S.

Tipul de mediu din Judetul Buzau

Tipul de mediu:In Judeul Buzau este present mediul temperat continental.
Localizare :pe Glob: emisfera nordica, la intersectia paralelei de 45 16 latitudine Nordica si a
meridianului 26 46 longitudine Estica,pe continent: central sud-estic ,in Romania: Sud-Est (se
nvecineaz cu judeele Braov i Covasna la nord-vest, Vrancea la nord-est, Brila la est,
Ialomia la sud i Prahova la vest)
Componentele mediului:1.

Relief::
Alcatuire petrografica: muni n partea de nord, cmpie la sud, ntre acestea situndu-se zona
colinar subcarpatic.Din punct de vedere petrografic, muntii judetului sunt constituiti in cea mai
mare parte din gresii, marne, argile, sisturi, conglomerate, cunoscute sub numele de flis.In zona
colinara subcarpatica predomina marnele ,argilele,nisipurile, calcarele si gresiile. Zona de
campie este alcatuita din pietris ,nisip, lut,loess.
Zona de tranzitie este formata din glacisuri si piemonturi.
Altitudini:Altitudinea maxim se situeaz n Vrful Penteleu (1.772 m), iar cea minim n Valea
Clmuiului (40m
Fragmentare: Suprafata judetului Buzau se desfasoara pe trei mari trepte de relief-munti,dealuri
si campie ce coboara din varfurile inalte ale Penteleului pana in Baragan.Fiecare dintre aceste
trepte sunt, la randul lor, foarte variate in privinta formelor,determinand diferentierea mai multor
subunitati.
Depresiuni: Niscov, Cislau , Sanger-Lapos, Patarlagele,Ciuta,Parscov, Ratesti-Scortoasa-Vintila
Voda.
Vaile principale care dreneaza Masivul Penteleu sunt dirijate fie catre Basca Mare, fie catre Basca
Mica.Spre prima se indreapta Patacul, Basculita, Cernatul, Milea, iar catre Basca Mica:Valea
Neagra, Paltinu, Brebu,Sapte Izvoare si Balescu.
Forme majore:Zona de Munte, zona Subcarpatica, Zona de tranzitie si zona de campie
Zona de Munte
Judetul Buzau face parte din marea unitate a Carpatilor de Curbura si cuprind doua subunitati
principale: Muntii Buzaului si Muntii Vrancei. Muntii Buzaului-aflati in cea mai mare parte pe
teritoriul judetului cu acelasi nume-sunt constituiti din 5 masive:Penteleu, Podu Calului, Siriu,
Monteoru si Ivanetu.
ZONA SUBCARPATICA ( Subcarpatii Buzaului),aceasta zona reprezinta o imbinare de culmi
deluroase cu depresiuni, altitudinea culmilor variind intre 400 si 800 metri.
Subcarpatii Buzaului se impart in patru grupe: Grupa centrala(Dealurile Botanului) este
cuprinsa intre vaile Buzaului si Slanicului, Grupa sudica (Istrita-Ciolanu) are caractere locale
specifice, si anume: contact brusc cu campia,masivitate,altitudini mari,forme de relief impuse
net de structura si petrografie,zone depresionare tipic subcarpatice, GRUPA ESTICA(Dealurile
Calnaului),situata la est de valea Slanicului este delimitata de vaile Slanic si Ramnic. GRUPA
VESTICA(Dealurile Priporului) este constituita dintr-o serie de dealuri relativ inalte.
FASIA DE TRANZITIE
Aceasta fasie face trecerea intre zona subcarpatica si campie la intaltimi de 300-400
m.Predomia gracisurile,pietrisurie,nisipurile.
ZONA DE CAMPIE
Aceasta zona are altitudinea de 40-100m si este constituita din sedimente moi, dominand la
suprafata formatiunile loessoide, aluviunile si chiar nisipurile, iar in adancime argilele,
pietrisurile, nisipurile, marnele nisipoase.Pe teritoriul judetului, zona de campie se subdivide in
4 unitati principale: Campia Gherghitei, Campia Baraganului de mijloc, Campia BuzauCalmatui, Campia Ramnicului.
Resurse naturale:pdurile, exploatate pentru lemn de foc i care au i rol peisagistic i de
protecie a malurilor. n apropierea Buzului se afl nsemnate resurse ale solului ca: petrol,
gaze de sond, crbuni (lignit), piatr de construcii etc. Din albia rului Buzu sunt exploatate
cantiti nsemnate de balast, nisip i pietri

