/

CALITATEA PRODUSEWR $1 FIAB1LlTATEA

8.6. MENTENANTA, MENTENABILlTATE, DISPONIBILlTATE

8.6.1. MENTENANTA
8.6.1.1. Defini(ii. Aspecte genera Ie
Mentenanla ~i mentenabilitatea se refera numai la produsele reparabile
(cu restabilire).
Definilie standard: mentenanta ("maintenance"), estc combinafi.
tuturor ac!iunilor tchnice ~i administrative, cuprinziind ~i opera!iile de s'!
praveghere, destinate a mcntine sau a repune 0 entitate (un produs) intr-o
stare care sii-i permita indeplinirea func!iei cerute.
Activita\ile de lntrelinere ~i de reparare au fost considerate de tehnica
tradillonalii ca probleme, care apartin in exclus ivitate exploatlirii, ftind
tratate mai mult sau mai pulin in mod intuitiv.
Evolutia ~i complexitatea echipamentelor a modificat ~i modul d<
considerare a' problemelor respective. In prezent se considerii ci mentenanta
~i ment,mabilitatea reprezinta laturi importante ale calitatii , atZ: pentru
utilizare cat ~i pentru conceptie. Factorii de conceptie trebuie ;3 elaboreze 0
solutie . competitiva, \inlind seama ~i de mentenanla ,. mentenabilitate
specificate.
Un prim pas, foarte imponant, In corel area conceptiei cu utilizare<.
formeaza stabilirea unei tenninologii care sa aiba acela~i lnleles pentru I
factorii interesati. '
Tetmenii generali de bazii, cu recunoa~tere internationala, utilizali
stabilirea ~i organizarea activitiililor de mentenantii sunt:
- DOCTRINA DE MENTENANT A, ("maintenance philosoph:
reprczinta ansamblul principiilor care ghideazii org.nizarea
execulia mentenanlei,
Conceptia de baza a mentenantei poate fi "empirica", baZ2!E
experienla indelungata ~i verificata, sau "analitica", bazata pe fiabilit"'"
Mentenanta bazatli pe Jiabilitate stabile~te ln mod prevo
parametrii m~ntenantei avand ca abiectlv mentinerea unui niv-e
fiabilitate specifica!.
Mentenanta ba?-3tii pe flabilitate poate fi conceputa ~i din fuz::
concep!ie a produsului putiind fi denumita in acest caz ~i "menten", _
conceptie".
Mentenanra de conceplie reprezinta etapa moderna in con.-::
echipamentelor. Aceasta presupune 0 cunoa~tere compJeta a materiaL
condifiilol' de functional'e ~i de exploatare.
Mentenanta definitii in acest mod mai poarta ~i denllm;c~
'lmentenanta predictiva".
310

Fiabilitate, menlenabililale !ji disponibilitate

- POLITICA
DE MENTENANTA,
("maintenance
policy")
reprez,inta descrierea reiatiiior Intre "e~aloanele de mentenanta" ~i "nivelele
de mentenanta" care intervin ~i sunt necesare in mentenanta ufiui produs.
Conc~ptele noi pe care se bazeaza defini!ia politicii d~ mentenanti'i au
urmatorul con!inut:
- NIVELUL DE INTERVENTIE ("indenture level"), reprezinta nivelul

de subdiviziune a unui produs la care intervine mentenanta.

Pentru structurile complexe, echipamente complexe, accesul intervenriei

este Iimitat funqie de competenta personalului, de mijloacele de masura ~i
control, de considerariile de securitate etc.
- NIVELULDE MENTENANTA ("level of maintenance"), este
ansamblul operatiilor de mentenanta efectuate la un nivel de interventie
specificat.

Operatiile de mentenan!a pot consta de exemplu 'in 'inlocuirea unui

component, a unui bloc functional etc.
- ESALON DE MENTENANTA ("maintenance echelon", "line of
maintenance"), reprezinta locul, 'in cadrul unei organizatii, unde se desfa~oara
nive~ele de mentenanta specificate asupra unui prod us.
E~alonul de mentenan!a poate corespunde unei mentenan!e locale,
unui atelier de reparalii la utilizare sau la constructor.
E~alonul de mentenanta este caracterizat de competen1a personalului, de
mijloacele disponibile, de amplasament etc.
- CELULA DE MENTENANTA sau ' ENTlTATE DE MENTENANTA
("maintenance entity"), corespunde unei subunWiti sau subansamblu a unui
echipament care este identificat fara ambiguitate de un semnalizator (acustic
sau vizual) ~i care poate fi inlocuit eve.ntual reparat ulterior.

8.6.1.2. Tipuri de mentenanta. Clasificari

Existi'i mai multe criterii de clasificare a mentenan!ei. Cel mai important
criteriu este cellegat de starea produsului (de functionare sau de defect) ~i de
obiectivele respective.
a) MENTENANTA PREVENTIV A ("preventive maintenance"),
denumita ~i "intretinere", este mentenanta efectuata la intervale
predeterminate, dupa criterii prescrise, destinata a reduce
probabilitatea de defectare sau de degradare a starii

sau functionarii unui prod us.

Aceasta mentenanla se aplidi produsului care este in stare de
functionare.
Mentenan!a de lntre~inere previne aparilia unor defecte sau avarii.

311

CALITATEA PRODUSELOR ~'I FIABILITATEA

Efectuarea mentenintei preventive, In mod sistematic, la inter
L\.T, prestabilite face ca rata defectarilor sa se menlina Ia un anumit r
(Fig.8.70, cllrb a I).
/I.(t)

t
2

I'>T

I'>T
~t

Fig. 8.70 Yarialia rare; de defee/are: 1-10 menlenan{a preventivQ,

2 neefecluarea mentenanfei
w

b) MENTENANTA CORECTIV A. ("corrective maintenance"),

mentenan!a efeetuatii d upa deteetarea unei defec\i uni ~i

destinata pune"rii unul produs In starea lui permanenta (

Indeplini funeli a eerutii.

Mentenapta corecti va contine 0 serie de activita~i speciflce fiee
produs .~i fiedirui element component. Presupune In muite cazuri activ
de inalt profesionalism, instalalii~i utilaje speciale care condue

considerarea costurilor .
Mentenanla corecti va poate fi "MENTENANTA AMA.NAT k "
"MENTENANTA INT ARZIATA" ("deferred maintenance"), care inI
imediat 9upa detectarea unei defeqiuni, ci este intarziata In confonn
cu regulile de mentenanra date.
Dupa Iocul unde se desfii~oara aceasta mentenanla poate fi "IOj
C'in site maintenance"), in locul in care este utilizat produsul sau "in
locului de funqionareH ("off-site maintenance") a produsului . c
exemplu Intr-un centru de mentenan~a sau In cazuri specia constructor.
Dupa modul de efectuare a activitiililor:
MENTENANTA CONTROLATA. sau DJRIJATA. ("cop
maintenance"), este mentenanta ca re se deosebe~te prin me aplicate
care-i permit asigurarea calihitii serviciului desIau aplicarea
sistematica de tehnici analitice, de mijloace de supra\ centraJizate in
vederea reducerii la minimum a mentenantei pre: sau corective.

312

Fiabilitate, mentenabilitate i (iisponibilitate

o varianta a mentenantei controlate 0 reprezinta TELEMENTENANT A

("remote maintenance"), care se efectueazii tara accesul direct ai personalului la
echipamentul sau produsul respectiv.
MENTENANT A SISTEMATICA ("scheduled maintenance"), este
mentenan!a programata la anumite interv~le de tlmp sau d~ cicluri de
Cunctionare (In cazul unui intreruptor - numarul de inti'eruperi a curentului
de serviciu sau de scurtcircuit), in conformitate ~i cu un program
calendaristic prestabilit.
MENTENANT A CONDITIONAT A ("unscheduled maintenance"),
este mentenanta initiata de aparitia unor semnalizari relative la starea unui
prod us. Nu se efectueaza in conformitate cu 0 programare prestabilita. Are
deci un caracter aleator.
MENTENANT A ACTIV A - reprezinta acele faze ale mentenantei
preventive sau corective, care reprezinta activitati concrete cu efect direct
asupra starii produsului.
MENTENANTA AUTOMATA ("automatic maintenance"), se
efectueaza Tara interventie umana.
Dupa modul cum afecteaz3. indeplinirea functiilor cerute produsului,
mentenanta poate fi:
- MENTENANT
A
CU
OPRlRE
("function-preventing
maintenance"), este mentenanta care afecteaza functionarea Impiedicand
indeplinirea in totalitate a functiuniior cerute.
- MENTENANTA CU FUNCTIONARE GRADAT A ("fuction
degrading maintenance"), este mentenanta care afedeaza una sau mai multe
functiuni cerute produsului, dar Cara a afecta toate functiuniie impuse.
Exemplu: la un echipament de comutatie se efectueaza activitiiti de
mentenanta asupra subansambiului de protectie. In acest caz funqiile
de comutatie in regim normal de funqionare nil sunt afectate.
- MENTENANTA IN FUNCTION ARE ("function-pennitting
maintenance"), reprezinta operatiile de mentenanta in timpul carora nici 0
functie a produsului, care face obiectul mentenantei, nu este impiedicata sau
degradata.
- 0 tendinta moderna in domeniul mentenantei 0 reprezintii
MENTENANTA PROACTIV A, care consta dintr-un ansamblu de masuri
operationale bazate pe 0 tehnica moderna de urmarire ~i aqionare automata
pentru eliminarea cauzelor care produc procesele de alterare a
caracteristicilor echipamentelor. Aceasta reprezinta 0 perfeqionare ~i
cornpletare a mentenantei automate.

313

C4L1TATEAPR,Of)USELOR ~I FIABILITATEA
8.~.1.3. Operatii

genera Ie de mentenanta

Se aminte~te la Inceput conceptul de REP ARARE, care are unnatoarea

standard: este actiunea intreprinsa asupra unui p'rodus neconform
pentru ca acesta sa satisfaca conditiile de utiiizare.
defini~ie

, " Mentenan~a cuprinde un ansamblu complex de opera~ii diferite,

multe specifice tipurilor de produse considerate.
Pentru opera~iile avand un caracter general se fac urmatoarele precizari:
,
, Openltia "elemelltara de mentenanta" ("elementary maintenance
actiVIty"), este fiecare operatie indecompozabila, in care se pot descompune
activWitile de mentenan!a la un nivel de interventie dat.
Prin "operatia de mentenan!a" ("maintenance action"), se 'intelege
osuccesiune de operatii elementare de mentenanta efectuate cu un scop dat.

De exemplu, opera~ii de mentenan!a sunt:, diagnosticarea unei

defeqiuni, localizarea defectului, verificarea funqionarii sau combinarea
10L'

Diferitele opera!ii generale poartii urmiHoarele defini!ii:

- ,Opera!ie de reparare ("repair"), este combinarea tuturor operatiilor
manuale ale mentenantei corective efectuate asupra unui produs.
Operatie de dctectarea defectarii ("fault localization"), reprezinta
ansamblul de- operatii efectuate pentru a identifica
unde este element"l defect la nivelul de interventie corespunzator.

.' .
,

'

- Operape de diagnosticarea defectului ("fault diagnosis"),

revrezinta ansamblul de operatii efectuate pentru detectia
defeCtarii, locaIizarea defectului ~i identificarea cauzelor
., d~fectului.
- Operatie de , corectare . a defectului ("fault correction"), este
ansambluJ de operatii efectuate dupa localizarea defectului pentru
a restabili aptitudinea elementului defect de a-~i indeplini functia
ceruta.

Dupa ~peratia de corectare a defectului unneaza, In general, operatia de

de functionare"("function check-out"), care reprezinta ansambl~l de
operatii efectuate dupa corectarea defectului, pentru a verifica daca elementul
(produsul) ~i-a recuperat aptitudinea de a-~i indeplinii functia ceruta.
"~erificare

Prin restabilire ("restoration", "recovery"), se Intelege recuperarea

aptitudinii unui element de a-~i indeplini func!ia ceruta.

314

Fiabilitate, mentenabilitate ~i disponibilitate

Supraveghere, supervizare sau monitorizare ("supervision", monitoring"), reprezinta ansamblul de operatii manuale sau automate
destinate a observa starea unui produs. Supravegherea automata a unui
rodus poate fi efectuata din interiorul sau exteriorul acestui~.
8.6.1.4. Stari ale unui produs
Un produs (element sau entitate) este caracterizat de urmatoarele siliri
standard:
stare de "functionare"("operating state"), este stareaunui element
care i~i indepline~te funcria impusa sau ceruta.
stareade "nefunctionare"~,non-operating state"), este starea
unui element care nu-~i indepline~te functia ceruta.
starea de "a~teptare"("standby state"), este siarea 'in care un element
este in acela~i timp disponibil ~i in stare de nefunctionare pe 0
perioada ceruta.
- stare a "libedi"("free state", "idle state"), este starea in care este in
acela~i timp disponibil ~i in stare de nefunctionare pe 0 perioada
nespecificata.
starea de "incapacitate"("disabled state"), este starea elementului
caracterizatii de inaptitudinea de. a indeplini functia indiferent de
cauza.
starea de "incapacitate externa"("extemal disabled state"), este
incapacitatea unlii element disponibil datorata lipsei de mijloace
exterioare necesare sau a actiunilor programate, altele dedit cele de
mentenanta.
stare de "disponibilitate"("up state"), este starea elementului
caracterizata de aptitudinea ca ac.est element sa indeplineasca o
functie ceruta, presupunand ca resursele exterioare,
eventual necesare sunt asigurate.
In Fig.8.71. sunt reprezentate ~i clasificate starile unui element.
Disponibilitate

Indisponibilitatc

r
stare

stare

Stare de
incapacitate

stare de

stare de indisponibililate
supus nefunqionare
externa Iintretinerii I
incapaci~ate

libera

ocupat

.;

I ..

Fig.8.7l Graficul starilor unui element.

315

CALITATEA PRODUSELOR $1 FlAB1LITATEA

Se pot considera In continuare ~i urmatoarele stari:
starea de "indisponibilitate"("down state"), este starea unui element
earaeterizat fie de 0 defectiune, fie de inaptitudinea eventuala de a-~i
indeplini 0 funetie eeruta de mentenanta de intretinere.
-

starea "oeupat"("busy state"), este starea unui element In eare aeesta

Indepline~te funetia eeruta de un utilizator ~i din acest motiv este
inutilizabil pentru un alt utilizator.
starea "eritica"("critical state"), este starea elementului considerata ca
susceptibila de a eauza leziuni personalu!ui utilizator sau pagube
materiale importante sau de a produce alte efecte neaeeeptabile.

Un sistem poate fi caracterizat de diferitele stari ale componentelor

specificate mai sus.
8.6.1.5. Componente ale timpului referitor la mentenanta
No!iunea de timp este extrem de importanta in mentenanta. De timp sunt
legate toate cheltuielile ~i toate criteriile de organizare ~i de optimizare a
activita!ilor serviciilor necesare.
Timpul de mentenan!a are diferite componente.
Concep!ia ~i proiectarea este interesata sa cunoasca acele componente
asupra carora poate interveni de la 1nceput prin solutia "adoptata sau prin
modificari constructive care sa reduca la maximum timpii
respectivi.
In aceasta optica se urmare~te, In cazul echipamentelor; semnalizarea
automata a diferitelor defecte importante care se produc (uzuri, fisuri, limite
depa~ite, etc.), prin utilizarea unor subsisteme simple de diagnosticare automata
sau, pentru echipamentele de comuta!ie, a unui bloc informational de
preestimare a capacita!ii reziduale de comutatie.
Numeroase eforturi ale echipelor complexe de speciali~ti, efectuate in
ultimii ani, au condus la stabilirea unui limbaj comun care sa fie folosit atilt de
utilizare 'cat ~i de conceptie --proiectare. Lipsa acestui limbaj a constituit 0
piedica importanta In abordarea mentenan!ei la concep!ie.
In diagrama din Fig.S.72. sunt mention ate In totalitate componentele
timpilor de mentenan!a recunoscuti ~i standardizati international.
Definitiile componentelor de timp in succesiunea numerotarilor din
diagrama din Fig.8)2 sunt urmatoarele:
1. limp -de disponibilitate ("up time"), este intervalul de timp in care
produstil este in stare de a-~i 1ndeplini 0 funqie ceruta, in conditii date, pe
intervalul de timp dat, considerand ca resursele ~i mijloacele necesare
sunt asigurate.

316

Fiabilitate, mentenabilitate ~i disponibililate

1 - Timp de
disRonibilitate

2 - Timp de indisponibilitate
3 - Timp de incapacitate
16 - Timp de
17 - Inlerval

4 - Timpd'
mentenanJil.

defec(iune
latenta

1 - Timp de
disponibilitate
~18 - Timp

de

incapacitate
ex tema

de limp
administrativ

----------

-------.._----

4 - Timp de mentenan\a
5 - Timp de mentenanta activa
6 - T imp de
mentenanta
oreventiva

I
i

9 - Timp de
mentenan~a corectiva

8- Timp de

10 - Timp de
mentenanta corectiva
acliva

mentenanta
preventiva
logistic
activa
Interval

II

Interval
tehnic

7 - Interval
logistic

12 - Timp 13 - Timp 14 - Timp

de
de coreq ie
de
localizare
verificare
a
defectiuni i defectiunii

15 - Timp de reparare

Fig. 8. 72. Diagrama timpilor de mentenan/ii

2. timp de indisponibilitate ("down time"), este un interval de timp

corespunzator starii In care un produs este caracterizat de 0 defeqiune
sau de 0 inaptitudine eventuala In a-~i indeplini 0 funqie ceruta pe timpul
intretineri i.
3. limp fie incapacitate ("disabled time"), este intervalul de timpln care un
prbdus are 0 stare caracterizata de inaptitudinea de a-~i Indeplini 0 functie
ceruta oricare ar fi cauza (nu cauze exteme, v.18).
4. timp de mentenan/ii ("maintenance time"), este intervalul de timp de a
lungul caruia se efectueaza 0 operatie de mentenanta, executata manual sau
automat, cuprinzand ~i intervalele tehnice (11) ~i cele logistice (7).
5. timp de mentenan(a activii ("active maintenance'), este acea parte a
timpului de mentenanta pe durata caruia se efectueaza 0 operatie de
mentenanra asupra produsu lui, executata manual sau automat,
necuprinzand intervalele logistice (v .8).
6. timp de mentenan!ii preventivii, timp de intrerinere, ("preventive
mainenance time"), este acea parte a timpului de mentenanra pe durata
caruia este efectuata 0 "intrerinere" asupra unui produs cuprinzand
intervalele tehnice (11) ~i logistice (8), specifice acestei mentenante
preventive.

317

CALITATEA p'!'WDUSELOR Sf FIABILfTATEA

. ..IntreJ:inerea sau mentenanta preventiva ("preventive maintenance"), este

efecJuata la intervale predetenninate sau dupa criterii prescrise ~i destinate
reduce probabilitatea de defectare sau de degradare a fUrictiunii unui produs .

7. lntervallogistic ("Iogistic delay"), este ansamblul de intervale de timp pe

durata carora nu pot fi efectuate operatiile de mentenantii
... fiind necesare pentru acestea procurarea de resurse cerute de operatiile
respective, nefiind incluse intervalele administrative

(,...17).
Intervalul logistic poate fi, de exemplu, deplasarile pana la instalatiile
nesupravegheate, a~teptarea pieselor de schimb, a speciali~tilor, a echipamentelor
de incercari, a informatiilor ~i a conditiilor de mediu Inconjurator
corespunzatoare.
Intervalul logistic este diferit in raport cu timpul mcntenantei, fiind
interval logistic al mentenantei preventive ~i interval logistic al mentenantei
corective ~i care au In general durate diferite.
8. timp de mentenanlii preventivii activa ("active preventive
maintenance time"), este acea parte a timpului de mentenanta activii pe
durata caruia se efectueazii 0 mentenantii preventiva (lntretinere) asupra
unui produs.
9. timp de mentenan{a corectiva ("corrective maintenance time"), este
:acea parte a timpului de mentenanta pe durata caruia se efectueaza 0
"mentenanta corectiva" asupra unui produsincluzand ~i intervalele
.tehnice (l1)~i1ogistice (8), acestei mentenante corective.
10.
timp de mentenanta corectiva activa ("active corrective
maintenance time"), este acea parte a timpului de mentenanta activa
pe-'durata caruia se efectueaza, asupra produsu1ui, 0 mentenanta
corectiva. '

.~'I!yr." intervai tehnic ("technical delay"), este ansamblul de intervale

F" ,

,"

\~

, .

'

. ' , . detinipnecesare pentru a efectua operatiile tehnice auxilire asociate :; C J

;'operatiilor ' de mentenanta' propriuzise. Este indus timpul de
mentenanta corectiva activa.
-- .

12.. ' timp de localizare a defectului ("fault localization time"), este

. acea parte a timpului de mentenanta corectiv~ activa pe durata caruia se
efectueaza 0 localizare a defectiunii.

13.

timp de corec{ie a defec(iunii ("fault correction time"), este

-acea parte a timpului de mentenanta corectiva pe durata careia se
,
efectueaza 0 corectie a defectiunii .
"

318

FiabiLitate, mentenabilitate ~'i disponibilitate

14.timp de verificare ("check-out time"), este acea parte a timpului de

mentenan~ corectiva activa pe durata careia se efectueaza 0 verificare a
funqionarii.
1S.timp de reparare ("repair time"), este acea Rl1rte a timpului de
mentenanta corectiva activa pe duratadireia sunt efectuate "opera~iile de
reparare" asupra produsului respectiv.
16.timp de defec,iuni latente ("undetected fault time"), este acel interval de
timp Intre 0 defeqiune ~i deteqia defectiunii care rezuita.
17.interval de timp administrativ (pentru mentenan!a corecti va),
("administrative delay'.'- for- corrective maintenance), esteansamblul de
intervale de timp pe durata carora opera!iile de mentenanta corective nu pot
fi efeCtuate din ra~iuni administrative referitoare la ' produsul defect.
Observape: In conformitate Cll diagrama din Fig.8.72,acest interval de
timp de~i este definit in raport cu mentenan!a corectiva nu este inclus in timpii
mentenantei corective.
18. timp de incapacitate externii ("external disabled time", "external loss
time"), este intervalul de timp pe durata caruia produsul este In stare de
incapacitate externa, adica nu-~i poate indeplini functia ceruta din cauza
inexistentei de mijloace externe necesare sau a unor aqiuni progl'amate,
altele dacat cele de mentenanta.
Pe baza acestor no!iuni referitoare la duratele ~i la operatiile generale ale
mentenantei se pot defini elementele respective ale unui prod us reparabil
gandite unital' ~i pentru conceptie ~i pentru utilizare.
8.6.1.6. Modalitati de abordare a problemei mentenan~ei
Exista doua modalitati generale de tratare a problemei mentenantei:
- mentenanta empirica (de exploatare sau opera!ionala),
- mentenanta previzionala (de concep!ie).
Mentenanta definita de utilizare reprezinta de fapt 0 modalitate de tratare
reala ~i completa a problemei. Este mentenanta definitii de condiriile reale la
utilizare .
De la operatii simple de intretinere ~i repararii s-a ajuns in exploatare, in
prezent, la sisteme moderne de management al mentenantei cu urmarire
computerizata ~i cu mijloace de inalt nivel tehnic, constituind o treapta
superioarii a deservirii mijloacelor fixe.
Mentenan!a de conceptie, bazata pe fiabilitate, are rolul de apreciza
pentru echipamentele reparabile elementele necesare mentinerii in utilizare, a
nivelului fiabilita~ii specificat.

