Documente Academic
Documente Profesional
Documente Cultură
Contabilitatea Societatilor Fara Scop Lucrativ PDF
Contabilitatea Societatilor Fara Scop Lucrativ PDF
1
Capitolul 1 Infiintarea, organizarea si conducerea
societatilor fara scop lucrativ
Asociatia este subiectul de drept constituit de trei sau mai multe persoane care,
pe baza unei intelegeri, pun in comun si fara drept de restituire contributia materiala,
cunostintele sau aportul lor in munca pentru realizarea unor activitati in interes
general, al unor colectivitati sau, dupa caz, in interesul lor nepatrimonial.
Asociatia dobandeste personalitate juridica prin inscrierea in Registrul
Asociatiilor si Fundatiilor aflat la grefa judecatoriei in a carei circumscriptie
teritoriala isi are sediul.
In vederea dobandirii personalitatii juridice, membrii asociati incheie actul
constitutiv si statutul asociatiei, in forma autentica sau atestata de avocat.
Actul constitutiv trebuie sa cuprinda urmatoarele elemente:
- datele de identificare a membrilor asociati: nume sau denumirea si, dupa
caz, domiciliul sau sediul acestora;
- exprimarea vointei de asociere si precizarea scopului propus;
- denumirea asociatiei;
- sediul asociatiei;
- durata de functionare a asociatiei pe termen determinat, cu indicarea
expresa a termenului, sau, dupa caz, pe termen nedeterminat;
- patrimoniul initial al asociatiei; activul patrimonial, in valoare de cel putin
un salariu minim brut pe economie, la data constituirii asociatiei; poate fi
alcatuit din aportul in natura si/sau in bani a asociatiilor;
- componenta nominala a organelor de conducere, administrare si control ale
asociatiei;
- persoana sau, dupa caz, persoanele imputernicite sa desfasoare procedura
de dobandire a personalitatii juridice;
- semnaturile membrilor asociati.
2
Statutul asociatiei trebuie sa cuprinda, pe langa elementele din actul constitutiv,
si urmatoarele:
- precizarea scopului si a obiectivelor asociatiei;
- modul de dobandire si de pierdere a calitatii de asociat;
- drepturile si obligatiile asociatilor;
- categoriile de resurse patrimoniale ale asociatiei;
- atributiile organelor de conducere, administrare si control ale asociatiei;
- destinatia bunurilor, in cazul dizolvarii asociatiei.
Oricare dintre membrii asociati, pe baza unei imputerniciri, poate formula o
cerere de inscriere a asociatiei in Registrul asociatiilor si fundatiilor aflat la grefa
judecatoriei in a carei circumscriptie teritoriala urmeaza sa-si aiba sediul.
Respectiva cerere trebuie sa fie insotita de urmatoarele documente:
- actul constitutiv;
- statutul asociatiei;
- actele doveditoare ale sediului si patrimoniului initial;
- dovada disponibilitatii denumirii eliberata de Ministerul Justitiei sau, dupa
caz, refuzul motivat al eliberarii acesteia.
Asociatia devine persoana juridica din momentul inscrierii ei in Registrul
asociatiilor si fundatiilor. In termen de 3 zile de la depunerea cererii de inscriere,
judecatorul desemnat de presedintele instantei verifica legalitatea documentelor si
dispune inscrierea asociatiei in Registrul asociatiilor si fundatiilor.
Asociatia isi poate constitui filiale, ca structuri teritoriale, cu un numar minim
de 3 membri, organe de conducere proprii si un patrimoniu distinct de cel al
asociatiei.
Filialele sunt entitati cu personalitate juridica, putand incheia, in nume propriu,
acte juridice in conditiile stabilite de asociatie prin actul constitutiv al filialei. Ele pot
incheia acte juridice de dispozitie, in numele si pe seama asociatiei, numai pe baza
hotararii prealabile a consiliului director al asociatiei.
Filiala se constituie prin hotararea adunarii generale a asociatiei. Personalitatea
juridica se dobandeste de la data inscrierii filialei in Registrul asociatiilor si
fundatiilor.
In vederea inscrierii filialei, reprezentantul asociatiei va depune cererea de
inscriere, impreuna cu hotararea de constituire a filialei, statutul, actul constitutiv,
3
actele doveditoare ale sediului si patrimoniului initial ale acesteia, la judecatoria in a
carei crcumscriptie teritoriala urmeaza sa-si aiba sediul filiala.
Asociatia isi poate constitui sucursale, ca structuri teritoriale fara personalitate
juridica. Sucursalele se constituie prin hotarare a adunarii generale. Sucursalele
desfasoara activitatile date in competenta de catre asociatie.
Organele de conducere ale asociatiei sunt:
- adunarea generala;
- consiliul director;
- cenzorul sau, dupa caz, comisia de cenzori.
Adunarea generala este organul de conducere, alcatuit din totalitatea
asociatilor. Competenta adunarii generale cuprinde:
- stabilirea strategiei si a obiectivelor generale ale asociatiei;
- aprobarea bugetului de venituri si cheltuieli si a bilantului contabil;
- alegerea si revocarea membrilor consiliului director;
- alegerea si revocarea cenzorului sau, dupa caz, a membrilor comisiei
de cenzori;
- infiintarea de filiale;
- modificarea actului constitutiv si a statului;
- dizolvarea si lichidarea asociatiei, precum si stabilirea destinatiei
bunurilor ramase dupa lichidare;
- orice alte atributii prevazute in lege sau in statut.
Consiliul director asigura punerea in executare a hotararilor adunarii generale.
El poate fi alcatuit si din persoane din afara asociatiei, in limita a cel mult o patrime
din componenta sa.
