Plagiarism Checker X Originality

Report
Similarity Found: 4%
Date: Saturday, June 04, 2016
Statistics: 266 words Plagiarized / 6763 Total words
Remarks: Low Plagiarism Detected - Your Document needs Optional
Improvement.
------------------------------------------------------------------------------------------CAPITOLUL III: Analiza comparativa a statiunilor Poiana Brasov din
Romania si Bansko din Bulgaria.Solutii de dezvoltare a turismului
montan in Romania 3.1.PREZENTAREA GENERALA A CELOR DOUA
STATIUNI POIANA BRASOV Sta?iunea Poiana Bra?ov este situata n
partea centrala a ?arii, pe versantul nordic al masivului Postavaru la o
altitudine de 1030 m, facnd parte din Carpa?ii de Curbura. Din punct
de vedere administrativ Poiana Bra?ov este considerata cartier al
municipiului Bra?ov.
Sta?iunea este localizata n sudul municipiului Bra?ov la intersec?ia
meridianului de 230 33 12 longitudine estica cu paralela de
45o 3542 latitudine nordica. Accesul n sta?iune se poate realiza prin
localita?ile Bra?ov si R?nov prin intermediul unor ?osele modernizate,
sau prin intermediul unor trasee turistice ce pornesc din localita?ile:
Bra?ov, Timi?ul de Jos, Timi?ul de Sus, Predeal, R?nov, Prul
Rece.Printre metodele de acces se numara si caile de acces feroviare,
prin gara Bra?ov se face legatura cu localita?ile: Bucure?ti, Satu Mare,
Sibiu , Arad, Oradea, Timi?oara, Constan?a, Craiova, Suceava , Targu
Mure?.
Accesul de la Gara Bra?ov ?i pana n sta?iune se realizeaza prin
intermediul autobuzelor sau a taxiurilor, caile de acces rutiere,
principalele drumuri catre Bra?ov fiind Drumul Na?ional 1 (DN1)
Bucure?ti- Bra?ov, Bucure?i- Ploie?ti- Cheia- Sacele- Bra?ov (DN1A),
Satu Mare- Alba Iulia pe Drumul European 81 (E81) ?i Alba Iulia- SibiuBra?ov pe Drumul European 68, Pite?ti- Bra?ov pe Drumul Na?ional 73.
n construc?ie se afla ?i austostrada Bucure?ti-Bra?ov (A3).

Limitele statiunii Poiana Brasov sunt urmatoarele:limita vestica este

Padurea Cristianului traversata de Valea Poienii,limita nordica este data
de Drumul Vechi, care duce spre orasul Bra?ov, limita estica este data
de Poiana Drester localizata la altitudinea de 1300 de metri si limita
sudica fiind considerata prapastia Lupului. BANSKO Staiunea Bansko se
afla la o distanta de 650 km fata de Poiana Brasov,este situata in sudvestul Bulgariei,la poalele muntilor Pirin,aflandu-se la o altitudine de
925 metrii deasupra nivelului marii. Aceasta se afla la 160 km de
capitala Sofia si la 6 km de orasul Razlog.
Bansko face parte din regiunea Blagoevgrad a Bulgariei,pe langa ale 7
orase si are o suprafata de 492,14 km.Statiunea se afla la intersectia
meridianului de 2329'00? longitudine estica cu paralea de 4550'00?
latitudine nordica. Accesul n sta?iune se poate realiza prin localita?ile
Banya, Dobrinishte si prin Razlog.Cea mai frecventata ruta folosita
pentru accesul in statiune se face pe Drumul European 79(E79) prin
Sofia- Blagoevgrad Razlog.Caile de acces feroviare fac legatura catre
Bansko doar prin gara din orasul Sofia.Distana intre acestea este de
155 km si se realizeaza preponderent prin intermediul mijloacelor de
transport de tip autobuz sau microbuz.
De asemeni accesul rutier se poate face si prin localitatea Pazardjik pe
Drumul National 84,insa acesta nu este modernizat si poate ingreuna
circulatia. Accesul aerian este posibil cu aterizare pe aeroportul din
Sofia sau pe aeroportul din Plovdiv,urmand apoi transferul catre
Bansko cu autobuze care pleaca in fiecare zi ,din trei in trei ore.
3.2.Cadrul natural si antropic Obiectivele turistice apar?innd cadrului
natural se caracterizeaza prin mare diversitate, genetic-dimensional, ?i
fizionomica n ceeea ce prive?te sfera activita?ii turistice.
n aceasta sfera sunt cuprinse toate componentele fizico-geografice ale
mediului (litologice, forme de relief, asocia?ii vegetale,animale dar ?i
anumite nsu?iri precum clima) POIANA BRASOV Sta?iunea Poiana Bra?
ov face parte din unitatea Leota-Bucegi-Piatra Mare, din zona cristalino
mezozoica a Carpa?ilor Orientali. Depresiunea Bra?ovului, este cu totul
aparte fa?a de toate depresiunile Carpa?ilor Orientali, are pozi?ie
perpendiculara pe Orientali ?i n perfecta continuitate cu cel mai tipic
culoar de nal?ime transcarpatica Rucar-Bran.
Masivul Postavaru de?ine o mare diversitate a reliefului, datorita
alcatuirii geologice variate, cum ar fi pantele line, pantele abrupte, pe
care s-au construit prtii de ski bine cunoscute. Altitudinea maxima a
masivului Postavaru, atinge 1799 de metri n vrful Postavarul. Aici
ntlnim forme carstice impozante , iar n parte de nord-vest apar
calcare cenu?ii-negricioase, dar ?i creste zim?ate, maguri rotunjite,
abrupturi ?i versan?i cu diferita nclinare. n zona Valea Comorii

ntlnim, singurul loc n care ?isturile cristaline apar la suprafa?a.

