PORTULPOPULARDINVALCEA

(REZUMAT)
MOTTO:
,,Traditiainseamnapastrareaintruspiritaceeaceafostbunintrecut

Un studiu etnologic cu privire la portul popular valcean constituie un

aspectprioritar,atatdatoritaroluluipecareilareValceadespatiutampon
intre Transilvania , Muntenia si Oltenia ( vizibil si in influenta asupra
portuluipopular),catsidatoritafaptuluicanuexistadecatosinguralucrare
careabordeazaprintrealtelesiportulpopulardinValcea.
Ideea de concepere a acestei lucrari este un studiu etnologic , plecand
de la coordonatele geografice si etnografice ale judetului Valcea, si
continuandcutipologiazonalaacostumuluipopularvalcean,avandlabaza
atat cercetari de teren cat si piese de port ( aproximativ 2500) aflate in
colectiaMuzeuluiSatuluiValcean.
Tema abordata ,,Portul popular din Valcea se constituie intrun
subiectdeactualitateinconditiileincareincamaiintalniminunelecomune
momente in care taranul roman imbraca costumul popular. Existenta unei
lucrari de acest tip e o necessitate, pe de o parte pentru ca subiectul a fost
insuficientcercetatiarpedealtapentrucasinguralucrarededicatavalorilor

artei populare valcene, si implicit portului popular valcean, dateaza din

1972.
Lucrareaestestructuratapesasecapitole,fiindinsotitadeobibliografie
generala si anexa cuprinzand chestionarul utilizat la cercetarile de teren ,
dosarulinformatorilorsihartazoneloretnografice.
Primul capitol, dedicat introducerii este structurat pe doua
subcapitole: ,, Istoriografia temei, dedicat cercetarilor in domeniu din
secolulXXsi,,Specificulcostumuluipopularvalceaninraportcucostumul
popularromanesc.
In secolul XX primul care acorda importanta artei populare romanesti
este George Oprescu. Acesta, in 1922 in lucrarea ,,Arta taraneasca la
romani , in capitolul dedicat costumului popular, ofera informatii
referitoarelaValcea,daracesteasuntsumaresigenerale.
Importanta pentru fondul imagistic este lucratea lui Tache Papahagi ,
publicata in 1934 , ,,Images dethnographie roumaine, imagini din zona
Horezu,aMriiBistrita,Vaideeni,Babeni.Ingeneralacestefotografiinu
sunt insotite de comentarii de analiza a portului ci doar de localizare a
fotografiei.
Cea mai veche carte care abordeaza mai amanuntit printre altele si
costumul popular din Valcea este cea a lui G.T. Niculescu Varone
,,CostumelenationaledinRomaniaintregita.
In 1972 la Rm.Valcea apare singura lucrare dedicata acestui judet.
Volumul ,,Arta populara din Valcea, semnat de Georgeta Stoica, Elena
Secosan,IonVladutiu, Paul Petrescu, in capitoluldedicatportului popular
analizeaza descriptiv piesele, fara accent pe analiza portului popular pe
zone si subzone etnografice , pe valoarea istorica , sociala si economica a
costumului . Un lucru pozitiv al lucrarii este ,,Catalogul motivelor

ornamentaleintalniteinValcea, motivpentrucareinlucrareameanuam
acordatfoartemultspatiuacestuiaspect.
Cel deal doilea capitol , denumit ,,Valcea intre geografie si
etnografieseimparteindouasubcapitole:,,Caracteristicilegeograficeale
judetului Valcea si ,,Caracteristicile etnografice ale judetului Valcea.
Primulsubcapitoltrateazaaspectelegeograficereferitoarelacadrulnatural,
clima,relief,reteahidrografica,sol,vegetatiesifauna.
Judetul Valcea este situat in partea central sudica a Republicii
Romania, fiind situat in bazinul mijlociu al raului Olt. Teritoriul este
strabatut de paralela de 45 (latitudine nordica 453527 punct extrem
RauVadului,comunaCainenisilatitudinesudica442930punctextrem
satul Oltetani, comuna Lalosu ) . Este intersectat de meridianul de 24
longitudine estica ( intre 2337 si 2430) avand ca axa Valea Oltului .
Suprafatajudetuluiestede5765kilometripatratireprezentand 2,42%din
suprafatatarii,avandodensitatede75delocuitoripekilometrupatrat.Este
impartit in urmatoarele unitati administrativ teritoriale : 2 municipii (
Rm.Valcea resedinta judetului si Dragasani) , 8 orase ( Brezoi, Baile
Govora,BaileOlanesti,Calimanesti,Horezu,OcneleMari,Babeni,Balcesti)
si75decomune.
Celdealdoileasubcapitolurmaresterelevareaunorelementecetinde
arhitectura taraneasca, de tipuri de asezari, de obiceiuri si ocupatii
traditionale,aspectecareinfluenteazaevolutiacostumuluipopular.Totaici
sunt definite spatiile geografice ale zonelor si subzonelor etnografice
valcene. Delimitarea acestora are la baza influenta provinciilor istorice
vecine. In consecinta am stabilit pe teritoriul judetului Valcea 2 zone
etnografice:zonaLovisteasizonaValcea.

