IUL1U m oi s L 1;

)?

ARTA DECORATIVA
IN )

CERAMICA RO ANEASCA

CU 154 DESENE $1 ILUSTRATI1 COLORATE SI IN NEGRU

1N TEXT 51 56 PE TABLE

BUCURE5TI
-1931--
1931--
.

www.dacoromanica.ro
 MOISIL

ARTA .DECORATIYA
IN

CERAMICA: ROMANEASCIV

CLI 154 DESENE SI ILLISTRATII COLORATE SI IN NEGRLI

IN TEXT Si PE 56 TABLE

INSTITUT DE ARTE GRAFICE E D. MAR VAN B1DUL PR. MIRCEA, 10- EUCURESTI-
.

www.dacoromanica.ro
 Inchin aceaski lucrare
arninfirei peitinfelui meu
Griaore Moisii

n.

www.dacoromanica.ro
z
ARTA DECORATIV_ I.11 CERAMICA -ROMNEASCA.

PRECLIVANTARE

1. KOALA CERAM1CA DIN

TRGUL J1ULLII
INTRE A NIl 1900-1905

11. ARTA TARANEASCA. CERA-

MICA POPULARA

Ill. MOTIVE NATIONALE: OUA

INCONDEIATE. APLICA,
REA MOT1VELOR DE PE
ELE IN CERAM:CA AR.
TISTICA

REZUMAT in LIMB A FRANCEZA

TOATE ILUSTRATIILE INN ACEASTA LUCRARE STINT EXECUT ATE DUPA

FOTOGRAFIILE. FA CUTE DE AUTOR

www.dacoromanica.ro
 PPECUVANTAPE
Lucrarea prezenta este un produs al miscarii culturale, economice si
artistice" ce am pornit in judetul Gorj, impreun cu alp cativa prietini de idei
de munc, in anul 1894 si a dainuit pan in 1905.
In capitala judetului, in ora.sul Targul Jiului, am infiintat, in 1894, un
muzeu regional Muzeul Gorjiului-, care a lost samburele miscrit si in care am
de pus obiectele colectionate din judet, din toate punctele de vedere : etnografic,
religios, istoric-geografic, arta popular& al stiintelor naturale, .s. a. Aici au luat
mai intai nastere asa numitele cercuri culturale si mai ales de aici a pornit o
mare miscare economic& : bancile populare satesti, la 1897, la znitiativa subsern-
natului. Aici am infiintat, in 1900, o scoala de arta ceramica, in care am cultivat
pe 15 nga technica olariei, aplicatiunea pe vase, etc., a splendidelor motive de arta
taraneasc, adevrata art national& care izvoreste de-a drepful din geniul po-
porului nostru.
Pe lang cultivarea motivelor de art trneasca, in special de pe ouale in-
condeiate de Pasti, motive cari se potrivesc foarte bine la vase de tot felul, s'au
cultivat in _Koala noastr si motive artistice dupa vechile noastre biserici si -
nstiri, apoi motive luate din crti religioase, din poznelnice, hrisoave, manu-
scrise s. a. ce aveam in muzeu sau luate din diferite publicatiuni relative.
Rezultatele acestei miscari artistice din scoala ceramica din T rgul-Jiului
sunt expuse in lucrarea de fa ta, din care reese apoi si influenta ce ea a avut in
tara noastra.
Desi aceasta activitate a durat numai cinci ani, 1900-1905, ea a dat
rezultate frumoase si tin de o datorie a le da publicitatii pentru a nu dispare...
Lucrarea aceasta n'ar fi putut vedea lumina daca n'ar fi fost ajutata de
unele autoritti si anume de Onor. Ministeriu al Indtzstriei si Comerciului ; de
Onor. Ministeriu al Cultelor si Antelar si de Adminsitratia Casei &oalelor
Culturei poporului ; crora le exprim adancile mele multumiri.
In special mai exprim multumiri foarte clduroase d-lor Dr. L. Mrazec,
profesor tzniversitar si fost Ministru, Cezar Popescu, Directorul sectiunii In-
dustriei mari din Ministeriul Industriei, d-lui Th. Alessianu, Administrator al
Casei Scoalelor si d-lui St. Bradisteanu, Director general in Ministeriul Cultelor
si Artelor.
D-lui Eduard Marvan, ii exprim de asemenea sentimentele mele de recu-
nostint pentru excelenta executie artisticd a operei prezente.
Bucuresti, 1 Martie 1931. IULIU MOISIL

www.dacoromanica.ro
 1

COALA CERAMICA DIN TAR GLILJILILL11

ScopuHnfiintrii ei.Rezultatele.Efectele.
scoal pentru cultivarea artei nationale.
Inca din tinerete, ca student la politecnica, capatasem o dragobce
deosebita pentru industria ceramicei, dragoste ce s'a potentiat prin vizitarea
a deosebite fabrici si colectii din feliurite muzee industriale si de art.. Do-
riam foarte mult s cultiv ceramica nationala.
Stabilit dela 1894 in Targul-Jiului (Gorj) am gasit aci un teren
prielnic i m'am gandit, c aici ar fi locul s se puna temelia unei industrii
mai mari ceramice si artistice.
In deosebite localitti din judetul Gorj (24 localitati cercetate de
noi) se gaseste p5.mant bun pentru fabricare de oale si de alte vase, de aceea
inca din timpuri vechi mestesugul olariei s'a deprins de multi sateni, iar .

oalele de Targuliu" erau cunoscute i apreciate in Oltenia si /vIuntenia

din vechime. Zeci de care incarcate cu produse de pamant din Gorj plecau,
si pleaca i azi, la toate balciurile i satenii incasau sume bune, prin ce au in-
ceput s ridice satele lor i s ajung la o bunastare remarcabil5.. In multe
sate, din Gorj mestesugul acesta devenise bnos pentru taranii olari.
Astfel invatatorul Pantilimon Diaconescu, din comuna Valceaua,
intr'o scriere ") a sa zice : In sat la Boboesti, primarul, notarul i can-
taretul au lapadat slujba i s'au pus sa faca oale. La Pesteana s'au facut top
boeri, numai cu oale''.
Asupra cestiunei de a intemeia o industrie ceramic. mai mare am
discutat mult cu bunul meu prietin, inginerul judetului Gorj, Aurel Dia-
conovici si cu V. Rola Piekarski si in urma am hotarat s infiintam o
scoala ceramica".
Scopul nostru era sO pregatim terenul pentru a da o directie mai pu-
ternica ceramicei romane i pentru aceasta a pregati elevi si a forma lucra-
tori dibaci, culti, artistici, technici, cari sa execute cat mai bine, mai solid,
mai frumos si mai artistic obiectele usuale, de gospodarie, dar si mai fine, de
art., i sO aplicam cat mai intens motive de art nationala, la ornamenta-
rea lor.
Voiam s incepem dela simplele noastre forme de vase cu orna-
mentatii romanesti, ce se gasiau pe ele, pe aceste s le cultivam i s. cons-
'') Pove5ti de P. Diaconescu, in manuscris, din bucata Ce ne spune ceasorniculr p. 38.

www.dacoromanica.ro
 10

truim bazati pe obiectele din trecut, o art a noastr specia15,, o cera-

mic artistic romneasc.
Voiam s formnl ateliere si o fabric Cu elevii nostrii deveniti buni
maestrii, prin cooperatia tutulor, sa rispndim aceast industrie peste in-
treaga tar, s ridicm bunstarea meseriasilor nostri, sa formam din Trgul
Jiului un oras de industrie artistic.
In Viena aveam, din timpul studiilor. un bun cunoscut, Ion Wirnstl,
excelent pictor ceramist si de vitrouri, care pe atunci lucra intr. un mare ate-
lier de pictur pe stic15. (vitrouri), al profesorului Geyling, dela Academia
de arte frumoase de acolo.
Avnd pe acesta i inc un maiestru de modelaj i altul de technica
ceramicei (ceramist) pentru inceput, si o sum potrivit de bani, ne &-
dim c am fi putut realiza ideea unei scoli ceramice.
In anul 1899 amicul din Viena era liber, cci esise din atelierul
profesorului Geyling, in urma unui concurs pentru executarea a trei mari
ferestre (vitrouri) la o biseric jubilati din Viena, reusind primul cu lu-
crrile lui la premiul pus de comitetul bisericei si astfel fu insarcinat cu
executarea lor.
Artistul terminndu-si lucrrile primi propunerea de a veni la Tar-
gul-Jiului pentru realizarea ideii noastre. Intervenind la Ministrul Instruc-
tiunei publice si al Cultelor, Dr. C. Istrati, care in toamna anului 1899 vi-
zitase Gorjul, i expunndu-i proectul nostru il aprob.. In anul 1900, luna
Iunie, fcnd o nou5. vizit. Ministrului, dimpreura cu profesorul Ion Po-
pescu-Voitesti, care se raliase la idea infiintrei acestei coli, proiectul scoa-
lei ceramice fu definitiv aprobat, ministeriul acordndu-ne o subventiune de
Lei 3.000 anual, ear Prefectura Gorj i Primsia Targu-Jiului anumite aju-
toare (vr'o 1.700 lei) .
Dup ce se aprob de Minister si personalul didactic necesar, la 9
Octombrie 1900 am deschis scoala cu 42 elevi, aproape top din Gorj, ab-
solventi de curs primar. Prezentndu-se ins i elevi cu clase gimnaziale
chiar cu gimnaziul absolvit, deci cu cunostinte mai superioare am hotrt,
impreun cu Inginerul Aurel Diaconovici, care mi-a fast tot timpul cat
am condus scoala cel mai sincer sftuitor i pretuit colahorator s facem
dou sectii i anume : I sectia elementar, cu elevii de curs primar si II sec-
tia artistica, cu elevii, cari au terminat gimnaziul. Astfel am avut la inceput
in sectia I-a 32 elevi, ear in sectia II-a 10 elevi.

Scoala organizat de noi, dup ideile noastre, s'a desvoltat foarte

bine si in fiecare an a luat avant din ce in ce mai frumos, ear rezultatele au
intrecut toate asteptrile noastre.
Scoala a avut norocul s posed doi mari artisti : Ion Wirnstl, un
foarte distins artist si dasc5.1 si Ion Schmidt recomandat nou special, de di-
rectorul scoalei ceramice din Znaim, nu numai ca excelent artist dar si ca
excelent metodist in predarea modelajului.
Acesti doi artisti, oameni de deplin confient, pricepere si de inte-
legere ale ideilor noastre, au contribuit ca scoala sa dea rezultatele artistice

www.dacoromanica.ro
 11

cele mai bune. Mestrii de technica ceramicei (ceramistii) au fost i ei buni,

dar s'au perindat trei in timp de cinci ani i fireste c schimbarea profeso-
rilor la o scoal nu poate contribui la adevratul progres. Totusi progresele
au fost destul de imbucurtoare, dupa, cum s'au dovedit la expozitiile anuale
din cei cinci ani, cat am condus eu aceast scoal.
Obiectele de invtmant au fost : Morala crestin. Limba romana.
(citire, recitri, gramatica.). Notiuni de istorie i elemente de istoria artelor.
Aritmetica practic. Notiuni elementare de mineralogie i geologie ; de fi-
sic i chimie. Igiena (corpul omenesc ; regule igienice). Desemnul orna-
mental si constructiv. Pictura decorativ. Modelaj in pmant
Technologia ceramic. In atelier : Lucrari de vase si tipare la roat. Turnare
de vase. Smltuirea, decorarea, pictarea lor. Arderea in cuptor simplu (ta-
rnesc) si cu mufle. Gimnastica., jocuri.
La finele cursului complect elevii primeau o diploma de absolvire.
Cursurile scoalei le fixasem la inceput la trei ani. Deoarke ins
voiam ca elevii sa fie cat mai bine, mai temeinic si mai multilateral pregtiti,
am ridicat durata la patru ani. Am dat atunci o special)", desvoltare i fabri-
catiunei de sobe de terracotta' i chiar montrii lor (o meserie earsi ba-
noas5.) .