n partea de est a statiunii ntlnim o culme montana, iar n partea
vestica a masivului sunt prezen?i mun?i jo?i cu altitudini de 900-1000
de metri. Ace?ti mun?i sunt cunoscu?i sub numele de Mun?ii Poienii
Bra?ovului si sunt strabatu?i de culmi largi ?i depresiuni. Sta?iunea
esta amplasata ntr-o depresiune, latura vestica fiind reprezentata de
versantul abrupt al Masivului Postavaru, iar n est depresiunea este
nchisa de o culme alungita, ce a constituit un element favorabil pentru
apari?ia unor hoteluri importante.
Culmea principala a Masivului Postavaru este reprezentata de
Cristianul Mare pe pantele caruia s-au construit numeroase prtii de
ski, mijloace de transport pe cablu ( telescaun si telecabina ). Aici se
desfa?oara, numeroase trasee turistice ce conduc spre vrful Cristianul
Mare. n sta?iunea Poiana Bra?ov ntalnim ape subterane, dar ?i ape de
suprafa?a reprezentate de numeroase praie.
Mun?ii Poienii Bra?ovului sunt fragmenta?i de o re?ea de vai ce apar?in
n totalitate bazinului hidrografic al rului Olt, iar priele din Masivul
Postavaru fac parte din bazinului hidrografic al Ghimba?elului, afluent
al rului Olt. Poiana Bra?ov de?ine o sta?ie de epurare a apelor uzate,
sta?ia este situata la baza prtiei Lupului,functionabila din anul
1978.Totodata statiunea gazduieste doua lacuri importante, un lac de
acumulare cu o capacitate de 12.000 metri cubi de apa folosit pentru
producerea zapezii artificiale,in zona platoului Ruia si lacul de
agrement Miori?a ce apa?ine complexului Aurelius mparatul
Romanilor, ce este de fapt un baraj semi-natural format pe cursul vaii
Chei?oara.
Poten?ialul natural al Poianei Bra?ov este caracterizata printr-o mare
varietate a covorului vegetal. Sta?iunea se afla exintinsa pe suprafa?a
unor poieni acoperite cu paji?ti rezultate n urma defri?arilor padurilor.
n partea de est a Masivului Postavaru sunt prezente paduri de molid
care coboara de pe versan?i pana n apropierea sta?iunii.
Vegeta?ia dominanta este formata din tufe de afin, ferigi ,macri?ul
ienuparului, tufe de zmeuri? ?i mur. n partea superioara a muntelui
padurile de molid intra n amestec cu cele de ienupar, sau chiar cu
aninul de munte). n partea de vest se gasesc paduri, n care fagul ?i
bradul sunt n amestec cu gorunul.
Fauna existenta n arealul Masivului Postavaru, sub padurile de molid,
fag adapostesc: mamifere mari si mici precum cerbul,ursul
brun,lupul,veveritele si altele.Acvifauna este foarte diversificata si este
fomata din codros de munte ,ciocanitoare neagra ,mierla,corb,uliu

porumbar,co?ofana, porumbel de scorbura ,huhurez mic

,minunita,pestria mare ,ochiuboului si multe altele. Poiana Brasov are
in componenta doua arii protejate, Rezerva?ia Naturala Muntele
Postavaru si Situl Natura 2000 Postavaru.
Aici se intalnesc urmatoarele tipuri de habitate naturale: fne?e
montane, tufari?uri alpine ?i boreale, paduri medio-europene de fag.
Cele mai importante atractii turistice ale statiunii sunt reprezentate de
Mnastirea Sfntul Ioan, fiind considerata o copie a bisericilor din
Maramure?, Centrul de Echita?ie care dispunde un grajd cu 26 de cai si
cele 12 partii moderne si accesibile,care sunt obiectul principal de
calatorie al turistilor.
Sta?iunea Poiana Bra?ov de?ine un climat montan favorabil recreerii,
pe tot parcursul anului. Temperatura medie anuala nregistrata n sta?
iunea Poiana Bra?ov este 5,8 C, la poalele mun?ilor,fiind mai ridicata
fa?a de cele nregistrate pe platoul masivului Postavarul, de 0 C.
Maxima absoluta nregistrata n acest areal este de 27,7 C , iar
minima -20,8 C.
Luna cu cele mai scazute temperaturi medii anule, este luna
februarie,iar cu cele mai ridicate este luna iulie. Cantita?ile de
precipita?ii medii lunare, ?i medii anuale sunt urmatoarele: primavara
171 mm, vara 462 mm, toamna 150 mm, iarna 162 mm. (N - Raport de
mediu al Planului Ubranistic Zonal Poiana Bra?ov, 2010 BANSKO Muntii
din Bulgaria sunt mai inalti decat cei din Romania, astfel incat in
Bansko se poate schia si la 2.500 metrii altitudine, putand admira o
panorama spectaculoasa.
Muntele Pirin are un caracter predominant alpin, iar varful cel mai inalt
este Vihren 2914 metrii. Partiile de schi sunt situate in doua centre
principale: Chalin Valog (1.100 1.600 m) si Shiligarnika (1.700 2.500
m). Aceste 2 zone se afla pe coastele nordice ale muntelui Pirin si sunt
usor accesibile (25 min. cu telecabina din Bansko).
Peisajul Mun?ilor Pirin este divers ?i include o zona alpina notabila,
presarata cu numeroase lacuri, peisaje montane mpadurite care
definesc boga?ia faunei unice de munte. n sudul orasului se afla Parcul
National Pirin, iar datorita biodiversita?ii unice ?i forma?iunilor naturale
a fost inclus n lista UNESCO in anul 1983 ,cu peste 40000 de hectare
de arie protejata. Parcul detine numeroase lacuri, cascade, pe?teri ?i o
multime de specii de vegetale si animele.
Parcul National Pirin gazduieste una dintre cele mai originale flore ale
tarii,fiind caracterizata printr-o diversitate de plante excep?
ionale.Componen?a padurilor pe teritoriul Parcului Na?ional Pirin

