UNIVERSITATEA TEHNICA GHE.

ASACHI IASI
FACULTATEA C.M.M.I SPECIALIZAREA T.C.M

Tema proiectului

Sa se realizeze analiza cinematica a cutiei de viteze a unui

strung normal pornind de la urmatoarele date initiale :
Turatia maxima

:nmax =1000

rot
min ;

rot
Turatia minima : nmin=20 min ;

Trepte de turatie : z=18;

n0=750

rot
min .

In intocmirea proiectului se urmaresc urmatoarele

etape:
1. Calculul ratiei sirului de turatie si stabilirea valorilor
turatiilor normalizate.
2. Stabilirea numarului de grupe cinematice a rapoartelor de
transmitere din fiecare grupa si a numarului de variante
structural posibile.
3. Ecuatiile structural si trasarea diagramelor structural
pentru toate variantele posibile .
4. Verificarea conditiei constructive si alegerea diagramei
structural optime .
5. Trasarea diagramei de turatie.
6. Calculul numarului de dinti al rotilor din structura cutiei de
viteze
7. Determinarea abaterilor turatiilor reale fata de valorile
normalizate.
8. Trasarea schemei cinematice a cutiei de viteze.

Etapa I : Calculul ratiei sirului de turatii si

stabilirea valorilor turatiilor normalizate
Sistemul de actionare a unei masini unelte este alcatuit din
electromotorul de acctionare si ansamblul tuturor lanturilor
cinematice (de lucru , auxiliare si de comanda) care constitue
structura cinematica a masini .
Din categoria lanturilor cinematice de lucru fac parte lantul
cinematic principal si unul sau mai multe lanturi de avans.
Lantul cinematic principal trebue sa realizeze miscarea
principal pe o traictorie circular in cazul miscarii principale de
rotatie respective rectilinie daca miscarea principal este r ectilinie
alternative .
Viteza miscarii principale trebue sa fie egala cu viteza
optima de aschiere variabila in domeniu [ V min , V max ] ca urmare in
structura orcarui lant cinematic principal va trebui sa existe un
mechanism de reglare care sa permita realizarea gamei de
reglare a vitezelor respective a gamei de reglare a turatiei
R n=

nmax
nmin

Realizarea acestor game de reglare este posibila fie prin

reglare continua cu ajutorul varietorilor mecanici fie prin reglare
discontinua sau in trepte cu ajutorul cutiilor de viteze a lirelor cu
roti de schimb sau prin acctionarea lantului cinematic principal cu
electromotoare cu turatii multiple sa constantat experimental ca
reglarea masini unelte este optima daca cele z trepte de turatie
realizate la elemental final al lantului cinematic principal

n1 , n2 , n3 n z

formeaza o progresie geometrica cu ratia . In

acest caz pierderea maxima de productivitate

n1 , n2 , n3 n z

treptele sirului de turatie

[ ]
Dk
k

=ct

max

pe toate

Valorile ratiei au fost normalizate intre 1 si 2 ; 1< 2 si

asfel in sirul de turatie sa existe raportul 1:10

; 1:2

Conditia >1 a rezultat din necesitatea ca sirul de turatie

sa fie crescator iar conditia 1 din limitarea pierderilor relative
maxime de productivitate.
Dk
50
k

m
k
. in aceste situatii = 10 ; = 2 .

Valorile m si k sa obtinut pentru valori ale pierderi maxime

de productivitate la reglarea masini unelte in trepte.
40

12

=1,06= 10= 2

20

[ ]
Dk
k
6

=5
max

=1,12=[ 1,06 ] = 10= 2

10

[ ]

=1,20=[ 1,06 ] = 10=2

20
3

Dk
k

=10
max

[ ]

=1,41=[ 1,06 ] = 10= 2

Dk
k

[ ]
Dk
k

=20

max

=30
max

=1,58=[ 1,06 ] = 10=

10

1,6

=1,78=[ 1,06 ] = 10=

12

1,2

20
6

[ ]

=2=[ 1,06 ] = 10=2

Dk
k

=40
max

[ ]

[ ]
Dk
k

Dk
k

=45

max

=50
max

Pentru valoarea minima a ratiei si aconsinderand primul

rot
termen al sirului de turatie n1=1 min

se obtine sirul de baza al

turatiilor notat R40

Pentru alte valori ale ratiei sirul de turatii normalizate se
obtine prin utilizarea asanumitelor siruri derivate care rezulta din
sirull fundamental R40 sarind peste un numar de termini egal cu
valoarea exponentului din relatia de legatura intre valorile
relatiilor:
4

=1,25=[ 1,06 ]