In exercitarea competentei sale, consiliului director:
- prezinta adunarii generale raportul de activitate pe preioada anterioara,
executarea bugetului de venituri si cheltuieli, bilantul contabil,
proiectul bugetului de venituri si cheltuieli si proiectul programelor
asociatiei;
- incheie acte juridice in numele si pe seama asociatiei;
- aproba organigrama si politica de personal ale asociatiei, daca prin
statut nu se prevede altfel;
- indeplineste orice atributii prevazute in statut sau stabilite de adunarea
generala.
4
Actul constitutiv al asociatiei poate prevedea numirea unui cenzor sau a unei
comisii de cenzori. Daca numarul asociatilor este mai mare de 15, numirea unui
cenzor este obligatorie. Acesta poate fi o persoana din afara asociatiei.
Pentru asociatiile cu mai mult de 100 de membri inscrisi pana la data intrunirii
ultimei adunari generale, controlul financiar intern se exercita de catre o comisie de
cenzori. Comisia de cenzori este alcatuita dintr-un numar impar de membri. Membrii
consiliului director nu pot fi cenzori. Cel putin unul dintre cenzori trebuie sa fie
contabil autorizat sau expert contabil, in conditiile legii.
In realizarea competentei sale cenzorul sau, dupa caz, comisia de cenzori are
urmatoarele atributii:
- verifica modul in care este administrat patrimoniul asociatiei;
- intocmeste rapoarte si le prezinta adunarii generale;
- poate participa la sedintele consiliului director, fara drept de vot;
- indeplineste orice alte atributii prevazute in statut sau stabilite de
adunarea generala.
Fundatia este subiectul de drept infiintat de una sau mai multe persoane care, pe
baza unui act juridic intre vii ori pentru cauza de moarte, constituie un patrimoniu
afectat, in mod permanent si irevocabil, realizarii unui scop de interes general sau,
dupa caz, al unor colectivitati.
Activul patrimonial initial al fundatiei trebuie sa includa bunuri in natura sau
numerar, a caror valoare totala sa fie de cel putin 100 de ori salariul minim brut pe
economie, la data constituirii fundatiei.
In vederea dobandirii personalitatii juridice, fondatorul sau, dupa caz,
fondatorii incheie actul constitutiv si statutul fundatiei, in forma autentica.
Actul constitutiv al fundatiei trebuie sa cuprinda:
- datele de identificare a fondatorilor: numele sau denumirea, domiciliul
sau sediul acestora;
5
- scopul fundatiei;
- denumirea fundatiei;
- sediul fundatiei;
- durata de functionare a fundatiei pe termen determinat sau
nedeterminat;
- patrimoniul initial al fundatiei;
- componenta nominala a celor dintai organe de conducere, administrare
si control ale fundatiei ori regulile pentru desemnarea membrilor acestor
organe;
- persoana sau persoanele imputernicite sa desfasoare procedura de
dobandire a personalitatii juridice;
- semnaturile fondatorilor.
Statutul fundatiei trebuie sa precizeze urmatoarele elemente:
- explicitarea scopului si a obiectivelor fundatiei;
- categoriile de resurse patrimoniale ale fundatiei;
- atributiile organelor de conducere, administrare si control ale fundatiei;
- procedura de desemnare si de modificare a componentei organelor de
conducere, administrare si control, pe parcursul existentei fundatiei;
- destinatia bunurilor, in cazul dizolvarii fundatiei.
Fundatia dobandeste personalitate juridica prin inscrierea sa in Registru
asociatiilor si fundatiilor aflat la grefa judecatoriei in a carei circumscriptie teritoriala
isi are sediul.
Cererea de inscriere trebuie sa fie insotita de urmatoarele documente:
actul constitutiv;
statutul;
acte doveditoare ale sediului si patrimoniului initial;
dovada disponibilitatii denumirii eliberata de Ministerul Justitiei.
Fundatia isi poate constitui filiale, ca structuri teritoriale, pe baza hotararii
consiliului director, prin care le este alocat patrimoniul. Filiala este condusa de un
consiliul director propriu, alcatuit din cel putin 3 membri.
Organele de conducere ale fundatiei sunt:
consiliul director;
cenzorul, sau dupa caz, comisia de cenzori.
6
Consiliul director al fundatiei este organul de conducere si de administrare al
acesteia. Consiliul director asigura realizarea scopului si obiectivelor fundatiei,
exercitand urmatoarele atributii:
stabilirea strategiei generale si a programelor fundatiei;
aprobarea bugetului de venituri si cheltuieli si a bilantului contabil;
alegerea si revocarea cenzorilor;
infiintarea de filiale;
incheierea de acte juridice, in numele si pe seama fundatiei;
executarea bugetului de venituri si cheltuieli;
aprobarea organigramei si a strategiei de personal ale fundatiei;
modificarea statutului fundatiei;
indeplinirea oricaror atributii prevazute prin lege sau prin statut.
Consiliul director se compune din cel putin 3 membri desemnati de fondator, la
momentul constituirii fundatiei.
7
- inventaierea patrimoniului;
- intocmirea bilantului contabil;
- controlul asupra operatiunilor patrimoniale efectuate;
- furnizarea, publicarea si pastrarea informatiilor cu privire la
situatia patrimoniului si rezultatele obtinute.
Societatile fara scop lucrativ realizeaza inregistrarea operatiunilor patrimoniale
cronologic, prin respectarea succesiunii documentelor justificative, dupa data de
intocmire sau de intrare in unitate si sistematic, in conturi sintetice si analitice, cu
ajutorul registrului jurnal si al cartii mari.
Inventarierea la nivelul societatilor fara scop lucrativ trebuie sa cuprinda toate
elementele de activ si pasiv din patrimoniu, care se inscriu in registrul inventar. De
asemenea, sunt supuse inventarierii bunurile aflate temporar in pastrare, custodie sau
pentru alte scopuri in unitatea patrimoniala, apartinand altor persoane fizice sau
juridice.
Registrul jurnal, registrul inventar si cartea mare, impreuna cu documentele
justificative, precum si bilantul contabil constituie documentele contabile oficiale
pentru exercitarea controlului asupra operatiunilor patrimoniale efectuate.
