmatoarele afirmatii privind intoxicatia digitalica sunt gresite?
A. Anorexia, greata si varsaturile sunt semne precoce de toxicitate.
B. Extrasistolia ventriculara bigeminata, tahicardia ventriculara si blocurile atrioventriculare aparute in cursul
digitalizarii sunt manifestari de toxicitate.
C. Tahicardia atriala neparoxistica cu bloc variabil nu este caracteristica intoxicatiei digitalice.
D. Administrarea chinidinei, verapamilului, propafenonei si amiodaronei la pacientii digitalizati creste
concentratia plasmatica a digitalei, favorizand efectele toxice.
E. in prezenta demnelor de intoxicatie, nivelul seric al digitalei depaseste 2 ng/ml.
(pag. 1429)
C1307008. La pacientii cu insuficienta cardiaca prin disfunctie sistolica, administrarea inhibitorilor

enzimei de conversie a angiotensinei:
A. Este indicata numai in clasa NYHA IV.
B. Este contraindicata in clasele NYHA I si IV.
C. Se administreaza numai in clasele NYHA II si III.
D. Este indicata in toate clasele NYHA, daca tensiunea arteriala sistolica este 100 mmHg.
E. Nu are indicatii.
(pag. 1425)
C1407009. Cate din criteriile Framingham sunt necesare pentru stabilirea diagnosticului de insuficienta
cardiaca:
A. 1 major si 2 minore
B. 2 majore si 1 minor
C. 2 majore si 2 minore
D. 1 major si 1 minor
E. 2 majore si 3 minore
(pag. 1424)
C1407010. Care sunt limitele intre care variaza in mod normal debitul cardiac:
A. 2-2,5 l/min/m2
B. 2-3 l/min/m2
C. 2,5-3,5 l/min/m2
D. 2,2-3 l/min/m2
E. 2,2-3,5 l/min/m2
(pag. 1421)
C1507011. La pacientii cu insuficienta cardiaca severa aportul zilnic de sare trebuie redus la:
A. 0,5-1g
B. 4-6g
C. 6-10g
D. 10-15g
E. 20-30g
(pag. 1426)
169
Rezidentiat 2004
170
C1507012. La pacientii cu insuficienta ventriculara stanga severa cu evolutie indelungata, ortopneea si

congestia pulmonara pot diminua intr-una din situatiile urmatoare:
A. producerea unui infarct miocardic acut al ventriculului stang
B. instalarea fibrilatiei atriale
C. cresterea brusca a tensiunii arteriale
D. aparitia insuficientei ventriculului drept
E. ruptura unui cordaj al valvei mitrale
(pag. 1423)
C1507013. Unul din urmatoarele medicamente vasodilatatoare are efect predominant asupra venelor:
A. Hidralazina
B. Minoxidilul
C. Prazosinul
D. Nitroglicerina
E. Captoprilul
(pag. 1428)
C1507014. Amrinona si milrinona fac parte din clasa bipiridine si sunt utilizate in tratamentul:
A. hipertensiunii arteriale
B. tulburarilor de ritm supraventriculare
C. tulburarilor de ritm ventriculare
D. bloc atrioventricular de gradul III
E. insuficientei cardiace severe
(pag. 1430)
C1507015. In care din urmatoarele afectiuni care au condus la instalarea insuficientei cardiace ascita
masiva apare mai frecvent:
A. hipertensiunea arteriala
B. infarctul miocardic
C. endocardita infectioasa
D. cardiomiopatia hipertrofica
E. pericardita constrictiva
(pag. 1424)
C1507016. Hipertrofia ventriculara excentrica, ca mecanism adaptator al unei solicitari hemodinamice

crescute, se intalneste intr-una din urmatoarele afectiuni:
A. stenoza mitrala
B. stenoza aortica
C. insuficienta aortica
D. hipertensiunea arteriala
E. pericardita cronica constrictiva
(pag. 1420)
C1607017. In insuficienta cardiaca, mecanismul adaptativ Frank Starling intervine prin:

A. Reducerea postsarcinii
B. Cresterea presarcinii
C. Reducerea presarcinii
D. Cresterea postsarcinii
E. Scaderea volumului telediastolic
(pag. 1417)
C1607018. Mecanismele implicate in patogeneza dispeei din IC includ urmatoarele cu exceptia:

A. Hipertensiune pulmonara veno capilara
170
Rezidentiat 2004
171
B.
C.
D.
E.
Edemul interstitial pulmonar

Cresterea compliantei pulmonare
Cresterea travaliului muschilor respiratori
Activarea receptorilor pulmonari
(pag. 1423)
C1607019. Tabloul clinic al I.C. dr. Include urmatoarele semne si simptome, cu exceptia:
A. Hepatomegale
B. Distensia venoasa periferica
C. Edeme periferice
D. Dispneea paroxistica nocturna
E. Ascita
(pag. 1422)
C2307020. Care din afirmatiile privind tulburarile de ritm din insuficienta cardiaca este adevarata?
A. Aritmiile pot fi tratate fara riscuri numai cu antiaritmice din clasa I.
B. Amiodarona este agentul terapeutic de electie la pacientii cu fibrilatie atriala simptomatica.
C. Tratamentul cu blocante betaadrenergice are efecte proaritmice.
D. Tahiaritmiile apar ca urmare a hiperkaliemiei induse de diureticele de ansa.
E. Toate cele de mai sus.
(pag. 1430)
C2307021. Care dintre masurile de mai jos previne depletia de potasiu la pacientii cu insuficienta
cardiaca, tratati cu diuretice tiazidice?
A. Administrarea zilnica a diureticului tiazidic.
B. Administrarea de metolazona.
C. Asocierea de digoxin.
D. Administrarea intermitenta a diureticului tiazidic, in asociere cu spironolactona.
E. Toate masurile enumerate mai sus.
(pag. 1426)
C2307022. Criteriile Framingham minore pentru diagnosticul insuficientei cardiace include:

A. Dispneea de efort.
B. Tahicardia (peste 120 batai/minut).
C. Hepatomegalia.
D. Tusea nocturna.
E. Toate manifestarile mai sus mentionate.
(pag. 1424)
C2307023. Ortopneea este:

A. Dispneea din astmul bronsic acut.
B. Respiratia Cheyne Stokes.
C. Dispneea precipitata de asezarea in pozitia de decubit dorsal.
D. Dispneea care apare in ortostatism si se amelioreaza in decubit dorsal.
E. Dispneea cu aparitie exclusiv nocturna.
(pag. 1423)
C2307024. Care dintre urmatorii factori nu poate precipita insuficienta cardiaca?

A. Anemia.
B. Infectia.
C. Aritmia.
D. Stenoza aortica valvulara.
171
Rezidentiat 2004
172
E. Efortul fizic.
(pag. 1420)
C2307025. Care dintre urmatorii factori nu poate cauza insuficienta cardiaca cu debit crescut?
A. Anemia.
B. Hipertiroidismul.
C. Cardiomiopatia dilatativa.
D. Sarcina.
E. Fistula arterio-venoasa.
(pag. 1421)
C2307026. Care dintre urmatoarele conditii poate genera o insuficienta cardiaca dreapta izolata?
A. Stenoza aortica valvulara.
B. Insuficienta mitrala.
C. Stenoza pulmonara valvulara.
D. Pericardita constrictiva.
E. Miocardita.
(pag. 1422)
C2307027. Care dintre urmatoarele mecanisme adaptative neuroumorale nu se intalneste in

insuficienta cardiaca?
A. Activarea sistemului renina angiotensina aldosteron.
B. Activarea sistemului nervos simpatic.
C. Scaderea secretiei de hormon antidiuretic.
D. Cresterea secretiei peptidului natriuretic atrial.
E. Scaderea capacitatii de eliminare a apei.
(pag. 1422)
C2307028. Legea Laplace stabileste relatia intre:

A. Tensiunea intraparietala miocardica si produsul intre presiunea intraventriculara si raza ventriculului.
B. Presiunea intraventriculara si produsul intre tensiunea intraparietala miocardica si raza ventriculului.
C. Tensiunea intraparietala miocardica si produsul intre presiunea intraventriculara si diametrul ventriculului.
D. Tensiunea intraparietala si raportul intre presiunea intraventriculara si raza ventriculului.
E. Raza ventriculului si raportul intre presiunea intraventriculara si tensiunea intraparietala.
(pag. 1427)
C2307029. Digoxinemia recunoaste ca valori terapeutice obisnuite concentratiile de:

A. 2 - 4 ng/ml.
B. 1 - 1,5 ng/ml.
C. 1 - 1,5 mg/ml.
D. 2 - 4 mg/ml.
E. sub 1 ng/ml.
(pag. 1429)
C2507030. Ce efect al Dopaminei apare n plus la administrarea acesteia n doze mai mari (peste 10
micrograme/kg/min):
A. efect inotropic pozitiv
B. stimularea receptorilor specifici dopaminergici
C. stimularea receptorilor beta-adrenergici
D. stimularea receptorilor alfa-adrenergici
E. vasodilataie renal i sistemic
(pag. 1430)
172
Rezidentiat 2004
173
C2507031. Hipertrofia ventricular excentric, ca mecanism adaptator al unei solicitri hemodinamice

cronice crescute, se ntlnete ntr-una din urmtoarele afeciuni:
A. stenoza mitral
B. stenoza aortic
C. insuficiena aortic
D. hipertensiunea arterial
E. pericardita cronic constrictiv
(pag. 1420)
C2507032. Tahiaritmiile sunt factori precipitani ai insuficienei cardiace prin urmtorul mecanism:
A. creterea presiunii n circulaia venoas sistemic
B. creterea tensiunii arteriale
C. reducerea perioadei de umplere ventricular
D. reducerea inotropismului
E. creterea volumului telediastolic ventricular
(pag. 1420)
C2507033. Care este cel mai frecvent simptom al insuficienei cardiace:

A. cefaleea
B. dispneea
C. palpitaiile
D. slbiciunea muscular
E. anxietatea
(pag. 1423)
C2507034. La pacienii cu insuficien ventricular stng sever cu evoluie ndelungat, ortopneea i

congestia pulmonar pot diminua ntr-una din situaiile urmtoare:
A. producerea unui infarct miocardic acut al ventriculului stng
B. instalarea fibrilaiei atriale
C. creterea brusc a tensiunii arteriale
D. apariia insuficienei ventriculului drept
E. ruptura unui cordaj al valvei mitrale
(pag. 1423)
C2507035. n care din urmtoarele afeciuni care au condus la instalarea insuficienei cardiace ascita
masiv apare mai frecvent:
A. endocardita infecioas
B. cardiomiopatia hipertrofic
C. infarctul miocardic
D. pericardita constrictiv
E. hipertensiunea arterial
(pag. 1424)
C2507036. Hidrotoraxul din insuficiena cardiac prezint urmtoarele trsturi:

A. face parte din criteriile majore Framingham pentru diagnosticarea insuficienei cardiace congestive
B. apare mai ales cnd exist o presiune crescut att n venele sistemice ct i n cele pulmonare
C. apare mai frecvent n cavitatea pleural stng dect n cea dreapt
D. se nsoete de febr i frisoane
E. cel mai frecvent este cu lichid hemoragic
(pag. 1424)
C2507037. La pacienii cu insuficien cardiac sever aportul zilnic de sare trebuie redus la:
173
Rezidentiat 2004
174
A.
B.
C.
D.
E.
0,5-1g
4-6g
6-10g
10-15g
20-30g
(pag. 1426)
C2507038. Care dintre urmtoarele medicamente vasodilatatoare are efect predominant la nivelul
venelor:
A. Captoprilul
B. Hidralazina
C. Minoxidilul
D. Prazosinul
E. Nitroglicerina
(pag. 1428)
C2507039. Antiaritmicul de elecie pentru tratamentul fibrilaiei atriale i a tahiaritmiilor ventriculare

asimptomatice prelungite din insuficiena cardiac este:
A. Chinidina
B. Flecainida
C. Propafenona
D. Amiodarona
E. Verapamilul
(pag. 1430)
C2607040. n cadrul evalurii primare, la inspecie se aplic algoritmul:

A. Absena respiraiilor-tahicardie-dispnee
B. Ampliana micrilor respiratorii-deformri ale cutiei toracice-hipersonoritate
C. Privete-ascult-simte respiraia bolnavului
D. Masc echimotic-emfizem mediastinal-matitate
E. Durere n punct fix-fracturi costale-emfizem subcutanat
(pag. 825)
C2607041. La examenul radiologic:

A. Emfizemul subcutanat intensific pneumotoraxul
B. Emfizemul subcutanat ascunde pneumotoraxul
C. Emfizemul subcutanat nu influeneaz pneumotoraxul
D. Emfizemul subcutanat i pneumotoraxul apar obligatoriu mpreun
E. Emfizemul subcutanat are acelai aspect radiologic ca i pneumotoraxul
(pag. 825)
C2607042. Care este examinarea paraclinic cel mai puin util pentru traumatismele toracice:
A. Radiografia i radioscopia
B. Tomografia computerizat
C. Rezonana magnetic nuclear
D. Ultrasonografia
E. Electrocardiograma
(pag. 825)
C2607043. Prima msur de urgen n pneumotoraxul sufocant este:

A. Intubaia oro-traheal
B. Se inser un ac gros n spaiul III intercostal pe linia medio-clavicular
174
Rezidentiat 2004
175
C. Se execut o pleurostomie n spaiul V intercostal pe linia medio-axilar

D. Se execut o pleurostomie n spaiul V intercostal pe linia axilar posterioar
E. Se aplic un pulsoximetru pentru a verifica oxigenarea bolnavului
(pag. 839)
C2607044. Tratamentul fracturilor costale simple const n:

A. Imobilizare prin bandaj toracic
B. Combaterea durerii cu antalgice opioide
C. Infiltraii intercostale
D. Sutur cu fire metalice (reducere i stabilizare chirurgical)
E. Fixator extern
(pag. 830)
C2607045. Nu are ce cuta n tratamentul temporar sau definitiv al voletului costal:

A. Imobilizarea manual
B. Utilizarea de benzi de leucoplast
C. Reducerea i stabilizarea chirurgical
D. Fixatorul extern
E. Stabilizare intern prin ventilaie mecanic cu presiune negativ
(pag. 830)

C1207046. Care din urmatoarele medicamente duc la cresterea concentratiei plasmatice a digitalei la
pacientii digitalizati:
A. Chinidina
B. Verapamilul
C. Amiodarona
D. Propafenona
E. Nitroglicerina
(pag. 1429)
C1207047. Pot reduce toleranta pacientilor la digitala

A. Varsta tanara
B. Ischemia
C. Insuficienta renala
D. Hipocalcemia
E. Depletia de magneziu
(pag. 1429)
C1207048. Care din urmatoarele vasodilatatoare actioneaza aproape numai la nivelul venelor
A. Hidralazina
B. Prazosinul
C. Minoxidilul
D. Nitroglicerina
E. Izosorbid dinitratul
(pag. 1428)
C1207049. Factori asociati cu un prognostic nefavorabil in insuficienta cardiaca sunt

A. Fractia de efectie mult scazuta (< 25%)
B. Cresterea concentratiei sanghine a sodiului ( >133 mEq/l)
175
Rezidentiat 2004
176
C. Incapacitatea de a merge pe plan orizontal in pas normal 9 minute

D. Scaderea concentratiei sanghine a potasiului (< 3mEq/l)
E. Extrasistole supraventriculare frecvente la monitorizarea Holter
(pag. 1432)
C1207050. In managementul disfunctiei diastolice care din urmatoarele categoriide droguri previn
fibroza si promoveaza regresia fibrozei:
A. Inhibitori ai enzimei de conversie a angiotensinei
B. Diureticele de ansa
C. Spironolactona
D. Agentii antiischemici
E. Restrictia de sare
(pag. 1430)
C1207051. Insuficienta cardiaca cu debit scazut apare secundar:

A. Bolii cardiace ischemice
B. Bolilor pericardului
C. Fistulei arteriovenoase
D. Bolii Paget
E. Hipertensiunii
(pag. 1421)
C1207052. La un bolnav cu edeme cardiace cronice usoare sau moderate, fara hiperglicemie, fara
hiperuricemie sau fara hipokaliemie, care sunt diureticele de electie in administrare orala:
A. Spironolactona administrata singur
B. Amiloridul administrat singur
C. Metolazona
D. Tiazidicele
E. Acidul etacrinic
(pag. 1427)
C1207053. Care din urmatoarele diuretice nu trebuiesc administrate sigure la pacientii cu

hiperkaliemie, insuficienta renala sau hiponatremie:
A. Spironolactona
B. Triamterenul
C. Amiloridul
D. Furoseminul
E. Bumetanida
(pag. 1427)
C1207054. Insuficienta cardiaca cu debit crescut apare la pacienti cu:

A. Hipertiroidism
B. Valvulopatii
C. Cardiomiopatii dilatative
D. Anemie
E. Sarcina
(pag. 1421)
C1307055. Intre mecanismele patogenice ale insuficientei cardiace congestive se includ:

A. Activarea sistemului nervos parasimpatic.
B. Scaderea secretiei de peptide natriuretice atriale.
C. Activarea sistemului renina angiotensina aldosteron.
D. Hipersecretia de hormon antidiuretic.
176
Rezidentiat 2004
177
E. Scaderea nivelului plasmatic al noradrenalinei.

(pag. 1422)
C1307056. Care dintre urmatoarele afirmatii cu privire la actiunea digitalei sunt adevarate:
A. Are efect inotrop pozitiv, prin inhibarea ATP-azei Na/K dependente din miocard.
B. Alungeste perioada refractara a nodului atrioventricular prin efect vagal, ceea ce explica reducerea
frecventei ventriculare in fibrilatia si flutterul atrial.
C. Creste frecventa sinusala, atat la subiectul normal cat si la cel cu insuficienta cardiaca.
D. Deprima excitabilitatea miocardului ventricular.
E. Induce vasoconstrictie arteriala si venoasa la subiectii normali.
(pag. 1429)
C1307057. Intre cauzele insuficientei cardiace cu debit crescut se numara:

A. Fistula arteriovenoasa.
B. Hipotiroidismul.
C. Hipertensiunea arteriala.
D. Boala Paget.
E. Anemia.
(pag. 1421)
C1307058. Interventia inhibitorilor enzimei de conversie a angiotensinei poate modifica istoria naturala
a insuficientei cardiace cronice cauzate de disfunctia sistolica a ventriculului stang, prin:
A. Prevenirea sau intarzierea aparitiei tabloului clinic al insuficientei cardiace manifeste.
B. Reducerea mortalitatii prin insuficienta cardiaca post infarct miocardic.
C. Cresterea capacitatii de efort.
D. Controlul, ameliorarea sau remisiunea simptomelor de insuficienta cardiaca.
E. Cresterea prevalentei tahiaritmiilor ventriculare severe si a mortii subite.
(pag. 1428)
C1307059. La initierea tratamentului edemului pulmonar acut se aplica urmatoarele masuri:

A. Intubatia orotraheala si ventilatie asistata.
B. Administrarea intravenoasa repetata de morfina in doze de 2 pana la 5 mg.
C. Pacientul va fi mentinut in pozitie sezanda, cu picioarele atarnand la marginea patului.
D. Se va administra diuretic de ansa intravenos (furosemid, acid etacrinic, bumetanid).
E. Se va administra nitroprusiat de sodiu in perfuzie intravenoasa.
(pag. 1431)
C1307060. Urmatoarele elemente se incadreaza in criteriile minore Framingham pentru diagnosticul

insuficientei cardiace congestive:
A. Presiunea venoasa crescuta (> 16 cm H2O).
B. Cardiomegalia.
C. Edemul pulmonar acut.
D. Tahicardia ( 120 batai/minut).
E. Tusea nocturna.
(pag. 1424)
C1307061. Care dintre urmatoarele afirmatii cu privire la icterul din insuficienta cardiaca congestiva
cronica sunt corecte?
A. Icterul este o manifestare tardiva a insuficientei cardiace.
B. Icterul se datoreaza obstructiei mecanice intrahepatice.
C. Icterul este determinat de staza hepatica cronica, prelungita.
D. Profilul biochimic al icterului se caracterizeaza prin hiperbilirubinemie libera si conjugata, in contrast cu
valorile normale ale transaminazelor hepatice.
177
Rezidentiat 2004
178
E. Concentratiile sanguine ale transaminazelor sunt adesea crescute.