Zona etnografica Lovistea ( Tara Lovistei) se constituie intrun areal

aparte , pe de o parte datorita vechimii istoriei sale, iar pe de alta datorita
specificuluimontanalzonei.EsteaparatadeMuntiiFagarasului,Lotruluisi
Capatanii, fiind strabatuta de cursul Oltului , la rasarit se afla depresiunea
intracarpaticaTitestiiarlaapusdepresiuneaBrezoi.
Vecinatatea directa cu zona muntoasa a Sibiului si Argesului, a
imprimatacestuispatiuuncaracteraparte.Aceastacivilizatiea,,oamenilor
de la munte sa pastrat infinit mai bine decat oricare alta, pe de o parte
datorita faptului ca este mai izolata de restul comunitatii , dar si pentru ca
oameniideaiciaustiutsanurenuntepreausorlatraditii,portsiobiceiuri.
Zona etnografica Valcea

incorporeaza restul judetului . Si aici,

analizand din prisma influentelor pe care judetele vecine ( Gorj, Dolj, Olt,
Arges)leauavutasupraacestuispatiu, distingem mai multesubzonesau
ariispecifice:
Subzona(aria)denord,incepeinparteadenorddelaMasivulCozia,
coborandinsudpanaindreptulorasuluiRm.Valcea.Limitavesticaseafla
deasupracomuneiVaideeni,iarceaesticalaraulOlt.
Subzona ( aria) de centru , corespunde depresiunii Horezu , in nord
estelimitatadecomuneleVaideeni,Costesti,PausestiMaglasiinsudde
comuneleSirineasasi Lapusata inestderaulOlt iar in vestdecomunele
Slatioarasi Copaceni.
Subzona de sud este delimitate in nord de comunele Lapusata si
Pesceana , in sud de judetele Dolj si Olt in vest de comunele Rosiile si
TetoiuiarinestderaulOltsimaijosdejudetulOlt.
SubzonaValeaOltetului(investuljudetului)estelimitatainnordde
comunaMateesti,insuddecomunaGhioroiu,investdejudetulGorjiarin

estdecomuneleBerbesti,RosiilesiZatreni.Denumireaestedatade raul
Oltetcarestrabatedesusinjosaria.
Subzona de la est de raul Olt este delimitata de Masivul Cozia ( in
nord ) comuna Berislavesti, in sud de comuna Dragoesti, in vest de raul
OltiarinestdejudetulArgessifoarteputindinjudetulOlt.
In stabilirea ariilor am avut in vedere impartirile administrativ
teritorialedin1925,1950,1964,1968,1981,careaudeterminatinfluentein
evolutiacostumuluipopular.
Capitolultrei,,,Evolutiaportuluipopularvalceanestestructuratpe
doua subteme: ,,Evolutia istorica a costumului popular valcean si
,,Evolutiaartisticaacostumuluipopularvalcean.
Insubcapitoluldedicatevolutieiistoriceacostumuluipopularurmaresc
aspectelegatedegenezacostumului,dereprezentarivotive,iconograficesi
laice ale costumului taranesc precum si observatii ale calatorilor straini
alaturiderelataridindocumente.
Referinduse la portul popular romanesc , majoritatea cercetatorilor
consideracapunctdepornireportul(costumul)ilirogetodac,reconstituit
pebazamarturiilorarheologice(MonumentuldelaAdamclisilacostumul
femeiesc similitudinea ar fi existenta catrintelor si a fotei , iar la cel
barbatesccaciula,camasalungasicioarecii.
CaracteristicapentruportulpopulardinValcea,cadealtfelpentrutoata
tara,esteposibilitateadeperiodizareintreietapemaiimportante:
CostumuldinaIIajumatateasecoluluialXIXlea,consideratca
,,port traditional constituinduse in faza cristalizata a acestui
fenomendecultura
CostumuldinprimeledeceniialesecoluluialXXleaapardeja
influente intre zone , renuntanduse astfel la a se purta numai

