Documente Academic
Documente Profesional
Documente Cultură
ara
soarelui
rSARE
,
km2), Hokkaido(78411
km2), Kyushu(42600
km2)
Srbtori naionale
Nume
Anul Nou
(Ganjitsu)
Data
1 ianuarie
Din 1948. Majoritatea locurilor de munc dau liber angajailor ntre 29 decembrie i 3
ianuarie.
A doua zi de
luni din
ianuarie.
Din 1948, pentru a-i srbtori pe cei care mplinesc 20 de ani (vrsta majoratului n
Japonia) n anul respectiv. Iniial a fost srbtorit pe 15 ianuarie, dar din 2000 este a
doua zi de luni a lunii ianuarie.
11 februarie
Din 1966 (srbtorit prima dat n 1967). ntre 1872 i 1948, a fost cunoscut
ca Kigen-setsu ( ), ziua n care cf. a holiday "Nihon-shoki"mpratul Jimmu a
fost ntronat n 660 .H.
21 martie
Din 1948. nainte de 1948, la data echinoxului de primvar avea loc festivalul Shunki
krei-sai ( ).
29 aprilie
Din 2007. Ziua de natere a fostului mprat Shwa. Dup decesul su n 1989,
srbtoarea a fost numit "Ziua Verdeii". n 2007, "Ziua Verdeii" a fost trecut pe data
de 4 mai, iar 29 aprilie a fost numit "Ziua Shwa". Ziua Shwa este nceputul aanumitei "Golden Week" ("Sptmna de aur").
3 mai
Din 1948 pentru a comemora ziua n care Constituia nou a intrat n vigoare.
4 mai
5 mai
Din 1948. Este ultima zi a "Sptmnii de aur" (vezi comentariul la "Ziua Shwa").
A treia zi de
luni din iulie
Din 1995 (srbtorit din 1996). Iniial srbtorit pe data de 20 iulie, a fost schimbat
n 2003 n a treia zi de luni din iulie.
a treia zi de
luni din
septembrie
Cam 23
septembrie[24]
Din 1948. nainte de 1948, la data echinoxului de toamn avea loc festivalul Shki
krei-sai ( ).
Ziua Majoratului
(Seijin no hi)
Ziua Fondrii Naiunii
Echinoxul De
Primvar
(Shunbun no hi)
Ziua Shwa
(Shwa no hi)
Ziua Constituiei
(Kenp kinenbi)
Ziua Verdeii
(Midori no hi)
Ziua Copiilor
(Kodomo no hi)
Ziua Mrii
(Umi no hi)
Ziua Respectului
Fa De Cei n Vrst
(Keir no hi)
Echinoxul De
Toamn
(Shbun no hi)
Ziua Educaiei Fizice
(Taiiku no hi)
a doua zi de
luni din
octombrie
3 noiembrie
23 noiembrie
23
decembrie
Ziua Culturii
(Bunka no hi)
Ziua Recunotinei
Muncii
?
(Tenn tanjbi)
Srbtoarea
Anului
r
Nou
b
t
o
a
r
e
a
i
decoreaz
u
a
de
la
intrarea
n
Tanabata i are originile ntr-o
popular
chinez
care povestea
despre
t
carelegend
a trecut.
Modul
tradiional
cas
cu
ramuri
de
pin
i
cu
ghirlande
de
paie,
s
de
a
srbtori
aceast
zi
este
ntlnirea romantic, o dat pe an, a dou stele din Calea Lactee: Steaua Vcarului
care
feresc,
mod simbolic,
de
intrarea
u
prin
mprtierea
boabelor
de i scriu
(Altair)
i n
Steaua
estoarei
(Vega).
n ziua festivalului
oamenii
dorinele pe
oricrui
lucru
necurat
n
casele
oamenilor.
Se
b de bambus.
fasole
cas,
a feri
fii de hrtie colorat, pe care
maiprin
apoi le
prindpentru
de ramurile
arborilor
u
viziteaz,
de asemenea,
temple
unde
japonezii
de spiritele
Srbtoarea
este asociat
cufamilia
ziua ndrgosti
ilorrele.
n
se roag pentru a avea noroc n anul ce
Festivalurile verii
Festivalul Gion, Gion Matsuri inut pe data de 17 iulie, faimos pentru cele 32 de care de
procesiune expuse n parad pe strzi, a fost iniial festivalul unui cult cu o rspndire larg, ncepnd cu
perioada Heian (794-1185), pe tot parcursul evului mediu. Simpatizanii acestui cult credeau c bolile i
epidemiile erau cauzate de spiritul unor oameni puternici care au murit lsnd n urma lor invidie.