319

CALITATEA PRODUSELOR $1 FlAB1LITATEA

Mentenanta de concePtie este 0 mentenanta predictiva
Utilizand tehnicile fiabilitatii intrinseci, cunoscute la conceptie, se pot
preciza elementele mentenantei preventive, ale produsului respectiv,
etapele ~icontinutul mentenantei corective.
In principiu se urmare~te ca mentenanta sa fie cat mai redusa criteriul
economic.
t ' ,in unele cazuri, daca mentenanta corectiva nu poate asigura calitatea de
r~stabilirea a funqiei produsului respectiv, se abordeaza la conceptie ~i
solutiile "lara mentenanta" sau cu "mentenanta zero".
0'

'
,

" 8.6.2. MENTENABILITATEA

.;

, 8.6.2.1 Definitii
Mentenabilitatea este definita In doua moduri:
,'a) ca aptitudine a until produs; mentenabilitatea ("maintainability")
reprezinta, in conditii date de utilizare,

aptitudinea unui produs de a fi mentinut san restabilit 'in ;,starea 'in

eare el poate indeplini 0 funetie eeruta cand
. mentenanta este indeplinita in eonditiiIe date eu proeedurile
" , ~i mijtoaeele prescrise.
, b) ca 0 caracteristica: mentenabilitatea, simbol M(t" t2), reprezinta,
pentru un produs reparabil, folosit in conditii date de utilizare,
probabilitatea ea 0 operatie specificata de mentenanta activit sa
iJOata fi efeetuata pc durata uoui
interval de timp dat, cand mentenanta este asigurata in eonditii
date ~i cu utilizarea de proceduri ~i de mijloace
,.' pres crise. ,
Mentenabilitatea este 0 caracteristica care se exprima printr-o
probabilitate referitoare la activitatile de mentenanta..
Fiind 0 caracteristica a unui produs reparabil, aceasta caracteristica es.te '
integrata conceptului de calitate cu pO!lderea corelata cerintelor utilizatorului .
.

"

."

, 8.6.2.2 Modelul analitic al mentenabilitatii

, Caraderistica de mentenabiiitate poate fi modelata analitic pe baza
unor serii de consideratii generale.
"' , Sa consideram diagrama succesiunii starilor de functionare
nefutlctionare (Fig. 8.73) ale unui produs care necesita mentenanta activa.

320

~i

de

Fiabilitate, mentenabilitate :ji disponibilitate

F
u
n

o
n

11

12

n II
12

1)1

a
n

Fig. 8.73 Succesiunea etapelor de func fionare :ji de mentenanfii

Prin mentenanta activa se intelege ansamblul operatiilor de mentenanta

(preventiva sau corectiva) lara intervalele logistice sau administrati ve.
Duratele de functionare t" t2 '" tm reflecta fiabilitatea produsului
respectiv.
Intervalele de mentenanta sunt caracterizate de duratele z-" Z-2 'lin ale
mentenantei active.
Fiabilitatea este descrisa de repartitia duratelor timpilor de functionare,
mentionate anterior.
Pentru repartiria duratelor mentenantei active se poate considera 0
repartitie exponentiala negati vii.
Observatie: In tehnica, atunci cand mecanismul unui proces este greu de
descris, existiind foarte multi factori necunoscuri, se apeieazala modelul
exponential care simplu, conduce u~or la un rezultat ~i este simplu de interpretat
tara riscul unor confuzii.
In cazul repartitiei duratelor mentenantei active se considera functia:

Q(z-) = e- JiT

(8.174)

care exprima probabilitatea ca mentenanta activa sa nu realizeze restabilirea

functiei pe durata T sau sa nu poata fi reparat.

321

CAL1TATEA PRODUSELOR $1 FlABlL1TATEA

Se observa ca pentru Q( 0) = 1, nerestabilirea funqiei este. un eveniment

sigur. eu cre~terea duratei 1, probabilitatea scade ~i teoretic pentru Q(00) = 0,
adica dupa un timp infinit probabilitatea nerepararii este
zero, respectiv probabilitatea repararii este sigura.
Evenimentul contrar nerepararii este repararea sau restabilirea funqiei
prin aplicarea mentenanrei active ~i probabilitatea acestui eveniment reprezinta,
conform defin.irie, mentenabilitatea.
Cu ajutorul funqiei definite mai sus, mentenabilitatea are expresia:
M (r) = 1 - Q(r) = 1 - e- J1T
sau revenind la notaria durate!or (t1,t2):

(8.175)
(8.176)

M(t!> t2 ) = I - e-J1T(/r IJ)

unde 11 este rata de reparare.

Rata de reparare ("repair rate"), 'in general depinde de timp ~i notaria
internarionala este l1(t) ~i reprezinta rata instantanee de repara~ie.
Rata medie de reparare este data de formula generala:
12

(8.177)

Jt(tJJ2 ) = -- fJi(t)dt
t2 - t J

Incalcule aplicative se lucreaza cu valoarea medie ~i se noteati: simplu eu

11.

: . Se atrage aten!ia ca acela~i simbol este folosit ~i pentru speranlE

matematica a unei variabile aleatoare ~i utilizarea trebuie mcuta cu atenrie .
. Cu elementele diagramei din figura anterioara se pot preciz.:.
unuatoarele valori medii:
-' media timpului de buna func!ionare,

': .'

. J

MTBF=-l/ =

(8.1

. n
/L
media timpului de reparare ("mean repair time"),
I

. . MRT = -l>i

=
j.1

sau MrrR (M~an Time To Repair).

322

Fiabilitate, mentenabilitate ji disponibilitate

8.6.3. DISPOl\ilBILITATE
8.6.3.1. Definitii

Disponibilitatea (in stantanee ), ("instantaneous availability"), simbol

A(t), reprezinta probabilitatea ea un produs sa fie in st~re de a indeplini funetia
eeruta in conditii date, la un moment dat, presupunand ea logistiea de
mentenanla este asigtirata.
Disponibilitatea este 0 caracteristica generala dependenta atat de
fiabilitate cat ~i . de mentenabilitate. Este 0 caraeteristiea deosebit de importanta
a sistemelor complexe ~i reparabile, insufieient definite numai prin fiabilitate ~i
mentenabi)(tatecohsiderate separal.
8.6.3.2. Relatii generale referitoare la disponibilitate
Expresia analitiea general a a disponibilitatii poate fi obtinuta eonsiderand
evenimentele: Erbuna funcTionare la momentul t; Er defeetarea inaintea
momentului t;
E3 - repararea ~i redueerea in stare de funqionare la momentul t . Consideram un
alt eveniment E definit de evenimentele sus
mentionate pe baza relaTiei:

(8.180)
E=EI U(E2 nE3 )
Expresia disponibilitatii conform definitiei va fi:
(8 .181)
A = peE) = P[E1 U (E2 U E3 )] == P(EI ) + P(E2 ) peE)~
Deoarece P(EI}=R este fiabilitatea, P(E~=l-R este probabilitatea de
defeetare, iar P(E3}=M este mentenabilitatea, rezulta pentru disponibilitate
expresia:
(8 .182)
A = R+(l- R)M
Inloeuind eu (8.175) se obtine relatia:
W
(8.183)
A = 1- (1- R)er

Termenul (l-R}e-p: este eomplementar disponibilitaTiifiind denumit

"indisponibilitate" ,
U=(1-R)e -W
(8.184)
~i reprezinta probabilitatea ea sistemul sa fie in stare de nefunetionare !a
momentul eonsiderat:
(8.185)
U(t) = 1- A(t)

Indisponibilitatea instantanee U(t} ("instantaneous unavailability"), este

probabilitatea unui produs de a nu fi in stare de a indeplini 0 funetie eeruta in
conditii date, la un moment dat, presupunand ea furnizarea de mijloaee
exterioare necesare este asigurata.
Disponibilitatea medie ("mean availability"), pe un interval dat (tl' t2) este:
1 12
(8.186)

A(t1 ,t2 ) == --- A (t)dt

t2-

f;

!,

323

(:ALITATEA PRODUSELOR $1 FlABILITATE

8.6.3.3. Ecuafiile starilor de disponibilitate ~i indisponibilitate

Unui interval (t, Hilt) ii asociem urmatoarele evenimente: Sf sistemul
este in stare buna la momentul t; E, - menlinerea starii de fU?clioriardn
intervalul (t, t+Llt); Sl - sistemul nu este in stare defecta la 'inoinentul t; E2 produsul se remediaza in intervalul (t, t+Llt). Evenimentul 'S, care reprezinta
starea de buna funcfionare la momentul HLlt este prin
definitie.:
(8.186)
... S== (Sl nE,)U(S, nE2 )
:adicil, sistemul In stare de functionare la sfaqitul intervalului (t, t+ ilt) este,
. fie cel care era 'in stare de funclionare la inceputul intervalului ~i ~i-a mentinut
aceasta stare ~i in acest interval, fie acela care la inceputul intervalului era an
stare defecta ~i a fost reparat in intervalul (t, t+ Llt) .
.' Probabilitatea evenimentului S definit de rela~ia (8.175) este:

peS) == P(S,) . P(E,) + P(S)) . P(E2 )

are urmatoarele semnificatii P(S)-=A( t+Llt) - disponibilitatea sistemului Ja
star~itulintervalului considerat; P(S,)=D(t) - disponibilitatea la niomentul t;
P(E,)=R(Llt) - fiabilitatea in intervalul (t, HLlt); P(E~=M(Llt) :- mentenabilitate
'in intervalul (t, t+Llt).
. Inlocuind, relatia (1) se poate deci pune sub forma:
. A(t + M) =: A(t)R(tlt) + U(t)M(t)
(8.187
.. '. Cpnsiderand rata defecffirilor "A constanta ~i de asemenea ~i )
~i

rata 11 a

reparatiilor, avem :
Ai

R(M) =: e}
?vi(!:'t) =: 1- e-fJ.~1
Dezvoltand 'in serie:

(8.188
2

e -J.r

= 1- Ai'll + (/.I'lt)

. :."' .'

~i neglijiind

I!

_ (AMr ...

2!

3!

termenii de ordin superior:

'::' :. :, e-A1 T1=A,!:'t

In ,mod similar:

e-f.Il>1 -1 == 1- J.1!:'t

Inlocuind aceste relalii In expresia anterioara se obline:

A(t + !:,t)= (1- A,M)l\(t) + U(t)j.JI1t
,.
de unde:

A(t + !:'t)

=D(t) + [J.1G(t) '-- A,A(t)]!:'(t)

'"Gi-upand termenii ~i trecand la limita:

..

lim A(I + M) 61-'->0

A(t) == -AA(b.t) + fJ.U(t)

I'll

. ' . Admitand 0 derivata pentru A(t) in raport cu t, se ajunge la ec~

diferentiala a starii de disponibilitate:

324

(8 .18
(8.19C

Fiabilitate, mentenabihtate ~i disponibilitate

dA (t)
dt

(8.191)

-AA(t) + j.lU (t)

-- =

In mod similar printr-un ra~ionament analog se poate scrie ecua~ia ;;tarii

de indisponibilitate.
Indisponibilitatea la momentul t+Llt, V(t+Llt) , reprezinta starea de
indisponibilitate a sistemului la momentul t ~i ~care nu este feparat in intervalul (t,
t+Llt), fie stare a de disponibilitate la momentul tal sistemulLii care se defecteaza in
intervalul (t, t+ LIt).
Aceasta stare este descrisa de ecua~ia:
(8.192)
V(t + M) =U(t)[l- M(M)] + A(t)[I- R(t)]
eu lnlocuirile efectuate-in cazul a.nterior, ecuatia devine

V(t + f:..t) = (1 + ji/).t)V(t) + MtA(t)

de unde:

U(t + I:1.t) - U(t) = - j1. U()

I1111
LH->O

1A()
+ /I.

I:1.t

(8.193)

Se obtine astfel ecuatia diferentiala a starii de indisponibilitate:

dUet)
-- = - j.lU (t) + ..1A(t)

(8.194)

dt

Stiind ca A(t)+V(t)=l ~i tacand lnlocuirile corespunzil.toare in ecua~iile

respective, se scriu ecuatiile:
(8.195)
dA(t) =-..1A(t) + ,u[1-- A(t)) = A(t)(/L + ,u) +,u
dt
dUet) = -,uU(t) + ..1,[1- U(t)] =U(t)(..1 + j1.) + A.
(8.196)
dt
Ecua~iile (8.195) ~i (8.196) sunt ecua~ii diferen~iale de ordinul lntll de forma:

dy +Py= Q
dx

unde P ~i Q sunt functii continue. Solutia generala este:

Pd
y=e -f

, [

JerQ fPdx + c]

notandy=A(t); P=:i+j.1; Q=j1., se ob~ine:

l
J
(A+,u)/

A(t)=e - cA+,u),

!::~ -- +C

..1+!l
Constanta c se determina punand conditia la limita t=O, sistemul
este disponibil (A (O)=J):

(8.197)
la care

1 = ~ + C , de unde: C = -~

..1+,u
..1+,u
Rezulta astfel urmatoarele sclutii ale ecuatiilor diferentiale:
(8.198)

A(t) = ----'!...- + _A_e-Ch,u)1

A+.u

.u+ JL

325

CALfTATEA PRODUSELOR $1 FIABILITATE

" U(t) = 1- A(t) = -~- + _~_e-(A+I')I

(8.199)

'. .
J.1.+lo
Pentru durate foarte mari:
A=~

(8.200)

J.1.+~

lo + J.1.
Teprezinta disponibilitatea asimptotica ("asymptotic availability").
Disponibilitatea asimptotica se utilizeaza ~i sub urmatoarea fom1a:
A = ~ =_

(8.20 1)

_MT'B_F_ _

~ + j.t

MTBF + MRT

Aceasta relatie este frecvent utilizata in aplicatiile industriale. In

mod similar indisponibilitatea asimptotica este:
(8.20:::

U = ~ =M_R_T__
~ + J.1.

MTBF + MRT
Pentru disponibilitate A(t) ~i indisponibilitate U(t) se defines: urmatoarele
val~ri medii:
MUT - timpul mediu de disponibilitate ("Mean Up Time") ~. reprezinta
sperantamatamatica a timpilor de disponibilitate.
Obsetvatie: se utilizeaza ca varianta de notatie simbolul TMD In L fr. '. sp.
". MDT - timpu! mediu de indisponibilitate ("Mean Down Time") e: _
speranta matematica a duratelor timpilor de indisponibilitate.
Corel area valorilor mediilor este prezentata in Fig,8 .74.
,;

Ml1F

"

MJ[

"'

MIfF

MW

~~-l

MJ[

,
'"

....
,

.~

I'

"

... '~
'1'

,
I:etectareRestabilire_

J"

~~j

'"

Fig. 8.74. Diagrama corelarii valorilor mediilor.

De asetnenea se mai considera ~i urmatoarea valoare medie: "MAD media duratelor intervalelor administrative V.
Administrative Delay").
In general MDT are 0 valoare destul de redusa in raport cu . ~_ se
poate considera: MDT =: MTTR

326

F'iabilitale, mentenabilitate ~i disponibilitate

8.7 METODE DE ANALIZA FIABILITA'rn SISTEMELOR

8.7.1 ELEMENTE DE TEORlA GRAFURILOR
8.7.1.1 Notiuni generale. Definitii
Numeroase aspecte ale proceselor de funqionare ale sisteme!or tehnice
pot fi descrise, modelate ~i analizate cu ajutorul unor constructii grafice
speciale, denumite "GRAFURI" formate din puncte de intersectie
linii denumite "ARCE" sau "MUCHII".
'
"V A.RFURl" ~i
A2

A2

A,/

'\.A_

/ A3

A1'\,

I
a)

AV

b)

Fig. 8.75 Graficul unui graf a) graJ oriental, b) graJ neorientat.

Arcul reprezinta linia de legatura intre doua noduri . Grafurile pot fi
orientate (Fig. 8.7S.a), dad. se precizeaza sensul legaturilor intre vfu'furi ~i
neorientate, la care sensu! nu are importanta. Conventional, liniile prevazute cu
sage!i (linii orientate) se numesc "arce", iar liniile rara sageti (neorientate) se
numesc "muchii" . Un grafneorientat (Fig. 8.7S.b) poate, de exemplu, sa
reprezinte ~i 0 retea electrica de C.a. in care muchiile sunt caile de curent ale
modelu!ui considerat. In foarte multe aplicatii, din domeniul fiabilitatii ~i
mentenabilitalii, se folosesc grafurile orientate.
Se considera 0 multime finita ~i nevida, (V), de elemente numite
"NODURI", ("VA.RFURI" 'sau "puncte") pe care Ie notam, de exemplu: Aj,

A2, A3, A4 .
Deci:
(8.203)

(V)= {A:,A2 ,A3 ,A4 }

este multimea "nodurilor grafului" .

Mul!imea (V) poate fi ~i infinita, dar numarabila. In acest caz, graful se
nume~te "graf infinit". Pede alta parte, se considera 0 alta multime (ll), formata
din perechi de linii, arce sau muchii, care sunt cuplate la nodurile Ai. Se nume~te
"GRAF" ~i se noteaza eu G, euplul fonnat din mul!imile (V)
~i (ll):
G=(v, U)
(8.204)

327

CALITATEA PRODUSELOR $1 FlABILITATE

8.7.1.2 Elementele unui graf orientat

. Un graf orientat contine unnatoarele elemente:
graficul grafului;
matricea grafului;
tabloul incidentelor.

a)

Reprezentarea grafului

Se considera graful G, redat in Fig. 8.76.

in grafic, "varfurile" sunt reprezentate prin punctele (A, B, C, D) ~i
"arcelc" prin linii continue la care sensul (ordinea) are importanta.
Un arc (Ab A2 ) are "EXTREMITATEA INITIALA" ("plecarea") In
nodul AI ~i "EXTREMITATEA FINALA" In nodul A2 .
Arcul (Ab A2 ) este diferit de arcul (A2,A I).

~i

"BUCLA" se nume~te un arc (Ai, Ai) CU Ai E (V), cu extremitatile initiale

finale In acela~i nod.

AJ

A2

A3

Plecii

Sosiri

ri

AJ
. A2
A3
A4

, 1

..1

Al
A2

I
I

A3

A2
Aj, A2, A,
~

A3
Aj, A2, .\ -

b)

c)

Fig. 8;,76 Elementele unui graf: a) graficul grafului; '"

b) matricea grafului; c) tabloul incidenfelor . .
Graful din-Fig. 8.76 .a are urmatoarele bucJe: (A2 , A2)' (A3, A3), (~, fu
Multimea arcelor (U) ale aceluiai graf este:
(U) ={(~, Az),(~,4 ),(~, Az),(Az,A,),(Az, ~),(A3' A, ),(~,4),(~, AJ,(~,A,),(Ac

328

Fiabilitate, mentenabilitate $i disponibilitate

Nu este obligatoriu ca multimea (U) sa con tina toate perechile ordonate,

posibile, ale multimii de varfuri (V).
Daca este posibil, rara a se produce confuzii, un arc oarec.are (Ai, Ak) se
noteaza cu Uj ~i atunci UjE(U).
b) Matrieea grafului
Un graf orientat, G=(V,U), cu n varfuri, are 0 matrice a arcelor, patrata A,
de ordinul n. Conventional, pentru graful orientat 'in partea stanga a matricei
sunt trecute toate nodurile AI, A2, A3 , A4 (considerate ca "plecari "), iar la
partea superioara sunt acelea~i noduri (considerate ca "sosiri"). Elementele
matricii au valorile 0 ~i 1, conform regulii:

Elementul aij care se afla la-intersec/ia liniei de ordin i cu coloana de

ordinj este egal cu unu daca graful G confine arcul (A i, A) $i este egal cu
zero dadi nu confine acest arc (Fig. 8.76.b).
Astfel:
a .. ={l,daca (Ai,A j )E(U);
i=1,2, ...,n; j=1,2, ...,n;
Ij

0, daca

(A" A;) ~ (U);

Deoarece toate elementele au ale matricei A sunt egale cu zero sau cu

unu, matricea se nume~te "matrice booleana" .
Daca graful nu are "bucle", valorile diagonalei principale ale matricei
sunt egale cu zero.
in concluzie, un graf poate fi descris de 0 matrice booleana, adica 0
matrice patrata a caror linii ~i coloane corespund varfurilor grafului ~i ale caror
elemente au valorile 0 sau 1.
e) Tabloul incidentelor
Un arc este "INCIDENT" unui nod dad. nodul respectiv reprezinta una
din extremitatile arcului.
Arcul este "INCIDENT EXTERIOR" pentru nodul care constituie
extremitatea initiala. Exemplu 'in Fig. 8.76, arcul (~, AI) este incident exterior
pentru va.rful A4 (se mai poate numi ~i "plecare").
De asemenea, arcul este "INCIDENT INTERIOR" nodurilor care
constituie extremitatea finala (sosire). Pentru acela~i exemplu arcul (~)
AI) este incident interior nodului AI.
in cadrul unui graf se numesc "NODURI ADIACENTE" acele noduri
(varfuri) care sunt unite in graf prin cel putin un arc. Tabloul incidentelor unui
graf este format (Fig. 8. 76.c) din doua coloane ~i un numar de linii egal cu
numarul varfurilor grafului respectiv.
Prima coloana contine multimea (V) a nodurilor grafului, reprezentand
extiemitatile initiale ale arcelor (Ai, Aj)E(U) sau incidenta exterioara (plecarile)
a arcelor respective.
Coloana a 2-a indica iq.cidentele interioare (sosirile) ale varfurilor
adiacente.

329

CALiTATEA PRODUSELOR $1 FlABILITATE

Tablou! incidentelor este util pentru a trece graful 'in memoria unui
ordinator, descriind linie cu linie matricea booleana.
Graficul, matTicea grafului ~i tabloul incidentelor constituie elementele
de baza ale unui graf.
d) Grad de incidenta
Numarul de arce incidente exterior (plediri), Aj E (V) poam denumirea
de "GRAD EXTERIOR DE INCIDENTA" a nodului (varfului) Aj ~i se noteaza
cu g + (A j ) sau g; .
De asemenea, numarul de arce incidente interior varfului Aj (sosiri).
poarta denumirea de "GRAD INTERIOR DE INCIDENTA" ~i se noteaza
cu g-(A) sau g j .
Se nume~te "GRAD DE INCIDENTA" , gj, a unui varf AjE(V). numarul
total de arce incidente varfului respectiv.
Pentru un graf orientat, rara bucle, gradul de incidenta este:

g;

(8.205
gj=
+ gj
e) Functii asociate grafurilor
In dife;itele aplicatii, unui graf G = (V, U) i se ata~eaza 0 funq ie reala
v: U ~ R, numita "functie valoare". In acest mod, fiecarui arc (.-4 A) E(U) Ii
corespunde 0 valoare reala v(A;. Aj) numita "valbarea arcului".
Graful devine astfel "graf evaluat" sau "graf ponderat" ~i est=
sitnbolizatprin G=(V,U,v).
Interpretarea valorilor ce se ata~eaza multimii arcelor (U) depinde G.r
tipul aplicatiei . Pot reprezerita probabilitati de parcurgere a arcului (Ai, A
costuri etc.
8.7.1.3. Tipuri de grafuri
a) Graf r - aplicat
In cazul unui graf orientat G, 'intre doua noduri adiacentepot eXH _ mai
multe arce, toate avand acela~i sens.
Daca numaru! maxim de arce, cu acela~i sens, lntre doua noc_ adiacente
ale unui graf G, este r, gniful se nume~te "graf r - apL-. _
(multigraf de ordin r). Arcele respective sunt marcate cu un indice i = 1.
In Fig. 8.77 este reprezentat un graf 4-aplicat ~i este forma - multimea
arcelor:
,
~(U) = {{ApA2)4,(A2,At)t,(A3,A3b(A3,Aj)t,}.

330

Fiabilitate, mentenabilitate$i disponihilitate

(AhAz),

A2

CD

AI

o
A3

CD
Fig. 8.77 Grafmultiplu.

In cadrul unui graf orientat linia de legatura dintre doua noduri oarecare
Ai ~i Aj se nume~te "drum" sau "cale", reprezentand 0 succesiune de arce
notate:
d(Ai' A) = (Ai' Ak , AI, Am ,... ,Ap, A)

Aceasta notatie respecta conventia de

extremitatile comune ale arceior.
Multimea arcelor respec ve efCe:
i.

a nu scrie de

doua on

(Ai' Ak ),(Ak , AI ),(AI' Am),,,,(Ap, A)

Se observa ca anumite noduri (vfufuri) pot sa apara de doua ori
(exemplu Ak , AI)' Succesiunea arcelor se scrie astfel Incat. extremitatea initiala
(plecarea) a fiecarui arc sa coincida cu extremitatea finala (sosirea) celui
precedent. Fac exceptie extremiffitile initiala a primu!ui arc ~i extremitatea
finala a ultimului arc.
In cazul existentei unui multigraf (graf aplicat) In drumul considerat se
include un singur arc, cu specificarea indicelui.
"Drum elementar" se nume~te drumul care nu trece de doua ori prin
acela~i nod .
Lungimea unui drum reprezinta numarul de arce care definesc drumul.