cevaspecificsiapelandusela,,imprumut,fiedinconsiderente
deordinmaterial,fiedeestetic.
Costumul din a IIa jumatate a secolului al XXlea acum
costumul popular traditional isi restrange tot mai mult aria
frecventeicotidienepropriuzise,fiindtreptatscosdinuz,dar
totodata se manifesta fenomenul de imbogatire a gamei
functionalesidesporireaatributelorsaleartistice.
Celemaivechiimaginialeportuluipopularromanescsuntconsiderate
afidouaminiaturidinChroniconPictumVindobonense(Cronicapictatade
laViena1358),ilustrandrelatareabatalieidelaPosada.
Analiza foilor de zestre apartinand unor fete din diferite categorii
socialerelevaatatevolutiaelementelordecostumpopularcatsiimportanta
pecareoarestareamaterialainintocmireaei.
In privinta evolutiei artistice a costumului popular valcean , accentul
estepuspematerialelefolositeinconfectionareacostumului,petehnicide
realizare,ornamentaresicromaticaapieselordeport.
Dacamaterialelefolositesuntceleutilizatepescaralargaintoatatara:
canepa,inul,bumbacul,lana,pielea,paruldecapra,sitehnicilederealizare
siornamentareapieselorseinscriuintipareleprestabilite.
CamasafemeieascadeValceaseincadreazatipuluiI,,carpaticintimp
ce cea barbateasca apartine ,,ponchoului vertical , varianta A ( camasa
lunga cu clini laterali) . Dupa ce apar camasile barbatesti purtate cu fusta
separate , acestea se incadreaza variantei B ( se prind in talie adunate pe
,,ate) . Prin influenta venita dinspre Tara Lovistei , este raspandita si
camasabarbateasca,,cubarbure,variantaD.

In categoria pieselor de port de la talie in jos, pantalonul barbatesc se

incadreaza tipului I , varianta A iar la femei catrinta si zavelca sunt
incadratetipuluiI,variantaAiarfotasivalniculvariantaB.
Cutoatasimplitateacroiului,anumitecampuriornamentaleapareaucu
regularitatelacamasilefemeiesti,panacatremijlocul sec.XX:
,,altitaportiuneacareincepedelainaltimeaumaruluiinjossi
careareolungimedecca.1215cm
,,incretulportiuneaimediaturmatoaredecca.46cm
,,rauriiceidelamanecaincepdelaincretinjos
,,bratarabentitadelaextremitateamanecii
,,pieptuliiei
Ornamentelefolositepentru,,covorulcamasiifemeiestideValceaca
si pentru alte piese de port popular se grupeaza din punct de vedere
morfologicindouacategoriidistincte:
ornamentegeometricepredominante
ornamenteliberdesenate
Cele mai bine reprezentate ornamente sunt cosmice, geomorfe,
zoomorfe,fitomorfe,skeomorfe,simbolice.
Tehnicilesimotiveleornamentalecelemaifrecventutilizatepecamasi
si iisunt :,,sirapestelui,,,incheiat in lacrima,,,motivprescura,,,motiv
trifoi stilizat , ,,motiv in cruce, ,,motiv marginasi , ,,rauri infurciti,
,,lucraturainpite,,,incretinpite,,,maruntaiinrazboi,,,trupasipepoale,
,,siruri,,,boboci,,,motivullant,,,piezuri,,,incretcurauripedos,,,rauri
pedos,,,paianjen.
Inprivintacromaticii,culoriledebaza,celmaifrecventutilizatesunt
galbenul,negrul,rosu,verdesialbastru,indiferitetonalitati,imbinatede

asa maniera incat sa incante ochiul oricui, fie el cunoscator sau doar
admiratoralcostumuluipopular.DacainsecolulXIXculorileerauobtinute
rudimentar,fiindnaturale, insecolulXX ,si maialesduparazboi,eleau
inceputsafiecumparatedincomert.
Portul popular romanesc se inscrie cu certitudine in sfera sacrului ,
impunanduseprinincarcaturasimbolicasiconceptiaestetica.Fiecarepiesa
de port este create in idea de a pastra identitatea , dar si de a fi originala,
unica prin perceperea si redarea motivelor sau simbolurilor stravechi .
Fiecare generatie introduce in port, pe langa elementele vechi care
corespundobiceiurilordinbatranisielementenoi,,dupagustulzilei.
Costumulpopularainsotitinpermanentaomulindiferitemomenteale
vietii sale : din copilarie pana la batranete , la bine si la rau, la nunta si la
inmormantare , la lucru si la sarbatoare , fiind ,,constanta habituala a
acestuia,adecvatinsamomentului.
Limitelecostumuluipopularsepotstabiliintreaspectulutilitar(menit
sadeserveascaanumitor momenteale vietiicotidiene)siaspectulartistic (
frumusetea pieselor si a ornamentatiei). Pe langa functia utilitara cea de
acoperamantalcorpului,costumulestesi unsemnal viziuniideexpresie
artistica a creatorului .Functia estetica este dominanta ,,chiar si in cea mai
simplapiesadeport,total lipsitadeelementedecorative,eaexista intrun
plansecundarinformasistructurasa(G.Calinescu.Principiideestetica,
Ed.ScrisulRomanesc,Craiova,1974,pag.15).
Caelementstrictutilitar,costumulestelegatdeconditiilegeografico
climatice,deocupatiisimestesuguricaelementdepodoabaestelegatde
momentele ceremoniale si traditionale ,,devenind prin aceasta pastratorul
unor vechi traditii, in care se reflecta conceptia societatii respective cu