Contabilitatea societatilor fara scop lucrativ se conduce in partida dubla si are
menirea sa asigure:
- inregistrarea cronologica si sistematica in contabilitate a tuturor
operatiunilor patrimoniale, in functie de natura lor, in mod
simultan, in debitul unor conturi si creditul altor conturi,
denumite conturi corespondente;
- stabilirea totalului sumelor debitoare si creditoare, precum si a
soldului final al fiecarui cont;
- intocmirea lunara a balantei de verificare, care reflecta
egalitatea intre totalul sumelor debitoare si creditoare si totalul
soldurilor debitoare si creditoare ale conturilor;
- prezentarea situatiei patrimoniului si a rezultatelor obtinute,
respectiv a activelor si pasivelor prin bilantul contabil, precum
si a veniturilor, cheltuielilor si a excedentelor sau deficitelor,
prin contul rezultatului exercitiului.
Unitatile de cult si asociatiile de proprietari pot conduce contabilitatea in
partida simpla, potrivit legii.
8
Celelalte persoane juridice fara scop lucrativ, cu exceptia celor de utilitate
publica pot conduce contabilitatea in partida simpla, cu avizul directiilor generale ale
finantelor publice si controlului financiar de stat judetene, daca in cursul unui
exercitiu financiar veniturile din orice sursa se incadreaza sub plafonul de 30.000
EURO.
Persoanele fara scop lucrativ care depasesc plafonul veniturilor stabilit de
Ministerul Finantelor Publice sunt obligate ca incepand cu exercitiul financiar
urmator, sa treaca la organizarea si conducerea contabilitatii in partida dubla pe toata
durata de functionare a acestora.
Persoanele juridice fara scop lucrativ care conduc contabilitatea in partida
simpla au obligatia sa asigure:
- inregistrarea cronologica si sistematica in contabilitate a
operatiunilor patrimoniale in functie de natura lor, in mod
unilateral, numai in debitul sau creditul unor conturi, fara
utilizarea unui cont corespondent;
- stabilirea totalului debitului si creditului, precum si a soldului
fiecarui cont.
In ceea ce priveste evaluarea elementelor patrimoniale, persoanele juridice fara
scop lucrativ trebuie sa respecte urmatoarele reguli:
- la data intrarii in patrimoniu: bunurile se evalueaza si se inregistreaza in
contabilitate la valoarea de intrare, denumita valoarea contabila, care se
stabileste astfel:
bunurile procurate cu titlu oneros, la valoarea de achizitie denumita
cost de achizitie;
bunurile reprezentand aport la patrimoniul social sau obtinute cu
titlu gratuit, la valoarea de utilitate in functie de pretul pietei,
utilitatea, starea si amplasarea acestora;
bunurile produse de persoane juridice fara scop lucrativ, la costul
de productie.
Costul de achizitie al unui bun este egal cu pretul de cumparare,
taxele nerecuperabile, cheltuielile de transport aprovizionare si alte
cheltuieli accesorii necesare pentru punerea in stare de utilitate sau
pentru intrarea in gestiune a bunului respectiv.
9
Costul de productie a unui bun cuprinde: costul de achizitie al
materiilor prime si materialelor consumate, celelalte cheltuieli directe
de productie, precum si cota cheltuielilor indirecte de productie
determinate rational ca fiind legate de fabricatia acestuia. Cheltuielile
generale de administratie, cheltuielile de desfacere si cele financiare nu
se includ in costurile de productei.
In costul de productie pot fi incluse si dobanzile la creditele
bancare contractate pentru productia cu ciclu lung de fabricaie
aferente perioadei.
- cu ocazia inventarierii:
pentru activitatile fara scop lucrativ evaluarea elementelor
patrimoniale se face la valoarea de intrare in patrimoniu, respectiv
valoarea contabila;
pentru activitatile economice din structura persoanei fara scop
lucrativ, evaluarea elementelor patrimoniale se face la valoarea
actuala sau de utilitate a fiecarui element, denumita valoarea de
inventar, stabilita in functie de utilitatea bunului in unitate si pretul
pietei.
- la inchiderea exercitiului: elementele patrimoniale se evalueaza si se
reflecta in bilantul contabil la valoarea de intrare in patrimoniu, respectiv
valoarea contabila pusa de acord cu rezultatele inventarierii;
Pentru activitatile economice din structura persoanelor juridice fara
scop lucrativ, valoarea de intrare sau contabila se compara cu valoarea de
utilitate stabilita pe baza inventarierii:
- pentru elementele de activ, diferentele constatate in plus
intre valoarea de inventar si valoarea de intrare nu se
inregistreaza in contabilitate, aceste elemente mentinandu-se
la valoarea lor de intrare. Diferentele constatate in minus
intre valoarea de inventar stabilita la inventariere si valoarea
de intrare a imobilizarilor se inregistreaza in contabilitate pe
seama amortizarii (cnd deprecierea este ireversibila) sau,
dupa caz, se constituie provizioane (cnd deprecierea este
reversibila), iar pentru diferentele aferente celorlalte
elemente de activ se constituie provizioane, valoarea acestor
10
elemente mentinandu-se, de asemenea, la valoarea lor de
intrare.
- pentru elementele de pasiv, diferentele constatate in minus
intre valoarea de inventar si valoarea de intrare nu se
inregistreaza in contabilitate, aceste elemente mentionandu-
se la valoarea lor de intrare. Diferentele constatate in plus
intre valoarea stabilita la inventariere si valoarea de intrare a
elementelor de pasiv se inregistreaza in contabilitate prin
constituirea de provizioane, valoarea acestor elemente
mentionandu-se, de asemenea, la valoarea de intrare.
- la data ieirii din patrimoniu sau darea in consum, bunurile se evalueaza si
se scad din gestiune la valoarea lor de intrare.