Mai era in proectul nostru infiintarea unei sectii speciale de pictur

pe sticl (vitrouri), care nu exista in tara noastr, o industrie de asemenea
frumoas, artistic i bnoas. Am si inceput pregtirilc i comandasem
mostre de anumite sticle, in vederea infiintrii acestei sectiuni.
Scoala noastr, care i castigase in scurt timp un bun nume, a fost
vizitat de diferite persoane marcante din cari amintesc urmtoarele : Dr.
C. I. Istrati; Spiru Haret, ca ministru vizit expozitiile din anii 1902 si 1903;
D-na Eliza I. I. BrAtianu ; Nicolae Densusianu ; Dum. Sturdza ; Ionel I. C.
BrAtianu ; Dum. Onciul ; George Cosbuc ; Dr. L. Mrazec ; Dr. G. Mun-
teanti-Murgoci ; Dr. Conrad Cichorius prof. univ. Bonn ; N. Iorga ; Sol.
Halita; Nic. Romanescu, primar al Craiovei ; Mili. Seulescu, prof. univ. ;
General I. V. Nsturel ; Ion C. Gr5disteanu, fost Ministru; Dr. Saya Atha-
nasiu, prof. universitar s. m. a.
Scoala a expus produsele sale 1) la Expozitia Asociatiunei pentru
inaintarea i rspandirea stiintelor" din Bucuresti, 1903, fiind premiat cu
medalia de aur" ; 2) la Expozitia agrar", Bucuresti, 1904 ; 3) la, Expo-
zitia Asociatiunei transilvnene" din Sibiu, 1905 si 4) la Expozitia ge-
neral romansa" din 1906.
In vara anului 1904 scoala a dat primii absolventi. Cu 12 absol-
venti angajati de Societatea de bazalt" din Bucuresti s'a deschis prima
faianterie romana dela Uzina de bazalt dela Cotroceni (Bucuresti).
In anul 1905 incepur a se ridica nouri ameninttori asupra miscrii
noastre culturale-economice. Persecutiile politicianilor takisti s'au npustitt
tocmai asupra noastr, ajutati i atitati de cativa profesori, can i urmriau
scopurile lor personale. Cu toate ca coala caduse in timpul celor cinci ani
rezultate stralucite, cu toate c aveam sprijinul D-rului C. Istrati si a d-lui
Ion C. Grdisteanu, ministrii din acelas guvern, nulittile politice avura. mai

www.dacoromanica.ro
 12

mare putere i miscarea noastra fu aproape distrusa. Politica loveste pe cei

mai buni si Ii deceptioneaea. In schimb ea ridica pe toate secaturile, care
stiu s spun minciuni multimii i sa-si tarasca viata ca ramcle pe sub pa-
mant si pe deasupra pamantului" (C. I. Borca). Asa zisa politic este can-
cerul grozav ce roade once progres in tara noastii.
Astfel izgoniti, urmasii fireste ca n'au urmat directia noastra, totul
a stagnat, a regresat. Top : initiatorii, colaboratorii nostri, top au fost izgo-
niti ca nimic sa nu se mai aminteasca din ce a fost data aci.
* *

Tin de o datorie special s amintesc aici pe scurt activitatea celor

doi foarte pretiosi colaboratori artisti, cari m'au ajutat cu toata dragostea,
sinceritatea i desinteresarea la ridicarea frumoasei noastre coli, cari au in-
teles foarte bine cultivarea artei romanesti i cari au suferit dimpreun cu
directorul lor persecutiile politicianilor ignoranti, ri, ticalosi i lipsiti de
adevarat simt national.
1. IOAN WIRNSTL, fost maiestru de desemn i pictura la scoala
ceramic si la gimnasiul din Targul-Jiului, s'a nascut la Salzburg (Austria)
in 1859. Urm studiile la Scoala de arte industriale" (dela Oesterr. Mu-
seum fin- Kunst und Industrie) din Viena, apoi la Scoala special de arte
decorative, de pictura pe porcelan, sticla si email" (Fachschule fiir decora-
tive Kunst).
Dupa terminarea scoalei, la recomandatie special, fu primit in Ins-
titutul de pictura pe sticla" (vitrouri) de sub directiunea profesorului Ru-
dolf Geyling, dela Academia de arte frumoase din Viena.
Wirnstl a executat in timp de 13 ani, cat a coiaborat in acest mare
institut, o multime de opere de arta din care notez aici unele
Vitrouri biblice pentru o biserica din Nancy (Franta), precum
pentru catedrala Sf. Stefan i pentru alte biserici din Viena si imprejurimi.
Apoi pentru o biserica de misionan i in China si alta in Calcutta (India), ear
pentru palatul unui principe indian un vitrou reprezentand figura lui Zo-
roastru.
Pentru capela particular a arhiducesei Stefania (sotia f arbiduce
Rudolf), din palatul imperial din Viena, a lucrat un vitrou reprezentand pe
Maica Domnului i Isus pe Muntele Maslinilor.
Executa ?poi multe vitrouri de figuri medievale si din epoca renas-
terii pentru diferite palate, vile si castele din Austria.
Concurand i esind primul cu proectele sale la concursul unor vi-
trouri pentru oloua biserici din Viena (biserica jubilar5 din Breitensee
alta din Penzing) parasi Institutul lui Geyling i executa acele lucrari pe
socoteala proprie. Vitrourile din Breitensee represinta : .T1 Idecata de apoi,
Purtarea Crucei de Isus i Coborarea lui Isus de pe cruce si Imp'aratul
Constantin caruia i apare Crucea. Cu acest semn vei birui".
Vitrourile din biserici sunt lucrate in vechiul stil gotic.
La 1899 fiind chemat de mine, a fost numit de minister la pro-
punerea mea maiestru de desemn la gimnasiul din Targul-Jiului, ear in

www.dacoromanica.ro
 13

1900 la Scoala ceramic', de desemn i pictuti ceramic. In tot timpul func-

tion5sii sale aici a dat dovezi de mare artist, foarte priceput in arta sa i in
predarea cursului, producnd mare plkere elevilor, muncitor ar." fgaZ,
intelegtor perfect al ideilor noastre. El a apreciat imediat arta poporului
nostru, indr5.gind i cultivand motivele nationale si aplicandu-le cu cele mai
frumoase rezultate. Rezulta tele se pot vede din opera prezent5..
La Targul-Jiului artistul Wirnstl a lucrat i dou'ci splendide epitafuri
pentru dou. biserici (Sf. Apostoli in 1902 si Catedrala, ceva mai tarziu) .
Aceste epitafe lea lucrat in stilul vestitului epitaf dela Manstirea Tismenii
(Gorj), reprezentnd de o parte Pogorarea de pe cruce", ear de alta

I. Wonstl

Plangerea la mormant". Epitaful dela Tismana este cusut cu fire de aur

si de argint, pe m'a.tase verzuie, de mainile Doamnei Maria alui *ban Can-
tacuzino si a fiicei sale Doanma Casandra i d5.ruit Sf. Mandstiri Tismana
In anul 1681 (7189) ia." fie M5.riei Sale de pomara-. (Vezi ilustratia
mai jos) .
Aceast oper de art veche si de o admirabia finete este bine p.s-
trat'a astzi in altarul bisericei Tismenei i artistul nostru, inspirat de fru-
i
musetea lui a imitat'o in cele dou." opere (epitafe), zugr5vind scenele cu
colori de ulei pe m.tas5. viinie (unul), pe mtas5. liliachie (al doilea,). Fi-
gurile sunt de o expresiune neintrecut5., ear armonia culorilor nu las ni-
mic de dorit. (Vezi ilustratia pe pag. 15).

www.dacoromanica.ro
 14

O alta lucrare este un vitrou facut de Wirnstl la Targul-Jiului in

1906, cu ocazia jubileului de 40 ani de domnie al Regelui Carol I, represen-
tand o scena istoric din inceputurile familiei Hohenzollernilor. Vitroul a
fost expus la expozitia jubiliara din 1906 si se gaseste azi intr'un pavilion-
muzeu al Ministeriului Industriei si Comerciului din Parcul Carol, Bu-
curesti.
Dupa terminarea i acestei opere artistice politicianii takisti l'au iz-
gonit dela scoala ceramica.
In urma acestei izgoniri s'a intervenit la Ministeriul Instructiunei
si a fost numit profesor la Sectia pentru arte decorative" a scoalei de arte
frumoase din Bucuresti, la catedra de pictur pe porcelan, faiant i sticla,

Epitaful dela MAMistirea Tismenei (Gorj) cusule cu fire de aur si de argint pe matase verzuie
de mainile Doamuei Maria al Domnului ,5erban Cantacuzino si a fiicei Sale Doarnna Casandra,
daruit Sf. M-ri Tismana in anul 1681 (7189), S5, fie Miiriei Sale de pomantIo.

unde a functionat pana la 1914. Si aici Wirnstl a cultivat arta rom5neasca,

motivele poporane, la vasele si obiectele ce se lucran dup proectele sale,
prin urmare a continuat influenta scoalei dela Targul-hului, dup cum se
vede din deosebite vase reproduse in prezenta lucrare.
In timpul cat Wirnstl a fost profesor la scoala de arte frumoase din
Bucuresti, a mai lucrat, in particular, multe vitrouri artistice, din cari insir
unele de cari imi amintesc.
In Bucuresti Tablouri religioase la ferestre, la Biserica Sf. Spiridon
(Calea Serban Voda) ; la Biserica Sf. Nicolae (Str. 11 Iunie) ; la o biserica
din Str. Clarasi si la Seminariul arhiepiscopal catolic.

www.dacoromanica.ro
 15

La Pitesti : La _Biserica Sf. Ion Botez5torul (5 sau 7 ferestre, in

1914) i Sf. George.
La Ramnicul-Vfileii si la Turnul Severin, la bisericile catlice. .

La Rionicul-S5rat, la o biseric. : ferestre cu Rstignirea lui Isus

La Constanta : la Biseriea Sf. IrnOrati Constantin si Elena, 12--14
ferestre foarte frumoase.
La Harsova, 14 ferestre la Catedrat.
La Ploesti, Craiova, Bacau, la diferite biserici din ac"este
De asemenea pe cnd Wirnstl era in Bucuresti, a lucrat pentru
nstirea Tismenei dou. fruinoase vitrouri, din insrtinarea poetului
GeiSrge Cosbilc, intru amintirea lui Alexandru, unicul fiu al poetului,

mujui r,i.tafrk,rgt,Litt=:410-i'-.-77TrfwaltralEralmo .
.-
.- - -
,-.--71-,,,,,.,..-:------,-; -,.-,J ,. ... --.:,-rt-t 1..,----,-,-
IlciWi.rca" a f qi. 2 titOTA-tsicumIrgttn.,:j
-

'-- ,-- d....4i' vea cut atrapa te),4u . - -

__.- *`- --'-..:1,1:-:j-...s,,,:;.':- .!.:,-:_ l-----7--'-' -7*- - --1'

\Li M.:-.'.1".;-- -:,..1:i-7 -.......,.:,.. s:,,,,,..,..

,.. ,e, ' O '. '

4 7, 1 I

!: ',..-j
cr-4.2a.
' ' ...t
O-
''..:e.
7.2.
.... ,
- ..... .
li).?'
.7.
./..2
/ '-)7'
c, -. 6
,-, - ci

"... 07
,R

1 .411
,, .,..
--. -- -
7....._k___..0).1
..7.............. -.

-Qt. 1,41A a ..,j. fliTta: )1tImic441-1C..it,ttlusr-

0,wr,iz
a/ p.:
. -- :.---
a....,...,1, 0: epttar m
'
iltrOi, zuCil 1, rak5f.I. p.Fst li. I, .ttlerit
0:9-rea.
--.- Ir2 - fir :..1
,i4.i,
r
I

"
..I

1
TZ,; 0 i .., 4 C. , ,, 0144

ilpfri, '1/
, - I.V.iiiflet.-..:.t,NN-eic6t14scalltten,,,,c,u,}.1xiP
, .. . .

.11.LEITY'l --Je.. 7,,,, -

,-- .

--- ,..-110).tot."17tiff171111110014171:41,7, ....-

lipitaf pictat dupil cel dela M-rea Tismenei, din 1681 de pictorul Ion Wirnstl, f. profesor
de desemn fa Gimnaziul si la coala ceramie .din Targul-Jiului. (Pictat in 1902/3).

mort in 1915, ifttr'un accident de automobil, in apropiere de Targul-Jiului.