privirelastareasociala,lavarsta,etc.(P.Petrescu,G.Stoica,Artapopulara
romaneasca,Ed.Meridiane,Bucuresti,1981,pag.96).
Esentialesunt insa intotdeaunaconditiilesocialeconomicesipolitice
in care traiesc purtatorii costumului ,,traditionalismul lor, dar si gustul si
mentalitatea individuala sau sociala ( Jana Negoita, Probleme ale
specificuluizonal,pag.795).
Imbracamintea, simpla si comoda sau fastuoasa si rigida este strans
legata de comportamentul celui ce o poarta , punandul in valoare si
determinandul.
Costumulpopularpoatefistructuratpedouacategorii:
1. scoputilitardeprotectieinviatadezicuzi
2. scopesteticde,,mandrieinzidesarbatoare
Larandullor,ambelecategorii,indeplinescmaimultefunctii:
A) functiademografica(indicareasexului/varstei)
sexul femeiescsaubarbatesc,indicatdecroisistructura
varstaornamentalsicromaticadiferapecategoriidevarsta
stareacivila diferastructurasidecorul lanecasatoriti,casatoritisi
batrani
B)functia social economica ( indicarea categoriei sociale si a
ocupatiei):
stareasocialaevidentiataprin materialprimafolosita,ornamentica
sipodoabelecareintregesc,dupacaz,costumul
categoriaprofesionalaagricultorisaupastori,diferastructurasicro
iulvestmantului
anotimpul varasauiarna

Tineretea este marcata prin stralucire si culoare , dar treptat odata cu

trecereatimpului,ajunsi membriaisocietatii ruralerespective,acceptavoit
altacromatica,maisobra,sirenuntaeventuallapodoaba.
Cromatica constituie un alt element de unitate al portului popular .
Coloritul specific Valcii este folosirea nuantelor vii , care ofera insa
echilibru si discretie .Exceptia o face costumul ungurenilor din unele parti
aleTariiLovistei,dincomuneleBabeni,Mihaesti,Vaideeni,undecromatica
albnegruoferacostumuluiuncharacterdesobrietate.
CuloriledebazafolositeinsecolulalXVIIIleasunt:negru,albastrusi
rosu. In secolul al XIXlea gama cromatica sa imbogatit cu alte culori:
visiniu,galben,verde,brun,lacaresaadaugatfirulmetalicsipaietele.
In costumul popular romanesc , podoabele si bijuteriile aveau un rol
dublu:artisticsisocial.PentruzonaetnograficaValceacelemaiimportante
bijuteriierauasanumitele,,salbedinmonededeaursauargint(infunctie
deavere),mentionateinmajoritateafoilordezestre.
Traditia decorative a portului popular valcean confera un aspect
sculptural,rigoaresilimpezime,masurasidemnitate.Acesteatributesunt
intaritesideatitudineacelorcarelpoarta,izvoratadinconstiintavechimii,
cu atat mai mult cu cat acuma el mai este purtat , sporadic, doar de cei in
varsta.
Forma de prezentare a vestmantului este strict legata de pozitia
materiala a purtatorului si de starea lui sociala. Un taran instarit isi putea
permiteocalitatemaibunaamaterialelorfolositeinconfectionareapieselor
deport,dar,puteainacelasitimpsaoferecazestremaimultebunuri.
Inprivintastariisociale,inzonaetnograficaaTariiLovisteinuexistau
diferente remarcabile si atat de variate ca in zona etnografica Valcea. Se
inscrie in tiparele generale : fetele fara acoperamant al capului, costumul