Imaginea fidela a patrimoniului, a situatiei financiare si a rezultatelor obtinute
este redata prin aplicarea urmatoarelor principii contabile:
principiul permanentei metodelor, care conduce la continuitatea
aplicarii regulilor si normelor privind evaluarea, inregistrarea in
contabilitate si prezentarea elementelor patrimoniale si a
rezultatelor, asigurand comparabilitatea in timp a informatiilor
contabile;
principiul continuitatii activitatii, potrivit caruia se presupune ca
persoana juridica fara scop lucrativ isi continua in mod normal
functionarea intr-un viitor previzibil, fara a intra in stare de
lichidare sau de reducere sensibila a activitatii;
principiul independentei exercitiului, care presupune delimitarea in
timp a veniturilor si cheltuielilor aferente activitatii persoanei
juridice fara scop lucrativ, pe masura angajarii acestora si trecerii
lor la rezultatul exercitiului la care se refera;
principiul intangibilitatii bilantului, potrivit caruia bilantul de
deschidere a unui exercitiu financiar trebuie sa corespunda cu
bilantul de inchidere a exercitiului financiar precedent;
principiul necompensarii, potrivit caruia elementele de activ si de
pasiv trebuie sa fie evaluate si inregistrate in contabilitate separat,
nefiind admisa compensarea intre posturile de activ si cele de pasiv
11
ale bilantului, precum si intre veniturile si cheltuielile din contul de
rezultate;
principiul prudentei, potrivit caruia nu este admisa supraevaluarea
elementelor de activ si a veniturilor, respectiv subevaluarea
elementelor de pasiv si a cheltuielilor tinand cont de deprecierile,
riscurile si pierderile posibile generate de desfasurarea activitatii
exercitiului financiar curent sau anterior; acest principiu se aplica
numai pentru activitatile economice din structura persoanelor
juridice fara scop lucrativ.
12
stabilirea rezultatelor si a rentabilitatii produselor, lucrarilor
executate si serviciilor prestate;
intocmirea bugetelor de venituri si cheltuieli pe feluri de activitati,
urmarirea si controlul executarii acestora in scopul cunoasterii
rezultatelor si furnizarii datelor necesare fundamentarii deciziilor
prinvind gestiune.
Persoana desemnata sa conduca contabilitatea la nivelul unei societati fara
scop lucrativ trebuie sa asigure conditiile necesare pentru:
intocmirea documentelor justificative privind operatiunile
patrimoniale;
organizarea si tinerea corecta si la zi a contabilitatii;
organizarea si efectuarea inventarierii patrimoniului, precum si
valorificarea rezultatelor acesteia;
respectarea regulilor de intocmire a bilantului si a termenelor de
depunere la organele in drept, pastrarea documentelor justificative,
a registrelor si bilanturilor contabile si sa asigure organizarea
contabilitatii de gestiune adaptata la necesitatile si specificul
unitatii.
Potrivit Legii contabilitatii, principalele registre ce se folosesc in contabilitate
sunt: registrul-jurnal, registrul-inventar si cartea mare.
Persoanele juridice fara scop lucrativ, care pot conduce contabilitatea in
partida simpla, inregistreaza operatiunile patrimoniale cu ajutorul registrului-jurnal de
incasari si plati.
Registrul-jurnal este un document contabil obligatoriu in care se inregistreaza,
in mod cronologic, operatiunile patrimoniale prin respectarea succesiunii
documentelor dupa data de intocmire sau intrare a acestora in unitate.
Registrul-inventar este un document contabil obligatoriu in care se
inregistreaza toate elementele patrimoniale de activ si de pasiv, grupate in functie de
natura lor, conform posturilor din bilantul contabil, inventariate potrivit normelor
legale.
Elementele patrimoniale inscrise in registrul-inventar au la baza listele de
inventariere sau alte documente care justifica continutul fiecarui post din bilantul
contabil.
13
Registrul inventar se intocmeste la infiintarea societatii, anual la inchiderea
exercitiului financiar, cu ocazia incetarii activitatii acesteia pe baza de inventar faptic,
precum si in alte situatii.
In cazul in care inventarierea are loc pe parcursul anului, in registrul-inventar
se inregistreaza soldurile existente la data inventarierii, la care se adauga intrarile si se
scad iesirile de la data inventarierii pana la data inchiderii exercitiului financiar.
Registrul cartea mare este un document contabil obligatoriu in care se
inscriu lunar, direct sau prin regrupare pe conturi corespondente, inregistrarile facute
in registrul-jurnal, stabilindu-se situatia fiecarui cont, respectiv soldul iniial, rulajele
debitoare, rulajele creditoare si soldurile finale.
Cartea mare sta la baza intocmirii balantei de verificare si se intocmeste de
persoana juridica fara scop lucrativ si de fiecare subunitate a acesteia, cu contabilitate
proprie.
Orice operatiune patrimoniala se consemneaza in momentul efectuarii ei intr-
un inscris care sta la baza inregistrarilor in contabilitate, dobandind astfel calitatea de
document justificativ.
Documentele justificative cuprind, de regula, urmatoarele elemente principale:
denumirea documentelor;
denumirea si sediul persoanei juridice care intocmeste documentul
(cnd este cazul);
numarul si data intocmirii acestuia;
mentionarea partilor care participa la efectuarea operatiunii
economice si financiare;
continutul operatiunii economice si financiare, iar atunci cnd este
necesar si temeiul legal al efectuarii ei;
date cantitative si valorice aferente operatiunii economice si
financiare efectuate;
numele si prenumele, precum si semnaturile persoanelor care le-au
intocmit, vizat si aprobat;
alte elemente menite sa asigure consemnarea completa a
operatiunilor in documentele justificative.
Societatiile fara scop lucrativ, pentru verificarea inregistrarii corecte in
contabilitate a operatiunilor patrimoniale, intocmesc balanta de verificare (obligatoriu
lunar).