Vitrourile sunt asezate in Pa,raclisul M-rei Tismana i poarti in afar
de figurile sfinte urmitoarele inscriptii
Pentru odihna fiului noStru Alecsandru
. Tie cu smerenie Te rugm Doamrie"
Elena si George Cosbnc.
i
Sufletul Fiului nostru Alecsandru Cosbut
Intru pacea. Milei Tale Doamne odihneste-1". .
Elena; George.

www.dacoromanica.ro
 16

Declarndu-se rzboiul pentru Unirea Romnilor, Wirnstl a trebut

s prseasc tara, dup 16 ani de munc frumoas, fclit cu toat dra-
gostea i priceperea pentru arta national, inapoindu-se la Viena.
In August 1922 a fost angajat de Institutul de vitrouri Maume-
jean Frres" din Paris-Hendaye, unde a lucrat pan la 1928. Inapoiat la
Viena deced in Mai 1929.
Wirnstl a fost un mare artist, foarte priceput, de mult gust, foarte
intelegtor si de o modestie fr seaman.
2. IOAN SCHMIDT-FAUR, maiestru de modelaj n. 1883 in
Znaim (Cehoslovacia), urm scoala special de arte i meserii, sectia mo-
delaj, in orasul au natal, ear la 1901 angajat la scoala ceramic din Tg.-

I. Schmidt-Faur

Jiului. Recomandat foarte bine de directorul su a corespuns intru toate

scopurilor noastre. De o pricepere, talent si hrnicie deosebit a infiltrat
elevilor dragostea pentru arta sa si a fcut progrese foarte mari cu elevii
O opera a lui dela scoala ceramic este un mare vas, inalt de circa 1 m. 20,
modelat de dnsul in argil de Vaidei (Gorj), ars inteun simplu cuptor
trnesc i expus la Expozitia Asociatiunei romne pentru inaintarea
fspandirea stiintelor- din Bucuresti, 1903 (vezi ilustratia) .
La Iunie 1912 a prsit scoala ceramic trecnd in asociatie cu d.
Titu Andreescu, fabricant la Craiova, i conducnd atelierul artistic de
sculptur decorativ de aci para in August 1915, cnd se stabili in Bu-
curesti.

www.dacoromanica.ro
 17

In afar de scoal* el a executat mai multe busturi ale diferitelor .per-

soane din Tg.-Jiu, intre cari amintim pe al lui V. Rola Piekarski, Alex. Ste-
fulescu s. a.
Dup5. rzboi Schmidt-Faur si-a deavarsit studiile sale artistice la
Academia de arte frumoase- din Viena, cursul superior de sculptur mo-
'aumentar (Grossplastik), sub profesorul Hans Bitterlich, renumitul autor
al monumentelor Imparatesei Elisabeta, a lui Gutenberg s a. Pentru exce-
lentele rezultate ce el a avut la academie a fost premiat cu o burs de c'l-
teorie artistid. (Schwendenweinreisestipendium).
Revenit in tara fu numit profesor de modelaj i desemn la Scoala de
Arte si meserii din Odorhei (Ardeal), de unde in urma unei Expozitii per-

OTELLO Vas de teracota lucrat de I. Schmidt

Expus la Expozitia de la eMaison d'artn in anul 1903. lnalt de 1 m. 20 cm.
Bucuresti, 1923

sonale la Maison d'art" din Bucuresti, in 1923, fu permutat la Scoala

superioafa de arte si meserii" din Bucuresti, unde functioneaz i ast"zi.
In ultimii ani a expus la diverse expozitii colective ale societatii Ti-
nerimea artistic'", Salonul oficial", Salonul Ateneului'', etc..., fiind me-
reu elogios remarcat de critia .
Dup." iizboi a executat multe monumente, pentru eroii csizuti, in
cliferite orase si comune, ca la: Targul Muresului, comunele Doamna i Tar-
cau (Neamt), Pascani i Buhusi, Ocnele Mari, Pogoanele (Buau), Devesel
(Mehedinti), Harsova (Constanta) si cel mai mare si mai frumos monu-
ment rzboinic asezat in piata principal. din Caracal (inalt de 12.5 m.),

www.dacoromanica.ro
 18

compus din trei grupuri. Apoi monumentele din SI4nic (Prahova), Ne-
hoiaqi (Bu4111) si altul la Caracal (pentru cimitirul Eroilor).
Dintre alte opere artistice de salon amintese pe Otello", un bust
(vezi ilustratia), Don Quichotte", Potopul", apoi statuete si grupuri din
basmele romnesti ca FAt frumos cti Ileana", 'Flt frumos in lupta cu
Zmeul", s. a., apoi Pe ganduri", Diarerea", Ciobanul" s. a. opere exe-
cutate in gips, marmOii si bronz, bustul M. S. Regeltn, Medalioane (Mi-
nistrul Dr. C. Angelescu, Generalul Averescu) s. a.
Faur a participat la mai toate concursurile de monumente mai im-
portante, cu machetele cele mai reusite si repetat premiate cum a fost la

Statuia lui Mihail Eminesdu la Iasi

'opera lui I. Schmidl-Faur:

concursul Avram Iancu" din Cluj si Targul-Muresului (2 premii), Cor-

pul didactic", Bucuresti (premiat). Monumentul Aviatorilor", Bucuresti
. (a luat premiul al II-lea printre 18 concurenti) si in fine la trei concursuri
pentru Monumentul lui Eminescu Iasi al clrui comitet este campus din
marele nostru scriitor Mihail Sadoveanu, pro.fesorul universitar Tafrali, Co-
lonel C. Manolache, pr. Em. Vasilos. ki, V. Costin, profesor la coala de
arte frumoase din Iasi, Soarec din parta primkiei i Andriescu profesor.
primind la ultimul concurs, premiul I in unanimitate si inircinat cu exe-
cutia acestui mare si frumos monument (vezi ilustratia), care Ii asteapt
acum desvlirea.

www.dacoromanica.ro
 19

Din corpul didactic al coalei amintim pe urm5.torii domni

G. Benes, ceramist. Std. Bobancu profesor, limba roman. I. Bu-
suioc, arhitect, Notiuni de istoria artelor. Aurel Diaconovici, inginer, No-
tiuni de istoria artelor. Petre Chiriac, inginer, desemn geometric-constructiv.
Std. Ciucianu, profesor, notiuni de istoria Romanilor. Pr. I. Mlescu, pro-
fesor, morala. I. Moisil, profesor, Technologia ceramic. Notiuni de igien.
A. Gh. Nicolescu, m'iestru de gimnastic5., i jocuri. I. Popescu-Voitesti,
profesor, Notiuni fizico-chimice. D. Sbenghe, artimetic_ I. Schmidt, mo-
delaj. I. Wirnstl, desemn ornamental, decorativ, pictura ceramic"

www.dacoromanica.ro
 II

CERAMICA POPULARA
Arta popular romaneasca se aft in felul constructiei caselor, bise-
ricelor, a cladirilor de gospodarie, in portile i fantanile, in crucile, crestatu-
rile i sapiturile in lemn, in obiectele de tot felul ce taranii le intrebuinteazi
in gospodaria lor, in imbracaminte, cusaturi, covoare, etc.
Ficare casa taraneasca mai bogata, precum si multe case boeresti
se pot considera ca niste mici muzee pretioase, interesante si caracteristice
pentru arta noastra populara.
Desi foarte veche, arta populara a fost putin studiat i abia in tim-
purile din una a inceput a fi apreciata, au inceput a se colectiona obiectele
necesare studiilor, a le Ostra in colectii particulare sau in muzee.
Natura cea frumoasa a terii noastre, clima dulce, privelistele splen-
dide, viata in libertatea naturii, plir de cantecile pasarilor si ale muncitori-
lor, aceeasi limba, port si obiceiuri la top Romanii, din toate provinciile ro-
manesti, de mii de ani, toate aceste au favorizat desvoltarea artei populare
romanesti
Ceriul limpede Si de un azur transparent, cu multa lumina, sesuri
intinse, campii manoase, lanuri de grau auriu, pasuni verzi... mai spre mij-
locul terii colme acoperite cu pometuri, livezi, podgorii i paduri... mai sus
munti uriasi cu enormele i fantasticele lor stanci, printre cari se rostogolesc
zgomotoase i grabite apele cristaline, bogate in pesti i in forte hidraulice,
toate aceste minunatii naturale, ara seaman, ale terii noastre, au inriurit su-
fletul Romanului, l'au facut s simta frumusetile pamantului su, l'au fa-
cut artist.
In singuratatea cmpiilor si a muntilor i, ciobanii au. devenit ar-
poeti, sculptorf in lemn, scobindu-si capod-d'operile lor in bate, In ar-
tisticele furci de tors,... pentru iubitele lor, care, la randul lor, cuprinse de
dorul flacailor lor dragi, zugravesc pe naframi, pe marami, pe camasile ce li
le vor darui, minunate cusaturi, ara seaman de frtimoase, de regulate, de
simetrice i de complicate, in colori asa de admirabil si de arrponic combi-
nate.
Romanul e poet prin cantecele, doinele, baladele i basmele lui ; este
meditativ i filosof prin proverbele lui, este artist prin dansurile lui voini-
cesti si cu adevarat estetice...
Manifestatiunile artistice ale poporului nostru se vadesc deci in
multe directiuni si din foarte stravechi timpuri.

www.dacoromanica.ro
 21

Poporul simte nevoia artei tot asa, dac nu mai mult, ca once inte-
lectual. El impodobeste totul.
Sentimentul artistic al poporului nostru trebue cat mai mult p.strat
inarit i desvoltat astzi, cand foarte multi dusmani, interni i externi,
caut sag indeprteze dela artisticele lui indeletniciri milenare.
Fabricele, modele, spiritul de imitatie fals inteles, a tot ce este strain,
urat, sau negustorii, al ciror scop este castigul lor personal si nimic mai
mult... iata o serie de dusmani ai artei noastre populare.
In contra acestora si a altora trebue s'a lupam cu toat st-
ruinta, pentru conservarea artei noastre strvechi.
Multe ateliere stesti de tesetorie infiintate in ultimii douezeci
de ani, la sate, de Ministeriul Instructiunei publice si al Cultelor (in special
de Casa Scoalelor), in care arta trneasc se cultiv cu hrnicie i dup o
special conducere, au dat excelente rezultate, renscnd in multe localitti
portul national, unde dispruse aproape cu desvarsire, si astzi se cultiv
tot felul de produse nationale pentru casa trneasca sau pentru ridic area
economic a clasei trnesti.
Ce priveste olria sau ceramica popular ea este foarte rspandit
la Romani. Multe forme de vase, cu ornamentatiile lor, sunt de o mare ve-
chime si ni s'au pstrat pan astzi.
Vasele cele mai originale, deci mai caracteristice, par a fi din jude-
tele dinspre munte. In vechiul regat gsim ceramica popular mai desvoltaa
in judetele Mehedinti, Gorj, Valcea, Arges, Muscel, Dambovita, Putna,
(Vrancea).
Olria din Ardeal, in ce priveste mai ales ornamentatia, a pierdut
mult din originalitatea ei primitiv si specific romaneasa fiindc mesterii
romani au disprut incetul cu incetul in foarte multe localiati. In regiunea
Bargului (Nord-estul Ardealului) ea mai este inc in mana olarilor ro-
mani i destul de frumoas, dar motivele romanesti au disprut aproape
de tot.
La Nsud ultimul olar (Budic) ce mai tria a disprut acum vr'o
50 ani. In timpul din urm a reinceput aria din nou la Nasud.
Sasii i Ungurii au luat locul vechilor olari romani i prin situatia
lor favorizaa de politica si protectia guvernelor strine i dusmnoase Ro-
manilor, ei s'au inmultit i perfectionat. Ceramic ssasc a acaparat inc
de prin sec. XVI-a sau XVII-a pietele Ardealului i aproape toate oalele,
ulcelele, canele, farfuriile, blidele, ulcioarele s. m. a. cu cari tranii isi sa-
tisfac trebuintele ornamenteaz ale sunt de origine aproape numai
ssasc. In suta a XIX-a au inceput i Ungurii i Secuii a se ocupa cu olria
si mai ales in Ardealul de est, precum i in *tile Clujului, Turzii i Aiu-
dului, pietele s'au umplut cu olrii acute de Unguri.
In Oltenia i Muntenia olria s'a desvoltat acolo unde se gseste
fireste o argia buna pentru vase. Gsim aici pe lang vasele mai mici,
necesare gospodriei, si vase mari, multe de forme antice i vase cu orna-
mentatii in relief. Vase cu engobe albe, foarte originale, se gsesc pe la
Leurdeni (Muscel) cu motive foarte interesante, curate romanesti.

www.dacoromanica.ro
 22

Oariile tllinesti din judetul Gorj sunt cunoscute in toat Oltenia si

chiar in multe parti ale Munteniei. Ele sunt frumoase, elegante, de culori
si nuante delicate.