copiiloresteo,,miniaturaaceluipurtat deparinti. Evidentcaschimbarea

statutului social , dupa casatorie, atrage dupa sine si alte obligatii pentru
tinerele neveste, dar simplitatea costumului popular din aceasta zona este
data de sobrietatea impusa de cromatica alb negru. Referindu ne si in
continuare laportul ungurenescdin Lovistea,dar intalnitsi inaltesatedin
aria etnografica Valcea, la barbati uniformitatea este mai evidenta. Starea
sociala a purtatorului se observa in aceasta zona doar in calitatea
materialelordincareerealizatcostumul.
InTaraLovisteiexistasicatevasatedincomuneleBoisoara,Perisani,
Racovita,careanterior facandpartedinjudetul Arges,auadoptatcostumul
popular al zonei. De aici si folosirea in zona, pe langa soartele negre,
ungurenesti,aacelorfotecolorate,asazisedeMuscelsauArges.Varietatea
si diferentele impuse de starea materiala si sociala a purtatorului sunt aici
aceleasicasiinzonaetnograficaValcea.
Zona etnografica Valcea ,,impune anumite reguli ce evidentieaza
starea materiala si mai ales civila a purtatorului: fetele poarta capul
descoperit,parulprinsincodite,costumulesteinfloratsidoarcuozavelca
in fata. Dupa casatorie, tinerele femei isi acopera capul , la sarbatoare cu
marama ( in unele locuri si cu basma) iar la munca cu tulpanul .Costumul
este in continuare in tonuri vii dar foloseste deja doua zavelci sau soarte (
depindedearie).
Lacostumulbatranesc,cromaticaestemaisobra,alcatuitadinmaxim
23culori,cuornamenteputine,intimpcezavelcileasanumite,,batranesti
seinscriu inaceeasicromatica,,rece.Batranele folosescadesea,pelanga
maramasibroboadelenegre,maialesiarna.
La costumul barbatesc varietatea cromatica fiind mai restransa ,
diferenta impusadevarstasevede instructuracostumului. Tinerii folosesc

camasabarbateasca,uneoridecoratelapoalesigulerin23culori,bagata
in cioareci , iar peste cioareci ei poarta o ,,fusta .Batranii au camasa
decorate uneori cu sebac alb dar aceasta nu se introduce in cioareci ci se
strangepestebraucubete,brausauchimir(depindedearie),realizanduse
astfelo,,fustacarelaeinuseconstituieinsaintropiesaindividuala.
Podoabele sunt folosite mai ales de fete si de femeile tinere. In zona
etnografica Valcea, podoabele se reduc la acele ,,gherdane ( margele
colorate dispuse de regula pe o bentita neagra, de catifea) purtate la gat .
Salbeleerau realizatedinbaniaiperioadei, lacei mai putiniavuti,sidin
banideaursauargintlaceiinstariti.
Starea materiala a purtatorului este pusa in evidenta atat prin natura
materialului din care costumul este confectionat cat si prin complexitatea
decorului.
Cel deal IVlea capitol , intitulat ,,Taxonomia portului popular
valcean este constituit din doua subcapitole : ,,Portul popular indiciu al
starii sociale si civile si ,,Portul popular marca a identitatii regionale (
zonalesisubzonale).
Portulpopularvalceanseidentificasubtreiaspecte:
portulpopulardesarbatoare
costumulpopulardelucru
costumulpastoral
Costumul popular de sarbatoare In costumul femeiesc din aria de
nord a zonei etnografice Valcea , nu se poate vorbi din pacate dupa a IIa
jumatateasecoluluialXXlea,deoidentitateincostum,pentruca,,luau
dinaproapetoatezonelesifaceaucostumenationale,nustateaunumaiintr
un costum .De exemplu, costumul ungurenesc ,, multa lume la copiat ,
aparandapoisialtefemeicucostumasa.Interesantesteca,,copiaudoar

aceletipuridecostumecarelevedeaumaifrecvent,probabilprinrealizarea
unorschimburicomerciale.
Dacapana la1945 femeilepurtaucostumulpopularsi la munca,dupa
razboi ,,nu sa mai obisnuit sa se teasa in casa decat rar pentru ca femeile
aveauserviciisinumaistateaunoapteasacoasa.
DacaincomunaMuereascasilaOlanestiBaiportulsafolositfrecvent
panaprinanii80,incomuneleaflate inapropiereaorasului, Bujorenisi
GuraVaii,costumulpopularnuaavuto,,viataatatdelunga.Astaziexista
anumitemomenteinviataacestorcolectivitatiincaresereintorclacostumul
popular.
Centrul zoneietnograficeValceaareoidentitateaparte.Inprimulrand
aici inca se tese si se coase. In al doilea rand individualitatea fiecarei
comune este data de cromatica folosita la realizarea iilor: in comuna
Barbatesti se folosea frecvent ,,firul impistricit ( doua fire rasucite, de
regula rosu si negru), in comuna Maldaresti culoarea rosie, in comuna
Pietrariculoareavisinaputreda,incomunaPausestiOtasau culoarea
albastra,incomunaCostestimultnegrusirosu,incomunaBunestirosu
sinegru.
Aceste ii, mai noi, cu maneca larga , colorate adesea monocrom sau
bicrom(foarterarseutilizeazamaimultde2culoriinrealizareauneiii)se
asorteaza cu poalele pe care se reiau motivele de pe iie ,,boboci . Si
zavelcilemainoisuntrealizateintoncuiile,,femeiaastiutintotdeaunasa
imbineculorile,sanufienimictipator,cutonurialesecugrija.
In nealterarea sau revenirea la traditionalismul costumului popular din
zonaunrolimportantlaavutsisarbatoareaintitulata,,HoraCostumelor(
organizataanualinduminicaFloriilor).Bazeleacesteiparadeacostumului

