PARADIGME ALE TRADUCERII

Paradigme = modele, idei, teorii

O teorie a traducerii a aprut abia n sec. XX
Miguel Angel Vega traductolog spaniol
Cum ar fi fost dac lumea n-ar fi avut posibilitatea sa traduc...
Primele tiine au fost scrise in limba greaca.
AFTER BABEL (George Steiner)
Traducerea st la baza formarii culturii Europene.
Traducerea este o activitate foarte veche, traducerea orala apare in momentul in care 2
comuniti care vorbeau limbi diferite au intrat in contact.
Europa s-a format cu i prin traduceri. Traducerea exista nc din cele mai vechi timpuri, dei
la nceput se fcea doar oral.
Traductori in istorie: Jean Deslisle
Antologii de texte in diverse limbii: Julio Cesar Santoyo; Mario Vargas Llosa Povestaul
Periodizarea traducerii

Prima perioada. Traducere orala (primul contact interlingvistic pana la apariia

scrisului)
In primele referine, interpretul fcea legtura intre culturi.
Autorul spaniol, Mario Vargas Llosa, o considera cea mai veche meserie din lume cu o
continuitate pana in ziua de astzi.

A doua perioada, traducerea scrisa. Apare ulterior inveniei scrisului (acum 5000 de
ani).
Sargon al Asiriei a cerut sa i se scrie vitejiile in toate limbile imperiului (923 .H). Din
aceea perioada au existat traduceri din sumeriana si siriana.
In jurul anului 210 i.H. Babilonia - Scriitori traduceau la curte in diferite limbi.
Italia de astzi, Grecia, Mesopotamia, India marturii ale traducerii

A treia perioada. Perioada de reflecie asupra traducerii.

ncepe cu Cicero si dureaz pana aproape in secolul XX. Cu el ncepe analiza acestei
activiti.
[1]

Cicero, Sf. Ieronim, Dante, Maimonides, Leonardo Bruni, Luther.

Se face aluzie la dificultatea traducerii si se deduce reguli teoretice practica generale. Se
acorda traducerii o imagine inferioara fata de textul original.
Art sau profesie?
se vorbete despre imposibilitatea de a traduce poezie
Unii l dispreuiesc pe traductor, alii l ridica.
Se ntreab daca e vorba de libertate sau sclavie.
Se comenteaz influenta traducerii asupra literaturii. Se discuta despre traduceri libere si
literale (mot a mot).
Exista referine despre cel care cere traducerea si se explica cum s-au rezolvat problemele
ntmpinate in traducere.
Teoria traducerii se iniiaz la nceputul secolului XX si se consolideaz in zilele noastre.
Piatra de la Rosetta textul scris cu hieroglife, text cu caracter grecesc.
Grecii nu au tradus, in schimb romanii au tradus foarte mult, copiind modelul grecesc. Au
tradus mai ales literatura greaca (Virgiliu, Cicero)
Hermeneutic > Interpretare
vertere, convertere, transvertere, imitare, redare, translatare (a aduce dintr-un loc in altul)
Prima traducere a Biblie care se cunoate este Septuaginta. Este o traducere din ebraica in
greaca veche. Nu se tie exact pentru cine a fost tradusa. Au fost luai 72 de oameni. Pierznduse textul original, Septuaginta i-a luat locul.
Sf. Ieronim, primete sarcina de a traducere Biblia, deoarece era tradusa doar par ial (texte
numite Vetus Latina). Merge la Betleem, nva ebraica si traduce Biblia.
In traducerea Bibliei combina metodele (uneori traducere libera, alteori literala, iar numele
uneori le traducea, alteori nu). Adreseaz o scrisoare lui Pammachius, care este discipolul sau si
se numete Cea mai buna metoda de traducere, In scrisoare, Fericitul Ieronim. In aceasta
scrisoarea ni se arata in favoarea ambelor metode de traducere, in funcie de textul pe care l
traduce. In ceea ce privete traducerile sacre el prefera traducerea literala, iar in textele literare
preferea sensul.
Sf. Ieronim traduce Biblia, i este considerat printe al traductologie. A fost considerat un
Cicero cretin. Biblia tradusa de el este numita traducerea oficiala a bisericii latine. (Vulgata)
384 Papa Damasus l nsrcineaz sa revizuiasc Vetus Latina. Corecteaz cele mai bune
traduceri ale crilor noului testament (scrise in greaca veche)
386 nva ebraica la Betleem
[2]