"Valoarea" unui drum reprezinta suma valorilor arcelor respective:

vld(Ai , Aj)J= Lv(As,A, )
(As A, lEd

Un graf orientat care contine cel putin un drum de la Ai la Aj se

spune ca "atinge" nodul Aj sau "nodul Aj este atins de Ai" .
. Daca Intr-url graf G, doua noduri
atinge Aj

~i

Ai

~i Aj

se ating reciproc (Ai '

Aj atinge A,) nodurile respective se numesc noduri "mutual

331

CALITATEA PRODUSELOR $1 FlABILITATE

atinse". In acest caz graful respectiv con~ine eel pu~in un drum d(Ai' A)

~i

un altul d(AJ,A').
Se nume~te "drum hamiltonian" un drum care trece prin toate nodurile
grafului cate 0 singura data ~i se noteaza cu DH.

. Fig. 8.78 Referitor fa drumuf hamiltonian.

In graful din Fig. 8.78 se prezinta doua drumuri hamiltoniene:

DHj = (Al,A2,A3, A6,A4,As),
DH2 = (A3,A6,A4 ,As,A"A2)
Drumul inchis, al unui graf orientat, In care extremitatea finala -' ultimului
arc coincide cu extremitatea ini~iala a primului arc se nume?:: "circuit" sau "lant".
Se nume~te "Iant maximal", 0 submul~ime care conline nUlnar_ maxim de
noduri (varfuri) .
Dad exista mai multe lan~uri maximale, acestea nu sunt neapiir-' disjuncte.
In Fig. 8.78 exista circuitul:

C[(A4,As),(As,A6),(A6,A4)) sau d(ApA4)=(A4,As,A6,A4)

De asemenea, se nume~te "circuit hamiltonian", notat cu CH, I _~ un graf
orientat, drumulinchis care trete prih. toate varfurile grafului c<lli singura data, cu
excep~a extremita~i1or care coincid.
In graful din Fig. 8.78 se poate considera circuitul hamiltonian:
CH = (AI' A2, A3, A6, A4, As, AI)
b) Grafuri conexe
Se nume~te "GRM CONEX" un graf, orientat sau neorientaL pentru orice
varfuri Ai' AJ E (S) exista In graf eel putin un lant car: leaga (exemplu grafurile
din Fig. 8.79 sau Fig. 8:80) .

332

Fiabilitale, menlenabilitate i disponibilitate

Daca exista doua noduri aJe grafului nelegate prin nici un lant, graful se
nume~te "graf neconex" (Fig. 8.79). in acest graf, nodurile A3 ~'i A4 nu
sunt unite prin nici un lant.
AI

A2~

As
At,

A3C :

~~

Fig; 8.79 Grafneconex.

Un graf se nume~te "tare conex" daca orice doua noduri sunt mutual atinse,
adica daca se aleg la lnmmplare doua noduri Ai ~i A j' exista cel
putin un drum d(A"A) ~i cel put in un drum d(AJ,A;). in Fig. 8.80 este un
exemplu de graftare conex.

A2

AI

A4
Fig. 8.80 Graftare conex..

In cazul unui graf de dimensiuni foarte mari , verificarea tipului de

conexiuni se poate face numai cu ajutorul unei metode matematice speciala.
c) Grafuri deduse dintr-un graf dat
Daca dintr-un graf dat, G = (V, U) se elimina 0 parte din arce sau muchii,
pastrandu-se multimea nodurilor (V), se obtine un alt graf, denumit

333

CALfTATEA PRODUSELOR Sf FlABILITATE

"graf partial",
,

G (V ,U ),unde
p

Un este

p'

submultime

a lui,

'

(U p)E(U)
Ca exemplu , se considerii graful G din Fig. 8.81.a.
Dad. dintr-un graf G se elimina 0 parte din varfuri impreuna cu tDa:=
arcele incidente respective, se obtine atunci un "SUBGR..
G::,: =(Vs ,Us ) alluiG,unde(VJE(V) ~i (US)E(U).
Un "subgraf tare conex" a unui graf orientat G se nume_=
"componenta tare conexa" a lui G.
Graful, neconex G, din Figura 8.79 are doua componente conexe !
anume subgraful Gs l cu multimea de noduri VI = {AI> A2 , As, A6 , An ~
subgraful G s2 cu muWmea V2 = {A}, A4}

a)

b)
Fig. 8.81 Refe ritoare la grajuri: a) graful G, b) graful partial Gp allui

334

Fiabilitate, menlenl1bilitate .;i dispon.ibilitate

In graful din Fig. 8.82, subgraful cu nodurile AI' A2 $i A5 este 0

componenta tare conexa. De asemenea, 0 alta componenta tare conexa a grafului
G este subgraful cu nodurile A3 $i A4
A2
A3

AI

Fig. 8.82 Graforiental conex.

d) Tiiieturii a grafului
Se nume$te "H\ietura" a grafului G = (V, U) $i se refera la un
subansamblu (T) c (V) reprezentand ansamblul arcelor w - (T) a caror
extremitate initiala nu apartin subansamblului (T), iar extremitatile terminale w+

(T) apartin acestui subansamblu.

Se considera graful din Fig. 8.83. 0 taietura a grafului G relatiya la
subansambl ul (T) = {AI' As} este ansamblul arcelor:
w- = ({A" As}) = {(A 4 , AJ,,(A4 , As }z,(A4 , As h ,(A2 , AS)I}
Interesul fata de acest concept rezulta din urmatorul exemplu.
Daca intereseaza drumul de la un yarf Aj ~ (T) la un yarE care apartine de

(T), de exemplu d(A3' A5), se recurge la conceptul de graf

partial.
Se considera graful partial Gp al lui G suprimand to ate arcele taieturii w ({AI, A5}) $i se obserya ca nu existii nici un drum d(A3' A5)'
De altfel, nu exista nici un drum de la un yarf din (V)-(T) la un yarf
oarecare apartinand la (T).

335

CALltATEA PRODUSELOR $1 FlABILITATE

A4

Fig. 8.83 Exemplu de grafG=(V, U).

e) Graf condensat
Se defme~te "graf condensat",

G"(V',U'), al unui graf G(V ,C

Qflca:

~ . m~lti~ea varfurilor S' sunt componentele tari conexe ale lui C

0; , : .

3i ~i_ '
' ..

<

notate, de exemplu prin Cp C2 "'" Ck;

r/

_ '. mu\!imea arcelor

contine arcul (Cr,C,), dad ~i numai d2.:':: graful
initial G contine cel pUlin un arc cu extremitatea initiaHi ~
Cr ~i Cli extremitatea fmala 'intr-un varf Cs'

Fig. 8.84 Graful partial Gp allui G.

336

Fiabilitate, mentenabilitate Ji disponibilitate

In Fig. 8.85 este reprezentat graful condensat G' al grafului G din

: :g.8.83 .

~~
Fig. 8.85 Grafcondensa

Se noteaza cu

a{ V

I..

C, componenta_ tare conexa a !ui G (Fig. 8.83),

:ontinand varfurile AI' A2 ~i A3 , iar cu C2 cealalta componenta tare : onexa.

Graful initial G contine arcele (A2' A3 ) ~i (As, A4 ), avand acelea~i
fxtremitati cu arcul (C" C2 ) a grafului condensat G+ .
8.7.1.4 Arborele unui graf
Se nume~te "arbore" un graf orientat sau neorientat conex
.:icluri (Fig. 8.86).

~i

tara

A,
As

A6

A4J
A7
As
A9
Fig. 8.86 GrajicuI unui arbore.

In cazul unui irbore al unui graf orientat se poate, functie 'de utilizare, sa
nu se tina seama de orientarea arcelor.
Orice arbore cu n varfuri are n-l muchii.
In cazu! unui graf G, un subgraf al sau, care este arbore, se nume~te
"arbore al lui G". Un arbore poate avea un singur "LANT' format din

337

CALITATEA PRODUSELOR $1 FlABILITATE

inuchii ce leaga vfufurile (Fig. 8.86) sau din mai multe lanturi.

a) Arbore acoperire
Daca un arbore, al unui graf G, contine toate varfurile grafului se

nume~te

"ARB ORE - ACOPERIRE". Acesta reprezinta, de fapt, un graf partial al grafului G.

Ca exemplu, se considera graful neorientat G din Fig. 8.87 a.

a)

b)

Fig. 8.87 Graficul unui arbore - acoperire: a) graficul grafului G; b)

arborele - acoperire allui G.

Orice graf contine cel putin un arbore - acoperire.

c) Nivele ale arbore!ui

La orice arb ore orientat G, avand un numar ftnit de varfuri, exista . varf
cel putin cu un grad de incidenta exterior ega I cu unu, AI, numit ~i v:"'~ sau nod
terminal cu "NIVEL" zero.
Acest varf AJ nu este extremitate terminala pentru nici un arc. TOE:
varfurile, altele decat A], sunt extremitati terminale ale unui arc.
Arborele este un graf I - aplicat.
Varfurile unui arbore pot fi i-epartizate ~i pe "nivele". Dad reprezinta
nivelul zero, un va.rf Qarecare va avea nivelul egal cu lungi __ drumuiui (unic)
mergand deja AJ la acest vfuf.
d) Grafuri de fluenta
Grafurile aplicate In problemele fiabilitatii se numesc in gen~. "grafuri
de fluenW' ~i sunt de fapt ni~te diagrame de tranzitie lntre s::"' Thlnzitiilesunt
d((finite prin "probabilitati" sau prin "rata de tranzitie" ~ o stare la 2tlta.

in acest caz elementele grafului au urmatoarele semnificatii:

. nodurile - reprezinta "starile",
arcele - reprezinta cauzele

338

schimbarilor

starilor,

~l

Fiabilitate, mentenabilitate $i disponibilitate

caracterizate de funqiile }, ~i jJ, (rata de defectare ~i rata de reparare definite anterior) denumite ~i "indicatorii arcelor". La un nod dat pot
exista arce simple ~i bucle.

AI

o
1

2
3

_______ 4
A9

AJO

All

Fig. 8.88 Arbore repartizat.pe nivele.

-A2
A2

AI

A)

Fig. 8.89 Gra!de jluenlCi.

In graful de fluenta din Fig. 8.89 sunt reprezentate patru stari posibile:

0,E1,E2 ,E3. Starea E3 este starea finala unde nu mai poate exista 0 bucla.
Ratele de tranzitie ale unui nod sunt suma ratelor de tranzitie care plead din
nodul respectiv. La grafurile de fluenta se utilizeaza nOfiunile precizate la
grafurile orientate.

339

CALfTATEA PRODUSELOR Sf FfABILlTATE

Exemple de utilizare a grafurilor

Problema 1
Fie multimea succesiva a nodurilor de control tehnologic AI' A2 , A3 ' A4 ,
As al calitatii pe fluxul de fabricatie al unui produs industrial. Calitatea activitatilor
specifice fiecarui loc poate fi asigurata numai prin operatiile de control anterioare.
Sa se descrie procesul de control cu ajutorul unui graf pentru care se cer
urmatoarele:

1.) Sa se stabileasca parametrii grafului (multimile (V) ~i (U)) ~i sa se

elaboreze graficul grafului G.
2.) Matricea arcelor;
3.) Tabloul incidentelor

Rezolvare:
1.) Multimea varfurilor grafului este: (S) = {AI' A2 , A3 , A4 , As}.
Multimea arcelor:
(U) = {(~, Az),(~,~),(~,~),(~, ~),(Az, ~),(Az, A4 ),(Az, As),(~,~),(~A ),(~,~))
Graficul grafului G=(S,U) este urmatorul:

As

2.) Matricea arcelor este:

hAJ

Al

'Az

A3

0
0
0

As

A3

A4

As

1
1
1
0

1
1

- 1

0
0
0

0
0

3.) Tabioul incidentelor'

AI

Az

A3

As

Az, A3, A4, As

A3,~, As

A4,As
As

340

Fiabilitate, mentenabiLitate ~i disponibilitate

Problema 2
Fie graful ordonat G, din figma Ulmatoare:
e eer:
1.) Matrieea areelor;
ineiden~a
2.) Gradele de
ale varfurilor grafului

A2

A3

G',

3.) Drumuri hamiltoniene;

4.) Cireuite ale grafului G;
5.) Grafieul unui graf par~ial
al grafului G.

AJ

Rezolvare:
1.) Matrieea areelor este'
AI

A2
1

AI
A2

0
0

A3

0
0

A3

A4 ~

2.) Gradele de ineidenta sunt: gl=2; g2=3; g,=3; g4=4.

3.) Drumurile hamiltoniene:
DHl = (Ap A4, A2 , A3 );

DH2 = (AI' A2, A3 , A4)'

4.) Cireuite ale grafului G:
C1 =: [(A4 ,A2 ),(A2 , A3 ),(A" A4)];
C2 == [(A 3 , A4 ),(A4 , A3 )}

5.) Un grafie par~ial Gp al grafului G este redat In figura urmatoare:

Conform 8.7.1.2.e se pot defini ~i alte variantede grafuri pa~iale.
A2

AI

A3

A4

341

CALITATEA piWDUSELOR $/ FlAB/LITATE

8.7.2 STRUCTURI SI RETELE DE FlABILITATE. ELEMENTE
GENERALE
8.7.2.1 Strueturi. Elemente generale
Prin structura se Inrelege legaturile ansamblului de elemente care reflecta
modul In care stare a unui sistem depinde de starile componenteloi sale.
Aceasta problema este esenriala In analiza fiabilita~ii.
1ntr-o prima etapa se analizeaza structura echipamentului urmata de
stabilirea expresiei algebrice a functiei de structura ~i apoi de construqi,, unei
retele de fiabilitate asociata echipamentului respectiv.
Considerariile referitoare la sistemele sau echipamentele complexe Sf:
bazeaza pe mmatoarele ipoteze:
I . Echipamentul considerat se poate afla numai in una d:= urmatoarele
stari: stare de funqionare sau stare de defect (siste,,~ bivalent);
2. Echipamentul respectiv poate fi descompus in n componen e
(elemente), ei , formand astfel mulfimea de componente (ansamblt....
componentelor): (e) = {e l ,e2 , ,e,,}.
Se asociaza fiecarei componente ei 0 variabila de stare Xi ' astfel:
Xi = 1,
daca elementul ei este 1n stare de funqionare;
Xi =0 ,

daca elementul ei este 111 stare de defect.

Multimea starilor (X) = {XI' x 2, ... , xJ caracterizeaza mulrilT'':' starilor

posibile ale ansamblului de componente.
a) Funette de strueturii. Stari
Asociind sistemului S, 0 variabila y de stare a sistemului, astfel: y=
1, daca sistemul este In stare de funcfionare;
y=O, daca sistemul este in stare de defect, este evident ca y de !;-.:...: de
eX), existand ~i 0 funqie:

Y = ip(X) =ip(Xj>X2'... 'Xn)

(8 ._C:-

Pentru toate starile {Xi}' Ii corespunde sistemului Ima si numai . din

valorile lui Y, ~i anume:
y=l, pentru starea de funcrionare a sistemului; y=O,
pentru starea de nefunqionare a sistemului.
Funqia Y =!p(X) se nume~te "funqie de structura" dependen i<. cele
"n" ~ariabile dent~mita ~i "funqie de structura de ordin nil .
Ca exemp!u, daca
n

Y = !P(xl ,X2,,Xn ) = XI X 2 ..... X n =

342

11 X i
I

(8.:: -

Fiabilitate, mentenabilitate $i dispoliibilitate

functia de structura eorespunde unui sistem S, care nu poate fllnqiona decat in

condi!ia ca toate componentele sa fie in stare de funqionare:
(Vi:x, =1)=> y=l,
(8.208)

(3i : x, =0) => y == 0

Aceasta structura se nume~te "structura serie"r iar si~temul S se

nume~te "sistem cu structura serie" ~i qJ(XI ,X2 ,... , xn) este funqia de

structura serie.
De asemenea, daca funqia de structura corespunde unui sistem care nu
poate functiona decat daca eel putin unul din elementele ei funqioneaza:
(3i : x, = 1) => (y == 1),
(8.209)

(Vi: x, = 0) => (y = 0) .
. Aceasta structura se nume~te "structura paralel". In acest caz, functia de
structura paralel are expresia:
(8.210)
Y = qJ(x" X , ... ,
== 1 - (1- XI )(1- x ) ... (1- xn)
2

xJ

Sistemele eu structuri paralel se mai numesc sisteme eu

"redondanW' .
Un sistem oarecare S == (e, qJ) poate fi reprezentat de

un graf

neorientat ale carui varfuri (noduri) sunt componentele (e), iar legaturile
(arcele) sunt definite de funqia de structura.
Multimea starilor ansamblului de componente (X)
redata cu ajutorul unui tablou.

~i

ale sistemului este

Multimea starilor componentelor ansamblului (X) = {XI' x2 , ... , xn} poarta

denumirea de "n-uplu" ~i este interpretata prin intermediul funqiei de structura.
Numarul variantelor ansamblului de stari In cazul structurilor
bivalente este dat de relatia 2 n .
Ca exemplu, se c~nsidera sistemui S == (e,qJ), unde (e) == {e"e2 ,e)}
~i y == qJ(X1,x2 ,X3 ).

Functia de structura poate avea diverse forme, din care consideram

urmatoarele expresii tipice:
cazul a: y = qJ(XI ,X2 ,x)) == X1 . X2 . x 3 ;
cazul b: y == qJ(x1 ,x2 ,x)) == 1- (1- XI )(1- x2 )(1- x));
cawl e: y == qJ(X1 'X2 'X3 ) == xl [l- (1- x 2 )(I- x))].
In Fig. 8.90 sunt redate grafurile corespunziitoare functiilor de structura
ale cazurilor tipice.

343

.CALlTATEA PRODUSELOR $1 FlABILITATEA

a)

b)

c)

Fig. 8.90 GrafurilefuncJiei de structurii:

a) structurii serie; b) structurii paralel; c) structurii mixtii.
Multimea valorilor asociate starilor componentelor ~i sistemului (exprimat
prin funqia de slructura) este redata pentru fiecare caz In tabloul din Fig. 8.91.
Numarul 3-uplurilor este 2

Nr.
poz

0
0

3.
4.

0
0
0
0

5.

6.
7.

8.

2.

= 8.

SUirile ansamblului
de componente (X)
(3 -upluri)
XI

X3

1
1
I

1
I

0
0
0

Funqia destructura
(O(X)

XI'X2 'X3
0
0
0
0
0
0
0

1-(1-X1)(1-X2)(1-X3) Xl (1-( I-X2)(1-X3)

0
0
0
1
r
0
I
0
I
J
0
1

I
1
I
1
I
1
1
stiirilor binare ale structurii sistemului.

I
I
Fig. 8.91 Mul{ime
a
Diversele variante de multimi de stari binare (n-upluri) ale

. structuri pot.fi comparate Intr~ ele .

Se considera ea elementele

ei ale unui ansamblu

U!:-:'

e = {el , e2 , .... ~

sunt ordonate. Se adopta notatia ei :<::; ej pentru a indica existenta ace:>:,: relatii
Intre elementele cuplului ( ei ,e).
Se considera doua mu1timi booleene

(e) ==

kp e 2

, ...

;en }:

de stare a componen '=_

(a) = {a 1,a2 , .. . ,aJ

(b) = {b1,b2 , ... ,bJ

344

-'

Fiabilitate, mentenabilitate i disponibilitate

Comparand multimile (a) ~i (b) se pot face unnatoareJe afirmatii:

\) (a) egal (b) cu notatia (a)=(b), daca ~i numai daca: Vi,
i = l,n; ai = hi;
2) (a) superior (b), cu notatia (a)2:(b), (se mai spune ~domina"), daca ~i numai
daca: Vi, i = 1, n; a i 2: hi ;

3) (a) inferior (b), cu notatia (a)::::(b), (se mal ~pune 'leste dominat de"), daca ~i
numai daca: Vi, i = 1,n; ai :::: hi ;
4) (a) strict superior (b), cu notatia (a(b), (se mai spune "domina strict"), dad ~i
numai dad: Vi: ai 2: hi ~i 3i: ai > hi ;
5) (a) strict inferior (b), cu notatia (a) b), (se mai spune "este strict dominat"),
dad ~i numa~ dad: V i: ai :::: hi ~i 3~: ai < hi;
Exemple:
1a) (0,1,0)<(1,1,0)<(1,1 , 1);
Ib) (1,0,1) nu se pot compara (0,1,1).
b) Subansamble. Legaturi ~i taieturi, proprietilli
Se considera notiunea de sistem S = (e, If?), definita anterior, la care
se raporteaza urmatoarele concepte.
Se
nume~te
"SUBANSAMBLU"
de
componente
(m) ==

k,i E I} c (e) in care submultimea indicilor 1 c {I,2, ..., n}.

Dac~ subansamblul considerat, (m) = {m" m2 , .. , mk }, are ~n numar

de componente egal cu k (numar denumit ~i "cardinal"), atunci completarea
subansarnblului (m) este:
Ce(m)==(e)-(m)

Daca nu se produc confuzii se poate adopta ~i notatia:

C. (m) == m

Exemplu:
In cazul ansarnblului (e)= {el,e2,e3,e4,eS,e6} se poate considera
urmatorul subansarnblu: (m) == {e 2, e4 , es, e6} care are cardinalul k=4 .
Subansarnblul complementar este ;; = {e" e3 }
conditii

Dad un subansamblu (a) ==

k , i E l}c (e) indepline~te urmatoarele

VXi == 1, i E

I}

. =>y=I VXi ==

0, 1 r 1
se spune ca (a) este 0 "LEGA.TURA".
Se nume~te IlJegatura" a unei structuri ~i se refera la un subansamblu de
componente, acel subansamblu la care toate componentele fiind in stare de
functionare, iar restul componentelor fiind In stare de defect, sistemul este in
stare de funqionare (y=l).
Se spune ca subansamblul respectiv formeaza 0 legatura.

345

CALITATEA PRODUSELOR $f FIABfLITATEA

Ca exemplu se considera sistemul S = (e,cp), unde:
muitimea
componentelor
ansamblului

este:

(e) = {e, ,e2,e3'e~ ,es } ~i

functia de structura definita pe ( e) este:
y:= x) + x4 X s + X, xzxs - X)X4XS x, X2X)XS - X,X 2 X 4 X s + X,X2X)X4XS
Functia de structura y corespunde sistemului a carui structura est.:

reprezentata In graful din Fig. 8.92

Fig. 8.92 Graful struClurii sislemului consideral.

Subansamblul de componente (a,) = {e"e 2 ,e),eS '} constituie legatura

deoarece daca elementele respective sunt In stare de functiona:~ atunci:
XI
~i, de

= Xl = x) = Xs = 1

asemenea, sistemul este in stare de functionare, adica:

cp(l,l,l,O,l) = 1 ,
iar elementul e4 este In stare de defect (x 4 = 0).
Se observa ca mai exista ~i alte subansamble (a Z )={e4 ,eS } S~
(a)) = {e)} care sunt legaturi.
Subansamblul (a)={e p e2 ,e4 } nu este 0 legatura deoarece cia-:
aceste elemente sunt In stare de funqionare, iar restul elementelor sum
stare de defect, valoarea functiei de structura este:
.

cp(1,(O,l,Oj =

adicii, sistemul este in stare de defect.

LEGATURA MINIMAL1\. Daca la 0 legatura (a) nu mai exista alt

subansamblu (a') c (a) care sa fie "Iegatura" se zice ca (a) es-;: "Iegatura
minimala",
In exemplul Mterior, legatura (a) = {e p e2 ,e),eS } nu este 0 lega:_
minimala deoarece (a) contine 0 alta legatura (a') = {e" e2 , es }. Se JX"'::- veri
fica u~or-cu ajutorul funqiei de structura ca pentru exemplul consid~ exista trei
legaturi minimale: {e4 , es }, {e" e2 , e s }, {e)}.
346

Fiabilitate, mentenabilitate $i disponibilitate

De

asemenea,

se

poate

veri fica

u~or

ca

subansamblele

{e l ,e2 , e4 }, {el , es}, {e4}, {e s} nu sunt legihuri.

Se considera 0 structura definita de funqia: rp(xl , X 2 , ... ~ x,,).

