Rolul auditului intern n prevenirea i detectarea

fraudei

Rolul auditorului intern este sa se asigure ca riscurile cu care se

confrunta organizatia sunt identificate de catre management, care a
luat masuri suficiente si destul de solide pentru a garanta ca acestea nu se
vor materializa. In virtutea acestui nou rol, auditorul nu este privit ca un
investigator, ci ca un consultant de specialitate.
In practica auditorii interni cu ocazia desfasurarii misiunilor planificate, pot lua cunostinta de
existenta unor posibile semnale ale unei fraude sau chiar cu o frauda.
In aceste conditii, auditorii interni au obligatia de a intocmi Formularul de constatare si
raportare a iregularitatilor FCRI, pe care il discuta cu supervizorul misiunii de audit intern,
il semneaza si il inainteaza in termen de 3 zile managementului general cu documentatia
aferenta. In continuare, instrumentarea si sesizarea organelor abilitate pentru completarea
cercetarii apartine managementului, care dupa instrumentarea acesteia hotaraste daca inainteaza
dosarul la organele judiciare si la procuratura.
Auditul intern prin activitatile sale urmareste in comportamentul nivelurilor de
management o luare de pozitie privind frauda, respectiv sa dea tonul de la varf ca
aceasta nu va fi tolerata si ca organizatia este angajata in prevenirea si detectarea
fraudei, iar cei care o vor comite vor fi actionati in justitie.
Standardul international de audit intern numarul 1210.A2 referitor la frauda
prevede: Auditorul intern trebuie, cu ajutorul cunostintelor detinute sa poata identifica
semnalmentele fraudei, dar nu se asteapta ca acesta sa aiba aceiasi experienta ca o persoana
a carei responsabilitate primara este detectarea si investigarea fraudei.
Din practica se stie ca pentru gestionarea fraudelor raspunderile sunt
in sarcina conducerii organizatiei, celorlalti salariati si auditului intern.
Responsabilitatea primara privind prevenirea, detectarea si investigarea fraudei revine
conducerii entitatii, care trebuie sa gestioneze si riscul de frauda;
Auditorii interni din cadrul entitatii au responsabilitati in legatura cu frauda, cu ocazia
derularii misiunilor de audit intern prin care ofera managementului general consiliere sau dau
o asigurare privind functionalitatea sistemului de control managerial, elaborat si implementat
de acesta, pentru gestionarea riscurilor. Auditorii interni se achita de aceste responsabilitati
prin formularea de recomandari care sa ajute entitatea sa-si indeplineasca functiile cu
eficacitate.
Auditorii interni nu au obligatia de a detine experienta si expertiza necesara pentru
detectarea si investigarea fraudelor, deoarece acestea nu intra in sfera lor de raspundere, insa,
au ca sarcina examinarea instrumentelor de control de prevenire a fraudei si a procedurilor de
detectare puse in practica si oferirea unei asigurari independente asupra functionalitatii
sistemului de gestionare a fraudei.

Contributia auditorilor interni la diminuarea riscurilor, care conduc la

aparitia fraudelor, se realizeaza cu ocazia derularii misiunilor de audit
intern, dar cu precadere in procesul de analiza a riscurilor, specifice
fiecarui domeniu auditat, si, mai ales, in etapa de interventie pe teren
cand evalueaza daca:
mediul de control din cadrul entitatii publice stimuleaza
constientizarea si sensibilitatea fata de controlul intern;
sunt stabilite scopuri si obiective realiste in cadrul entitatii publice;
sunt realizate politici, practici, proceduri, rapoarte si alte mijloace in
vederea controlarii activitatilor si a asigurarii protectiei bunurilor si
resurselor entitatii publice, mai ales pentru domeniile cu grad mare de
risc;
exista reguli scrise care sa descrie activitatile interzise si masurile
care trebuie luate in cazul in care regulile stabilite sunt incalcate;
sunt stabilite si mentinute reguli de autorizare pentru fiecare
operatiune;
circuitele de informatii permit conducerii sa obtina date adecvate si
fiabile;
sunt necesare recomandari pentru stabilirea sau imbunatatirea
sistemului de control intern pentru a deveni eficace si performant in vederea
descurajarii fraudelor.
In acelasi timp, auditorii interni au o serie de responsabilitati si in
privinta detectarii fraudelor astfel:
sa detina cunostinte suficiente privind frauda pentru a putea sa identifice elementele
constitutive ale acesteia si tehnicile utilizate pentru investigare;
sa cunoasca tipurile de frauda care s-ar putea produce in activitatile pe care le
auditeaza;
in situatia in care sunt identificate puncte slabe ale controlului intern, auditorii interni
trebuie sa desfasoare activitati suplimentare, inclusiv examinari in vederea identificarii
unor indicii de frauda, astfel acestia trebuie sa aiba in vedere faptul ca prezenta mai multor
indicii, in acelasi loc sau moment, creste probabilitatea ca o frauda sa fi fost comisa;
sa evalueze indicii de frauda, respectiv suficienta prezumtiilor de frauda pentru a
recomanda investigatii suplimentare printr-o actiune de inspectie distincta si sa informeze
conducerea entitatii si structura de inspectie, daca este cazul.