(pag. 1424)
C1307062. Urmatoarele elemente se incadreaza in criteriile majore Framingham pentru diagnosticul

insuficientei cardiace congestive:
A. Cardiomegalia.
B. Hepatomegalia.
C. Galopul (zgomotul 3).
D. Edemele periferice.
E. Refluxul hepatojugular prezent.
(pag. 1424)
C1407063. Diuretice economisitoare de potasiu sunt:

A. acidul etacrinic
B. spironolactona
C. metolazona
D. amiloridul
E. indapamida
(pag. 1426)
C1407064. Pulsus alternans se observa cel mai adesea la pacientii cu insuficienta cardiaca din:
A. cardiomiopatii
B. hipertensiune arteriala
C. insuficienta mitrala
D. fibrilatie atriala
E. defect septal atrial
(pag. 1424)
C1407065. Scaderea postsarcinii cu ajutorul diverselor vasodilatatoare determina:

A. reducerea presiunii telediastolice a ventriculului stang
B. scaderea consumului de oxigen
C. scaderea volumului bataie si a debitului cardiac
D. scaderea usoara a presiunii aortice
E. cresterea presiunii capilare pulmonare
(pag. 1428)
C1407066. In insuficienta cardiaca ascita masiva apare cel mai frecvent la pacientii cu:
A. valvulopatii tricuspidiene
B. valvulopatii aortice
C. valvulopatii mitrale
D. valvulopatii pulmonare
E. pericardita constrictiva
(pag. 1424)
C1407067. Reactiile adverse ale diureticelor tiazidice sunt:

A. acidoza metabolica
B. hiperuricemia si hiperglicemia
C. rash-ul cutanat
D. trombocitopenii si granulocitopenii
E. tusea
(pag. 1426)
178
Rezidentiat 2004
179
C1407068. Care din urmatoarele simptome si semne reprezinta criterii majore pentru diagnosticul
insuficientei cardiace:
A. dispneea paroxistica nocturna
B. edemele periferice
C. dilatarea venelor gatului
D. hepatomegalia
E. dispneea de effort
(pag. 1424)
C1507069. In care din urmatoarele situatii patologice se poate instala o insuficienta cardiaca acuta:
A. defectul septal interatrial
B. infarctul miocardic acut intins
C. ruptura unei valve cardiace
D. cardiomiopatia dilatativa
E. pericardita cronica constrictiva
(pag. 1421)
C1507070. Care dintre urmatoarele masuri terapeutice se aplica in tratamentul edemului pulmonar acut
secundar insuficientei ventriculare stangi:
A. oxigenoterapie cu presiune pozitiva
B. mentinerea pacientilor in pozitie sezanda, cu picioarele atarnand la marginea patului
C. administrarea de morfina intravenos, repetat la nevoie
D. administrarea de beta-blocante intravenos
E. administrarea de diuretice de ansa intravenos
(pag. 1431-32)
C1507071. Actiunea digitalicelor glicozidice la nivelul cordului prezinta unele din urmatoarele aspecte:
B. cresterea automatismului
C. cresterea activitatii electrice ectopice
D. cresterea vitezei de conducere a influxului
E. prelungirea perioadei refractare efective a nodului atrio-ventricular
(pag. 1428-29)
C1507072. Tabloul clinic al intoxicatiei digitalice poate cuprinde urmatoarele manifestari:

A. anorexie, greata si varsaturi
B. oligurie
C. tulburari de ritm ventriculare (extrasistolie ventriculara, tahicardie ventriculara)
D. tahicardie atriala nonparoxistica cu bloc atrio-ventricular variabil
E. insuficienta hepatica
(pag. 1429)
C1507073. Redistribuirea debitului cardiac scazut ca mecanism compensator in insuficienta cardiaca

are drept scop asigurarea necesarului de oxigen la urmatoarele organe vitale:
A. tegument
B. musculatura scheletica
C. miocard
D. viscere abdominale
E. creier
(pag. 1422)
C1507074. In insuficienta cardiaca cronica severa se produce o scadere ponderala importanta

mergand pana la casexie prin urmatoarele mecanisme:
179
Rezidentiat 2004
180
A.
B.
C.
D.
tulburarea absorbtiei intestinale datorata congestiei venelor intestinale

dezvoltarea frecventa a neoplasmului hepatic
anorexia, greata si varsaturile de cauza centrala produse prin intoxicatie digitalica
cresterea ratei metabolismului datorita travaliului crescut al muschilor respiratori si cresterii necesarului de
oxigen al cordului hipertrofiat
E. instituirii dietei hiposodate cu un aport zilnic de sare sub 6g
(pag. 1424)
C1507075. Insuficienta cardiaca congestiva este caracterizata de o serie de mecanisme adaptative

neuroumorale printre care:
A. activarea sistemului nervos adrenergic
B. activarea sistemului renina-angiotensina-aldosteron
C. producerea de substante vasodilatatoare (bradikinina, prostaglandine)
D. cresterea eliberarii de hormoni tiroidieni
E. cresterea eliberarii de hormon antidiuretic
(pag. 1422)
C1607076. Spironolactonele in terapia I.C:

A. Actioneaza printr un mecanism de inhibitie competitiva a aldosteronului
B. Induc o diureza bogata in sodiu
C. Produc retentie de potasiu
D. Actioneaza numai in prezenta concentratiilor serice crescute aldosteron
E. Efectul maxim apare la 24 h de la administrare
(pag. 1427)
C1607077. Criteriile majore " Framingham " pentru diagnosticul IC congestive cuprind:
A. Dispneea paroxistica nocturna
B. Ralurile de staya pulmonara
C. Tuse nocturna
D. Pleurezie
E. Galop (zgomot III)
(pag. 1424)
C1607078. Activarea neurohormonala in IC induce cresterea postsarcinii prin urmatoarele mecanisme:

A. Actiunea simpatoadrenergica
B. Cresterea catecolaminelor circulante
C. Scaderea nivelului sanguin al hormonului antidiuretic
D. Actiunea sistemului renina angiotensina - aldosteron
E. Blocarea angiotensinei II
(pag. 1427)
C1607079. Respiratia Cheyne Stokes din IC prezinta urmatoarele mecanisme si manifestari:

A. Este o respiratie periodica sau ciclica
B. Creste sensibilitatea centrului respirator la presiunea partiala a CO2 din sangele arterial
C. A pare frecvent la pacientii cu AS cerebrala
D. Este favorizata de alungirea timpului de circulatie plaman creier
E. Perioadele de hiperventilatie si hipocapnie sunt urmate de apnee
(pag. 1423)
C1607080. I.C. cu debit cardiac crescut apare in urmatoarele conditii:

A. Anemie
B. Fistule arterio venoase
180
Rezidentiat 2004
181
C. Hipertiroidism
D. Cardiomiopatii dilatative
E. Boala Paget
(pag. 1421)
C2307081. Indicati care din urmatorii factori sunt asociati cu un prognostic nefavorabil al insuficientei
cardiace:
A. Cresterea absorbtiei maximale de oxigen.
B. Fractia de ejectie mult scazuta (sub 25 %).
C. Scaderea concentratiei sanguine a potasiului (sub 4,5 mEq/l).
D. Scaderea concentratiei de norepinefrina.
E. Extrasistole ventriculare frecvente la monitorizarea Holter.
(pag. 1432)
C2307082. Tratamentul hiponatremiei din insuficienta cardiaca refractara presupune urmatoarele

masuri:
A. Ameliorarea statusului cardiovascular, in masura posibilului.
B. Cresterea dozelor de diuretice de ansa.
C. Intreruperea temporara a terapiei cu diuretice.
D. O ingestie marita de apa.
E. Administrarea de solutii saline hipertone.
(pag. 1431)
C2307083. Glicozidele digitalice produc:

A. Cuplarea excitatiei cu contractia la nivelul membranei si intracelular.
B. Inhibarea transportului de calciu prin membrana fibrelor miocardice.
C. Cresterea continutului de calciu din miocite.
D. Scaderea automatismului ventricular.
E. Prelungirea perioadei refractare efective a nodului atrioventricular.
(pag. 1429)
C2307084. Toleranta pacientilor la digitala, cu risc de efecte toxice, poate fi redusa de:
A. Varsta inaintata.
B. Hipoxie.
C. Insuficienta renala.
D. Hipocalcemie.
E. Hipermagnezemie
(pag. 1429)
C2307085. Managementul disfunctiei diastolice miocardice presupune:

A. Restabilirea contractiei atriale si mentinerea sincroniei atrio-ventriculare.
B. Ameliorarea ischemiei miocardice.
C. Imbunatatirea relaxarii ventriculare.
D. Stimularea simpatoadrenergica cu dopamina.
E. Corectarea bradiaritmiilor prin implantare de pacemakeri.
(pag. 1430)
C2307086. In intoxicatia digitalica, administrarea de potasiu:

A. Este tratamentul de electie al blocului atrioventricular total.
B. Se face numai pe cale orala.
C. Se asociaza cu intreruperea tratamentului digitalic.
D. Este contraindicata la pacientii cu insuficienta renala acuta si hiperpotasemie.
181
Rezidentiat 2004
182
E. Este obligatorie, indiferent de valorile potasemiei.

(pag. 1429)
C2307087. Blocarea terapeutica a sistemului renina angiotensina aldosteron se obtine cu ajutorul

urmatoarelor medicamente:
A. Digoxin.
B. Inhibitori ai enzimei de conversie a angiotensinei.
C. Diuretice de ansa.
D. Blocante ale receptorilor angiotensinei II.
E. Antagonisti ai aldosteronului.
(pag. 1419)
C2307088. Prototipul insuficientei cardiace acute este reprezentat de un pacient care, plecand de la o
stare generala buna, dezvolta:
A. Un infarct miocardic intins.
B. O ruptura a unei valve.
C. O cardiomiopatie dilatativa.
D. O stenoza aortica valvulara.
E. O cardiomiopatie restrictiva.
(pag. 1421)
C2307089. Care dintre organele corpului, enumerate mai jos, primesc, in cazul insuficientei cardiace,
un flux sanguin in mod preferential, prin redistributia debitului cardiac?
A. Rinichiul.
B. Tegumentele.
C. Creierul.
D. Musculatura scheletica.
E. Miocardul.
(pag. 1422)
C2307090. Mecanismele adaptative neuroumorale din insuficienta cardiaca pot genera urmatoarele
consecinte:
A. Retentia hidrosalina.
B. Eliminarea sodiului.
C. Eliminarea potasiului.
D. Cresterea rezistentei vasculare periferice.
E. Scaderea presiunii venoase sistemice.
(pag. 1422)
C2307091. Casexia din insuficienta cardiaca cronica severa se produce prin:

A. Cresterea ratei catabolismului.
B. Tulburarea absorbtiei intestinale.
C. Tulburari metabolice si hidroelectrolitice secundare administrarii cronice de diuretice.
D. Cresterea nivelului plasmatic al factorului de necroza tumorala.
E. Scaderea sintezei proteinelor si pierderea de proteine prin urina.
(pag. 1424)
C2307092. Intre criteriile Framingham majore pentru diagnosticul insuficientei cardiace sunt incluse:
A. Tusea nocturna.
B. Dispneea paroxistica nocturna.
C. Dispneea de efort.
D. Edemul pulmonar acut.
E. Presiunea venoasa crescuta (peste 16 cm H2O).
182
Rezidentiat 2004
183
(pag. 1424)
C2307093. Care din masurile de mai jos diminua riscul de embolie pulmonara in insuficienta cardiaca
congestiva?
A. Repausul absolut la pat.
B. Miscarile active ale membrelor inferioare.
C. Tratamentul anticoagulant.
D. Administrarea de diuretice.
E. Ciorapii elastici.
(pag. 1425)
C2507094. Pacienii cu insuficien cardiac i urmtorii factori de risc adiionali ar trebuii s

primeasc tratament anticoagulant:
A. hipertensiune arterial
B. fibrilaie atrial
C. tromboz venoas
D. embolie pulmonar sau sistemic
E. infecii pulmonare
(pag. 1430)
C2507095. Factorii precipitani ai insuficienei cardiace sunt:

A. scderea aportului alimentar de sodiu
B. infeciile
C. anemia
D. aritmiile
E. transfuziile de snge
(pag. 1420)
C2507096. n care din urmtoarele afeciuni se poate instala o insuficien cardiac acut:
A. defectul septal interatrial
B. ruptura unei valve cardiace
C. cardiomiopatia dilatativ
D. infarctul miocardic acut ntins
E. pericardita cronic constrictiv
(pag. 1421)
C2507097. Redistribuirea debitului cardiac sczut ca mecanism compensator n insuficiena cardiac

asigur un aport de oxigen normal sau aproape normal la urmtoarele organe:
A. creier
B. viscere abdominale
C. miocard
D. musculatur scheletic
E. tegument
(pag. 1422)
C2507098. Insuficiena cardiac congestiv este caracterizat de o serie de mecanisme adaptative

neuroumorale printre care:
A. activarea sistemului nervos adrenergic
B. activarea sistemului renin-angiotensin-aldosteron
C. producerea de substane vasodilatatoare (bradikinin, prostaglandine)
D. creterea eliberrii de hormoni tiroidieni
E. creterea eliberrii de hormon antidiuretic
(pag. 1422)
183
Rezidentiat 2004
184
C2507099. Edemele periferice, hepatomegalia de staz i distensia venoas sistemic pot apare tardiv
in insuficiena cardiac determinat de o valvulopatie aortic veche datorit urmtoarelor mecanisme:
A. instalrii hipertensiunii pulmonare
B. creterii gradientului arterio-venos al oxigenului
C. creterii rezistenei de umplere ventricular
D. modificrilor biochimice (depleia de norepinefrin i alterarea activitii ATP-azei miozinei)
E. reteniei de ap i sare
(pag. 1422)
C2507100. Edemul pulmonar acut ca manifestare clinic a insuficienei cardiace prezint urmtoarele
semne i simptome:
A. febr
B. junghi toracic
C. dispnee intens
D. expectoraie purulent
E. raluri n ambele cmpuri pulmonare
(pag. 1423-24)
C2507101. n evoluia insuficienei cardiace pot apare urmtoarele semne i simptome:

A. febra
B. zgomotul III sau IV la ascultaia cordului
C. hepatomegalia de staz
D. ascita
E. icterul
(pag. 1423-24)
C2507102. Icterul, ca semn ce apare n evoluia insuficienei cardiace, are urmtoarele caracteristici:
A. apare precoce n evoluia insuficienei cardiace
B. este secundar stazei hepatice prelungite
C. se datoreaz creterii numai a nivelului sanguin al bilirubinei directe
D. se datoreaz creterii nivelului sanguin att al bilirubinei directe ct i indirecte
E. se nsoete adesea i de creteri ale nivelului sanguin al transaminazelor
(pag. 1424)
C2507103. Caexia care poate apare n evoluia insuficienei cardiace cronice se datoreaz
urmtoarelor mecanisme:
A. creterea ratei metabolismului datorit travaliului crescut al muchilor respiratori i creterii necesarului de
oxigen al cordului hipertrofiat
B. tulburarea absorbiei intestinale datorat congestiei venelor intestinale
C. anorexia, greaa i vrsturile de cauz central produse prin intoxicaie digitalic
D. diminuarea producerii de acid clorhidric datorit instalrii unei atrofii gastrice
E. creterea concentraiei sanguine a factorului de necroz tumoral
(pag. 1424)
C2507104. Controlul strii de insuficien cardiac are urmtoarele obiective:

A. reducerea presarcinii
B. creterea postsarcinii
C. controlul reteniei excesive de ap i sare
D. creterea contractilitii miocardului
E. creterea excitabilitii miocardului
(pag. 1425)
184
Rezidentiat 2004
185
C2507105. Reducerea lucrului mecanic al inimii ca i obiectiv al tratamentului insuficienei cardiace se

poate realiza prin:
A. reducerea activitii fizice i repausul
B. scderea ponderal la pacienii obezi
C. sedarea uoar a pacienilor
D. administrarea de amiodaron
E. administrarea de vasodilatatoare
(pag. 1425)
C2507106. Printre efectele adverse ale administrrii diureticelor tiazidice se numr:

A. hipopotasemia
B. hipocalcemia
C. alcaloza metabolic
D. acidoza metabolic
E. hipoglicemia
(pag. 1426)
C2507107. Tabloul clinic al intoxicaiei digitalice poate cuprinde urmtoarele manifestri:

A. anorexie, grea i vrsturi
B. vedere colorat n galben
C. oligurie
D. tulburri de ritm ventriculare (extrasisolie ventricular, tahicardie ventricular)
E. tahicardie atrial nonparoxistic cu bloc atrio-ventricular variabil
(pag. 1429)
C2507108. Creterea contractilitii miocardice n controlul insuficienei cardiace se poate realiza cu

urmtoarele medicamente:
A. Digoxinul
B. Dopamina i Dobutamina
C. Procainida i Flecainida
D. Amrinona i Milrinona
E. Losartanul
(pag. 1428-30)
C2507109. Tratamentul edemului pulmonar acut secundar insuficienei ventriculare stngi necesit
urmtoarele msuri terapeutice:
A. oxigenoterapie cu presiune pozitiv
B. meninerea pacienilor n poziie eznd, cu picioarele atrnnd la marginea patului
C. administrarea de morfin intravenos, repetat la nevoie
D. administrarea de beta-blocante intravenos
E. administrarea de diuretice de ans intravenos
(pag. 1431)
C2507110. Aciunea digitalicelor glicozidice la nivelul cordului prezint unele din urmtoarele aspecte:
B. creterea automatismului
C. creterea activitii electrice ectopice
D. creterea vitezei de conducere a influxului
E. prelungirea perioadei refractare efective a nodului atrio-ventricular
(pag. 1428-29)
C2507111. Factorii asociai cu un prognostic nefavorabil n insuficiena cardiac sunt:

A. fracie de ejecie mult sczut (<25%)
185
Rezidentiat 2004
186
B.
C.
D.
E.
extrasistole ventriculare frecvente la monitorizarea Holter

creterea concentraiei sanguine a sodiului (>145mEq/l)
scderea concentraiei sanguine a potasiului (<3mEq/l)
scderea peptidului atrial natriuretic circulant
(pag. 1432)
C2507112. Administrarea de morfin intravenos n tratamentul edemului pulmonar acut cardiogen are
urmtoarele efecte:
A. inotropic pozitiv
B. scade vasoconstricia adrenergic asupra patului venos
C. stimuleaz centrul respirator
D. crete excreia de sodiu
E. reduce axietatea
(pag. 1431)
C2507113. n tratamentul insuficienei cardiace refractare pot fi utile:

A. Nitroprusiatul de sodiu
B. Tosilatul de bretiliu
C. Dobutamina
D. Amrinona
E. Metoprololul
(pag. 1431)
C2607114. Msuri de urgen n plgile pleuro-pulmonare penetrante:

A. Plaga se sutureaz de urgen
B. Se ndeprteaz agentul vulnerant din plag
C. Se introduce un ac gros n spaiul III intercostal pe linia medio-clavicular n caz de pneumotorax sufocant
D. Se instaleaz un tub de pleurostomie
E. Dac starea clinic este instabil se execut de urgen radiografie
(pag. 839)
C2607115. Principalele mecanisme de producere ale traumatismelor toracice sunt:

A. Accelerare-decelerare
B. Compresiune (strivire)
C. Ascensiune la nlime
D. Plgi (leziuni prin arme albe sau arme de foc)
E. Explozie
(pag. 822)
C2607116. Decesul n traumatismele toracice prin explozie se produce prin:

A. Leziuni ale aparatului respirator
B. Leziuni ale urechii medii i tractului digestiv
C. Contuzii sau rupturi pulmonare
D. Fr a decela o leziune cauzatoare de deces
E. Ruptura vagului cervical
(pag. 823)
C2607117. Cauzele principale de insuficien respiratorie post-traumatic sunt reprezentate de

afectarea unuia sau mai multor elemente dintre urmtoarele:
A. Mecanica ventilatorie
B. Dezechilibrul ventilaie-perfuzie
C. Hipoventilaia
186
Rezidentiat 2004
187
D. Embolia gazoas
E. Afectarea transportului la nivel alveolo-capilar
(pag. 824)
C2607118. Msurile de urgen din cadrul algoritmului de resuscitare n traumatisme includ:

A. Traheostomia
B. Pleurostomia
C. Stabilizarea temporar sau definitiv a voletului costal
D. Pericardiocenteza
E. Tratamentul emfizemului subcutanat
(pag. 826)
C2607119. Toracotomia de urgen se execut:

A. n hemotoraxul mediu
B. n orice hemotorax cnd exist riscul infeciei
C. n hemotorax masiv (peste 1000 ml snge)
D. Persistena hemoragiei pe tubul de pleurostomie 2-3 ore cu debit peste 150-200 ml/or
E. n toate hemotorax-urile fr cauz traumatic
(pag. 831)
C2607120. Examenul clinic n pneumotorax urmrete:

A. Prezena dispneei
B. Prezena cianozei
C. Prezena bradicardiei
D. Prezena hipersonoritii la percuie
E. Absena murmurului vezicular la auscultaie
(pag. 832)
C2607121. Semne radiologice de leziuni traheo-bronice sunt:

A. Coborrea osului hioid
B. Pneumopericard
C. Devierea sondei de intubaie traheal
D. "Cderea" pulmonului implicat
E. Atelectazia lobar
(pag. 835)
C2607122. Contraindicaiile toracotomiei sunt:

A. Empiem cronic
B. Glon intratoracic care nu a produs alte leziuni
C. Hemotorax mic sau mediu
D. Pneumomediastin n absena unor leziuni traheobronice
E. Fals anevrism
(pag. 844)
187
Rezidentiat 2004
188
Tema nr. 8
Hipertiroidiile
BIBLIOGRAFIE:

C1208001. Care din urmatoarele semne clinice permite distincita intre boala Graves Basedow si gusa
multinodualra hiperfunctionala
A. Hipercatabolismul
B. Tahicardia
C. Scaderea fortei musculare
D. Tremuraturile extremitatilor
E. Oftalmopatia
(pag. 1235)
C1208002. La pacientii cu afectiuni autoimune tiroidiene si la rudele lor exista o incidenta crescuta a:
A. Anemiei feriprive
B. Diabetului insipid
C. Miopatiei pseudobulbare
D. Sindromului Sjogren
E. Artrozelor
(pag. 1231)
C1208003. Examinarea paraclinica care permite diagnosticul de certitudine al bolii Graves Basedow
este:
A. TSH seric scazut
B. T3 seric crescut
C. T4 seric crescut
D. RIC cu valori crescute
E. Prezenta anticorpilor antireceptori TSH
(pag. 1233)
C1208004. Prin tireotoxicoza facticia se denumeste

A. Hipertiroidia prin insule de tesut tiroidian ectopic hiperfunctional
B. Basedowul iodic
C. Hipertiroidia paraneoplazica
D. Intoxicatia exogena cu hormoni tiroidieni
E. Hipertiroidia postpartum
(pag. 1236)
C1208005. Lezarea unilaterala a nervului recurent in cursul interventiilor chirurgicale tiroidiene survine
in
A. 0,1% din cazuri
B. 0,5% din cazuri
C. 1% din cazuri
D. 3-5% din cazuri
E. 15% din cazuri
(pag. 1239)
188
Rezidentiat 2004
189
C1208006. Absenta fixarii iodului radioactiv la nivelul parenchimului tiroidian dispus inafara
adenomului toxic tiroidian este datorata
A. Lipsei de raspuns a hipofizei la T3 si T4 serice
B. Lipsei de raspuns a hipotalamusului la T3 si T4 serice
C. Imposibilitatii de a frena nodulul cald prin administrarea de T3 si T4 exogeni
D. Frenajul TSH de catre T3 si T4 secretati de adenom
E. Inhibarii TRH prin cresterea TSH seric
(pag. 1236)
C1308007. Tratamentul optim in gusele multinodulare toxice este:

A. radioiodoterapia cu I 131
B. antitiroidienele de sinteza
C. chirurgia
D. radioterapie externa
E. administrare de hormoni tiroidieni
(pag. 1235)
C1308008. Diagnosticul paraclinic, de certitudine in boala Basedow este dat de:

A. aspectul scintigrafic "de fluture"
B. aspectul echografic
C. cresterea valorilor T3-T4
D. prezenta anticorpilor antireceptori TSH
E. scaderea valorii TSH
(pag. 1233)
C1308009. In etiopatogenia hipertiroidiilor sunt incriminati urmatorii factori favorizanti cu exceptia:

A. iradiere preexistenta in regiunea cervicala
B. labilitate hormonala
C. tipul de sistem nervos - neechilibrat, labil
D. situatiile conflictuale, familiale, profesionale, sociale
E. patologia tiroidiana preexistenta
(pag. 1229)
C1308010. Mixedemul pretibial (dermopatia infiltrativa) este un semn clinic care apare in:
A. gusa multnodulara toxica
B. adenomul toxic
C. tiroidita Hashimoto
D. boala Basedow
E. gusa polinodulara
(pag. 1233)
C1308011. Imaginea scintigrafica a adenomului toxic tiroidian arata:

A. captare difuza dar neomogena a trasorului radioactiv
B. nodul afixator
C. captare difuza si omogena trasorului radioactiv
D. aspect scintigrafic de "tabla de sah"
E. existenta unui nodul cald, nefrenabil prin administrarea de hormoni tiroidieni
(pag. 1236)
C1308012. Interventia chirurgicala de electie in boala Basedow este:

A. tiroidectomia totala
B. lobectomia subtotala
189
Rezidentiat 2004
190
C. enucleorezectia
D. tiroidectomia subtotala
E. loboistmectomia totala
(pag. 1238)
C1308013. Aspectul clinic al glandei tiroidei in boala Basedow este:

A. normal
B. hipertrofie difuza elastica, simetrica, bine vascularizata
C. hipertrofie neregulata boselata
D. hipertrofie nodulara
E. hipertrofie difuza moderata
(pag. 1233)
C1408014. Care dintre urmatoarele afirmatii cu referire la tratamentul chirurgical al hipertiroidiilor este
falsa:
A. operatia de electie pentru boala Basedow este tiroidectomia subtotala
B. momentul operator optim este marcat de stabilirea pulsului in jurul valorii de 80 batai/ minut
C. operatia este de preferat sa se efectueze in anestezie locala
D. in cazul nodulului tiroidin toxic avem de ales intre lobectomie sau enucleere simpla
E. operatia este recomandabil sa se efectueza sub anestezie generala cu intubatie orotraheala
(pag. 1238)
C1408015. Urmatorii sunt factori determinanti ai hipertiroidiilor, cu exceptia unuia:

A. infectii microbiene si virale (encefalite)
B. traume psihice puternice
C. hormonoterapia
D. fluctuatiile hormonale legate de pubertate
E. iodoterapia
(pag. 1229)
C1408016. Interventia chirurgicala de electie in tratamentul gusii multinodulare toxice este:

A. Istmectomia
B. Tiroidectomia subtotala
C. Tiroidectomia aproape totala
D. Enucleerea nodulilor tiroidieni
E. Enucleera nodulilor tiroidieni cu istmectomie
(pag. 1235)
C1408017. Urmatoarele sunt simptome ale hipertiroidismului in boala Basedow, cu o exceptie:

A. nervozitatea
B. intoleranta la caldura
C. crestere ponderala
D. palpitatii
E. modificari in ciclul menstrual
(pag. 1232)
C1408018. Diagnosticul diferential al hipertiroidiilor se face cu urmatoarele afectiuni, cu o exceptie:

A. tiroidite
B. nevrozele
C. tahicardia paroxistica
D. feocromocitom
E. flutterul atrial
190
Rezidentiat 2004
191
(pag. 1231)
C1408019. Care dintre urmatoarele examne paraclinice pune diagnosticul de certitudine in boala
Basedow:
A. nivelul TSH-ului seric
B. Concentratia T3 si T4
C. Prezenta anticorpilor antireceptori TSH
D. Absenta anticorpilor antireceptori TSH
E. Valorile RIC
(pag. 1233)
C1408020. Forme clinice rare de hipertiroidii sunt urmatoarele cu exceptia:

A. basedowul iodic
B. hipertiroidia din neoplasmele tiroidiene
C. boala Basedow
D. hipertiroidia paraneoplazica din unele neoplasme viscerale
E. hipertiroidia postpartum
(pag. 1237)
C1408021. Urmatoarele sunt forme simptomatice ale bolii Basedow, cu o exceptie:

A. Boala Basedow cu manifestari musculare
B. Boala Basedow cu manifestari cardiace
C. Boala Basedow cu pierdere ponderala
D. Boala Basedow cu ginecomastie
E. Boala Basedow cu insuficienta suprarenala
(pag. 1233-1234)
C1408022. Indicatiile tratamentului chirurgical in hipertiroidii sunt urmatoarele, cu o exceptie:

A. adenomul tiroidian toxic
B. boala Basedow cu evolutie clinica maligna
C. hipertiroidiile in stadiul de visceralizare
D. bolnavi tineri, sub 20 de ani, cu echilibru hormonal instabil
E. gusa hipertiroidizata difuza care nu raspunde la tratamentul madical
(pag. 1238)
C1508023. Care enunt de mai jos este specific adenomului toxic tiroidian:
A. se asociaza cu boli digestive;
B. in 20% din cazuri nodulul este malign;
C. scintigrafic - nodul cald;
D. parenchimul sanatos fixeaza iodul in exces;
E. afecteaza numai varstnicii, predominent la barbati.
(pag. 1236)
C1508024. In hipertiroidii sunt incriminati urmatorii factori etiopatogenici favorizanti:

A. labilitate hormonala;
B. tip de sistem nervos echilibrat;
C. aport iodat scazut;
D. patologie endocrina suprarenala asociata;
E. tratamentul cu diuretice.
(pag. 1229)
C1508025. Care afirmatie este definitorie pentru boala Basedow:

A. este o boala autoimuna;
191
Rezidentiat 2004
192
B.
C.
D.
E.
este complicatie evolutiva a nodulului tiroidian unic;

boala este influentata de conditiile geoclimatice;
membrii familiilor lor pot avea sindromul MEN II;
sindrom anemic persistent.
(pag. 1231)
C1508026. Obiectivul principal al investigatiilor paraclinice din hipertiroidii este:

A. explorarea functiei hepatice;
B. obiectivizarea functiei paratiroidiene;
C. precizarea etiologiei;
D. determinarea cantitativa prin dozare serica a T3 si T4;
E. dozarea calcitoninei.
(pag. 1230)
C1508027. Care din afectiunile de mai jos nu fac obiectul diagnosticului diferential al hipertiroidiilor:
A. gusa simpla;
B. tiroiditele;
C. hiperparatiroidia;
D. cancerul tiroidian;
E. nevrozele.
(pag. 1231)
C1508028. Care dintre semnele de mai jos este caracteristic bolii Basedow:
A. gusa difuza;
B. orbitopatie unilaterala;
C. tireotoxicoza absenta;
D. hepatomegalie;
E. simptomatologia cu debut brutal acut.
(pag. 1232)
C1608029. Gusa multinodulara toxica are incidenta maxima la urmatoarele grupa de varsta:
A. 60-70 ani
B. 40-50 ani
C. la copii
D. 20-30 ani
E. 30-40 ani
(pag. 1235)
C1608030. In care din urmatoarele hipertiroidii sunt considerati markeri specifici ai bolii anticorpii
antireceptori TSH.
A. Gusa multinodulara toxica.
B. Adenomul toxic tiroidian.
C. Boala Basedow.
D. Toate
E. Nici una
(pag. 1231)
C1608031. Care din urmatoarele afectiuni reprezinta indicatie pentru tratamentul chirurgical in
hipertiroidie:
A. Boala Basedow cu evolutie clinica maligna.
B. Forme cu debut recent.
C. Forme care au ca unica manifestare sindromul cortico-diencefalic.
192
Rezidentiat 2004
193
D. Bolnavii sub 20 ani.

E. Forme care evolueaza pe teren biologic tarat.
(pag. 1238)
C1608032. Care din urmatoarele forme de hipertiroidie reprezinta contraindicatii pentru tratamentul
chirurgical:
A. Adenomul toxic tiroidian.
B. Gusa hipertiroidizata difuza care nu raspunde la tratamentul medical.
C. Formele in care radioterapia este contraindicata.
D. Bolnavii sub 20 de ani.
E. Gusile nodulare hipertiroidizate
(pag. 1238)
C1608033. In ce grupe de varsta apare mai frecvent adenomul toxic tiroidian:

A. 20-40 ani
B. 10-20 ani
C. 40-60 ani
D. 60-70 ani
E. sub 20 ani
(pag. 1236)
C2208034. Care dintre urmtoarele mijloace terapeutice este indicat la bolnavii cu hipertiroidism peste
40 de ani cu recidive postoperatorii ?
A. tratamentul cu antitiroidiene de sintez
B. tratamentul cu betablocante
C. tratamentul cu iod radioactiv
D. tratamentul cu hormoni tiroidieni
E. tratamentul chirurgical
(pag. 1237)
C2208035. Care este operaia de elecie n boala Basedow ?

A. tiroidectomia subtotal extracapsular
B. tiroidectomia subtotal intracapsular
C. tiroidectomia total extracapsular
D. tiroidectomia total intracapsular
E. lobistmectomia
(pag. 1238)
C2208036. Care dintre urmtoarele afeciuni reprezint contraindicaii ale tratamentului chirurgical n
hipertiroidii ?
A. adenomul toxic tiroidian
B. gua hipertiroidizat difuz
C. boala Graves-Basedow cu evoluie malign
D. bolnavi tineri sub 20 de ani cu echibru hormonal instabil
E. hipertiroidii n stadiu de visceralizare
(pag. 1238)
C2208037. Care sunt efectele farmacologice ale iodului radioactiv n hipertiroidii ?

A. determin dispariia anticorpilor anti TSF
B. determin scderea anticorpilor anti TSF
C. determin dispariia mixedemului pretibial
D. determin dispariia orbitopatiei
E. determin reducerea hipersudoraiei
193
Rezidentiat 2004
194
(pag. 1237)
C2208038. Care sunt caracterele edemului membrelor inferioare n hipertiroidism ?

A. cuprinde membrul inferior n ntregime
B. reprezint o manifestare tardiv
C. este permanent
D. dispare spontan n cteva sptmni
E. nu las godeu
(pag. 1230)
C2208039. Care sunt caracteristicile creterii temperaturii corporale n hipertiroidism ?

A. se produce numai n timpul crizei tireotoxice
B. se datoreaz accelerrii proceselor metabolice
C. este de durat
D. depete cu mai mult de 20 C temperatura cutanat normal
E. induce termofobie
(pag. 1229)
C2208040. Care sunt manifestrile vasculare n hipertiroidism ?

A. creterea tensiunii sistolice
B. creterea tensiunii diastolice
C. insuficien coronarian
D. vasodilataie cutanat
E. vasoconstricie cutanat
(pag. 1229)
C2208041. Care dintre urmtorii ageni infecioi sunt implicai n patogenia bolii Graves-Basedow ?
A. streptococi betahemolitici
B. yersinia enterocolitica
C. infecii virale sistemice
D. infecii microbiene sistemice
E. infecii microbiene sau virale de vecintate
(pag. 1232)
C2208042. Care dintr urmtoarele examinri paraclinice sunt caracteristice hipertiroidiilor ?

A. niveluri serice crescute ale TSH
B. niveluri serice sczute ale TSH
C. niveluri serice sczute ale T3
D. concentraia seric a T3 este mai sczut dect T4
E. valorile serice ale T3 i T4 sunt n limite normale
(pag. 1233)
C2208043. Care sunt metodele de tratament chirurgical n gua mutinodular toxic ?

A. tiroidectomie subtotal intracapsular
B. tiroidectomie subtotal extracapsular
C. tiroidectomie total intracapsular
D. lobectomie total intracapsular
E. enucleorezecie
(pag. 1235)
C2208044. Care este tratamentul optim al guii mutinodulare toxice ?