Fieunsubansamblu (b)c(e), (e)={e l ,e2 , . ,eJ.
Consideram: (b) = (ce), J E
J c {1,2, ... ,n}. Daca elementele

J},
subansamblului

de componente (b),

de indice

J E J,

Indepline~te

condi~iile:

X ==0 JEJ} => y == 0, atunci (b) este 0

J _
x) -

'.

1, J E J

"taietura".
.

~.,

,e Deci, se nume~te "taietudi" a unui subansamblu daca to ate componentele

subansamblului respectiv sunt defecte, iar restul componentelor ansamblului
fiind 'in stare buna, sistemul nu functioneaza.
Considerand cazul anterior subansamblul
de componente:

(b) == {e I' e3 , es} este 0 "taietura" deoarece pentru XI == X3 == Xs == 0 ~i x

2 == X 4 == 1, functia de structura respectiva rp(O,l,O,l,O) == O.
Se constata ca subansamblul (b l )=={e j ,e2 ,e4 } nu este 0 taietura
(rp(O,O,l,O,l) == 1).
Daca 0 taietura, (b)=={ce), JEJ}, lC{1,2, ... ,I1} nu are un
subansamblu (b ') c (b) care sa fie, de asemenea, taietura, se spune ca (b) este 0
"taietudi minimala".

Ca exemplu, taietura considerata mai sus (b) == {e j ,e3 ,eS } nu este

minimaHi, deoarece exista un subansamblu (b')c(b), (b ' )=={e 3,eS} care
este 0 taietura.
Se po ate verifica, de asemenea, cu u~urinta di structura din exemplul
anterior (Fig. 8.92) are trei taieturi minimale: {epe3,e4},h,e3,e4}{e3,eS}'
Un sistem este 'in Intregime definit de Usta legaturilor sale sau de lista
taieturilor.
Un echipament electric poate avea mai multe funqii de Indeplinit, c~ de
exemplu: de protec~ie, de comuta~ie In condi~ii normale de funqionare, de separare,
de semnalizare etc. Indeplinirea diverselor funqii nu solicita toate elementele
componente ~i In situa~iile respective anumite componente care nu participa la
realizarea funqiei respective pot fi considerate ca "elemente inutile" (In raport
cu funqia considerata).
Desigur, la un echipament "multifunqional" anumite elemente sunt
"inutile" In raport cu 0 anum ita funqie, iar altele sunt "inutile" In raport cu alta
functie.
Consideram, 1n general, trei ansamble de componente disjuncte (e), (e
j ),(e2 ) avand respectiv r ,r! ,r2 componente.

347

CALITATEA PRODUSELOR $1 FIAB1LITATEA

Starile ansamblelor respective sunt:

(x) = (x] ,x2'."'xn ), (u) = (u] ,u2,... ,un ), (v) = (vI> v2,, vn )
Se considera, ~e asemenea, douii functii de structura lP ](x, lP2 (x, v)
definite respectiv pe ansamblul de componente e u e] ~i e ve:.
Aceste functii de structura sunt "echivalente",
lP](x,u)=lP2 .c
daca:
\;fx E

{O,lY, u

{O,l}~, v E {O,lY2

Rezulta, din aceasta definitie, ca oricare ar fi starea ansamblulu: e lPl (x,

u) are 0 valoare independenta de u ~i lP2 (x, v) la fel, independen- . v. In acest
caz, componentele el ~i e2 se numesc "componente inu:i: : deoarece starea lor nu
influenteaza functiile de structuri echivale:; lP] (x, u) ~i lP2 (x, v) .
In consecin!a, se poate afirma ca doua functii de structura, definite __
ansamble nu neaparat identice, sunt echivalente dad dupa suprim:i:" -_
componentelor inutile 0 legatura a unuia este 0 legatura ~i a celuilalt salt. -:..:
asemenea, 0 taietura a unuia este 0 taietura ~i a celuilalt.
Proprietatile referitoare la legaturi ~i taieturi sunt urmatoarele:
1. Dadi (a) este 0 legatura (a) nu este taietura.
Exemplu: Subansamblul {e4 ,es} este 0 legatura, iar subansamt:_
complementar {e], e2 , e3 } nu este 0 taietura.

2. Daca (b) este 0 taietura, subansamblul complementar (b) nu eo"",

o legatura.
Exemptu:
Subansamblul b = {e 2 ,e3 ,eS } este 0 taietura,
3.

4.

5.

(b) = {el ,e4 } nu este 0 legatura.

Daca (a) este 0 legatura ~i (a) c (a') , rezulta ca ~i (a') estc :
consecinta a definitiei legaturii minimale.
Daca (b) este 0 taietura ~i (b)c(b'), atunci ~i (b') este 0
taietura. Si aceasta propozitie este 0 consecinta a defini:::: Hiieturii
minimale.
Toate rnul!imile booleene aTe elementelor structurilor (al ~

sau \;fx; =1 coresp

fie unei taieturi, fie unei legaturi.

6. Daca lk ~i tk reprezinta respectiv numarul legaturilor

~i

taieturilor avand acela~i cardinal k, atunci Ik + tn-k = C:, ur. C~

este n~marul de combinari de n componente luate cate k.
c) Caracteristici referitoare la sisteme
Se nume~te "LUNGIME" a unui sistem numarul de componente

348

Fiabilitate,mentenabilitate ~i disponibilitate

legaturii minimale cu eel mai mic cardinal (numar de componente).

Aceasta lungime q sistemului S se noteaza cu A(S).
Exemplu: In exemplul anterior legatura minimala' este
{x 3 }
Cardinalul este A:::: 1.
Se nume~te "LATIME" a unui sistem S, eel JUai mic numar de
componente aJe unei taieturi minimale, cardinalul minim al taieturii minimale.
Acest numar (latimea sistemului) se noteaza cu j1(s) .

Dad n este numarul de componente ale sistemului, lungimea A(S) ~i latimea j1(s)
veri fica inegalitatea: .

A(s)+j1(s)<n+l

(8 .21l)

Un sistem este denumit "degenerat" dad ~i numai dad:

qJ(x) = 1
sau
qJ(X} = 0
adidi, oricare ar fi starea componentelor sistemul este fie stare
de funqionare , fie permanent in stare de defectare.
Dad. un sistem S are func!ia de structura

permanent in

(8.212)

qJ(X) = qJ(X1,x2,X3,.. ,x,,)

sistemul S cu funqia de structura

qJ(x) = 1 - qJ(1- x) =1- qJ[(1- x J), (l~ x2), ... , (1- xn)]
se nume~te sistem dual al sistemului S.
De exemplu, se considera funqia de structura:

(8.213)

x
X
4
Y=qJ(xl>x ,X ,x )=X +x +X -X X X -X X X -X2x3x4 '+XJX2X3x4 2 3 4 4 J 2 2 3 J 2 3 1 2

(8.214)

care poate fi pusa ~i sub forma:

Y = [1- (1-[1- (1- x1 )(1- x 2)]x3](1- x4)
pentru care corespunde graful din figura alaturata (Fig. 8.93) .

Fig. 8.93 Graful structurii date.

349

(8.215)

CALlTATEA PRODUSELOR $1 FIAB1LITATEA

Funqia
Xi

de structura

rp( x) =1 - rp(l- x)

se atribuie

iniocuind

= 1- Xi In expresia (8.215).

y= ~(x) = [1- (1- XIX2)(1- x3 ) = X3 X4 + Xl X2X4

Xl

2 X3 X 4

(8 .216)

La .aceasta funqie de structura Ii corespunde graful din Fig. 8.94 .

Fig. 8,94 Grajul sistemului S.

Proprietiitile mal importante ale dualitatii sistemelor sur:: urrnatoarele:.

1.) (rp(x) = rp(x), {S) = S;

2.) 0
3.) 0
4.) 0
. 5.) 0

legatura a lui S este 0 tiiietura a lui S;

taieturii a lui S este 0 legiiturii a lui S;
legiiturii minimala a lui S este 0 tiiietura minimala a lui S;
taieturii mirtimala a lui S este 0 legiitura minimala a lui S.

o funqie de structura este "monotona" daca are urrniitolir' proprietate:

pentru: (X(2)) > (x(I) ), rezulta: rp(X(2)) 2 rp(X (I) ).
Ca exemplu, se considerii funcria de siructurii:
. In acest caz, pentru:

rp(XI' x2) = 1- (1- xJ )(1- x2) .

(1,1) > (0,1) > (0,0)

rezultii:

1p(1,1).2 rp(O,l) 2 rp(O,O) .

d) Retea booleana
. . Se nume~te retea booleana (latice sau multime reticulata) 0 mu i
ordonafa avand proprietatea ca pentru oricare perechi de elemente {x

exista intotd:auna un element xk (poate fi chiar Xi sau xi) care apa! unui hint
maximal ce conrine pe Xi ~i unui lanr maximal ce contine pe :
care ~ste superior in fiecare lant maximal al lui
margine superioara.

350

Xi ~i Xi' Xi se nu

Fiabilitate, mentenabilitate >$i disponibilitate

Reprezentarea grafica a retelei booleene se nume~te diagrama lui Hasse.

In figura 8.95 sunt prezentate diagramele Hasse pentru trei mul~imi

diferite (vida, cu doua elemente A ~i B ~i cu trei elemente A, B ~i C).

r{A}

OB}

E
{B}

..

j,D,C}

{A,C}
(P

<p

{A}

<p

c)

a)b)

Fig.8.9S Diagrama Hasse: a) E=1); b) E={A,B}; c) E={A,B,Cj.

8.7.2.2 Retele de fiabilitate

Re~elele de fiabilitatea fonneaza 0 clasa special a de grafuri.

o rerea de

fiabilitate este definita pe un ansamblu de componente

(e) =: {el ,e2 , ... ,eJ ~i este exprimata de 0 perechede mul~imi R = (G,~), unde:
G = (V,U) este un graf n-aplicat, Tara bucle, la care exista
i
doua nod uri distincte 0 E (V) ~i Z E (V) numite "origine ' ~i
"extremitate";
~ : (U) ~ e este 0 aplica~ie cu

proprietatea ca fiecarui

arc U t'U 2 E (U) Ii corespund cuplul extremitarilor ~(UI)"* ~(U2)'

Aplicafia ~lnseamna ca fieciirui arc al grafului sa-i corespundii un
component ~i, de asemenea, acela~i component poate corespunde mai
. multor arce cu condj~ia de a nu avea acele~i extremitaTi.
Az

Az

___UI

o
AI

b)

a)
Fig. 8.96 Graful unei re{ele de jiabilitate R.

aJ graJdezvoltat; b) grafsimplificat.
351

CALITATEA PRODUSELOR $1 FIABILITATEA

"

. Re~eaua de fiabilitate din Fig. 8.96 con~ine urmatoarele:

(e)

={e1,e2 ,e3 ,e4 }

(/I) = {0,Z,AI ,A2}

(U) = {cO, At )2'(0, AI)3'(0 , A2 ),(A}, A2 ),(AI ,Z),(A2'Z),(Z, A2)}
Aplica~ia

t1 este indicata in grafic prin marcarea arcelor cu componentelee,

asociate.

Graful. re~elei de fiabiJitate po ate fi simplificat inlocuind arcurile

simetrice (xi,x)~i (xl,x,) con~inand acela~i component cu un singur are
pe care sunt trecute doua sagefi opuse (Fig. 8.96.b). Simplificarea se poate
extinde ~i prin tenun~area la marc area nodurilor (dad nu se produe confuzii) .
a) Legaturi ~i taieturi ale uDei retele de fiabilitate
Se considera re~eaua de fiabilitate R = (G,t1.) . Fie un subansamblu d",
componente L c (e) druia i se poate face sa-i corespunda graful partia: Gp
=(V,U p )' Graful Gp este
subansamblului L,

ob~inut

prin conservarea arceloc componentelor

U p(L) ~ {u E U\t1.(U) E L}.

Se numqte "LEGATURA" a unei re~ele R, un subansamblu ' -:
compbnente L E (e) daca in graful pa~ial Gp(L) exista un drum d(O,Z ..

'In exemplul din figura anterioara subansamblul L = {el , e2

legatura careia ii corespunde un graf par~ial con~inand un drum de la

e3

este .

Z.

Daca n~ exista nici un subansamblu (L')c(L)care sa formez~ legatura',

atunci L senume~te "LEGATURA. MINIMALA" .
De exemplu, L = {el , e2 , e3 }
nu este 0
legatura
minimala deoa:
exista (L')c(L) unde
L'={el ,e3 } . In acest exemplu (L')={eI,e,
(L") = {e l ,e2 } sunt legaturi minimale.
Se numqte "TAIETURA." a unei re~ele de fiabilitate subansamblti
componente T~(e), astfcl c3.-subansamblul arcelor U peT) conri/:e
taietura a grafului G, referitor la un subansamblu de noduri, incI' > nodul 0 ~i
neincluzand nodul Z .
Otaietura este "T AIETURA. MINIMALA" dad nici un subansru:- T' c
T nu este taietura a re~elei.

In concluzie, 0 legatura L este minimala dad nici un alt subansr ' L'c L
nU"'este 0 legatura a retelei. 0 taietura este 0 taietura minima la nici
un.subansamblu T'c T nu este 0 taietura a re~elei.

re!ea se numqte "degenerata" daca nu poseda nici

poate niciodata sa funqioneze) sau daca nu poseda :::. _

352

0 L_ ~

(sistemul nu

Fiahilitale. mentenabilitate :ji disponibilitate

taietura (sistemul functioneaza oricare ar fi starea componentelor) extremitatile

0 ~i Z sunt atunci confundate.
b) Sistemul definit de 0

re~ea

de fiabilitate

Fie 0 retea de fiabilitate R ~i sistemul S avand ansamblul de

componente (e). Pentru toate starile ansamblului de componente 'in care
componentele subansamblului (e,) c (e) sunt 'in ~stare buna, iar
subansamblul complementar (eJ ) de componente sunt defecte, sistemul S
functioneaza daeli e, este 0 legatura a retelei de fiabilitate R ~i este defect 'in caz
contrar.
Acest sistem este definit tara ambiguitate plecand de.la reteaua R.
Functia de structura tp(x" x2 , . , xn) capata valoarea 1 pentru toate
starile X = (x]' x2,.. . , xn) In care subansamblul (e
de componente pentru
)

care Xi = 1 este 0 legatudi a rete lei ~i, de asemenea, 0 legatura a functiei de

structura.
Daca subansamblul componentelor nu este 0 legatura a retelei R,tp are
valoarea zero, iar subansamblul nu este 0 legatura a funqiei de structura. Se
observa, de asemenea, eli reteaua ~i funqia de structura au acelea~i taieturi.
Exemplu:
Fie 0 retea de fiabilitate definita pe multimea (e) = {eJ , e2 ,e3 , e4 , e5 }.
Consideram trei aplicatii carora Ie corespund trei tipuri de retele tipice
caracterizate de functii de structura tp( x" x2, xJ , x 4, x 5) diferite.
Retea "serie" avand graful aliiturat:

fA\e,

eJ

e2

e4

I!J <:;>

<:7 .

---;;>/_e-<<:~-'>::"7".. .

es Z

<:> - <:>

Fig. 8.97 Re{ea "serie".

Functia de structura este
y, = tp(x"x2,XJ ,X4,xS) = x,X2X,X 4XS
Fiecare component ei este 0 taietura. Ansamblul componentelor este
singura legatura.

Retea "paralel" avand graful:

Functia de structura este:
Y2 = tp(x, ,x2,XJ ,X4,xs") = 1- (1- x, )(1- x2 )(1- xJ(l- x 4)(1- xs)
Fiecare component este 0 legatura, iar ansamblul componentelor este
singura legatura.

353

CAL/TATEA PRODUSELOR $1 FlABlL/TATEA

o
Fig. 8.98 Retea "paralel".
. Retea "punte" avand graful :

Fig. 8.99 Retea "punte".

Functia de structura este:
Y3

=tp(XpX2,X3,X4'XS) =X 1X 2 + X 3 X 4 + X]X4 X S + X 2 X 3 X S -

X 1X 2 X 3 X 4

-~~~~ -~~~~ - ~~~~-~~~~+2~~~~~

reteaua posed a 4 legaturi minimale~~i 4 t.aieturi minimale, care sunt:
-

.' -

legaturi minimale: {e p e2 }, {ep e4 ,es },{e3 , e4 }, {e2 ,e3 ,es };

taieturi minimale: {e], e3 }, {et , e4 ,es }, {e 2 , e4 }, {e 2 ) e3 , es }
In tabloul din Fig. 8.100 sunt prezentate multimea starilor pos it>:

(2 =32) ale componentelor sistemului (multimea 5-uplurilor) ~i st:ar:. =

sistemului exprimate de functiile de structura respective.
, In tal:1ioul valorilor functiilor de structura ale sistemelor definite - cele
trei retele de fiabilitate se pot identifica legaturile ~i taieturile.

354

.. Fiabilitate, mentenabilitate i disponibilitme

Pentru functiile de structura rp == 1 corespunde 0 legatudi, iar pentru rp

== 0 nu este legatura ~i ar putea fi 0 taietura dac Xi == O.
De exemplu, pozitia 13 pentru structura 3, -(Y3), subansamblul {eJ , e4
,e5 } este 0 legatura, deoarece rp(1,O,O,1,l) == 1.
De asemenea, subansamblul {e2 ,e4 } pentru acee;~i structura (pozitia
22) este 0 taietura deoarece qJ(l ,O,O,I,I) =' 0 , iar Xl' Xl' Xj =' 0 .
Nr.
crt.

Multimea starilor componentelor

(X) =' {XI'X2 , X ), X 4

XI
1.

2.
3.
4.

1
1
1
1
1
1

X2
1
I
1
I
I
I
1
1

,xJ

Xs

YI

1
0

1
I

2\3

1
I

_ X4

Starile sistemului pcntru

structurile considerate

1
0
1
0

Y2
1
1

Y3
1
1

1
I

1
1

1
1
1
1

1
1
1
1

1
0
0
1
0
0

0
0
0
0
0
0

1
1
0
0
0
0
1
1
1

1
0
0
1
1
0
0
1
1
0

0
0
0
0
0
0
0
0
0

0
I

1
I

I
I
I
I

22.

23.
24.

0
0

0
0

0
0

1
0

0
0

1
1
1

0
0

26.
27.

0
0

0
0

1
1

0
1

0
0

1
1

1
0

28.
29.

0
Q

0
0

1
.0

0
1

0
0

1
1

0
0

0
0

0
0

o.

0
0

1
0

0
0

5.

6.
7.
8.
9.
10.
J.1.

12.
13.

1
1

1
I

1
1
1

14.
15 .
16.
17 .
18.
19.

1
0

20.

~J.

25.

30.

31.
32.

1
I

0
0
0

0
0
0
0
1
1
1

0
0

0
1
1

1
1

0
0

0
0

0
1
0
1
0

1
0

Fig. 8.100 Tabloul starilor componentelor sistemului.

355

1
1

1
1
1

CALITA TEA PRODUSELOR $1 FIABILITATEA

c) Proprietati referitoare la retelele de fiabiJitate

Se preeizeaza urmatoarele praprietati ale retelelor ' de fiabilitate similare
eelor prezentate anterior la struetura sistemelor (8. 7.2.1.b):
1.) - daea (a) este 0 legatura <=> (a) nu este 0 tiiietura; daea (b) este 0 legatura <=> (b) nu este 0 taietura;
2.) Intr-o retea de fiabilitate un subansamblu de eomponente, ineluzand 0
legatura este 0 legatura ~i, de asemenea, un subansamblu de eomponente
ineluzand 0 taietura este 0 taietura;
3.) 0 legatura ~i 0 taietura are eel putin un component In eomun;
.. 4.) Toate legaturile includ eel pUfin 0 legatura minimala ~i toate taieturile
includ eel putin 0 taietura minimaHi.

refea R. este "duala" unei retele R daea prezinta proprietatea

urmatoare: toate legaturile retelei R sunt taieturi pentru re!eaua R ~i reeiproe.

Proprietatile dualitatii sunt urmatoarele:

l.)(R)=R;
. 2.) 0 legatura a lui R este 0 taietura pentru R ~i reeiproe;

:n 0 taietura pentru R este

0 legatura pentru R ~i reeiproe;

4.) 0 legatura minimala pentru R este 0 taietura minimala pentru R ~i

reeiproe;

5.) 0 taietura minimala pentru R este olegatura minimala pentru R ~i

reeiproe;

In mod similar strueturilor se utilizeaza notiunile de lungime ~: latime ale

unei retele de fiabilitate. Se pastreaza aeeea~i terminologie ~i definifie ea la
struetura, notand eu IL -lungimea retelei ~i eu )1-latimea retelei.
Daca lk ~i tk reprezinta numarul de legaturi
avandnumarul k de eomponente, atunci:
(k <IL)-::::::; (lk =0)

~i

respeetiv de taieturi
(8.216)

~I

(k <)1) -::::::; (tk= 0)

(8.217)

. Shanion ~i Moore au demonstrat ea numarul de eomponente r al une: rettle

este eel putin egaI eu produsul dintre lungimea ~i latimea retele:
respective:
(8.218

r ~ IL;U ~

c) Echivalenta intre functia de structura ~i reteaua de fiabilitate

S.e poate considera ca 0 refea de fiabilitate R ~i 0 funqie de strueturt sunt
eehivalente ~i se serie:

356

Fiabilitate, mentenabilitate ~i disponibilitate

daca, dupa suprimarea eventualelor componente inutile, orice legatura a lui R

este 0 legatura a lui rp(x) ~i, reciproc, orice taietura a lui R este 0 taietura
a lui rp(x).

o functie de structura echivalenta unei retele ..de fiabilitate este

monotona.
Conceptul de echivalenta se poate extinde ~i asupra a doua retele de
fiabilitate.
De exemplu, doua rerele de fiabilitate RJ ~i R2 sunt "echivalente":
R] = R2

daca, dupa suprimarea event!-,alelQr componente inutile, orice legatura a lui Rj

este 0 legatura a lui R2 ~i, de asemenea, reciproca: orice taietura a lui

Rj este 0 taietura a lui R2 .

Existenta componentelor inutile, necesita 0 atentie speciala, atunci dind
se compara functiile de structudi ~i retelele de fiabilitate.
Conceptele de "elemente inutile" ~i de "structuri monotone" prezentate ~i
In cazul structurilor pot fi extinse si la retelele de fiabilitate. In acest caz, un
element component al retelei de fiabilitate este "inutil" daca ~i numai daca nu
apal1ine nici unei legaturi minimale sau nici unei taieturi minimale.
Prin suprimarea componentelor inutile ale functiei de structura monotona
se obtine echivalenta cu 0 retea de fiabilitate daca exista acele~i legaturi
minimale, respectiv acelea~i taieturi minimale ale ansamblului de componente
"non inutile" .
8.7.3 PROCESE $1 LANTURl MARKOV
8.7.3.1 Procese MARKOV
Dad 0 variabila aleatoare capMa diferite valori in timp, t, se define~te 0
functie rp(t) care este aleatoare, dind t capata valori finite sau nu intr-un interval
!1t .
. Functia rp(t) sau functia aleatoare a capatat denumirea de proces aleator
sau proces stocastic.
Se spune ca procesul este proces Markov dad in fiecare moment
probabilitatea unei stari in viitor depinde numai de starea momentului actual
(to) lara sa depinda de modul in care sistemul a fost adus In aceasta
stare.
Procesele de tip Markov sunt procese "lara memorie". Intreaga evolutie a
sistemului este redata de ultimul moment observat. Sistemul nu are istorie.
Modelele analitice corespunzatoare acestor procese sunt deosebit de utile
ill analiza sistemelor caracterizate de repartitii exponentiale ale

357

cA,ITATEA PRODUSELOR $1 FlABILlTATEA.

intervalelor de funqionare ~i de restabilire la care ratele de defectare ~i a;;

restabilire sunt constante.
Procesele respective sunt "omogene" adica implica imposibilitatea
producerii de evenimente simultane (defectari ~i restabiliri simultane a doua sau
mai multe componente) ~i sunt "stationare" adica probabilitatea d;: trecere de la
0 stare la alta ' nu depinde de timp, ci numai de manmea intervalului In care se
face trecerea (tranzitia). De asemenea, procesul eSl aditiv sau cu cre~teri
independente.
Notiunea de lant In sens curent indica 0 continuitate, 0 Inlantuire sa o
succesiune de stari. Aceasta notiune este utilizaUi ~i in considerarea une:
succesiuni de stari aleatoare sau de evenimente stocastice independente.
In fiecare etapa se obtine un rezultat ~i acestea constituie un lant.
Lantul reprezinta un ~ir de variabile aleatoare.
Procesele Markov modeleaza matematic funqionarea sistemelor care au 0
evolutie de tip Markov, adica :fara memone. eel mai simplu caz ~ proces
Markov este dat de procesul Poisson, caracterizat de reparti~: exponentiale cu
parametri constanti.
Procesele semi-Markov reprezinta 0 generalizare atat a lanturilo_
Markov, cat ~i a proceselor Markov eu 0 mulrime numarabila de stari.
Stiirile succesive formeaza un lant Markov, iar timpul alea petrecut Intr-o
stare are 0 funqie de repartitie care depinde atat de struC'-'. prezenta, cat ~i de
stare a urmiitoare.
Modelul matematic frecvent utilizat in analiza fiabilitatii unui sister!:
. cu mai multe stari il formeaza lanturile Markov.
Aceasta analiza presupune parcurgerea urmatoarelor etapt principale:
- Definirea starilor sistemului ~i ale componentelor;
- Stabilirea structurii logice a sistemului considerand toate star::"
componentelor ~i ale sistemului;
Stabilirea grafuluiMarkov In care nodurile reprezinta starile, acrele
orientate sunt tranzitiile intre stiirile respective;
- Stabilirea probabilitatilor de tranzilie de la 0 stare la alta;
- Stabilirea ecuatiilor cu diferente finite corespunzatoare momentei
t ~i (t+~t);

"

- Trecerea de la sistemul de ecuatii cu diferente finite la sistemu! ~

ecuatii diferentiale; ." ,
- Rezolvarea sistemului de ecuatii cu ajutorul transformatei Lapla~~
trecerea la transformata inversa, obtinandu-se solutiile in func;..
d~ timp; acestea reprezentand probabilitiitile de stare a. :' sistemului;

~i

- C_alculul indicatorilor de fiabilitate considerand valor_=

probabilitiitilor sistemului ~i modalitatile respective de definire.