popular au fost puse in 1969, cu sprijinul Centrului Judetean pentru

PromovareasiValorificareaCreatieisiTraditieiPopulareValcea.
Totusi,inparalelcuacestcostumetipicecasicromaticapentrufiecare
comuna,aucirculatsicostumeleungurenesti,ceamai,,preluatapiesafiind
soartelenegre.
Din fericire , aceasta arie de centru a zonei etnografice Valcea, se
bucura de o permanenta in ceea ce priveste portul popular , pentru ca aici
acestachiardaca nuse foloseste in modcotidianeste la mare pret laorice
sarbatoaredinviatacomunitatilorlocale.
Imbinarea armonioasa a stilului cu frumosul , bogatie de exprimare
artistica, gust si maiestrie in executie , simplitate plina de eleganta si
varietatea de modele ca in costumul popular din centrul zonei etnografice
Valcea,rarsemaipotintalni.
IiledinariadesudazoneietnograficeValceasecaracterizeazaprintr
ogamacromaticavariata,darderegulanuseamestecaumaimultdedoua
culori atunci cand se realiza o iie . Motivele ornamentale care decorau
frumoaseleiidinaceastaariesuntatatfloralecatsigeometrice.Ceeacese
constituie intro caracteristica a iilor din zona este bogatia in margele si
ciclicuri.Majoritateaiilorsuntextremedeincarcatecupaietesimargelede
toateculorile(contrastandastfelcubicromiaiiei),ajunganduseuneoricao
iiesaaibasitreikilograme.
Oaltacaracteristicainportulpopularalarieidesudazoneietnografice
Valceaestefaptulcabetelefemeiestiaucusutedemargini,dealungullor,
margele , de regula albe .Pana la mijlocul secolului al XXlea piesa
caracteristica de la talie in jos a fost valnicul , dar dupa aceasta perioada
loculacestuialoculacestuiaafostluatdezavelcicolorate,intoncuiia,sau
inunelepartidesoartenegre.

Dupaceldealdoilearazboimondialsituatiasaschimbat.Nusaumai
prea gasit materiale , motiv pentru care ,,nam mai facut asa ci bluze,
rochii.Ovremeaupurtatiilecufustedetergal(prinanii1960),plisate,de
toateculorile.
Cutoateca,dinpacate,astazinusemaipreapoartacostumulpopular
in aceste comune atunci cand e vorba de momentele esentiale ale vietii
batranii vor sa aiba alaturi haina populara .Astfel, si in aceasta arie, atunci
candmor,batraniidorescsafieinmormantatiinstraietaranestisauchiarin
costumul(popular)incareafostmireasasauginere.
Dinpacate,persoanelecuunstatutmaiaparteintrocomuna(preotul,
primarul,invatatorul)nuaupurtatcostumulpopularincadinpreajmacelui
dealdoilearazboimondial.Elenuauincercatsa,,impunacolectivitatiiun
,,spirittaranesccaresapermitamentinereaidentitatiipopulareacomunelor
siimplicitaariilor.
Aria de sud a zonei etnografice Valcea este, din pacate, una in care
portul popular nu prea se mai poarta. Ele exista insa in numeroase lazi de
zestresiestescos,,laluminacuocaziaserbarilorscolarealecopiilorsaucu
prilejulorganizariiunormanifestaricumarfiFestivalulJudeteandeMuzica
Populara ,,Ilie Zugravescu , organizat in luna octombrie in comuna
Voicesti.
Ariadenumita ValeaOltetului seconstituie intrunarealaparte intru
cat aici, pana chiar in a doua jumatate a secolului al XXlea costumul
popular femeiesc a resimtit influente dinspre judetul Gorj. Ornamentatia
costumelor populare evita culoarea predominanta a negrului in favoarea
podoabelor multicolore, iar costumatia poarta pecetea influentelor de
campie.