A. tratamentul cu antitiroidiene de sintez
194
Rezidentiat 2004
195
B.
C.
D.
E.
tratamentul cu iod radioactiv

tratamentul cu betablocante
tratamentul cu soluie de Lugol
tratamentul chirurgical
(pag. 1235)
C2208045. Care dintre urmtoarele elemente clinice i paraclinice sunt caracteristice adenomului toxic
tiroidian ?
A. exoftalmia
B. dermopatia
C. nodulul tiroidian
D. prezena anticorpilor antireceptor TSH i a imunoglobulinelor stimulante
E. titru sczut al hormonilor tiroidieni
(pag. 1236)
C2308046. Paraclinic, diagnosticul de certitudine a bolii Graves este stabilit pe baza:

A. cresterea RIC,
B. TSH seric scazut,
C. T3 seric crescut,
D. prezenta anticorpilor antireceptori TSH,
E. T4 seric crescut.
(pag. 1233)
C2308047. In etiopatogenia hipertiroidiilor sunt incriminati urmatorii factori favorizanti, cu exceptia:

A. labilitatea hormonala,
B. iradierea externa,
C. surmenajul,
D. distrofia endemica tireopata,
E. tipul de sistem nervos neechilibrat, labil.
(pag. 1229)
C2308048. Boala Basedow este mai frecventa:

A. in a 5-a si a 6-a decada de viata,
B. in a 3-a si a 4-a decada de viata,
C. la pubertate,
D. la batranete,
E. inainte de virsta de 20 ani.
(pag. 1232)
C2308049. In gusa multinodulara toxica tratamentul optim este considerat:

A. antitiroidienele de sinteza,
B. iodul radioactiv,
C. iradierea externa,
D. preparatele de litiu,
E. tratamentul chirurgical.
(pag. 1235)
C2308050. Diagnosticul de certitudine in adenomul toxic tiroidian este dat de:

A. scintigrama tiroidiana,
B. dozarea hormonilor tiroidieni,
C. dozarea TSH,
D. examenul clinic,
195
Rezidentiat 2004
196
E. proba Werner.
(pag. 1236)
C2308051. Intoxicatia exogena cu hormoni tiroidieni in scop substitutiv reprezinta:

A. Basedowul iodic,
B. struma ovari,
C. tireotoxicoza factitia,
D. hipertiroidia paraneoplazica,
E. hipertiroidia postpartum.
(pag. 1236)
C2308052. Encefalopatia tireotoxica Waldenstrom asociaza urmatoarele manifestari, cu exceptia:

A. somnolenta,
B. hipertermie,
C. crize comitiale,
D. manifestari psihice,
E. deficite musculare de tip pseudo-bulbar.
(pag. 1230)
C2508053. In hipertiroidii sunt incriminati urmatorii factori etiopatogenici favorizanti

A. labilitate hormonala
B. tip de sistem nervos echilibrat
C. aport iodat scazut
D. patologie tiroidiana anterioara absenta
E. cancerul tiroidian prezent in antecedente
(pag. 1229)
C2508054. Care din urmatorii factori etiopatogenici ai hipertiroidiilor sunt determinanti :

A. infectiile microbiene si /sau virale
B. iodoterapia profilactica
C. anticonceptionalele
D. iradierea externa pentru neoplazii
E. alimentatia hiperproteica
(pag. 1229)
C2508055. Obiectivul principal al investigatiilor paraclinice din hipertiroidii este :

A. explorarea functiei hepatice
B. obiectivizarea functiei paratiroidiene
C. precizarea etiologiei
D. determinarea cantitativa prin dozare serica a T3 si T4
E. dozarea calcitoninei
(pag. 1230)
C2508056. Care din afirmatiile de mai jos privind diagnosticul diferential al hipertiroidiilor este eronata :
A. gusa simpla
B. tiroiditele
C. hiperparatiroidia
D. cancerul tiroidian
E. nevrozele
(pag. 1231)
C2508057. Care afirmatie este definitorie pentru boala Basedow :
196
Rezidentiat 2004
197
A.
B.
C.
D.
E.
este o boala autoimuna

anticorpii nu reprezinta markerii specifici ai bolii
boala este influentata de conditiile geo-climatice
membrii familiilor lor pot avea sindromul MEN II
sindrom anemic persistent
(pag. 1231)
C2508058. Boala Basedow prezinta un semn clinic caracteristic :

A. gusa difuza
B. orbitopatie unilaterala
C. tireotoxicoza absenta
D. hepatomegalie
E. simpatomegalia are un debut brutal acut
(pag. 1232)
C2508059. Care din enunturile de mai jos este specific adenomului toxic tiroidian
A. se asociaza cu boli digestive
B. in 20% din cazuri nodulul este malign
C. imagistic : scintigrafic -,, nodul cald"
D. parenchimul sanatos fixeaza iodul in exces
E. afecteaza numai varstnicii, predominant la barbati
(pag. 1236)
C2508060. Hipertiroidismul iatrogen este indus de :

A. tratamentul cu hormoni estrogeni
B. administrarea intempesiva de hormoni tiroidieni
C. tiroidectomie subtotala
D. absenta tratamentului substitutiv dupa tiroidectomii subtotale
E. recidiva gusei postoperator
(pag. 1229)
C2608061. Tratamentul chirurgical se poate aplica n stadiile:

A. I i II
B. I, II i IIIa
C. I, II, IIIa i IIIb
D. IIIb i IV
E. numai IV
(pag. 922)
C2608062. Rezecia pulmonar este contraindicat n:

A. Invazia structurilor vasculare din hil
B. Invadarea direct a cordului
C. Invazia pleurei
D. Invazia venei cave superioare
E. Invazia corpilor vertebrali
(pag. 928)
C2608063. Nu fac parte dintre contraindicaiile absolute ale chirurgiei toracice video-asistate:
A. Pahipleurita
B. Intolerana ventilaiei unui singur pulmon
C. Insuficiena respiratorie, cu presiune crescut n cile respiratorii
D. Toracotomia n antecedente
197
Rezidentiat 2004
198
E. Pneumonectomia controlateral
(pag. 939)
C2608064. Prin cancer primitiv sincron se nelege:

A. Tumora descoperit concomitent sau la un interval sub 2 ani
B. Tumora descoperit concomitent sau la un interval peste 2 ani
C. Orice tumor metastatic
D. Orice tumor din organism cu aceeai structur anatomo-patologic
E. Recidiva tumoral
(pag. 944)
C2608065. Principalul factor de risc pentru intervenia chirugical n cancerul bronho-pulmonar este:
A. Boala coronarian manifest sau latent
B. Hipertensiunea arterial
C. Diabetul zaharat
D. Tulburrile de ritm cardiac
E. Hipertensiunea pulmonar
(pag. 927)
C2608066. Cel mai utilizat procedeu chirurgical n ancerul bronho-pulmonar este:

A. Lobectomia
B. Rezecia atipic
C. Bilobectomia
D. Pneumonectomia
E. Segmentectomia
(pag. 930)
C2908067. Semnele oculare n gua multinodular toxic:

A. sunt rar ntlnite
B. se ntlnesc ntr-un procent de 2-3% din cazuri
C. nu sunt ntlnite niciodat
D. se asociaz edemul palpebral, retractia pleoapei superioare, exoftalmia
E. diplopia este rar
(pag. 1235)

C1208068. Semnele clinice ale bolii Graves Basedow sunt:
A. Gusa nodulara
B. Labilitatea psihoafectiva
C. Tireotoxicoza
D. Oftalmopatia
E. Mixedemul pretibial
(pag. 1232-1233)
C1208069. Patogenia autoimuna a bolii Graves Basedow este sustinuta de:

A. Incidenta familiala crescuta a altor boli autoimune
B. Prezenta in serul pacientilor a autoanticorpilor antireceptori TSH
C. Reactivitatea limfocitelor T ale pacientilor la antigenele tiroidiene
D. Posibiliatatea inducerii experiminale a bolii autoimune la animale prin infectii virale
E. Precipitarea aparitiei bolii de perturbarile imunitare generate de stresurile emotionale
198
Rezidentiat 2004
199
(pag. 1231-1232)
C1208070. Dintre manifestarile neuro-musculare ale hipertiroidismului fac parte

A. Iritabilitatea si nervozitatea
B. Tremuraturile extremitatilor
C. Labilitatea psiho-afectiva
D. Hipertonia musculara
E. Apatia sau letargia in forme severe, la varstnici
(pag. 1230)
C1208071. Dintre manifestarile cardio-vasculare ale hipertiroidismului fac parte:

A. Tahicardia sinusala
B. Palpitatiile
C. Scaderea diferentei dintre presiunea sistolica si cea diastolica
D. Suflurile diastolice la nivelul marilor trunchiuri arteriale
E. Fibrilatia atriala
(pag. 1229-1230)
C1208072. Care din urmatoarele afirmatii referitoare la adenomul toxic tiroidian sunt corecte
A. Este o tumora, cel mai des benigna
B. Are o functie automoma
C. Scintigrafic apare ca un nodul cald
D. Hiperfunctia nodulului este datorata stimularii excesive prin TSH
E. Functia nodulului poate fi inhibata prin administrarea de hormoni tiroidieni
(pag. 1236)
C1208073. Adenomul toxic tiroidian este caracterizat prin:

A. Oftalmopatie
B. Nodul tiroidian de regula unic
C. TSH crescut
D. Lipsa raspunsului TSH la stimularea cu TRH
E. Anticorpi antireceptori TSH de regula prezenti
(pag. 1236)
C1208074. Complicatiile cele mai frecvente ale tratamentului cu antitiroidene de sinteza sunt
A. Gusa
B. Neutropenia
C. Criza tireotoxica
D. Leucemia
E. Malignizarea gusilor multinodulare
(pag. 1237)
C1208075. Dintre manifestarile cutanate ale hipertiroidismului fac parte

A. Hipertermia
B. Paloarea
C. Hipersudoratia
D. Pruritul
E. Alopecia
(pag. 1229-1230)
C1308076. Severitatea tireotoxicozei este in functie de o serie de factori ca:

A. nivelul si vechimea hiperhormonemiei tiroidiene
199
Rezidentiat 2004
200
B.
C.
D.
E.
marimea gusei
sensibilitatea individuala la hormonii tiroidieni
numarul nodulilor tiroidieni
existenta patologiei asociate (cardiaca, osoasa)
(pag. 1229)
C1308077. Diagnosticul hipertiroidiilor presupune efectuarea unei serii de investigatii:

A. ionograma
B. determinari cantitative ale hormonilor tiroidieni
C. radioiodocaptarea
D. reflexograma achiliana
E. electroforeza proteinelor
(pag. 1230)
C1308078. Diagnosticul diferential al hipertiroidiilor se face cu:

A. gusa simpla
B. feocromocitom
C. sindromul MEN II
E. hiperaldosteronismul primar
(pag. 1231)
C1308079. Pregatirea preoperatorie a pacientilor cu hipertiroidie cuprinde administrarea de:

A. hormoni tiroidieni
B. sedative
C. simpaticolitice
D. solutie Lugol
E. amiodarona
(pag. 1238)
C1308080. Indicatiile tratamentului chirurgical in hipertiroidii sunt:

A. boala Basedow cu evolutie clinica maligna
B. adenomul toxic tiroidian
C. formele cu debut recent, cu sindromul cortico-diencefalic ca unica manifestare clinica
D. formele care evolueaza pe teren biologic tarat
E. pacienti varstnici
(pag. 1238)
C1308081. Metodele terapeutice in hipertiroidii cuprind:

A. Roentgen terapia
B. chirurgie
C. antitiroidiene de sinteza
D. radioiodoterapia
E. administrarea de T3-T4
(pag. 1237)
C1308082. Tabloul clinic si paraclinic al adenomului toxic tiroidian cuprinde:

A. nodulul este de regula unic
B. exoftalmia si dermopatia sunt prezente
C. secretie preferentiala sau exclusiva de T3
D. titrul hormonilor tiroidieni este crescut
E. tireotoxicoza evolueaza mai lent ca in boala Basedow
200
Rezidentiat 2004
201
(pag. 1236)
C1408083. Care din urmatorii factori sunt implicati in etiopatogenia bolii Basedow:
A. stresul
B. susceptibilitatea genetica
C. infectia
D. steroizii gonadali
E. varsta
(pag. 1231-1232)
C1408084. Explorari paraclinice care evidentiaza utilizarea periferica a hormonilor tiroidieni sunt:
A. metabolismul bazal
B. colesterolul seric
C. dozarea serica a T3 si T4
D. dozarea urinara a T3 si T 4
E. reflexograma achiliana
(pag. 1230)
C1408085. Care dintre urmatoarele afirmatii referitoare la manifestarile cardio-vasculare din

hipertiroidii sunt adevarate:
A. tulburarile de ritm ( tahicardia sinusala si palpitatiile de repaus) sunt permanente
B. tahicardia este agravata de effort
C. pulsul periferic este slab perceptibil
D. tensiunea sistolica creste paralel cu cea diastolica
E. tensiunea arteriala sistolica tinde sa creasca fara o crestere paralela a celei diastolice
(pag. 1229)
C1408086. Factori favorizanti ai hipertiroidiilor sunt:

A. fluctuatiile hormonale legate de pubertate
B. distrofia endemica tireopata
C. traume psihice puternice
D. encefalite
E. tiroiditele
(pag. 1229)
C1408087. Care din urmatoarele afirmatii referitoare la manifestarile clinice din hipertiroidii este
adevarata:
A. pruritul este semn precoce de hipertiroidie
B. apare o diminuare a activitatii sexuale la barbat , uneori cu infertilitate
C. pielea este mai ingrosata
D. manifestarile oculare apar datorita cresterii activitatii adrenergice
E. exista o calcemie scazuta
(pag. 1230)
C1408088. Urmatoarele elemente diferentiaza adenomul toxic tiroidian de boala Basedow:

A. absenta exoftalmiei si dermatopatiei
B. titrul hormonilor tiroidieni este scazut
C. anticorpii antireceptori ai TSH-ului sunt de regula absenti
D. tireotoxicoza evolueaza mai lent decat in boala Basedow
E. secretie preferentiala de T3
(pag. 1236)
C1408089. Indicatiile pentru tratament chirurgical in adenomul toxic tiroidian sunt:
201
Rezidentiat 2004
202
A.
B.
C.
D.
E.
nodulii mari insotiti de simptome fizice

pacienti cu varsta peste 20 de ani
pacienti cu varsta sub 20 de ani
pacienti cu varsta peste 20 de ani cu noduli cu diametrul mai mic de 5 cm
pacienti cu varsta peste 20 de ani cu noduli mari insotiti de simptome fizice
(pag. 1236)
C1408090. Care din urmatoarele afirmatii referitoare la tabloul clinic din gusa multinodulara toxica (
GMNT) este adevarata:
A. Gusa este semnul clinic principal
B. Gusa este de regula heterogena, multinodulara, cu noduli de volum si consistenta variabila
C. Semnele de hipercatabolism sunt cele mai frecvente semne de tireotoxicoza din GMNT
D. Semnele oculare sunt intalnite in mod constant
E. Tabloul clinic al tireotoxicozei in GMNT se instaleaza brusc
(pag. 1235)
C1408091. Inconvenientele terapiei cu antitiroidiene de sinteza in hipertiroididii sunt:

A. produce sangerare crescuta intraoperator
B. necesita intrerupera terapiei cu 4-5 saptamani preoperator
C. criza tireotoxica
D. hipotiroidismul ( 75-80% din cazuri )
E. tratamentul indelungat are efect gusogen
(pag. 1237)
C1408092. Pregatirea preoperatorie a bolnavilor cu hipertiroidie consta in:

A. administrare de solutie Lugol in doze crescande
B. administrarea de simpaticolitice si sedative
C. administrarea de simpaticomimetice
D. administrarea de antitiroidiene de sinteza ( cel mai frecvent Carbimazol) timp de 2-3 saptamani
E. regim igieno-dietetic cu diminuarea cantitatii de glucide, lipide si a vitaminelor din grupul B
(pag. 1238)
C1408093. Forma tipica a bolii Basedow este caracterizata prin:

A. Reuneste cele trei semne clasice ale bolii: gusa, semne oculare si tireotoxicoza
B. Apartine femeilor tinere
C. Gusa este de regula difuza, elastica , omogena
D. Mixedemul pretibial este un semn frecvent
E. Este caracteristica barbatilor tineri
(pag. 1233)
C1508094. Care din manifestarile clinice generale sunt prezente in cazul hipertiroidiilor:
A. cresterea ponderala;
B. slabirea importanta intr-un interval scurt;
C. modificarea fizionomiei pacientului;
D. termofobia;
E. senzatie permanenta de frig.
(pag. 1229)
C1508095. Forma tipica a bolii Basedow se caracterizeaza prin:

A. aparitia la femei tinere;
B. apare dupa un soc psihoafectiv;
C. semne clinice: gusa, semne oculare, tireotoxicoza;
202
Rezidentiat 2004
203
D. gusa afecteaza predominant un lob tiroidian;

E. oftalmopatia basedowiana poate fi absenta sau nesemnificativa.
(pag. 1233)
C1508096. Terapia cu iod radioactiv (I131) in hipertiroidii are urmatoarele indicatii:

A. asocierea cu sarcina;
B. hipertiroidii asociate cu tare organice;
C. recidive postoperatorii;
D. numai la bolnavi tineri;
E. numai la bolnavi peste 40 de ani.
(pag. 1237)
C1508097. Momentul operator optim in cazul hipertiroidiilor este marcat de cativa parametri. Pe care
din cei enumerati ii considerati valabili:
A. stabilizarea pulsului aproximativ 80 batai /minut;
B. disparitia semnelor subiective suparatoare;
C. somn odihnitor 14-16 ore pe zi;
D. bolnav stabilizat hormonal;
E. solicitarea pacientului.
(pag. 1238)
C1508098. Care sunt complicatiile imediate si tardive ale tiroidectomiei pentru hipertiroidii:
A. criza tireotoxica;
B. lezarea nervului recurent uni sau bilateral;
C. hipoparatiroidia;
D. hipotiroidia;
E. morbiditate si mortalitate postoperatorie crescuta.
(pag. 1239)
C1508099. Care din manifestarile neuromusculare enuntate pot fi intilnite in hipertiroidii:

A. iritabilitatea si agitatia psihomotorie;
B. tremuraturi ale extremitatilor;
C. echilibru psihoafectiv tulburat;
D. cresterea capacitatii de concentrare nervoasa si facilitatea comunicarii;
E. miopatie tireotoxica.
(pag. 1230)
C1608100. Manifestarile cutanate in hipertiroidie sunt caracterizate prin:

A. Piele subtire si supla.
B. Prurit.
C. Edeme ale membrelor inferioare fara insuficienta cardiaca.
D. Pilozitate accentuata la nivelul trunchiului si membrelor inferioare.
E. Tegumente hiperpigmentate.
(pag. 1230)
C1608101. Efectele iodoterapiei in hipertiroidii sunt:

A. Efect gusogen.
B. Reduce sinteza si eliberarea hormonilor tiroidieni
C. Scade concentratia serica a LATS.
D. Scade vascularizatia si volumul gusii.
E. Creste vascularizatia si volumul gusii.
(pag. 1237)
203
Rezidentiat 2004
204
C1608102. Care din urmatorii factori sunt determinanti in etiopatogenia hipertiroidiilor:

A. Factori medicamentosi.
B. Traume psihice puternice.
C. Nivelul si vechimea hiperhormonemiei tiroidiene.
D. Sensibilitatea individuala la hormonii tiroidieni.
E. Infectiile microbiene.
(pag. 1229)
C1608103. Care din urmatorii sunt favorizanti in etiopatogenia hipertiroidiilor:

A. Tipul de sistem nervos- neechilibrat labil
B. Infectiile microbiene.
C. Patologia tiroidiana preexistenta.
D. Factori medicamentosi.
E. Existenta patologiei asociate.
(pag. 1229)
C1608104. Care din urmatorii factori determina severitatea tireotoxicozei:

A. Greutatea pacientului.
B. Nivelul si vechimea hiperhormoniemiei tiroidiene.
C. Sexul pacientului
D. Sensibilitatea individuala a pacientului.
E. Existenta patologiei asociate.
(pag. 1229)
C1608105. Care din modificarile anatomopatologice ale glandei tiroide sunt prezente in Boala Basedow:
A. Foliculi mici cu hiperplazia epiteliului columnar continand coloid.
B. Foliculi mari cu atrofia epiteliului columnar continand coloid.
C. Vascularizatie crescuta la pacienti netratati.
D. Gusa toxica difuza.
E. Gusa nodulara.
(pag. 1232)
C1608106. Din punct de vedere epidemiologic gusa multinodulara toxica se caracterizeaza prin:
A. Tireotoxicoza rar intalnita.
B. Prezinta variatii geografice, fiind intalnita atat in zone endemice cat si in cele neendemice.
C. Prezinta cauza cea mai frecventa a tireotoxicozei dupa boala Basedow
D. Este intalnita numai in zonele endemice
E. Incidenta maxima la copii.
(pag. 1235)
C1608107. In hipertiroidie manifestarile cardio vasculare se caracterizeaza prin:

A. Bradicardie.
B. Tahicardie neinfluentata de efort.
C. Tahicardie agravata de efort.
D. Puls periferic slab si depresibil.
E. Puls periferic puternic si amplu.
(pag. 1229)
C1608108. Care din elementele de mai jos diferentiaza adenomul toxic tiroidian de boala Basedow:
A. Absenta exoftalmiei si a dermopatiei.
B. Absenta anticorpilor antireceptor T.S.H. si a imunoglobulinelor stimulante.
C. Evolutia mai brusca a tireotoxicozei comparativ cu boala Basedow
204
Rezidentiat 2004
205
D. T.S.H. scazut si nu raspunde le stimularea cu T.R.H.