358

Fiabilitate, mentenabilitate !ji disponibilitate

Modelul matematic utilizat in descrierea funqionarii unui sistem cll mai

muite stari 11 formeaza lanturile Markov.
Starile probabile ale unui sistem pot fi reprezentate 111 intervale discrete
sau continue printr-un multigraf orientat (Fig. 8.101).

Pao = 4"

->

P.Ql = 2'
-~-

So

Sl

~o

1
2

Fig. 8.101 Multigrajorienlat cu douii noduri:

So - starea de Juncfiono:re; SI - starea de defect; POD - probabilitatea .

ca in interval.ul considerat sistemul sa ramana In stare de Junc/ionare
(probabilitatea realizarii buclei): POI - probabilitatea ca in intervalul urmarit
sistemul sa se deJecteze Cvrobabilitatea realizarii arcului SOSI tranzifiei); PIO
- probabilitatea ca in intervalul urmarit sistemul sa fie reparat (probabilitatea
realizarii arcului S,So); ~ I - probabilitatea ca in intervalul urmarit sistemul
defect sa ramiina In stare dejecta (probabilitatea realizarii buclei nodului SI
Evolutia sistemului depinde de starea In care s-a aflat la inceputul
intervalului de timp, astfel:
a)
pomind de la starea So procesul se poate realiza numai In modul
indicat de graful partial din Fig. 8 .1 02.a, adica produsul fiind In stare de
functionare (So) se va defecta sau va ramane In stare de functionare
3 1
(Poo + Po = - + - = 1);

4 4

b)
pornind de la starea SI (defect) procesul se poate desIa~ura conform
grafului din Fig. 8.102.b, adica va ramane ill stare defectii (PII)
sau se
restabile~te funqionarea (PIO)' (P, I + PIC = 1/2 + 1/2 = 1).
DesIa~urarea procesului de-a lungul mai multor intervale discrete de timp se

poate urmari din schema arborescentii din Fig. 8.103 a sau b, dupa cum starea
initiala a fost de funqionare sau stare defectii.

359

CALITA TEA PRODUSELOR $1 FIABILITA TEA

P,O ="4

3
Poo

="4

a)
I
POI

=2

P,O = 2
b)

Fig. 8.102 Gra/partial.

Dupa un numar mare de intervale probabilitatea desIa;;urar.: procesului

nu mai depinde de starea initiala ;;i tinde catre 0 valoar:: constanta (proprietatea
de ergodicitate).
Pentru procesele cu parametru constant (timpul) se pot utiliza acele~:
grafuti ;;i notatii. Timpul va fi considerat pe intervale de val~ri foarte mic:. /).t, la
limita (/).t --7 0) procesul fiind continuu.
Probabilitatile de tranzitie sunt:
POI =A,/).t; PIO = j.1/).t; Poo =1- A,6t ;;i PI J =1- j.16t
eu diagramele din Fig. 8.103 se obtine expresia generala a fiabilita ): (eu
A=eonstant). Un lant Markov, eu 0 multime de stiiri, se nume;;te "ergodic" dad.
pentru orieare i, j E S,

(n )

1lmpi,j

= gj

n->oo

independent de i E 1 .
Proprietatea de ergodieitate poate fi interpretata ;;i In felul urmato : dupa
un mare numar de intervale In care sistemul l;;i modiftca starea sa.
probabilitatea ea sistemul sa se afle liitr-o anumita stare, aproape nu rna:
depinde de starea initiala (Fig. 8.103) .
Modelele matematice de tip Markov prezentate In eontinuare presupun
adoptarea urmatoarelor ipoteze:
- parametrii A, ;;i j.1 (rata defectiirilor ;;i rata restabilirilor) se
considera constanti;
performanta sistemului depinde de performantele tutUl'O.
eomponentelor;
~ evenimentefe de defectare ;;i de restabilire sunt independente;
<

360

Fiabilitate, mentenabilitate .Ji disponibilitate

- probabilitatea aparitiei a mai mult de 0 tranzitie intr-un interval 6t !!ste

neglijabiHi;
- dacii sistemul se afla In starea Xo la momentul to' pmbabilitatea ca
la momentul t sa se afle In starea X depinde numai de starea ~i nu ~i de starile
anterioare,

Pog,.,@
_Or

Po/~--

Poo=1-.
ParY1.
.(

&1:,~oSo
POI

5J '.

Ps

11

:s.J

p(j) ~

CSi\
POI

'CV

_p\o~

~~
PH '0.J

lloC

2'3'"

,I

"'{ ..,

"

Fig. 8.103 Schema arborescenta a unui proces aleator simplu tip Markov:
a) stare initiala buna (So); b) stare initia/a dejecta (SI) '

Trecerea de la 0 stare la alta este caracterizata de probabilitatea tranzitiei

care reprezinta probabilitatea ca ansamblul fiind In stare a Ei la
momentul t sa fie In starea Ej

la momentul t + I'1t ,

. 8.7.3.2 Modele Markov ale fiabilitatii sistemelor co mai multe

stari
a) Sisteme cu doua stari
Se considera doua smri X 0 ~i XI cu perrnanenta tranzitie de la 0
stare la alta A. ~i f.1 (Fig, 8,104),

361

CALlTATEAPRODUSELOR $1 F1AB1LlTATEA

All,

Fig. 8.104 Sistem cu doua stari.

Parametrii considera~i sunt definiti de legea exponentiala (densita-- de

probabilitate de defectare - f(t) , densitatea de probabilitate de restabi::"_
- get),):

J(t) = ..ie-AI

(8.: ~ :

get) = J1efA

(8.::
Se considera momentul t ~i se urmare~te determinarea probabi r ..: la
momentul t + 6.t , incepand cu Po(t). Sistemul se gase~te in starea _
considerand doua moduri distincte:
A - in momentul t sistemul se gasea in stare a Xo ~i pe durata
trece In starea XI;
B - In momentul t sistemul se gasea In starea XI ~i pe dura c sistemul
trece in starea X 0 .
Probabilitatea ca pe durata intervalului 6.t sa nu existe tranZ::::~ XI este
egala cu e-A,'\I. Se ~tie ca exista rela~ia aproximativa:
e-}~I == 1- A~t
Prin urmare:
peA) == Po(t)(l- Mt)
Calculam in mod similar ~i .P(E}. Probabilitatea ca la mome:
sistemul sa fie In starea Xl este PI (t) . Probabilitatea ca pe durata .l:
produca tranzi!ia de la XI la X 0 este:
1- e-

JIill

== jJ.6.t

In consecinta:

PCB) == -PI (t) . J16.t

( -' -

Dar:
sau:

Po (t + 6.t) == peA u B) = peA) + PCB)

Po (t + 6.t) ==Po (t)(1- A.6.t) + WI (t)6.t

362

FiabiZilale, mentenabililale Ji disponibililale

Trecand poet) In primul membru si impartind Cll /:I.t urrnat apoi de

trecerea la Iimita /:I.t ~ 0 se obtine ecuatia diferentiala pentru Po (t) :
p
o
(8.225)
dt
Ecuatia
se
integreaza
considerand .. conditiile
initiale:
d

(t2=-:ipo(t)+w,(t)

PoCO) = 1, Pl(O) == o.
b)
Element fara restabilire eu trei stari
Se considera un element simplu lara restabilire, caracterizat de trei
stari:

o - stare normala de funqionare;

1 - stare de nefunctionare - defect electri-c; 2

- stare de nefunqionare - defect mecanic.
Exemplu: 0 piesa electroizolanili de fix are care poate sa aiba fie un
defect electric - contumare, fie un defect mecanic - fisurare . Cazuri similare se
pot 'intalni la foarte multe componente ale echipamentelor electrice . Ratele
defectarilor se considera constante: Ae - pentru defectul electric, Am - pentru

defectul mecanic. Probabilitatile de tranzitie din starea o In starea 1 sau 2 lntrun interval de timp infinit mic /:1.1 sunt corespunzator Ae.6t ~i Am/:l.l. Graful
tranzitiilor este prezentat in Fig.
8.105 .

Ae ./:,J

Fig. 8.105 Graful Markov asocial unei componente cu trei slari.

Probabilitatea ca elementul sa fie 'in stare de funqionare la momentul t +

/:I.t, PA (t + /:I.t) ~i deci sa nu se produca defectele respective (electrice sau
mecanice) are expresia:

Po(t + /:I.t) = Po(t)(l- Ae/:l.t)(l- Am/:l.t )

Dezvoltand aceasta expresie, neglijand probabilitatea mai mult de 0
singura tranzitie 'in intervalul /:I.t ~i trecand la limita se ajunge la ecuatia
diferentiala:
o
(8.226) .
dP
= -(Ae + Am )Po(t)
dt
initiale
considerand
conditiile
Priri
integrare,

(t2

363

CALITATEA PRODUSELOR $1 FIABILITATEA

Po (0) = 1; p.. (0) = 0; P2 (0) = 0 se obrine expresia generala:

poet) = e-( J.,+J.m) t

(8.227)

care reprezinta probabilitatea de buna funqionare a elementului Tara restabilire,

avand doua moduri de defectare, cu ratele de defectare corespunzatoare lve
Am constante. Se pot calcula, de asemenea,
probabilita!ile de tranzifie, in starile 1 sau 2.
Probabilitatea defectarii electrice este:
p.. (t + M) = Po (t)Ae1',t + p.. (t)
Utilizand acela~i rafionament ca in cazul anterior:
PI (t) =

Ae e -(J., +J.m)1
Ae + Am
In mod similar, probabilitatea defectarii mecanice este:
. .

P (t) =

m e-(}" +}'m )1

~i

(8.228)

(8.229)

Ae +Am

Deoarece starile 0, 1 ~i 2 formeaza un sistem complet de evenimente care

seexclud mutual, rezulta:
(8.230J
Po(t)+P"(t) + P2 (t) =1

c)Element cu restabilire cu trei stari

Se considera un element cu trei stari (A - buna funqionare, B defect
electric ~i C - defect mecanic).
Se admitipotezele:
- ratele de defectare Ae ~i Am sunt constante;
- rateIe de restabilire fl-e ~i fl-m corespunzatoare defectelor elecm :
sau mecanic sunt constante.
Pentru un interval infinit mic, 1',t, probabilitafile de tranzitie dintr ....:
stare 'in alta sunt: Ae1',t, Am1',t, fl-e1',t ~i fl-m1',t. In intervalul considerat l\:
are loc 0 singura tranzitie.
Graful tranzifiilor este reprezentat in Fig. 8.1 06.
B

Fig. 8.106 Graful tranzi!iilor unui element cu restabilire cu trei star!.

364

Fiabilitate, mentenabilitate $i disponibilitate

Considerand graful
ecua!ii:
dP (I)
._

tranzi~iilorse stabile~te unnatorul sistem de

(8.231)

A - = -(Ae + Am )PA(t) + J-lePH (t) + J-lm P

dt

(8.232)

dPa(t)

-== AePA(t)- J-lePa(t)

dt

dP(t)

dt

(8.233)

= AmPa(t) J-lmPcC )
Utilizand transfonnata Laplace

~i

considerand

PA(0) =1, PB (0) == 0 ~i Pc (0) = 0 rezulta:

(s + Ae + Am )PA(s) J-le P8(S):'" J-lmPc (s) = 1

- AePA(s) (s + J-le )Pa(S) O Pc (s) = 0

- Am P (s) + 0 . Pc (s) + (s + J-l ) Pc (s) == 0
A
m

condi!iile
(8.234)
(8.235)
(8.236)

Aplicand regula lui Cramer sistemului de ecua!ii ~i revenind la variabila t se

obtin expresiile probabilita!ilor de stare: FA (t), Pa(t) ~i

Pe(t) .
d)
Sisteme cu structura de tip serie lara restabilire
Se considera un sistem cu mul!imea sHirilor E = {0,1,2, ... ,n}. Starea 0

este starea ansamblului e = {el ,e2,... , ell} In care toate componef.ltele

funqioneaza. Se considera, de asemenea, ca fiecare component are un singur tip
de defect ~i starea de defect a componentului e, .este i, (i == 1, n) .
Intensita!ile de defectare A, corespunzatoare fiecarui component sunt constante.
Graful Markov asociat sistemului considerat este redat In Fig. 8.107.

Il,n~t

2 \-------------------------

Fig. 8.107 Graful Markov al sistemului cu structura serie, fora restabilire.

Se .~tie di rata de defectare a sistemului este:

As =

iar ecua!ia cu diferen!e finite are forma:

Pa(t + ~t) = (1- As~t)Pa(t)

LA,

365

(8.237)

CAPTATEA PRODUSELOR Sf FIABfLlTATEA

eu transformarile cunoscute se ajunge la ecuaria diferenriala:

dPo(t) = -A P, (t)

(8.238)
s 0
dt
Prin integrare, condi~ia initial a fiind
Po (0) = 1, se ajunge la expresia
cunoscuta:
Po(t)=e- A,t
(8 .239
care reprezinta fiabilitatea sistemului cu structuri serie, unde :

1
(8.240
Po (s)=
X
s(1 +

I ----'----)
s+ Pi

reprezinta transformata Laplace a disponibilita~ii instantanee A' (s ) -' sistemului.

Se ~tie, de asemenea, ca "disponibilitatea asimptotica" este defin:~ ca
limita, daca aceasta exista, a disponibilitatii instantanee reprezentata ~ un model
matematic, cand timpul se face sa tinda la infinit, deci:

A = lim A(t) = lim sA (s) =

t-->OJ)

s-->o

1 A.

(8.2';~

1+ I--'
1 Pi

Indisponibilitatea instantanee a sistemului Ui (t) datorita defec:t..componentei i este:

(8. '::-':
. U/(t)=P'(t )
Transformata Laplace a probabilitatilor de defectare
compc:mentelor are expresia:
P,

Ai
Ai + Pi

}oi'
(s)= -- Po(s)=

s + Jti

(1

(8.:<

"" Ai )
+ L . ---

Ai + Pi

Expresia valorii asimptotice a probabilitatilor de defecffi::: _

componentelor respective a valorii indisponibilitatii asimptotice de.:
elementului "i" este:

Ui=limp,(t)=limsp"(s)=
t -'>oo

s -'>o

(8 :

~i
"'\'

/l,.

Pi

1+ L. _ L

Probabilitatea tranzit~i sistemului din starea de funqionare L~- din starile

1, 2, .. " n"'Ciatorita defectarii componentei i, notata cu Pii ' ~:-

P1i(i) =AiPo(t) ,
i =1,2,...,n
Prin aplicarea'transformatei Laplace :

366

(~.:-

Fiabilitate, mentenabilitate ji
disponibilitate

PIi(S)=-[-'

s 1+

l'

i = 1,2, ... ,n

(8.246)

Ai
J.1i

e)Sistem cu structura de tip serie cu restabilit<e

Se considera sistemul format din

\~msamblul

de componente e=

{e, 'e2 ,,,.,

en} cu structura logica de tip serie. Fiecare component e, este reparabil cu ratele
de defectare Ai ~i de reparare J.1, constante. Graful asociat acestui sistem este reclat
in Fig. 8.108.

l-f.J/:;/

Fig. 8.108 Graful Markov asocial unui sistem tip serie, cu restabilire.

Sistemul de ecuatii cu diferente finite in acest caz este:

P, (t + M) = Ai6t . Po (t) + (1- J.1J6t P, (t)
Considenlndu-se:

(8.247)

Po(t)+ I1;(t) = 0
<:i conditiile, initiale:,

'j

PoCO) = 1, 1;(0) = 0
rezuWi sistemul de ecuatii diferentiale:
dP, (t)
.
J.1iP,(t),
-- = AiPO(t) -

= 1,2, ... ,n

(8.248)

dt
unde P, (t) reprezinta probabilitatile starilor de defectare.
Prin aplicarea transformatei Laplace acestui sistem de ecuatii rezulta:
(8.249)
'\"
1

'\' Jo,

L., P,

(s) = - -

Po (s) = L.,-- Po (s)

S+J.1i
Densitatea de trecere la aceasta stare de defectare (trecere de tip 1)
este:

36
7

CALITATEA P ODUSELO

$1 FIAB1LITATEA

LPli = pj(t)
j

. Aplidind transformata Laplace se obtine:

p; (,) ~ i>;,(,) ~ [ A; A 1
S

1+

(8.25 :

--'.

fJ-j J
Considerfmd restabilirea, trecerea de la 0 stare de defect, 1, 2 ,... , n, :2 starea
0, de funqionare a sistemului, (trecere de tip 2), are Tn mod similar densitate de
restabilire exprimata de relatia:
I

P2 (t) =

In

fJ-iP; (t)

(8.252

Prin aplicarea transformatei Laplace relatiilor stabilite P; (t) se ajunge la

expresia:

I _~ifJ-i_
(

P2 s

= S[l+

+ fJ-i

(8.253)

f ~--l

j S + fJ-i
Se observa ca analiza fiabilitatii bazata pe modelul Markov permite
exprimarea starilor de defectare ale sistemului in mod distincti\ considedind fiecare
component.

f) Sistem eu struetura de tip paralel eu restabilire

Se considera cazul unui sistem simplu fonnat din doua elemente c structura
paralel. Multimea starilor sistemului este E ={0,1,2} unde 0 reprezinta starea In
care ambele componente funqioneaza, 1 - starea ll:. care 0 singura componenta
funqioneaza, 2 - starea in care ambe:: componente nu funqioneaza. Componentele
au ratele de defectare A ~. restabilire fJ-. Graful asociat acestui sistem este prezentat
'in Fig. 8.109. : considera mai 'intai ca sistemul ajuns 'in starea 2 este rara restabifu~
negiijeaza probabilitatile de restabilire din starea 2).
Ecuatiile cu diferente finite corespunzatoare in acest caz 2.~ :"_. proces
sunt:
PoCt + M) = (I -2Mt)Po(t) + t ~(t)

- ~-

~(t + tlt) = 2Atlt)Po(t) + [1- (A + fJ-)M fHt)

Prin transformari prezentate anterior se ajunge la ec . diferentiale:

dPo(t)

""

(!L:

dt = -2~Po(t)+ ~(t)
d~(t) = 2APO(t)-(A+ fJ-)~(t)
dt
368

8 -~-

Fiabililale, mentenabilitate $i disponibilitate

Considedim ca sistemul la momentul iniTial este In stare a de funqionare 1
~i:

PoCO) == 0, ~(O) == 1
Prin aplicarea transformatei Laplace se obTine sistemul de ectla~ii:

(s + 2A)P; (s) - ,ulf (s) = 0

(8.258)

- 2}c)P; (s) + (s +,u + A)P,' (s) = 1

(8.259)

din care rezulta:

,u

Po(s = S2 ==(3A+,u)s+2A

(8.260)

s+2/l, .

(8.261)

.fl' (s) = s2 = (3J. + ,u)s+ 2/l,2

1- 2A~t

1-~1

l-(A+,u)~t
A~t

lA,~t

,uM

~t

Fig. 8.109 Graful Markov asociat unui sistem cu

restabilire cu structura parale!.
Transformata Laplace a funqiei de fiabilitate este:

R'(s)==P;(s)+~'(s)== s+lA,+,u
S2

= (3A + ,u)s + lA,2

(8.26
2)

cu media timpului de buna funqionare:

MTBF == Cf R(t)dt == R I
(s) s=o =
o

lA,+,u
-~2~

(8.263)

2A

In urmatoarea etapa se considera ca sistemul ajuns 'in starea 2 este cu

restabilire ~i In acest caz sistemul de ecuatii cu diferente finite este:
Po (t + M) = (1- 2A~t)Po (t) + ~t . ~ (t)

PI (t + M) == lA,~t)Po(t) + [1- (A + ,u)M]~ (t) + ~tP2 (t)

. cu condi~ia: Po (t) + ~ (t) + P2 (t) == 1
Efectuand transformarile corespunzatoare se ajunge la sistemul de ecuaTii
diferentiale:

369

CALJTATEA PRODUSELOR $1 FlABILITATEA

dPo(t)
-- = -2,,1Po(t) + JI~ (t) (8.26 ':' dt

dP, (t)

.- '-

(8.26::

= (2,,1 - J.1)Po(t) - (A + 2J.1)~ (t) + JI

. dt

Prin aplicarea transfonnatei Laplace acestui sistem se obrine:

(s + 2A,)P 'cs) -~. (s) = 0 o
2J1)~ (s) =

- (2,,1 - JI)Po (s) + (s + A +

s + JI

Rezulta:

P;(s)=

SS

P,' (

J.1(S+JI)

[2

)-

(8.2~

2 2]

+(3,,1+2J.1)s+(,,1+ J.1) +,,1

(s + 2,,1)(s + JI)

(8._ '

, s - S[S 2 + (3,,1 + 2J.1)s + (A + JI)2 + J,2]

Expresia transfonnatei Laplace a disponibilitatii instantanec _
sistemului, A(t), este:

A'(s)=Po'(s)+~"cs)= [2 (s + 2,,1+JI)(S+J.1)2
ss + (3,,1 + 2J.1)+ (A + J.1)
Disponibilitatea asimptotica a sistemului este:

2]

(8.:: .

+,,1

2/l, + ,u

A = lim AU) = lim sACs) = (A + ,u)2 - A2

H OO
s - >O
(A + ,u) 2 + A2

2..1-2

2/l, + ,u

=
-- +

MI'BF

(8.:~-

1 MTBF + MTR

,u

n2

Se noteaza cu PI (t) probabilitatea trecerii sistemului considera::..

P2 (t) probabi!i

starea 1 In stare a de defectare 2 ~i, de asemenea, cu

trecerii din starea de defectare 2 In starea de funqionare 1.

eu relatiile anterioare se obtin expresiile respective ale transfofT_
Laplace:
A(S+ 2A)(s + ,u)
[ + (3..1 + 2,u)s + (A + ,u)2

( ) _ 'p,'( , _
I
s) -

p. s - /L
I

..

SS2

[1'.

P2 (s) = ,uP2 (s) =,u - - Po (s) - PI

.]

(s) = l
.

ss

revenindu~s~ In

(8.:'

+ ..1

. A,u(

s + 2..1 )

22

+(3A+2,u)S+(A +,u) +A

(8 .

final la variabila t. Pentru cazul unui sistem cu s paralel fonnat din

doua elemente cu parametri A ~i J.1 diferiti se dez c ...:.
analiza similara .