Totusi, prin realizarea planului de audit intern si implicit prin aplicarea si respectarea
procedurilor de audit intern nu poate fi furnizata asigurarea ca toate fraudele au fost
detectate, ci numai o asigurare rezonabila asupra functionalitatii sistemului de control
managerial.
Consideram ca, in cazul identificarii unei potentiale fraude, se recomanda intocmirea
unui raport distinct, care sa contina indicii de frauda si recomandarea expresa de realizare a
unor investigatii suplimentare.
Investigarea fraudei consta in efectuarea unor cercetari detaliate pentru a stabili daca se
confirma indicii de frauda prezentati si daca conduc intr-adevar catre o frauda, prin coagularea
elementelor precise si descriptive ale fraudei.
Auditorii interni din cadrul entitatilor publice, cu risc major de frauda, pe baza unei
analize fundamentate, pot recomanda organizarea unei structuri de inspectie/control
permanente sau pentru o anumita perioada de timp, care va fi un obiectiv auditabil in sfera de
activitate a compartimentului de audit intern.
In cazul in care managementul general nominalizeaza auditorul intern in cadrul unei
echipe mixte, pentru investigarea fraudei, acesta ar trebui sa aiba in vedere urmatoarele:
sa detina expertiza necesara si sa aiba calificare in domeniul fraudei, asigurata pe
baza unor certificari profesionale sau a reputatiei dobandite;
sa se asigure ca membrii echipei dispun de calificarile tehnice necesare specialistilor
care vor participa la investigare sau pe baza certificatelor profesionale;
sa se asigure ca fiecare membru al echipei este independent de activitatile sau
persoanele care fac obiectul investigatiei;
sa cunoasca si sa puna in aplicare regulamentele si procedurile specifice activitatii de
investigare a fraudei in vederea descoperirii autorilor fraudei, intinderii acesteia, cauzelor si
tehnicilor de frauda folosite;
sa cerceteze si sa evalueze existenta si importanta eventualelor complicitati interne pentru
a se evita furnizarea de informatii tocmai persoanelor care ar putea fi implicate in comiterea
fraudei sau ca acestea sa nu ofere informatii eronate;
sa-si efectueze activitatile pe parcursul investigatiei prin consultarea specialistilor
oficiului juridic daca se impune;
sa cunoasca drepturile autorilor presupusi ai fraudei, ale personalului care face
obiectul investigatiei, precum si reputatia entitatii publice.
In aceasta situatie, auditorul intern, la finalizarea investigarii fraudei,
distinct de raportul echipei mixte, poate continua propriile evaluari
specifice activitatii de audit intern, pentru:

 formularea de recomandari privind implementarea sau dezvoltarea

instrumentelor de control intern in vederea diminuarii riscurilor viitoare de
comitere a fraudelor;
elaborarea unor teste de audit care sa permita detectarea pe viitor a
riscurilor similare de frauda;
determinarea cunostintelor suplimentare care mai sunt necesare
auditorilor interni pentru identificarea riscurilor de frauda si a
mecanismelor acestora pentru a fi capabili sa identifice in viitor.
Consideram ca pentru uniformizarea modului de actionare al auditorilor interni,
in domeniul fraudei respectiv pentru stabilirea nivelului pana la care acestia se vor
implica in prevenirea, detectarea si investigarea fraudei, se impune completarea
cadrului normativ existent. In acest sens mentionam ca cele prezentate cu privire la
relatia auditorului intern cu managementul in investigarea fraudei, vor fi avute in
vedere, cu proxima ocazie modificarea si imbunatatirea normelor generale privind
desfasurarea activitatii de audit intern.