In Muzeul Gorjian" din Targul-Jiului depusesem multe vase vechi,

preistorice i cioburi, cu desemne scobite sau in relief ce am gsit in 615/
toriile noastre de explorare in diferite puncte ale judetului Gorj. Astfel am
gsit mari cantitati la gura pesterilor dela Baia de fier, Polovraci, s. a. de
forme foarte interesante.
Stim c' si in multe alte puncte se gasesc bogtii mari de vase pre-
istorice in acest judet.
In Ardeal, in apropiere de orasul Targul-Muresului, d. Filip (dela
biblioteca Palatului cultural din acest oras) a g5.sit in vara anului 1928, de
asemenea cantit.ti mari de oarii preistorice de diferite forme si mrimi
chiar i cuptoarele in care s'au copt acele vase preistorice, la mare adan-
cime (2 m.).
Un num5s de vase (oale, farfurii, blide, c5_ni, etc), din Gorj a colec-
tionat, pe la 1903-4 si d-1 Ipolit Strambulescu, pictor si profesor la scoala
de arte frumoase din Bucuresti, fiind insrcinat de f Ministru Spiru Haret
id.' adune material pentru Muzeul de art national i etnografic" din Bu-
curesti, infiintat atunci de Haret. 0 parte din aceste vase, pe care eu le-am
fotografiat atunci la Targul-Jiului si pe care d. Strambulescu le-a depus in
muzeu, le reproduc in aceast5. lucrare. Aceste vase sunt foarte carac-
teristice.

www.dacoromanica.ro
 III

OLIA INCONDEIATE
Aplicarea motivelor de pe oud la ceramica artisticd
In sptmana mare, inainte de serbtorile Sf. Pasti este obiceiul la
poporul nostrii s inrosasc on si chiar s le incondeeZe", s-le scrie-,
s le impeneze-, s le infloreze, adica s faca deosebite desemne, pe
dansele. La tati, mai mult, la oras mai putin, mkusele, bkranele s'au in-
grijit de mai inainte s-si aib.' gata condee pentru desemnatul pe ou i cear
galbir de albine.
Mestesugul sau operatiunile de a incondeia ale poarti diferite nu-
miri, astfel se zice : a impna (ou impnate), a infInra ouic ; scris, (a
scrie, ou scrise) ; spat (a Salpa on, 065. pate) ; muncit (a Munci
.ou5. muncite) ; inchistrit, (impistrit, a inchistri sau impistri m'ale) ; im-
pestritat ; picat,impuiat ; de asemenea on cu chictele (pictele, ou. pi-
curate) S. a. m. Ovale se scriu, se infloreazi cu condeiul (care in Basarabia
si Ardealul de nord se numeste cisit.', i ciolnit, pe Somes bgizav).
Condeele aceste sunt fcute dinteo placa de alam in forma de un
tubulet subtire, de grosimea unui pai, Cu un fel de floare la varf, ca s se
pata lega la capkul unui betisor si se leag asa ca condeiul s forrneze cu
betisorul un unghiu drept. Condeiele procura de obicei bkranele dela
tiganii lingurari sau fusari, cari cutreer satele in postul mare, in schimbul
a 2-3 Gua.
Starcita pe vata, sau ranga o mescioara, pe un s.c5.unel sa butu-
ruga, mtusa iea din sita plin de ola, de lang. ea, qate un ou, Il inclzeste
cu mana la para focului i luand apoi condeiul din lrbul cu cear, ce se
topita pe spuz lang foc, trage cu o man sigur fel de fel de linii, de de-
semne par'ca'r scri lui RoSu-Imprat. Oule au fost mai intai splate cu ap
ldicic i terse cu stergarul bine-bine, ta ss nu raman pe ele ceva ce
le-ar strica la rosit. Apoi stmt puse in impietreala, .fcuta Cu diferite sub-
stante : unele fac pietrele cu piatr acr, cu zeam de varz sau zeam de
soc, de stir saii de macris, intr'o strachina. Se piseaz piatr acr s. ex. si asa
pisatl se pune peste zeama de vara si se bag ule, rand pe rand, Pisan-
du-se mai apoi s se usuce. pupa' ce s'au uscat oule se pun in rosele. In im-
pietreal tale stau 2-3 ceasuri. Roselele se fac din lemn rosu, scoart sau
bacan, (Lignum campechianum din America central"), pus de Vineri seara
In apa din oala de rosele s se plmdeasca.

www.dacoromanica.ro
 24

Ouale se fierb acolo, se scot si se pun intr'un vas cu pelin, cu care

se terg. In loc de lemn (scoarta) de oua, femeile intrebuinteaza i foi de
ceapa (foaia galbena ce inveleste ceapa cum si coada funiei de ceapa). Se
pune tot la plamadeala, de seara, i cand se fierb dale, les galbene.
Alte femei se folosesc de gagatele (dedetei) cu cari fac ouale verzi
ori pestrite. Altele le fat negre, punand i calaican in rosele : ori galbene,
punand boia galbena in amestecatura de bkan i at)a.
Culorile aceste se pot capita i cu alte substante sa.0 buruieni stiute
de popor. Fetele colorile cari se pot combina sunt : ca ceriul, ca ta-
maioara, portocalie, galbenk stanjenie (ca floarea stanjenului), verde mai
inchis sau mai deschis, s. a. (Vezi : Din vieata poporului roman", edit.
Academia Romana, vol. VII de C. Radulescu-Codin si D. Mihalache
vol. XXIV de Tudor Pamfile i Mih. Lupescu, Bucuresti, 1909 si 1914).

Foarte multe oua au desemnele formate din linii drepte geome-

trice (triunghiuri, patrate s. a.) dupa cum sunt i motivele de pe camasi
si marami, fote, covoare, etc.
Desi distribuirea motivelor ornamentale e foarte diferita si de multe
ori risipite in mod neregulat pe suprafata oului, totusi este o unitate.
Motivele geometrice ca i celelalte sunt distribuite simetric in
jurul unui punct sau impartite in campuri.
Mare deosebire a sistemelor de oranduire, mare varieta te in feliul
interpretarii naturii si a lucrurilor.
Valoarea, frumusetea, varietatea, corectitudinea, simetria motive-
lor depinde de abilitatea, de maiestria i iscusinta tarancei.
De mare important)." este poate nu atat varietatea desemnelor, cat
mai ales frumuseta i potrivirea colorilor. Femeile au un talent deosebit cum
trebue oranduite colorile de fond, cu se pot inviora fete prea intunecate,
presarandu-le cu puncte sau pete de colori mai vii, mai stralucitoare.
Coloarea rosie domina, dar nu rosul deschis, aprins, strigator, ci un
rosu dulce, delicat, care se potriveste cu alte colori. (Victor Pa1/4..3.15. in Mo-
nografia comunei Rasinari-, pag. 54, 1912).
De obicei incep cu desemnul ce reprezinta fierul plugului, fiindca
mai intai plugul se pune in brazda primavara.
()ritual desemnele de pe oua sunt de o varietate i boOtie nesfarsita.
Ele sunt luate din regnul animal si vegetal, apoi din natura' (Soarele, ste-
lele, razele), obiecte de gospodarie, manastire i obiecte religioase, viata
zilnica, dar isvorate si din fantazia i capriciile tarancei.
Caracteristice i foarte obicinuite, afara de fierul plugului, i in mare
numar, sunt desemnele ce reprezinta aripa vulturului, broasca, dar mai ales
calea ratacit. (calea incurcata drumul ratkit, deci meandrul labi-
rintul) apoi carligul ciobanului, crucea (svastica), foi, frunze i flori de
diferite plante si arbori, apoi grebla, baba gastei, paianjenul, Steaua (foarte
des) s. m. a.

www.dacoromanica.ro
 25

Este de notat, c tranii popoarelor strine, cari locuese in Romania

(sau in terile invecinate) cum sunt Saii, Ungurii, Secuii, Slovacii, Cehii...
nu incondeiaz ou de Pasti, ei le inrosesc simplaminte. Tranca roman
are si acest talent. de a inflora tale, precum.lucreaz minunatele ei ca-
masi, fote, zadii, etc., precum face la randul lui i tranul cu casele, diferite
obiecte casnice, bate, furci de tors lan pentru dragele lor, -etc., etc..
Obiceiul acesta .de impodobirea oulor este credem de origine traco-
dacic:

Desemnele, motivele, de pe tale incondeiate au anumite numiri

Am adunat i reproducem in aceast lucrare vr'o 270 numiri, din diferite
judete ale Ron-ianiei mari, dup un numr de peste 500 ou sfudiate. Este
de remarcat, c. multimea repetat a motivelor : steaua, crucea . a., deci cari
reprezint obiecte religioase in motivele de pe oule incondeiate, dovedeste
sufletul evlavios, religios, crestinesc al tranului roman.
Dar desemnele infloriturilor aceste de pe ou obicinuite la to Ro-
Manii, din toate provinciile romanesti, Stint si o dovad de unitatea neamu-
lui0 romanesc din cea mai mare vechiine si de conceptiile sale, ca i de reli-.
giositatea lui de mii de ani.

Desemnele sau motivele de pe ou i au numirile lor sdu anumite

intelesuri, simboale, potrivite cu obiectul pe care il reprezint.
In randurile urmltoare dam numirile culese, asezate in Ordine alfa-
betic, indicand i judetele lor de origin.

Aeroplan Jud Dorohoi.

Arbore Nasaud.
Ardei ?
Aripa hultanului sau vulturului Dorohoi, Putna, R. Sarat.
Aripile Brasov.
Bobocci ,, Basarabia.
Brad Brasov, Dorohoi, Ilfov.
Brad cu crengi Nasaud.
Brdur Neamt.
Brul ., Campulung (BuCovina), Sibiiu.
Broasca , Brasov, Dambovita, 'R. Skat.
Butonai Ilfov, Gorj.
Bacau, Brasov, Buzau, Dambovita.
Calva incurcat Dorohoi, Muscel, Putna, Scimes, R.
Calea rtcit &drat, Tecuci, Tutova.
Can cu fiori Neamt.
CipAstru Brasov.
Cngi -

Caprina 'n bolt

Tecuci
Brasov..
CtIprioare Nasaid.
Ca poi caprii Dorohoi.
Caracatit ? ,
CA' rcele de vif. ?
Cirja popii , Dorohoi, IlfoV, R. &are.
Carlige , Patna.
Ctirligul ci6banuluiBrasov, Buzau, Dambovita, Doro-
. hoi, Ilfov, Muscel, R. &drat.
Ca' rligul popii Sibiiu.

www.dacoromanica.ro
 26

Carlig si drum Ilfov.

Casa cu at-bore Nsdud.
Cercei Cercelui Dorohoi, R. Sarat.
Cer Cu soare Ndsdud.
Cerul instelat Bacu.
Cireaa, cirese, Cire,sica admbovita, Putna.
R. &drat.
Ciuperca, ciuperci Ilfov, R. &drat.
Clopotul Dorohoi.
Closes Cu pui
Coada cocoului
curcanuazi Putna.
curcei
ppadiei Sibiiu.
randunelii R. Sarat.
Coarnele boului R. Srat.
Cocoare Putna.
Cocoelul
Codricei Covurlui,
Codru Buzdu, DAmbovita, Ilfov, Muscel.
CoIOW babei
canelui R. &drat.
lupului Bacifm.
porcului Dorohoi, Muscel, Prahova, Putna,
R. Sdrat.
Copita calului Ddmbovita.
Coprtna Sibiiu.
Cornul berbecului Bacdu, DAmbovita, Putna, R. SA-
rat, Vlasca.
Cornul boului Putna.
Coropinita Brasov.
Cotetut far peste Buzau.
Crac de mar Sibiiu.
Crastelnit Dorohoi.
Creang5 Back'.
Creang de rachita Dorohoi.
Crengut de brad Somes.
Creasta coo4ului Brasov, Dambovita, Tecuci, Vlasca.
Creasta gainii Sibiiu.
Creasta pupezii Dorohoi, Ilfov, Putna.
Cruce. Cruce de drum Bacu, Gorj, R. Sdrat, Severin, Si-
biiu.
Crucea Mielultzi Muscel.
Rastignirii ampulung (Bucovina).
Cuibul crangului Muscel, Putna.
cucului Muscel.
grangului Muscel.
vulturului Putna.
Cuib de Ka ndunica Dorohoi.
Cuiburi Dorohoi, Putna.
Cuitzl carului Dorohoi, Putna.
grapei Dorohoi.
plugului Bacdu.
Cumpana fantanei Dorohoi.
Desagi Dorohoi.
Desagii calicului Putna.
popii R. Srat, Tutova.
Drumul betivului Putna.
Drumul (calea) ratacit Brasov, Dambovita, Muscel, R. Sd-
rat, Tecuci.
Drumul robilor
Drumul satului R. &drat.
Drumuri
Dulap Covurlui, Musca s. a.
Fasole Ilfov.
Fer It Dambovita.
Ferzzl plugului It Bacd'u, Brasov, Dmbovita, Gorj
Muscel, R. Srat, Somes, Tecuci.

www.dacoromanica.ro
 27

Fereastra ,, Sibiiu.
FerestruicO F, Neamt.
Ferestruica moiii " ;, Brasov.
Floare, flori; floricele Ilfov, Muscel, Prahova, Putna, R.
Sdrat, Tecuci.:
Floarea campului Dorohoi, R. &drat.
mrulu': ,, Somes.
de musetel Prahova.
, de Or Neamt.
fagului ,, Dorohoi.
' pastii, pastilor Bacdu, Brasov, Dorhoi, G9rj, Put-
na, R. &drat.
soarelui R. &drat.
spinului ,, Putna.
strachinii Ilfov.
tronului R. &drat.
Flori de tot felul Dorohoi.
WO nume Muscel.
Patiu flori Brasov.
Fluture, fluturi Ilfov, Muscel, Putna, R. &drat, Si-
biiu.
Foaia artarului , Ilf ov, Vlasca.
apsunii ,, Ilfov, R. &drat.
, de cucut ,, Sibiiu.
jugastrului Arges, aambovita, Gorj, Muscel,
R. Sdrat, Vlasca.
liliacului ,, Muscel.
de salcOm ., Ddmbovita, Gorj.
de salce Dambovita.
.trachinii ., R. &drat.
Foi de trandafir Ilfov.
Fr.aul caVului Brasov, R. &drat.
inodat Vechiul Regat.
desnodat
Frunza de brdulet ?
bradului R. &drat, Sibiiu.
cOmpului ,, Dorohoi.
eg psunei ,, Prahova.
codrului Putna.
Frunza fagului ,, DOrohoi.
frasimilui ,, Putna..
frOsinelului ,, Putna.
garnifii ,, R. &drat.
graului . - Dorohoi, R. Sdrat.
jugastrului ,, Putna, R. Sdrat.
mOciesului ,, Dorohoi, Putna.
macrisului Dorohoi.
macului ,, Dorohoi, Putna.
m:araruali ,, R. &drat.
salcamidui ,t Gorj, R. Sdrat.
stejarului ,, Brasov, Covurlui, Dorohoi, Muscel,
R. &drat.
de bra nc ,, Sibiiu.
de crOit Muscel.
de rchit ,, Dorohoi, Putna, R. &drat.
spinului ,, Dorohoi.
trandafirului ,, Dorohoi.
de trifoi ?
de tufg ,, Ilfov.
de turtea Sibiiu.
Frunzg si cOrlig ' ?
Frunze Nasdud..
Frunze de tot felul R. Sdrat.
Pura BaCdu, Nsdud:
Pura de fim ?