Deoarece epidemiile apreau frecvent n timpul verii, majoritatea festivalurilor de var aveau scopul de a
mpca oamenii cu spiritele care au cauzat epidemiile.
n timpul Festivalului Tenjin, care i are de asemenea originile n credin ele unui cult, un mare numr de
brci ncrcate cu tobe i ppui urmresc brci care poart care de procesiune colorate n josul rurilor
din Osaka.
Festivalul Okunchi din Nagasaki, organizat n luna octombrie, celebreaz recolta din anul
respectiv. Festivalul este renumit pentru dansurile cu dragoni, originare din China, n timp ce carele de
procesiune reprezentnd vase de comer din perioada Edo (1603-1868), balene i alte simboluri sunt
etalate n ntreg oraul.
Religia in Japonia
- Shintoismul - Budismul - Zen - Crestinismul Religia in Japonia este altfel inteleasa decat in alte zone ale globului, cel putin altfel
decat in tarile crestine. Aici convietuiesc intr-o ciudata interconexiune trei mari categorii de
religii: shintoismul - religia autohtona nipona; budismul - religie de origine indiana care si-a
facut intrarea in Japonia sub forma influentelor chineze; precum si crestinismul un
reprezentant minor, dar totusi prezent aici in Japonia.
Shintoismul
Deoarece ii lipsesc anumite caracteristici considerate de cercetatori necesare unei religii, inca
mai exista indoieli daca sa fie sau nu considerata ca atare. In principiu, Shintou (a se citi
shinto) este numele dat credinteler indigene ale japonezilor, ritualurilor inchinate spiritelor
native, practicilor zilnice si modului traditional de gandire.
La inceputurile istoriei, fiecare clan (uji) avea o zeitate guvernanta, iar multitudinea
acestor zeitati este referita sub numele de yaoyoroz no kami (in trad. 8 milioane de zeitati).
Rugaciunile spre acesti zei, care de cele mai multe ori erau personificari ale naturii, erau
inchinate direct acestora, adeptii acestei religii neobosindu-se sa construiasca altare pana in
jurul secolelor III si IVen. De abia in secolul 4, cand Japonia a fost unificata sub conducerea
clanului Yamato (vezi perioda Kofun), religia shintou a inceput sa-si formeze o structura
ierarhica cu zei Yamato si imparatul - marele preot in frunte, iar celelalte zeitati locale in
continuarea ierarhiei. Primele istorii japoneze se constituie ca eforturi de a legitimiza linia de
sange a imparatului ca apartinand zeilor, amestecand mituri si legende despre zeitatile
clanurilor cu mitologia Yamato. Nu s-a format nici o doctrina shintou in adevaratul sens al
cuvantului pana la mijlocul perioadei Heian, cand s-a stipulat ideea ca zeii shintou erau
manifestari ale zeitatilor budiste, legand astfel credintele indigene de invataturile budiste.
Astazi exista mai mult de 500 de secte shintoiste, care reclama un numar de 7.15 milioane
de adepti. Practicile shintoiste sunt in stransa legatura cu practicile religioase locale si
familiale. Venerarea zeitatilor recoltei, a pomilor, a animalelor si a tuturor lucrurilor apropiate
de casa, ramane totusi o parte integranta a obiceiurilor locale de astazi.
Budismul
Aceasta religie a fost introdusa in Japonia oficial in 538en din statul antic coreean Paek.
Totusi, diversi vizitatori au introdus budismul in Japonia mult mai devreme, existand adepti ai
acestei religii inca de la inceputul secolului V. Drumul care l-a urmat Budismul din India - tara
de bastina a acestei religii si pana in Japonia trece prin China - stat centralizat in aceea
vreme. In Japonia, acesta a ajuns tocmai in perioada consolidarii statului nipon, noua natiune
unificata adoptand relativ rapid budismul si adaptandu-l conform necesitatilor sale.
De la sfarsitul secolului VI, Budismul a devenit principala credinta a clanurilor imperiale si
altor conducatori locali, fiind considerata, cel putin din punct de vedere al nobililor, religie
nationala. Printul Shoutoku (574-622en), unul dintre cei mai inflacarati adepti ai budismului, a
initiat constructia a numeroase temple, incepad cu Houryuuji (cea mai veche cladire din lemn
din lume) si continuand cu Koufukuji, Toudaiji, Yakushiji si Toushoudaiji.
