Japonia

ara
soarelui
rSARE
,

Japonia (n japonez , se citete Nippon sau Nihon, sens literal: originea

soarelui) este o ar insular din Asia de Est, situat pe un lan de insule aflate ntre Oceanul
Pacific i Marea Japoniei, la est de Peninsula Coreean. Denumirea oficial este
Nipponkoku, textual ara de la originea soarelui. Este cunoscut n romnete i sub
numele de ara Soarelui Rsare. Potrivit legendei, Japonia a fost creat de ctre zei care au
nfipt o sabie n ocean, la scoaterea ei formndu-se patru picturi ce au devenit insulele
principale, precum i o multitudine de insule mici (peste 5000).
Japonia este localizat n Asia de Est, n nordul Oceanului Pacific, fiind format din 4
insule importante, ce reprezint un procent de aproximativ 95% din teritoriul
Japoniei: Honshu(227414

km2), Hokkaido(78411

km2), Kyushu(42600

km2)

i Shikoku(17800 km2), plus numeroase insule mici.

Insulele nipone sunt formate la mbinarea plcilor tectonice: placa Pacificului i placa
Filipinelor se scufund sub placa Euroasiatic din vest. Japonia este situat deasupra zonei de
scufundare, pe placa Euroasiatic. La mbinarea plcilor tectonice crusta pmntului este
instabil, ceea ce explic numrul mare de vulcani din Japonia (50 activi i circa 200 inactivi)
precum i numrul mare de cutremure (circa 1500 pe an). Cu toate acestea, se susine c
aceste lucruri contribuie la frumuseea peisajului din Japonia. Izvoarele termale sunt larg
rspndite, att n zonele de munte, ct i n apropierea zonelor de rm. Totui, lava i cenua
rezultate n urma erupiilor vulcanilor au avut, de-a lungul timpului, efecte dezastruoase
asupra populaiilor care triesc n zona apropiat vulcanilor activi.
n cea mai mare parte arhipelagul are un relief muntos i colinar(peste 80%), de vrst
relativ recent, n cadrul cruia se deosebesc regiuni formate n urma cutrilor ter iare i
teriar-cuaternare. 25 de vrfuri depesc 3000 m, altitudinea maxim este Fuji Yama/Fuji-san
3776 m.
Casa Imperial a Japoniei este condus de mpratul Japoniei. Constituia Japoniei
definete mpratul ca "simbol al statului i al unitii poporului". El execut datorii
ceremoniale i nu are putere real, nici mcar n situaii de urgen. Suveranitatea este pus n
minile poporului japonez prin constituie. Dei statutul su oficial este disputat, la ocazii
diplomatice, mpratul tinde s se comporte (doar dac are susinere public) ca i cum ar
fi ef de stat. n 2006, Japonia este singura ar din lume condus de un mprat.

Srbtori naionale
Nume

Anul Nou

(Ganjitsu)

Data

1 ianuarie

Din 1948. Majoritatea locurilor de munc dau liber angajailor ntre 29 decembrie i 3
ianuarie.

A doua zi de
luni din
ianuarie.

Din 1948, pentru a-i srbtori pe cei care mplinesc 20 de ani (vrsta majoratului n
Japonia) n anul respectiv. Iniial a fost srbtorit pe 15 ianuarie, dar din 2000 este a
doua zi de luni a lunii ianuarie.

11 februarie

Din 1966 (srbtorit prima dat n 1967). ntre 1872 i 1948, a fost cunoscut
ca Kigen-setsu ( ), ziua n care cf. a holiday "Nihon-shoki"mpratul Jimmu a
fost ntronat n 660 .H.

21 martie

Din 1948. nainte de 1948, la data echinoxului de primvar avea loc festivalul Shunki
krei-sai ( ).

29 aprilie

Din 2007. Ziua de natere a fostului mprat Shwa. Dup decesul su n 1989,
srbtoarea a fost numit "Ziua Verdeii". n 2007, "Ziua Verdeii" a fost trecut pe data
de 4 mai, iar 29 aprilie a fost numit "Ziua Shwa". Ziua Shwa este nceputul aanumitei "Golden Week" ("Sptmna de aur").