14
Balanta de verificare este un document contabil care serveste pentru
intocmirea bilantului contabil.
Balanta de verificare cuprinde, pentru toate conturile persoanei juridice fara
scop lucrativ, urmatoarele elemente:
simbolul si denumirea conturilor (in ordinea planului de conturi);
soldurile initiale debitoare si creditoare;
rulajele debitoare si creditoare;
totalul sumelor debitoare si creditoare;
soldurile finale, debitoare si creditoare.
Cu ajutorul balantei de verificare se verifica corelatiile dintre egalitatile
generate de dubla inregistrare a elementelor patrimoniale in contabilitate, respectiv
concordanta dintre totalul inregistrarilor din registrul-jurnal si totalul rulajelor
debitoare si totalul rulajelor creditoare din balanta, precum si concordanta dintre
totalul soldurilor finale debitoare si creditoare din cartea mare si totalul soldurilor
finale debitoare si creditoare din balanta.
Pentru inregistrarea operatiunilor patrimoniale in contabilitate, persoanele
juridice fara scop lucrativ care conduc contabilitatea in partida dubla pot folosi forma
de inregistrare pe jurnale, maestru-sah cu jurnale, precum si maestru-sah
simplificat.
Formele de inregistrare in contabilitate reprezinta sistemul de registre,
formulare, documente contabile corelate intre ele, care servesc la inregistrarea
cronologica si sistematica in contabilitate, potrivit normelor stabilite, a operatiunilor
economice si financiare ce au loc in unitati, pe tot parcursul exercitiului financiar.
Organizarea, de catre o persoana juridica fara scop lucrativ, a unui sistem de
prelucrare automata a datelor trebuie sa asigure toate informatiile necesare unui
eventual control.
Sistemele de prelucrare automata a datelor trebuie sa precizeze tipul de suport
pentru pastrarea datelor de intrare, pe hartie sau alt suport care asigura conservarea
acestora in conditii de siguranta, precum si listele inregistrarilor efectuate in evidenta
contabila pe baza de documente justificative care sa fie numerotate in ordine
cronologica, interzicandu-se inserari, intercalari, precum si orice eliminari sau
adaugiri ulterioare.
Originea, continutul si apartenenta fiecarei date trebuie sa fie indicate cu
claritate. Fiecare data inregistrata in contabilitate trebuie sa aiba la baza continutul
15
unui document scris, la care sa poata avea acces atat beneficiarii, cat si organele de
control.
Sistemele de prelucrare automata a datelor trebuie sa permita, in orice
moment, reconstituirea elementelor si continutul conturilor, a listelor si informatiilor
supuse verificarii, pornind fie de la datele de intrare, fie pornind in ordine inversa de
la continutul sintetic al conturilor, listelor sau altor informatii pe baza carora sa se
poata determina datele de intrare.
Arhivarea documentelor justificative si contabile se face in conformitate cu
prevederile legale si cu respectarea regulilor generale menionate in Normele
metodologice de intocmire si utilizare a formularelor comune pentru activitatea
financiara si contabila, elaborate de Ministerul Finantelor Publice.
Registrele de contabilitate, precum si documentele justificative se patreaza in
arhiva, de regula, in forma lor originala, grupate in functie de natura operatiunilor si
in ordine cronologica, in cadrul exercitiului financiar la care acestea se refera.
Arhivarea documentelor contabile trebuie sa asigure pastrarea si consultarea acestora
in termenele prevazute de lege.
Registrele de contabilitate, precum si documentele justificative care stau la
baza inregistrarii lor in contabilitate, se pastreaza in arhiva persoanei juridice fara
scop lucrativ, timp de zece ani, cu incepere de la data inchiderii exercitiului financiar
in cursul caruia au fost intocmite, cu exceptia statelor de salarii care se patreaza timp
de cinzeci de ani.
16
1.4. Particularitati fiscale pentru institutiile fara scop lucrativ
17
- in cazul persoanelor fizice rezidente asociate cu persoane juridice
romane care realizeaza venituri atat in Romania, cat si in strainatate,
din asocieri fara persoanlitate juridica, asupra partii din profitul
impozabil al asocierii atribuibile persoanei fizice rezidente.
Printre contribuabilii care sunt scutiti de la plata, se regasesc si persoanele
juridice organizate sa functioneze ca asociatii sau fundatii cum ar fi:
- fundatiile romane;
- cultele religioase, pentru veniturile obtinute din activitati economice
care sunt utilizate pentru sustinerea activitatilor cu scop caritabil;
- cultele religioase, pentru veniturile obtinute din producerea si
valorificarea obiectelor si produselor necesare activitatii de cult,
potrivit legii, si pentru veniturile obtinute din chirii, cu conditia ca
sumele respective sa fie utilizate, in anul curent sau in anii urmatori,
pentru intretinerea si functionarea unitatilor de cult, pentru lucrarile de
constructie, de reparatie si de consolidare a lacasurilor de cult, pentru
invatamant si pentru actiuni sp0ecifice cultelor religioase, inclusiv
venituri din despagubiri sub forma baneasca, obtinute ca urmare a
masurilor reparatorii prevazute de legile privind reconstituirea
dreptului de proprietate;
- asociatiile de proprietari constituite ca persoane juridice si asociatiile
de locatari recunoscute ca asociatii de proprietari, pentru veniturile
obtinute din activitati economice si care urmeaza a fi utilizate pentru
imbunatatirea utilitatilor si a eficientei cladirii, pentru intretinerea si
repararea proprietatii comune.