390 ncepe sa traduc vechiul testament pana in 405. Folosete textul grecesc dar l compara
cu cel in ebraica. A fost de la nceput o traducere controversat. Consecinele traducerii sale sunt
calcurile semantice, nu ia in considerare evoluia limbii. Prin notele de subsol reu e te sa rezolve
problemele de transpunere.
Face interpretri sau chiar actualizri in funcie de textul int. Introduce numele de Isus.
Dochina Cristiana traducerea cuvintelor cretine/sfinte din ebraica
Cuvinte considerate sfinte: amin, aleluia, osana cuvinte din ebraica care nseamn ceva si au
fost lsate ca atare.
1054 are loc Marea Schism.
La nceputului Evului Mediu volumul de traduceri este destul de redus, iar cei care vor pstra
traducerea vor fi arabii.
Se creeaz alfabetele: Ulfila (alfabet gotic), Mesrob (alfabetul armean), Chiril si Metodiu
(alfabetul chirilic)
Arabii: in secolul VI ncep sa se rspndeasc colile siriace de traducere, traduc din greaca
texte de tiina si medicina.
Limba siriac este o limba de tranziie, nrudita cu aramaica si devine limba cre tinilor din
Siria.
In sec VII dinastia Omeiazilor ajunge pana in Iran si Africa i pana la Pirinei.
Dinastia Abbasid nltur dinastia Omeiazilor si construiesc un palat la Bagdad.
In aceasta epoca se traduce in special filozofie si tiina.
Se construiete Casa nelepciunii din Bagdad (Baytu-l-hikma) si duce si la crearea unei scoli
de traduceri. coala de la Bagdad: se traduce din greaca, dar si din indiana, chineza si persan;
traducere devina importanta in domeniul administrativ si este influenat de apariia hrtiei. Prin
aceasta coal s-a transmis patrimoniul cultural grec.
Cel mai important este Hunayn Ibn Ishaq era cretin nestorian, a fost supranumit eicul
traductorilor, lingvist si medic de profesie.
-

A tradus foarte multe texte si a fcut traduceri de calitate.

Lucra in colaborare cu fiul, nepotul si ucenicii si.
A tradus pe Aristotel din greaca n siriac.
Cltorea foarte mult pentru a gsii manuscrise.

Caracteristicile colii de la Bagdad:

Specializarea traductorilor (erau specializai ntr-un anumit domeniu).

nvarea era bazata pe ucenicie, practica si imitaie.
Lucrarea se fcea in echipa si pe baza de comanda.

[3]

Traducerile erau revizuite.

Se fceau traduceri indirecte (greaca siriac arab)
Respectau limba int, recurgeau la mprumuturi i note.

coala de la Toledo
In Italia erau centre de traducere la Amalfi (cel mai important) si Napoli.
Un alt centru importat Palermo se traduc autori precum Averroes (arab), Ptolemeu,
Maimonides (evreu).
Spania a fost cucerita de arabi in 711, fondeaz un califat la Cordoba. nseamn libertate si
simbolizeaz un schimb intre cretini si arabi.
Toledo este capitala traducerii in latin.
Don Raimundo de Borgoa (promotor al traduceri)
Sunt cunoscute 3 perioade:
1. Sec. X XII
2. Sec. XII perioada de aur a traducerilor
3. Sec. XIII, Alfonso X, supranumit el Sabio
Sec X, Spania erau traduceri la Vic si Barcelona
Traducerile de la Toledo au reprezentat o munca serioasa si personalizata in ebraica si latina
din araba.
Traductorii lucrau independent dar aveau ajutoare anonime.
Don Raimundo era promotor important al traducerilor.
Ca la Bagdad, si la Toledo se oferea o mare importanta formarii. Se presupune ca acesta
coal a dus la formarea mediului universitar
Juan de Sevilla, Domingo Gonzalez, Hugo de Santalla, Marc din Toledo, Hermanus Dalmatul,
Mases Sofartul, Abraham b. Ezra
Au existat constrngeri din partea bisericii.
Ladina limba evreilor din Spania.
Domenii: medical, matematic, astronomic, filozofie, tiine oculte.
Urmreau o traducere cat mai clara si inteligibil. Funcia era de transmitere a cuno tin elor.
Fceau traduceri indirecte.
Limba latina era o limba culturala.

[4]

Dup recucerirea Spaniei (1492) evreii sunt expulzai (cei care nu se convertesc la cre tinism)
muli s-au convertit fals. Muli dintre ei contribuie la dezvoltarea culturii, precum i Sf. Tereza,
Alfonso neleptul lucreaz cu traductori evrei, cretini si musulmani.
In perioada aceea se fac traduceri direct in romano-castiliana. Limba romano-castiliana trece
de la o limba vulgara la o limba scrisa.
Se traduc crti din domeniul astronomic, astrologiei si alte domenii.
Caracteristici: instituionalizarea traducerii, traducerea indirecta, formarea traductorilor,
lucrul in echipa.
Maimonides era un evreu nscut in Cordoba, el nsui nu era traductor, ci interpret.
-

1135 se nate
1159 se muta cu ntreaga lui familie in Maroc, apoi in Palestina, si pe urma in Egipt

A scris multe lucrri att in araba cat si in ebraica.