Fulgerul Dorohoi.
Fusta rindunelii VechiulRegat.
Gale ., R. Srdt.

www.dacoromanica.ro
 28

Garoat ., R. Sdrat.
Ghiare de broasca festoadt; Ddfabovita.
Ghiocei , Vldsca.
Grebla ,, DAmbovita, Dorohoi, Ldpusna, Nd-
said, R. &drat.
Grapa Dorohoi.
Groapa Vechiul Regat.
Harleful Dorohoi.
Hora pastelui R. Sdrat.
liarba mielului Muscel.
Imbl'ciul Dorohoi.
.Laba g5inii ,, admbovita, Muscel, Tecuci. .

ga stii Brasov, Ilfov, Muscel, Putna, R.

&drat, Somes, Tecuci.
rndunicii Tecuci
Lanf, .1,1nfisor, largo Ilfov, Ndsdud, R. &drat. Tecuci.
Lipitoare Ilfov.
Luceaf5rul Dorna-Candreni.
Luna Ndsdud.
Lupu Muscel.
Mana calicului Dorohoi.
milogului R. &drat.
Ma mastire Ddrnbovita, R. Sdrat.
Mata Popii Sibiiu.
Ma.z6riche Brasov.
Melcul, meki Ardeal (?), Dorohoi, R. Sara t.
Mescioarele Brasov.
Micsunea, micsunele Ilfov.
Morisca" Bacdu, Dorohoi, R. Sdrat.
Mure ,, Tecuci
Naiu Vechiul Regat.
Necoveaua ,, Sibiiu.
Noduri Putna.
Nu ma" uita Ardeal.
Ochiai boului Dorna-Cdndreni..
sarpelui Teciici .

Oglinda Sibiiu.
OM ida, omizi Dorohoi, R. &drat.
Paiangen Ddmbovita, Ilfov, Vlasca.
Palma R. Srat.
Parapleu (ploieriu) ,, Sibiiu.
Pasen i Dorohoi, Ndsraki.
Pastele Dorna-Candreni.
Patruzeci de unghiuri Orhei (Basarabia).
P;iunul Lpusna (Basarabia).
Pende Sibiiu.
Pene in pa-situril Nsud.
Pestele VdIcea.
Pestele in cotef Buzeu, Ilfov.
Picfele ,, Bacdu.
Piciorul broastei Vechiul Reg a t:
racului Orhei.
., .de randunica Tecuci
Pielea lupului Puma.
sarpelui ,, Tecuci
Pirostiile ,, Ilfov.
Pistolul Vechiul Regat.
Pistrui (puncte) Ndsdud, Somes.
Piuiitele ,, Brasov.
Plug ,; Ndsud.
Pomi, Pomusoara Dorohoi, R. &drat.
Porcii in cotef ?
Porumbei Ndsdud.
Prcpeleagu Brasov.
Prescura- Brasov.
Pui Nsud.
Poi de barz5 Tecuci
Puisor Tecuci.

www.dacoromanica.ro
 29

Pumnisori (crucitzlite si ptzncte) - Ndsud.

Punga sgarcitului Bacdu.
Pupazg Dorohoi.
Puricel R. Srat.
Racul Vechiul Regat.
Rdusca inchisa
deschis Buzdu.
Rama Dorohoi.
R5schitorul Sibiiu.
Rauri Buzdu, Vlasca.
Razele Brasov.
Reata carului
plugtzlizi Musca].
Rochia Doamnei Sibiu.
Ruje Basarabia.
Salba Dorohoi.
Sania Putna.
Sapa Ilfov.
Sarpele, erpi Brasov, Dorohoi.
Scara Dorohoi, Gorj.
Scranciobu DAmbovita, Dorohoi.
Seaua Ilfov,
Secerea Ilfov.
Soarele Bacdu, Brasov.
Sopada Sibiiu.
Sovarf Putna.
Stea, Stele Baca', Brasov, Ddmbovita, Doro
hoi, Gorj, Ilfov, Muscel, Ndsduci,
R. Srat, Severin, VdIcea.
Steluta Neamt.
Steagul co stele si sabac ,, Brasov.
Straiu broastei Sibiiu.
Strochituriie
Struguri Ndsdud.
Sttzpul Dorohoi.
Suveica Dorohoi, Putna.
Su veicuta Brasov.
Talpa gastei Basarabia.
Tantacul Sibiiu.
Tata vacii Dorohoi.
Teleguta NAsaud.
Tepii Putna.
de brad Dorohoi.
Traista, Te. popii Dorohoi, Sibiiu.
Trandafirul Cdmpulungul Bucovinei.
Treeratoare Dorohoi.
Llrechea iepurelui Ilfov, R. Sdrat.
mdgarului R. Sdrat.
Vartelnita si in felul vartelnitei Dambovita, Dorohoi, Ilfov, Putna,
R. Sdrat, Tecuci.
Viermele Dorohoi, R. Sarat, Masca.
Vioara Musca].
Visina putrecl Buzdu.

Pe baza ceramicei trnesti mai vechi, apoi avnd in vedere boglia de

motive populare de pe oud incondeiate, si de pe nenurnrate alte obiecte ale
artei trne.sti, din vechi hrisoave, cirti bisericesti, biserici si mnstiri, s. a.
am voit s creim o arta decorativ. national in ceramica romneasc. Ince-
puturile acestei arte le prezentm in tablele ce insotesc aceastil lucrare.

www.dacoromanica.ro
 L'Ari dcoratif dans la cramique ratimAin
(RSUM)
L'oeuvre prsente est le rsultat d'un mouvement culturel, economique
et artistique, fond entre 1894-1905 par un petit. groupe d'intellectuels du
district de Gorj (Ouest de Vanden royaume de Roumanie).
.Ces intellectuels ont travaill a* la prbsperit de cette rgin.: ils ont-
fond& en 1894 un Muse Regional, le Muse du Gorr ; ils ont cr les Cercles
Culturels destines dvelopper intellectuellement la masse paysanne. C'est ici
que naquirent en 1897, sur Finitiative de rauteur, les Banques Populaires-,
qui avaient pour but d'affermir la situation conomique des paysans ; c'est ici
qu'ils fondrent, en 1900, une Ecole Cramique-, pour le progres de cette in-
dustrie exerce depuis longtemps dans la region.
Les rsultats de cette cole sont exposs dans ette oeuvre.

Aperu vnral sur l'art paysan

L'art paysan se rvle daris la construction des maisofis, des glises, des
puits, des portes-cochres dans les article. de mnage, dans les vEtements, les
;

broderies, les tissages, etc...

On tudie 'depuis peu de temps seulement cette brandie rustique de
l'art. Les maisons des paysaris aiss et mme les maisons des boyards peuvent
'are considres comMe de petits muses prcieux, intressants et caractriSti-
ques de Fart populaire.
La beaut de la nature, la douceur du climat, la splendeur des paysages,
la vie libre au sein de la nature qui retentit du gazouillement des oiseaux et des
chants des travailleurs, le me-me langage, le meme costume, les memes moeurs
seculaires chez tous les Roumains de tous les coins du royaume, tout cet ensem-
ble a favorise le dveloppement de Fart populaire toumain.
Le ciel pur et lutaineux, d'un bleu transparent, les vastes plaines fertiles,
les champs de bl dor, les prairies vertes..., veis le centre du pays, les .collines
couvertes de vergers, de vignobles et de bois..., plus haut, les montagnes gigan-
tesques avec leurS rochers normes et fantastiques, sillonnes d'eaux cristallines,
riches en poissons et en forces hydrauliques, toutes ces beauts naturelles de
notre pays, toutes ces beauts sans pareilles, ont influence Fame du Roumain ;
elles lui ont fait comprendre les merveiiles de son sol, elles en on fait un artiste.
Dans la solitude des champs et des moritagnes, les pitres sont devenus
artistes,- potes et sculpteurs ils ont taill leurs gros gourdins, les quenouilles
;

www.dacoromanica.ro
 32

artistiques destines leur bien-aimes, et en ont fait des chefs-d'oeuvres; leurs

bien-aimes, leur tour, tout en pensant eux, brodent, sur les fichus, sur les
mouchoirs, sur les chemises qu'elles leur destinent, de merveilleuses broderies
symtriques et compliques, dont les innombrables cculeurs sont si belles et si
harmonieusement combines.
Le peuple sent le besoin de Fart, comme l'intellectuel si non davantage.
Il embellit tout. De nos jours, le sentiment artistique de notre peuple doit tre
conserve, cultiv et dvelopp le plus possible. Car, soit l'intrieur soit l'ex-
trieur de notre patrie, de nombreux ennemis cherchent annihiler en lui le
sens artistique. Les fabriques, les modes, l'esprit d'imitation, mal interprt, de
tout ce qui est laid, les commeNants qui ne pensent qu' s'enrichir, voila autant
d'ennemis de notre art populaire.
Nous devons lutter ardemment contre ces ennemis, a fin de conserver
notre vieil art national. .

Beaucoup d'ateliers villageois, fonds au courant de ces dernires an-

nes par le Ministre de l'Instruction Publique, dcnnent des rsultats satisfai-
sants. On travaille les chemises les costumes nationaux, les tapis. Dans plu-
sieurs endroits on ne portait plus le traditionnel costume, si beau et pittoresque.
Depuis la creation de ces ateliers, les paysannes recommencent le porter. On
cultive aujourd'hui toutes sortes de produits textiles pour les gens de la cam-
pagne ou pour consolider conomiquement la classe paysanne.