cuprinde 16 specii de arbori, unele dintre ele fiind specii endemice,

altele deosebit de importante pentru conservare, sau reprezinta unele
dintre cele mai mari stocuri de specii de arbori din Europa, ct ?i din
Bulgaria.
Suprafa?a mpadurita a Parcului Na?ional Pirin este de 23110 hectare.
n cea mai mare parte a parculuise gaseste pin pitic, brad alb, pin alb,
molid, brad, fag si pin negru. Vrsta medie a padurilor din Parcul Na?
ional Pirin este de 85 de ani, cea mai mare parte din paduri sunt mai
vechi de 140 de ani.
In mun?i ?i n special n Parcul Na?ional Pirin, condi?iile de relief sunt
diversificate ?i favorizeaza existen?a unui numar mare de ni?e
ecologice care servesc ca habitat pentru diferite specii de plante si
animale. Printre speciile de plate se numara si plante inferioare ?i
fungi, licheni,ciuperci,plante terestre florale in numar de 1315 specii
diferite si plante medicinale.Pe teritoriul parcului se intalnesc peste
2000 specii ?i subspecii de nevertebrate (paianjeni, miriapode, insecte,
melci, etc.) .
Aceasta cifra include 294 de specii rare, 216 endemite, 176 specii
relicte prezente n lume ?i liste europene de specii pe cale de dispari?ie
. Numarul vertebratelor se imparte in 247 de specii,care includ 6 specii
de pe?ti, 8 specii de amfibieni, 11 reptile, 159 specii de pasari, 45 de
specii de mamifere. Lacurile Popovi sunt cel mai mare grup de lacuri
situate n nordul muntilor Pirin ,la aproximativ 2200 m deasupra
nivelului marii.
Grupul este format din 16 lacuri , Lacul Popovo, lacurile Samodivski,
lacurile Polejanski, lacurile Banski ?i altele, care sunt situate de-a
lungul cursului superior al rului Retije.Toate lacurile sunt de origine
glaciara si au punctul de varsare in raul Retije. Lacul Popovo este cel
mai mare ?i cel mai adnc din Mun?ii Pirin cu o lungime de 480 de
metrii, 223 de metrii la?ime, 29,5 metrii adncime ?i un volumul de
1,27 milioane m3. Acesta acopera o suprafa?a de 123,6 hectare si este
cel de-al doilea cel mai mare lac din Bulgaria ?i din Peninsula
Balcanica.
Lacul este situat la vest de vrful Djengal,la o altitudine de 2234 m
deasupra nivelului marii. Printre elementele naturale ale orasului
Bansko se afla si Rezerva?ia naturala Yulen care este situata la o
altitudine cuprinsa intre 1650 - 2851m. Acesta include urmatoarele
grupe de lac: Vasilashkite, Tipitskite, Strazhishkite, Polezhanskite ?i
Disilishkite.
Rezerva Yulen este destinata sa protejeze padurile, animale ?i speciile

de plante endemice. Exista o varietate de paduri de pin ?i peste 700 de

specii de plante superioare, 44 dintre acestea fiind incluse n Cartea
Ro?ie a Bulgariei. Orasul Bansko si uimeste turistii cu aproximativ 130
de monumente arhitecturale si istorice dintre care 7 sunt de
importanta nationala.
Datorita arhitecturii unice ?i numeroaselor atrac?ii, centrul ora?ului
este listat ca un sit al Patrimoniului Mondial.Pe lnga frumosul munte
Pirin, Bansko ofera calatorilor multe alte locuri istorice precum ruinele
fortaretei antice Staroto Gradishte, situate la ctiva kilometri de oras,
spre vest si asezamntul Ulen, de-a lungul rului Demianitsa.De
asemenea, orasul detine o serie impresionanta de biserici impregnate
de istoric bogat si imagini pitoresti .
Bansko gazduieste,de asemenea numeroase muzee istorice si
contemporane printre care se numara: Casa Velyanova , Muzeul
Etnografic si istoric "Radonova casa", Expozitia permanenta a Scolii de
Arta Bansko,Muzeul Casa "Nikola Vaptsarov",Casa de arte din Bansko si
altele. Bansko este o statiune cu un climat montan cu veri scurte si
ierni lungi. Temperatura medie anuala inregistrata in statiune este de
10,8 C la poalele muntilor.
Maxima absoluta nregistrata n acest areal este de 40,5 C , iar
minima -25C. Luna cu cele mai scazute temperaturi medii anule, este
luna ianuarie,iar cu cele mai ridicate este luna iulie. Ninsorile sunt
abundente si asigura un strat de zapada constant cu o grosime de 2m.
3.3.
Echipamente turistice a)Cazarea POIANA BRASOV n sta?iunea Poiana
Bra?ov exista n func?iune: 25 unitati hoteliere, 23 pensiuni turistice,
21 vile turistice, 5 apartamente, 2 cabane, 3 bungalowuri, ?i 2 sate de
vacanta.(N AUTORITATEA NATIONALA PENTRU TURISM) In functie de
gradul de confort pe care il detin,unitatile de cazare se impart in trei
unitati de 5* printre care se numara Hotelul Aurelius Imparatul
Romanilor,Pensiunea Denisa si Pensiunea Heraldic Club, treizeci si trei
de unitati de 4* precum Hotelul Alpin Resort,Hotelul Grand
Teleferic,Pensiunea Mont Blanc,Hotelul Escalade,Complexul de vile Ruia
si altele, douazeci si sapte de unitati de 3* ca Hotelul Royal,Vila
Roxy,Casa Vlasin,Hotelul Ruia,etc.
, cinci unitati de 2* printre care Pensiunea Poiana Cristian, Pensiunea
ANDREAS,o unitate de 1* si douasprezece unitati nu sunt inca
clasificate . Capacitatea maxima de cazare n Poiana Bra?ov este de
3.990 de locuri, dintre care hotelurile de?in 2.753 de locuri, pensiunile
turistice 559, vilele turistice 348, apartamentele 156 de locuri, satele
de vacanta 130 locuri, cabanele 28, iar bungalowrile 16 locuri.