Ghidul perplexelor a fost tradus in ebraica din araba de ctre Samuel Ben Tibbon pe
teritoriul Spaniei.
ntlnind dificulti l caut pe autor, si ii trimite o scrisoare pentru a putea continua
traducerea.
Maimonides rspunde la aceasta scrisoare in 1199: Traductor care pretinde sa traduc literal
fiecare cuvnt [] va ntlni foarte multe dificulti si rezultatul va prezenta foarte multe
corupii.
S. XIV si XV
n Evul Mediu s-a tradus mai puin, iar traducerea Bibliei a fost interzis era un pericol
deoarece, se spunea c nu poate fi tradus n limbile barbare (o problem de prestigiu) i accesul
direct la Biblie care ar fi putut duce la o interpretare greit a Bibliei. Biblia a fost ns tradus,
iar traductorii au fost considerai eretici Jan Hus i John Wycliffe (care a realizat una dintre
cele mai bune traduceri).
Frana Sec. XIV Carol al V-lea creeaz o coal de traduceri asemntoare celor de la
Toledo i de la Bagdad. Lucrau 8 traductori care traduceau din latin n langue dol i langue
doc (limbile vorbite n Frana la acea vreme). Carol al V-lea recomand ca traducerile s fie
lizibile, se pune accent pe limba-int.
Exista o prejudecata cum ca traducerea este inferioara textului original.
In timpul lui Francisc I numrul de traduceri creste in limba francez.
Italia Dante n sec. XIV face o referire la traducere n Banchetul, apar traduceri n limbile
vulgare i vorbete despre dificultatea traducerii poeziei.
Se traduce poezie, filozofie, filosofii greci.

[5]

Anglia se remarca pentru traducerea Bibliei, si ncepe discuii despre Renascentism.

In timpul Elisabetei I, traducerea cunoate o mare dezvoltare (Anglia)
Renaterea ncepe cu traducere in italiana a lui Homer. Va fi cel de-al doilea cel mai
important moment in istoria traducerii. Prima a fost romani, aa se nscuse cultura romana
imitnd modelul grecesc.
Europa occidentala redescoper antichitatea greceasc prin traducere.
1445 Inventarea tiparului, este tiprit prima carte in 2 volume: Biblia.
Existau tipografii la Roma, Paris, Strasbourg, Londra.
1508 Prima tipografie la Trgovite.
Reforma religioasa.
Leonardo Bruni (1307 1444) cunotea greaca, si i retraduce pe Aristotel si Platon.
1420 Scrie tratatul de traduceri De interpretazione recta, manual de traducere, l
anticipeaz manualul unui francez, Etienne Dolet. El este cel care folosete prima data cuvntul
traducco (a traduce)
Pentru a face o buna traducere este necesara o buna cunoatere a limbii, si este nevoie de o
anumita abilitate de traducere.
Epoca tratatelor de traducere a scris Despre metoda de a traduce dintr-o limba in alta
Etienne Dolet; Laurence Humphrey Despre corecta interpretare a autorilor
Martin Luther a studiat reforma. Elaboreaz tezele (95 in total) care se lipesc pe ua biserici
de la castelul Wittenberg (nceputul reformei)
1521 Luther traduce din greac in german Noul Testament.
1534 traduce vechiul testament din ebraica.
Luther explica metoda de traducere in cartea Sendbrief vom Dolmetschen(scurta scrisoare
in care explica nu doar metoda ci si orientarea teologica). Transmiterea mesajului biblic este un
lucru foarte important pentru Luther. Favorizeaz traducerea sensului, respectnd limba int si
destinatarul. In aceasta scrisoare vorbete despre o modificare din Biblie: Prin credin se
mntuiete omul i el introduce cuvntul doar: doar prin credin se mntuie te omul.
Spune ca in limba germana este nevoie de acel cuvnt pentru ca sensul sa fie corect neles.
Nu este primul care traduce Biblia in germana, dar cu el ncepe emanciparea lingvistic i
regional.
Textul lui are un caracter fondator de limba si formator pentru ca limba germana nu era
standardizat.
Text de referina in istoria limbii si culturi germane.
[6]

Cu el ncepe un curent de traducere care conduce la contientizarea naional. Arat

dimensiunea politica pe care o capt traducerea. Pentru el traducerea este germanizare.
Renaterea, Spania.
Fray Luis de Leon, in ciuda a cele ce se ntmpl in timpul Rena terii. Apare op iunea literala
(cuvnt cu cuvnt). Propune o traducere asistat, adic compararea traducerilor cu cele scrise in
Greaca si Latina.
Este nchis de Inchiziie deoarece interpretare sa prea sa-l contrazic pe Sf. Ieronim.
Luis Vives evreu convertit fals la catolicism.
Are o reflecie asupra traducerii,
sensului.

diferenele intre limbi, forma corecta este traducerea

Distinge 3 feluri de a traduce:

-

Literal
Liber
Mixt (pstreaz echilibrul intre substan si coninut)

Se pronun in favoarea traducerii libere.

