Cum se aranjeaza corect o masa festiva rafinament si eleganta

A fi o gazda perfecta e considerat o adevarata arta. Atributiile unui

amfitrion care se respecta nu se opresc la gatit sau supravegherea
bucatelor, pentru ca felurile de mancare servite sa fie aspectuoase
si, evident, comestibile. Intretinerea conversatiei la masa si
carmuirea discutiei spre subiecte de interes general, in asa fel
incat nimeni dintre invitati sa nu se simta exclus, conceperea
unui meniu adecvat ocaziei, selectia vinurilor si bauturilor
potrivite toate aceste lucruri fac parte din indatoririle unei bune
gazde.
Tine minte: o gazda perfecta nu lasa nimic la voia intamplarii,
asa ca trebuie sa inveti din timp toate regulile pe care le cere eticheta: cate farfurii se pun la masa, cum se asaza
tacamurile, de cate pahare e nevoie, unde se serveste cafeaua si altele asemenea. Asadar, sa incepem!

Decorul mesei crearea unei atmosfere de sarbatoare

Ocaziile speciale, cum sunt Craciunul si masa de Revelion, sunt ideale pentru antrenarea fanteziei, in asa fel incat
sa iti pui in valoare abilitatile de gazda printr-un decor elegant al mesei. Aranjamentele florale delicate,
ornamentele cu tematica de sarbatori (de pilda cele din conuri si crengi de brad), lumanarile, sfesnicele si alte
tipuri de accesorii vor crea o ambianta subtila de rafinament. Bineinteles, totul e sa nu exagerezi si sa alegi un
singur tip de decoratiuni daca ai asezat pe masa o vaza cu flori, lumanarile nu-si mai au locul acolo. Impresia
creata trebuie sa fie una de spatiu aerisit si de eleganta discreta, nu un amalgam de ornamente sufocante, care
contrasteaza dizgratios intre ele si incarca inestetic masa.
Ceea ce iti doresti este ca decorul sa imbie si sa ajute la crearea unei atmosfere festive. De aceea, e important ca
piesa centrala oricare ai alege sa fie ea (vasul cu flori, cosul cu decoratiuni naturale de brad, lumanarile) sa
aiba dimensiuni potrivite; obiectele de decor prea inalte vor stingheri mesenii, care nu se vor mai putea privi in
timpul conversatiei. Deasupra farfuriilor poti aseza servete ornamentate sau decorate cu fundite ori cu inele,
avand grija sa pastrezi totusi un echilibru (prea multe ornamente strica, iar masa ta poate capata un aer
ostentativ).
Tot in cadrul decorului, o importanta aparte o are si fata de masa pe care o alegi trebuie sa fie dintr-un material
de calitate si sa aiba un imprimeu care sa reflecte bun-gust, punand in evidenta vesela si aranjamentele de pe
masa. Nu e obligatoriu ca totul sa fie de o singura culoare, insa nuantele pe care le alegi (cu atat mai mult daca
folosesti si naproane) ar trebui sa fie in armonie, atat intre ele, cat si cu tonul serviciului de farfurii. Ca sa
protejezi lemnul, poti aseza sub fata de masa un molton subtire, care iti va feri mobilierul de caldura farfuriilor
fierbinti.
Nu mai e nevoie sa-ti spun ca o fata de masa si un set de servete simple si curate sunt de preferat celor din
materiale sofisticate dar uzate si pline de pete. Acelasi lucru e valabil si pentru pahare si vesela: un cristal ciobit
si o farfurie de portelan crapata iti va sifona reputatia de gazda, asa ca, daca nu ai reusit sa le inlocuiesti, e mai
sigur sa folosesti un serviciu de masa din faianta, dar care e ireprosabil.

Aranjarea veselei pentru o cina festiva

Dupa

va

sta

ce te-ai decis asupra unei tematici, alege setul de masa in acord

cromatic cu fata de masa, naproanele (daca e cazul) si servetele.
Primul lucru pe care va trebui sa il asezi pe masa la capitolul vesela
este farfuria de serviciu, cea mai mare dintre ele si care se plaseaza
direct in fata scaunului fiecarui invitat. Aceasta va servi doar pentru a
aseza deasupra ei farfuria pentru primul fel, iar apoi pe celelalte, pe
masura ce felurile de mancare se succed. Astfel, farfuria de serviciu
dubleaza fiecare dintre farfuriile aduse la masa. Tot pe farfuria de
serviciu de asaza si servetul, frumos impaturit sau trecut prin inel, care
acolo pana cand vine primul fel de mancare.

Pentru servirea bucatelor se folosesc, in general, patru feluri de farfurii (pe langa cea de serviciu): farfuria pentru
antreuri, farfuria de supa, farfuria intinsa si farfuria pentru desert.
Bolurile pentru supa limpede (consomme) se aduc impreuna cu supiera, gata umplute si asezate pe o tava, asa ca
nu vor fi puse de la inceput pe masa. Painea si chiflele se pun intr-un cosulet sau pe o farfurie speciala, care,
impreuna cu farfuriuta pentru unt, se aseaza deasupra farfuriei de serviciu, in partea stanga.
Ordinea tacamurilor la masa
Un meniu complex, format din mai multe feluri de mancare, va impune folosirea unui numar mare de tacamuri,
dintre care cele mai multe se vor afla deja pe masa la sosirea musafirilor. Este vorba, in total, despre sapte tipuri
de furculite, patru tipuri de cutite, lingura de supa si trei tipuri de lingurite. Numarul considerabil si functiile lor
diverse pot crea uneori confuzii, insa e bine sa stii ca poti iesi usor din incurcatura daca apelezi la logica. Pana la
urma, aranjarea farfuriilor, tacamurilor si paharelor la masa se bazeaza pe o geometrie simplu de retinut.
Prima regula, pe care cu siguranta o stii deja, este ca locul furculitelor e la stanga farfuriei de serviciu, pe cand
cutitele si lingurile stau in dreapta ei. Pentru fiecare tip de tacam in parte, dispunerea se face in functie de ordinea
folosirii la masa (ordinea felului de mancare respectiv in meniu), incepandu-se din exterior spre interior, catre
farfurie. Toate tacamurile se aliniaza cu marginea de jos a farfuriei de serviciu, in asa fel incat sa nu stea mai jos
sau mai sus decat ea.
Furculitele Se asaza in partea stanga a farfuriei, pozitionate cu dintii in sus si incepand de la stanga spre dreapta
in ordinea folosirii lor, astfel: furculita pentru antreuri, furculita normala, furculita pentru peste (sau pentru salata,
in functie de meniu). Cea mai indepartata va fi furculita pentru primul fel de mancare, in timp ce prima furculita
de langa farfurie va fi cea folosita la urma.
Cutitele Se pun in dreapta farfuriei, cu marginea taioasa spre interior, si tot in ordinea in care vor fi folosite la
masa. De la dreapta la stanga, sirul corect este: mai intai cutitul obisnuit, pentru primul fel de mancare, apoi cel
de peste si, la final, cutitul pentru desert. Cutitul pentru unt se asaza pe farfuria pentru unt, care sta in coltul din
stanga sus al farfuriei de serviciu.
Lingura si linguritele Lingura de supa isi are locul in dreapta cutitului pentru peste, cu partea adancita in sus,
pentru ca va fi primul tacam folosit la masa. In acelasi timp, lingurita pentru desert se asaza deasupra farfuriei, cu
varful in sus si orientat spre stanga, iar sub ea se plaseaza furculita pentru desert, tot cu dintii in sus si cu varful
spre dreapta.
Tacamuri speciale Eticheta cere gazdei ca niciodata sa nu aseze alaturi mai mult de trei tacamuri de un fel (trei
furculite, trei cutite etc.). Ce facem asadar cu tacamurile ramase, cele speciale? Ei bine, ele se pun pe o masuta de
serviciu, intr-un loc convenabil, ca sa poata fi la indemana atunci cand e nevoie de ele. In aceasta categorie, a
tacamurilor speciale, intra urmatoarele: lingurita pentru tort, lingurita pentru cafea, lingurita pentru ceai,
furculitele si cutitele mici pentru prajituri si fructe, furculita pentru melci, furculita pentru stridii, furculita si
paleta pentru dezosat peste.
Revenind la tacamurile principale, unele gazde prefera sa
foloseasca suportul special destinat acestora, astfel incat regulile
de aranjare se schimba putin. Suportul se plaseaza in dreapta
farfuriei se serviciu, iar pe el se asaza, in dreapta, cutitul, cu
partea taioasa spre farfurie, si in stanga lui furculita, de aceasta
data cu dintii in jos. Lingura si linguritele pentru desert isi vor
face loc deasupra farfuriei, iar servetul va fi asezat acum in stanga
farfuriei, direct pe fata de masa. Un lucru important de care
trebuie sa tii seama este sa nu aduci la masa tacamuri si farfurii de
care nu va fi deloc nevoie, doar ca sa epatezi si sa iti pui invitatii
in dificultate. Asa cum poti da gres decorand masa excesiv, va fi un esec sa pui pe masa un sir lung de tacamuri,
cu unicul scop de a avea inventarul complet.