370

Fiabilitate, mentenabilitate Ji disponihilitate

8.7.4 ANALIZA
AMDE)

MODURlLOR

DE DEFECTARE

(METODA

8.7.4.1 Introducere
Analiza modului de defectare a produselor este 0 analiza intuitiva
reprezentand un prim pas in abordarea inginereasca a domeniului fiabiliilitii ~i
mentenabilitatii produsului respectiv. Para a utiliza un instrument matematic
special, analiza modului de defectare poate fi efectuam numai de speciali~ti in
domeniul de specialitate respectiv. Aceasta metoda de a.TJ.aliza este
standardizaili ~i poarta diferite denumiri. Metoda AMDE are drept scop
identificarea defectilriloi' a- caror consecinre afecteaza funqionarea produsului .
Metoda este aplicabila fiecarei etape a ciclului de viara:
- conceprie ~i proiectare;
- fabricatie (incercari de laborator);
- utilizare, service.
Metoda AMDE este indispensabila concePtiei ~i proiecilirii. Pentru
concePtie ~i proiectare AMDE reprezinili 0 prima etapa, preliminara, de
abordare calitativa a problemelor legate de fiabilitate ~i mentenabilitate. Se
analizeaza procesele fizice care stau la baza defectarii. In faza de proiectare se
pot preciza cauzele defectarii eu referiri la solicitari ~i la rezisten!a la solicitari a
materialelor. Aceasta metoda poate fi intalniili sub diferite denumiri, astfel:

AMDE

AMPE
AMPEC
FMEA
FMECA

Analiza Modurilor de Defectare a Efectelor ~i

Criticiilitii
(Analyse
des
Modes
de
Defaillance de leurs Effets et de leur Criticite)
Analyse des Modes de Panne et de leurs
Effets
Analyse des Modes de Panne, de leur Effets
et de leur Criticite
Fault Modes and Effects Analysis
Fault Modes, Effects and Criticality Analysis

Proiectarea poate stabili in mod predictiv criteriul de defectare, procesele

de defectare, efectele ~i modurile de diagnosticare. in faza de
conceNie/proiectare metoda este neeesara ~i pentru stabilirea instruqiunilor
tehnice ale fazelor ulterioare (fabricatie, montaj, exploatare, service etc.).
De asemenea, metoda AMDE stabile~te elementele necesare constituind
punctul de plecare 'in dezvoltarea altor metode (Arborele de defectare,
Diagrarna de succes, Tabelului de adevar etc.).

371

....

CALITATEA PRODUSELOR $IFIABILITATE

In etapa de fabricatie a produsului, AMDE este legata de rezultate:-:

Incercarilor de laborator, constituind ~i un examen critic al proiectului. T ~ 'in
aceasta etapa AMDE orienteaza obiectivele ~i prioritatile controluL.: tehnic de
fabricatie, verificand eficienta controlului, locurile necesare . ~
. control, procedeele ~i mijloacele de control.
In cazul produselor complexe, metoda AMDE poate fi corelata ::.
fabricatie cu metoda "demeritelor" ~i cu ,jurnalul calitatii".
. In etapa de utilizare a produsului (In exploatare) metoda AMD~ cO)1stituie
0 prima faza In analiza comportarii produsului, 0 verificare :. instructiunilor
tehnice existente ~i a conformita~i produsului 'in condi ...~~
. reale de funqionare.
Utilizarea metodei AMDE In diferitele etape din ciclul de via~ " unui
produs contribuie la 0 definire corecta a defectelor speci .~ _: produsului
respectiv.
Metoda AMDEC reprezinta 0 extindere a AMDE pentru anaL criticitatii
defectarilor.
in paragrafele anterioare (&1.1 ~i 8.1) s-au prezentat elemen ..:: =
generale referitoare la defect, acesta 111semnand "nesatisfacerea conditii sau a
unei a~teptari rezonabile referitoare la 0 utilizare prevazffii. Defectul este
rezultatul procesului de defectare.
Metoda AMDE intampina frecvent numeroase imprecizii car.:- : : produc
de cele mai multe ori la nivelul terminologiei utilizate. Vocabu::::-. tehnic' este
mai sarac In domeniul defectarilor, utilizandu-se, In genc_ aceea~i denumire
pentru cauze, procesul produs (mecanismul fiz ic efectul (defect) spre
deosebire, de exemplu, In cazul medicinei, maladiile (efectele) au denumiri
distincte fata de cauze.
Procesele determina anumite rezultate, stari sau defecte.
Defectele sunt evenimente aleatoare, iar procesele care Ie pro.:.. sunt
interpretate cauzal.Proiectarea utilizeaza notiunea de soli :::....
detenninata de un anumit factor (solicitare electrica - curent, solic:~_ termica temperatura, solicitare mecanica - forta, etc.) drept cauze unor procese
specifice care produc, de asemenea, un defect specific. D:::..- procesele pot fi
cauzele altor procese (procesul termic este cauza proces _ de Imbatranire la 0
piesa electroizolanta).
Este necesar sa se faca diferenta Intre "mod de defectare" a ~
component ~i "eal1za" de defectare. Modurile de defectare sunt eft .. cauzelor
de defectare.
Utilizarea rRetodel~r AMDE sau AMDEC au numeroase avarr:=.
astfel:
identifica defectele prevenind utilizarea;

372

habilitate, mentenabilitate ~i disponibilitate

deterrnina necesitatea: redondan~ei, a perfeqionarii proiectului ~i a

tipului de mentenanta;
identifica defectele cu consecinte grave; contribuie la
elaborarea programelor de 'incercari; stabile~te cicluri!e
mentenantei preventive; contribuie la perfeqionarea
controlului de fabric~atie;
- contribuie la perfection area solutiilor constructive;
contribuie la elaborarea corespunzatoare a instruqiunilor de montaj ,
instal are ~i service etc.
Metoda AMDE presupune 0 buna cunoa~tere a produsului, a proceselor ~i
conditiilor de funqionare.
8.7.4.2 Etapele ~i con!inutul anaiizei
Analiza AMDE se bazeaza pe activitati complete de inforrnare ~i de
documentare.
Se disting patru etape principale in realizarea analizei AMDE:
1. Definirea sistemului, functiilor, componentelor ~i a rolului acestora;
2. Stabilirea modului de defectare;
3. Studiul efectelor modurilor de defectare;
4. Observatii, concluzii ~i recomandari.
Etapele principale de elaborare ale metodei AMDE sunt prezentate 'in
graficul din Fig. 8.110.
Definirea sistemului (echipamentului) se face 'in acord cu precizarile ~i
specificari!e standard.
Se analizeaza principiul de funqionare, limiteie de functionare, modul de
realizare a funqiei pentru diferitele regimuri de functionare specificate (ca de
exemplu: permanent, de scurta durata, ' intennitent, scurtcircuit, suprasarcina
etc.).
Se analizeaza diferitele funqii pe care trebuie sa la realizeze
echipamentul, corel at cu structurile, subansamblele ~i componentele care
asigura funqiile respective. Se specifica rolul fiecarui component.
Se identifica solicitarile fiecarui regim de functionare pana la nivelul
componentelor.
Daca este cazul se stabi!esc solicitari!e de mediu, modul cum
influenteaza ~i efectele respective.
Principiul de funqionare este analizat pornind de la sistemul de
ansamblu, utiliz<1nd scheme ~i blocuri functionale caracteristice.
Funqionarea este analizata pe blocuri, subansamb!e ~i elemente
componente simple.

373

CALITATEA PRODUSELOR SI FIABILITATE

REGLMURI

SOLlc JTARI

CONSECINTELE

DE
FUNCTION ARE

CARACTERISTICE

OEFECTARlLOR

1
OEFINITlA
SISTEMULUl,
FUN CTION

MODURI DE

STRUCTURA,

CONCLUZll

DEFECTARE

ARE,

SUBANSAMBLE,
COMPONENTE,
ROL, SCHEME

EFECTELE

A
COMPONENTELOR
CAUZE $1 CRITERJI

-+

DEFECTARJI

L.

COMPONENTELOR

RECOMANO."-R,

Fig. 8./10 Etapele de elaborare ale metodei.

Pentru diferitele regimuri de functionare se considera schimbarile

configuratie sau de pozitie impuse de diversele faze de funqionare.
Este necesar sa se precizeze parametrii caracteristici diferite~ . . regimuri
de funqionare, durate si conditii de functionare, proceduri punere In funqiune,
condirii de montaj de mentenanta (preventiva , corectiva).

o etapa deosebita
diferitelor componente.

constituie analiza modurilor de defectare :::. ::

Se analizeaza efectul acestor defectari asupra comportarii sistemul

Concluziile ~i recomandarile sunt analizate prin perspectiva ur: :
eventuale Imbunatatiri a solutiei constructive ~i al aspectelor econom~.:: care
decurg.
8.7.4.3 Descrierea sistemului, a functionarii ~i a conditiilor d
functionare
Se define~te sistemul, pomind de la definitia standard, daca existii : se
interpreteaza definiria prin precizarea funqiilor principale ~i secunda~ In
condiriile diferitelor regimuri de Junqionare, specifidindu-se parame=:...
caracteristici nominali.
Conditiile de funqionare sunt definite pnn caracteristi funqionale,
precizandu-se valorile acceptabile ale caracteristicilor. precizeaza valorile
parametrilor standard care stau la baza accep "--. produsului ~i$are deTinesc
conditiile de func!ionare.
Se precizeaza conditiile de mediu in care sistemul este pu,s ::.:
funcrioneze, este depozitat sau expus accidental.

374

Flabilitate, mentenabilitate :j-i disponibilitate

Condi~iile de

mediu se refera la:

temperatura;
umiditate;
- agenti externi (ploi, vant, chiciura etc.);
- vibratii, ~ocuri etc.
Se stabile~te nivelul de analiza pe subansamble funqionale, blocuri,
dependent de functia general a a sistemului .
Se i'ntocmesc scheme funqionale la nivel de subansamble ~i la nivel de
sistem.
Schemele bloc, de functionare ~i de comanda evidentiaza elementele
functionale ale sistemului. Schemele trebuie sa precize'Ze toate conexiunile care
sa reflecte interdependentele functionale permitand depistarea defectelor care
pot afecta funqionarea.
-

o schema bloc trebuie sa contina urmiltoarele:

descompunerea in subsistem care sa reflecte relatii1e functionale;
marcare corespunzatoare a intrarilor ~i ie~irilor;
toate redondantele destinate garantarii functionarii in conditiile
specificate.
Se descriu modurile de functionare In diferitele regimuri preciz.ndu se
parametrii respectivi ~i componentele care asigura funqiile respective.
-

8.7.4.4 Stabilirea modului de defectare

Dupa stabilirea structurii constructive a sistemului ~i a rolului funqional
al fiedirei componente se analizeaza solicitarile caracteristice respective, In
corelare cu regimurile de funqionare, materiale utilizate In constructia pieselor ~i
efectul factorilor de mediu.
Descrierea mecanismului fizic de producere a defectelor necesita un
volum mare de informatii.
Metoda AMDE face un recensamant a tuturor defectelor unui sistem
colectand informatii din toate locurile posibile unde s-au constatat defecte ~i
conditiile In care s-au produs.
a) Surse de informa!ii
In Fig. 8.111 sunt reprezentate principalele surse de infonna!ii care
fumizeaza In general date referitoare la defectele produsului analizat.
Mecanismele de defectare sunt descrise intuitiv, consider;1nd procesele
fizice care au loc. Se intocme~te \ista tuturor modurilor de defectare pentru toate
elementele componente ale sistemului .

375

CALITATEA PRODUSELOR $1 FlABILITATE

COMPONENT
ROL FUNCTIONAL
CARACTERlSTJCI

CAUZE
REZISTENTA

MECM I r
DE.

LA

DEFECT.~

SOLlCITARI

CAU7,.f

Fig. B.lll Surse de informafii pentru stabilirea cauze/or de defectare.

Maduri speci{tce de dejjctare. Tabelul B.7.4-2
1.
DefectarestructuraHi18. Comanda falsa
(rupere)
19.Refuz la oprire
2. Blocare
(fizica
sau
20.Refuz la porn ire
mecanica)
21.Nu comuta
3. Vibratii
22.Pomire in avans
. 4. Nu ramane pe pozitie
23.Pomire eu Intarziere
5.Refuz la deschidere
24. Semnal de intrare erona:
6.Refuz la 'inchidere
( crescut)
7. Defectare In pozitie Tnchisa
25. Semnal de intrare erona:
8. Defectare Tn pozitie Tnchisa (diminuat)
9.Pierderil seurgeri !interne
26. Semnal de ie~ire eronat
10. Pierderil scurgeril exteme ( crescut)
11. Depa~irea limitei superioare

12. Sub limita inferioara

13. Funqionare aeeidentala
14 . Funqionare intermitenta
15. Functionare neregulata
16. Indieatie eronata
17. Contacte sudate

27. Semnal de iqire erona

(diminuat)
28. Pierderea semnalului de
ing-are
29. Pierderea semnalului de ie~ire
30. Scurtcircuit (electric)
31. Circuit deschis (electric)
32 Pierderi (electrice)
33. Alte moduri de defectare
specifice sistemului

Aceste tabele sunt date ca exemplu ~i pentru diferitele echipam' pot

avea un continut total diferit.
In anumite cazuri se precizeaza valoarea limita a unui par~_ (uzura
contactului ln mm, for1a minima limita de apasare la un resort e-~

376

Fiabilitate, mentenabilitate :;i disponibilitate

Procedurile pentru identificarea modurilor de defectare, a cauzelor ~i a

defectelor pot ti imbunatatite prin elaborarea unei liste cu modurile de
defectare previzibile, tinand seama de:
- utilizarile sistemului;
- elementul considerat;
'"
- modul de functionare;
specificatiile referitoare la functionare;
- conditiile de mediu;
- restriqii, etc.
Detinirea modurilor de defectare, a cauzelor ~i a efectelor depinde de
nivelul de analiza considerat. ~Pe parcursul analizei, efectele defectarilor
identiticate la nivelul cel mai de jos (al componentului) pot deveni moduri de
defectare la nivelul superior Cal echipamentului).
Orice mod de defectare poate fi clasificat intr-una sau mai multe categorii
generale.

o analiza concludenta face necesar ca aceste categorii generale sa fie

detaliate in moduri specitice de defectare.

Pentru identificarea ~i descrierea modurilor de defectare se poate utiliza

schema-bloc, cu speciticarea performantelor impuse la intrare ~i la
ie~ire.

b) Cauzele defectarilor
Pentru a putea estima probabilitatea de defectare, a evidentia defectele
secundare ~i a prevedea masurile corective adecvate este necesar sa fie
identiticate si descrise toate cauzele posibile ale fiecarui mod de defectare
considerat.
Lista modurilor specifice de defectare po ate ti utilizata amt pentru
descrierea modurilor de defectare, cat ~i a cauzelor defectiirilor.
. De exemplu, pentru un sistem electric defectarea in timpul funcfionarii
poate ti un mod general de defectare, iar pierderea semnalului de ie:;ire (29) un
mod specific de defectare, cauza de defectare fiind circuit
deschis (3 1).
Defectele, considerate ca rezultat al defectarilor, pot ti critice la nivelul
componentului sau la nivelul sistemului (impiedicand funqionarea). Defectele
de deriva, de uzura, sunt caracterizate de 0 functionare cu abateri. In aceste
cazuri se pot specifica valorile limita ale parametrilor funqionali.
Efectele defectiirilor sunt specifice diferitelor tipuri de echipamente.
Trebuie determinate, evaluate ~i lnregistrate consecintele fiecarui
mod de defectare asupra funqionarii sau stiirii fiecarei componente a sistemului.
Analiza efectelor defectiirilor se axeaza asupra acelui element din schema-bloc
studiata care este afectat de defectarea considerata.
Efectele defectarilor trebuie evaluate la nivelul respectiv de analiza ~i la
nivelul imediat superior.

377

CALlTATEA PRODUSELOR $f FIABILI1ATE

Daca. suntimportante, trebuie sa se rina seama ~i de efectele a:
mentenanrei; personalului ~i obiectivelor sistemului.
In general, efectele pot fi grupate in efecte locale ~i efecte finale . Se
considera efecte locale sau efectele modului de defectare as
elementului studiat din sistem.
Trebuie ' descrise consecinrele fiecarei defectari posibile asu._. ~
semnalului de ie~ire al componentei, cat ~i efectele secundare.
Definirea efectelor locale furnizeaza elementele care permit gas :':-,," _
soluriilor de inlocuire sau recomandarea acriunilor corective adecvate. ~ unele
cazuri nu pot exista efecte locale in afara modului de defe :::.:.: ::
propriu-zis .
. Efectele finale, sunt cele care au influenra asupra unei defec; posibile la
nivelul cel mai :inalt al sistemului, analizand toate niveJlfn..~ intermediare . .
Efectul final descris poate fi produs de 0 defectare multipla exerhplu,
defectarea unui dispozitiv de siguranra sta la originea unui ~~:-_ catastrofal,
daca acesta se defecteaza simultan cu ie~irea din lim!r admise ale funqiei
principale a sistemului pentru care este pre'. a.:=.. sistemul de siguran!a).
c) Metode de identificare a defectarilor
Trebuie descrise metodele prin care se identifica moduri le . defectare. Se
analizeaza ~i se inregistreaza ~i alte moduri de defectare '.:... : ducla indicarii
identice cu cele ale modului de defectare considerat. ::~ necesar ' sa se identifice
separat in timpul funqionarii defecffi.: elementelor redondante componente.
, ". Se analizeaza ~i se inregistreaza 'in tabele importan!a defectarii, c~: toate
masurile luate in timpul proiectarii pe un nivel dat al sistem'_ pentru prevenirea
sau atenuarea efectelor modului de defectare respe:~ Astfel, se eviden!laza
adevarata comparare a sistemului in prezen!a _.:-__ defect intern de
funqionare. Printre solu!ii sunt:
componente redondante care permit men!inerea sistemu lu:
funqionare, daca una sau mai multe componente s-au defectat; mod
uri alternative de func!ionare;. '
. orice alt mijloc care garanteaza 0 func!ionare eficienta sau ~ limiteaza
deteriorarile; ,
. . dispozitive de supraveghere sau de alarma.
Daca apar modificari in timpul proiectarii, este necesara reexami ..:...
modurilbr de defectare implicate, dupa care se reia AMDE.
~

d) Conceptuf..de criticitate
lmportan!a acordata unei defectari date depinde de probabilitate-.c _
aparirie ~i de gravitatea cOl1secin!elor sale.

378

Fiabilitate, mentenabilitate :ji disponibilitate

Conceptui de cntlcltate poate fi definit In mai multe moduri, in funqie de

obiectivul urmarit: securitatea omului, evitarea pierderilor materiale,
disponibilitatea sistemului In funqiune . Un criteriu general de criticitate nu
poate fi aplicabil tuturor sistemelor.
Introducerea conceptului de criticitate amplifica avantajele AMDE,
evidentiind: ...
- elementele care trebuie sa faca obiectul unei analize mai aprofundate,
In vederea eliminarii probabilitiitii consecintelor periculoase ~i a
diminuarii ratei de defectare, a riscuLui ~i a deteriorarilor produse de
defectari;
- elementele care m~cesit~ 0 atentie special a in timpul fabricatiei ~i
verificiirii severe de calitate ~i la explorarea carora trebuie sa existe
norme stricte;
- cerintele speciale ce se inscriu In comanda, legate de : proiectare,
performante, fiabilitate ~i asigurarea calitiitii;
- normele de receptie a produselor, componentelor, cat si parametrii ce
trebuie verificati;
- cazuriJe 'in care trebuie prevazute mas uri de proteqie, procedee sau
sisteme speciale de supraveghere si de alarma;
- modul de utilizare a mijloaceJor de prevenire a accidentelor.
Pentru definirea criticitatii este necesara stabilizarea unei scan valorice
care sa pelmita aprecierea gravitatii consecintelor 'in funqie de criteriile
considerate ~i anume:
- accidentarea persoanelor (ranire, moarte);
.- pierderea uneia sau mai multor funqiuni ale sistemului;
- influenta asupra mediului 'inconjurator ~i deteriorarea produsului.
Pentru fiecare analiza AMDEC In parte trebuie precizata clasificare
defectarilor'in urmatoarele categorii: defectare catastrofala, critica, majora ~i
minora (v.8.1.6).
Deseori este necesar sa se evalueze criticitatea efectului unei defectari ~i
sa se estimeze probabilitatea de producere a modului de defectare considerat.
Criticitatea ~i probabilitatea de aparitie a unei defectiiri se evalueazii
cantitativ, pentru a permite alegerea actiunilor corective care se impun,
determinarea prioritiitilor ~i stabilirea limitei intre riscul acceptat ~i cel
neacceptat.
Efectul fiecarei defectari este c1asificat 'in funqie de caracterul sau critic
pentru funqionarea intregului sistem, till!lnd seama de cerintele, obiectivele ~i
constrangerile imp use sistemului.
Pentru fiecare echipament trebuie sa se intocmeasca 0 Iista cu defectarile
critice. Existacategorii ~i c1ase, In general recunoscute, care se apJica la
majoritatea echipamentelor si care sunt stabilitc In funqie de ' urmatoarele
consecinte, clasificate corespunziitor nivelului de critictate:

379

CAL/TATEA PRODUSELOR Sf F/ABILfTATE

1 - consecin~e (ranire sau moarte) asupra personalului de exploatap;O sau

asupra populatiei;
2 - deteriorarea unui echipament extern sau a echipamentului insu~i: 3 pierderi economice datorita nefunqionarii sistemului;
4 - neindeplinirea unei misiuni datorita incapacitatii sistemului de ~
indeplini corect principala sa funqie.
In anexa se da un exemplu de scara de criticitate, stabilita In fimc :e
deurmatoarele consecin~e: accidente umane, defectarea echipamentult :.
degradarea funqiei sale.
La alegerea nivelului de criticitate trebuie sa se tina seama de to;::
factorii care pot influenta evaluarea efectelor asupra sistemului ~i in specii. buna
functionare, costul, timpul disponibil, securitatea ~i riscul.
Pentru evaluarea criticitatii se poate utili za 0 grila de criticitarreprezentand nivelul de criticitate pe ordonata ~i probabilitatea 52 _ frecventa de
defectare peabscisa. Ca exemplu se clasifica conventioni. probabilitatile sau
frecventele de defectare In patru categorii: foarte redu _ redusa, medie ~i mare.
Deseori, probabilitatile sau frecventele se clasifi':::' neliniar.
Dupa clasificarea modurilor de defectare ~i dupa ce Ii s-a atribui: :
probabilitate sau 0 frecventa criticitatea se identifica in spa.: _ corespunzator al
grilei (Fig. 8.112). Cu cat acesta este mai departat :': origine, de-a lungul

diagonalei, cu amt criticitatea este mai mare ~i treb .= luate urgent masuri
corective.
Pentru fiecare analiza a criticitatii se determina intervale specifice c...=
probabilitatilor sau frecventelor, corespunzatoare fiecarei clase.
Fiecare echipament se incadreaza Intr~un anumit nivel de critici .::.~..: (ex:
Cr. II, Cr. IV etc.).
Exemplu de scara de criticitate a defectarilor. Tabelul 8.7.4-3
Nivel de
criticitate
IV

1Il

II

Conditii de definire a criticitatii

Orice eveniment care po ate provoca pierderea uneia sau a rru:..
multor functii esentiale ale sistemului, deteriorAri importan.
ale sistemului ~i ale mediului ~i ranirea sau moartea omului;
Orice eveniment care poate pro\loca pierderea uneia sau a m _
multor funqii esentiale ale sistemului; deteriorari importau:.:
ale sistemului ~i ale meqiului dar care nu prezinta dedit un ri "
neglijabiI de rAnire sau moarte;
Orice eveniment care dauneaza bunei funqionari a sistemuhri.
rara sa cauzeze deteriorari importante ~i rarA sa prezinte un r. sc
apreciabiJ pentru om;
.. Orice eveniment susceptibil sa dauneze bunei functionari ::..
sistemuIui, provocand deteriorari neglijabile asupra sistem
.si mediului rarA sa prezinte vreun rise pentru om.