E. T.S.H. crescut si raspunde la stimulare cu T.R.H.
(pag. 1236)
C2208109. Care dintre urmtoarele neoplasme viscerale se asociaz cu hipertiroidie ?

A. neoplasmul gastric
B. neoplasmul hepatic
C. mola hidatiform
D. neoplasmul pancreatic
E. coriocarcinomul
(pag. 1237)
C2208110. Care sunt inconvenientele terapiei cu antitiroidiene de sintez ?

A. leucopenie
B. reacii alergice
C. agranulocitoz
D. efect guogen n tratamentul de lung durat
E. efect guogen pasager
(pag. 1237)
C2208111. Care sunt avantajele terapiei cu iod radioactiv n hipertiroidii ?

A. inhib secreia hormonal
B. produce necroza glandei tiroide
C. efectele de ablaie sunt inferioare tiroidectomiei
D. efectele de ablaie sunt comparabile tiroidectomiei
E. nu determin hipotiroidie
(pag. 1237)
C2208112. Care sunt indicaiile tratamentului cu iod radioactiv n hipertiroidii ?

A. bolnavi peste 30 de ani
B. bolnavi peste 40 de ani
C. bolnavi peste 50 de ani
D. recidive postoperatorii
E. hipertiroidii asociate cu diabet zaharat
(pag. 1237)
C2208113. Care sunt elementele semiologice caracteristice crizei tireotoxice ?

A. agitaia psihomotorie
B. febra 38-39 C
C. transpiraii profuze
D. tahicardie
E. diaree
(pag. 1238)
C2208114. Care sunt indicaiile tratamentului chirurgical n hipertiroidii ?

A. gui nodulare hipertiroidizate
B. tineri sub 20 de ani cu echilibru hormonal instabil
C. forme cu debut recent cu sindrom cortico-diencefalic manifest
D. adenomul toxic tiroidian
E. hipertiroidii n stadiu de visceralizare
(pag. 1238)
205
Rezidentiat 2004
206
C2208115. Care sunt testele indicatoare ale cauzei disfunciei tiroidiene ?

A. testul de inhibiie la T3 (proba Werner)
B. testul de inhibiie la T4 (proba Werner)
C. testul de stimulare la TSH (proba Querido-Stambuxy)
D. radio-iodocaptarea (RIC)
E. biopsia tiroidian
(pag. 1230)
C2208116. Care sunt complicaiile chirurgiei tiroidiene ?

A. lezarea nervului recurent
B. hipoparatiroidia
C. hemoragia
D. insuficiena respiratorie inferioar
E. malignizarea bontului tiroidian restant
(pag. 1239)
C2208117. Care sunt principalele metode i mijloace terapeutice n criza tireotoxic ?

A. tranchilizante
B. barbiturice
C. antitiroidiene de sintez
D. inhibiia i antagonizarea hormonilor tiroidieni cu Favistan
E. tiroidectomie subtotal/total
(pag. 1238-1239)
C2208118. Care sunt factorii care determin stabilirea momentului operator optim n hipertiroidism ?
A. cretere ponderal uoar
B. stabilizarea pulsului n jurul valorilor de 60-80 bti/minut
C. stabilizarea pulsului n jurul valorilor de 80 bti/minut
D. stabilizare neuropsihic
E. dimunuarea consistenei glandei tiroide
(pag. 1238)
C2208119. Care sunt mijloacele terapeutice de pregtire preoperatorie a bolnavului cu hipertiroidism ?

A. regim dietetic hipocaloric
B. regim dietetic hiperglucidic
C. regim dietetic hipolipidic
D. vitamine din grupul B, C i A
E. vitamine din grupul B, C, E, i A
(pag. 1238)
C2208120. Care sunte efectele farmacologice ale iodoterapiei n hipertiroidii ?

A. reduce sinteza hormonal
B. reduce eliberarea n snge a hormonilor tiroidieni
C. reduce volumul guii
D. reduce consistena guii
E. reduce vascularizaia guii
(pag. 1237)
C2208121. Care dintre urmtorii factori influeneaz severitatea tireotoxicozei ?

A. cantitatea de hormoni produi de glanda tiroid
B. nivelul seric al hormonilor tiroidieni
C. durata hipersecreiei de hormoni tiroidieni
206
Rezidentiat 2004
207
D. sensibilitatea individual la hormonii tiroidieni

E. existena unor afeciuni asociate
(pag. 1229)
C2208122. Care din urmtorii factori sunt favorizani n patogenia hipertiroidiilor ?

A. cancerul tiroidian
B. tiroiditele
C. gua endemic tireopat
D. menopauza
E. supradozajul hormonoterapiei tiroidiene substitutive
(pag. 1229)
C2208123. Care din urmtorii factori sunt determinani n patogenia hipertiroidiilor ?

A. tipul de sistem nervos labil
B. surmenajul
C. infeciile microbiene
D. infecii virale
E. leziuni preexistente
(pag. 1229)
C2208124. Care sunt factorii etiopatogenetici care determin tireotoxicoza ?

A. creterea brusc, de scurt durat a concentraiei hormonilor tiroidieni
B. creterea brusc, de lung durat a concentraiei hormonilor tiroidieni
C. supradozajul hormonoterapiei tiroidiene de substituie
D. excesul de hormoni tiroidieni secretai de insule de esut tiroidian ectopic
E. encefalite
(pag. 1229)
C2208125. Care sunt caracterele scderii ponderale n hipertiroidii ?

A. este asociat cu inapeten
B. este asociat cu apetit crescut
C. este asociat de sete accentuat
D. se instaleaz insidios
E. se instaleaz rapid i precoce
(pag. 1229)
C2208126. Care sunt caracterele secreiei sudorale la pacienii cu hipertiroidism ?

A. este diminuat i constant
B. este crescut periodic sau pemanent
C. intereseaz faa anterioar a toracelui
D. intereseaz minile
E. intereseaz picioarele
(pag. 1229)
C2208127. Care sunt caracterele miopatiei tireotoxice ?

A. apare mai frecvent la brbai
B. apare mai frecvent la femei
C. intereseaz exclusiv musculatura gambei, trunchiului i cefei
D. intereseaz muchii respiratori i/sau esofagieni
E. este marcat de o relativ conservare a esutului adipos subcutanat
(pag. 1229-1230)
207
Rezidentiat 2004
208
C2208128. Care sunt caracterele semiologice ale tahicardiei n hipertiroidism ?

A. este permanent
B. este absent n timpul somnului
C. este agravat de efort i emoii
D. este nsoit de sufluri sistolice arteriale de debit crescut
E. favorizeaz apariia dispneei
(pag. 1229)
C2208129. Care sunt elementele caracteristice ale crizei tireotoxice ?

A. agitaie
B. stare confuziv
C. crize comiiale
D. adinamie
E. subfebriliti
(pag. 1230)
C2208130. Care sunt principalele modificri oculare n hipertiroidism ?

A. ptoza pleoapei inferioare
B. retracia pleoapei superioare
C. ngustarea fantei palpebrale
D. lrgirea fantei palpebrale
E. clipiri rare
(pag. 1230)
C2208131. Care dintre urmtorii factori determin caracterul autoimun al bolii Graves-Basedow ?
A. prezena anticorpilor antiperoxidazici tiroidieni
B. prezena anticorpilor antitiroglobulinici
C. prezena anticorpilor antireceptor TSH
D. prezena anticorpilor antireceptor TSH stimulatori tiroidieni
E. prezena anticorpilor antireceptor TSH inhibitori tiroidieni
(pag. 1231)
C2208132. Care sunt argumentele pentru patogenia imun a bolii Graves-Basedow ?

A. prezena anticorpilor antitiroidieni circulani
B. prezena anticorpilor antireceptor TSH
C. implicarea imunitii celulare
D. implicarea imunitii umorale
E. prezena anticorpilor antitiroidieni n alte boli autoimune
(pag. 1231)
C2208133. Care sunt elementele semiologice ale bolii Graves-Basedow ?

A. orbitopatia infiltrativ
B. gua difuz
C. dermopatie infiltrativ inconstant
D. dermopatie infiltrativ constant
E. inciden maxim la sexul feminin n jurul vrstei de 30-40 de ani
(pag. 1231)
C2208134. Care sunt afeciunile cu care se face diagnosticul diferenial al hipertiroidiilor ?

A. tiroiditele
B. chistul canalului tireoglos
C. feocromocitomul
208
Rezidentiat 2004
209
D. tuberculoza pulmonar
E. intoxicaia cu nicotin
(pag. 1231)
C2208135. Care dintre urmtorii factori genetici intervin n etiopatogenia bolii Graves-Basedow ?
A. predispoziia familial
B. gemenii monozigoi
C. transmitere autosomal recesiv
D. transmitere autosomal dominant
E. prezena haplotipului HLA B8 / DR3
(pag. 1232)
C2208136. Care dintre umtoarele modificri ale glandei tiroide caracterizeaz boala Graves-Basedow ?
A. hipertrofie difuz
B. consistena elastic
C. consistena ferm
D. consistena dur
E. vascularizaie nemodificat
(pag. 1232)
C2208137. Care sunt caracterele orbitopatiei infiltrative n boala Graves-Basedow ?

A. intereseaz numai globul ocular
B. intereseaz esutul retrobulbar
C. intereseaz musculatura extrabulbar
D. se datoreaz edemului coninutului orbital
E. nu afecteaz glandele lacrimale
(pag. 1232)
C2208138. Care sunt afeciunile cu care se face diagnosticul diferenial al orbitopatiei n boala GravesBasedow ?
A. tromboza sinusului cavernos
B. sindromul Cushing
C. tumori orbitale
D. sindroame hipertiroidiene paraneoplazice
E. boli cronice obstructive pulmonare
(pag. 1233)
C2208139. Prin ce se caracterizeaz gua mutinodular toxic ?

A. gu heterogen hiperfuncional n totalitate
B. gu heterogen cu zone hiperfuncionale i nonfuncionale
C. prezena exoftalmiei maligne
D. mecanism etiopatogenetic imun
E. mecanismul etiopatogenetic are la baz o autonomie funcional dobndit
(pag. 1235)
C2208140. Care sunt cele mai eficiente metode de tratament n gua mutinodular toxic ?
A. antitiroidienele de sintez
B. betablocantele
C. corticoterapia
D. tratamentul chirurgical
E. radioiodoterapia
(pag. 1235)
209
Rezidentiat 2004
210
C2208141. Care sunt caracteristicile adenomului toxic tiroidian ?

A. este o tumor tiroidian
B. este un nodul tiroidian
C. hipersecreia hormonal se gsete sub control hipofizar
D. hipersecreia hormonal este scpat de sub controlul hipofizar
E. hipersecreia hormonal diminueaz prin aport exogen de hormoni tiroidieni
(pag. 1236)
C2208142. Care dintre urmtoarele semne clinice sunt caracteristice adenomului toxic tiroidian ?
A. prezena exoftalmiei
B. absena exoftalmiei
C. prezena dermopatiei
D. absena dermopatiei
E. prezena semnelor clinice de tireotoxicoz pur
(pag. 1236)
C2208143. Care sunt efectele farmacologice ale terapiei cu antitiroidiene de sintez n hipertiroidism ?
A. neutralizarea efectului periferic al hipersecreiei de hormoni tiroidieni
B. blocarea sintezei hormonilor tiroidieni la diferite nivele
C. agranulocitoz
D. sngerare intraoperatorie crescut
E. efect guogen n administrare ndelungat
(pag. 1237)
C2208144. Care sunt elementele care caracterizeaz gua ovarian ?

A. hipertrofia unui singur ovar
B. hipertrofia ambelor ovare
C. insule de esut tiroidian ectopic hipersecretant ovarian
D. prezena unor teratoame de esut asemntor celui tiroidian hipersecretante
E. tireotoxicoz
(pag. 1237)
C2208145. Care sunt elementele care caracterizeaz tireotoxicoza factitia ?

A. reprezint o form de tireotoxicoz cu hipertiroidie
B. reprezint o form de tireotoxicoz fr hipertiroidie
C. reprezint o form de tireotoxicoz aprut pe fondul supradozajului hormonoterapiei tiroidiene
D. reprezint o form de tireotoxicoz aprut pe fondul supradozajului antitiroidienelor de sintez
E. reprezint o form de tireotoxicoz aprut pe fondul supradozajului betablocantelor
(pag. 1237)
C2208146. Care sunt elementele caracteristice basedow-ului iodic ?

A. reprezint o form pur de tireotoxicoz aprut la un pacient eutiroidian
B. reprezint o form pur de tireotoxicoz aprut la un pacient hipertiroidian
C. apare n urma administrrii unor doze crescute de iod la pacieni cu gui simple sporadice
D. apare n urma administrrii unor doze crescute de iod n regiuni endemice
E. apare la pacieni cu gu supui unor investigaii radiologice cu substane de contrast care conin iod
(pag. 1237)
C2308147. Complicatiile postoperatorii ale hipertiroidiilor sunt:

A. tromboflebita profunda,
B. hemoragia,
C. hipercalcemia,
210
Rezidentiat 2004
211
D. lezarea nervului recurent,

E. hipoparatiroidia.
(pag. 1239)
C2308148. Avantajele tratamentului chirurgical in hipertiroidii sunt:

A. eficacitate asemanatoare radioiodului,
B. mortalitate postoperatorie sub 1%,
C. se aplica cu rezultate bune la copil,
D. rezultat terapeutic rapid si persistent,
E. evita necesitatea unei terapii de substitutie postoperatorie.
(pag. 1237)
C2308149. In hipertiroidii sunt utile urmatoarele investigatii paraclinice:

A. radioiodocaptarea,
B. dozarea serica a T3 si T4,
C. dozarea calcemiei,
D. proba Querido-Stambuxy,
E. dozarea parathormonului.
(pag. 1230)
C2308150. Diagnosticul diferential al hipertiroidiilor se face cu:

A. sindromul Cushing,
B. feocromocitomul,
C. tahicardia paroxistica,
D. cancerul tiroidian,
E. tiroiditele.
(pag. 1231)
C2308151. Semnele clinice ale bolii Basedow sunt:

A. gusa difuza,
B. orbitopatie infiltrativa,
C. tireotoxicoza,
D. bradipsihie,
E. hipotonie musculara.
(pag. 1232)
C2308152. Adenomul toxic tiroidian se caracterizeaza prin:

A. hipertiroidie cel putin pe plan biologic,
B. dermopatie infiltrativa,
C. tumora tiroidiana care functioneaza autonom,
D. exoftalmie,
E. prezenta de anticorpi antitiroidieni.
(pag. 1236)
C2308153. Tratamentul medical conservator se aplica in hipertiroidii in urmatoarele circumstante:

A. gusi mari, hipervascularizate,
B. bolnavi tineri, sub 20 ani,
C. hipertiroidii in stadiul de visceralizare,
D. refuzul interventiei chirurgicale,
E. in cadrul pregatirii preoperatorii a pacientilor cu indicatie chirurgicala.
(pag. 1237)
211
Rezidentiat 2004
212
C2308154. Indicatiile tratamentului chirurgical in hipertiroidii sunt:

A. adenomul toxic tiroidian,
B. boala Basedow cu evolutie clinica maligna,
C. gusile nodulare hipertiroidizate sau cu suspciune de malignizare,
D. formele in care radioiodoterapia este contraindicata,
E. formele care evolueaza pe un teren biologic tarat.
(pag. 1238)
C2308155. Interventiile chirurgicale de electie in gusile multinodulare toxice sunt:

A. enucleorezectia nodulilor tiroidieni,
B. tiroidectomia subtotala,
C. tiroidectomia totala extracapsulara,
D. lobectomia subtotala,
E. loboistmectomia totala.
(pag. 1235)
C2308156. Inconvenientele terapiei cu antitiroidiene de sinteza sunt:

A. trombocitopenie,
B. produce sangerare crescuta intraoperator,
C. neutropenie pina la agranulocitoza,
D. risc de malignizare a gusii,
E. tratamentul indelungat are risc gusogen.
(pag. 1237)
C2308157. Terapia cu iod radioactiv are urmatoarele indicatiii in hipertiroidii:

A. recidivele postoperatorii,
B. fenomene importante de tireotoxicoza,
C. criza tireotoxica,
D. pacienti peste 40 ani,
E. hipertiroidii asociate cu alte tare organice.
(pag. 1237)
C2308158. Pregatirea preoperatorie a pacientilor hipertiroidieni consta in:

A. sedative,
B. simpaticolitice,
C. solutie Lugol,
D. cortizon,
E. vitamine din grupul B, C, A.
(pag. 1238)
C2308159. Taboul clinic al crizei tireotoxice consta in:

A. agitatie psiho-motorie,
B. tahicardie,
C. hipertermie maligna (40-41grade C),
D. dureri abdominale,
E. miopatie tireotoxica.
(pag. 1238)
C2508160. Care din manifestarile clinice generale sunt prezente in cazul hipertiroidiilor ?
A. pierderea ponderala
B. slabirea intr-un interval scurt
C. modificarea fizionomiei pacientului
212
Rezidentiat 2004
213
D. termofobia
E. senzatie de frig permanenta
(pag. 1229)
C2508161. Principalele manifestari cardiovasculare induse de hipertiroidii sunt:

A. tulburari de ritm cardiac permanente,jenante
B. tahicardie agravata de efort
C. cresterea presiunii arteriale sistolice cu largirea presiunii diferentiale
D. cardiotireoza cu fibrilatie
E. favorizarea bolii neoplazice
(pag. 1230)
C2508162. Care din manifestarile neuromusculare enuntate pot fi intalnite in hipertiroidii

A. iritabilitatea si agitatia psihomotorie
B. tremuraturi ale extremitatilor
C. echilibrul psiho-afectiv tulburat
D. cresterea capacitatii de concentrare nervoasa si facilitatea comunicarii
E. miopie tireotoxica
(pag. 1230)
C2508163. Forma tipica a bolii Basedow se caracterizeaza prin :

A. aparitia la femei tinere
B. apare dupa un soc psiho-afectiv
C. semne clinice : gusa,semne oculare,tireotoxicoza
D. gusa afecteaza un lob tiroidian
E. oftalmopatia basedowiana poate fi absenta sau nesemnificativa
(pag. 1233)
C2508164. Care din urmatoarele informatii oferite de investigatiile paraclinice sunt concludente pentru
hipertiroidita din boala Basedow
A. T3,T4 crescute
B. TSH scazut
C. prezenta anticorpilor antitiroidieni
D. absenta anticorpilor tiroidieni
E. aspectul heterogen al captarii tiroidiene de I 131 (RIC)
(pag. 1235)
C2508165. Terapia cu iod radioactiv (I 131) are urmatoarele efecte si indicatii

A. produce necroza glandei
B. hipertiroidii asociate cu tare organice
C. recidive postoperatorii
D. numai la bolnavii tineri
E. numai la bolnavii peste 40 de ani
(pag. 1237)
C2508166. Momentul operator optim in cazul hipertiroidiilor e marcat de cativa parametrii. Pe care din
cei enumerati ii considerati valabili ?
A. stabilizarea pulsului aproximativ 80 batai pe minut
B. disparitia semnelor subiective suparatoare
C. somn odihnitor 14-16 ore /zi
D. bolnav stabilizat hormonal
E. solicitarea pacientului
213
Rezidentiat 2004
214
(pag. 1238)
C2508167. Care din complicatiile imediate si tardive sunt specifice chirurgiei tiroidiene indicata in
hipertiroidii
A. riscul crizei tireotoxice
B. lezarea nervului recurent uni sau bilateral
C. hipoparatiroidia
D. hipotiroidia
E. morbiditatea si mortalitatea postoperatorie crescute
(pag. 1239)
C2508168. Care sunt afirmatiile corecte ce difinesc hipertiroidiile ?