Un numar destul de redus de unitatile de cazare din Poiana Braasov

beneficiaza de sala de fitness, sauna, jacuzzi, parcare exterioara,bar
pus la dispozi?ia turi?tilor, sala de conferin?e, piscina interioara si
exterioara.(NOTA ANT,2014) Tarifele pentru cazare in Poiana Brasov
pornesc de la 100 lei si pot ajunge si la 600 lei pe noapte pentru
apartamentele cu 2 camere din cadrul hotelurilor.Facilitatile incluse in
preturile de vanzare sunt accesul la internet gratuit,acces la parcare,iar
micul dejun si accesul la piscina,spa si sala de fitness se intalnesc la un
numar limitat de unitati de cazare.
BANSKO Bansko este una dintre cele mai importante destina?ii turistice
din Bulgaria avand un numar de peste 200 de hoteluri construite in
zona statiunii de schi. Cele mai bune hoteluri din Bansko sunt
construite ?i echipate conform celor mai nalte standarde ?i
furnizeaza servicii de ospitalitate de cea mai buna calitate. Cele mai
multe dintre acestea au propriile lor centre SPA, n care oaspe?ii se pot
relaxa dupa o zi lunga de schi.
Bansko ofera o multiple posibilitati de cazare, de la camere duble si
apartamente , pana la spectaculoase apartamente cu panorama
montana sau vile la cheie, cu sauna si garaj. In statiunea exista in
functiune 67 de unitati hoteliere, 36 de pensiuni turistice,2 vile
turistice,122 apartamente,o unitate de tip hostel,un complex turistice,o
casa de vacanta si o unitate de cazare de tip gazda.
In functie de gradul de confort pe care il detin,unitatile de cazare se
impart intr-o singura unitate de 5* si anume Hotelul Kempinski Grand
Arena ,34 de unitati de 4* precum Hotelul Astera Bansko,Hotel
Carina,Hotel Gardenia Park,Hotel Trinity,si altele,87 de unitati de 3* ca
Hotel Ida,Hotel Dumanov,Aparthotel Mountain View,Hotel Sofia,etc.,31
de unitati de 2* printre care se numara Aparthotel Eagles Nest,Hotel
Royal Towers,Hotel Alpin,Hotel Bella Vista si altele,o unitate de 1* si 77
de unitati nu sunt inca clasificate .
Majoritatea hotelurilor din Bansko (spre deosebire de Romania) dispun
de piscina interioara functionala, o parte din complexele turistice
avand apartamente spatioase dotate cu bucatarie (astfel de
apartamente sunt extrem de rare in Romania). Tarifele pentru cazare in
statiunea Bansko pornesc de la 110 lei si pot ajunge pana 390 lei pe
noapte/camera cu micul dejun inclus si acces gratuit la urmatoarele
facilitati,piscina interioara (piscina exterioara in cadul unitatilor de 4 si
5*),spa si centru wellness,sala de fitness,internet wifi gratuit,biliard,
tenis de camp si de masa,si altele. Toate hotelurile includ in preturile
camerelor shuttle-bus-urile care conduc turistii pna la telegondola
care duce la cota 1600.