380

. Fiabilitate, mentenabilitate ~i disponibilitate

Cr

Nivel de criticitate

...
l

Foarte

Redusii

Medie

redusii

Mare

Probabilitate de defectare
Fig. 8.112 Grila de criticitate.

e) Cauze ~i mod uri de defectare

Stabilirea mecanismului fizic a procesului de defectare reprezinta
problema esentiala a acestei analize. Analiza calitativa a procesului de defectare
necesita cuno~terea aprofundata a domeniului de specialitate respectiv .
Etapele analizei sunt specifice fiecarui tip de echipament ~i se pot face
urmatoarele precizari generale.
Componentele complexe ce pot fi descompuse in elemente primare se
analizeaza calitativ, considerandu-se fiecare ca un sistem.
Modurile de defectare potentiale pot fi deduse pe baza parametrilor fizici
ai componentei si a caracteristicilor sale functionale.
Modurile de defectare se clasifica 'in:
moduri . generale de defectare, deduse prin definirea fiabilitatii
sistemului;
- moduri specifice de defectare a sistemului.

urmatoare.

clasificare a modurilor de defectare este exemplificata in tabelele

Pentru fiecare caz, lista modurilor generale si specifice de defectare

trebuie 'intocmita pe tipuri de echipamente (electronice, electrice, mecanice,
hidraulice etc.).

381

CALITATEA PRODUSELOR $1 FIABILITATE

Defectari de cauza com una

defectare de cauza comuna este rezultatul unui eveniment care. cauza

dependen!eior, provoaca simultan ie~irea din func!iune a mai m : . componente
(eliminand defectarile secundare ce rezulta din efectele '-- = defectari primare).
Defectarile de cauza comuna pot provoca degradarea performan~.: sau
defectarea totaia a sistemului ~i se datoreaza unei singure surse, CU::.~ fi eroarea de
conceptie, eroarea factorului urn an etc.
Defectarile de cauza comuna pot fi analizate calitativ prin examin:::-~_
succesiva a fiecarui mod de defectare ~i a cauzelor sale.
Aceste cauze se c1asifica In urmatoarele categorii:
1. efecte ale solicitarilor mediului ambiant (condi!ii normale
accidentale);
2. erori de conceptie;
3. defecte de fabrica!ie;
4. erori de montaj ~i punere In func!iune;
5. erori umane (In timpul exploatarii ~i/sau a mentenan!ei).

lista bazata pe aceste categorii poate fl utilizata pe:..:: identificarea

tuturor cauzelor posibile ale defectarilor de cauza comuna.
Pentru evitarea apari!iei unor astfel dedefectari se folosesc m~_
combinate. Printre alte masuri preventive sunt ~i: diversitatea funcp redondan!
ele de tipuri diferite, separarile flzice ale sistemelor, InCe,(~ suplimentare.
Exemple de moduri generale sau de moduri specifice de defe-: ~ sun date In
tabelele urmatoare:
Maduri generate de defectare. Tabelul 8.7.4-4
1. Functionare prematura
2. Nu functioneaza la momentul prevazut
3. Nu se opre~te la momentul prevazut
4. Defectare In timpul functionarii

8.7.4.5 Modul de prezentare a analizei

In general, analiza este prezentata sub forma unui raport de

2r..2.

cOQ.!

inand 0 specificare
sistemului analizat - (subansamble, ele ~ componeilte,
scheme etc.), rol functional, descriere procese, e:~ conc1uzii ~i observa!ii
dezvoltate la nivelul cerin!elor ~i mi:".=:' materialului respectiv.
Aceasta analiza poate fi inclusa lntr-un studiu general sau pome ~
document tehnic de sine statator.
In fiecare caz taportul trebuie sa cuprinda un rezurnat ~i 0 dE:-_ seama
detaliata asupra rezultatelor analizei, lnso!itade un tabel con( .::- serie de coloane
cain exemplul din Fig. 8.113, unde se prezinta z:::. ~ tabelului.

382

Fiabilitate, mentenabilitate ~i disponibilitate

Suban
samblu
(bloc)

Jdentifi
care
componen\A
(Repere
desen tip
loc)
Carac(e
ristici
2

Functi
uni
Stari

Mo
duri
de
defecta
re
Procese
4

Cauze
Efec
posibile
te
ale
asupra
defec
siste
tului
mului
Callze
(inteme,
exteme)
5
6

Efec
te
asupra
siste
melor
exter
ne

Mijloace
de
detectie

o,roc,

Manifes1

.-

Db,

tare
Parame
tii
~.

Fig. 8.113 Model de tabel general de prezentare a analz'zei.

In funqie de echipamentul analizat se pot considera ~i alte coloane ale

tabelului care, in general, trebuie sa con~ina urmatoarele:
1.

- Subansamblu
(bloc)

- Identificare
component (repere,
desen, tip, loc)
3.
- Funqiuni, stari, rol

2.

4.

- Moduri de
defectare, procese

S.

- Cauze posibile ale

unei defectari (cauze
interne, exlerne)
- Efccte asupra
sistemului

6.

Din
analiza
-structurii
sistemului
rezulta
subansamblele (ex.: dii de curent, structuri
electroizolante etc.)
Este necesar de identificat toate componentele
Identificarea ~i localizarea componentei de studiat In
sistemul de referinta
Este necesar de a recenza toate functiile componentei
precum ~i diferitele sale stari de functionarc distingand
stlirile de functionare a unci componente de stliri de
functionare a sislemului.
Sunt reccnzatc pentru ficcare componenta In
diferilele moduri de defectare a componentului ~i
sistemului, mecanism fizico-chimic.
Se definesc cauze posibile de defectare defalcate
interne/externe ~i componenta/sistem, solicitari.

Efectele fiecarui mod de defectare asupra

componentelor sistemului .~i a funqiilor lor fac
obiectul unui inventar pe cat posibil complel.
7.
- Efectele asupra
Se indica efectele fieclirui mod de defectare asupra
sistemelor externe
sistemului (~i a compom:ntelor lor) in directa
interac\iune cu sistemul studiat
Se recenzeaza toate mijloaeele (sisteme, proceduri ...)
- Mijloace de
8.
detcqie
care permit punerea in evidenta a modului de defectare
studiat: alarme, teste period ice, inspectii
9.
- Defect,
Se precizeazli defectul, moduJ de manifestare ~i
manifestare, parametri parametrii daca este defect de deriva
- Observa1ii
Remarci ~i observatii explicand alte rubrici:
;0.
probleme neobi~nuite, efecte particulare, eventuale
analize ale dublei defectAri sau ' defectare decauza
comuna. Se precizeaza dependenta sau independen\a
de alte defecte.

Analiza se term ina cu un subcapitol referitor la observatiile ~l

concluziile care decurg din constatiirile efectuate.
De asemenea, pot fi mentionate:
condi}iile neobi~nuite;

383

10

(,;ALITATEA PRODUSELOR $1 FlABILITATE

efectele defectarilor componentelor redondante;

punctele critice din proiect;
orice alte consideratii care sa completeze infOlwatiile privinc
componenta considerata;
date pentru analiza secventiala a defectarilor.
In plus, raportul trebuie sa contina:
recomandari 1n atentia proiectantului, producatorului, personalu ...~ de
mentenanta ~i utilizatorilor;
defectarile care atunci cand apar singure conduc la consecin~o: grave;
modificarile necesare proiectului ca rezultat al AMDE.
Se pot face, de asemenea, propuneri de perfeqionare a diagnosticar.
defectelor, a activimtilor de mentenanta ~i a actiunilor ~i activita!i:: privind
etapa de scoatere din functiune referitoare la recuperari ~ materiale ~i de
protectie a mediului ambiant.
8.7.5 METODA ARBORfLOR DE DEFECTARE
8.7.5.1 Principiul metodei
Este 0 metoda de baza In proiectarea operational a care pome~te de _
defect cu probabilitatea specificata ~i acceptata.
Metoda este cunoscuta sub diferite denumiri: "Fault Tree Methoc
"Methode d'Arbre de Defaillance", "Methode d'Arbre des DefauiS "Methode
de l'Arbre des Causes - MAC" etc,
Arborele de defectare reprezinm 0 diagrama logica care ineE _:::
legatura lntre un defect anumit al sistemului ~i defectele componentelor.
Defectarea sistemului se exprima fata de 0 caracteristica speci .. .
Analiza pn!supune mai 'intai 0 cercetare a modului de functionar' _ sistemului, a
dependentei acestuia de elementele componente ~i stab':~_ unor criterii de
defectare.
Metoda presupune defectele cunoscute ~i, de asemenea, lega structurala
lntre defecte. Aceste elemente sunt obtinute din aplic2:"=: metodei AMDE.

Arborele de defectare reprezinta grafic legaturile dintre defec ~ .

justifica alegerea relatieianalitice de calcul dintre probabilitatea defec _ critic
al sistemului, P(Der ) ~i probabilitatile defectelor elementare P ~ ale

componentelor (Fig.~8,l14),
Nu sunt loote in consideratie defectele secundare de tip cauzal.

384

Fiabilitate, mentenabilitate Ji disponibilitate

DEFECTUL
CRITIC AL

P(D

SISTEMULUI

..}

cr

.,.

"Dc/'

LOGICA BOOLEAN
BAZATA P-E RELATII DE
TIP "SI", "SAU"

cb

P(DJ

Fig. 8.ll4 Arborele de dejectare de principiu.

8.7.5.2 Simboluri ~i relatii de calcul

Graficul arborelui de defectare utilizeaza 0 serie de figuri geometrice
simbolice ale caror semnificatii sunt prezentate in Tab. 8.7.5-1.

____ _

_______

________

______

__ F .

__

E, E2

___ . _

___

.!.

____ .

_____

r ___

r_. _.

Interpretari
Dreptunghi:
simbolizeaza
defectarea ca eveniment rezultant
al propagarii defecilirilor prim are

Simbol

Poarta
logici'i
"SAU":
simbolizeaza
faptul
ca pentru
producerea evenimentului la ie~ire
E este necesar sa se produca unul
din evenimentele de intrare Ei :
E"

E=E\ uE2 u .... uEn

385

CALITATEA PRODUSELOR $1 FIABILITATE

I
I

Simbol

Interpretari

GE,

E = E, nE2 n .... nEn

Poarta logidi ,,$1": simbolizeaz::.

faptul ca realizarea evenimentul u!
ia ie~ire E, presupune realizare::
tuturor evenimentelor la intrare E::

Cere:

simbolizeaza

defee",

elementar al componentei a dir i

repartitie
(frecventii)
cunoscutii sau poate fi determin

e~le

0;

IRomb:

simbolizeazii

u,

eveniment de defectare care n:..

este analizat panii la cauze,

Defectare de
ie~ire

(efect)
Hexagon: simbolizeaza rel ap;;.

cauzalii lntre douii Condilia

evenimente -

--c

defectare daca este satisfacu:~ conditia

mentionatii

Defectare de
intrare
(cauzii)

Unele simboluri denumite "porri logice" reprezinta legatura 1o=- _ (tip

"SAU", tip "SI") dintre defectele la intrare ~i defectul la ie~ire. "~ defect
elementar D,. strabate mai multe porti logice pana la defectul . ,"" '
Del' al sistemului.

Se ~tie ca un sistem, notat S = (e, qJ), este 0 pereche ordn formata din
multimea componentelor e= {el ,e2 ,e3 ,... ,eJ ~i 0 func~:e _
structura qJ definita pe multimea e. Graficul arborelui de defectare
reprezinta structufa fizica f~rmata de multimea componentelor e.

In graficul re.:;pectiv sunt simbolizate numai __ E=qJ(E1,E2 , ... ,E;,)

determinate logic de starile E,. alecomponentel ~ pe diferite portiuni ale
regimurilor arborelui de defectare.
Starile E,. reprezinta starile de defect care sunt notate in general :;=
Di

386

Fiabilitate, mentenabilitate ~i disponibilitate

Relariile de calcul ale probabilitatilor depind de tipul de "poalta" stabi!it

pentru defectele respective.
a) Poarta "SAU"
Daca la intrare sunt defectele D, iaI ieClire
defectul D
este:
'(
...
11

D=UD,

(8.272)

'=1

Daca defectele D, sunt incompatibile,

probabi litari este:

relaria de legatura [ntre

L P(D,)

P(D) =

(8.273)

Pentru defectele D, compatibile

exista relatia:

~i

independente (In probabilitate)

(8 .274)

IT[1- P(D, )]

P(D) = 1b) Poarta ,,~i"

Legatura logica [ntre defecte este:

11

D=n D,

'(8.275)

'=1

Pentru defecte D, independente relaria de legatura 'lntre probabilitati

este:
n

P(D) =

IT P(DJ

(8 .276)

Graficul arborelui de defectare poate sa contina ~i alte simboluri stabilite

In mod corespunzator cazului analizat.
8.7.5.3 Constructia graficului
Daca arborele de defectare este elaborat de conceprie sau proiectare,
construqia graficului porne~te considerfmd inirial defectul critic, Dcr ' al
sistemului .
Graficul incepe cu defectul critic simbolizat printr-un dreptunghi ~i se
termina cu defectele elementare, Di' simbolizate prin cercuri.
Pentru sisteme complexe, cum sunt ~i echipamentele electrice
(lntreruptoare, contactoare, ma~iili electrice, instalatii de automatizari etc.) arborele
de defectare se construie~te considerand mai multe nivele (subansamble,
componente, solicitari) (Fig.8.115).

387

CALITATEA PRODUSELOR $1 FIABILITATE

DEFECTCRlTIC
SISTEM

SA

1;2

_______________________

___________

E;j

1;p

_______________________ Sk ___________ Sq
ct

<X;j

<X;j2

<Xi.Jl

""~

Fig. 8.115 Arborele de defectare al unui echipament electric.

.

SA, suba?tsamblul "i"

Eu comp_onentul ,j" al subansamblului "i"
Sk solicitarea "k" aplicata componentului "ij"

388

I~

Fiabilitqte, mentenabilitate :ji disponibilitate

Un prim nivel se refera la subansamblele componente . Defectele se

raporteaza la subansamblele (SA;) rara considerarea componentelor.
Defectele D; se considera aie subansarnblelor respective. Tinand seama de
modul de comportare a sistemului la defectele D; se l(onsidera poarta
"SAU".
In acest caz defectele sunt, In general, compatibile ~i independente.
Unnatorul nivel se refera la legaturi dintre defectele subansamblelor DCSAi ) ~i
defectele componentelor D ij sau Eij. Defectul Dij este defectul
subansamblului SA; produs de defectul D ij a componentului eij .
Nivelul de ordin 3 se refera-la diferitele solicitari Sk pe care Ie suporta
elementele componente eij ~i care duc la aparipa defectelor elementare D ijk .
Daca un subansamblu are mai multe componente similare supuse acelora~i
solicitari, graficul se simplifica., utilizand 0 figura In forma de elipsa continand
structura logica (nu fizica) a starilor elementelor respective ~i numarul
respectiv .
Exemptu : Caile de curent la un echipament de comutatie tripolar au
. structura fizica ,,In paralel" dar defectele formeaza 0 structura logica de tip sene.
Dadi arborele de defectare este elaborat de utilizare, functie de
informatiile existente (AMDE), construqia graficului poate Incepe fie de la
defectele Dijk' fie de la defectul D CI" .
Fiecare echipament este caracterizat de un anumit grafic al arborelui de
defectare diferit de la un tip la altul.
8.7.5.4 Moduri de utilizare
Metoda arborilor de defectare este utilizata de proiectare in doua
moduri.
In faza preliminara de calcul se pome~te de la defectul critic a carui
probabilitate este specificata prin conditii de fiabilitate impuse, ajungandu
se treptat la stabilirea probabilitatii de defectare a componentelor.
In faza de verificare a proiectului calculul porne~te invers, de la
probabilita!ile defectelor D ijk stabilite prin proiectare ~i se detennina, conform
unui algoritm elaborat, probabilitatea defectarii sistemului. Calculul poate fi
efectuat automat cu ajutorul unui program expert.
La utilizare arborele de defectare este deosebit de util pentru
diagnosticarea rapida a starilor de defectare sau de function are
necorespunzatoare a sistemelor. Se pot, de asemenea, diagnostica prin mijloace
automatizate, defectele de tip total sau de deriva. In acest caz, obiectivul nefi ind
determinarea probabilitatilor defectelor, este necesar sa se ia In consideratie
toate tipurile de defecte, inclusiv cele secundare de tip cauzal.

389

CALITATEA PRODUSELOR Sf FlABfLIT4TEA

8.7.6.

METODA BAZATA. PE UTILlZAREA RETEL~L'::' .-.

PETRI

8.7.6.1. Introducere. Elemente generale

Metoda re~elelor Petri este 0 metoda de modelare grafica a "i~
complexe.
Prin metoda Petri se pot reprezenta interactiuni logice com;: = dintre
componentele fizice ale sistemului modelat.
In general, metoda retelelor Petri, se utilizeaza pentru a:-~ calitative.
Pentru 0 evaluare completa (~i cantitativa) a fiabilitatii sisrec:
complexe este , necesara asocierea cu alte metode care sa ___
cuantificarea concluziilor obtinute cu ajutorul grafului Petri (modele ic
Markov, semi-Markov sau Monte-Carlo).
Astfel de modele au 0 baza logico-matematica sau mar.-'. ::: codifidind
bioar in functiile logice starea fiecarui component.
Descrierea comportarii sistemului Cll evenimente discrete s-a fa,:
uitimii ani cu ajutorul retelelor Petri, care au lnlocuit modelele baze.:;
automatul fin it.
Retelele Petri considera starile sistemului ~i tranzitiile lntre de. .: __ se
produc uumai daca se lndeplinesc anumite conditii.
Avantajul acestei descrieri a evolutiei sistemelor cu even: .= discrete
este simplitatea precum ~i posibilitatea unei analize de sis:e: evidentiaza
corectitudinea logica a evolu!iei, repetabilitatea, etc.
lnterconectarea calculatoarelor, modelareacelulelor flexi biic fabritatie
~i a liuiilor de fabrica~ie, functionarea schemefor de protecf-e relee in
electroenergetica, fiabilitatea sistemelor complexe, cons:-:-::_ domenii in care
aplicarea modelarii cu ajutorul retelelor Petri a }X""':""" obtinerea de rezultate
notabile tn ultimii ani, ca urmare a un or efor~ cercetare deosebite.
In sistemele complexe starea ansamblului ramane neschimbata ;: . cand
se produce un eveniment, ceea ~ce produce trecerea instantanee . sistemului
intr-o alta stare. In raport cu variabila timp, sistemul are m::: _ stari discrete.
De~i exista 0 definitie foimala, pentru lnceput se va fa . descriere calitativa care
permite evidentierea modului de descrier'" evolutiei sistemelor cu stari discrete.
Este extrem desugestiv a prezenta 0 re~ea Petri ca .un bigraf, care -'- .
doua seturi disjuncte de I'Ioduri ~i doua seturi disjuncte de laturi.
Un set de ~oduri cuprinde n locatii: P =(PI> P2''' ' Pn), reprezen'--c'
prin cercuri ~i m noduri de tranzitie (pe scmt tranzitii), reprezentate , bare T
=(tl>t 2 , ''',tm ), a~a cum se arata tn Fig. 8.116.

390

Fiabilitate, rnentenabililate .;i disponibilitale

Cele doua seturi de laturi, sunt laturi IN(Pi ,t) , care pleaca dintr-o loca~ie
~i ajung

la 0 tranzi~ie ~i, respectiv, laturi OUT(Pi,t), care pleaca

dintr-o tranzi~ie ~i ajung intT-o loca!ie.

"

Spre exemplificare, in Fig.8.116., referitor la tranzitia t[, laturile sunt

IN(p3,t l ) ~i IN(p4,tl ),respectiv OUT(tl,PJ)

~i

OUT(t l ,P2) '

topologica con!inuta in fiecare graf al unei retele Petri este

sintetizata in matricea de incidenta C, care are n rand uri ~i m coloane.
Un element C[i, j] are valoarea -1 daca locatia Pi este un nod IN al
Informa~ia

tranzitiei tj, respectiv 1, daca locafia Pi este un nod GUT al tranzitiei tj, fiind =
in alte situatii. Pentru cazul concret al re!elei Petri din Fig.8.116 matricea de
incidenta este:

-1
-1
C=

-1
-1

~1

-IJ

t3
t2

P4

Fig.8.JJ6 Exernplu de re!ea Petri cu 4 loca/ii.;i 3 tranzifii.

Matricea C este definita numai daca nici 0 locatie nu este in acela~i timp
nod IN ~i OUTpentru aceea~i tranzitie.

8.7.6.2.

Retele Petri marcate

o retea Petri marcata consta Intr-o retea In care fiecarei locatii i se

asociaza un numar 'intreg, pozitiv de semne mi, reprezentate in graf ca
391

 CALITATEA PRODUSELOR $1 FlABIL1TATEA

puncte . Acest marcaj a! retelei este exprimat ca un vector cu n elememe. fiecare

fiind ega! cu mi. Considerand exemplul din Fig.8.l17, reteaua Pet!: are marcajul
[1,l,O,O,O,lY.
In aceste reteIe 0 tranzitie poate fi amorsata numai daca, t02.:= locatiile
IN au fiecare eel putin un semn, Deci, 0 tranzitie ale carei IOGa ., de intrare au
toate semn este admisa. Numai tranzitiile in aceas11i stare C' ~ fi amorsate. 0
astfel de tranzitie se nume~te permisa.
, Spre exemplu, in Fig. 8.117, considerand starea initiala reprezema:':'"
numai tranzitia ti poate fi amorsata, ea este singura permisa.
Odata cu amorsarea unei tranzipi se schimba marcajul prin scade:-:::...
cu 0 unitate a semnalelor m din locatiile IN ale tranzitiei ~i cre~terea I _ unitate a
semnalelor m din locatiile OUT ale tranzitiei respective.
Efectuarea tranzi!iei t] 'in reteaua din Fig.8.117 conduce la marc .-_

y.

[0,1,0,1,0,1
In aceasta situatie, tranzi~iile t2 ~i t3 sunt permise, i~ .
interzisa. Daca se amorseaza tranzitia t2 , marcajul devine [1,1,0,0,0: ~ adica
marcajul initial.
Accesibilitatea este un concept mult utilizat 'in descrierea re~ei . Petri
marcate. Fiecare marcaj are un set de alte marcaje asociate ce JX': realizate
prin amorsarea tranzitiiior pelmise.
Fiecare marcaj ce poate fi atins pornindu-se din starea ini~iala ~ corelat
cu 0 stare a sistemului descris prin reteaua Petri.
Succesiunea starilor accesibile ale sistemului este reprezentaffi ~ graful
de accesibilitatea 'in care fiecare nod corespunde unei stiiri marcaj), iar arcele
sunt tranzitiile dintre stari.

Fig.8.ll7 Re!ea Petri cu marcaj inilial.

392

Fiabilitate, mentenabilitate $i disponibilitate

Pentru reteaua din Fig.8.117 graful de accesibilitate este dat in Fig.8.118.

Graful de accesibilitate asigura posibilitatea de a determina setul de stari
accesibile pentru orice stare M;, de asemen~ea, traseul necesar pentru a ajunge de
la 0 stare la alta dorita. .

[1,1,0,0,0,1

_1

tJ

[0,1,0,1,0,1Y
t2

~t4

[0,01,0,0,1

Y
t5

t3

Fig.8.ll8 Grafol de accesibilitate pentru re/eaua din Fig. 8. I 17.

o retea Petri se nume~te interconectato. ("connected"), daca exista 0 cale

directa (respectand sensul sagetilor in graf) intre oricare doua locatii
respectiv, Intre oricare doua tranzitii.

retea Petri se

nume~te

~i,

activO. ("live") In raport cu un marcaj initial

Mo, dad exista pentru fiecare tranzitie 0 secventa permisa de amorsare de la

marcajul iniJial pana la marcajul care face tranzitia penni sa. Aceasta proprietate
este importanta pentru ca prezinta interes ca Intr-o retea Petri sa nu se ajunga,
dupa mai multe tranzitii, la un impas, ceea ce ar semnifica blocarea evolutiei
sistemului.

o rete a Petri se nume~te sigura ("safe") sau 1- marginitii., dad!

semnul

un~i locatii este 0 sau 1. In general, 0 retea Petri poate fi k margin ita, dadi mj <
k.