Aceasta fiind prima filozofie religioasa introdusa in Japonia, Budismul a avut un puternic
impact cultural si filozofic. Arhitectura, metalurgia, medicina si chiar si tehnicile agricole au
fost puternic influentate de conceptele budiste. Multe alte valuri de invataturi budiste
introduse din China au continuat sa modeleze cultura japoneza si in perioadele ulterioare,
incepand din perioada Heian si terminand cu periada Edo.
Zen
Practicantul zen cauta iluminare prin disciplina si meditatie si asteapta salvarea sa si a
tuturor fiintelor inzestrate cu constiinta.
Postura meditativa zazen a fost din timpuri stravechi o tehnica budista pentru atingerea
iluminarii. Totusi, secta Zen, originara din China, a fost prima care a sustinut ca orice element
al vietii, mancarea, dormitul, mersul sau statul ar putea fi aplicate pentru a medita.
O alta secta zen, scoala Oubaku a fost introdusa din China mult mai tarziu, la inceputul
perioadei Edo. Scripturile aceste secte sunt citite in limba chineza, iar ritualurile si decorul
pastreaza o culoare pur chinezeasca.
Astazi, sunt aproape 3.32 milioane de adepti Zen inregistrati, adica putin sub 4% din toti
adepti budismului in Japonia. Dintre aproximativ 77.000 temple budiste din Japonia, 21.000
apartin sectei Zen, din care 14.700 sectei Shoutou. Aceste temple sponsorizeaza o varietate
de activitati pentru propaganda, printre care amintesc organizarea de tabere de studiu pe
tema zen, introducerea filozofiei zen in vest, precum si in Europa.
Crestinismul
Crestinismul a fost adus in Japonia de un grup de misionari condusi de Francis Xavier in
1549. Aceasta religie s-a raspandit rapid, datorita politicii bratelor deschise ale lorzilor feudali
care au apreciat faptul ca misionari au adus nu numai o religie noua, ci si noi oportunitati de
comert. Totusi, acesta perioada de rapida raspandire a crestinismului s-a dovedit a fi foarte
scurta, caci in 1587, Toyotomi Hideyoshi a interzis brusc aceasta religie. Dupa un
recensamant facut la cativa ani dupa acest eveniment se spune ca erau apoximativ 200.000
de japonezi crestini, dar se suspecteaza ca aceasta suma era numai jumatate din cea reala.
Supresia crestinismului a devenit mai stricta sub regimul Tokugawa (perioada Edo), ajungand
la un eveniment tragic in 1637, cand o revolta crestina la Shimabara a fost inabusita fara
mila. Interzicerea crestinismului a continuat pana in 1873, cand libertatea religiei a fost
reinstalata de catre guvernul Meiji, dar cu toate acestea flacara crestinismului in Japonia
aproape se stinsese, fiind sustinuta doar de cateva grupulete apropiate.
Incluzand catolicii (448.000) si protestanti (527.000), japonezii crestini la ora actuala sunt
in numar de aproximativ 975.000. Exista de asemenea cateva religii noi care flutura
stindardul crestinismului si care sustin ca au in jur de 550.000 adepti. Totusi, ca procent de
populatie, sunt mai putin decat erau in secolul XVII.
Buctria japonez
Ingredientele principale ale buctriei japoneze tradiionale sunt:
petele i alte produse marine, zarzavaturile i orezul. Petele este
deseori servit crud, ceea ce necesit ca el s fie foarte proaspt i s fie
tiat cu un cuit bine ascuit. Abundena produselor marine n apele
care nconjoar Japonia i religia budist (care este mpotriva uciderii
animalelor) au fcut ca japonezii s foloseasc carne, produse lactate,
grsimi animale etc. n mod mai redus.
Condimentele principale sunt produse din soia (sosul soia i misopast de fasole soia- sau orez (sake, oet din orez, mirin- un sake
dulce). Pentru a menine gustul original al ingredientelor, buctria
japonez nu prea folosete condimente iui, ci mai mult plante
aromatice sau wasabi (hrean japonez), yuzu, ghimbir, myga (tot un fel
de ghimbir), kinome (lujeri ai plantei sansh (Zanthoxylum piperitum)
sau semine uscate i mcinate ale aceleiai plante sansh.
Sushi
Supa Ramen
Gheie
Festivalul Gion
Muntele Fuji
Popescu Eduard