3 mai

Din 1948 pentru a comemora ziua n care Constituia nou a intrat n vigoare.

4 mai

Vezi comentariul la "Ziua Shwa".

5 mai

Din 1948. Este ultima zi a "Sptmnii de aur" (vezi comentariul la "Ziua Shwa").

A treia zi de
luni din iulie

Din 1995 (srbtorit din 1996). Iniial srbtorit pe data de 20 iulie, a fost schimbat
n 2003 n a treia zi de luni din iulie.

a treia zi de
luni din
septembrie

Din 1966. Iniial srbtorit pe data de 15 septembrie ca Old Folks' Day (

Rjin no hi ). n 2003, a fost schimbat n a treia zi de luni din septembrie.

Cam 23
septembrie[24]

Din 1948. nainte de 1948, la data echinoxului de toamn avea loc festivalul Shki
krei-sai ( ).

Ziua Majoratului

(Seijin no hi)
Ziua Fondrii Naiunii

(Kenkoku kinen no hi)

Echinoxul De
Primvar

(Shunbun no hi)
Ziua Shwa

(Shwa no hi)

Ziua Constituiei

(Kenp kinenbi)
Ziua Verdeii

(Midori no hi)
Ziua Copiilor

(Kodomo no hi)
Ziua Mrii

(Umi no hi)
Ziua Respectului
Fa De Cei n Vrst

(Keir no hi)
Echinoxul De
Toamn


(Shbun no hi)
Ziua Educaiei Fizice

(Taiiku no hi)

a doua zi de
luni din
octombrie

Din 1966. Iniial srbtorit pe data de 10 octobrie pentru a comemora deschiderea

Jocurilor Olimpice de var din 1964 din Tokio. n 2000 a fost schimbat pe a doua zi de
luni a lunii octombrie.

3 noiembrie

Din 1948.Comemoreaz 3 noiembrie, 1946, cnd a fost anunat noua Constituie.

nainte de 1948, a fost o srbtoare numit Meiji-setsu ( ) care comemoora ziua
de natere a mpratului Meiji.

23 noiembrie

Din 1948.nainte de 1948, a fost ziua festivalului Niiname-sai ( ).

23
decembrie

Ziua de natere a mpratului a fost srbtoare naional ncepnd cu 1868. Iniial

cunoscut drept Tench-setsu ( ), a fost redenumit Tenn tanjbi (
) n 1948. Ziua de natere a mpratului Akihito, nscut n 1933.

Ziua Culturii

(Bunka no hi)

Ziua Recunotinei
Muncii
?

(Kinr kansha no hi)

Ziua de Natere a
mpratului

(Tenn tanjbi)

Japonezii srbtoresc sfritul unui an i

nceputul urmtorului cu mare fast
pasiune.
nitrecut
cuvntul setsubun se
referea
la
oricare
dintre
Perioada srbtorit se numete
shogatsu, care
schimbrile
ntr-un sens foarte larg se refer
la prima lun anotimpurilor, dar
astzi
se refer
a anului. Pe nti ianuarie familiile japoneze
se n special la ziua
reunesc pentru a bea un anumede
tip3desau
sake,4 februarie, momentul
ncepe primvara n mod
care se presupune c asigur on
viacare
lung,
tradiional. Conform calendarului
pentru a mnca un anume tip de sup cu orez
vechi, prima zi a primverii
care, dup obicei,
terge orice amintire rea
Festivalul Tanabata
marca i nceputul anului nou,
care a rmas din anul precedent.