b)Alimentatia Alimenta?ia publica pentru turism, mpreuna cu baza de

cazare, cea de tratament ?i agrement, diversifica oferta, contribuie la
cre?terea puterii de atrac?ie a sta?iunii. Alimenta?ia publica cuprinde
ntreaga produc?ie ?i distribu?ie de mncare, ?i bautura, dar ?i
pregatirea preparatelor culinare a produselor de patiserie,
aprovizionarea cu marfa, ?i crearea unei ambian?e favorabile recrerii
clien?ilor.
POIANA BRASOV Structurile de alimenta?ie publica din sta?iunea
Poiana Bra?ov, sunt reprezentate de restaurante, terase, baruri de zi,
pizzeri, snack baruri. n prezent, func?ioneaza 74 de unita?i de
alimenta?ie publica. Cele mai numeroase sunt restaurantele, cu un
numar de 38 de unita?i, urmat de barurile de zi cu 27 unita?i, un
snack-bar, 3 buffet bar ,un caf-bar ?i 2 pizzeri.
Spa?iile de alimenta?ie pentru turi?ti apar?in, n special marilor hoteluri
dar exista ?i unita?i independente precum : restaurante cu servire
rapida, ?i restaurante cu specific. Pentru alimenta?ia publica sunt puse
la dispozi?ia turi?tilor,8.356 de locuri la masa, de diferite categorii , n
acest numar fiind incluse ?i restaurantele aferente hotelurilor.(N
CONFORM DATE ANT) Specificul structurilor de alimentatie publica se
bazeaza preponderent pe bucataria traditionala, meniul oferit fiind unul
cu specific romnesc.Se pot intalni,de asemeni in restaurantele
hotelurilor,bucatarii de tip international,cum ar fi cel italian dar si
produse de tip fast food comercializate in zone stradale.
BANSKO Bansko este una dintre cele mai populare ?i moderne sta?iuni
de schi din Europa de Est ?i se mndre?te cu o via?a de noapte
diversificata. Structurile de alimenta?ie publica din sta?iunea Bansko,
sunt reprezentate de peste 140 de restaurante locale (mehanas) ,
restaurante de hotel ?i cafenele stradale, plus 12 cluburi si 2 cazinouri.
Diversitatea este cuvantul care defineste bucataia bulgareasca.Bogate
in legume, branza si sunca,salatele bulgaresti sunt vedetele meniurilor
traditionale.Printre mancarurile traditionale se numara si:shkembe
chorba(ciorba de burta),tarator(supa rece din iaurt),baritsa(placinta
saratadin aluat de foetaj, oua si branza),lukanka(salam din carne de
porc, vita si condimente), kebapche(chiftelute la gratar din carne
tocata in forma de carnat),moussaka(musaca din legume sau carne
tocata servita cu iaurt),kavarma(tocanita de legume cu carne de porc
sau pui),sarmi(sarmale).Bulgarii nu se pot lauda cu dulciuri
traditionale,majoritatea sunt adoptate de la popoarele invecinate.
c)Agrementul POIANA BRASOV Structurile de agrement din statiune
ofera pe tot parcursul anului o diversitate de activitati,motiv pentru
care numerosi turisti le practica.Agrementul in statiunea Poiana Brasov

este de tip out-door sau in-door.Printre activitatitatile practicate in aer

liber se numara plimbarile cu ATV-ul si snowmobil-ul,tubingul si
saniusul,patinajul,alpinism,plimbari cu bicicleta, plimbarile cu barca pe
lac,echitatia,paintball-ul,cursele cu tiroliana, parapanta si cea mai noua
activitate practicata in statiune,zorbing-ul,care consta in rostogolirea
unei persoane aflate intr-o sfera transparenta de dimensiuni mari,pe un
teren in panta.
Activitatile de agrement de tip in-door sunt caracterizate prin innot
,realizarea masajelor,tratamentelor in spatiile de cazare reduse care
dispun de piscina si centre Spa,jocuri distractive precum biliard,tenis
de masa,rummy,table si participarea la seri temetice traditionale cu
muzica folclorica in cadrul restaurantelor din statiune.
BANSKO Structurile de agrement sunt foarte dezvoltate pe teritoriul
statiunii Bansko,acestea asigurand starea de buna dispozitie si de
placere a turistilor lasand in urma o impresie placuta.Principalele
activitati de agrement pe care se pune accentul sunt practicarea
sporturilor de iarna in conditii
favorabile,saniusului,ciclismului,echitatiei,pescuitului,drumetiilor,
alpinismului iar plimbarile cu ATV-ul,vara si snowmobil-ul,iarna sunt
printre preferatele turistilor, facand parte din lista facilitatilor ofertite
de hoteluri.
Marea majoritate a structurilor de cazare din Bansko ofera o serie de
activitati gratuite de relaxare si divertisment printre care se numara
practicarea innotului(in piscine interioare si exterioare),gimnasticii
acvatice,jocurilor in aqua park-uri, relaxarea la jacuzzi si sauna,
realizarea de masaje,bai turcesti,tratamente corporale,sedinte de
solar,in centrele spa si wellness.De asemeni,turistii isi pot mentine
echilibrul fizic si psihic in salile de fitness si se pot bucura de spatiile
destinate distactiei prin jocuri de biliard, bowling,tenis de masa,tenis
de camp,darts si golf.Nici copiii nu sunt lasati deoparte,acestia putand
participa la cluburile si terenurile de joaca special amenajate unde pot
lua parte la activitati distractive.Totodata,turistii au parte de seri
tematice,cu spectacole si muzica traditionala sau pot participa la
petrecerile organizate in cadrul cluburilor de noapte ale hotelurilor.
d)Transportul turistic pe cablu POIANA BRASOV De-a lungul timpului,
statiunea Poiana Brasov a devenit un centru turistic foarte important
pe plan national. Lungimea totala a transportului turistic pe cablu
ajunge la aproximativ 12 kilometrii, simultan, putand calatorii peste
10.000 de turisti, n zece mijloace diferite de transport pe cablu: doua
telecabine, o telegondola,cinci teleschiuri si doua telescaune.
Instala?iile de transport pe cablu existente n Poiana Bra?ov sunt