Veniturile pentru care sunt scutite de la plata impozitului pe profit
organizatiile nonprofit, organizatiile sindicale si organizatiile patronale sunt
urmatoarele:
- cotizatiile si taxele de inscriere a membrilor;
- contributiile banesti sau in natura ale membrilor si simpatizantilor;
- taxele de inregistrare stabilite potrivit legislatiei in vigoare;
- veniturile obtinute din vize, taxe si penalitati sportive sau din
participarea la competitii si demonstratii sportive;
- donatiile si banii sau bunurile primite prin sponsorizare;
18
- dividendele, dobanzile si veniturile realizate din vanzarea cesionarea
titlurilor de participare obtinute din plasarea vniturilor scutite;
- resursele obtinute din fonduri publice sau din finantari nerambursabile;
- venituri realizate din actiuni ocazionale: evenimente de strangere de
fonduri cu taxa de participare, serbari, tombole, conferinte, utilizate in
scop social sau profesional, potrivit statutului acestora;
- veniturile exceptionale rezultate din cedarea activelor corporale aflate
in proprietatea organizatiilor nonprofit, altele decat cele care sunt sau
au fost folosite intr-o activitate economica;
- veniturile obtinute din reclama si publicitate, realizate de organizatiile
nonprofit de utilitate publica, potrivit legilor de organizare si
functionare, din domeniul culturii, cercetarii stiintifice, invatamantului,
sportului, sanatatii, precum si de camarele de comert si industrie,
organizatiile sindicale si organizatiile patronale.
19
Guvernului, pentru activitatile prevazute in actul normativ de infiintare, care nu
creeaza distorsiuni concurentiale, nefiind desfasurate si de alte persoane impozabile.
Potrivit Codului Fiscal sfera de aplicare a taxei pe valoarea adaugata cuprinde
operatiunile care indeplinesc urmatoarele conditii:
- constituie o livrare de bunuri sau o prestare de servicii efectuate cu
plata;
- locul de livrare a bunurilor sau de prestare a serviciilor este considerat
a fi in Romania;
- livrarea bunurilor sau prestarea serviciilor este realizata de o persoana
impozabila;
- livrarea bunurilor sau prestarea serviciilor sa rezulte din activitati
economice;
- importul de bunuri.
Operatiunile de interes general scutite de TVA, prevazute in Codul Fiscal si
care au legatura cu asociatiile si fundatiile sunt:
- activitatea de invatamant desfasurata de unitatile autorizate, inclusiv
activitatea caminelor si a cantinelor organizate pe langa aceste unitati,
formarea profesionala a adultilor, precum si prestarile de servicii si
livrarile de bunuri strans legate de acestea, efectuate de catre institutiile
publice sau de catre alte entitati recunoscute, care au aceste obiective;
- prestarile de servicii si/sau livrarile de bunuri strans legate de asistenta
si/sau protectia sociala efectuate de institutiile publice sau de alte
antitati recunoscute ca avand un caracter social; serviciile de cazare,
masa si tratament, prestate de persoane impozabile care isi desfasoara
activitatea in statiuni balneoclimaterice, daca au incheiat contracte cu
Casa Nationala de Pensii si Alte Drepturi de Asigurari Sociale si
contravaloarea acestora este decontata pe baza de bilete de tratament;
- prestarile de servicii si/sau livrarile de bunuri strans legate de protectia
copiilor si a tinerilor, efectuate de institutiile publice sau de alte entitati
recunoscute ca avand caracter social;
- prestarile de servicii si/sau livrarile de bunuri furnizate membrilor in
interesul lor colectiv, in schimbul unei cotizatii fixate conform statului,
de organizatii fara scop patrimonial ce au obiective de natura politica,
sindicala, religioasa, patriotica, filosofica, patronala, profesionala sau
20
civica, precum si obiective de reprezentare a intereselor membrilor lor,
in conditiile in care aceasta scutire nu provoaca distorsiuni de
concurenta;
- prestarile de servicii strans legate de practicarea sportului sau a
educatiei fizice, efectuate de organizatii fara scop patrimonial pentru
persoanele care practica sportul sau educatia fizica;
- prestarile de servicii culturale si/sau livrarile de bunuri strans legate de
acestea, efectuate de institutiile publice;
- prestarile de servicii si/sau livrarile de bunuri efectuate de persoane ale
caror operatiuni sunt scutite, cu ocazia manifestarilor destinate sa le
aduca sprijin financiar si organizate in profitul lor exclusiv, cu conditia
ca aceste scutiri sa nu produca distorsiuni concurentiale.
In categoria altor operatiuni scutite de taxa pe valoarea adaugata, Codul Fiscal
mai prevede si urmatoarele activitati:
- livrarea obiectelor si vesmintelor de cult religios, tiparirea cartilor de
cult, teologice sau cu continut bisericesc si care sunt necesare pentru
practicarea cultului, precum si furnizarea de bunuri asimilate obiectelor
de cult;
- arendarea, concesionarea si inchirierea de bunuri imobile, cu
urmatoarele exceptii:
o operatiunile de cazare care sunt efectuate in cadrul sectorului
hotelier sau al sectoarelor cu functie similara, inclusiv
inchirierea terenurilor amenajate pentru camping;
o serviciile de parcare a vehiculelor;
o inchirierea utilajelor si a masinilor fixate in bunurilor imobile;
o inchirierea seifurilor.
Scutirile de TVA pentru bunurile importate, care au legatura cu institutiile fara
scop patrimonial, se refera la:
- importul de bunuri primite in mod gratuit cu titlu de ajutoare sau
donatii destinate unor scopuri cu caracter religios, de aparare a
sanatatii, de aparare a tarii sau sigurantei nationale, artistic, sportiv, de
protectie si amelioare a mediului, de protectie si conservare a
monumentelor istorice si de arhitectura, in conditiile stabilite prin
norme;
21
- importul de bunuri finantate din imprumuturi nerambursabile acordate
de guverne straine, organisme internationale si/sau organizatii
nonprofit din strainatate si din tara, in conditiile stabilite prin norme;
- importul urmatoarelor bunuri: bunurile de origine romana, bunurile
straine care, potrivit legii, devin proprietatea statului, bunurile reparate
in strainatate sau bunurile care le inlocuiesc pe cele necorespunzatoare
calitativ, returnate partenerilor externi in perioada de garantie, bunurile
care se inapoiaza in tara ca urmare a unei expedieri eronate,
echipamente pentru protectia mediului, stabilite prin hotarare a
Guvernului.