TI

La cramique populaire
La poterie ou la cramique populaire est trs rpandue en Roumanie.
Plusieurs espces de vases avec leurs ornements sont trs vieux et on les garde
prcieusement.
Les vases les plus originaux et les plus caractristiques semblent venir
des regions montagneuses des deux versants des Carpathes. En Transylvanie
leur originalit primitive, trs roumaine, s'en va peu peu. Ce sont les potiers
Hongrois et Saxons qui Font fait disparaitre, tant les instruments de nos ad-
versaires qui veulent la destruction de notre art et de notre industrie nationale.
C'est en Oltnie et en Valachie que l'on trouve le plus de formes anti-
ques et mme des pots aux ornements en relief, des vases aux engobes blancs,
aux motifs originaux et intressants, aux formes lgantes, aux couleurs et
nuances delicates.
- Nous avons dpos beaucoup de ces objets dans Notre Muse- et
mme des debris prhistoriques ou plus rcents, recueillis dans nos excursions
travers le district de Gorj. -

AY& un nombre assez grand de pots, (voir les planches ), collectionns

en 1903 ( dans le district de Gorj) par le peintre Ipolit Strmbu, professeur
l'cole des Beaux-Arts de Bucarest, Spiru Haret, ex-ministre de l'Instruction
Publique, a fond Le Muse d'Art National et d'Ethnographie-. -

www.dacoromanica.ro
 33

III
Les oeufs des Pagues dessins a la plume par les paysans.
L'application des motifs des oeufs dans la cramiqu.e artisfique.
A Paques, nos paysans ne teignent pas seulement les oeuf.s en rouge,
mais ils les ornent de diffrents dessins : sur un fond rouge les orneinents sont
blancs, sur un fond blanc ils sont rouges, etc....
Dans chaque village ont trouve de vieilles paysannes, de vraies artistes
qui font sur les oeufs blancs des dessens varies l' aide d'une plume trempe
dans de la cire fondue. L'oeuf ainsi orn est plong dans une couleur rouge
fonce La surface non dessine se colore, et les ornements de cire demeurent
blancs
Les vieilles femmes plus habiles excutent parfois des dessins merveil-
leux : des silhouettes, des fleurs etc... et elles teignent les oeufs de six ou sept
couleurs quelquefois.
Dessiner sur les oeufs se dit en roumain : peindre-, crire", creuser",
fleurir" les oeufs.
Ces oeufs sont distribus : les garr:ons les emportent aux ftes du village
et ils les heurtent l'un contre l'autre. L'un tiz:nt l'oeuf, l'autre le heurte du sien
en disant : Jesus est ressucit" ; celui qui jent l'oeuf repond : II est vraiment
ressucit". Celui qui casse l'oeuf de son adversaire a le droit de le prendre. C'est
une sorte de pile ou face-.
Les dessins sont en general gomtriques, distribus symtriquement
autour d'un point ou partages en plusieurs groupes. La valeur, la beaute, la va-
rit, la symtrie des dessins dependent de l'habilet, de Fart de la paysanne.
La varit des dessins est moins importante que la beaut et l'ensemble
des couleurs. D'habitude elles commencent par gi aver le soc de la charrue, car
crest la charrue qu'on sort la premire pour le travaux champtres.
Les dessins qui reprsentent Faile du vautour, la grenouille, le labyrinthe
sont trs caracteristiques. La svastika, les feuilles, les fleurs des diffrentes
plantes, des diffrents arbres ; le rateau, la patte d'oie, l'araigne, l'toile, la
croix.., voila d'autres sujets que l'on trouve sur les oeufs de Paques. Comme on
le voit, les dessins sont varies et multiples. Ils sont pris parmi le rgne animal
et vgtal, la nature (le soleil, les toiles, les rayons), les objets du mnage, les
couvents et les monastres ou tires de la vie religieuse ou de la vie quotidienne ;
mais ils sont quelquefois le fruit de l'imagination et de la fantaisie du peuple.
Chaque gravure porte un nom special.
L'arne religieuse et chrtienne du paysan roumain transparait dans ces
dessins qui reprsontent si souvent l'Etoile, la Croix et autre emblmes reli-
gieux.
Les gravures qu'on trouve sur tous les oeufs de Raques de toutes les re-
gions roumaines, sont une preuve de l'unit nationale qui existe chez nous et
qui date depuis des sicles.
Cette habitude d'orner les ouefs est probablement d'origine thrace
et dace.

www.dacoromanica.ro
 34

Il faut remarquer que les paysans des peuples trangers qui sont venus
tard sur le sol roumain, ou ceux qui habitent ds pays voisins A la Roumanie,
comme les Saxons, les Hongrois, les Slcvaques, n'ornent pas les oeufs, ils les
teignent settlement.

Un liste alphabtique (page 25 seq.) indique 269 dif ferents noms tirs
sur 500 oeufs dessines et accompagns du lieu de leur provenance.

1V
L'Ecole cramique de rargul=bului
En 1900 nous avons fond& une cole ceramique, pour le dveloppement
de Fart national, dans le ville de TArgu-Jiu, capitale d'un district oil l'industrie
populaire de la ceramique est pratique depuis longtemps par les paysans. Nous
avons constat que 24 endroits contenaient de la terre propre la poterie.
Nous voulions donner une direction plus ef ficace cette industrie, for-
mer des travailleurs plus cultives et plus experts qui pourraient creer des ob-
jets plus beaux en s'inspirant des anciennes formes et des anciens ornements.
En un mot, ncus voulions former une industrie spciale de la cramique
artistique roumaine.
Nous voulions donner la socit des industriels un plus grand idal,
nous voulions former une cooperation et faire de TArgu-Jiu une ville d'industrie
artistique.
Notre projet, expos au ministre, le Dr. Istrati, fut approuv. L'cole fut
ouverte en Octobre 1900 et subventionne par le Ministre de l'Instruction Pu-
blique, par la Prefecture du District et par la Mairie de la ville. Elle compre-
nait 42 lves.
En dehors du personnel proprement dit de l'cole, nous avions gagne
deux forces artistiques trs remarquables, un professeur de dessin et de peinture
ceramique, grand artiste et bon maitre et un excellent modeleur, specialiste de
l'enseignement du modelage ; ajoutons encore un maitre de la technique cra-
mique.
L'cole avait deux sections : une section lmentaire proprement dite, et
une autre artistique. La duree des cours taient de 4 ans. Une section pour les
vitraux qui figurait, dans notre projet n'a pu tre ralise.
Le rsultat de l'cole au cours des 5 ans, pendant lesquels j'en t di-
recteur, ont t multiples. L'cole a gagne en peu de temps un bon renom. Les
ministres et d'autres personnalits du pays ont visit ses expositions annuelles.
L'cole a expos pendant cinq ans quatre grandes expositions A Bucarest et
Sibiu.
En 1904 elle en donne ses premiers diplms.

Dans le texte roumain on trouve encore les biographies des deux grands
artistes qui ont collabor l'cole cramique : celles de I. Wirnstl et de I.
Schmidt, dans lesquelles leur activit et leurs oeuvres sont largement exposes.
En francais par M-lle Maria Magdalena Angelescu

www.dacoromanica.ro
 Explicatfile ilustratiunilor de pe tablele
I LV
TABLA I. Din atelierele .scoalei ceramice din Trgul-Jiului.
Argila se spald bine cu apa, se curdteste sistrdcoard fdcand'o
potrivita pentru lucrat.
Elevii lucrand diferite vase de pdmant la roatd, cu mana libera'.
(Anul scolar 1902/3).
ABLA II. a) Smdltuirea vaselor de pdmant. b) Cuptor simplu-tdranese
TABLA III. Elevii lucrand fdrfurii de pamant.
(Majolica) la roata, cu .ajutorul tiparelor de gips. (Anul sco-
lar 1902/3).
Elevii scot din. cuptorul simplu-tdranesc, vase arse si smdltuite.
La stanga cititorului maiestrii de pictura si de modealj,. sus la
cuptor mdiestrul ceramist:
TABLA IV. a) Scoaterea unui mare vas, artistic lucrat, de I. Schmidt-Faur,
ars intfun simplu cuptor tardnesc.
b) Cuptor cu mufle, in care flacdra nu atinge vasele, fiind libere
de funingine si cenusa.
TABLA V. -- a), b) Diverse forme de vase lucrate de elevi cu mana libera la
roatd sau cu tipare.
TABLA VI. Prima expozitie a produselor si desemnelor scoalei ceramice din
Targul-Jiului la finele primului an scolar (1900/901) in Iulie
1901. In mijloc pe perete proectul, pe carton, al unui mare vitrou
(3 m. in.), lucrat de I. Wirnstl.
TABLA VII. Expozitia produselor ceramice ale scoalei ceramice din Tar-
gul-Jiului la finele anului scolar 1902/3Iulie 1903.
TABLA VIII. Expozitia produselor scoalei ceramice din Targul-Iiului la fi-
nele anului scolar 1903/904--4ulie 1904.
TABLA IX. Din Expozitia produselor scoalei ceramice din Targul-Jiului
la finele anului scolar 1903/904Iulie 1904.
TABLA X. Din expozitia scoalei ceramice din Targul-Jiului in vara anului
1904. Gipsuri si vase lucrate de elevi.
TABLA XI. -- a) Din expozitia scoalei ceramice din Targul-Jiului in vara
anului 1905. Vase modelate si pictate, cu motive romanesti.
b) -.Vase modelate si pictate, motive': flori, s. a.
TABLELE XIIXVII. Farfurii, blide, oale, ulcioare tardnesti, s. a. din di-
ferite regiuni ale Romaniei.

www.dacoromanica.ro
 36

TABLELE XVIIIXX. 36 Oua incondeiate din diferite regiuni ale Ro-

niei ; Cu numirile motivelor de pe ele.
TABLELE XXI si XXII. Motive stilizate dupa oua incondeiate, in colorile
de pe originale (din Gorj, Dolj si Romanati). Compozitii origi-
nale de I. Wirnstl. Desemne de Dionisie Pecurariu. elev scoala_
ceramica T.-Jiu.
TABLA XXIII. Motive aplicate pe o farfurie dupa 'Dud. Desemn de Amalia
Pacurar eleva dela o scoala profesionala de fete din Bucuresti.
TABLA XXIV. Vas de teracota cu motive dupa ou (cdrligul ciobanului
a.). Vasul modelat in relief si desemnat de D. Pecurariu, dup
schita original de I. Wirnstl.
TABLA XXV. Vas de majolica' pentru flori cu motive dupa tia incon-
deiate (carligul ciobanului, s. a.). Modelat in relief. Compozitie
de I. Wirnstl, desemnat de D. Pecurariu. (Colorile originale
dupa mid).
TABLA XXVI. Vas pentru flori (majolica) cu motive dupa mid (colori ori-
ginale), modelat in reilef. Motivele : Stele. Carligul ciobanului.
Cruci. Frunza bradului. Compozitia originala de I. Wirnstl. De-
semn de I. Deaconescu, elev scoala ceramica.
TABLA XXVII.Cana (majolica). Motivele modelate, dupa cilia incondeiate:
Stele. Cdrligul ciobanului. Coloritul original ca si in Tabl. XXV.
Compozitia de I. Wirnstl. Desemn de C. Talvescu, elev sc. cer.
TABLA XXVIII. Calimara (majolica). Modelata in relief. Motivele dupa
oua incondeiate ca si in Tabla XXV.
TABLA XXIX. Un vas si o farfurie (majolica). Motive dupa oua incon-
deiate. Comp. orig. de I. Wirnstl. Desemn de Grig. Ch. Co-
potoiu, elev scoala ceramica.
TABLA XXX. Vas pentru flori (majolica). Modelat. Motive dupa oua :

Stele, arligul ciobanului, Frunza salcdmului. Compoz. orig. de

I. Wirnstl. Desemn de Titu Vlaclutescu, elev scoala ceramica.
TABLA XXXI. Vas pentru flori (majolica). Modelat. Motive dupa olla in-
condeiate : Stele, Cdrligul ciobanului, Frunza salcdmului. Comp.
orig. de I. Wirnstl. Desemnat de T. Cazacu, elev scoala cer.
TABLA XXXII. Cana pentru vin (majolica). Motive : Stele, Frunza sal-
camului s. a. Comp. orig. de I. Wirnstl. Desemnat de C. TAI-
vescu, elev scoala ceramica.
TABLA XXXIII. Farfurie (majolica). Motive : Stele, Frunza salcamului,
s. a. Comp. orig. de I. Wirnstl. Desemn de C. Talvescu, elev
scoala ceramica.
TABLA XXXIV. Farfurie (majolica). Motive : Stele, Frunza salcdmului,
Comp. orig. de I. Wirnstl. Desemn de Toma N. Popescu, elev
scoala ceramica.
TABLA XXXV. Plosca (majolica). Motive : Stea, Carligul ciobanului,
Frunza salcdmului. Comp. orig. de I. Wirnstl. Desemn de To-
ma N. Popescu, elev scoala ceramica.