Pentru 0 retea Petri marginita graful de accesibilitate este tinit.

In multe situatii 0 locatie corespunde unei condi!ii logice (de tip
YES/NO) ~i, ca atare, ea poate avea marca 0 sau 1.
Aceasta justifica observatia ca 'in modelarea unor sisteme cu evenimente
discrete, in electrotehnica, se opereaza cu re!ele Petri active ~i slgure.
In acest context trebuie observat ca matricea de incidenta C a unor astfel
de rete Ie cuprinde doar elemente C;)O,1,-1}. '

393

CALITATEA PRODUSELOR $1 FIAB1LITATEA

8.7.6.3.

Forme canon ice

De un interes special se bucura doua clase de retele Petri. Cand fiecare

locatie are numai 0 singura tranzitie IN ~i 0 singura tranzitie OUT. reteaua Petri
se mai nume~te ~i graf marcat ("marked graph") sau graf ,j" evenimente . Intrucat
aceasta restrictie implica faptul ca fiecare condif:;: poate deveni adevarata Intrun singur mod ~i poate avea 0 singw ~ consecinta, graful marcat modeleaza
numai sisteme deterministe. In m alternativ, tranzitiile unui graf marcat pot fi,
eventual, sincronizate ~i as comportarea sistemului devine repetitiva.
Fig.8.119 prezinta aceasta prima forma canonica denumita
comportare secventiala.

P2

Fig.8.119 Forma canonicii " comportare secven{ialii ".

po

Fig.8.120 Forma canonicii "sincronizare ".

Fig.8.120 prezinta 0 a doua forma canonica; se observa ca tranz:(reprezentand mar~jul in~ial [1,1,0,0
asigura mutarea marcajului c:
~i PI. in P3 ~i P4 Daca tranzitiile t2 ~i t3 sunt sincronizate, atunci sist
Intoarce la starea iriitiala, evoluand In mod repetitiv.

Y)

394

Fiabilitate, rrientenabilitate ~i disponibilitate

Dadi nu sunt sincronizate, at unci evolu!ia ulterioara nu se poate face,

intrucat t1 nu este permisa decat daca Po ~i PI sunt simultan marcate. Aceasta
forma canonica se nume~te sincronizare .

o alta situa!ie tipic5. este aceea in care fiecare tranzi!le are numai 0
singura loca!ie IN ~i 0. singura tranzi!ie OUT;,. 'in aceasta re!eaua Petri este
numita 0 maina de stari (state machine). Aceste structuri sunt folosite la
modelarea sistemelor in care apar stari de conflict, caci 0 loca!ie poate permite
mai multe tranzi!ii ~i, in mod similar, 0 loca!ie este destina!ia mai multor tranzi!
ii (deci, poate capata marcaj in urma mai multor evenimente).
Pz

t1

,
h

G-o-i
0-{.
P

I,

'

Fig.8.121 Forma canonica "alegere lntre alternative ".

Un exemplu tipic al aceste a treia forme canonice este prezentata In

Fig.8.121. Se observa ca loca!ia PI marcata face posibile tranzi!iile t[ sau t3; de
asemenea, din locariile P2 sau P3 se poate trece in loca!ia P4 prin tranzi!ia t2
sau prin tranzitia t4 ; aceasta forma canonica se nurne~te alegere fntre alternative
(choice among alternatives).
Observa/ie: Consideri'md 0 descriere logica a evolutiei unui sistem cu
stari discrete, cele trei forme canonice pot fi asociate Ulmatoare opera!ii logice:
- comportarea secventiata corespunde situatiei IF-THEN, adica 0
evolutie directa, conditionata;
- sincronizarea corespunde situa!iei IF (A AND B)-THEN, deci se
asociaza operatiei logice ,,$1';
- alegerea Intre alternative corespunde situa!iei IF (A OR B)- THEN, deci
se asociaza operatiei logice "SAU'.
8.7.6.4.

Definitie formaHi generala. Exemptu aplicativ.

. 0 retea Petri (de tip conditie/eveniment sau loca!ie/tranzi!ie) este definita ca

un cvintuplu {P,T,lN,OUT,M}, unde:
- Peste un set finit de n locatii (conditii);
- T - un set finit de m tranzitii (evenimente);

395

CALfTATEA PRODUSELOR $f FIABlLITATEA

multi me de laturi {m, n} ~ {O,I}
incidente
in tranzi ..
plecand din locatii;
- OUT - 0 multime de laturi {m, n} ~ {O,I} incidente de loca.~
pleca.nddela tranzitii;
- M - matricea coloana m x 1 (vector coloana) denumita matricea ::::
marcaj unde M(i) este numarul semnelor din locatie Pi .
Daca reteaua Petri nu are bucle autoinchise (nu exista 0 latura care ~.:
piece ~i sa se Intoarca ill acela~i loc), ea este complet caracterizata ::::
matricea de incidenta C{mx m} definita ca :
C=OUT-IN
a~a cum a fost in mod detaliat prezentata anterior.
IN -

Ca exemplu de aplicatie, modelarea unui Intreruptor autou~_

considerandu-I ca un sistem cu evenimente discrete este extrem de u __ .~ intrun sistem de testare automata sau ill analiza calitatii.
Modelarea cu ajutorul retelei Petri permite evidentierea caracteristici de
sistem ale comportarii acestuia. 1ntr-o etapa urmatoare- ~ poate trece la
utilizarea de retele Petri temporale, ceea ce va insemna L_~ treapta calitativ
superioara, intrucat toate modelele anterioare nu a' ~ dimensiunea timp sau era
ata~ata din exterior printr-o funqie auxiliara.
Caracterizarea lntreruptorului printr-o retea Petri se poate :.__
considerand urmatoarele conventii;
ioea/iile se asociaza cu starile distincte ale Intreruptorului ~i an _ _
inchis (PI), deschis (P2), deschis prin declan~atoare termice .'
electromagnetice (P4) sau de tensiune minima (Ps);
tranzi{iile se asociaza cu existenta comenzilor ce schimbarea starilor
(deci, declan~eaza un eveniment) ~i ar: comanda manuala de inchidere
(t I), comanda manua'~ deschidere (t2), comanda automata de
declan~are termic,z comanda de declan~are electromagnetidi (t4 ),
coman '" deconectare de la declan~atorul de tensiune minima (ts) , co~
de armare a mecanismului declan~at tennic (t6), electroma.= (t7) sau
datorita.tensiunii reduse Us).
Bigraful retelei Petri este prezentat In Fig.8.122.
Matricea de incidenta a retelei Petri este urmatoarea:

r- 1
I

-1 -1 -1 -10
~
C~l ~

0
0

0 0
1

0
0
396

0
0

0 -1
0

-1

0
0

0
1
0

0
-1

Fiabilitate, mentenabilitate Ji disponibilitate

p3

PI

p2

t5
t1

Fig.S.l22 Bigraful refelei Petri a unui in trer up tor.

Considerand marcajul initial din Fig.8.122., deci [01000]', graful de
accesibilitate este prezentat in Fig.8.123.

(O,l,O,O,OY ~

[2
t3

t1 .

. / (1,0,0,1,0
t

(9,0,1,0,0

Y~
t4

(0,0~0,1,0

ts

(0,0,0,0,1

Y
t6

t7
ts

Fig.S.J23 Graful de accesibilitate corespunzator Fig. 8.122.

Orice refea Petri corect elaborata trebuie sa satisfadi conditiile de a fi
sigura (safe), activa (live) ~i rev.ersibila.
Conform definitiilor, reteaua este sigura fiindca mi < 1 ~i este activa,
lucru ce poate fi observat urmarind bigraful ei.

397

CALFIATEA PRODUSELOR $1 FlAB1LlTATEA

Pentru retele Petri ce implica funqii de proteqie se impune ~ reteaua sa

fie conservativa, deci sa nu piarda nici 0 informatie ~i sa genereze informatie
parazita (informatie semnificand stare sau tanzitie).
In termenii rete!elor Petri marcate, 0 schema este conservativa claci nu
pierde semnul ~i nu genereaza semne parazite.
Pentru 0 retea Petri conservativa exista cel putin un vector Y cu toc:.:
elementele intregi pozitive, astfel ca:
C'f . Y = 0

Sistemul de ecuatii liniare implicat de ecuatie este nedeterminat, ce-: o

Y; reteaua Petri este, conservati va.

solutie este, spre exemplu Y = [11111

Observafie. Bigraful din Fig.8.122. indica 0 structura de --; alegere

fntre alternative. In aceste cazuri, bigraful se poate descomp _=. mai multe
(In acest caz 4) subgrafuri marcate, fiecare de tip compo,..
secvenliala.
Acest lucru este util, fiindca "in sistemele de testare automa::.i verifica pe
rand comportarea tuturor subansamblelor, deci se pa:--;: _ practic aceste
subgrafuri, microprocesorul comandand pas cu pas sec _ de testare .
Retelele Petri constltule un mijloc foarte eficient de mode ::..~=
sistemelor cu evenimente discrete. Aplicand conceptele genera:::,. elaborat ca
exemplu un model Cll retea Petri pentru descrierea com. unui lntreruptor
automat de joasa tensiune.
Acest model poate fi utilizat in analiza unor anumite caracte : -::
calitatii tntreruptoarelor respective.
8.7.6.5. Modeiarea sistemelor complexe prin retele Petri
temporizate
8.7.6.5.1. Si'stem cu doua componente conectate in serie.
Se considera urmatoarele cazuri:
a) Sistem fara restabiiire
Reteaua Petri st~castica generalizata corespunzatoare un..:: _. rara
restabilire ~ doua componente conectate In serie este prez..;:o::- - _ Fig.8.124
.

398

Fiabilitate, mentenabilitate ~i disponibilitate

P3

PI

C!H
P2

t2

Fig. 8. 124 Exemplu de retea Petri pentru un sistem fora restabilire

cu doua componente legate In serie.

In acest exemplu, componenta 1 este In stare de funqionare (locatia PI)

sau este defect. (locatia P3), iar componenta 2 este In stare de funqionare
(locatia P2) sau este defecta (locatia P4). Prin locaria Ps a fost reprezentata
starea de defect a sistemului fonnat din cele doua componente legate in serie.
Amorsarea tranzi!iei tl conduce la defectarea componentei 1 cu rata de
defectare AI(t), iar arnorsarea tranzitiei t2 conduce la defectarea componentei 2
cu rata de defectare A2(t).
Tranziriile t3 ~i t4 sunt tranzirii lara temporizare (tranzitii imediate).
Tranzitiile tl ~i t2 se caracterizeaza prin intervalele de timp distribuite
dupa funcriile de repartitie:
(8.277)

FI(t)=l-ex{- JA)u)du J

FI (t) = 1- expl- jA2 (u )duJ

(8 .278)

unde F I(t) ~i F2(t) sunt funcriile de defectare ale componentelor 1 ~i respectiv 2.

Graful de accesibilitate corespunziitor reteiei Petri din Fig.8.124 este
prezentat in Fig.8.125.
Din Graful de accesibilitate prezentat In Fig.8.125 rezulta graful Markov
asociat sistemului, care este prezentat in Fig.8.126.
Notam cu PI(t), P2(t) ~i P3(t) probabilitatile ca reteaua sa se gaseasca in
marcajele Mo, MI ~i respectiv M2.

Vectorul probabilitatilor de stare a sistemului este:

(8.279)

p(t) = lPI(t),P2(t),P3(t)j

399

CALlTATEA PRODUSELOR $1 FIABIL1TATEA

(1,1,0,0,0

Mo

tl~t2
(0,1,1,0,0

(1,0,0,1,0

(O,1,1,O,1Y

(1,0,0,1,1

Graful de
accesibilitate pentru refeaua Petri din Fig. 9.

Fig.8.125

Matricea ratelor detranzitie Care expresia:

C{t) =

- AJI)- A2{t) AI{t) A2{t)]

0

(8.~ :

000

iar sistemul ecuatiilor de stare pentru sistem este :

P'I(t)=- PI (t)[A1 (t) + A2(t)]

(8.: ; _

j P~ (t) = PI (t) A2(t)

. P~ (t) = PI (t )Al (t)

Fig.8.J26 Graful Markov asocial sistemului modelat

cu re!eaua Petri din Fig. 8. 124.

400

Fiabilitate, mentenabilitate Ji disponibilitate

a)

Sistem cu restabilire.

Reteaua Petri stocastica generalizata corespunzatoare unui sistem cu

restabilire cu doua componente conectate In serie este prezentata In Fig.8.I27.
In acest exemplu componenta 1 este In stantde functionare (locatia PI) sau
este defecta (locatia P3), iar componenta 2 este In stare de funcrionare (locatia P2)
sau este defecta (locatia P4). Prin locatia Ps a fost reprezentata starea de defect a
sistemului format din cele doua componente legate in serie. Amorsarea tranzitiei t,
conduce la defectarea componentei 1 cu rata de defectare 1"I(t), iar amorsarea
tranzitiei t2 conduce la defectarea componentei 2 cu rata de defectare Ait).
Tranziriile t3, t4 ~i t7 sunt tranzirii :fara temporizare (tranzitii imediate).
Amorsarea tranzitiei t5 conduce la restabilirea componentei 1 cu rata de restabilire
f.!,(t), iar amorsarea tranzitiei 1{, conduce la restabilirea componentei 2 cu rata de
restabilire f.!2(t).
Graful de accesibilitate ~i graful Markov sunt prezentate In Fig.8.128 ~i
respectiv 8.129.
t,

p'/

r .J\

I(

I p,

~~ "
t2
Fig.S.127 Exemplu de relea Petri cu restabilire, cu douii componente legate In
serie.
Daca P,(t), P2(t) ~i P3(t) sunt probabilitatile ca sistemul sa se gaseasca In
starile I, 2 ~i 3, corespunzatoare marcajelor Mo, M, ~i M2 atunci vectorul
probabilitatilor de stare pet) al sistemului ~i matricea ratelor de tranzitie C(t) sunt
unnatoarele:
p(t) =

(8.282)

lP, (t), P2 (t), p, (t)j

401

CALITATEA PRODUSELOR $1 FIABILITATEA

Mo

)1'

1,1,0,0,0 .

tl~t2
(0,1,1,0,0

(1,0,0,1,0

(O,l,l,O,lY

t5

t.

(l,O,O,l,lY

t6

(1,1,0,0,1

Y
Fig.8.J28 Graftl de accesibilitate pentru releaua Petri din FigS. I_ -.

Mo .
A-l (t)

Ml

A2(t)

Fig.B.J29 Graftl Markov asociat sistemului modelat cu refeaua PeJri

FigS.I27.

1- /l)t) - ';L(t)
C(t) = I
I
L

f.11 (I)
lI(t)

~2

/l,t(t)
- f.11 (t)
0

1 2 (t)j .
0

-II
~2

Rezulta urmatorul sistem al ecuapilor de stare pentru sistem:

fp~ (i)=-PI (t)[.Il,J,(t) + /l, 2(t)]+ P2(t)f.1I(t)+

P3(t)f.12(t) IP~ (t)= PI (t)/l,Jt)- P2(t)f.1t (t)

lp~(t)= P,(t)/l,2(t)- P3(t)f.1~(t)

402

Fiabilitate, mentenabilitate -$i disponibilitate

8.7:6.5.1. Sistem cu doua componente conectate In paralel.

a) Sistem fara restabilire cu ambele componente aflate initial 'in
stare de functionare.
Modelul de retea Petri corespunzatoare sistemului este reprezentat In
Fig.8.130. In acest exemplu componenta 1 es~ In stare de funqionare (locatia
PI) sau este defecta (locatia P3), iar componenta 2 este In stare de functionare
(locatia P2) sau este defecffi (locatia P4). Prin locatia Ps a fost reprezentata stare
a de defect a sistemului format din cele doua componente legate In parale!.
Amorsarea tranzitiei t, conduce la defectarea componentei 1 cu rata de defectare
A,,(t), iar amorsarea tranzitiei t2 conduce la defectarea componentei 2 cu rata de
- defectare A,2(t). Tranzitia t3 este 0 tranzitie instantanee.

II

PI

C!H

PJ

\ Ps

"
IJ

P4

P2

C!H
t2

Fig.8.l30 Exemplu de relea Petri pentru un sistemfora restabilire cu

doua componente legate fn parale!.

Graful de accesibilitate ~i graful Markov sunt prezentate In Fig.8.131~i

respectiv 8.132.
Mo

MI

(1,1,0,0,0

(0,1,1 ,0,0

t2

~t2

t I

Y M2

(1,0,0,1,0

(O,l,I,O,lY
tJ

(l,O,O,l,lY
Fig.8.l31 Graful de accesibilitate pentru re{eaua Petri din Fig. 8. 130.
403

-i

CALlTATEA PRODUSELOR $f FIABfLlTATEA

AI(t)Mo

I C)\

A2(t)

CI

M, ()

A2(t) \

Cl

AI

M,

(t)

Fig.8.J32 Graful Markov asocial sislemului modelat cu releaua Petri

dh
Fig 8. 130.

Starilor sistemuluicorespunzator marcajelor din reteaua Petri

graful Markov stari1e Mo...M3) Ie eorespund probabilita~ile P j . P4 Str = 1...3
sunt stari eorespunzatoare sistemului in stare de functionare, iar s~_ 4 este
eorespunzatoare sistemului In stare de functionare, iar starea 4 eorespunzatoare
starE de defect a sistemului.
Vectorul probabilita~ilor d~ stare pet) al sistemului ~I matrieea : =
tranzi~ie CCt) sunt urmatoarele:
p(t)= lPl (t), P2 (t), P3 (t), P4 (t)J

'r-A)t)- A2(t) AJr)

c(r) =

- A2(t)

0
0

A2(t)
0

- ,.1,1(/)
0

A2(t)
AJt)

(8.2

Sistemul eeuatiilor de stare pentru sistem este:

P; (t) == - PI (t )[A I (1)+ A2 (t)]

iP2 (t) == PI (t )AI (t)

p](t)== PI (/)A2(t) , (8.2~ lP4(t)== P2(t)A2(t)+

P3(t)AI(t)

b) Sistem cu restabilire cu ambele componente aflate initial stare

de functionare.
Re~eaua Petri stoeastiea g~neralizata eorespunzatoare unui sistem :
restabilire eu doua eomponente eoneetate In paralel este prezentata ~

Fig.8.l33.
In aeest exemplu eomponenta 1 este In stare de functionare (loc<s PI)sau
este defeeta (loeatia P3), iar eomponenta 2 este In stare ..:: functionare (loeatia
P2)sau este defeeta (loeatia P4).
404

Fiabilitate,

entenubilitate ~i disponibilitate

Prin locatia ps a fast reprezentata stare a de defect a sistemului format din

cele doua componente legate 'in paralel. Amorsarea tranzitiei t\ conduce la
defectarea componentei 1 cu rata de defectare "I(t), iar amorsarea tranzitiei t2
conduce la defectarea componentei 2 cu rata de defectare "2(t).
Tranzitiile t3, ~ i t7 sunt tranzitii lara temporizare (tranzitii imediate).
Amorsarea tranzitiei t4 conduce la restabilirea componentei 1 cu rata de
restabilire fll(t), iar amorsarea tranzitiei ts conduce la restal)ilirea componentei
2 cu rata de restabilire fl2(t). Graful de accesibilitate i graful Markov sunt
prezentate In Fig.8.134 i respectiv 8.135.

~/

tl

.r

~c{I')~
Ps
Is

t7
12

Fig.8.J33 Exemplu de refea Petri cu restabilire, cu doub componente legate In

parale!.
Mo

tl
MI

(0,1,1,0,0
t7

(1,1,0,0,0

~12

Y 14

ts

(1,0,0,1,0

Y M2
t6

~(O,O,l,l,OY /
I

tJ

(0,0,1,1,0Y
it:// IS

(0,1,1,0,1

t4

~
(
,1,0,0,1,1

)
T

Fig.8.134 Graful de accesibilitate pentru refeaua Petri din Fig.8./33.

405

CALITATEA PRODUSELOR $1 FIABILITATE

Fig.S.135 GrafulMarkov asocial sislemului modelat cu refeaua Petri din

Fig. 8. 133.

Starile 1,2 ~i 3 din grafu! Markov sunt stari de funqionare ~ , sistemului,

iar starea 4 este stare a de defect a acestuia.
Vectorul probabilitatilor de stare pet) al sistemului ~i matricea rarc de
C(t) sunt urmatoarele:

tranzi~ie

p(t) = [PI (t ), P2 (t ), P3 (t ), P4 (t )]
. [- AI(I) - A2 (I)
AJ (t)
A2(t)
0
Jil(t)
-A2(/)-JiJ(/)
r(\_
0
- AJ(t) - Ji2
Ji2 (I)
" Ir
Ji1 (I )
Ji2 (t)
o
Sistemul ecuatiilor de stare pentru sistem este:

pi(t) = - Pl(tXAJ(t)+ A2(t)]+ P2(t),lil(t) + P3 (t),li2 (t)

P2 (t) = PI (t)A I(t) - P2 (t )[A2 (t) + Jil (t)] + P4 (t),li2 (t)

P3 (t) = PI (t )A2 (t)- P3 (t )[Al (t)+ ,li2 (t )]+ P4(t)Jil

(8.:;

(t) p~(t) = Pz(t)A.2(t)+ P3(t)A.I(t)- P4(t)[ul(t)+ ,li2(t)]

Analiza funqionarii sistemelor tehnice complexe, a compo::= acestora ~i

a siguran!e~ in funqionare se bazeaza pe metode tot mai pre~
dar mai comple'~e.
Se constata astfel 0 permanenta preocupare a cercetarii de a der :. ~i
perfection a Indeosebi metodele de analiza ~i de estimare a calir.a:_

406

Fiabilitate, mentenabilitate ~i disponibilitate

fiabilitatii, sporind eficienta abordarii ~i preestimari acestor caracteristici In faza

de conceptie.
Metoda retelelor Petri este una din metodele des utilizate de proiectanti
de sisteme complexe (aparate electric~, rerele electrice ~.a.) pentru model area
sistemelor, metoda care, In. asociere cu grafurile Markov, permit preestimarea
fiabilitatii ~i a mentenabilitatii.
8.7.7.

ELEMENTE PRIVIND APLICATIILE

FUZZY IN DOMENlUL FIABILITATII

MULTIMILOR

8.7.7.1. Notiuni ge~eral~.

Teoria multimilor fuzzy s-a extins In ultimul timp foarte mult In tehnica
oferind solu!ii unor probleme greu de obtinut pe alta cale.
Rezultate deosebit de valoroase s-au obtinut utilizand teoria multimilor
fuzzy In domeniul fiabilitatii In analiza proceselor fizice de defectare, de uzura,
etc.
Conceptul de multime fuzzy (multime vaga, neclara, estompata) a fost
introdusa de L.A.Zadeh In 1965.
Independent de Zadeh, In 1968 Y. Gentilhomme a introdus termenul de
multime flua ("ensemble flou") cu aplicatii In lingvisticiL
Teoria probabilitatilor ~i teoria multimilor fuzzy se apropie rara a se putea
Inlocui reciproc. Pe plan teoretic cu multimile fuzzy se lucreaza uneori mai
simplu dedt cu conceptele teoriei probabilitatilor [8.5].
Teoria multimilor fuzzy permite analiza sistemelor cu mai multe stari
folosind un instrument matematic mai flexibil , bazat pe modele elaborate cu
ajutorul acestei teorii.
Utilizand un limbaj vag, se poate spune ca pentru 0 multime fuzzy , nu
existii 0 tranzitie neta de la apartenenta la neapartenenta unui stari a acestei
multimi.
Multimile fuzzy pot sta la baza elaborarii unor prograrne expert de
diagnosticare automata a unui sistem.
Fie X 0 multime nevida denumita "multime universala" sau
.

"

"unlvers .
Orice submultime a lui X poate fi reprezentata In doua moduri:
- prin enumerarea elementelor sale,
- prin "functia sa caracteristica",
Functia caracteristca a unei submultimi A c X este:

I, daca

X :XA-j-{O,I}

cuX

(x)=

xc A

{0, daca

x (/:. A

Se spune, In consecinta ca multimea partilor X este In corespondenta

bijectiv3. cu multimea functiilor f: X -j- {O,l}.
Submultimile fuzzy ale lui X sunt In corespondenta bijectiva eu

407