R n=

R 40
4

nmax nz 1000
= =
=50
nmin n1
20

n z=z 1 n1

z 1

n2 z1
4
= R n=1,25=[ 1,06 ]
n1

n1=20

z=18 trepte

n2=25
n3=31,5
n12=250

n4 =40

n13=315

n5=50

n14=400

n6 =63

n15=500

n7=80

n16=630

n8=100

n17=800

n9 =125

n18=1000

n10=160
n11 =200

z=21 32

1
GRUPA
2
RAPOA

2
GRUPE
CU

de turatie

RTE

3
RAPOA
RTE

W =3 GRUPECINEMATICE

k 1=1
W =k 1 + k 2
k 2=2

Pentru ca cele z trepte de turatie la arboreal principal sa

formeze progresia geometrica cu ratia este necesar ca si
rapoartele de transmitere din fiecare grupa cinematic sa formeze
x
de asemenea o progresie geometrica cu ratia .

Exponentul x este un numar intreg pozitiv care ia valori in

functie de calitatea atribuita grupei cinematice respective(grupa
de baza sau grupa auxiliara de un anumit ordin).
In orice structura cinematica va trebui sa existe o grupa a
caruia I se atribue valoarea x=1 si care este grupa de baza.
Urmatoarea grupa va avea valoarea

x= p1

respectiv numarul de

rapoarte de transmitere din cea de baza , aceasta are calitate de

prima grupa auxiliara.
Urmatoarea grupa va fi egala cu produsul

p1 p2

unde

p2

este numarul de rapoarte din prima grupa auxiliara si se numeste

a doua grupa auxiliara.
Relatia analitica care indica legatura intre numarul z de
trepte de turatie numarul de rapoarte de transmitere din fiecare
grupa cinematic si calitatea atribuita grupelor se numeste ecuatie
structural.

Observatie:
- Calitatea de grupa de baza sau grupa auxiliara poate fi
atribuita orcarei grupe din structura respectiva indifferent
de pozitia acesteia in fluxul cinematic.
z=18=2(9) 3 (1) 3( 3)

a I- a
Gr I gr
gr
de auxilia
auxiliara baz ra
a
z=2(9 ) 3(1 ) 3(3 )este ecuatie structurala

Etapa II: Stabilirea numarului de grupe

cinematice a rapoartelor de transmitere din
fiecare grupa si a numarului de variante
structural posibile.
Cutiile de viteze sunt mecanisme de reglare in trepte a turatiilor
construite din blocuri baladoarede roti dintate si cuplaje.
Din punct de vedere structural cutiile de viteze pot fi cu structura
normala si cu structura complexa.
- In cazul cutiilor de viteze cu structura normala sirul de
turatii la arborele principal rezulta din combinarea rapoartelor de
transmitere realizate grupele cunematice ale cutiei de viteze .
Cutia de viteze este construita dintr-un numar de grupe
cinematice legate in serie.

- Cutiile de viteze cu structura complexa sunt formate dintro succesiune de structure normale , fiecare structura normala
asigurand un domeniu de turatii la arboreal principal.
Pentru o cutie de viteze cu structura normala formajta dintr-un
numar W de grupe cinematice ,fiecare dintre aceaste grupe
realizand corespunzator

p1 , p 2

. pW rapoarte de transmitere

numarul z de turatii la arboreal principal rezulta ca numarul de

rapoarte de transmitere din grupe.
Daca toate grupele cinematice realizeaza acelasi numar de
rapoarte de transmitere din grupe.
Daca toate grupele cinematice realizeaza aceelasi numar de
rapoarte de transmiterese scrie sub forma :

z= pW

De obicei insa exista grupe cinematice cu numere diferite de

rapoarte de transmitere.
Caz general:
k 1grupe cu p 1 rapoarte

k 1 +k 2 =W

k 2grupe cu p 2 rapoarte
z= pk1 pk2 p ks
1

k 1 +k 2 k s=W

In mod normal la masina unealta optimul din punct de vrdere

constructive este grupa cinematic cu 2 sau 3 rapoarte de
transmitere.
z=3(1 ) 2(3 ) 3(6 )ecuatii structurale

N numarul de variante structurale posibile care se obtine ca N=

N 1+ N 2
N 1

numarul de variante rezultat prin schimbarea pozitiei

grupelor in fluxul cinematic x>0 intreg.

W!

N=

( ki )

k 1 +k 2 =W

N 2

W! pentru ca nu pot exisata in aceeiasi structura doua

grupe de baza.
( W ! )2

N=

( ki )
1

N 1=

3!
=3
1! 2!