In acest sens iia femeii a devenit de dimensiuni mai reduse ( in

comparativecuaceleiimari,cudcor,,inblana)primindmotivegorjene.
Interesant este ca in aceasta arie in decorul iilor se observa existenta
motivelorfloraledaracestlucrucontrasteazacudecorulsoartelor.Acestea
suntornamentateinmajoritateacazurilorgeometric(treiranduriorizontale
catrepoalesidouaverticalepemargine).
Si inaceastaarie,casiinceasudica, margelelesipaieteleocupa un
loc important in decorul pieselor. Mai mult , aici se folosesc frecvent si
cilicurile.
Din pacate , in aceasta arie , costumul popular a ramas o amintire
pastrata in lazile de zestre ale taranilor .Aceste haine sunt scoase din lada
doarcandseorganizeazalascoliserbari.Atunci,pentrufiecareparintenu
exista mandrie mai mare ca aceea de a vedea ca copilul tau are cel mai
frumoscostum.
Estegreudestabilitoidentitateincostumulpopulardinariadelaest
deraulOltintrucataceastazona(ceamaimareparte)aapartinutdejudetul
Arges si putin de Olt . Evident ca populatia de aici a preluat din cadrul
portului popular argesean, si implicit muntenesc, acele piese de port care
eraumaidesfolositesaucaresegaseauintarguri.
Cutoateacestea,putemspuneca,laoraactuala,inlaziledezestrese
regasesc multesoartenegre.Explicatiapentruexistentaacestoraarputeafi
faptul ca ,atunci cand se aflau incorporate administrativ in judetul Arges,
eraulagranitecuTransilvania.VecinatateacuTransilvania,cuMarginimea
Sibiului , a adus in costum aceste soarte negre, preluate atat pentru
frumusetealorcatsipentrufaptulcaeraumultmaisimpludeconfectionat(
sidecisimaiieftin)decatzavelcilecolorate.

DinspreMunteniaseregasescinportacelefote mari,dreptunghiulare,
negre,caredoarpemarginesuntdecorate,deregulacufirmetalic.Faptul
ca am constatat si folosirea pentru ceva veme a unei forme de valnic se
datoreazavecinatatiicujudetulOlt(catevacomuneaufostinitialincadrate
administrative in judetul Olt) si cu aria de centru a zonei etnografice
Valcea,undecostumulpopularerabinedefinit.
Frumuseteaacestuicostum,asacumsemaipastreazaelastazi,rezidain
faptulcasoartelenegre,decoratetotusicufirsau margele,seasorteazacu
iile in cromatica ,,calda. Vestele de catifea , sau postav , reiau de regula
decoruldemargelesaupaietedepesoarterealizandunechilibruinacesttot
costumiar.
IncomunaNicolae Balcescuam intalnit unelementpecarealtundeva
nulamintalnit(nicimacarincolectiadeportpopulardelaMuzeulSatului
Valcean ) : marama neagra ( modalitatea in care aceasta era folosita am
mentionatolacostumulfemeiesc).
Zona etnografica Lovistea reconstituie in spatiul ei o civilizatie care
panainsecolulXIXeracevaaparte.Dinpacate,oameniidinacestepartiau
renuntattreptatlaocupatialorprincipalasauauredusocadimensiune.
Cutoateacestea,oieriiisipastreazasiacumidentitateaatatinprivinta
costumului popular cat si al traditiilor . Au reusit chiar sa imprime
comunitatilor locale vecine obiceiurile si modul lor de viata .Interesant ca
procesul de preluare, cel putin in privinta costumului popular a fost doar
intro directie : dinspre ungureni catre celelalte comunitati ( foste
apartinatoaredejudetulArges).
Astfel se explica faptul ca pe langa comunele unde intalnim exclusiv
costumulpopularungurenesc(comunelocuitedeoamenivenitiinsecolele
trecutedinTransilvaniasauafectatedeprocesuldetranshumanta)intalnim