www.dacoromanica.ro
 37

FABLA XXXVI. Vas de majolica. IVIotivele dupa ornamentatia din BiS',

rica dela Curtea de Arges. Desemn de un elev sc. cer.
TABLA XXXVII. Calimara (majolica). Motivele dupa ornamentatia Be-
sericii Curtea de Arges. Comp. orig. de I. Wirnstl. Desemn de
Nicolae Botu, elev scoala ceramica.
TABLA XXXVIII. Cana (majolica). Motive dupa ornamentatia Bisericei
Curtea de Arges. Comp. orig. de I. Wirnstl. Desemn de D. Pe-
curariu.
TABLA XXXIX. Farfurie de majolica. Motive dupa ornamentatia Bisericei
Curtea de Arge.s. Compos. orig. de I. Wirnstl. Desemn de D.
Pecurariu.
TABLA XL. Ulcea-cana de majolica. Forma si ornamentatia vasului dupa
unul taranesc din Gorj. Ramuri si frunza salcamului. Originalul
In Muzeul etnografic si de arta nationala" din Bucuresti dir
colectia fcuta in 1903, de profesorul Ip. Strambu. Compozitia
de I. Wirnstl. Desemn de Toma N. Popescu, elev sc. cer.
TABLA XLI. Cana (majolica). Motive dupa un pomelnic din suta XVIII-a.
Compozitia de I. Wirnstl. Desemn de D. Pecurariu.
TABLA XLII. Frfurie si sosiera (portelan). Motivele dupa o Evanghelie
dela manastirea Putna din anul 1507. Compozitia de I. Wirnstl.
Desemn de D. Pecurariu.
TABLA XLIII. Facsimile dupa Evanghelia dela Manstirea Putna, din 1507,
dupa care s'a aplicat desemnele pe Farfuria si Sosiera de pe
tabla XLII.
TABLELE XLIVXLVI. Farfurioare si o cease& motive dupa mid in-
condeiate.
TABLA XLVII. Diverse vase, motive dupa oua i teseturi.
TABLA XLVIII. Diverse vase, motive dupa oua si teseturi. Cana de sus s'a
facut la scoala ceramica.
TABLA XLIXLI. Vase cu motive dupa scoarte nationale.
Nota. Toate desemnele de vase de pe tablele XLIVLI sunt fa-cute dupa
schitele originale ale lui I. Wirnstl, pe cand era la sectia decorativa dela scoala
de arte frumoase din Bucuresti. Cana prima de pe tabla XLVIII s'a facut si
pictat la scoala ceramicd.
TABLA LIILIV. Farfurii (porcelan) cu motive dupa teseturi, desemnate
sunt lucrate de elevele unei scoli profesionale de fete. (Farfu-
riile se afla in colectiunile Muzeului pedagogic din Bucuresti).
TABLA LV. Proect de vas in stil Domnesc'', cu motive si elemente deco-
rative din trecutul nostru. Reprezinta pe Stefan cel Mare cu
mama lui : Doamna Oltea i cu Doamna Maria, sotia sa im-
preuna cu urmasii lui : Bogdan, Stefanita, Petru Rares si Doam-
nele lor. Conceptia si technica caracterizeaza simplicitatea cla-
sic. Compozitie originala si executare in 1921 de Dionisie Pe-
curariu, fost elev al sc. ceramice Tg.-Jiu, (actualmente desenator
al Muzeului de archeologie Llniversitate Bucuresti).

www.dacoromanica.ro
 38

fABLA LVI. Proect de decor pentru un vas in stil romnesc cu subiectul

Hora-. La bordur s'a intrebuintat un stravechiu motiv Osa
pe vase preistorice din sApaturile dela Monteoru, Tei si Bu-
curestii Noui. Se intdineste si in ornamentica romAneascd sub
numele de zalutd-... si alte motive vechi din ornamentica tar5-
neascA. Compozitie original i executare de Dionisie Pecurariu
(In anul 1930).

www.dacoromanica.ro
COALA_ CERAMIC:A DIN TRGUL JIULUI
intre anii 1900-1905
Tablele IXI

www.dacoromanica.ro
 I. Moisi/. Arta decorativ In ceramica romAneasc
Din atelierele coa1ei ceramice din TArgul-tiului.
Tabla I

a. Argila se spirt bine cu apd, se curdteste si se strilcoard potrivita pentru lucrat.

....

-,,,ca.--=40-.11j..,

.'

b. Elevii lucrand Mierite vase de primAnt, la roatii, cu mana

www.dacoromanica.ro
J. Moisi/. Arta decorativa In ceramica romlneasca
Din atelierele Scoalei ceramice din TArgut-.1Mlui.
Tabla

a. Smilltuirea vaselor de piimant.

b. Cuptor simplu tiriinesc.

www.dacoromanica.ro
 I. Moisi/. Aria lecorativA In ceramica rormlneascri
.Din atelierele coaIei ceramice din Tnegul-Thilui.
Tabla III
-

TN"
1.

- Nt,

LI 13

u. Eievii lucennd farfurii de pnmnnt 1aroal cu ajutorul tiparelor de gips.

AV' Niip.
, 4'
.16

VV

fi Ail ......
11 ,
........... , ,- "'10.06
A.44Zr" ' '''

7,--: r i'lr,v----
0
oft, -rjj
......., - , -.... t, -ft.,.V OW* .41.15
Il

..k` ...
"...,..,
ri,
..,...",...,,,....,..,
41,..... .,.. '0,0., f .44,....._ O ' 7
''L ., -,,,,S -
-......,......,- '
s...
,,. _.1_,,,. :,,,, olit i,_.... 40
b. Elevii scot din cuplorul simplu, Viennese vasele arse si smnituile.

www.dacoromanica.ro
 i. Moisil. Arta decorativA In ceramica romineasdi
Din aletierele Scoalei ceramice din Virgul--.1iutui,
Tabla IV
4taitittri7k7r 44ritTLIKCICati, 43. r4,4,::71,::r",..c.. .....8-,16,
A ",,ri. 1,.. ''''
,1,4 ... "-'
, aa,,, ig .4,

.
- . . '7 . ' ''' I V, .:, 7,, .-- ff--.
c r.' f .,
, r..---...."-- .-,-....:-...7 ....-. ..01.,..
..L. ..,...............,F Atimp.ia,-...., ,I ,T7 -----__'''r'.._"-----.-,.,,:.
.,..
_- _ LL
',, ; ' -
, i ,..
,,, ,... . ,.

- ,A..- 1_, .,r-7,.... ,..---,' Ai r -.

,
'IC r ,
,,...,

tAlAll ,,A i
'
' *?
.41. '',11
4,
1
.

-.

, n
.
.....,.......
e
i

11,1114

.,1"

tf) 1,1

, - .

a. Scoaterea unui mare vas, artistic lucrat, ars inteun simplu cuptor tArnesc

eiN

-.

,t1

:
-
b. Ci; ptor cu mulle, in care Ilacilra nu atinge vasele line, lijad Wier& de funingine si cenuse,

www.dacoromanica.ro
 I. Moisil. Arta decorativ In ceramica romAneasch
Din atelierele eoa1ei ceramice din Targukfinloi.
Tabla V

a. b. Diverse forme de vase lucrale de elevi cu mana ia roat sau cu lipare.

www.dacoromanica.ro
 kSE[pf,
,S goof os),Ice

Prima expozitie a produselor i desemnelor scoalei ceramice din Tgrgul-hului la finele anului scolar. lutie 4901.
In mijloc pe perete proectul pe carton al mini vitrou (3 in.) lucrat de I. Wirnstl.

www.dacoromanica.ro
 T

Expoznia produselor ,scoalei ceramice din Thrgul-hului la finele anului scolar 4902/4903. Iulie 1903,

www.dacoromanica.ro
:1.

Expozitia produselor ticoalei ceramice din TArgul-.1itilui la finele aiiului colar. Mlle 4904.

www.dacoromanica.ro
 man,
71
mill y-,--, (' \!N,,
Do** %

11101 1 ,
111004

Din Expozitia produselor ,5coalei ceramice din TArgul-.1iuliii la l'hiele tiiiiliii scolar. hike '1904.

www.dacoromanica.ro
J. Moisil. Arta decorativd In ceramica romaAneasc
Tabla X

,erox;

Din expozitia Scoalei ceramice din Targul-Jiului din vara anului 1904.
Gipsuri i vase lucrate de elevi.

www.dacoromanica.ro
 I. Moisi/. Aria decorativ In ceramiQa rornAneasdi
Tabla XI

a. Din Expozilia .5coalei ceramics din Th.g.ni-Jiului in vara anuiui 1905. Vase modelale si pictide.
Cu motive romanesk.

b. Din Expozitia t5coalei ceramics din Targui-Jinitii, in vara aiintui 1905. Vase modelate i pictitie; flori a.

www.dacoromanica.ro
CERAMICA PUNTA RA.
Tablele XIIx V11

www.dacoromanica.ro
I. Moisi/. Arta decorativh In ceramica romilneas6

Tabla XII

Farrurii i Mide Oranesti din judetui Gorj.

www.dacoromanica.ro
/. Moisi/. Arta decorativa In ceramica romMleasca"
Tabla XIII

Varrurii i Wide tilrilnesti din judetul Gorj.

www.dacoromanica.ro
 /. Moisi/. Arta decoratiii In ceramica romAneasch

Tabla XIV

AN
,929,
7.;41,*4
alit din Gor,j

Onlit din Ardeal

din 11.-Sitrai

-TM
4 -9.ats4

277,
- iv. -7.7[Pc-
10-2

r-Ytk i\t\

14, '
din Thrgul-Frumos
,.).=

din Gor,j din fluediri

Germ-hid.' popular din tar.

www.dacoromanica.ro
 1. Moisil. Arta decorativa in ceramica romaneasca"

Tabla XV

..tat
IittagliTvr
,

1. Din vechiul Begat. 2. din Banat. 3. din Cocioc (Ilfov). 4. din vechiul Regal.

5. de la Leordeni. 6: din Bull* (Rid. Neamt). 7. din vechiul Dept.

Ceramicil popular il din tara.

www.dacoromanica.ro
 J. Moisii, Arta decorativ "In ceramica romneascA

Tabla XVI

din Bihor din Baia Mare din llihor

din Targul Frumos din Targul Frurnos

, ,

din Bro,,iteni-Suceavite

Ceramie, popular din tara.

www.dacoromanica.ro
 J. Moisil. Arta decorativ in ceramica ronaAneascA
Tabla XVII

din Judetut DurosIor din Targul Frumos

din Tarp' Frumos

liii Caransebes

din Jud. Durostor din Jud. Durostor

Ceramie popular din tar.

www.dacoromanica.ro
OUA INCONDEIATE
Tablele XVIIIXX

www.dacoromanica.ro
NUMIRILE MOTIVELOR SAU DESENELOR DE PE OUALE INCONDEIATE
REPRODUSE PE TABLELE XVIII-XX SI LOCUL LOR DE ORIGINE

ri abla 49. ?urea Racova (Ba6iu)

'1. Ceriuln stelut com. Racoya ( Ilacu) Grebla Trestiana (Dorolioi)
Soarele Secere Dumitresti (11I0v)
)1

Soarele )1
Coada curcandui Vid ra-Vrancea
Stea Aripile vultundui
1) 71

Stea PP
Serpi Dorohoi
Stea Gorj
. Stot Dumitresti (R.-Sirat) T a I) I a XX
Fulgerul Brosdiuti (Dorohoi)
Viermele Dumiti esti (R.-SArat)
Aeroplan Trestiana
Floarea Pa stelui Vidra-Vrancea
Cmce Racoya (Radii
Cid esele
Cruce Diuniti esti (R.-Sirat)
28'. Frunza salcrThodui,1)--tresti R-Siirat
Hora Pa.stehti, '' Foaie de salcd)n, Mascel
Tabla XIX Foaie de salccim Gorj
'13. iliorirti Muscel 3'1. Butonasi 77

44. Salb Dorohoi Foaie de jugastru

'15. Cercei Tureatca (Dorohoi) Ciuperca .Dumitresti (11foy)
Scar(1 Tiestiana 71
Cclrligul ciobanului Muscel
Fiend plugului Muscel Ceirligul ciobanului Dorolioi
1.8. llurcd de _fan . Muscel Caw r Ntsicit Muscel

Numerile '1-5, 7-19, '14-16, 19-28, 33 5i 35 stint luate din Colectia inedia a Doamnei Elena Capa-
renelt-entea institutoar in Dorolioi.
Numerile 13, 17, '18, 29, 34 si 36 sunt din litOarea Poporalui' de G. .11ildirlescu-Codin, si
D. Miltalache (din tartiIe Muscelului) 'publicate de Academia Romanil in colectia : Vittfa popo-
1,414 roman". -Vol. VII. pag. 49-51, Bucuresti, 1909.
Numerile 6, 30-32. sunt din colectia I. Moisil, din care unele s'au publica! in Revista : Amicul Tinerimet,
An. I (1895) Thrgul-Jiului, No. 7 pag. 4.

www.dacoromanica.ro
I. Moisi/. Arta decorativ In .ceramica rromAneased

Tabla XII

Fa111.1rii i Wide rineii din judetul Gorj.

www.dacoromanica.ro
1. Moisil. Arta decorativ In ceramica romAnease
Tabla XIII

Farfurii si 'Aide tArilneti din judelul Gorj.

www.dacoromanica.ro
 1. Moisil. Arta decorativ In ceramica romneasc6.

Tabla XIV

Oa15. din Gor,j

Wit din Ardeal

din 11.-Srat

din Trgul-Frumos

din Gor,j din HuefliA

Ceramie popular din lard.

www.dacoromanica.ro
 J. /1/Oisa. Arta decorativ" In ceramica romAneasd

Tabla XV

ika0
-21%ftirvrvv,

'1. Din vechhil Regat. 2. din Banal. 3. din Cocioc (1110v). 4. din vechiul Regal.

5. de la Leordeni. 6. din Buhui (Jud. Neanat). 7. din vechiul Regat.