Srbtoarea
Anului
r
Nou
b

t
o
a
r
e
a

iar ziua precedent setsubunS

Srbtorit pe 7 iulie,ului
sau reprezenta
pe 7 august n
unelezizone
ale Japoniei,
ultima
a anului
e Festivalul
Japonezii

i
decoreaz
u

a
de
la
intrarea
n
Tanabata i are originile ntr-o
popular
chinez
care povestea
despre
t
carelegend
a trecut.
Modul
tradiional
cas
cu
ramuri
de
pin

i
cu
ghirlande
de
paie,
s
de
a
srbtori
aceast
zi
este
ntlnirea romantic, o dat pe an, a dou stele din Calea Lactee: Steaua Vcarului
care
feresc,
mod simbolic,
de
intrarea
u
prin
mprtierea
boabelor
de i scriu
(Altair)
i n
Steaua
estoarei
(Vega).
n ziua festivalului
oamenii
dorinele pe
oricrui
lucru
necurat
n
casele
oamenilor.
Se
b de bambus.
fasole
cas,
a feri
fii de hrtie colorat, pe care
maiprin
apoi le
prindpentru
de ramurile
arborilor
u
viziteaz,
de asemenea,
temple
unde
japonezii
de spiritele
Srbtoarea
este asociat
cufamilia
ziua ndrgosti
ilorrele.
n
se roag pentru a avea noroc n anul ce

urmeaz i cumpr sgei aductoare de

noroc, precum i casele rudelor i prietenilor
pentru a se felicita reciproc cu ocazia Anului
Nou. Azi, muli copii japonezi i petrec
vacanele absorbii de jocurile pe calculator,
dar exist, de asemenea, muli copii care
Festivalul
prefer s participe
la jocurileBon
tradiionale
specifice Anului Nou. n Japonia, celebrarea
ara care
i srbtore
te cu regularitate i mult respect toate srbtorile
Anului Japonia
Nou esteeste
cel mai
important
eveniment
naionale, care sunt n numr de treisprezece. Ultima dintr-un an calendaristic este cea care
din calendar, toate companiile i instituiile
celebreaz
ziua de
natereiaactivitatea
mpratului
guvernamentale
oprindun (23 decembrie), dar pe lng acestea se organizeaz
de asemenea i multe festivaluri regionale.
primele trei zile ale anului.
n mod tradiional, Festivalul Bon se ntinde pe mai multe zile, n jurul datei de 15
august (sau 15 iulie), cnd sufletele celor mori se rentorc, conform tradiiei, la casele lor. n
aceast perioad a anului muli japonezi fac excursii n locurile natale pentru a vizita
mormintele strmoilor lor. n timpul acestui festival, oamenii aprind lanterne, fcute din
lemn i hrtie, care au scopul de a cluzi sufletele morilor spre i dinspre casele lor; se
aduce mncare
ca ofrand
celor
decedai i se danseaz bon odori (dansuri speciale).
Festivalul
ppu
ilor
Lanternele sunt de obicei trimise pe ap, n josul rurilor. De asemenea, o tradiie budist cere
japonezilor
s-i aduc
omagiul
Festivalul
ppu
ilorla mormintele
sau hina strmoilor lor n timpul echinoxului de
primvar, n jurul datei de 21 martie, precum i n timpul celui de toamn, n jurul datei de
matsuri,
este celebrat n data de 3
23 septembrie.

martie, cnd familiile japoneze cu

fete expun n interiorul casei un
set de ppui reprezentnd vechea
familie imperial. De asemenea,
cu ocazia acestui festival se bea un
anume tip de sake alb ndulcit.

Festivalurile verii
Festivalul Gion, Gion Matsuri inut pe data de 17 iulie, faimos pentru cele 32 de care de
procesiune expuse n parad pe strzi, a fost iniial festivalul unui cult cu o rspndire larg, ncepnd cu
perioada Heian (794-1185), pe tot parcursul evului mediu. Simpatizanii acestui cult credeau c bolile i
epidemiile erau cauzate de spiritul unor oameni puternici care au murit lsnd n urma lor invidie.
Deoarece epidemiile apreau frecvent n timpul verii, majoritatea festivalurilor de var aveau scopul de a
mpca oamenii cu spiritele care au cauzat epidemiile.
n timpul Festivalului Tenjin, care i are de asemenea originile n credin ele unui cult, un mare numr de
brci ncrcate cu tobe i ppui urmresc brci care poart care de procesiune colorate n josul rurilor
din Osaka.
Festivalul Okunchi din Nagasaki, organizat n luna octombrie, celebreaz recolta din anul
respectiv. Festivalul este renumit pentru dansurile cu dragoni, originare din China, n timp ce carele de
procesiune reprezentnd vase de comer din perioada Edo (1603-1868), balene i alte simboluri sunt
etalate n ntreg oraul.