Tipuri de pahare si modul lor corect de asezare

Servirea bauturilor potrivite la masa si in tipul adecvat de pahar e o sarcina obligatorie a gazdei. La o cina reusita
si care se prelungeste un timp indelungat cu conversatii pline de spirit se pot folosi pana la 11 tipuri diferite de
pahare. Dintre acestea, trei sunt indispensabile si se vor regasi chiar si la mesele mai restranse, in familie: paharul
pentru apa, paharul pentru vin alb si paharul pentru vin rosu (acesta din urma este mai mic decat cel pentru vin
alb). Paharele se asaza intotdeauna in dreapta farfuriei, deasupra cutitelor si in ordinea mentionata mai sus,
niciodata mai mult de trei.
La mesele festive la care se bea sampanie, aceasta va avea un pahar special, care poate sa fie o cupa de sampanie
sau un pahar tip flute si care va lua locul paharului de vin rosu (devenind ultimul pahar din linie). In astfel de
cazuri, gazda poate aseza pe masa un singur pahar de vin, mai ales daca ea cunoaste preferintele musafirilor.
Cafeaua si bauturile digestive se servesc, de preferinta, in alta incapere decat sufrageria, iar la cafea doamnele pot
bea un pahar de lichior, in timp ce domnii pot fi serviti cu un pahar de coniac. Este elegant ca paharele pentru
aperitive (sherry, tuica, whisky, bere) sa nu-si aiba locul pe masa, ci intr-un salon dotat cu canapele si fotolii sau,
daca spatiul nu o permite, pe terasa ori in bucatarie. Aici invitatii ai libertatea sa socializeze grupandu-se in
functie de afinitati si interese, fara ca nimeni sa fie stingherit de conversatia celuilalt.

Codul bunelor maniere: Ce reguli trebuie sa respectam la o masa festiva

Felul in care o persoana se comporta la masa spune multe despre buna sa crestere. Daca la mesele familiale ne
mai permitem sa renuntam la eticheta, la mesele festive, cum este cea de Pasti, exista anumite reguli de bun simt
care nu ar trebui incalcate niciodata nici de gazda, dar nici de invitat.
Cum se aranjeaza masa. In zilele de sarbatoare, ar trebui sa acordam o atentie deosebita aranjarii mesei, mai
ales daca avem invitati. Fata de masa trebuie sa fie curata si pe cat posibil din tesaturi naturale (trebuie evitate
fetele de masa din material plastic, chiar daca imita cea mai sofisticata tesatura). Decoratiile pentru masa de
Paste, la fel ca cele pentru orice masa festiva, trebuie alese cu grija, fie ca e vorba de lumanari sau flori, astfel
incat sa nu fie prea voluminoase ori prea incarcate, sa ocupe prea mult spatiu sau sa ii impiedice pe invitati sa se
vada intre ei.
La mesele festive, fiecare farfurie va fi dublata de o alta care se asaza dedesubt, pentru serviciu, care va fi
utilizata doar pentru a pune pe ea farfuria din care mancam.
Potrivit Aureliei Marinescu, autorea cartii Bunele maniere astazi, masa festiva se prezinta, de obicei, astfel :
Farfuria pentru primul fel este asezata deasupra farfuriei de serviciu. Pe ea se pune servetul frumos impaturit.
Locul furculitelor este in stanga farfuriei. Aliniate de la dreapta spre stanga in ordinea utilizarii lor, acestea se
asaza cu dintii in sus.
Cutitele se pun in dreapta farfuriei, cu partea taioasa spre farfurie, tot in ordinea utilizarii - cel mai indepartat de
farfurie este pentru primul fel de mincare.
In fata farfuriei stau lingura de supa cu curbura in sus si, uneori, lingurita de desert (daca e loc pe masa).
Atentie! Nu vom aseza niciodata alaturi mai mult de trei cutite si de trei furculite.
Locul paharelor este tot in fata farfuriilor, insa acestea se asaza spre dreapta. Trei tipuri de pahare sunt
obligatorii - de tuica, de vin (paharul de vin rosu e cevamai mic decit cel de vin alb ) si de apa.
De asemenea, de pe masa nu trebuie sa lipseasca, solnitele si recipientele pentru piper, in timp ce uleiul, otetul
sau mustarul se vor aduce doar daca cineva le cere. Nici scobitorilenu au ce cauta pe masa pentru ca ele nu se
folosesc in public.
Chiflele sau feliile de paine se pun in doua-trei cosulete speciale , repartizate simetric.
In ceea ce priveste asezarea bauturilor, bunele maniere spun ca sticlele de apa si vin ar trebui dispuse simetric
pe masa, la indemana barbatilor care fac oficiul de a servi bauturile.
Pozitia corecta la masa. La masa stam drepti, dar nu incordati. Picioarele nu trebuie intinse prea tare ( sa nu ii
incomodeze pe vecini), iar bratele sau coatele nu trebuie sa stea pe masa. De asemenea, nici obiectele persoanale
(telefoane, chei, genti) nu vor fi insirate pe masa.
Nu trebuie sa mancam in graba sau nervos, ci trebuie sa servim preparatele pe indelete, savurandu-le.
Bem si mancam cu gura inchisa. Chiar daca avem ceva de povestit, asteptam pana am terminat de mestecat.
Este dezagreabil sa vorbim cu gura plina.
Nu cerem ce nu ni s-a oferit mai intai. Regulile de buna purtare ne impun sa nu cerem gazdei un anumit
produs, daca aceasta nu ni l-a oferit in prealabil, pentru ca s-ar putea sa nu-l aiba si astfel s-ar simti jenata.
Complimentam bucatarul. Este politicos sa rasplatim efortul celui care a gatit cu un compliment delicat:
"Delicioasa supa !" ,"Ce frumos arata salata!" , "Ce bine miroase friptura!". Nu trebuie, insa, sa exageram cerand
pe loc reteta unui anumit fel de mancare.

Fara sfaturi culinare adresate bucatarului. Bunele maniere spun ca musafirul trebuie sa manance asa cum
gateste gazda. Ea are obligatia sa condimenteze preparatele moderat, iar musafirul trebuie sa le accepte, fara sa
faca remarci, in functie de preferintele sale (Replici ca "Aceasta supa putea fi mai sarata", de exemplu, nu ar
trebui adresate celui care a gatit ). Invitatul isi mai poate adauga sare sau piper in mancare, insa numai dupa ce a
gustat preparatul, in caz contrar gestul poate fi considerat o insulta pentru bucatar.
Conversatia din timpul mesei trebuie sa fie agreabila. La masa se vor evita discutiile neplacute sau glumele
indecente. De asemenea, sicanele sau observatiile nu prea au ce cauta la masa, asa ca, daca, de exemplu, copilul
nostru face o greseala, ii atragem atentia discret, fara a face prea mare caz din asta. Pentru a savura cat mai mult
preparatele si pentru a ne bucura de masa, telefoanele mobile ar trebui setate pe modul silentios, astfel incat sa nu
deranjeze daca vor suna. Bineinteles, pe cat posibil, trebuie evitat sa vorbim la telefon in timpul mesei. Totodata,
la masa nu cascam,nu ne suflam nasul si nu facem niciun alt gest care i-ar putea indispune pe ceilalti.
Portii mici, pe care sa le putem termina. Este nepoliticos pentru un invitat la masa sa isi umple exagerat
farfuria cu mancare si sa lase mai mult de jumatate neatinsa.
Fumatul la masa. Oricat de mult si-ar dori o tigara, un fumator trebuie sa astepte sa termine toata lumea de
mancat si apoi sa ceara voie sa fumeze de la cei prezenti.
Stiati ca? (Reguli de servire a bauturilor)

Apa naturala sau minerala, precum si sampania dulce trebuie servite intotdeauna foarte reci.

Nu se serveste niciodata un vin dulceag intre alte doua vinuri albe sau rosii , seci.

Vinurile albe seci se servesc inaintea celor rosii. In schimb, vinurile albe foarte dulci se servesc dupa
cele rosii;

Ordinea vinurilor la masa este totdeauna crescatoare : mai intai vinurile slabe , apoi cele tari.

Vinurile spumante pot fi servite dupa sau inaintea celor nespumante, dar , niciodata intre ele.

Berea se serveste foarte rece in pahare mari fara picior sau halbe, insa nu este indicata la o masa
festiva, ci doar la reuniuni familiale sau mai intime, cu prieteni apropiati.

Iata cateva dintre regulile pe care trebuie sa le stii:

1. Foloseste intotdeauna un suport pentru farfurie sau o fata de masa, pentru ca vasele sa nu

stea direct pe masa.