A. cresterea de lunga durata a concentratiei hormonilor tiroidieni liberi
B. sindromul clinic bine definit -tireotoxicoza
C. se asociaza frecvent cu hiperparatiroidia
D. hipertiroidia defineste un grup de afectiuni
E. apare numai la femei
(pag. 1229)
C2508169. Severitatea tireotoxicozei este in functie de o serie de factori ca :

A. marirea gusei
B. invelisul si volumul hiperhormonemiei tiroidiene
C. sensibilitatea individuala la hormonii tiroidieni
D. existenta patologiei cardiace asociate
E. forma anatomo-clinica a gusei
(pag. 1229)
C2508170. Patogenia Bolii Basedow implica :

A. recunoastere antigenica
B. un raspuns autoimun
C. sinteza TSH-R anticorpi
D. imunodeficienta
E. antecedente semnificative
(pag. 1231)
C2508171. Indiferent de etiologie aparitia si evolutia bolii Basedow este influentata de :

A. susceptibilitatea genetica
B. infectie
C. steroizi gonadoli
D. nivelul intelectual
E. starea de nutritie
(pag. 1231/1232)
C2508172. Principalele modificari anatomo-patologice prezente in hipertiroidie sunt prezente in

tiroida,ochi,piele. Caracteristice sunt urmatoarele leziuni :
A. tiroida -aparitia gusei toxice difuze
B. microscopic - foliculi tiroidieni mici cu hiperplazia epiteliului columnar continand coloid
C. orbitopatie infiltrativa retrobulbar
D. hipermetropie
E. dermatopatie tardiva
(pag. 1232)
C2508173. Gusa multinodulara toxica(GMNT) prezinta urmatoarele caracteristici :
214
Rezidentiat 2004
215
A.
B.
C.
D.
E.
este o gusa eterogena

prezinta zone autonomizate hiperfunctionale
prezinta si zone nonfunctionale
tireotoxicoza GMNT este diferita de cea indusa de stimularea autoimuna
are caracter numai sporadic
(pag. 1234)
C2508174. Epidemiologia GMNT prezinta urmatoarele particularitati :

A. este cauza cea mai frecventa a tireotoxicozei dupa Basedow
B. intalnita atat in zone endemice cat si nonendemice
C. mai frecventa la femeile varstnice
D. excedenta maxima intre 70-80 ani
E. incidenta maxima intre 60-70 ani
(pag. 1234)
C2508175. Care afirmatii sunt corecte privitor la tratamentul GMNT

A. vindecarea definitiva se obtine prin metode radicale
B. antitiroidienele de sinteza (ATS) sunt indispensabile pentru pregatirea preoperatorie
C. radioterapia cu I 131 este superioara ATS
D. tratamentul chirurgical are indicatii limitate
E. tratamentul chirurgical pentru GMNT este considerat optim
(pag. 1235)
C2508176. Confirmati raspunsurile corecte pentru tratamentul GMNT

A. tratamentul chirurgical este optim
B. permite vindecarea imediata a tireotoxicozei
C. operatia de electie este tiroidectomia subtotala sau chiar totala
D. hipotiroidia postoperatorie nu beneficiaza de terapie hormonala substitutiva
E. exereza nodulilor tiroidieni reci este benefica
(pag. 1235)
C2508177. Adenomul toxic este definit de urmatoarele afirmatii corecte

A. existenta unei hipertiroidii cel putin biologic
B. tumora tiroidiana cel mai adesea benigna
C. tumora tiroidiana maligna in 50% din cazuri
D. functioneaza autonom necontrolat de hipofiza
E. scintigrafic nodul cald nefronabil prin hormoni tiroidieni exogeni
(pag. 1235)
C2508178. Alegeti afirmatiile corecte referitoare la tratamentul adenomului tiroidian toxic

A. sunt posibile doua terapii : I131 si chirurgical
B. excizia chirurgicala are indicatii in cazul simptomelor fizice si sub varsta de 20 de ani
C. iradierea cu I131 este contraindicata sub 20 de ani
D. pacientii peste 20 de ani au indicatia iradierii cu I131 pentru evitarea hipotiroidismului
E. chirurgia este conditionata peste 20 de ani pentru riscul hipotiroidismului
(pag. 1236)
C2508179. Tratamentul hipertiroidiilor este complex medical si chirurgical.Confirmati raspunsurile

corecte pentru indicatia tratamentului medical conservator
A. bolnavi peste 60 de ani
B. bolnavi sub 20 de ani
C. ca pregatire postoperatorie
215
Rezidentiat 2004
216
D. refuzul interventiei chirurgicale

E. indicatii estetice
(pag. 1236)
C2508180. Antitiroidienele de sinteza ca tratament conservator au urmatoarele efecte:

A. blocheaza sinteza hormonilor tiroidieni
B. scad concentratia serica a LATS
C. terapia indelungata are efect gusogen
D. produce sangerarea crescuta intraoperator
E. se intrerupe cu 48 ore inaintea operatiei
(pag. 1236)
C2508181. Care sunt avantajele tratamentului chirurgical

A. rezultat terapeutic rapid si persistent
B. eficacitate asemanatoare radioiodului
C. pret de cost inferior terapiei cu I131
D. poate evita necesitatea unei terapii substitutive postoperator
E. recidiva si hipotiroidia sunt absente
(pag. 1236)
C2608182. Dintre simptomele cancerului bronho-pulmonar fac parte:

A. Tusea cu hemoptizie
B. Durerea toracic
C. Dispneea
D. Sindromul de ven cav inferioar
E. Sindromul Claude-Bernard-Horner
(pag. 914)
C2608183. Simptome i semne ce fac parte din sindroamele paraneoplazice:

A. Degete hipocratice
B. Ascit
C. Anemie
D. Icter
E. Anorexie cu caexie
(pag. 914)
C2608184. Primele semne radiologice, eseniale n stabilirea diagnosticului sunt:

A. Opacitatea cu aspect de nodul solitar periferic
B. Cavitaie n interiorul unei mase tumorale
C. Aspect de infiltraie segmentar
D. Emfizem segmentar
E. Atelectazie segmentar
(pag. 916)
C2608185. Avantajele RMN fa de CT n cancerul bronho-pulmonar sunt:

A. Util n cazurile de intoleran la substana de contrast
B. Determinarea invaziei ganglionare
C. Aprecieea mai bun a invaziei peretelui toracic
D. Aprecierea mai bun a invaziei aperturii toracice superioare
E. Imagine mai bun a grsimii mediastinale
(pag. 917)
216
Rezidentiat 2004
217
C2608186. Metodele de screening utilizate pentru cancerul bronho-pulmonar sunt:

A. Explorarea radiologic
B. CT
C. RMN
D. Citologia sputei
E. Dozarea markerilor tumorali
(pag. 918)
C2608187. n stadializarea TMN, stadiul T4 reprezint:

A. Tumor ce invadeaz peretele toracic
B. Tumor ce invadeaz diafragmul
C. Tumor ce invadeaz carena traheal
D. Tumor ce invadeaz vena cav superioar
E. Tumor ce invadeaz aorta
(pag. 925)
C2608188. Boli cu aspect radiologic asemntor cu cancerul bronho-pulmonar:

A. Tuberculomul i leziunile tuberculoase
B. Chistul hidatic pulmonar
C. Abcesul pulmonar cronic
D. Pneumotoraxul minor
E. Infarctul pulmonar
(pag. 924)
C2608189. In cancerul bronho-pulmonar drept se efectueaz urmtoarele rezecii bronho-pulmonare:

A. Lobectomia superioar
B. Lobectomia inferioar
C. Lobectomia medie
D. Bilobectomia medio-superioar
E. Bilobectomia medio-inferioar
(pag. 930)
C2608190. Radioterapia este contraindicat la:

A. Pacieni cu metastaze la distan
B. Pacieni cu invazie a ganglionilor supraclaviculari
C. Pacieni cu revrsat pleural
D. Pacieni cu alte afeciuni invalidante
E. Pacieni cu invazie cardiac
(pag. 946)
C2808191. Factorii favorizanti in etiopatogenia hipertiroidiilor sunt:

A. labilitatea hormonala
B. tipul de sistem nervos, neechilibrat, labil
C. surmenajul
D. alcoolismul
E. patologia tiroidiana preexistenta ( distrofia endemica tireopata, tiroidite, uneori cancerul tiroidian )
(pag. 1229)
C2808192. Factorii determinanti in etiopatogenia hipertiroidiilor sunt:

A. tabagismul
B. alcoolismul
C. traumele psihice majore
217
Rezidentiat 2004
218
D. infectiile microbiene / virale ( encefalite )

E. factori medicamentosi ( hormonoterapia, iodoterapia )
(pag. 1229)
C2808193. In cadrul tabloului clinic din hipertiroidii, manifestarile cutanate constau din:
A. icter asociat cu prurit
B. piele subtire, supla
C. prurit, semn precoce de hipertiroidie
D. modificari ale fanerelor
E. edeme ale membrelor inferioare fara insuficienta cardiaca
(pag. 1230)
C2808194. Pentru diagnosticarea hipertiroidiilor, se pot folosi urmatoarele tipuri de explorari

paraclinice:
A. teste pentru explorarea metabolismului iodului la nivelul tiroidei, radioiodocaptarea
B. dozarea serica si urinara a hormonilor tiroidieni T3, T4
C. colonoscopia
D. ECG
E. testul de inhibitie la T3
(pag. 1230)
C2808195. Boala Basedow-Graves are urmatoarele forme clinice:

A. forma tipica
B. forma ocluziva
C. forme simptomatice
D. forme etiologice
E. forme evolutive
(pag. 1233-1234)
C2808196. Formele simptomatice ale bolii Basedow cuprind:

A. manifestari neurologice
B. manifestari cardiace
C. manifestari musculare
D. manifestari icterice
E. manifestari ocluzive intestinale
(pag. 1234)
C2908197. Factori favorizanti incriminai n etiopatogenia hipertiroidiilor sunt:

A. labilitate hormonal
B. tipul de sistem nervois echilibrat
C. situatiile conflictuale familiale
D. surmenajul
E. patologia tiroidian preexistent
(pag. 1229)
C2908198. Factori determinanti incriminai n etiopatogenia hipertiroidiilor sunt:

A. hormonoterapia
B. iodoterapia
C. infectii microbiene
D. infectii fungice
E. traume psihice puternice
(pag. 1229)
218
Rezidentiat 2004
219
C2908199. Pierderea ponderal n hipertiroidii este:

A. un semn frecvent
B. tardiv
C. important
D. survine ntr-un interval de timp lung (cteva luni)
E. contrasteaz cu apetitul normal sau crescut al bolnavului
(pag. 1229)
C2908200. Care din urmtoarele afirmatii referitoare la Boala Basedow (este) sunt adevrate?
A. este mai frecvent n a 2-a i a 3-a decad de viat
B. este foarte rar naintea vrstei de 10 ani i la btrnete
C. este mai frecvent la femei
D. toate afirmatiile sunt corecte
E. nici una din afirmatii nu este corect
(pag. 1232)
C2908201. Semnele clinice ale Bolii Basedow sunt:

A. gua nodular
B. tireotixicoza
C. orbitopatia infiltrativ
D. dermopatie infiltrativ
E. toate semnele anterior precizate
(pag. 1232)
C2908202. Urmtoarele forme clinice sunt forme simptomatice ale Bolii Basedow:
A. Boala Basedow cu manifestri oculare
B. Hipertiroidia difuz de tip Basedowian neautoimun
C. Hipertiroidia cu T4
D. Boala Basedow cu modificri hematologice
E. Boala Basedow cu anomalii ale metabolismului fosfo-calcic
(pag. 1233-1234)
C2908203. Urmtoarele afirmatii referitoare la adenomul toxic tiroidian sunt adevrate:

A. se ntlnete frecvent la adultul tnr
B. raportul femei/brbati = 4:2
C. este o tumor cel mai des benign
D. functioneaz pe cont propriu
E. absenta fixrii iodului la nivelul parenchimului sntos se datoreaz frenajului TSH-ului endogen de ctre
nodulul tiroidian
(pag. 1236)
C2908204. Indicatiile tratamentului chirurgical n hipertiroidii sunt:

A. gui nodulare hipertiroidizate sau cu suspiciune de malignizare
B. adenomul tiroidian toxic
C. gua hipertiroidizat difuz care nu rspunde la tratamentul medical
D. formele n care radioiodoterapia este indicat
E. hipertiroidiile n stadiu de visceralizare
(pag. 1238)
C2908205. Urmtoarele afirmatii referitoare la gua multinodular toxic sunt adevrate:

A. poate surveni n cursul evolutiei oricrei gui, att endemic, ct i sporadic
B. este cauza cea mai frecvent a tireotoxicozei
219
Rezidentiat 2004
220
C. este mai frecvent la femei

D. incidenta maxim ntre 50 - 60 de ani
E. are caracter familial n 1/3 din cazuri
(pag. 1235)
220
Rezidentiat 2004
221
Tema nr. 9
Moartea subita cardiaca si resuscitarea cardio-respiratorie
BIBLIOGRAFIE:

C1209001. Examenul anatomopatologic al victimelor mortii subite cardiace arata:
A. Incidenta redusa a leziunilor aterosclerotice
B. Placi coronariene fibrotice, severe
C. Infarctele miocardice acute recente apar la 70-75 % din cazuri
D. Placi aterosclerotice fisurate, agregate plachetare si/sau tromboza acuta apar la 95 % din cazuri
E. Putine leziuni acute se suprapun peste leziuni cronice.
(pag. 246)
C1209002. Cel mai frecvent mecanism electric al stopului cardiac este

A. Bradiaritmia severa, persistenta
B. Asistolia
C. Disociatia electromecanica
D. Tahicardia ventriculara sustinuta
E. Fibrilatia ventriculara
(pag. 247)
C1209003. Inregistrarile ECG continue au aratat ca cea mai frecventa tulburare de ritm aparuta inaintea
fibrilatiei ventriculare este:
A. Extrasistolia ventriculara
B. Tahicardia ventriculara sustinuta sau nesustinuta
C. Asistolia
D. Bradiaritmiile severe
E. Blocul atrio-ventricular de grad inalt.
(pag. 247)
C1209004. In afara unitatilor spitalicesti, cea mai mare rata de succes a resuscitarii initiale si cea mai
buna supravietuire, dupa resuscitare in stopul cardiac, apare cand mecanismul este
A. Tahicardia ventriculara
B. Fibrilatia ventriculara
C. Asistolia
D. Disociatia electromecanica
E. Blocul atrio-ventricular
(pag. 247)
C1209005. Pentru pacientii aflati dupa un stop cardiac resuscitat cu succes, cea mai frecventa cauza
de deces intraspitalicesc este reprezentata de:
A. Recurenta aritmiilor
B. Encefalopatia anoxica si infectiile
C. Starile cu debit cardiac scazut ce nu raspund la tratament
E. Asistolia.
(pag. 247)
221
Rezidentiat 2004
222
C1209006. Cea mai frecventa anomalie structurala asociata cu moartea subita cardiaca este
A. Boala aterosclerotica coronariana
B. Cardiomiopatia hipertrofica
C. Cardiomiopatia dilatativa;
D. Sindromul de QT lung
E. Bolile inflamatorii si infiltrative
(pag. 246)
C1309007. Imediat ce diagnosticul de fibrilatie ventriculara a fost confirmat, manevra care trebuie
efectuata este:
A. intubatia orotraheala
B. asigurarea unei linii venoase
C. compresiunea sinusului carotidian
D. administrarea unui soc electric
E. efectuarea unei electrocardiograme
(pag. 250)
C1309008. Cel mai obisnuit mecanism electric al stopului cardiac este:

A. asistolia
B. disociatia electromecanica
C. ritmul idioventricular
D. fibrilatia ventriculara
E. fibrilatia atriala
(pag. 247)
C1309009. Tratamentul stopului cardiac prin bradiaritmii sau asistolie nu include:

A. dispozitive externe de electrostimulare
B. intubatie orotraheala
C. defibrilare
D. adrenalina
E. atropina
(pag. 250)
C1309010. In cazul aspiratiei unui corp strain in caile aeriene superioare, manevra indicata a fi
efectuata de catre resuscitator este:
A. compresiunea sinusului carotidian
B. manevra Valsalva
C. manevra Safar
D. manevra Heimlich
E. manevra Giordano
(pag. 249)
C1309011. In cazul in care exista un singur resuscitator, secventa insuflatie-compresiune toracica este
de:
A. 10-12 ori pe minut
B. 5 insuflatii la o compresiune
C. 15 compresiuni la 2 insuflatii
D. 5 compresiuni la o insuflatie
E. nu este standardizata
(pag. 249)
C1309012. In fibrilatia ventriculara, dupa mai multe defibrilari nereusite sau cand persista instabilitatea
electrica este indicata:
222
Rezidentiat 2004
223
A.
B.
C.
D.
E.
Atropina 0,04 mg/kg

Propranolol 1mg
Dopamina 0,005mg/kg/min
Lidocaina 1 mg/kg
electrostimularea
(pag. 250)
C1309013. Frecventa compresiunilor toracice trebuie sa fie de:

A. 10-12/minut
B. 40-50/minut
C. 50-60/minut
D. 60-80/minut
E. 80-100/minut
(pag. 249)
C1309014. Fibrilatia ventriculara este responsabila pentru:

A. 10-15% din stopurile cardiace
B. 25-35% din stopurile cardiace
C. 40-60% din stopurile cardiace
D. 60-65% din stopurile cardiace
E. 65-80% din stopurile cardiace
(pag. 247)
C1309015. Incidenta mortii subite atinge punctul culminant initial:

A. la adultii tineri
B. intre 45 si 75 de ani
C. intre nastere si varsta de 6 luni
D. intre 1 si 13 ani
E. intre 14 si 21 de ani
(pag. 246)
C1409016. Instabilitatea electrofiziologica la pacientul cu risc de moarte subita se poate pune in

evidenta cel mai corect prin:
A. Stimulare electrica programata endocavitara
B. Monitorizare Holter ECG /24h
C. Test de effort
D. Analiza variabilitatii ritmului sinusal
E. Deteminarea de potentiale ventriculare tardive
(pag. 248)
C1409017. Care din urmatoarele subgrupuri prezinta cel mai important risc de moarte subita:
A. Pacientii aflati in faza acuta a infarctului miocardic
B. Pacienti cu tahicardie ventriculara sustinuta si fibrilatie ventriculara in faza de convalescenta a infarctului
miocardic
C. Pacienti cu FE<30% dupa infarct miocardic
D. Faza cronica a infarctului miocardic
E. Pacienti cu fibrilatie ventriculara sau tahicardie ventriculara la stimularea electrica programata dupa infarct
miocardic
(pag. 248)
C1409018. In legatura cu moartea subita, care din urmatoarele afirmatii este adevarata:
A. Decesul survine la mai putin de o ora de la instalarea evenimentelor acute
B. Majoritatea deceselor subite survin in spital
223
Rezidentiat 2004
224
C. Accidentele vasculare cerebrale au aceeasi pondere cu cele coronariene

D. Intoxicatiile acute reprezinta o cauza majora de moarte subita
E. Este definita ca oprirea brutala a functiei de pompa a inimii
(pag. 246)
C1409019. Urmatorii factori prezinta risc de moarte subita coronariana cu exceptia:

A. Sedentarismul
B. Fumatul
C. Hipertrofia ventriculara stinga
D. Obezitatea
E. Anomaliile electrocardiografice
(pag. 247)
C1509020. In cazul stopului cardiac in care este confirmat diagnosticul de tahicardie ventriculara sau
fibrilatie ventriculara se incepe cu administrarea unui soc electric de:
A. 10 J
B. 50 J
C. 100 J
D. 200 J
E. 500 J
(pag. 249-50)
C1509021. Cauza cea mai frecventa a mortii subite cardiace este reprezentata de:
A. bolile valvulare cardiace
B. boala aterosclerotica coronariana
C. cardiomiopatiile
D. pericarditele
E. dezechilibrele hidro-electrolitice
(pag. 246)
C1509022. Care este cel mai frecvent mecanism electric al stopului cardiac:
A. asistola
E. blocul sinoatrial
(pag. 247)
C1509023. De controlul caruia dintre urmatorii factori depinde cel mai mult rata recurentei in fibrilatia
ventriculara secundara resuscitata din infarctul miocardic acut:
A. instabilitatii hemodinamice
B. anomaliilor electrofiziologice
C. permeabilitatii cailor respiratorii
D. afectiunilor asociate
E. dezechilibrelor electrolitice
(pag. 250)
C1509024. Fibrilatia ventriculara sau asistolia au o evolutie defavorabila spre moarte biologica daca nu
beneficiaza de resuscitare cardio-respiratorie in primele:
A. 4-6 minute
B. 15-30 minute
C. 1-2 ore
D. 4-6 ore
224
Rezidentiat 2004
225
E. 12 ore
(pag. 247)
C1509025. Cel mai important factor de predictie pentru riscul pe termen lung de deces si moarte subita
cardiaca dupa faza acuta a unui infarct miocardic este reprezentat de:
A. intinderea leziunii miocardului produsa in timpul evenimentului acut
B. aparitia modificarilor segmentului ST in repaus fara durere anginoasa
C. prezenta aritmiilor supraventriculare
D. hipertensiunea arteriala
E. varsta pacientului
(pag. 248)
C1609026. Care din categoriile de pacienti enumerate au rata de supravietuire de peste 10 %, dupa
stopul cardiac intraspitalicesc:
A. Cu cancer
B. Cu insuficienta renala
C. Cu ulcer gastroduodenal
D. Cu boli acute ale SNC
E. Cu infectii necontrolate
(pag. 250)
C1609027. Care din urmatorii factori de risc ereditari NU sunt specifici pentru moartea subita cardiaca:
A. Hiperlipoproteinemii genetice
B. Sindromul intervalului QT prelungit congenital
C. Unele sindroame miopatice
D. Unele sindroame displazice
E. Hipertensiunea arteriala
(pag. 246)
C1609028. Cel mai obisnuit mecanism al stopului cardiac este:

A. Fibrilatia ventriculara
B. Bradiaritmii severe persistente
C. Asistolia
E. Tahicardia ventriculara sustinuta
(pag. 247)
C1609029. Care din urmatoarele afectiuni NU se prezinta clinic sub forma stopului cardiac:
A. Embolism pulmonar acut masiv
B. Anevrism de aorta rupt
C. Anafilaxia intensa
D. Extrasistolia ventriculara
E. Ruptura de cord dupa IMA
(pag. 247)
C2309030. Cel mai obisnuit mecanism electric al stopului cardiac este:

A. asistolia
E. fibrilatia atriala
(pag. 247)
225
Rezidentiat 2004
226
C2309031. Fibrilatia ventriculara este responsabila pentru:

A. 10-15% din stopurile cardiace
B. 25-35% din stopurile cardiace
C. 40-60% din stopurile cardiace
D. 60-65% din stopurile cardiace
E. 65-80% din stopurile cardiace
(pag. 247)
C2309032. In cazul aspiratiei unui corp strain in caile aeriene superioare, manevra indicata a fi
efectuata de catre resuscitator este:
A. compresiunea sinusului carotidian
B. manevra Valsalva
C. manevra Safar
D. manevra Heimlich
E. manevra Giordano
(pag. 249)
C2309033. In cazul in care exista un singur resuscitator, secventa insuflatie-compresiune toracica este
de:
A. 10-12 ori pe minut
B. 5 insuflatii la o compresiune
C. 5 compresiuni la o insuflatie
D. nu este standardizata
E. 15 compresiuni la 2 insuflatii
(pag. 249)
C2309034. Frecventa compresiunilor toracice trebuie sa fie de:

A. 40-50/minut
B. 50-60/minut
C. 60-80/minut
D. 80-100/minut
E. 10-12/minut
(pag. 249)
C2309035. Imediat ce diagnosticul de fibrilatie ventriculara a fost confirmat, manevra care trebuie
efectuata este:
A. efectuarea unei electrocardiograme
B. administrarea unui soc electric
C. compresiunea sinusului carotidian
D. asigurarea unei linii venoase
E. intubatia orotraheala
(pag. 250)
C2309036. In fibrilatia ventriculara, dupa mai multe defibrilari nereusite sau cand persista instabilitatea
electrica este indicata:
A. electrostimularea
B. Lidocaina 1 mg/kg
C. Dopamina 0,005mg/kg/min
D. Propranolol 1mg
E. Atropina 0,04 mg/kg
(pag. 250)
226
Rezidentiat 2004
227
C2309037. Tratamentul stopului cardiac prin bradiaritmii sau asistolie nu include:

A. atropina
B. adrenalina
C. defibrilare
D. intubatie orotraheala
E. dispozitive externe de electrostimulare
(pag. 250)
C2309038. La pacientii cu fractie de ejectie de 30% sau mai mult, recurenta stopului cardiac in primul
an de urmarire a scazut la mai putin de 10% prin folosirea:
A. pace-maker-elor transcutane
B. unui defibrilator/cardioconvertor implantabil
C. electrostimulatoarelor transvenoase
D. defibrilatoarelor externe automate
E. Lidocainei
(pag. 250)
C2309039. Incidenta mortii subite atinge punctul culminant initial:

A. intre 14 si 21 de ani
B. intre 1 si 13 ani
C. intre nastere si varsta de 6 luni
D. intre 45 si 75 de ani
E. la adultii tineri
(pag. 246)
C2509040. Perioada maxim de timp scurs de la debutul unui eveniment clinic terminal i deces, care
definete moartea subit cardiac este:
A. 1 or
B. 2 ore
C. 4 ore
D. 6 ore
E. 12 ore
(pag. 245)
C2509041. Cauza cea mai frecvent a morii subite cardiace este reprezentat de:
A. bolile valvulare cardiace
B. cardiomiopatiile
C. boala aterosclerotic coronarian
D. pericarditele
E. dezechilibrele hidro-electrolitice
(pag. 246)
C2509042. A doua cauz ca frecven a morii subite cardiace, cu un procent de 10-15% este
reprezentat de :
A. ateroscleroza coronarian
B. sindromul QT prelungit
C. cardiomiopatiile dilatativ i hipertrofic
D. valvulopatiile mitrale i aortice
E. anomaliile sistemice metabolice
(pag. 246)
C2509043. Cel mai frecvent mecanism electric al stopului cardiac este:

A. blocul sinoatrial
227
Rezidentiat 2004
228
B.
C.
D.
E.
fibrilaia atrial
disociaia electromecanic
fibrilaia ventricular
asistola
(pag. 247)
C2509044. Fibrilaia ventricular sau asistolia au o evoluie defavorabil spre moarte biologic dac nu
beneficiaz de resuscitare cardio-respiratorie n primele:
A. 4-6 minute
B. 15-30 minute
C. 1-2 ore
D. 4-6 ore
E. 12 ore
(pag. 247)
C2509045. Cel mai important factor de predicie pentru riscul pe termen lung de deces i moarte subit
cardiac dup faza acut a unui infarct miocardic este reprezentat de:
A. prezena aritmiilor supraventriculare
B. prezena blocurilor atrio-ventriculare
C. ntinderea leziunii miocardului produs n timpul evenimentului acut
D. vrsta pacientului
E. factorii de risc asociai
(pag. 248)
C2509046. Singura metod practic de prevenire a morii subite cardiace n marile segmente
populaionale este:
A. monitorizarea Holter
B. ecocardiografia ca test de screening
C. corectarea dezechilibrelor electrolitice
D. controlul factorilor de risc coronarian
E. tromboliza unui procent ct mai mare din pacienii care sufer un infarct miocardic
(pag. 248)
C2509047. n cazul stopului cardiac n care este confirmat diagnosticul de tahicardie ventricular sau
fibrilaie ventricular se ncepe cu administrarea unui oc electric de:
A. 10 J
B. 50 J
C. 100 J
D. 200 J
E. 500 J
(pag. 249-50)
C2509048. De controlul cruia dintre urmtorii factori depinde cel mai mult rata recurenei n fibrilaia
ventricular resuscitat din infarctul miocardic acut:
A. anomaliilor electrofiziologice
B. dezechilibrelor electrolitice
C. instabilitii hemodinamice
D. infeciilor asociate
E. factorilor de risc coronarieni
(pag. 250)
C2509049. n tratamentul antiaritmic empiric de ntreinere la supravieuitorii unui stop cardiac se

folosete:
228
Rezidentiat 2004
229
A.
B.
C.
D.
E.
Chinidina
Propafenona
Flecainida
Amiodarona
Tosilatul de bretiliu
(pag. 250)
C2509050. Care este cea mai utilizat metod de tratament de ntreinere pe termen lung la
supravieuitorii unui stop cardiac:
A. tratamentul anticoagulant
B. tratamentul hipolipemiant
C. monitorizarea Holter
D. defibrilatorul/cardioconvectorul implantabil
E. chirurgia antiaritmic
(pag. 250-51)
C2609051. Ventilaia mecanic prelungit n cadrul terapiei sindromului de detresa respiratorie acut
predispune la:
A. pneumotorax
B. pneumoconioza
C. pneumonie nozocomiala
D. pleurezie tip exudativ
E. piotorace
(pag. 1638)
C2609052. Glucocorticoizii s-au dovedit eficieni n tratamentul SDRA n cazul:

A. pneumonie pneumococice
B. pneumoniei cu Pneumocystis carinii
C. septicemie cu Gram negativi
D. infeciei cu virusul sincitial respirator
E. infectiei cu virusuri gripale
(pag. 1638)
C2609053. Apneea de somn este considerat important dac are durata de cel puin:
A. 1 secunda
B. 2 secunde
C. 3 secunde
D. 5 secunde
E. 10 secunde
(pag. 1632)
C2609054. In tratamentul apneei de somn obstructive usoare/moderata se folosesc:

A. traheostomie
B. analeptice respiratorii
C. alcool
D. sedative
E. evitarea decubitului dorsal
(pag. 1634)
C2609055. Care dintre urmatorii parametrii nu sunt urmariti de catre polisomnografie n suspiciunea de
apnee de somn obstructiva:
A. variabilele electrografice(EEG,electrooculograma,electromiograma)
B. enzime de citoliza:CPK,LDH,transaminaze
229
Rezidentiat 2004
230
C. variabile ventilatorii
D. saturaia arteriala n O2
E. frecvena cardiaca
(pag. 1634)
C2609056. Ce situaii clinice nu pot induce apneea de somn prin mecanisme centrale:
A. hipochinezia muchilor respiratori
B. interveniile chirurgicale la nivelul toracelui
C. nceputul somnului
D. afectare SNC
E. hipocapnia indus de hiperventilaie
(pag. 1634)

C1209057. Colapsul cardiovascular poate fi cauzat de:
A. Sincopa vasovagala
B. Hipotensiunea arteriala cu sincopa
C. Sincopa neurocardiogena
D. Extrasistolia ventriculara
E. Stopul cardiac
(pag. 247)
C1209058. Care dintre afirmatiile urmatoare sunt corecte, referitor la incidenta mortii subite cardiace:
A. Este scazuta pana la varsta de 6 luni;
B. Are un nivel scazut toata copilaria si adolescenta
C. Are un varf intre 45 si 75 de ani;
D. Inaintarea in varsta este un factor de risc important
E. La varstnici, incidenta la barbati ramane superioara celei de la femei
(pag. 246)
C1209059. Manoperele din cadrul suportului vital avansat cuprind:

A. Compresia toracelui
B. Respiratia gura-la-gura;
C. Intubatia cu sonda endotraheala
D. Defibrilarea si/sau electrostimularea
E. Asigurarea unei linii venoase.
(pag. 249)
C1209060. Tratamentul stopului cardiac secundar bradiaritmiilor sau asistolelor cuprinde

A. Intubarea prompta
B. Continuarea resuscitarii cardio-respiratorii
C. Socul electric extern
D. Controlul hipoxemiei si acidozei;
E. Administrarea de adrenalina si/sau atropina.
(pag. 250)
C1209061. Care dintre afirmatiile referitoare la resuscitarea cardio-respiratorie sunt corecte

A. Se indeparteaza corpii straini sau dantura falsa
B. O insuflare a plamanului se realizeaza dupa fiecare 5 compresii toracice, daca resuscitarea este realizata
de 2 persoane;
230
Rezidentiat 2004
231
C. Doua insuflari ale plamanului se realizeaza dupa 5 compresii toracice, daca resuscitarea este realizata de
o singura persoana;
D. Sternul este apasat cu o rata de aproximativ 80-100/min;
E. Compresia toracelui va comprima cordul cu 3-5 cm
(pag. 249)
C1209062. Interventia initiala si suportul vital de baza, in colapsul cardio-vascular, presupun:

A. Observarea miscarilor respiratorii;
B. Stabilirea prezentei sau absentei pulsului carotidian;
C. Aplicarea sistematica a unei lovituri precordiale, chiar in lipsa posibilitatilor de monitorizare si defibrilare;
D. Degajarea cailor respiratorii
E. Efectuarea resuscitarii cardio-respiratorii.
(pag. 249)
C1209063. Dupa faza acuta a infarctului mioocardic, riscul pe termen lung de moarte subita cardiaca
este prezis de:
A. Intinderea leziunii miocardului produsa in timpul evenimentului acut
B. Prezenta complexelor ventriculare premature frecvente, pana la 5-10/ora
C. Prezenta tahicardiei ventriculare nesustinute;
D. Prezenta fractiei de ejectie sub 50 %;
E. Prezenta insuficientei cardiace
(pag. 248)
C1209064. Factorii de risc ereditari specifici pentru moartea subita cardiaca sunt:
A. Ateroscleroza;
B. Sindroamele miopatice si displazice;
C. Hiperlipoproteinemiile genetice;
D. Sindromul QT scurt congenital
E. Bolile valvulare.
(pag. 246)
C1209065. Colapsul cardio-vascular se caracterizeaza prin:

A. Oprirea ireversibila a tuturor functiilor biologice;
B. Oprirea brutala, ireversibila, a functiei de pompa a inimii
C. Pierdere subita a fluxului sanguin
D. Reversibilitate posibil spontana;
E. Reversibilitate prin interventii, in stopul cardiac.
(pag. 245)
C1309066. In fibrilatia ventriculara, gluconatul de calciu este indicat:

A. in hiperpotasemia care determina fibrilatie ventriculara
B. in hipocalcemie
C. la pacientii cu intoxicatie digitalica
D. la pacientii cu intoxicatie cu betablocante
E. la pacientii cu intoxicatie cu blocante ale canalelor de calciu
(pag. 250)
C1309067. Dupa faza acuta a infarctului miocardic, riscul pe termen lung de moarte subita cardiaca
este prezis de:
A. tromboflebita superficiala
B. intinderea leziunii miocardice
C. frecventa in crestere a contractiilor ventriculare premature (>10-30 CVP/ora)
D. tromboflebita profunda
231
Rezidentiat 2004
232
E. tahicardia ventriculara nesustinuta

(pag. 248)
C1309068. Factorii de risc cei mai importanti pentru moartea subita cardiaca sunt:
A. tromboflebita profunda
B. fumat
C. hipercolesterolemie
D. obezitate
E. hipertensiunea
(pag. 248)
C1309069. In cadrul suportului vital avansat sunt incluse urmatoarele manevre:

A. intubatia cu sonda endotraheala
B. ventilatia gura la nas
C. defibrilarea
D. electrostimularea
E. asigurarea unei linii intravenoase
(pag. 249)
C1309070. Drogurile utilizate in tratamentul fibrilatiei ventriculare sunt:

A. tosilatul de bretiliu
B. lidocaina
C. procainamida
D. digoxin
E. atropina
(pag. 250)
C1409071. Despre epidemiologia mortii subite se pot afirma urmatoarele:

A. Incidenta mortii subite prezinta primul varf intre 0-6 luni
B. Al doilea varf de incidenta se situeaza intre 35-75 ani
C. Barbatii si femeile au susceptibilitate diferita odata cu avansarea in varsta
D. inaintarea in varsta este un factor important de risc pentru moartea subita cardiaca
E. Incidenta mortii subite prezinta primul varf intre 0-6 ani
(pag. 246)
C1409072. Care din urmatoarele reprezinta afectiuni cardiace ce pot fi responsabile de moarte subita:
A. Cardiomiopatia hipertrofica obstructiva
B. Miocardita
C. Fascicule anormale din WPW
D. Aritmii supraventriculare de cauza functionala
E. Prolaps de valva mitrala
(pag. 246)
C1409073. Decesul prin insuficienta circulatorie este caracterizat prin:

A. Frecvent se produce prin fibrilatie ventriculara
B. De obicei are durata scurta a starii terminale
C. Se produce prin asistola
D. Apare la pacienti inactivi si comatosi
E. Evenimentele cardiace sunt dominante inainte de instalarea starii terminale
(pag. 247)
C1409074. Dintre modalitatile terapeutice folosite la pacientii supravietuitori ai unei morti subite la care
232
Rezidentiat 2004
233
s-a suspicionat implicarea unui mecanism ischemic, cele mai eficiente s-au dovedit:
A.
B.
C.
D.
E.
Antiaritmicele din clasa Ic

Betablocantele
Blocantele de calciu
Metodele de revascularizare miocardica
Antiaritmicele din clasa III-a
(pag. 248)

A. tahicardia sinusala
B. bradicardia severa tranzitorie
C. hipertensiunea arteriala in puseu
D. cresterea fractiei de ejectie a ventriculului stang peste 30%
E. sincopa vasovagala
(pag. 247)
C1509076. Suportul vital avansat pentru asigurarea ventilatiei adecvate, controlului aritmiilor cardiace
si stabilizarea statusului hemodinamic cuprinde urmatoarele manevre terapeutice:
A. intubatie cu sonda endotraheala
B. defibrilare/cardioversie si/sau electrostimulare
C. asigurarea unei linii intravenoase
D. efectuarea manevrei Heimlich
E. anestezie generala
(pag. 249)
C1509077. O tehnica corecta a masajului cardiac extern cuprinde urmatoarele manevre:

A. aplicarea palmei mainii in dreptul socului apexian
B. aplicarea unei forte care va trebui sa comprime cordul cu 3-5cm
C. relaxarea dupa comprimare sa fie lenta
D. rata de compresie sa fie de aproximativ 80-100/minut
E. masajul cardiac sa se faca cu bratele intinse
(pag. 249)
C1509078. Care dintre urmatoarele situatii clinice reprezinta cauze de stop cardiac prin scaderea acuta
a debitului cardiac:
A. embolia pulmonara masiva
B. anafilaxia intensa
C. ruperea unui anevrism de aorta
D. ruptura cordului
E. pericardita postinfarct
(pag. 247)
C1509079. In cazul unei defibrilari initiale nereusite in stopul cardiac prin fibrilatie ventriculara sau
persistentei instabilitatii electrice se pot administra intravenos urmatoarele medicamente:
A. lidocaina
B. procainamida
C. digoxinul
D. nitroprusiatul de sodiu
E. heparina
(pag. 250)
C1509080. Debutul stopului cardiac poate fi caracterizat prin simptome tipice unui eveniment cardiac
acut precum:
233
Rezidentiat 2004
234
A.
B.
C.
D.
E.
durerea de debut din infarctul miocardic

dispneea acuta sau ortopneea
palpitatiile
ametelile instalate brusc
febra
(pag. 247)
C1509081. Reusita incercarii de a resuscita un pacient cu stop cardiac depinde de:

A. starea de constienta a pacientului
B. timpul scurs de la instituirea resuscitarii
C. mecanismul care a determinat evenimentul
D. starea clinica a pacientului inaintea stopului cardiac
E. sexul pacientului
(pag. 247)
C1509082. Care dintre urmatorii factori functionali asociati pot determina o anomalie structurala sa
devina instabila clinic si sa conduca la moarte subita cardiaca:
A. dezechilibrele electrolitice (ex. hipopotasemia)
B. hipoxemia, acidoza
C. efectele proaritmice ale medicatiei
D. starile febrile
E. toxinele cardiace (ex. intoxicatia cu cocaina)
(pag. 246)
C1509083. Combaterea stopului cardiac secundar bradiaritmiilor sau asistolei se poate face prin
urmatoarele manevre:
A. soc electric extern
B. administrarea de adrenalina intravenos
C. administrarea de atropina intravenos
D. resuscitarea respiratorie si masajul cardiac extern
E. administrarea de lidocaina intravenos
(pag. 250)
C1609084. Despre moartea subita cardiaca se poate afirma:

A. Boala aterosclerotica coronariana este cea mai frecventa anomalie structurala asociata
B. Pana la 80% din totalul mortilor subite cardiace din SUA sunt datorate consecintelor aterosclerozei
coronariene
C. Cardiomiopatiile sunt implicate in 10-15% din cazurile de moarte subita cardiaca
D. Moartea subita cardiaca atinge punctul culminant in copilarie si adolescenta
E. Incidenta incepe sa scada la adultii tineri
(pag. 246)
C1609085. In stopul cardiac apare:

A. Oprirea brutala a functiei de pompa a inimii
B. Deseori reversibilitate spontana
C. Reversibilitate prin interventie prompta
D. Oprirea lenta a functiei de pompa a inimii
E. Rareori reversibilitate spontana
(pag. 245)
C1609086. Urmatorii sunt factori functionali asociati mortii subite cardiace:

A. Intoxicatia cu cocaina
B. Intoxicatia cu digitala
234
Rezidentiat 2004
235
C. Hipoxemia
D. Acidoza
E. Sindromul WPW
(pag. 246)
C1609087. Factorii de risc cei mai importanti ai mortii subite cardiace sunt:
A. Virsta
B. TA crescuta
C. HVS
D. Casexia
E. Fumatul
(pag. 248)
C1609088. In stopul cardia secundar bradiaritmiilor sau asistoliei:

A. Nu este necesar socul extern
B. Este necesar socul extern
C. Adrenalina se administreaza intravenos
D. Pacientul nu necesita intubare
E. Atropina se administreaza intravenos.
(pag. 250)
C1609089. Ingrijirea pacientului care face colaps cuprinde:

A. Interventia initiala si suportul vital de baza
B. Suportul vital avansat
C. ingrijirea postresuscitare
D. Anticoagulare pe termen lung
E. ingrijire pe termen lung
(pag. 249)
C1609090. Care din urmatoarele reprezinta cauze structurale ale mortii subite cardiace:
A. Sindromul QT prelungit congenital
B. Miocardita
C. CMH obstructiva
D. CMH neobstructiva
E. Insuficienta cardiaca cronica
(pag. 246)
C2309091. In cadrul suportului vital avansat sunt incluse urmatoarele manevre:

A. ventilatia gura la nas
B. defibrilarea
C. asigurarea unei linii intravenoase
D. intubatia cu sonda endotraheala
E. electrostimularea
(pag. 249)
C2309092. Drogurile utilizate in tratamentul fibrilatiei ventriculare sunt:

A. atropina
B. digoxin
C. procainamida
D. lidocaina
E. tosilatul de bretiliu
(pag. 250)
235
Rezidentiat 2004
236
C2309093. In fibrilatia ventriculara, gluconatul de calciu este indicat:

A. la pacientii cu intoxicatie cu blocante ale canalelor de calciu
B. la pacientii cu intoxicatie cu betablocante
C. la pacientii cu intoxicatie digitalica
D. in hipocalcemie
E. in hiperpotasemia care determina fibrilatie ventriculara
(pag. 250)
C2309094. Factorii de risc cei mai importanti pentru moartea subita cardiaca sunt:
A. hipertensiunea
B. obezitate
C. hipercolesterolemie
D. fumat
E. tromboflebita profunda
(pag. 248)
C2309095. Dupa faza acuta a infarctului miocardic, riscul pe termen lung de moarte subita cardiaca
este prezis de:
A. tahicardia ventriculara nesustinuta
B. tromboflebita profunda
C. frecventa in crestere a contractiilor ventriculare premature (>10-30 CVP/ora)
D. intinderea leziunii miocardice
E. tromboflebita superficiala
(pag. 248)
C2509096. Anumite anomalii sistemice metabolice sunt factori funcionali asociai ce pot determina o
anomalie structural s devin instabil clinic i s conduc la moarte subit cardiac:
A. dezechilibrele electrolitice (ex. hipopotasemia)
B. alcaloza
C. acidoza
D. hiperglicemia
E. hipoxemia
(pag. 246)
C2509097. Reperfuzia spontan a miocardului ischemic ce poate determina o instabilitate

electrofiziologic i aritmie i s conduc la moarte subit cardiac se poate produce prin:
A. modificri vasomotorii n vasele coronare
B. embolizare
C. deficiena proteinei C i S
D. tromboliz spontan
E. administrarea de streptokinaz
(pag. 246)
C2509098. Care dintre urmtoarele situaii clinice reprezint cauze de stop cardiac prin scderea acut
a debitului cardiac:
A. ruptura cordului
B. ruperea unui anevrism de aort
C. pericardita postinfarct
D. embolia pulmonar masiv
E. anafilaxia intens
(pag. 247)
236
Rezidentiat 2004
237
C2509099. Mecanismele stopului cardiac cu prognosticul cel mai defavorabil al ratei de succes a
resuscitrii iniiale i supravieuirii dup resuscitare sunt:
A. bradiaritmia
B. tahicardia ventricular
C. fibrilaia ventricular
D. disociaia electromecanic
E. asistolia
(pag. 247)
C2509100. Stopul cardiac se deosebete de sincop prin urmtoarele caracteristici:

A. n general necesit o intervenie pentru resuscitare
B. nu este tranzitoriu
C. pacientul nu i redobndete contiena n mod spontan
D. nu produce pierderea fluxului sanguin efectiv
E. nu apare la pacienii sub 45 de ani
(pag. 246-247)

A. tahicardia sinusal
B. bradicardia sever tranzitorie
C. hipertensiunea arterial n puseu
D. creterea fraciei de ejecie a ventriculului stng peste 30%
E. sincopa vasovagal
(pag. 247)
C2509102. Cauzele cele mai frecvente ale decesului survenit n cursul spitalizarii dup un stop cardiac
resuscitat cu succces sunt:
A. aritmiile recurente
B. tromboembolismul pulmonar
C. encefalopatia anoxic
D. infeciile ulterioare asistrii prelungite a respiraiei
E. denutriia
(pag. 247)
C2509103. Debutul stopului cardiac poate fi caracterizat prin simptome tipice unui eveniment cardiac
acut precum:
A. febra
B. durerea de debut din infarctul miocardic
C. dispneea acut sau ortopneea
D. palpitaiile
E. ameelile instalate brusc
(pag. 247)
C2509104. O tehnic corect a masajului cardiac extern cuprinde urmtoarele manevre:

A. aplicarea palmei minii n dreptul ocului apexian
B. aplicarea unei fore care va trebui s comprime cordul cu 3-5 cm
C. relaxarea dup comprimare s fie lent
D. rata de compresie s fie de aproximativ 80-100/minut
E. masajul cardiac s se fac cu braele ntinse
(pag. 249)
C2509105. Resuscitarea cardiorespiratorie ca suport vital de baz n cazul stopului cardiac cuprinde
urmtoarele elemente:
237
Rezidentiat 2004
238
A.
B.
C.
D.
E.
defibrilarea sau cardioversia

plasarea unui cateter Swan - Ganz
administrarea de digoxin intravenos
compresia toracelui
stabilirea i meninerea ventilaiei plmnilor
(pag. 249)
C2509106. Suportul vital avansat pentru asigurarea ventilaiei adecvate, controlul aritmiilor cardiace i
stabilizarea statusului hemodinamic cuprinde :
A. efectuarea manevrei Heimlich
B. intubaie cu sond endotraheal
C. anestezie general
D. asigurarea unei linii intravenoase
E. defibrilare/cardioversie i/sau electrostimulare
(pag. 249)
C2509107. Combaterea stopului cardiac secundar bradiaritmiilor sau asistolei se poate face prin
urmtoarele manevre:
A. oc electric extern
B. administrarea de adrenalin intravenos
C. administrarea de atropin intravenos
D. resuscitarea respiratorie i masajul cardiac extern
E. administrarea de lidocain intravenos
(pag. 250)
C2509108. Prognosticul dup stopul cardiac intraspitalicesc asociat cu boli extracardiace este mai
favorabil n cazul urmtoarelor afeciuni:
A. insuficiena renal
B. boli acute ale sistemului nervos central
C. dezechilibre electrolitice
D. tratament cu medicamente proaritmice
E. anomalii metabolice
(pag. 250)
C2509109. n cazul unei defibrilri iniiale nereuite n stopul cardiac prin fibrilaie ventricular sau
persitenei instabilitii electrice se pot administra intravenos urmtoarele medicamente:
A. Digoxinul
B. Nitroprusiatul de sodiu
C. Lidocaina
D. Procainamida
E. Hidralazina
(pag. 250)
C2609110. Dintre afeciunile care pot produce hipoventilaie cronica prin aciune la nivelul cailor
respiratorii i al plamanilor fac parte:
A. disfuncia corpului carotidian
B. poliomielita bulbara
C. miastenia gravis
D. stenoza laringiana
E. fibroza chistica pulmonar
(pag. 1628)
C2609111. Hipoventilaia alveolara este caracterizata prin:
238
Rezidentiat 2004
239
A.
B.
C.
D.
E.
creterea PaO2
cresterea PACO2
scaderea HCO3creterea Clcreterea PaCO2
(pag. 1628)
C2609112. Tratamentul hipoventilaiei cronice poate cuprinde:

A. oxigenoterapie
B. fenobarbiturice
C. benzodiazepinice
D. miorelaxante
E. ventilaie asistata mecanic
(pag. 1630)
C2609113. Hipoventilaia alveolara primara este caracterizata prin:

A. hipercapnie cronica
B. hipoxemie
C. absena unei afectari neuromusculare/mecanice evidente
D. majoritatea pacientilor sunt femei tinere
E. beneficii obinute prin stimularea electrofrenica a diafragmului
(pag. 1630)
C2609114. Dintre afeciunile respiratorii neuro-musculare care pot produce hipoventilaie alveolara
cronica fac parte:
B. traumatism cervical inalt
C. poliomielita
D. boala neuronului motor
E. obezitate
(pag. 1628)
C2609115. Hiperventilaia alveolara se caracterizeaza prin:

A. PaCO2<37-43 mmHg
B. PaO2 crescuta
C. hipoxemia crete ventilaia prin stimularea chemoreceptorilor periferici
D. crete ventilaia prin stimularea receptorilor vagali afereni din plamani i caile respiratorii
E. acidoza metabolica crete sensibilitatea chemoreceptorilor periferici la hipoxemie
(pag. 1631)
C2609116. Hiperventilaia poate sa apara n urmatoarele circumstane:

A. miastenia gravis
B. sarcina
C. criza hipertensiva
D. insuficienta cardiaca congestiva
E. acidoza(diabetica,renala,lactica)
(pag. 1631)
C2609117. Care din urmatoarele situatii poate duce la detresa respiratorie acuta:
A. aspiraie
B. infecii difuze, septicemii
C. risc de nec
239
Rezidentiat 2004
240
D. inhalare de toxine
E. insuficiena cardiaca congestiva
(pag. 1636)
C2609118. Caracteristicile clinice ale detresei respiratorii acute sunt reprezentate de:
A. bradicardie
B. bradipnee
C. dispnee
D. cianoza
E. raluri fine n inspir
(pag. 1637)
C2909119. Moartea subita are urmatoarea definitie

A. oprirea reversibila a functiei biologice a inimii
B. oprirea ireversibila a functiei biologice a inimii
C. oprirea brutala a functiei de pompa a inimii
D. colaps cardiovascular
E. perioada de timp mai mica de o ora scursa de la debutul evenimentului terminal
(pag. 247)
C2909120. Riscul pentru decese e determinat de urmatorii factori

A. faza de convalescenta dupa TV
B. FE sub 30%
C. FE peste 50%
D. Insuficienta cardiaca
E. orice eveniment coronarian acut
(pag. 248)
C2909121. Evenimente aritmice apar la

A. pacienti in stare comatoasa
B. pacienti in stare de veghe
C. pacienti inactivi
D. pacienti activi
E. durata scurta a starii terminale
(pag. 247)
C2909122. Factorii ereditari care contribuie la moartea subita sunt

A. hiperlipoproteinemiile
B. sdr.QT prelungit congenital
C. sdr.miopatice
D. sdr.displazice
E. dislipidemiile
(pag. 248)
C2909123. Daca administrarea de lidocaina nu da rezultate se poate administra si

A. procainamida iv.
B. tosilat de bretiliu
C. gluconat de calciu de rutina
D. propafenona iv.
E. gluconat de calciu la nevoie
(pag. 250)
240
Rezidentiat 2004
241
241

Chirurgicale Part1 PDF

Încărcat de

Informații document

Titlu original

Drepturi de autor

Formate disponibile

Partajați acest document

Partajați sau inserați document

Opțiuni de partajare

Vi se pare util acest document?

Este necorespunzător acest conținut?

Drepturi de autor:

Formate disponibile

Chirurgicale Part1 PDF

Încărcat de

Drepturi de autor:

Formate disponibile

Rezidentiat 2004

GRUPA SPECIALITATILOR CHIRURGICALE - INTREBARI - PARTEA I

INTREBARI TIP COMPLEMENT SIMPLU

C1301003. Stadiul III al bolii arsului constituie

Baza de date cu intrebari pentru Concursul National de Rezidentiat, sesiunea 2004

GRUPA SPECIALITATILOR CHIRURGICALE - INTREBARI - PARTEA I

C1401007. Un diagnostic precis al profunzimii leziunilor locale de arsura se face in ziua:

C1401008. Care este perioada optima pentru grefare in arsuri ?

C1501009. Diureza orara la bolnavul adult electrocutat trebuie sa fie de aproximativ:

Baza de date cu intrebari pentru Concursul National de Rezidentiat, sesiunea 2004

GRUPA SPECIALITATILOR CHIRURGICALE - INTREBARI - PARTEA I

C1601013. Germenul tipic responsabil de infectie, in cazul bolnavului ars, este:

C1601014. Perioada chirurgicala a bolii arsilor este reprezentata de:

Baza de date cu intrebari pentru Concursul National de Rezidentiat, sesiunea 2004

GRUPA SPECIALITATILOR CHIRURGICALE - INTREBARI - PARTEA I

C2201019. Stadiul II al bolii arsului cuprinde:

C2201020. Stadiul III al bolii arsului reprezinta:

C2201023. Cel mai sensibil organ la trecerea curentului electric este:

C2201024. Momentul optim de acoperire a plgilor prin electrocuie este:

C2301025. La ce temperatura apar necrozele de coagulare in patogenia leziunilor de arsura ?

Baza de date cu intrebari pentru Concursul National de Rezidentiat, sesiunea 2004

GRUPA SPECIALITATILOR CHIRURGICALE - INTREBARI - PARTEA I

C2301026. La ce interval de la agresiunea termica incepe remiterea edemelor postcombustionale

C2301027. Cum este definit stadiul IV al bolii arsului

C2301028. Care din urmatoarele elemente nu caracterizeaza stadiul IV al bolii arsului ?

C2501029. Ziua a IX-a a bolii arsului reprezinta :

C2501031. Boala arsilor se manifesta la un pacient cu leziuni:

Baza de date cu intrebari pentru Concursul National de Rezidentiat, sesiunea 2004

GRUPA SPECIALITATILOR CHIRURGICALE - INTREBARI - PARTEA I

(pag. p.660, volI)

C2501032. La prelucrarea primara a arsurii va fi utilizat alcoolul in dilutie :

C2501033. Efectul bactericid al detergentilor cationici se manifesta la concentratii de :

C2601036. Cldura devine lezant pentru esuturile vii dac depete:

C2601037. Leziunea local de arsur dup Jackson prezint urmtoarele zone:

C2601038. Stadiul I evolutiv dup arsuri cuprinde:

Baza de date cu intrebari pentru Concursul National de Rezidentiat, sesiunea 2004

GRUPA SPECIALITATILOR CHIRURGICALE - INTREBARI - PARTEA I

C2601039. Urmtoarele arsuri necesit spitalizare cu excepia

C2601040. Arsura produs de substanele alcaline are urmtoarele caracteristici cu excepia:

C2601042. In inducerea lupusului medicamentos este incriminat:

C2601043. Din arsenalul terapeutic al LES fac parte urmatoarele medicamente:

C2601044. Urmatoarele manifestari pleuropulmonare pot apare in cadrul LES, cu exceptia:

Baza de date cu intrebari pentru Concursul National de Rezidentiat, sesiunea 2004

GRUPA SPECIALITATILOR CHIRURGICALE - INTREBARI - PARTEA I

C2601045. Manifestarile musculoscheletale in LES se caracterizeaza prin:

C2601046. Efectul advers cel mai important al Hidroxiclorochinei este

C2801049. Inciziile de decompresiune in arsuri se realizeaza dupa urmatoarele principii:

Baza de date cu intrebari pentru Concursul National de Rezidentiat, sesiunea 2004

GRUPA SPECIALITATILOR CHIRURGICALE - INTREBARI - PARTEA I

C2901052. Arsurile prin metale topite produc:

C2901053. In arsurile chimice,actiunea nociva asupra tesuturilor este reprezentata de:

INTREBARI TIP COMPLEMENT MULTIPLU

C1201055. Tratamentul local al arsilor:

C1201056. Particularitatile evolutiv-etiologice ale infectiilor asociate arsurilor:

Baza de date cu intrebari pentru Concursul National de Rezidentiat, sesiunea 2004

GRUPA SPECIALITATILOR CHIRURGICALE - INTREBARI - PARTEA I

C1201057. Infectia arsului se caracterizeaza prin:

C1201058. Stadiul IV al bolii arsilor se caracterizeaza prin:

C1201059. Stadiul I al bolii arsilor se caracterizeaza prin:

C1301061. Care sunt consecintele arsurilor la nivelul tubului digestiv

C1301062. Care din urmatoarele arsuri necesita spitalizare ?

C1301063. Stadiul I al bolii arsilor se caracterizeaza prin:

Baza de date cu intrebari pentru Concursul National de Rezidentiat, sesiunea 2004