Religia in Japonia
- Shintoismul - Budismul - Zen - Crestinismul Religia in Japonia este altfel inteleasa decat in alte zone ale globului, cel putin altfel
decat in tarile crestine. Aici convietuiesc intr-o ciudata interconexiune trei mari categorii de
religii: shintoismul - religia autohtona nipona; budismul - religie de origine indiana care si-a
facut intrarea in Japonia sub forma influentelor chineze; precum si crestinismul un
reprezentant minor, dar totusi prezent aici in Japonia.
Shintoismul
Deoarece ii lipsesc anumite caracteristici considerate de cercetatori necesare unei religii, inca
mai exista indoieli daca sa fie sau nu considerata ca atare. In principiu, Shintou (a se citi
shinto) este numele dat credinteler indigene ale japonezilor, ritualurilor inchinate spiritelor
native, practicilor zilnice si modului traditional de gandire.
La inceputurile istoriei, fiecare clan (uji) avea o zeitate guvernanta, iar multitudinea
acestor zeitati este referita sub numele de yaoyoroz no kami (in trad. 8 milioane de zeitati).
Rugaciunile spre acesti zei, care de cele mai multe ori erau personificari ale naturii, erau
inchinate direct acestora, adeptii acestei religii neobosindu-se sa construiasca altare pana in
jurul secolelor III si IVen. De abia in secolul 4, cand Japonia a fost unificata sub conducerea
clanului Yamato (vezi perioda Kofun), religia shintou a inceput sa-si formeze o structura
ierarhica cu zei Yamato si imparatul - marele preot in frunte, iar celelalte zeitati locale in
continuarea ierarhiei. Primele istorii japoneze se constituie ca eforturi de a legitimiza linia de
sange a imparatului ca apartinand zeilor, amestecand mituri si legende despre zeitatile
clanurilor cu mitologia Yamato. Nu s-a format nici o doctrina shintou in adevaratul sens al
cuvantului pana la mijlocul perioadei Heian, cand s-a stipulat ideea ca zeii shintou erau
manifestari ale zeitatilor budiste, legand astfel credintele indigene de invataturile budiste.
Astazi exista mai mult de 500 de secte shintoiste, care reclama un numar de 7.15 milioane
de adepti. Practicile shintoiste sunt in stransa legatura cu practicile religioase locale si
familiale. Venerarea zeitatilor recoltei, a pomilor, a animalelor si a tuturor lucrurilor apropiate
de casa, ramane totusi o parte integranta a obiceiurilor locale de astazi.
Budismul
Aceasta religie a fost introdusa in Japonia oficial in 538en din statul antic coreean Paek.