enumerate n urmatorul tabel si ofera informa?ii cu privire la lungimea

acestoraexprimata in metrii, difern?a de nivel in metrii, altitudinea la
care se situeaza sta?ia superioara,capacitatea de persoane pentru
fiecate instalatie, cat si capacitatea de persoane care poate folosii
instalatiile simultan in intervalul unei ore.
Instalatii de transport pe cablu
Sursa: Brasov Take a breath of mountain air,2015,
http://www.poianabrasovinfoturist.ro/trasee-schiabile - (Accesat 25
aprilie,2016) Sta?ia inferioara a telecabinei Kanzel, a fost construita n
anul 1971, ?i se afla la baza domeniului schiabil. Acest teleferic este
func?ionabil iarna, si urca pana la altitudinea de 1727 de metri n zona
fostei cabane Cristianul Mare.
Telegondola Postavarul Expres, are un traseu paralel cu cel al
telecabinei Kanzel. n anul 2006 a fost contruita, cu placarea de la
amplasamentul vechii telegondole, n apropiere de sta?ia inferioara a
telecabinei Kanzel. Aceasta are un traseu cu 300 de metri mai scurt
dect cel al telefericului Kanzel, iar sta?ia superioara se afla n
apropiere de cabana Postavarul.
Telecabina Capra Neagra are sta?ia inferioara la baza prtiei Bradu ?i
are o lungime de 2809 metrii, sta?ia superioara se afla n Vrful
Postavarul. Aceasta este cea mai cea mai lunga instala?ie pe cablu din
Poiana Bra?ov, ?i a fost construita n anul 1982 . Teleschiul Bradul se
afla langa sta?ia inferioara a telecabinei Capra Neagra, a fost contruit
n anul 1969, ?i renovat ulterior n anul 1986.
Aceasta instala?ie se afla la baza prtiei Bradul, ?i este folosit n special
de ncepatori , deoarece are o nclina?ie mica. Teleschiul Stadion se
afla sub sta?ia inferioara a telegondolei Postavarul Express si este
destinat schiorilor ncepatori. Teleschiul Subteleferic are o lungime de
aproximativ 500 de metri, ajunge n zona abrupta a prtiei
Subteleferic.Teleschiul Ruia este un lift mai greu accesibil datorita
nclinarii mari si urca de la 1480 de metri pana la 1709 metrii.
Teleschiul Kanzel este cea mai abrupta intala?ie care urca din ?aua
Kanzel catre Vrful Postavaru. Instala?ia este folsita n special la
nceputul lunilor de primavara, perioada n care, n aceasta zona exista
zapada naturala datorita expozi?iei versantului, dar ?i a altitudinii.
Tarifele pentru urcarile pe instalatiile de cablu sunt prezentate in
tabelul nr.
Tip abonament
Tip cartela
Pentru turistii dornici de drumetii pe munte,exista cartelele simple care

sunt valabile pentru telecabina Capra Neagra si Kanzel,atat in sezonul

de iarna cat si de vara,iar tarifele pentru urcare si coborare sunt de 35
lei la adulti si 17 lei la copii,iar urcarea simpla sau coborarea simpla
costa 20 lei la adulti si 10 lei la copii. BANSKO Statiunea Bansko este
deservita de un transport pe cablu cu o lungime totala de 26 km si o
capacitate de peste 22.000 de turisti,simultan,care cuprinde un numar
de noua telescaune, sapte instalatii de teleschi si o singura
telegondola.
Instala?iile de transport pe cablu existente n statiunea Bansko sunt
enumerate n urmatorul tabel si ofera informa?ii cu privire la lungimea
acestora exprimata in metrii,diferenta de nivel in metrii,altitudinea
statiei superioare,capacitatea de persoane pentru fiecate instalatie in
parte si capacitatea de persoane care utilizeaza concomintent
instalatiile de transport pe cablu.(NOTA TABEL) Instalatii de transport
pe cablu
Telescaunele Banderitza 1 si 2 au fost contruite in anul 2003 si detin
una dintre cele mai scurte durate de urcare, de 5,8 minute, avand o
viteza de 5 m./s. Banderitza 2 conduce turistii catre cel mai inalt punct
al masivului,la 2526 metrii altitudine. Teleschiul Stara Kotva este cea
mai veche instalatie din statiunea Bansko,fiind contruit in anul 1999 si
pornind de la 1695 metrii altitudine.Aceasta nu a necesitat modernizari
in timp asa cum s-a intamplat cu alte instalatii de transport pe cablu.
Accesul catre instalatiile pe cablu se face pe baza cartelei
SchiData.Tarifele pentru cartelele de urcate cu instalatiile de transort
sunt prezentate in tabelul nr.
Tip cartela
Sursa: http://www.banskoski.com/en/prices-ski-card Pentru membrii
familiilor,au fost create special o serie de cartele la preturi avantajoase
dupa cum prezinta tabelul nr. Tipul cartelei
Domeniul schiabil din Poiana Bra?ov apar?ine municipiului Bra?ov ?i
este format din prtii,instala?ii de transport pe cablu,instalatii pentru
intretinerea stratului de zapada,lac de acumulare si alte dotari si
echipamente. Lungimea totala a prtiilor existente este de peste 20 de
kilometrii,cu o suprafata de peste 50 de hectare. Aceasta suprafa?a
este formata din patru variante de coborre.
Din zona vrfului Postavaru, pornesc cele 4 variante de coborre
nentrerupte pana n zona telecabinei Kanzel ?i a telegondolei
Postavarul Express. Variantele de coborre sunt urmatoarele: Prtia
Lupul Prtia Sulinar Prtia Subteleferic Prtia Drumul Rosu Prtia Lupu
Coborrea ncepe de la sta?ia telegondolei Postavarul Express din
apropierea cotei de 1700 metri. La?imea prtiei variaza ntre 15 ?i 24
de metri.