2. Incepe cu tacamurile pentru felul principal, asezand furculita in partea stanga, iar cutitul in

partea dreapta (asa cum le vei si folosi apoi ca sa mananci). Atentie: puine cutitul ntotdeaua cu
lama indreptata catre farfurile, nu catre exterior. Apoi, cand incepi sa mananci, foloseste
tacamurile dinspre exterior spre interior. Lingurita pentru desert se pune in partea de sus a
farfuriei.
3. Farfuria de paine se pune in partea din stanga sus.
4. Paharele de apa si vin se pun in partea din dreapta, in ordinea urmatoare: primul, in stanga,

este paharul de apa, iar in dreapta lui vine cel de vin.

5. Servetelul de masa se pune in stanga furculitelor. Daca insa nu ai prea mult spatiu, il poti
pune pe farfurie.

UNIVERSITATEA DIN TIRASPOL

FACULTATEA DE PEDAGOGIE
CATEDRA PSIHOPEDAGOGIE I EDUCAIE PRECOLAR
Domeniul general de studii : tiine ale educaiei
Specialitatea: Pedagogie n nvmntul Primar i Psihopedagogie

Referat la tema:
Aranjarea unei mese

A elaborat: studenta ciclului I,

grupa 303, urcanu Rita
A coordonat: Stamati Maria

Chiinu 2015

Cum sa aranjam masa corect pentru o servire perfecta

Chiar daca de regula nu suntem atat de stricte atunci cand aranjam masa, exista ocazii mai speciale, cand trebuie sa
ne straduim sa realizam totul ca la carte. Iata cateva reguli care ne invata cum sa aranjam masa corect, fie ca este
vorba de o cina formala sau de una informala.

Cum sa aranjam masa pentru un festin formal

Regula de baza atunci cand vine vorba de un aranjament formal al mesei este ca toate elementele sa fie dispuse corect
din punct de vedere geometric: piesa decorativa centrala (daca exista) sa fie dispusa exact in centrul mesei, locurile la
masa sa fie la distante egale, iar tacamurile sa fie aranjate intr-un mod balansat. Dincolo de aceste aspecte, pot varia
decoratiunile si aranjamentele florale, cu ajutorul carora se poate personaliza aranjamentul formal.
Iata cum sa aranjezi tacamurile si vesela pentru o masa formala.

In primul rand, plasarea tacamurilor se face in functie de meniu, iar ideea de baza este ca ele se folosesc din exterior
spre interior. Ilustratia de mai sus reprezinta aranjamentul pentru un meniu format din: aperitiv (crustacee), primul
fel (supa), un fel cu peste, antreu si salata.
a. Farfuria principala va sta sub platourile cu diferitele feluri de mancare, pana cand este adus la masa antreul,
moment in care aceasta va fi schimbata cu farfuria pe care se afla antreul.
b. Farfuria pentru unt este asezata deasupra furculitelor, in partea stanga a aranjamentului.
c. Furculita principala este cea mai mare si se pune in stanga farfuriei. Celelalte furculite mai mici sunt aranjate de o
parte si de alta a acesteia, in functie de ordinea in care vor fi folosite.
d. Furculita pentru peste este tacamul aflat cel mai in stanga furculitei principale, deoarece este primul tacam folosit.
e. Furculita pentru salata se aseaza in dreapta furculitei principale, langa farfurie, daca salata este servita dupa
antreu. Daca aceasta este servita prima si pestele este servit al doilea, atunci furculita pentru salata va fi prima din
stanga, urmata de cea de peste si cea principala.

f. Cutitul principal este cel mai mare dintre cutite si este plasat in dreapta, langa farfurie.
g. Cutitul pentru peste are o forma speciala si este asezat in dreptul cutitului principal.
h. Cutitul pentru salata (nu apare in ilustratie) va fi asezat langa cutitul principal, langa farfurie (daca se respecta
ordinea felurilor mentionata mai sus). Daca salata este prima servita la masa, atunci cutitul pentru salata va fi asezat
cel mai in dreapta, langa cutitul pentru peste.
i. Daca supa este servita ca prim fel, atunci lingura va fi asezata in dreapta cutitelor.
j. Furculita pentru scoici este pozitionata in dreapta lingurii deoarece aperitivul este alcatuit din curstacee. Aceasta
este singura furculita care se aseaza in dreapta farfuriei.
k. Cutitul pentru unt este asezat pe diagonala farfuriei pentru unt, cu manerul pe partea dreapta si lama spre stanga.
l. Numarul paharelor poate ajunge pana la 5 si sunt asezate astfel incat cele mai mici sa fie in fata celor mai mari.
Paharul pentru apa (la) este asezat chiar deasupra cutitelor. Langa acesta se pune paharul pentru sampanie ( lb - nu
apare in ilustratie), iar in fata acestora se pun paharul pentru vin rosu (lc) si paharul pentru vin alb (ld) si un pahar
pentru sherry (le).
m. Servetelul se pune pe farfuria principala.
Alte reguli generale pentru aranjarea mesei:
Cutitele se pun intotdeauna cu lama spre farfurie.
Niciodata nu se pun mai mult de trei tacamuri de acelasi fel pe masa, exceptie fiind furculita pentru crustacee care se
adauga la celelalte. Daca exista mai mult de trei feluri pana la desert, atunci tacamurile vor fi aduse odata cu
mancarea. In cazul de mai sus, furculita si cutitul pentru salata pot fi aduse cand aceasta este servita.
Tacamurile pentru desert sunt aduse pe farfuria pentru felul dulce, chiar inainte ca acesta sa fie servit. Cum sa

aranjam masa pentru o cina informala

Aranjamentul pentru o cina informala este putin diferit de cel formal. Ilustratia urmatoare cuprinde tacamuri si
vesela pentru un meniu format din supa, salata sau felul intai, antreu si desert.

b. Cele doua furculite sunt plasate in stanga farfuriei, in ordinea in care vor fi folosite, din exterior spre interior.
Furculita principala este cea mai mare si se foloseste la felul principal. Cea pentru salata este mai mica si se aseaza in
stanga celei principale. Daca salata este servita dupa felul principal, pozitia acesteia se schimba, punandu-se in
dreapta celei principale, langa farfurie.
c. Servetelul se impatureste sau se prinde cu un inel special si se aseaza fie in stanga furculitelor, fie in centrul
farfuriei. Uneori, un servetel impaturit se aseaza sub furculite.

d. Cutitul principal este asezat in dreapta farfuriei. Daca la felul principal se serveste o friptura, atunci un cutit special
pentru carne il poate inlocui pe cel principal. La o cina informala, cutitul principal poate fi folosit la toate felurile, insa
daca se murdareste, acesta nu ar trebui niciodata sa fie pus pe fata de masa.
e. Lingurile se pun in dreapta cutitului. Conform ilustratiei de mai sus, supa este servita prima, deci este asezata cel
mai in dreapta, iar lingurita pentru ceai sau desert, care va fi folosita ultima, este asezata intre cutit si lingura.
f. Paharele sunt asezate in partea dreapta sus a farfuriei, in dreptul cutitelor si lingurilor.
Alte tacamuri si tipuri de vesela sunt optionale si pot include:
g. Platou pentru salata, care se aseaza in stanga furculitelor. Daca salata se serveste odata cu felul principal, se poate
renunta la acest vas si se poate manca direct din farfuria principala.
h. Farfurie pentru paine cu un cutit de unt, care se pune deasupra furculitelor, cu respectivul cutit pus in pozitia
mentionata mai sus, la aranjamentul formal.
i. Linguri si furculite pentru desert, care pot fi asezate orizontal deasupra farfuriei. In acest caz, lingura se aseaza
deasupra, cu manerul indreptat spre dreapta, iar furculita se aseaza sub lingura, deasupra farfuriei, cu manerul
indreptat spre stanga. Aceste doua tacamuri mai pot fi asezate si langa farfurie. In acesta caz, furculita va fi pusa in
stanga, langa farfurie (deoarece este ultima folosita), iar lingura va fi pusa in dreapta, intre cutitul principal si lingura
pentru supa (ca si in exemplul de mai sus)
j. Set pentru cafea, care se aseaza in dreapta sus si este pus de la inceput la restaurante (cand se serveste cafeaua in
timpul mesei) si la sfarsitul mesei, atunci cand este vorba de o cina in familie.
Acestea sunt regulile de baza care ne invata cum sa aranjam masa atunci cand vrem sa ii impresionam pe musafirii
nostri. Chiar daca pare complicat, vei vedea ca de fapt toate aceste detalii au scopul de a face totul sa fie mai comod
pentru cel care serveste masa. Asa ca merita din plin sa faci acest efort suplimentar!

nva cum s aezi corect tacmurile pe mas

FOOD and DRINKS SF UTILE

Toate femeile tiu cum trebuie s se mbrace, s se machieze sau s-i fac o coafur. Mai puine ns tiu, cum ar
trebui s aeze corect tacmurile pe mas. Pentru c o femeie adevrat trebuie s tie s fac de toate, vezi mai
jos cteva sfaturi pentru a aeza corect masa.