Totusi, diversi vizitatori au introdus budismul in Japonia mult mai devreme, existand adepti ai
acestei religii inca de la inceputul secolului V. Drumul care l-a urmat Budismul din India - tara
de bastina a acestei religii si pana in Japonia trece prin China - stat centralizat in aceea
vreme. In Japonia, acesta a ajuns tocmai in perioada consolidarii statului nipon, noua natiune
unificata adoptand relativ rapid budismul si adaptandu-l conform necesitatilor sale.
De la sfarsitul secolului VI, Budismul a devenit principala credinta a clanurilor imperiale si
altor conducatori locali, fiind considerata, cel putin din punct de vedere al nobililor, religie
nationala. Printul Shoutoku (574-622en), unul dintre cei mai inflacarati adepti ai budismului, a
initiat constructia a numeroase temple, incepad cu Houryuuji (cea mai veche cladire din lemn
din lume) si continuand cu Koufukuji, Toudaiji, Yakushiji si Toushoudaiji.
Aceasta fiind prima filozofie religioasa introdusa in Japonia, Budismul a avut un puternic
impact cultural si filozofic. Arhitectura, metalurgia, medicina si chiar si tehnicile agricole au
fost puternic influentate de conceptele budiste. Multe alte valuri de invataturi budiste
introduse din China au continuat sa modeleze cultura japoneza si in perioadele ulterioare,
incepand din perioada Heian si terminand cu periada Edo.
Zen
Practicantul zen cauta iluminare prin disciplina si meditatie si asteapta salvarea sa si a
tuturor fiintelor inzestrate cu constiinta.
Postura meditativa zazen a fost din timpuri stravechi o tehnica budista pentru atingerea
iluminarii. Totusi, secta Zen, originara din China, a fost prima care a sustinut ca orice element
al vietii, mancarea, dormitul, mersul sau statul ar putea fi aplicate pentru a medita.
O alta secta zen, scoala Oubaku a fost introdusa din China mult mai tarziu, la inceputul
perioadei Edo. Scripturile aceste secte sunt citite in limba chineza, iar ritualurile si decorul
pastreaza o culoare pur chinezeasca.
Astazi, sunt aproape 3.32 milioane de adepti Zen inregistrati, adica putin sub 4% din toti
adepti budismului in Japonia. Dintre aproximativ 77.000 temple budiste din Japonia, 21.000
apartin sectei Zen, din care 14.700 sectei Shoutou. Aceste temple sponsorizeaza o varietate
de activitati pentru propaganda, printre care amintesc organizarea de tabere de studiu pe
tema zen, introducerea filozofiei zen in vest, precum si in Europa.
Crestinismul
Crestinismul a fost adus in Japonia de un grup de misionari condusi de Francis Xavier in
1549. Aceasta religie s-a raspandit rapid, datorita politicii bratelor deschise ale lorzilor feudali
care au apreciat faptul ca misionari au adus nu numai o religie noua, ci si noi oportunitati de
comert. Totusi, acesta perioada de rapida raspandire a crestinismului s-a dovedit a fi foarte
scurta, caci in 1587, Toyotomi Hideyoshi a interzis brusc aceasta religie. Dupa un
recensamant facut la cativa ani dupa acest eveniment se spune ca erau apoximativ 200.000
de japonezi crestini, dar se suspecteaza ca aceasta suma era numai jumatate din cea reala.
Supresia crestinismului a devenit mai stricta sub regimul Tokugawa (perioada Edo), ajungand
la un eveniment tragic in 1637, cand o revolta crestina la Shimabara a fost inabusita fara
mila. Interzicerea crestinismului a continuat pana in 1873, cand libertatea religiei a fost
reinstalata de catre guvernul Meiji, dar cu toate acestea flacara crestinismului in Japonia
aproape se stinsese, fiind sustinuta doar de cateva grupulete apropiate.
Incluzand catolicii (448.000) si protestanti (527.000), japonezii crestini la ora actuala sunt
in numar de aproximativ 975.000. Exista de asemenea cateva religii noi care flutura
stindardul crestinismului si care sustin ca au in jur de 550.000 adepti. Totusi, ca procent de
populatie, sunt mai putin decat erau in secolul XVII.

Buctria japonez
Ingredientele principale ale buctriei japoneze tradiionale sunt:
petele i alte produse marine, zarzavaturile i orezul. Petele este
deseori servit crud, ceea ce necesit ca el s fie foarte proaspt i s fie
tiat cu un cuit bine ascuit. Abundena produselor marine n apele
care nconjoar Japonia i religia budist (care este mpotriva uciderii
animalelor) au fcut ca japonezii s foloseasc carne, produse lactate,
grsimi animale etc. n mod mai redus.
Condimentele principale sunt produse din soia (sosul soia i misopast de fasole soia- sau orez (sake, oet din orez, mirin- un sake
dulce). Pentru a menine gustul original al ingredientelor, buctria
japonez nu prea folosete condimente iui, ci mai mult plante
aromatice sau wasabi (hrean japonez), yuzu, ghimbir, myga (tot un fel
de ghimbir), kinome (lujeri ai plantei sansh (Zanthoxylum piperitum)
sau semine uscate i mcinate ale aceleiai plante sansh.

Sushi

Supa Ramen

Gheie

Festivalul Gion

Muntele Fuji

Popescu Eduard