REZUMAT

S7
Numim strat limit, stratul de fluid n micare din imediata vecintate a unui corp, n care
viteza variaz de la valoarea zero la suprafaa corpului, pn la valoarea corespunztoare curgerii
exterioare a fluidului i n care se manifest intens aciunea forelor de frecare.
Grosimea stratului limit crete treptat odat cu numrul lui Reynolds.
Tensiunea tangenial de frecare

du
dy , n interiorul stratului limit, atinge valori

foarte mari chiar pentru fluide cu vscozitate foarte mic, deoarece gradientul vitezei n direcia
normal pe suprafa este foarte mare.
Grosimea stratului de fluid depinde de regimul de micare a fluidului n stratul limit,
care poate fi laminar, de tranziie i turbulent. Grosimea stratului turbulent nu se poate determina
pe cale analitic, datorit complexitii fenomenului de frecare din aceast zon; n acest caz se
utilizeaz o relatia
S8
Micarea turbulent se caracterizeaz prin supunerea peste micarea principal, n
direcia de curgere, a unei micri de agitaie a particulelor de fluid, deosebit de complex.
Structura miscarii turbulente este evidentiata in figura. Putem observa ca viteza de
micare turbulent prezint o tendin de a defini o valoare medie i o oscilaie permanent n
jurul acestei valori medii.
S9
Pentru realizarea turbinei am folosit teoria similitudinii. Teoria similitudinii se aplica atunci cand
se doreste studierea unor fenomene la scara mare (de pe prototip), in detaliu la scara redusa (pe
model). Pentru aceasta a trebuit sa existe o simititudine fizica intre prototip si model.
Similitudinea fizica se poate realiza doar daca sunt indeplinite mai multe tipuri de
similitudini:
-

Similitudinea geometrica se refera la raportul dintre coordonata pe o anumita axa a

modelului si coordonata pe aceeasi axa a prototipului.
Similitudinea cinematica reprezinta raportul dintre timpul de pe model si timpul de pe
prototip
Similitudinea dinamica se realizeaza daca exista similitudine cinematica si daca raportul
maselor (a treia marime fundamentala) este constanta.

Realizarea similitudinii fizice totale intre model si prototip este de cele mai multe ori imposibila
in realitate. De aceea in practica se folosesc ecuatiile lui Navier-Stokes
S10

Forma aerodinamic a paletelor este cea mai important n construcia unei turbine eoliene.
Astfel pentru constructia palelor turbinei noastre am tinut cont de

Lungime: este mai mare pentru a capta mai multa energie

Sectiunea aerodinamica: Paletele pot avea un profil aerodinamic in sectiunea transversala
pentru a le roti (forta arhimedica).
Forma paletelor: Aceasta asigura ca niciun vant nu paraseste turbina prea lent (cauzand
turbulenta), dar nici trece prea rapid (ceea ce ar reprezenta energie pierduta).
Grosimea aerodinamica: Grosimea creste spre radacina pentru a lua structura sarcinilor,
in particular momentele de indoire.
Rasucirea paletelor pentru a mentine unghiul optim de atac a sectiunii vantului, trebuie sa
fie rasucit pe toata lungimea acestuia.
Numarul apletelor si viteza de roatie: In mod tipic viteza de roatie trebuie aleasa astfel
incat varfurile sa se miste de la sapte pana la zece ori viteza vantului si de obicei nu sunt
mai mult de trei palete
Pasul de control: Pentru ca puterea vantului variaza atat de mult (cu viteza vantului la a
treia), turbina trebuie sa genereze putere la vanturi usoare si sa reziste la sarcinile
vanturilor foarte puternice.