Foto: garbo.ro
O femeie trebuie s cunoasc n primul rnd care sunt tacmurile, la ce folosesc i cum se aeaz ele pe mas. n
momentul n care vei cunoate aceste lucruri, impresia celor din jur despre tine va cpta a aur cu totul aparte,
iar tu vei avea i mai mult ncredere n tine ca gospodin.
Cum se aeaz tacmurile pe mas la o cin:

- Att masa familial ct i cea festiv sunt aezate la fel, dar difer numrul farfuriilor, al tacmurilor i al
paharelor n funcie de mncare;

- La mesele de fiecare zi nu este neaprat s pui i o alt farfurie sub ea;

- O mas festiv de obicei arat astfel: farfuria pentru primul fel este aezat deasupra farfuriei de serviciu, pe ea
se pune erveelul frumos mpturit. Feliile de pine se vor pune n 2,3 coulee speciale, repartizate simetric.
Furculiele vor sta n stnga farfuriei cu dinii n sus;

- Cuitele se vor pune cu partea tioas spre farfurie. Nu aeza niciodat mai mult de 3 cuite i 3 furculie la o
mas. Linguriele de tort sau pentru fructe, vor fi aranjate pe un bufet, pentru a fi la ndemn;
- Paharele se iau de la stnga la dreapta: pentru ap, vin alb, vin rou, pentru uic sau orice alt butur tare.
Ceaca de cafea se poate pune n dreapta i n josul paharelor. Paharele nu trebuie neaprat puse n linie dreapt;

Foto: fitoteca.ro
- Trebuie s tii, c nu toate paharele menionate mai sus trebuie s apar pe mas, doar cele de care va fi nevoie.
De obicei este nevoie de un pahar pentru ap i unul pentru vin;
Mult succes la aezarea mesei!

UNIVERSITATEA DIN TIRASPOL

FACULTATEA DE PEDAGOGIE
CATEDRA PSIHOPEDAGOGIE I EDUCAIE PRECOLAR
Domeniul general de studii : tiine ale educaiei
Specialitatea: Pedagogie n nvmntul Primar i Psihopedagogie

Referat la tema:
Coninutul caloric la produselor
alimentare
A elaborat: studenta ciclului I,
grupa 303, urcanu Rita
A coordonat: Stamati Maria

Chiinu 2015

Nr.

Denumire aliment, cant.100 g

Apa
%

Proteine (g
%)

Grasimi (g
%)

Carbohidrat
i (g%)

Calorii

Lapte si derivate
1

Branza de burduf

39

28

28

0,5

337

Branza grasa de vaci

70

13

4,5

156

Branza slaba de vaci

75

17

1,2

97

Branza telemea de oaie

55

17

20

270

Branza telemea de vaca

57

17

17,2

243

Branza topita grasa

55

20

20,3

271

Cascaval "Penteleu"

50

25

19

283

Iaurt gras

90

3,2

3,2

55

Iaurt slab

92

3,3

0,1

3,9

30

10

Lapte de vaca batut integral

88

3,5

3,6

3,9

64

11

Lapte de vaca integral

87

3,5

3,6

4,8

67

12

Lapte de vaca partial degresat II

88

3,5

4,9

53

Carne si derivate
13

Carne de caprioara

76

20

1,9

100

14

Carne de curca slaba

65,8

24,5

8,5

179

15

Carne de gaina grasa

70

19

9,5

167

16

Carne de gaina slaba

73

20

128

17

Carne de iepure

75

22

98

18

Carne de miel

62

18

20

260

19

Carne de mistret

74

22

2,4

114

20

Carne de oaie semigrasa

54

17

28

331

21

Carne de oaie slaba

72

20

6,5

144

22

Carne de porc grasa

49

15

35

388

23

Carne de porc semigrasa

60,9

16,5

21,5

268

24

Carne de porc slaba

72

20,4

6,3

143

25

Carne de rata

75

19,6

136

26

Carne de vaca grasa

74

22

35

401

27

Carne de vaca slaba

74

21

118

28

Carne de vitel slaba

64,3

18,3

16,3

226

29

Ficat de bovine

72

20

146

30

Ficat de porc

72

19

146

31

Limba de bovine

68,4

16

15

0,4

207

32

Parizer, crenvurst, polonez, safalade

61

10,1

26,6

289

33

Pate de ficat

76,1

8,7

12

3,2

160

34

Rinichi de bovine, de porc

76

18

122

35

Sunca presata

52

18,4

26,7

324

Peste si preparate
36

Conserve de stavrizi n ulei (numai

pestele)

58,6

22,5

12,3

207

37

Crap

77

18,9

2,8

104

38

Salau

78,4

19,4

0,4

83

39

Stiuca

79,4

19,1

0,4

82

Oua
40

Albus (ou de gaina)

86

13

0,2

0,5

57

41

Galbenus (ou de gaina)

52

16

32

0,3

364

42

Ou de gaina integral

72

14

12

0,6

171

43

Un ou de gaina cca. 50 g

36

0,3

85

44

Un ou de rata cca. 60 g

42

0,2

102

Legume proaspete
45

Ardei gras rosu

90,2

1,3

0,4

7,3

39

46

Ardei gras verde

92,7

1,1

0,2

4,6

25

47

Ardei umpluti cu orez (sterilizat)

83

1,4

8,2

114

48

Bulion de tomate

80

3,6

11,56

60

49

Cartofi noi

80,5

1,7

0,2

17,4

80

50

Castraveti

94,3

1,3

0,2

2,9

19

51

Castraveti murati n otet

95

3,6

15

52

Ceapa uscata

87,6

1,5

0,2

10,5

51

53

Ceapa verde

95,3

0,2

8,5

20

54

Ciuperci

88,4

0,5

2,5

35

55

Ciuperci deshidratate

11,7

41,7

1,7

30,8

313

56

Conopida

91,6

2,8

0,3

3,9

30

57

Conopida n apa (sterilizat)

95

0,9

1,5

10

58

Dovlecei

93,7

0,9

0,1

3,2

18

59

Fasole verde

89,4

0,2

5,7

33

60

Fasole verde n apa (sterilizat)

94,4

1,5

0,4

2,4

20

61

Ghiveci n bulion (sterilizat)

93,5

1,2

0,5

3,8

25

62

Mazare n apa (sterilizat)

86,5

2,4

0,5

8,1

48

63

Mazare verde boabe

71

8,4

0,5

14

96

64

Morcov

87,2

1,5

0,3

8,8

45

65

Morcovi deshidratati

14,6

9,3

1,5

61,4

3,4

66

Pasta de tomate

68

4,7

17,6

92

67

Patlagele rosii

93,9

1,1

0,3

4,3

25

68

Patlagele vinete

91,6

1,3

0,2

4,8

27

69

Ridichi

94,2

1,9

0,3

2,9

22

70

Ridichi de luna

94,8

0,6

0,1

3,8

11

71

Rosii n bulion (sterilizat)

92,3

1,7

0,4

4,7

30

72

Spanac

90,1

3,5

0,3

25

73

Sparanghel n apa (sterilizat)

96

0,8

0,1

2,7

15

74

Suc de tomate

93

1,1

4,6

23

75

Tocana de legume (sterilizat)

83,5

1,4

5,5

94

76

Usturoi

61,9

7,2

0,2

26

137

77

Varza rosie

90,5

1,9

0,2

5,6

33

78

Varza acra

90

1,2

3,3

25

79

Varza alba

91,7

1,8

0,2

5,8

33

Fructe proaspete
80

Afine

84

0,7

0,6

13,9

66

81

Ananas

85

0,4

0,2

11,9

52

82

Banane

75

1,3

0,6

13,4

66

83

Caise (soiuri)

85

1,1

0,1

12,9

58

84

Capsune

90

0,8

0,6

8,2

43

85

Cirese (soiuri)

75

1,1

0,3

18,3

82

86

Cirese amare

76

0,4

17,8

80

87

Corcoduse

82

0,6

0,1

10,2

45

88

Dude

83

1,3

0,6

14,5

81

89

Grepfrut

89

0,5

0,2

6,5

38

90

Gutui

82

0,5

0,5

14,2

66

91

Lamai

89

0,9

0,7

6,2

30

92

Mandarine

88

0,8

0,1

8,7

40

93

Mere

82

0,3

0,4

16,9

74

94

Nectarine

86

0,6

0,1

13,8

56

95

Pepeni galbeni

94

0,5

0,1

23

96

Pepeni verzi

91

0,5

0,1

5,4

29

97

Pere

82

0,6

0,6

16

73

98

Piersici

83

0,9

0,1

12,4

56

99

Portocale

87

0,8

0,2

10,1

47

100

Prune

78

0,6

0,1

17,2

74

101

Struguri

81

2,1

1,7

18,5

100

102

Visine

85

1,2

0,5

13,6

65

103

Zmeura

83

1,4

0,6

13,6

67

Fructe uscate
104

Caise (fara samburi)