22
Capitolul 2 Contabilitatea capitalurilor, aporturilor si
rezervelor
23
Rezervele legale se constituie anual din excedentul obtinut de persoana
juridica fara scop lucrativ.(minim 5% din profitul brut pana se atinge nivelul de 20%
din patrimoniul institutiei).
Rezervele statutare se constituie anual din rezultatul net al exercitiului,
conform prevederilor din statulul fiecarei societati.
Alte rezerve, neprevazute in lege sau in statut, pot fi constituite facultativ pe
seama rezultatului net al exercitiului pentru acoperirea deficitelor sau pentru alte
scopuri, potrivit hotararii generale.
Subventiile pentru investitii reprezinta sumele alocate de la bugetul statului
sau din alte surse nerambursabile, de care beneficiaza persoana juridica fara scop
lucrativ in vederea finantarii cheltuielilor de natura investitiilor sau achizitionarii unor
bunuri de natura imobilizarilor, pentru finantarea unor activitati pe termen lung sau
altor cheltuieli de natura investitiilor, privind activitatile economice. In aceasta
categorie de subventii se cuprinde si valoarea bunurilor de natura imobilizarilor
primite cu titlu gratuit sau constatate in plus cu ocazia inventarierii.
Provizioanele pentru riscuri si cheltuieli se constituite numai pentru activitatile
economice, de regula, la finele exercitiului financiar pentru acele elemente de
patrimoniu a caror realizare sau plata este incerta, ori pentru cheltuieli care devin
exigibile in perioadele urmatoare, cum sunt:
- litigiile, amenzile si penalitatile, despagubirile, daunele si alte
datorii incerte;
- cheltuieli legate de activitatea de service in perioada de garantie
si alte cheltuieli privind garantia acordata clientilor;
- cheltuieli de repartizat pe mai multe exercitii, cum sunt:
cheltuielile cu reparatiile capitale esalonate, potrivit
programului, pe mai multe perioade, precum si cheltuielile cu
reparatiile curente, reviziile tehnice si alte cheltuieli la unitatile
sezoniere si partial sezoniere;
- pierderi latente aferente unor datorii pe termen lung, in devize;
- alte provizioane specifice anumitor sectoare de activitate.
Contabilitatea provizioanelor pentru riscuri si cheltuieli se tine pe feluri, in
functie de natura si scopul sau obiectul pentru care au fost constituite.
La finele fiecarui exercitiu financiar, provizioanele constituite la sfarsitul
anului precedent sau in cursul anului se analizeaza si se regularizeaza astfel:
24
- prin debitul contului de cheltuieli in cazul majorarii
provizionului;
- prin creditul contului de venituri cnd provizionul trebuie
diminuat sau anulat, respectiv cnd acesta devine total sau
partial fara obiect;
- cnd are loc realizarea riscului sau cheltuiala devine exigibila,
conturile de provizioane constituite anterior se inchid prin
crediul conturilor de venituri si, concomitent, cheltuielile si
pierderile respective in raport cu natura lor se inregistreaza in
conturile corespunzatoare.
Contabilitatea imprumuturilor si datoriilor asimilate acestora se tine pe
urmatoarele categorii: imprumuturi din emisiunea de obligatiuni si primele de
rambursare a acestora, numai de unitatile autorizate potrivit legii, creditele bancare pe
termen lung si mediu, datorii legate de participatii si alte imprumuturi si datorii
asimilate, precum si dobanzile aferente acestora.
Contabilitatea rezultatului reportat, rezultatului net al exercitiului si a
repartizarii rezultatului net al exercitiului se tine distinct pentru activitatile fara scop
lucrativ, activitatile cu destinatie speciala si activitatile economice, dupa caz.
25
In cadrul grupei 10 Aporturi si rezerve, un cont specific persoanelor juridice
fara scop lucrativ este contul 102 Aporturi. Cu ajutorul acestui cont se tine evidenta
aporturilor in natura si/sau in numerar pentru constituirea patrimoniului social al
persoanei juridice fara scop lucrativ, precum si majorarii sau reducerii aporturilor.
Contul 102 Aporturi este un cont cu functiune de pasiv. Prezinta sold iniial
creditor si se crediteaza pe parcursul exercitiului prin debitul conturilor:
- 105 Diferente din reevaluare, cu diferentele din reevaluare incorporate in
aporturile la patrimoniul social;
- 106 Rezerve, cu rezervele destinate majorarii patrimoniului social;
- 117 Rezultatul reportat, cu excedentele realizate in exercitiile financiare
precedente destinate majorarii patrimoniului social;
- 205 Concesiuni, brevete si alte drepturi si valori asimilate, cu valoarea
imobilizarilor necorporale reprezentand brevete, licente si alte drepturi si
valori similare aportate;
- 211 Terenuri, cu valoarea imobilizarilor corporale reprezentand terenuri
si amenajari de terenuri aportate;
- 213 Mijloace fixe, cu valoarea imobilizarilor corporale reprezentand
mijloace fixe aportate;
- 261 Titluri de participare, cu valoarea imobilizarilor financiare
reprezentand titluri de participare aportate;
- 301 Materii prime, cu valoarea stocurilor reprezentand materii prime
aportate;
- 512 Conturi curente la banci, cu sumele depuse ca aport in contul de
disponibil.
Contul 102 Aporturi se debiteaza prin creditul conturilor:
- 117 Rezultatul reportat, cu deficitele realizate in exercitiile financiare
precedente, in cazul in care nu pot fi acoperite pe alta cale prevazuta de
lege;
- 211 Terenuri, cu valoarea imobilizarilor corporale reprezentand
amenajari de terenuir pentru activitatiile fara scop lucrativ aduse ca aport,
scoase din evidenta;
- 213 Mijloace fixe, cu valoarea neamortizata a imobilizarilor corporale
reprezentand mijloacele fixe scoase din evidenta; cu valoarea
26
imobilizarilor corporale reprezentand mijloace fixe pentru activitatile fara
scop lucrativ, aduse ca aport, scoase din evidenta;
- 512 Conturi curente la banci, cu sumele virate, potrivit legii, la incetarea
activitatii.