S.A
2.Aer:
Radiatia solara : 1.4 kal/cm2/min, in timpul verii si 1.1 kal/cm2/min in timpul iernii
Regim termic: Ca si ntreaga ar , jud. Buzu se incadreaza in climatul temperat continental.
(92 de zile de nghe pe an (16 zile cu temperaturi sub -10 C), 92 de zile de var, calde
i secetoase)
Cele mai scazute valori din an sa inregistreaz in luna ianuarie ( medii multianuale: -2,8 gr. la
Buzau, - 3,2 gr. C. la Patarlagele)
Cele mai ridicate valori ale temperaturii aerului se inregistreraza in luna iulie ( 10 23 grade C. ).
Treptele de relief , ca si pozitia sa la curbura Carpatilor conduc la trei tipuri principale de climat: de
munte, de deal i de cmpie.
Climatul de munte se caracterizeaza prin temperaturi medii anuale de 4 6 gr. C. Si
prin precipitatii ce cresc odata cu altitudinea.
Climatul de deal prezinta temperaturi medii anuale de 8 10 gr. C. Precipitatiile medii
anuale sunt de 600 700 litri/ mp.
Climatul de campie se caracterizeaza printr-o repartitie relativ uniforma a elementelor
climatice, teperatura medie anuala fiind de 10 gr. C.
Precipitatii: cantitatile anuale , variaza intre 800 1200 l/mp. in zona montana, 600 800 l. / mp.
, in zona de deal si 400 500 l/mp. in zona de campie.
Perioada cea mai ploioasa este aprilie septembrie, in luna iunie inregistrandu-se maximul de
precipitatii in Nehoiu 86,8 l/ mp.
In intervalul octombrie - martie cantitatile de precipitatii sunt mai reduse. Minimul de precipitatii
apare in luna ianuarie, cand la munte cad peste 35, 3 l/ mp, in zona de deal intre 28 29 l/ mp,
iar la campie sub 27 l/ mp.
Regimul eolian sta sub influenta directa a maselor de aer vestice, dar si a crivatului si foehnului.
Crivatul - iarna, in zona de campie si la poalele subcarpatilor apar invazii de aer rece si foarte
rece, insotite de vant , provenite din aria anticiclonului siberian.
Foehnul caracteristica locala ce se manifesta in zona de dealuri, deoarece configuratia
Muntilor Buzaului permite revarsari de aer din Transilvania, peste culmile lor, catre zona
subcarpatica.
FENOMENE METEOROLOGICE EXTREME: Crivatul,Foehnul, ceata.
Ceata fenomen frecvent in zona de munte ( 173 zile cu ceata / an ) si mai putin frecvent in
zona de deal ( Bisoca 22zile,Patarlagele 2 zile ).

3.Apa
Hidrografia este reprezentata de raul Buzaul cu afluentii sai: Siriu, Nehoiu, Basca Mare,
Basca Mica, Basca Chiojdului, Bisoca, Slanic, Niscov si Ramnic.
Dintre lacuri merita mentionat Lacul Vulturilor care este un lac aparte avand o origine
periglaciara, alte lacuri importante:Policiori, Odaile precum si Lacul Talharilor (baraj
natural), Meledic (carstosalin). Dintre lacurile antropice cel mai important este Lacul Siriu pe
cursul superior al raului Buzau amenajat in scopuri hidroenergetice si de irigatie
Componenta Biotica:
4.Componenta Biotica Relieful favorizeaza marea varietate a florei si faunei judetului,
repartitia acestora putand fi urmarita in functie de altitudine.
Intalnim :tufisurile subalpine, padurile de rasinoase, padurile de fag, padurile de gorun ;in
campie se desfasoara stepa si silvostepa.
ETAJUL SUBALPIN se desfasoara pe toate golurile montane, de la 1400-1450m in sus
Altitudinea mica si slaba masivitate au facut ca numarul de specii caracteristice acestui etaj sa
fie redus. Dintre acestea, jneapanul,smirdarul, salciile pitice apar doar in cateva zone. Ienuparul
este foarte extins in Siriu si Penteleu.Catre etajul padurilor, pajistile se imbina cu arbusti si arbori
izolati ce nu depasesc 4m inaltime si care datorita vanturilor predominante pe anumite directii
au aspectul unor steaguri.In aceste zone predomina iarba stancilor, paiusca si taposica.Pe
versantii puternic expusi vantului se intalnesc licheni si muschi.
In afara acestor specii se intalnesc numeroase plante cu flori viu colorate , care schimba
cromaticul pajistilor:stanjenelul de munte,garoafa,gentiana toporasul de munte.