20

5,2

0,4

68

304

105

Curmale (cu samburi)

19

1,9

0,6

74

326

106

Fasole boabe

13

23

1,7

47

303

Leguminoase uscate
107

Mazare boabe

13

21,5

1,9

53

323

108

Prune (cu samburi)

20

2,5

0,5

71

306

109

Smochine

26

4,3

1,3

58

267

110

Stafide

17

2,5

0,5

71,2

304

Produse derivate din cereale

111

Biscuiti

8,2

9,5

74

337

112

Cornuri, chifle

33,5

10,5

0,6

53,5

269

113

Fulgi de ovaz

12

13,6

6,3

65,3

382

114

Gris

14

11,2

0,8

73,3

354

115

Orez decorticat

14

5,6

75,8

355

116

Paine de graham

9,1

51

256

117

Paine de grau alba

32,1

10,3

54

282

118

Paine de grau intermediara

37,2

8,3

0,8

52,2

255

119

Paine de grau neagra

33,5

8,4

1,2

48,5

245

120

Paine de secara

40,2

7,8

1,3

47,5

239

121

Paste fainoase cu ou

11,8

10,2

2,2

79,1

366

122

Paste fainoase obisnuite

12,5

5,6

75,9

360

Fructe si seminte oleaginoase

123

Alune n coaja

8,7

33,8

11,7

408

124

Arahide

9,3

44,5

15,7

584

125

Castane

10,7

69,5

400

126

Dovleac (seminte)

28

47,4

5,1

572

127

Fistic

22,3

54

13,8

650

128

Floarea - soarelui (seminte)

14,7

32,3

14,5

420

129

Masline grecesti

52

35

7,2

372

130

Masline verzi

24

55

13,2

664

131

Nuci

19,8

60

3,7

654

132

Nuci de cocos

8,4

48,8

29,9

598

Produse zaharoase
133

Amidon

83

340

134

Bomboane cu ciocolata

0,9

33,8

56,3

574

135

Bomboane fondante

8,4

3,1

9,1

78,7

420

136

Cacao praf

5,2

23,4

20,2

40,2

449

137

Caramele cu lapte

96

398

138

Ciocolata cu lapte

1,2

6,9

29,9

49,8

603

139

Ciocolata cu vanilie

5,1

33,1

58,9

570

140

Ciocolata menaj

6,5

27,5

61,6

536

141

Dulceata de nuci verzi

22,3

76,1

312

142

Dulceata de trandafiri

18,8

80,3

328

143

Fructe confiate

0,3

75

309

144

Gem de caise

25

0,65

73

302

145

Gem de capsuni

23

0,34

74

304

146

Gem de gutui

22

0,35

75

308

147

Gem de piersici

21

0,64

74,5

308

148

Gem de prune

25

0,62

72,5

300

149

Gem de visine

24,1

0,88

69,5

399

150

Gem de zmeura

20

74,3

304

151

Glucoza

22

77,7

319

152

Halva din floarea - soarelui

3,7

18,8

31,5

43

546

153

Halva din susan

3,3

13,9

32,9

47,4

554

154

Jeleu de afine

0,6

76

314

155

Jeleu de mure

0,5

65

269

156

Lactoza

0,2

99

407

157

Magiun de prune

1,5

55

245

158

Marmelada amestec

23,3

0,46

72,5

289

159

Marmelada extra

26,5

0,42

71

292

160

Martipan

13,8

9,3

28,5

46,7

495

161

Miere de albine

18

0,4

81,3

335

162

Nuga

35

53

575

163

Praline

15

73

450

164

Sirop de fructe (visine, zmeura)

28

0,09

70

288

165

Zahar

0,1

99,9

410

Grasimi
166

Margarina

15,7

0,5

82

786

167

Seu de bovine si ovine

0,3

0,3

99,4

927

168

Smantana 20%

71,4

3,5

20

3,1

213

169

Smantana 30%

63,2

2,5

30

2,3

299

170

Ulei de soia

0,2

99,8

928

171

Unt

9,5

80

2,5

806

172

Untdelemn de floarea - soarelui

0,1

99,9

929

173

Untura de gasca

0,3

0,5

99

923

174

Untura de porc

0,2

0,2

99,6

928

13

85,6

0,1

343

Diverse
175

Gelatina
Bauturi alcoolice

176

Bere

90

0,6

4,4

50

177

Rom

56

43,9

312

178

Tuica

40

250

179

Vin Mediu

7,5

0,1

53

180

Whisky

42,2

301

Impactul lipsei diverilor compui n organism

Vitaminele i importana lor pentru organism

Vitaminele constituie o serie de elemente organice de origine natural sau sintetic i dein un rol important n
meninerea proceselor metabolitice n organism servind ca biocatalizatori. Pentru prima dat vitaminele au fost
descoperite, n anul 1880, de ctre medicul pediatru Nikolai Lunin. Denumirea de vitamine provine de la
cuvntul latin vita, ce nseamn via.
Din punct de vedere nutriional, vitaminele se repartizeaz, conform criteriilor de solubilitate, n dou grupe:
liposolubile (vitaminele A, D, E, F, K), care se dizolv n grsimi pstrndu-se n esuturile lipoide ale
organismului i hidrosolubile (vitaminele grupelor B i C), care se dizolv n ap, se asimileaz de ctre organism
fr a fi pstrate.
Vitaminele liposolubile
Vitamina A (retinolul) asigur adaptarea vizual, normalizeaz creterea si reproducerea, ntreine
dezvoltarea pielii, contribuie la reglarea somnului i a tensiunii arteriale, ia parte la sporirea rezistenei
organismului ctre infecii, stimuleaz sinteza glicogenului n ficat i sporete coninutul colesterolului n snge,
particip la sinteza hormonilor steroizi si sexuali. Insuficiena vitaminei A deregleaz vederea cu apariia
hemeralopiei (orbul ginii), provoac conjunctivita, cheratita, xeroftalmia, uscarea pielii, mreste receptivitatea
organismului
la infectiile
aparatului
respirator i tractului digestiv (faringite,
bronite,
gastroenterocolite),diminueaz procesul de cretere la copii, conduce la apariia malformatiilor
congenitale. Hipovitaminoza se manifest prin simptome de nevrozitate, insomnie, cefalee, oboseal, pierderea
poftei de mncare. Sursele: Vitamina A se gseste n ficat, lapte, smntna, fric, unt, glbenu de ou. Ea poate
ptrunde n organism cu hrana sub form de provitamin, numit caroten i n ficat se transform n vitamina A.
Sunt bogate n caroten morcovul, urzica, varza roie, salata verde, ardeii grai, gogoarii, tomatele, cireele,
caisele, prunele, fragii .a. Carotenul se asimileaz mai bine n prezena proteinelor si lipidelor.
Vitamina D (calciferolul) posed un rol important n asimilarea calciului si a fosforului n organism cu
meninerea unui raport normal ntre ele, precum i n fixarea acestora n oase i dini, astfel prevenind apariia
rahitismului i altor maladii ale sistemului locomotor, de asemenea acioneaz asupra metabolismului
magneziului, a fierului si a hidrocarburilor. n complexitate cu vitaminele A si C, acioneaz n prevenirea bolilor
respiratorii acute, de ochi, a cariilor dentare. Insuficiena vitaminei D la maturi se manifest prin osteoporoz, iar
la copiii de vrst fraged (pn la 2 ani) prin rahitism, o afeciune de decalcifiere a oaselor, care se
caracterizeaz prin scderea tonusului muscular, creterea neproporional a capului, fragilitatea oaselor i a
dinilor, meteorism intestinal, scderea imunitii generale. Sursele vitaminei D se gsesc n produsele lactate,
ou, uleiuri, untur de pete. Tot odat, vitamina D se sintetizeaz n piele sub aciunea razelor solare ultraviolete.
Vitamina E (tocoferolul) este considerat vitamin a reproducerii si fertilitii, indispensabil pentru
functionarea normal a testiculelor si ovarelor. Totodat, tocoferolul asigur protecia plmnilor, ficatului,
vaselor sanguine, a eritrocitelor, are efect diuretic i hipotensiv. n comun cu alte vitamine, mrete rezistena
organismului ctre infecii, fortific musculatura, previne imbtrnirea celulelor reducnd ritmul procesului de
mbtrnire. Insuficiena acestei vitamine provoac la brbai diminuarea treptat a procesului de formare a
hormonilor sexuali i produce dispariia instinctului sexual, iar la gravide leziuni vasculare ale placentei si
moartea intrauterin a fatului sau avort spontant. Simptomele ce caracterizeaz hipoavitaminoz sunt distrofiile
musculare, necroza hepatic, ulcere varicoase. Sursele vitaminei E sunt ouale, ficatul, produsele lactate, uleiurile
vegetale nerafinate, pnea neagr .a.
Vitamina F (acizii grai nesaturai: linoleic, linolenic, arahidonic) constituie un factor de susinere a funciei
antitoxice a ficatului, evacueaz colesterinul din organism, normalizeaz schimbul de lipide, astfel asigurnd
sntatea prului i pielii. Carena vitaminei n organism poate provoaca exeme, prurit, disfuncii hepatice i
digestive, migrene, sporete riscul de apariie a infarctului sau insultului. Sursele: Se gsete mai mult in uleiurile
vegetale (de floarea-soarelui, soie, porumb, masline), n nuci, alune, fructe uscate .
Vitamina K (filochinona) menine un rol considerabil n procesul de coagulare a sngelui, acioneaz la
regenerarea esuturilor. Insuficiena sau lipsa ei duce la apariia hemoragiilor musculare, cerebrale si apare mai
frecvent n rezultatul tratamentului ndelungat cu antibiotice si sulfanilamide, care distrug flora intestinal, apt
de a sintetiza vitamina K. Sursele: Vitamina K se conine n legumele verzi (varza, salat verde, spanac, cereale),
urzic, tomate, galbenu de ou, produse lactate, ficat, carne, pete.
Vitaminele hidrosolubile
Vitamina B1 (tiamina) activizeaz procesul metabolic al glucidelor si proteinelor, activeaz peristaltica
intestinului, astfel stimulnd pofta de mncare, normalizeaz functia sistemului nervos, contribuie la protejarea
organismului mpotriva infeciilor, particip la procesul de crestere. Hipoavitaminoza determinat de aceast
vitamin se manifest prin insomnie, iritabilitate, dureri i parestezii n membre, reducerea capacitii de munca