Anun tehnici de traducere: reducere, echivalenta zero, etc
Traductografia se traduc crile clasice ale antichitii, Aristotel, dar si texte patristice.
Gndirea hermeneutic, n filozofie Herbert.
-

Traducerea este vzut din perspectiva unei concepii filozofice,

Limbajul nici ca un sistem, nici ca o valoare lingvistica. Traducerea este o cltorie
spre cellalt, o proiecie spre limbajul universal.

Curent al literalismului hermeneutic

Walter Benjamin, german de origine evreu. Filozof, l traduce pe Baudelaire, are o practica de
traducere.
n traducere se manifest nrudirea dintre limbi, fidelitatea trebuie s fie fa de limba surs,
adevrata traducere e transparent, nu acoper originalul, nu-i ine umbr.
Ortega y Gasset scrie un articol cunoscut: La miseria y el esplendor de la traduccin
Textul ncepe ca un dialog, o disputa despre traducere.
Traducerea este imposibila, dar necesar (este o utopie). Utopia rea, omul poate sa le
realizeze pe toate nu se poate; Utopia buna, cnd omul spune nu se poate, dar este necesar se
poate.
Comunicare lingvistica este imposibil:

[7]

1. conversaia nu nseamn doar sa schimbi cuvinte ci si tceri

2. limbajul este anacronic, spunem ceea ce vrem sa spunem, ex: El sol se levanta
Humbolt fiecare popor are o cosmoviziune diferit
Intraductibilitatea (Ortega y Gasset)
-

Segmentarea diferita a limbilor (saluturile de exemplu),

Stilul personal,
Metodologia de traducere: fidelitatea, o traducere literala si nu o traducere a sensului,
Propune traducerea textelor antice ca modele, traducerea este o misiune cultural, ca o
copiere de modele.

Sec. XX Revoluia Rus are un impact asupra traducerii.

Ruii promoveaz o dezvoltarea tehnologic.
Doua curente:
-

traducerea lingvistica (ca o tiina) Fedorov

traducerea literar (ca o art) Kary

Era traducerii dup Al Doilea Rzboi Mondial, o puternic dezvoltare tehnologic.

Intensificare relaiilor internaionale necesitatea medierii lingvistice, devine tot mai necesara
si traducerea si interpretarea apar varieti noi de traducere: interpretarea consecutiva,
interpretarea simultan, subtitrarea, traducerea automat, traducerea publicitar.
Se vorbete despre o tiin a traducerii.
Traducerea este implicata in toate ramurile cunoscute. Apogeul traducerii specializate,
economica, juridica, etc
Apare un nou domeniu: terminologia
Traducerea devine tot mai funcionala si tot mai profesional, tot mai lingvistic.
Eugeniu Coeriu este primul care spune ca nu traducem cuvinte, ci traducem texte.
Apar primele organizaii profesionale: AIIC (Asociaia Internaional a Interpreilor de
Conferin).
Interpretarea:
-

Consecutiva, apare la conferine de Pace de la Primul Rzboi Mondial.

Simultana, la procesul de la Nuernberg dup Al Doilea Rzboi Mondial (in engleza,
franceza, germana si rusa) adoptata la ONU.

Prima coal de interpretare la Geneva.

[8]

Apare o coal pentru interprei i in Belgia, Paris, Bruxelles. coli de traductori in

Germania, Frana.
Traducerea devine o disciplin academic diversificare a analizei teoretice, primele analize
mai descriptive si matematice asupra traducerii. Intre anii 50 si 70 se pun bazele teoriei traducerii
moderne.
Prima generaie de traductologi, Kary (Traducerea in limba moderna 1956).
Primele analiza ale traducerii orale: Herbert (1952), Rosan (1956), Van Hoof (1962).
Apar primele analize asupra traducerii tehnice: Ferodov Introducere la o teorie a traducerii
(1953).
1958 Vireay i Dalbernet Stilistic comparat a francezei si a englezei. Definesc pentru
prima oara procedee de traducere.
Monviu Probleme teoretice ale traducerii (1963).
Apar primele publicaii consacrate traducerii.
Doua reviste prestigioase de traducere: revista Traduire (1954), revista Babel (1956).

[9]