S.A
Domeniul subalpin buzoian este mai putin populat cu animale,in special datorita dimensiunilor
reduse si mai ales prezentei omului.Totusi, printre tufe de ienupari sau afina vietuiesc numeroase
pasari:cinteza alpina, fasa alpina, pietrarul, sturzul de piatra, uliul.Pe stanci se intalnesc cateva
specii de reptile:vipera comuna, soparla de munte.Vara, seara sau dimineata, dar uneori chiar
ziua, in jurul stanelor dau tarcoale ursii si lupii. Se gasesc si numeroase specii de fluturi si melci.
ETAJUL CONIFERELOR se remarca prin predominarea molidului , bradului si unele exemplare de
pin si tisa. Padurile de molid pure sunt limitate ca suprafata si apar doar in Siriu si Penteleu.Se
desfasoara de regula intre 1200-1400m.Molidisurile sau bradetele pure apar la peste 1400m.
Solul scheletic, acid, umed, permite dezvoltarea unor specii de plante ierboase ca macrisul
iepurelui,pedicuta,clopotelul.
Pajistile sunt bogate in graminee alaturi de care se intalnesc rugi de zmeura si mure, fragi,
numeroase specii de viorele, clopotei, ciubotica cucului.In lungul apelor si in general in locurile
umede vietuiesc cateva specii de muschi, piciorul cocosului, izma.
In afara unor specii de nevertebrate prezente in stratul de frunze moarte(litiera) acestor paduri,
majoritatea lumii animale este comuna etajului de conifere si celui de foioase
Etajul foioaselor
Subetajul fagului se desfasoara intre 700 si 1250- 1300m, dar se extinde in asociere cu gorunul
si in afara acestor limite.Extensiunea padurilor de fag compacte si pure spre sud subliniaza cel
mai bine contactul dintre zona subcarpatica si cea montana in zona: Chiojd-SibiciuLopatari.Predomina evident padurea de fag, in asociatie cu aninul mesteacanul, paltinul, ulmul si
cu arbustii(alunul, tulchin, soc negru si rosu).In general, arbustii apar in zonele despadurite si
lipsesc complet in interiorul padurii de fag.
In padurile buzoiene se in talneste frecvent cerbul,alaturi de porci mistreti,veverite, rasi, jderi.Pe
potecile cele mai intunecate sau in zmeurisuri poate fi intalnit ursul brun carpatic, la care se
adauga lupul vulpea, iepurele, soarecele de padure, precum si numeroase pasari(ieruncile,
cocosul de munte, mierlele, privighetori, ciocanitoarea si unele specii de vulturi).
Subetajul gorunului corespunde zonei subcarpatice.Padurea este dominata de gorun , dar nu
lipseste nici fagul, in special in zonele inalte sau in locurile umbroase.In asociatie cu aceste doua
specii cresc mesteacanul, plopul si arinul.Arbustii (catina, jneapanul) se imbina cu plantele
ierboase(festuca, barboasa, firuta, mojdreanul. scumpia, liliacul).In zona Vulcanilor noroiosi se
intalneste gardurarita,fiind singurul loc din Europa unde creste aceasta planta.
Sunt frecvente specii de animale existente si in subetajele anterioare , dupa cum unele provin
din stepa si silvostepa.Dintre mamifere amintim:veveritele, caprioarele, rasii, lupii
iepurele.Numeroase sunt speciile de pasari(mierla, sturzul, potarnichea, ciocarlia, pitigoiul),
reptile(sarpele orb, soparla), insecte.
SILVOSTEPA ocupa aproape jumatate din suprafata judetului si se desfasoara in campie, pe
glacisul Istritei si piemontul Ramnicului..Aceasta zona se remarca prin abundenta stejarului
pufos, concentrarea stejarului brumariu in bazinul Slanicului, prezenta mare a gorunului,.
Caracteristica padurilor silvostepei o da tipul de padure de amestec de stejar pedunculat si stejar
brumariu si pufos.Flora de arbusti este bogata si variata.Sub aceste paduri vegeteaza si
porumbarul,socul, murul.
In zona de tranzitie dintre silvostepa si stepa intalnim stejar brumariu, paducel, migdal pitic.
STEPA se desfasoara numai in S-E judetului, pe suprafete restranse,in lungul vailor sau pe unele
izlazuri.Vegetatia ierboasa este compusa din graminee:paius, firuta, negara, pir crestat, precum
si trifoi, mazariche.Pe malurile abrupte ale vailor s-au pastrat tufisurile cu porumbar, visin de
stepa, migdal pitic.
Fauna din stepa si silvostepa este reprezentata in special din rozatoare, pasari si
insecte:soarecele de camp, popandaul, iepurele de camp, prepelita, potarnichea, graurul,dintre
insecte:lacustele,cosasii,greieri.
In luncile Buzaului, Ramnicului si uneori in lungul vailor mai mici, s-au dezvoltat ulmi, plopi,
salcii, catina.
Solurile :Solurile treptei montane se compun din podzoluri si soluri brune ,iar in locurile acoperite cu pajisti
apar solurile brune si brun acide de pajiste .
Oraul Buzu este un important nod feroviar i rutier. Este situat pe una din magistralele
feroviare ale rii, linia 500, de importan european: Bucureti - Ploieti - Buzu - Focani Bacu - Suceava.
Grad de antropizare foarte ridicat.

S.A
Activitati umane: defrisari,exploatarea resurselor,activitati turistice in zona Vulvanilor
Noroiosi,comuna Colti,Comuna Lopatari(Focul viu),agricultura(vita de vie ,cereale),vanatoare
,activitati industriale,cresterea animalelor.
Impactul activitatilor umane asupra mediului:Aceste activitati afecteaza prin:
A. Prin defrisare :Scaderea cantitati de O2 si alunecari de teren
B. Prin vanatoare: disparitia anumitor specii
C. Prin exploatarea continua a resurselor :diminuarea acestora care poate duce chiar
la disparitie
D. Prin Poluare in Activitatile turistice
E. In Agricultura:poluare prin folosirea anumitor ingrasaminte chimice care dauneaza
solului
F. In Activiatile industriale prin poluare