fizic si intelectual. n forme severe provoac boala beri-beri, manifestat prin tulburri ale activitii sistemelor
nervos central, cardiovascular i digestiv. Sursele: Tiamina se conine n cantiti mari n coaja gruntelor (gru,
orez etc.), n nuci, arahide, n drojdii i n majoritatea legumelor i fructelor.
Vitamina B2 (riboflavina) particip n reaciile de oxidare a substanelor celulare, contribuie la cretere i
reproducere, regleaz metabolizbul proteinelor i grsimilor, sporete rezistenta organismului ctre substantele
toxice si microbiene. Deficiena de riboflavina se evideniaz prin apariia stomatitei, conjunctivitei, dermatitei
seboreice, uscarea i cderea prului, fragilitatea unghiilor, fotofobie, lacrimare, reinere n
crestere. Sursele:Vitamina B2 se conine n produse din carne, lactate, ou, legume (zmos, bostan), nuci.
Vitamina B3 (niacina, vitamina PP, nicotinamida) contribuie la metabolismul general al organismului,
stimuleaz secreia gastric i eliminarea bilei, scade nivelul colesterolului, favorizeaz circulaia cerebral i
coronarian. Carenta de vitamina B3 se manifest prin somnolen, apatie, disfuncii ale tractului digestiv, apariia
dermatitelor, veziculelor etc. Sursele: Vitamina PP se gsete n ficat, cereale, drojdii, soie, nuci.
Vitamina B6 (piridoxina) deine un rol important n producerea eritrocitelor i hemoglobinei, favorizeaz
creterea, stimuleaz funcionarea ficatului, sistemului nervos, osos i muscular, mbuntete memoria, nu
permite depunerea colesterolului pe pereii arterelor. Carena n organism a vitaminei B6 se manifesta prin
anemie, tulburri nervoase (agresivitate, labilitate psihic, depresie, insomnie), dureri abdominale, musculare,
amorirea minilor, scderea rezistenei organismului la infecii .a. Sursele principale bogate n piridoxin sunt
drojdiile, glbenuul de ou, ficatul, carnea, petele, legumele (varza, spanacul) etc.
Vitamina B12 (ciancobalamina) deine un rol important la renovarea celulelor hepatice, particip la sinteza
AND-ului, a fierului, a vitaminei C, B15, stimuleaz procesul de cretere. Insuficiena acestei vitamine provoaca
anemia pernicioasa i tulburri nervoase. Sursele: Vitamina B12 se gsete n carne i produse din carne, ou,
produse lactate, precum i n produsele de mare: pete, crabi, stridii, scoici.
Vitamina C (acid ascorbinic) intervine n procesul metabolic i reaciilor imunologice, care faciliteaz
absorbia de ctre organism a fierului organic, particip la formarea globulelor roii, a dinilor i oaselor,
contribuie la sporirea rezistenei vaselor sanguine, este un puternic antioxidant, are aciune antialergic, previne
apariia cataractei. Insuficiena vitaminei C predispune organismul ctre infecii, agravnd evoluia lor, scade
rezistena la diferitele toxine, provoac o afeciune denumit scorbut, care se caracterizeaz prin anemie,
oboseal, sngerri i inflamaii ale gingiilor, cderea dinilor, hemoragii, dureri osteoarticulare, edeme, imunitate
sczut. Sursele: Cantiti sporite de vitamina C conin fructele citrice (lmie, portocale, mandarine) si legumele
(mceul, coacza neagra, ardeii dulci, varza, mrarul, ptrunjelul .a.).
Profilaxia deficienei vitaminelor constituie un sistem de msuri care cuprind alimentaia raional cu produse
alimentare bogate n vitamine; respectarea cu strictee a regulilor de pstrare, preparare i conservare a
produselor alimentare sau utilizarea, la indicaia medicului, a preparatelor medicamentoase.
Olga Volcovschi, ef secie Promovarea Sntii
Vitaminele constituie o serie de elemente organice de origine natural sau sintetic i dein un rol important n
meninerea proceselor metabolitice n organism servind ca biocatalizatori. Pentru prima dat vitaminele au fost
descoperite, n anul 1880, de ctre medicul pediatru Nikolai Lunin. Denumirea de vitamine provine de la
cuvntul latin vita, ce nseamn via.
Din punct de vedere nutriional, vitaminele se repartizeaz, conform criteriilor de solubilitate, n dou
grupe:liposolubile(vitaminele A, D, E, F, K), care se dizolv n grsimi pstrndu-se n esuturile lipoide ale
organismului ihidrosolubile(vitaminele grupelor Bi C), care se dizolv n ap, se asimileaz de ctre organism
fr a fi pstrate.
Vitaminele liposolubile
Vitamina A(retinolul) asigur adaptarea vizual, normalizeaz creterea si reproducerea, ntreine
dezvoltarea pielii, contribuie la reglarea somnului i a tensiunii arteriale, ia parte la sporirea rezistenei
organismului ctre infecii, stimuleaz sinteza glicogenului n ficat i sporete coninutul colesterolului n snge,
particip la sinteza hormonilor steroizi si sexuali.Insuficienavitaminei A deregleaz vederea cu apariia
hemeralopiei (orbul ginii), provoacconjunctivita, cheratita, xeroftalmia,uscarea pielii,mreste receptivitatea
organismului
la infectiile
aparatului
respirator i tractului digestiv (faringite,
bronite,
gastroenterocolite),diminueaz procesul de cretere la copii, conduce la apariia malformatiilor
congenitale.Hipovitaminozase manifest prin simptome de nevrozitate, insomnie, cefalee, oboseal, pierderea
poftei de mncare.Sursele:Vitamina A se gseste n ficat, lapte, smntna, fric, unt, glbenu de ou. Ea poate
ptrunde n organism cu hrana sub form de provitamin, numit caroten i n ficat se transform n vitamina A.
Sunt bogate n caroten morcovul, urzica, varza roie, salata verde, ardeii grai, gogoarii, tomatele, cireele,
caisele, prunele, fragii .a. Carotenul se asimileaz mai bine n prezena proteinelor si lipidelor.