N 2=3 !=6
N=N 1 + N 2=18

Etapa III. Ecuatiile structurale si trasarea diagramelor

structurale

1.2(1) 3(2) 3(6 )

4. 2(9 ) 3(3) 3(1)

2.2(1) 3(6) 3(2)

5.2(3) 3(6) 3(1)

8. 3(1) 2(9) 3(3)

3.2(3) 3(1) 3(6 )

6. 2(9) 3(1) 3(3)

9. 3(2 ) 2(1) 3( 6)

7.

3(1) 2(3) 3(6)

10.3 (6) 2( 1) 3( 2)

13.

3(1) 3(3) 2(9)

16.

3(6 ) 3(1 ) 2(3 )

11. 3(3 ) 2(9 ) 3(1)

14.

3( 1 ) 3( 6 ) 2( 3 )

17.

3(6 ) 3(2 ) 2(1)

12.3(6) 2(3) 3(1)

15.

3(3 ) 3(1) 2(9)

18.

3(2) 3(6 ) 2(1)

Trasarea diagramelor structurale

Diagrama structurala este un grafic asociata unei ecuatii
structurale date care evidentiaza pentru fiecare grupa cinematic
numarul de rapoarte de transmitere si relatia existent intre
acestea.
In diagram structurala arbori citiei de viteze se reprezinta prin
drepte orizontale paralele cu arboreal conducator la partea
superioara si arboreal principal la partea inferioara.
Perpendicular pe dreplele reprezentand arbori se traseaza un
numar de drepte paralele corespunzator numarului de turatii care
trebuie obtinut la arboreal principal. Aceste drepte sunt
echidistante distantate cu valuarea log datorita faptului ca
cele z turatii sunt in progresie geometrica de ratie . Deci in
diagrama structurala nu se reprezinta nu se reprezinta valorile
reale ale turatiilor si a rapoartelor de transmitere cid oar relatiile
care se stabilesc intre acestea. Din acest motiv diagrama este
simetrica cu turatia na a motorului de acctionare pozitianata in
mijlocul arborelui conducator.
Rapoartele de transmitere se reprezinta prin drepte care
unesc turatia conducatoare de turatia condusa. Rapoartele se
a
scriu sub forma in care :
a>0 turatia condusa se reprezinta la dreapta de turatie
conducatoare.
a<0 turatia conducotoare se reprezinta la stanga.

Etapa IV. Verificarea conditiei constructive si alegerea

diagramei structurale optime

i
1
i j 2 max 8
4
i min

Pentru o grupa cinematica cu P rapoarte de transmitere

conditia constructiva se scrie sub forma:
( p1)x 8 ( p1 ) x max
max

log
=y
log

Verivicarea acestei conditii reprezinta primul pas in alegerea

diagramelor structurale optime ca urmare se va verifica conditia
pentru toate variantele structurale posibile urmand sa se
selecteze dar variantele care respecta aceasta conditie.

Varianta
structural

Ecuatia
structurala

1.

2(1) 3(2) 3(6)

2.

2(1) 3(6) 3(2)

3.

2(3) 3(1) 3(6)

4.

2(9) 3(3) 3(1)

5.

2(3) 3(6) 3(1)

6.

2(9) 3(1) 3(3)

7.

3(1) 2(3) 3(6)

8.

3(1) 2(9) 3(3)

9.

3(2 ) 2(1) 3 (6)

10.

3(6 ) 2(1 ) 3(2)

11.

3( 3 ) 2( 9 ) 3( 1 )

12.

3(6 ) 2(3) 3(1)

13.

3(1) 3(3) 2(9)

14.

3( 1 ) 3( 6 ) 2( 3 )

( p1) x y
max

=1.25 y=9

Admisa sau
respinsa

15.

3(3 ) 3(1) 2(9)

16.

3( 6 ) 3( 1 ) 2( 3 )

17.

3(6 ) 3(2 ) 2(1)

18.

3(2) 3(6 ) 2(1)

Alegerea diagramei structurale optime

Dintre variantele structurale pentru care se respecta conditia
constructiva se vor verivica urmatoarele cerinte:
- In prima grupa cinematica sa existe maxim 2 rapoarte de
transmitere (pentru evitarea incarcarii inutile a arborelui
de intrare in cutia de viteze) pe care se monteaza cuplaje
si inversoare.
- In ultima grupa cinematica ceea a arborelui principal sa
existe un numar minim de rapoarte de transmitere (modul
de incarcare a arborelui principal influenteaza precizia de
prelucrare)
- Turatiile arborilor intermediari sa fie grupate spre axa de
simetrie a diagramei, lucru care va determina asa numitul
aspect de evantai.
Etapa V. Trasarea diagramei de turatie.
Diagram de turatii este o reprezentare grafica a raportelor
de transmisie dintre o structura cinematic din care atat turatiile
cat si rapoartele de transmitere din fiecare frupa cinematic se
reprezinta la valorile lor reale.
Din acest motiv nu se mai pune problema simetriei din cazul
diagramelor structural.
Pentru trasarea acestei diagrame sunt necesare urmatoarele date
initiale:

1. Sirul de turatii: n1 , n2 , n3 n z
2. Valoarea ratiei
3. Turatia n0 a mototului de actionare
4. Ecuatia structurala corespunzatoare ecuatiei structural
optime.
Etapele trasarii diadramei de turatii:
1. Se transpun sub forma de puteri ale ratiei limitele
inpuse rapoartelor de transmisie din grupele cinematice .
Conditia constructive:
1
i 2 ;
4 j
3

=1,25=( 2 ) 3=2
2

2 i j 2 i j

2. Pentru fiecare grupa cinematic se scriu variantele posibile

pentru raportul de transmitere in functie de limitele
premise
3. Se reprezinta raportele de transmitere din fiecare grupa
cinematic cu respectarea urmatoarelor conditii:
a. In fiecare grupa cinematica turatiile arborilor
intermediari sa fie reprezentate cat mai multe spre
dreapta diagramei (in zona turatiilor inalte)
b. Reprezentarea rapoartelor se facepornind de la
urmatoarea grupa cinematica , deci de la turatiile
cunoscute n1 , n2 , n3 n z ale arborelui principal.

1. Trepte de turarie: n1=20

n2=25

n3=31,5

n4 =40
n5=50
n12=250
n6 =63
n13=315
n7=80
n14=400
n8=100
n15=500
n9 =125
n16=630
n10=160
n17=800
n11 =200
n18=1000

1.

2. =1,25
2.
3.

3. n0=750
4. 3(1 ) 3(3) 2(9)

4.
5.
6.

Rezolvare:
3(1) 3(3) 2(9)

2(9 ) x=9

i ,,1 ,

6 i j 3
i ,,2 ,
6

7.
8.

3(3 ) x=3

i ,,1

i ,,2
6

9.
10.

11.

12.

13.

3(1) x=1

3
2

i ,1

i ,,3

0
i ,2

i ,3

14.

15.

16.

17.

18.

19.

20.

21.

2
3

22.
23. Etapa VI.
24. Determinarea abaterilor turatiilor reale fata de
valorile nominalizate :
z1 z1

z '1 z '2

25.

nreal =n0

26.

j=1 . z

27.

D nj [2 ;+3 ]

D nj=

n jrealn jteor
100
n jteor

28. Erori minime care se iau in calcul :

I.
II.
III.
29.
30.

0,39 (24/71) e=-0,63% 0,5(33/66) e=0% 0,62 (39/62)

e=1,11%
0,25 (24/96) e=0%
0,50(40/80)e=0% 1 (60/60)
e=0%
0,25 (24/96) e=0%
2,00(80/40)e=0%
Calcularea turatiei reale si a valorilor erorilor :
Se adopteaza turatia :
24 24 28
31. n1=800 96 96 71 =19.76
24 24 33
32. n2=800 96 96 66 =25

n0=800

rot
min

D nj =1.40
1

Dnj =0
2

33.

n3=800

24 24 38
=31.14
96 96 61

Dnj =1.11

34.

n4 =800

24 40 28
=39.43
96 80 71

D nj =1.40

35.

n5=800

33 40 25
=50
66 80 96

36.

n6 =800

38 40 24
=62.29
61 80 96

D nj =1.11

37.

n7=800

24 60 28
=78.87
96 60 71

Dnj =1.40

24 60 33
38. n8=800 96 60 66 =100

D nj =0
5

Dnj =0
8

24 60 38
39. n9 =800 96 60 61 =124.59

Dnj =0.32

80 24 28
40. n10=800 40 96 71 =158.4

Dnj =1.40

10

80 24 33
41. n11 =800 40 96 66 =200

D nj =0

80 24 38
42. n12=800 40 96 61 =249

Dnj =0.32

80 24 28
43. n13=800 40 96 71 =315.49
80 40 33
44. n14=800 40 80 66 =400
80 40 38
45. n15=800 40 80 61 =499.36

11

12

Dnj =0.15
13

D nj =0
14

Dnj =0.32
15

46.

n16=800

80 60 28
=630.98
40 60 71

47.

n17=800

80 60 33
=800
40 60 66

Dnj =0

48.

n18=800

80 60 38
=800
40 60 61

Dnj =0.32

49.

D nj =0.15
16

17

18