sicomuneundeexistainparalelcostumfemeiescungurenescdarsicostum
cu fota ( preluat din costumul muntenesc ) sau cu valnic ( preluat din
costumul oltenesc ). Existenta elementelor de costum din ,,Arges si
,,Muscelseexplicaatatprinapartenentaadministrativacatsiprincasatorii
(fetecuzestredinArges).
In privinta costumului popular barbatesc in intreg arealul zonei
etnograficeLovisteadiferentarezidaincamasa:incomunelelocuitenumai
de ungureni camasa este cea cu barbure in timp ce in celelalte comune
intalnim si camasa cu sabac sau cu motive florale , preluate din costumul
muntenesc.
Astazi costumul popular nu se mai imbraca frecvent . Uneori, la
bisericabatraniimaivinimbracatiincostumpopular.
Inaceastazonaamintalnitsioanumitamandrie,insensulcafemeile
nupreacoseau(existauinsasiexceptii)pentrualtii,,nulucramlacomanda
pentrucanuvreausaaibacinevaceameu.Probabil,acestuifaptsedatora
si existenta a numeroase case in care se tesea . In acest sens , in comuna
Boisoara exista chiar o vorba prin 1961 ,, asa e bine: cu pace in tara si
razboiincasa.
Costumulpopularde lucrueste mult mai simplistsi unitar.Materialele
dincareeraconfectionatcostumulerauderegulacanepa,bumbaculsilana(
iarna) dar finisarea acestora nu era atat de ingrijita ca si la costumul de
sarbatoare.Lacostumuldelucrudiferenteleintrezonenumaisuntevidente
pentrucaacumaccentulestepuspe,,practicitateaacestuia.Costumul nu
mai este ornamentat si, pentru ca nu mai are o valoare simbolica propriu
zisa.Ornamentele,decorulestereduslaminimdoarcatsaconstituieo,,pata
de culoare pe acesta . La inceputul secolului XX se ajunsese ca unele

costume de sarbatoare , putin deteriorate sau decolorate , sa fie

,,transformateincostumedelucru.
Inprivintacostumuluipastoralacestaestespecificpastorilor,populatiei
venite din Transilvania , cu transhumanta , in Valcea , si denumiti de
localnici,,ungureni.Costumulacestoraesteintalnitatatinzonaetnografica
Lovistea,catsimaialesinariadecentruazoneietnograficeValcea,motiv
pentrucarecaracteristicileacestoranu le voi maitrece inrevistaaici, fiind
analizateatuncicandmamreferit,inparte,lafiecareariesirespectivezona
etnografica.
Al cincilea capitol ,,Crearea si utilizarea portului popular valcean
astazi este dedicat manifestarilor etnografice avand ca specific costumul
popular. Accentul este pus pe concursul ,,Hora Costumelor desfasurat la
Pietrari , cel mai renumit concurs de costum popular din judet, si din tara,
organizatpentruprimadatain1969,ajunganduseinprezentlaXXXVIde
editii.
Pe langa aceste concurs sunt mentionate si alte manifestari etno
folclorice desfasurate in judet dea lungul anului, devenite traditie,si unde
costumulpopularocupaunlocaparte.
Totinacestcapitolexistasiuncatalogalcreatorilorpopularivalceni(
18 la numar) , insotit de fotografia acestora si activitatea lor artistica ,
regasitainparticiparealaexpozitii.
CapitolulVI,,Glosarcuterminisidenumirilocalesedoresteafi
un dictionar al termenilor tehnici , folositi atat de tarani , purtatori de
odinioara,deinformatori,catsidecreatoriipopularideastazi.
Sfarsitullucrariiestededicatuneibibliografiigeneralecuizvoareedite
siinedite,culucrarigeneralesispeciale.Lucrareaestebazatapecercetaride
teren efectuate de mine in perioada 20042006 in comune ale judetului

Valcea.Persoaneleintervievateseregasescintrundosardeinformatori(49)
dincare20depersonae,chestionatepersonaldemine,aufiseleinsotitede
fotografiiindosar.
Dosarul de informatori impreunacuchestionarul utilizat la interviurile
cuacestiaseregasescinanexalucrariiimpreunacuhartazoneloretnografice
valcene.
Originalitatea lucrariiconsta incercetarea zoneiactualeaValciiaflate
la est de raul Olt, zona care anterior a apartinut judetului Arges ( zona
necercetata) .Un alt element original il constituie stabilirea unor tipuri
individualizatedecostum popular in functiedeconditiilesocialeconomice
sigeograficealesubzoneietnografice.
Lucrarea sa bazat pe impletirea cercetarii de teren (prin cooptarea
batranelor tesatoare si creatoare populare ) cu asanumita cercetare de
,,cabinet(bazatapecercetareasimbolisticiimotivelorornamentaleintalnite
pecostumelepopulareaflateincolectiaMuzeuluiSatuluiValcean).
Portul popular se constituie intruna din cele mai semnificative forme
de cultura si arta a unui popor. Prin analiza portului popular romanesc in
raport cu cel din alte tari europene se poate stabili individualtitatea
costumului popular romanesc si importanta acestuia in procesul de
etnogeneza.