Ceramicil popular il din trd.

www.dacoromanica.ro
 J. Moisi/. Arta decorativ in ceramica romneasch

Tabla XVI

din Biller din Baia Mare din miler

din Thrgul Frumos din Thrgul Frumos

din Broteni-Suceava

Ceramich popular din tara.

www.dacoromanica.ro
 J. Moisil. Arta decorativd in ceramica romaneasch
Tabla XVII

din Judetul Durostor din Thrgul Frumos

din TArgul Frumos

Caransehes

din Jud. Durostor din Jud. Durostor

Ceramie popular din tara.

www.dacoromanica.ro
OUA INCONDEIATE
Tablele XVIIIXX

www.dacoromanica.ro
NUMIRILE MOTIVELOR SAU DESENELOR DE PE OUALE INCONDEIATE
REPRODUSE PE TABLELE XVIII-XX SI LOCUL LOR DE OBI( INE

Tabla XVIII 49. Furcei Racova (Back')

I. Ceriul in stelut com. Racova (Back') Grebla Trestiana (Dorohoi)
Soarele ff 71
Secere Dumitresti (Ilfov)
Soarele PP 71
Coada curcanului Vidra-Vrancea
Stea 77 71
Aripik ndturului
Stea PP
A,SY erpi Dorohoi
11

Stea Gorj
Stea Dumitresti (R.-Sarat) Tabla XX
Fulgerul Broscauti (Dorohoi)
Vierm ele Dumitresti (R.-Sarat)
Aeroplan Trestiana
Floarea Pastelui Vidra-Vrancea
40. Cruce Racova (Baeau)
Ciresele
Cruce Dumitresti (R.-Sarat)
Frunza sakchnului, D-tresti R-Sarat
Hora Pastelui 17
99. Foaie de sakeon Muscel
Tabla XIX Foaie de salceon Gorj
Morivti Muscel Butonqi ))

Salbd Dorohoi Foaie de jugastru

15. Cercei Tureatca (Dorohoi) Ciuperca Dumitresti (Ilfov)
Th. Beard Trestiana )7
Cdrligul ciobanului Museel
47. Fierui plugului Muscel Cdrligul ciobanului Dorohoi
18. Furcii de fdn Muscel Caw ratticitd Muscel

Numerile 1-5, 7-19, 14-16, 19-28, 33 si 35 sunt luate din Colectia inedita a Doamnei Elena Cupa-
rencu-&ntea institutoar In Dorohoi.
Numrile 13, 17, 18, 20,. 34 si 36 stint din lucrarea ,,Sdrbdtorile Poporului" de G. Radulescu-Codin si
D. Mihalache (din partile Muscelului) publicate de Academia Romana in colectia : Viata impa-
valid roman". Vol. VII. pag. 49-51, Bucuresti, '1909.
Numerile 6, 30-32. stint din colectia I. Moisil, din care unele s'au publica! in Revista : Amicul Tinerimm,
An. I (1895) Thrgul-Jiului, No. 7 pag. 4.

www.dacoromanica.ro
 J. Moisi/. Arta decorativ In ceramica romaneased

Tabla XVIII

1. ceriui insieiat 2. Soarele 3. Searele

4. Stea 5. Sea b. Stea

7. Stea 8. Fulgerul g. Aeroplan

10. Cruce 11. Cauce 11 Nora Pa4t.eLui

Oug incondeiate cu nunUrile desenelor de pe ele..

www.dacoromanica.ro
 J. Moisi/. Arta decorativd In ceramica ronillneas6
Tabla XIX

13. Mori*cA 14. Salba 15. Cercei

16. Scara 17. Fterul pluQulni 18. turca de (An

19. Furca 20. Grebl 21. Secere

22. (2.oada curcanului 23. Aripile vulturului 24. Serpi

Ong inconcleiate

www.dacoromanica.ro
 i. Moisil. Arta decorativi In ceramica romAneascil

Tabla XX

-
o =-_

= cp

25. Vierrnele 96. Floarea pastelui

efa
:C) 014

27. Ciresele

frIA
41 .44

$4
28 ,Frunza salcmului 20. Foaie de salc5m 30. Fc;i de salcarn

31. Butonasi 32.Frunze 33. Ciuperca

Th
34. Carligul_ciobanului 35. Crligul ciobanulut 36. Ca lea IcstAcit.

Ou incoitdeiate

www.dacoromanica.ro
/. ioisit. Aria decorativ In ceramiGa roinz'tneasa.
Tabla XXI

Motive slilisale &wit oiu incondeiale, in colorite de pe originate.

www.dacoromanica.ro
 1. MoiRit. Alta (lecorativ in .cerarnica romzIneas.c

Tabla XXII

1/4I
rilf4 ,440
)44,

A
r. i .
O.
A
,-,
,

r + l,,
. ,.,

,
1

-
-2-
,

%..i. '
, ,...,._ t ,6....4
Fr .-:.-.

Motive slilisate &gal HA Incondeiale cu culorile originalet.

www.dacoromanica.ro
I. Moisil. Arta decorativh" la ceramica romAneasat
T Ala XXIII

Motive dopii o i aplicate pe o Ihrforie.

www.dacoromanica.ro
J. Moisil. Arta decorativti in ceramica romAneased

Tabla XXIV

Vas de teracolit

Motive: Girtigul ciobanutili

www.dacoromanica.ro
I. Moisi/. Arta decorativ In ceramica romAneas6

Tabla XXV

Vas de majolica pentru flori.

r-

Motive 'diva 'ou incondeiate (carligul ciobanului).

.

www.dacoromanica.ro
I. Moisi/. Arta clecorativ In ceramica romA.neasdi

Tabla XXVI

Vas pentru

4,411G46041114*,40
7' ' 6 Ti; ,
'

Lit'',.4 / EJ yj .:.0 N '

vk ., ,.. , h L,
ii., s ,,)-1, 1\
,t.
, '

v ---.";
-: i
% -- -----'0'5',a
\?
.

?, ' \/7
\N \-;\
x
. e, ' ^,( .,), , "..--!' -
/, ,bt'
--, ,.
N , ;.4 . 'i
O

L
Ill
\ e.--..--,jj .ri
''

.....
L
''', .

41110 fib lb ID ta 411) 4te IOW fa ao 0, 4..;

r ,... ,,,,,,,, 1,:
).
1
1 .i e
El t
..,,,

Motive (lUlJ owl Inconfeiglsi

Stele, Carligul ciohanului, Cruel, Iftsn.z. Orr -

www.dacoromanica.ro
J. Moisll. Arta decorativa ui ceramica ron iiMeasa

Tabla XXVII

Cana

Motive dupil out incondeiate. Stele-Cartigul ciobanutui

Coloritul ca si Vasul de pe tabla XXV sau motivete
stilNate de pe tabla XXI i XXII.

www.dacoromanica.ro
 1. Moisll. Arta decorativA In ceramica romitneasca'

Tabla XXVIII

Cd!hoard.

Motive dupd owl incondeiate. Coloritul ca in obiectele de pe labia 4s1XV..

www.dacoromanica.ro
T. Moisd. Arta decorativ in ceramica romanease

Tabla XXIX

a. Vas.

b. Farfurie.
Motive (NO oral incondeiate.

www.dacoromanica.ro
I. Moisii. Arta decorativrt in ceramica romaneas6

Tabla XXX

Vas penIrti ilori.

r
qP
cot"
eh,
""krIE

Motive dupiion. ineoedeiate.

Stele-Ctirligul ciobanului, Frunza salcAmula

www.dacoromanica.ro
I. Moisi/. Arta decorativ In ceramica romaneasc
Tabla XXXI

-Vas pentru loft

Motive dup ouit incondeialG,

Stele, Cirligul ciobanului, Frunza

www.dacoromanica.ro
I. Moisi,/. Arta decorativ,q In cerannca ronnease

Tahiti X XX I I

Cana pentru vin.

,
Si .1,3finA ... ut
in'!,E7A---.
' ,- 'EJ
1
- .,
1=, 1111!0011. .0,
f 1.4
.

-# A ' ' . 'Ilk'' :

J'

'-'"----..----

Motive: Stele, Frunza saleArn

www.dacoromanica.ro
/. Moisi/. Arta decorativd In ceramica mmneascd

Tabla XXXIII

Farturie.

Motive: Stele, Frunza salcAmului.

,

www.dacoromanica.ro
/. Moisi/. Arta decorativ In ceramica romAneasc

Tabla XXXIV

Farfurie

Motive : Cruce, frunza sdlckitutiti

www.dacoromanica.ro
/. Moisi/. Arta decorativd In ceramica romaneasch

Tabla XXXV

Nosed

Motive: CrIigu1 ciobanului, Stea, Frunza salcamului

www.dacoromanica.ro
J. Moisil. Arta decorativh In cerarnica rornAneascd

Tabla XXXVI

Vas.

Motive duprt ornameutada Bisericei CurfettAAArize$:

www.dacoromanica.ro
/. Moisi/. Arta decorativa." In ceramica romaneased

Tabla XXXVII

Chlituarg

Motive dup'ci ornamentatia Bisericei Curtea de Arges .

www.dacoromanica.ro
I. Moisa Arta deconitivd In ceramica romnease,

Tabla XXXVIII

Can

Motive dui:a ornamenlatia Bisericei Currea de ArgeW

www.dacoromanica.ro
I. Moisi/ Arta decorativa In ceramica romaneasca
Tabla XXXIX

Farnirie

Motive dupii ornamentatia Bisericei Curtea de Arge.

www.dacoromanica.ro
1. Moisii. Arta decorativd In ceramica romneasch
Tabla XL

Ulcea - Cana

r-

ha Papa* al CapIt loll

Bibllotec !Ant, A,
Forma si ornamentatia vasului, dup5, un 0
Ramuri si frunza salcamului.

www.dacoromanica.ro
/. Moisit. Arta decorativ In ceramica romneascd
Tabla XLI

Cana (Majolica)

`1)04. 00
\

)/

Motive dup un pomelnic din snta XV111-a

www.dacoromanica.ro
 . Moisi/. Arta decorativa In ceramiCa romaneasca
Tabla XLII

- ."-=1
41= '

Motive dup o evanglielie dela Mnstirea Putna (Bucovina) din mint 1507.

www.dacoromanica.ro
 1. Moisit Arta decorativii .in ceramica _rprWneascil

Tabla XLIII

/ /
.

Facsimil dupti Evanglielia dela Altintistirea "'ulna din 4507

reprodusiti din Revista istoric, arheol. fil. - liticuresti. Tabla 15. A.
dupti care s'au aplical inotivele la Farfuria si Sosiera de pe labia XLII

www.dacoromanica.ro
/. Moisi/. Arta decorativ4 In ceramica romAneas0
Tabla XLIV

-
rig Pria;
-"4
f iSt;
,. iv A'

Motive dupa oitil incondeiate

www.dacoromanica.ro
I. Moisi/. Arta decorativ" In ceramica romzIneasc
Tabla XLV

Motive dupil ota incondeiate

www.dacoromanica.ro
J. Moisil. Arta decorativa in ceramica rornaneasa
Tabla XLVI

Motive dup6 oh' incondeiate

www.dacoromanica.ro
L Moisil. Arta decorativd.: 1h ceram. ica ron-lIneasdi
Tabla XLVII

Motive &pi"' ourt, i dup5, tesrituri

www.dacoromanica.ro
1. Moisil. Arta decorativ6 in ceramica romneasc
Tabla XLVIII

Motive dup6 ou .incondeiate i dupa. tesgturi

www.dacoromanica.ro
1. Moisil. Arta decorativ in ceramica romnease
Tabla XLIX

Vas

Motive dup scoarte

www.dacoromanica.ro
1. Jlioisi/. Arta decoratiys in ceramica romneasc6

Tabla L

Motive dupi:L. scoarte

www.dacoromanica.ro
J. Moisii. Arta decorativh In ceramica romaneasch
Tabla LI

vi
.
... * o
44 V,
,
t''
\
1

. ,
t!

I,

*
* .`
' #.

r
-&\

4N,
#
#1 I/
-

Motive dupil scoarto

www.dacoromanica.ro
/. Moisi/. Arta decorativ In ceramica romneasc
Tabla LII

Motive dupii tesiltuti

www.dacoromanica.ro
I. Moisit Arta decorativ In ceramica romneasch
Tabla LIII

a.

b.

Motive dup dife.rite testuri

www.dacoromanica.ro
/. Moisi/. Arta decorativa in ceramica romAneasc6
Tabla UV

a.

b.

Motive dup diferite tesiitori

www.dacoromanica.ro
1. Moisil. Arta decorativa in ceramica romneasca.

'fahla LA'

Proect de vas in slit Donniesc (bizanlin)

Motive si elemente din trecutul.tiostru

www.dacoromanica.ro
I. Moisil. Arta decorativ In ceramica romneascd
Tabla LVI

Proect de decor pentru un vas in stil romanesc

C.,

rteprezintii, o horil. Motive strdvechi, &lulu i al e motive

www.dacoromanica.ro
 41,

www.dacoromanica.ro