n general, partea inferioara a prtiei Lupului dupa cota 1350, este

nchisa datorita starii tehnice, ?i prezen?ei curbelor strnse pe
declivita?ii foarte mari, dar ?i expunerea acesteia determina topirea
zapezii. Din acest motiv schiorii folosesc o bretea ce duce n prtia
Drumul Ro?u. Prtia Lupului a fost construita n anul 1957, fiind
cunoscuta prin concursurile interna?ionale de schi ?i peste grani?ele
Romniei.
Este o prtie cu o coborre interesanta si cu sapte variante de schi, dar
datorita traseului extrem de schimbator ?i virat, aceasa prtie este
frecventata de schiori cu experienta. Prtia Sulinar Pornirea partiei se
face de la sta?ia superioara a telecabinei Kanzel cobornd pana la baza
domeniului schiabil. In jurul cotei de 1480 de metrii se suprapune cu
prtia Subteleferic, ce coboara pana la zona inferioara a telecabinei
Kanzel.
Din zona inferioara a teleschiului Subteleferic, se face legatura cu
prtia Bradul, dar ?i cu sta?ia inferioara a telecabinei Capra Neagra.
Prtia Sulinar este o prtie cu un grad de dificultate mediu, dar care
prezinta ?i zone mai abrupte. Prtia Subteleferic Aceasta este una din
prtiile cu un grad mare de dificultate.
Prtia porne?te de la sta?ia superioara a telegondolei Postavarul
Express, ?i continua traseul telefericului spre sta?ia inferioara a
telegondolei, dar ?i a telecabinei Kanzel. n partea superioara prtia se
intersecteaza cu Drumul Ro?u. Partea superioara a prtiei este
cunoscuta sub numele de prtia Ruia. Prtia Drumul Ro?u Partia
Drumul Rosu reprezinta singura coborre u?oara din zona telecabinei
Kanzel, urmnd n totalitate drumul de vara de la sta?ia inferioara la
sta?ia superioara a telecabinei. Drumul Ro?u are o lungime de 5,3 km.
n partea superioara Drumul Rosu se intersecteaza cu prtia
Subteleferic, ?i trece foarte aproape de Cabana Postavarul.Zona de
intersectie cu prtia Subteleferic este mai periculoasa n special pentru
schiorii neexperimenta?i. De la Cabana Postavarul urmeaza o zona
plata cu pante medii si o latime de pana la 22 de metrii.
Prtiile din Poiana Bra?ov sunt men?ionate n urmatorul tabel,n care
sunt precizate ?i informa?ii tehnice cu privire la lungimea partiilor,
diferen?a de nivel, suprafata,altitudine la plecare dar ?i la sosire. Nume
Prtie
De-a lungul timpului,toate partiile au fost modernizate ?i extinse, n
prezent nsumnd peste 50 de hectare, astfel ncat domeniul schiabil
din Poiana Brasov sa devina cel mai extins din Romnia, cu un poten?
ial de dezvoltare ridicat n ciuda altitudinii. n ceea ce prive?te men?
inerea stratului de zapada o perioda mai ndelungata, dar ?i pentru

intretinerea prtiilor, au fost introduse noi echipamente precum sapte

ma?ini de asezat zapada, trei din acestea apar?inand Societa?ii Ana
Teleferic ,iar patru Muncipiului Bra?ov.
Sistemul de producere al zapezii artificiale este format din lacul de
acumulare situat n platoul Ruia cu o capacitate de stocare a volumului
de apa, de 120.000 metrii cubi, ?i o adncime de 15 metri, 120 de
lancii pentru zapada distribuite pe prti, 24 de tunuri de zapada dintre
care 10 tunuri fixe si 14 tunuri mobile. Prtiile de sanius sunt foarte
apreciate de turi?ti, acestea fiind echipate, protejate, reglementate,
bine ntre?inute ?i semnalizate.
n Poiana Bra?ov o astfel de prtie este n apropierea Mnastirii
Sfntul Ioan, unde turisti de toate vrstele pot experimenta
momente unice. n cea ce prive?te oferta domeniului schiabil din
Poiana Bra?ov putem observa faptul ca prtiile sunt n propor?ie de
aproximativ 40% dificile, prtiile u?oare ocupa un procent de doar 20
%, restul fiind prtii medii ca dificultate.
Suprafa?a prtiilor este nca redusa n raport cu capacitatea instala?
iilor de transport pe cablu iar confortul este redus n perioadele de
mare frecventare ( raportul dintre prtii ?i numarul schioriilor este
crescut n general la sfar?itul saptamnii ?i n perioada sarbatorilor).
BANSKO Bansko este cea mai moderna statiune de schi din Bulgaria,
bucurndu-se de cel mai bun centru de schi din Europa Centrala si de
Est.
Bansko se bucura de zapada din plin, avnd cel mai lung sezon de schi
(de la jumatatea lunii decembrie la jumatatea lunii mai). n ultimii ani,
statiunea a fost supusa unor masive investitii, construindu-se noi
hoteluri si multe facilitati pentru iubitorii de schi. Domeniul schiabil din
statiunea Bansko este format din partii,numeroase instalatii de
transport pe cablu,instala?ii pentru creearea zapezii artificiale si multe
alte dotari si echipamente.Partiile din statiune se intind pe o lungime
totala de peste 55 kilometrii si se impart n doua centre principale care
sunt conectate intre ele:(nota Bansko - Ghid de calatorie
http://www.infoturism.ro/download-pdf/ghid-bansko.pdf): statia Chalin
valog cuprinsa intre 990 - 1600 metri altitudine; statia Shiligarnika
intre 1700 - 2600 metri altitudine.
Partiile din statiune sunt variate si se potrivesc oricarui tip de schior.
Pentru iubitorii de snowboard a fost amenajat primul parc de distractii
destinat sporturilor extreme ,unde zilnic se organizeaza concursuri cu
premii atractive si unde turisti din toata lumea vin pentru distractie.
Acestia din urma au la dispozitie o zona speciala unde pot sa isi