Vitamina D(calciferolul)posed un rol important n asimilarea calciului si a fosforului n organism cu

meninerea unui raport normal ntre ele, precum i n fixarea acestora n oase i dini, astfel prevenind apariia
rahitismului i altor maladii ale sistemului locomotor, de asemenea acioneaz asupra metabolismului
magneziului, a fierului si a hidrocarburilor. n complexitate cu vitaminele A si C, acioneaz n prevenirea bolilor
respiratorii acute, de ochi, a cariilor dentare.Insuficienavitaminei D la maturi se manifest prin osteoporoz, iar
la copiii de vrst fraged (pn la 2 ani) prin rahitism, o afeciune de decalcifiere a oaselor, care se
caracterizeaz prin scderea tonusului muscular,creterea neproporional a capului,fragilitatea oaselor i a
dinilor, meteorism intestinal,scderea imunitii generale.Surselevitaminei D se gsesc n produsele lactate, ou,
uleiuri, untur de pete. Tot odat, vitamina D se sintetizeaz n piele sub aciunea razelor solare ultraviolete.
Vitamina E(tocoferolul)esteconsiderat vitamin a reproducerii si fertilitii, indispensabil pentru
functionarea normal a testiculelor si ovarelor. Totodat, tocoferolul asigur protecia plmnilor, ficatului,
vaselor sanguine, a eritrocitelor, are efect diuretic i hipotensiv. n comun cu alte vitamine, mrete rezistena
organismului ctre infecii, fortific musculatura, previne imbtrnirea celulelor reducnd ritmul procesului de
mbtrnire.Insuficienaacestei vitamine provoac la brbai diminuarea treptat a procesului de formare a
hormonilor sexuali i produce dispariia instinctului sexual, iar la gravide leziuni vasculare ale placentei si
moartea intrauterin a fatului sau avort spontant. Simptomele ce caracterizeaz hipoavitaminoz sunt distrofiile
musculare, necroza hepatic, ulcere varicoase.Surselevitaminei E sunt ouale, ficatul, produsele lactate, uleiurile
vegetale nerafinate, pnea neagr .a.
Vitamina F(acizii grai nesaturai: linoleic, linolenic, arahidonic) constituie un factor de susinere a funciei
antitoxice a ficatului, evacueaz colesterinul din organism, normalizeaz schimbul de lipide, astfel asigurnd
sntatea prului i pielii.Carenavitaminei n organism poate provoaca exeme, prurit, disfuncii hepatice i
digestive, migrene, sporete riscul de apariie a infarctului sau insultului.Sursele:Se gsete mai mult in uleiurile
vegetale (de floarea-soarelui, soie, porumb, masline), n nuci, alune, fructe uscate .
Vitamina K(filochinona) menine un rol considerabil n procesul de coagulare a sngelui, acioneaz la
regenerarea esuturilor.Insuficienasau lipsa ei duce la apariia hemoragiilor musculare, cerebrale si apare mai
frecvent n rezultatul tratamentului ndelungat cu antibiotice si sulfanilamide, care distrug flora intestinal, apt
de a sintetiza vitamina K.Sursele:Vitamina K se conine n legumele verzi (varza, salat verde, spanac, cereale),
urzic, tomate, galbenu de ou, produse lactate, ficat, carne, pete.
Vitaminele hidrosolubile
Vitamina B1(tiamina) activizeaz procesul metabolic al glucidelor si proteinelor, activeaz peristaltica
intestinului, astfel stimulnd pofta de mncare, normalizeaz functia sistemului nervos, contribuie la protejarea
organismului mpotriva infeciilor, particip la procesul de crestere.Hipoavitaminozadeterminat de aceast
vitamin se manifest prin insomnie, iritabilitate, dureri i parestezii n membre, reducerea capacitii de munca
fizic si intelectual. n forme severe provoac boala beri-beri,manifestat prin tulburri ale activitii sistemelor
nervos central, cardiovascular i digestiv. Sursele: Tiamina se conine n cantiti mari n coaja gruntelor (gru,
orez etc.),n nuci, arahide, n drojdii i n majoritatea legumelor i fructelor.
Vitamina B2(riboflavina)particip n reaciile de oxidare a substanelor celulare, contribuie la cretere i
reproducere, regleaz metabolizbul proteinelor i grsimilor, sporete rezistenta organismului ctre substantele
toxice si microbiene.Deficienade riboflavina se evideniaz prin apariia stomatitei, conjunctivitei, dermatitei
seboreice, uscarea i cderea prului, fragilitatea unghiilor, fotofobie, lacrimare, reinere n
crestere.Sursele:Vitamina B2se conine n produse din carne, lactate, ou, legume (zmos, bostan), nuci.
Vitamina B3(niacina, vitamina PP, nicotinamida) contribuie la metabolismul general al organismului,
stimuleaz secreia gastric i eliminarea bilei, scade nivelul colesterolului, favorizeaz circulaia cerebral i
coronarian.Carentade vitamina B3se manifest prin somnolen, apatie, disfuncii ale tractului digestiv, apariia
dermatitelor, veziculelor etc.Sursele:Vitamina PP se gsete n ficat, cereale, drojdii, soie, nuci.
Vitamina B6(piridoxina) deine un rol important n producerea eritrocitelor i hemoglobinei, favorizeaz
creterea, stimuleaz funcionarea ficatului, sistemului nervos, osos i muscular, mbuntete memoria, nu
permite depunerea colesterolului pe pereii arterelor.Carenan organism a vitaminei B6se manifesta prin anemie,
tulburri nervoase (agresivitate, labilitate psihic, depresie, insomnie), dureri abdominale, musculare, amorirea
minilor, scderea rezistenei organismului la infecii .a.Surseleprincipale bogate n piridoxin sunt drojdiile,
glbenuul de ou, ficatul, carnea, petele, legumele (varza, spanacul) etc.
Vitamina B12(ciancobalamina) deine un rol important la renovarea celulelor hepatice, particip la sinteza
AND-ului, a fierului, a vitaminei C, B15, stimuleaz procesul de cretere.Insuficienaacestei vitamine provoaca
anemia pernicioasa i tulburri nervoase.Sursele:Vitamina B12se gsete n carne i produse din carne, ou,
produse lactate, precum i n produsele de mare: pete, crabi, stridii, scoici.

Vitamina C(acid ascorbinic) intervine n procesul metabolic i reaciilor imunologice, care faciliteaz
absorbia de ctre organism a fierului organic, particip la formarea globulelor roii, a dinilor i oaselor,
contribuie la sporirea rezistenei vaselor sanguine, este un puternic antioxidant, are aciune antialergic, previne
apariia cataractei.Insuficienavitaminei C predispune organismul ctre infecii, agravnd evoluia lor, scade
rezistena la diferitele toxine, provoac o afeciune denumit scorbut, care se caracterizeaz prin anemie,
oboseal, sngerri i inflamaii ale gingiilor, cderea dinilor, hemoragii, dureri osteoarticulare, edeme, imunitate
sczut.Sursele:Cantiti sporite de vitamina C conin fructele citrice (lmie, portocale, mandarine) si legumele
(mceul, coacza neagra, ardeii dulci, varza, mrarul, ptrunjelul .a.).
Profilaxia deficienei vitaminelorconstituie un sistem de msuri care cuprind alimentaia raional cu
produse alimentare bogate n vitamine; respectarea cu strictee a regulilor de pstrare, preparare i conservare a
produselor alimentare sau utilizarea, la indicaia medicului, a preparatelor medicamentoase.
Olga Volcovschi, ef secie Promovarea Sntii

UNIVERSITATEA DIN TIRASPOL

FACULTATEA DE PEDAGOGIE

CATEDRA PSIHOPEDAGOGIE I EDUCAIE PRECOLAR

Domeniul general de studii : tiine ale educaiei
Specialitatea: Pedagogie n nvmntul Primar i Psihopedagogie

Referat la tema:
Impactul lipsei diverilor compui
n organism
A elaborat: studenta ciclului I,
grupa 303, urcanu Rita
A coordonat: Stamati Maria

Chiinu 2015

Povestea, istoria i semnificaiile pinii

Astzi am vrea s v spunem povestea pinii, povestea noastr, povestea vieii.