amenajeze platforme speciale pentru practicarea sariturilor. In statiune

sunt partii atat cu grad de dificultate ridicat cat si scazut,partii de
agrement,pentru schiori experimentati sau incepatori,insa pentru
turistii care doresc adrenalina, sunt amenajate partii de slalom si
slalom urias, partii cu o lungime de pana la 5 kilometrii.Dupa gradul de
dificultate,partiile se grupeaza in urmatoarele categorii.( nota
http://www.banskoski.com/en/lifts Partii pentru schiori incepatori 19,8
km; Partii pentru schiori intermediari 22,4 km; Partii pentru schiori
avansati 13,9 km.
/ Prtiile de schi au orientarea spre nord, cel mai nalt punct al zonei de
schi este la o altitudine de 2600 m, iar cea mai lunga pista de schi este
de 10 kilometrii. Abundenta de partii pentru incepatori si copii face ca
statiunea sa reprezinte un loc excelent pentru schiorii mai putin
experimentati. Scolile de schi pentru copii si adulti au unii dintre cei
mai buni instructori din tara iar depozitele de schi ofera cele mai noi si
moderne echipamente de snowboard si schi.
Variantele de partii cu dificultate medie si usoara sunt potrivite pentru
schiorii intermediari care se angajeaza sa devina experti,dar si pentru
turistii care vad practicarea sporturilor de iarna ca pe o activitate de
agrement si relaxare. Cea mai dificila partie din Bansko este partia
Alberto Tomba,denumita dupa un celebru schior italian,care a
concesionat de la stat fosta partie si a amenajat-o la cele mai inalte
standarde pentru ca artistul sa poata schia in cele mai bune
conditii.Partia este in permanenta ocupata de catre schiorii
experimentati datorita ofertelor mari de schi extrem.Statiunea este o
gazda permanenta a competitiilor extreme,dar chiar si in zilele
linistite,schiorii au alternativa de a concura pe urmele marcate pe
pante de la slalomuri anterioare.Statiunea Bansko este cunoscuta si
pentru traseele de schi fond si biatlon.
Pentru copiii de peste 4 ani exista clubul Junior Ski,unde acestia pot
combina primii pasi in schi cu o multime de jocuri distractive.Impreuna
cu experienta memorabila,copiii primesc cadouri surpriza si reduceri
suplimentare. Prtiile din Bansko sunt men?ionate n urmatorul
tabel,impreuna cu informa?iile tehnice cu privire la lungimea partiilor,
diferen?a de nivel,altitudine la plecare dar ?i la sosire.
In plus, exista si circa 12 vehicule care se ocupa cu intretinerea si
curatarea partiilor. Statiunea ofera un bonus schiorilor prin intermediul
partiei cu nocturna, care se intinde de la Banderishka Polyana pana in
oras,adica de la 1700 de metrii altitudine.Partia care detine nocturna
are o lungime de peste 7000 de metrii si este functionabila zilnic intre
orele 18:30-21:30 pe mai multe piste amenajate. 3.4.ANALIZA SWOT

Poiana Brasov PUNCTE TARI

-insuficien?a spa?iului destinat parcarilor -pre?uri ridicate ale
serviciilor prestate, pentru turi?tii romni -insuficien?a promovarii
turistice, att la nivel na?ional, ct ?i la nivel interna?ional
-insuficien?a capacita?ilor de primire, a instala?iilor pe cablu
-insuficien?a zapezii, ?i varia?ia grosimii stratului de zapada n lungul
prtiilor -activitatea turistica este mai redusa, n timpul sezonului
cald
INTERNET SOURCES:
------------------------------------------------------------------------------------------0% - Empty
0% - https://bacau.cylex.ro/firma/sc+farmacia
0% - https://ro.scribd.com/doc/159089816/Stra
0% - https://www.scribd.com/doc/270373759/Int
0% - http://www.mapamond.ro/blog/
0% - http://www.scritub.com/biologie/APELE-IN
0% - https://www.scribd.com/doc/75545718/SCI0% - http://www.fixtour.ro/fisiere/file/Docum
0% - http://succesdublu.ro/banskoski/ce-trebu
0% - https://www.scribd.com/doc/233825058/Vol
0% - http://documents.tips/documents/plante-p
0% - http://www.scrigroup.com/diverse/animale
0% - http://www.rasfoiesc.com/business/afacer
0% - http://www.plaja.ro/club_onix_neptun_rom
1% - http://www.skihotels.ro/bulgaria/
0% - http://pensiuni-inforomania.ro/pro/caban
0% - http://steconomice.uoradea.ro/anale/volu
0% - https://ro.scribd.com/doc/87991989/Activ
0% - http://invacante.ro/albena-bulgaria/
0% - http://www.studentie.ro/referate/economi
0% - http://www.besttourism.ro/ghid-europa-ro
0% - http://tramclub.org/viewtopic.php?t=1071
0% - http://brasovmetropolitan.ro/2013/10/au0% - http://tramclub.org/viewtopic.php?t=1071
0% - http://www.e-referate.ro/search.php?word
0% - http://ski-si-snowboard.ro/partii/predea
0% - http://www.besttourism.ro/ghid-europa-ro
0% - http://www.ambulantaprahova.ro/saj-praho
0% - http://schi-romania.blogspot.com/2008_05
0% - http://www.condorline.ro/statiuni.php?id
0% - http://www.netguide.ro/category/Divertis
0% - http://www.vacantacucopiii.ro/articol/71
0% - http://www.rasfoiesc.com/business/afacer
0% - http://thecolorrun.ro/inscriere/bucurest
0% - http://forpedia.ro/archive/index.php/t-1
0% - https://ro.scribd.com/doc/48496775/judet

0% - http://biblioteca.regielive.ro/proiecte/
0% - http://www.turismulresponsabil.ro/spatiu