Unul dintre primele lucruri pe care le-am intalnit n drumul evoluiei noastre a fost pinea. O gasim in religii si
credinte populare, in povesti si legende, in sanul familiei, in ceea ce spunem si in ceea ce gandim.
Este foarte interesant de stiut ca oamenii au descoperit nc din perioada neolitic cum sa obtina faina, s o
amestece cu ap i cu alte ingrediente pentru a crea aluatul de pine, considerat una dintre cele mai timpurii
mncruri din istorie.
Pinea ne-a nsoit viaa de zi cu zi nc de la inceputuri, reprezentand, de cele mai multe ori, partea cea mai
importanta din aceasta. Astfel, ea a ajuns s capete o nsemntate cultural i social nebnuit.
n Orient, pinea nseamn mai mult dect mncare ea face referire la necesitile oamenilor n general: n
India, spre exemplu, necesitile de baz sunt pinea, hainele i casa. Cretinii folosesc pinea la mprtanie, iar
cuvntul companion are la baz cuvintele latineti com- cu i panis pine. Poetul roman Juvenal satiriza
politicienii vremii spunnd c acestora le pas numai de pine i circ, iar n Israel cuvntul cel mai des folosit n
aciunile legate de munc este lekhem, avoda [pine si munc]. n ziua de azi, n multe ri, cuvntul pine
este folosit pentru a exprima de fapt banii.
n culturile slave i prin influen, i n cea romn , pinea i sarea sunt avuiile de baz pe care gazdele le
mpart cu oaspeii, n semn de prietenie i preuire. n Evul Mediu, pinea i sarea deveneau adevrate pecei care
legau jurminte, nelegeri i nfriri. Pe atunci, se jura pe pine i sare, iar negustorii care bteau palma pentru
mrfuri cu acest jurmnt nu puteau nclca tocmeala. Brutarul i ucenicii si erau cei mai importani n aceast
tradiie, cci pentru a pecetlui o asemenea nelegere, pinea trebuia s fie bine coapt i bun la gust, precum
cinstea oamenilor care jurau pe ea.
Pentru noi, romanii, painea a fost si este un aliment vital, fara de care nu ne putem imagina nici o masa
adevarata. Insa, in ultimii ani, se incearca blamarea consumului de paine. Faptul ca suntem primii consumatori de
paine din Europa este pus pe seama lucrurilor mai putin bune, in loc sa fie pus pe seama traditiei si a originilor
noastre.
In materialele de presa prezentate insistent in ultimul timp, faptul ca un roman consuma 98 kg/paine pe an fata de
un englez, care consuma doar 45 kg/paine pe an este o mare nenorocire. Acesta pare sa fie motivul pentru care
suntem obezi si bolnavi. Lucrul care se uita intentionat este ca Marea Britanie este pe primul loc la obezitate in
Europa iar Romania este pe ultimul loc in acelasi clasament.
Tot ce este important din informatiile pe care le primim este sa descoperim cum putem, ca pe vremuri de aur, sa
alegem graul curat de neghina. Facem parte dintr-un neam care si-a cantarit foarte bine cuvintele.
Exista multe povesti despre cum se face painea dar a noastra, a iesenilor de la Panifcom, ne este cea mai
draga.
Randuirea lucrurilor, gasirea retelor, alegerea fainii sunt treburi barbatesti. Poate de aceea ii alegem pe cei mai
viteji dintre noi sa puna painea la cale.
Graul il cultivam si il crestem cu drag pe colinele sarutate de soare ale Iasului, in apropierea fermelor noastre.
Apoi il ducem la macinat in morile propii. E drept am inceput de la o moara mica si am castigat, cu anii, o
mandra reputatie in morarit. Cand faina ramane fina cum e ciocolata cu lapte, sau mare si grozava, dupa reteta,
incepe treaba maestrilor brutari.

Ne place sa imbinam traditia cu inspiratia, asadar urmam procedeul autohton, cu maia fermentata, care-i dau
painii gust nobil si aroma imbietoare. Ca limba romana, maiaua este pastrata cu gija si imbogatita de la o
generatie de paine la alta.
Se spune ca pe vremuri, prin partile astea, din prima faina sosita de la moara se cocea o turta care se-impartea
copiilor, ca sa fie graul curat cum e sufletul lor. La cei mici ne gandim si noi de cate ori incepem ziua si painea
noastra va fi intotdeauna o sursa de sanatate si tinerete.
De aceea facem paine vie, plina de sanatate si bucurie! Sa ajunga pe masa ta ca un dar stramosesc, al soarelui, al
pamantului si al muncii!
Istoria pinii
(epoca pietrei
plaseaz n jurul
uneltelor de

Unul dintre cele mai vechi alimente, pinea dateaz din Neolitic
lustruite), o perioad preistoric pe care specialitii o
anului 10.000 nainte de Christos. Neoliticul este o perioad
semnificativ n dezvoltarea civilizaiei umane, prin apariia
piatr lustruit, a primele forme de prelucrare prin foc a
cuprului, a agriculturii primitive, a creterii vitelor i a
olritului.
Originea pinii e nc neclar - poate fi rezultatul unor ncercri
experimentale de a combina grunele de cereale mcinate cu
ap sau pur i simplu o ntmplare.
Prima pine era una nedospit, asemntoare cu turtele pe care
le ntlnim i n zilele noastre (tortilla mexican este cea mai
celebr dintre ele).
Egiptul secolului 18 nainte de Christos este considerat locul
apariiei pinii dospite, evoluie favorizat de folosirea unui tip
de gru care coninea ndeajuns gluten ct s permit creterea
aluatului.

Dospirea pinii timpurii se fcea n mai multe feluri, n funcie

de specificul zonei: cu spum de bere, cu suc de struguri
fermentat mpreun cu fina, cu tre de gru nmuiate n vin
sau - varianta cea mai simpl - cu o bucat de aluat pstrat timp de cteva zile.
n Antichitate, pinea devine mai mult dect un aliment de baz - vechii greci coceau o mulime de preparate din
ceea ce azi numim patiserie: cltite preparate pe grtar, pine cu miere i ulei, franzele modelate sub form de
ciuperc i acoperite cu semine de mac i multe altele. Evul Mediu a cunoscut o nou ntrebuinare dat pinii,
care era folosita drept farfurie! Bucile de pine veche serveau ca suport pentru felurile de mncare. Bucile
care nu erau mncate mpreun cu felurile respective erau fie date sracilor, fie animalelor domestice.
Un lucru interesant este evoluia preferinelor privind gradul de rafinare al pinii. Timp de secole, pinea alb a
fost considerat pinea bogailor, n timp ce pinea neagr era destinat celor sraci. Lucrurile s-au
schimbat radical n secolul 20, cnd valoarea nutritiv superioar a pinii negre a fcut-o s devin mult mai
cutat dect pinea alb, fiind din ce n ce mai mult asociat cu un stil de via sntos.
Pinea n lume
Importana de necontestat a pinii este subliniat de menionarea ei n rugciunea cretin Tatl nostru Pinea noastr cea de toate zilele d-ne-o nou astzi: pinea este simbolul tuturor lucrurilor fr de care
traiul zilnic n-ar fi cu putin.
Cu excepia unei pri din Asia, care prefer orezul, toate popoarele lumii mnnc pine, multe dintre ele crend
de-a lungul timpului tipuri speciale.
n Mexic se mnnc aproape 1000 de varieti de pine, fr s mai numrm tradiionalele tortilla...

i n Peru exist multe tipuri de pine, care nsoesc marea varietate gastronomic peruvian. Dintre acestea se
remarc pinea din cartofi, foarte popular n Anzi, i bizcochos - o variant de pine dulce, mncat cu unt i
ciocolat cald.
Spania are peste 300 de tipuri de pine, existnd chiar o regiune numita Tierra del Pan (ara pinii), datorit
specificului ei economic din trecut.
Germanii sunt printre cei mai mari consumatori de pine din lume: celor peste 500 de tipuri de pine de baz li
se adaug peste 1000 de feluri de specialiti de pine i patiserie.
Finlanda i Rusia au n comun popularitatea pinii de secar. Pinea tradiional finlandez are form de colac,
gaura din mijloc ajutnd la depozitarea ei.
Roti sau Chapati sunt tipuri de pine foarte populare n India,Pakistan i alte ri din Sudul Asiei - e vorba
despre pini nedospite, din fin integral, coapte pe plite de metal numite tava.
i n Italia exist o mare varietate de pini, cu diferene mari de la regiune la regiune. O mare parte dintre pinile
italieneti conin ulei de msline, unt sau grsime, pentru a fi mai fragede i mai gustoase. Similar cu aluatul
pentru pizza, focaccia este gatit cu ulei de msline i ierburi aromatice i se servete cu brnz sau umplut cu
carne sau legume.
n Frana, celebrele baguette au coaja groas, crocant i deseori goluri mari de aer n interior, i sunt vndute
neambalate, pentru a-i pstra aspectul crocant al cojii.

POVESTEA PAINII
Intr-o zi tarzie de toamna,un bob de grau se trezi din somnul sau adanc:
-Ooo!Ce intuneric e aici!Dar se vede ca nu sunt singur,ci sunt mai multe boabe in jurul meu!spuse vesel bobul
de grau.
A trecut iarna si a venit primavara,iar bobul de grau a rasarit la lumina.
A trecut un timp si cu ajutorul razelor de soare firul a crescut mare, a facut un spic in care se adaposteau multe
boabe.
Veni si luna iulie.Un zgomot incredibil a cuprins lanul de grau.
-Vai!Vin spre noi! Combinele au inceput treieratul!
Graul a fost pus in saci si transportat la moara.Aici ,mesterii morari au macinat boabele si cu ajutorul unor
masini speciale le-au transformat intr-o faina alba ca neaua.
Alti saci au fost apoi incarcati cu faina si dusi la fabrica de paine, unde lucreaza sute de maini pricepute.

UNIVERSITATEA DIN TIRASPOL

FACULTATEA DE PEDAGOGIE
CATEDRA PSIHOPEDAGOGIE I EDUCAIE PRECOLAR
Domeniul general de studii : tiine ale educaiei
Specialitatea: Pedagogie n nvmntul Primar i Psihopedagogie

Referat la tema:
Pinea
A elaborat: studenta ciclului I,
grupa 303, urcanu Rita
A coordonat: Stamati Maria

Chiinu 2015