Contul 102 Aporturi are sold creditor si reprezinta valoarea aporturilor la
patrimoniul social.
In cadrul grupei 11 Fonduri privind activitatile fara scop patrimonial si
rezultatul reportat un cont specific persoanelor juridice fara scop lucrativ este contul
113 Fondul social al membrilor Caselor de Ajutor Reciproc (CAR). Cu ajutorul
acestui cont se tine evidenta fondului social al membrilor caselor de ajutor reciproc
(CAR), constituit nin conformitate cu prevederile legale in vigoare. Contabilitatea
analitica se tine pe fiecare membru CAR.
Contul 113 Fondul social al membrilor Caselor de Ajutor Reciproc este un
cont de pasiv si se crediteaza prin debitul urmatoarelor conturi:
- 129 Repartizarea rezultatului exercitiului, cu rezultatele realizate in
exercitiul financiar curent de casele de ajutor reciproc, repartizate la fondul
social al membrilor acestora;
- 512 Conturi curente la banci, cu sumele incasate de la terti sau
comunicate de terti pe baza de documente justificative neaparute inca in
extrasele de cont, reprezentand depuneri la fondul social al membrilor
caselor de ajutor reciproc;
- 531 Casa, cu sumele incasate in numerar reprezentand depuneri la
fondul social al membrilor caselor de ajutor reciproc.
Contul 113 Fondul social al memebrilor Caselor de Ajutor Reciproc se
debiteaza prin creditul urmatoarelor conturi:
- 267 Creante imobilizate, cu sumele reprezentand imprumuturi restituite
de membrii caselor de ajutor reciproc prin compensarea cu fondul social al
acestora; cu sumele reprezentand dobanzile suportate de membrii caselor
de ajutor reciproc la imprumuturile restituite prin compensarea cu fondul
social al acestora;
- 462 Creditori diversi cu sumele reprezentand fondul social neridicat de
membrii caselor de ajutor reciproc, retrasi;
- 512 Conturi curente la banci, cu sumele virate la alte case de ajutor
reciproc reprezentand fondul social al membrilor transferati;
27
- 531 Casa, cu sumele platite reprezentand restituirea fondului social al
membrilor caselor de ajutor reciproc.
Soldul creditor al contului 113 Fondul social al membrilor Caselor de Ajutor
reciproc reprezinta fondul social al membrilor caselor de ajutor reciproc, existent.
In cadrul grupei 12 Rezultatul net al exercitiului prezentam functiunea
contului 120 Rezultatul exercitiului. Cu ajutorul acestui cont se tine evidenta
excedentului sau a deficitului realizat in cursul exercitiului, distinct pentru activitatile
fara scop lucrativ, incusiv activitatile cu destinatie speciala si activitatile economice.
Contabilitatea rezultatelor se tine distinct pe conturile sintetice de gradul II.
Contabilitatea analitica a rezultatelor activitatilor fara scop lucrativ se tine separat
pentru activitatile fara scop lucrativ si activitatile cu destinatie speciala.
Contul 120 Rezultatul exercitiului este un cont bifunctional si se crediteaza
prin debitul conturilor:
- 117 Rezultatul reportat, cu deficitele realizate in exercitiul financiar
precedent;
- 7xx Conturi de venituri, la sfarsitul perioadei, cu soldurile creitoare ale
conturilor din clasa 7, in vederea inchiderii acestora si stabilirii
rezultatelor.
Contul 120 Rezultatul exercitiului se debiteaza prin creditul conturilor:
- 117 Rezultatul reportat, cu excedentele realizate in exercitiul financiar
precedent, nerepartizate;
- 129 Repartizarea rezultatului net al exercitiului, cu excedentele realizate
in exercitiul financiar precedent, destinate repartizarii;
- 6xx Conturi de cheltuieli, la sfarsitul perioadei, cu soldurile debitoare
din clasa 6, in vederea inchiderii acestora si stabilirii rezultatelor;
- 711 Venituri din productia stocata, la sfarsitul perioadei, cu soldul
debitor al contului in vederea inchiderii acestuia si stabilirii rezultatelor.
Soldul creditor al contului 120 Rezultatul exercitiului reprezinta excedentele
realizate, daca veniturile depasesc cheltuielile, iar soldul debitor deficitele realizate
daca cheltuielile depasesc veniturile.
Din grupa de conturi 13 Subventii pentru investitii contul reprezentativ este
131 Subventii pentru investitii. Cu ajutorul acestui cont se tine evidenta sumelor
nerambursabile, alocate de la buget sau din alte surse de care beneficiaza persoana
juridica fara scop lucrativ in vederea procurarii sau producerii de echipamente ori alte
28
bunuri de natura imobilizarilor, pentru finantarea unor activitati pe termen lung sau
altor cheltuieli de natura investitiilor, precum si a imobilizarilor primite cu titlu gratuit
privind activitatile economice.
Contabilitatea analitica se tine pe categorii de subventii, iar in cadrul acestora,
pe fiecare unitate finantatoare.
Contul 131 Subventii pentru investitii este un cont de pasiv, prezinta sold
iniial creditor si se crediteaza pe parcursul desfasurarii activitatii prin debitul
conturilor:
- 205 Concesiuni, brevete si alte drepturi si valori asimilate, cu valoarea
brevetelor, licentelor si altor drepturi si valori asimilate primite cu titlu
gratuit sau constatate plus la inventariere;
- 211 Terenuri, cu valoarea terenurilor si amenajarilor de terenuri privind
activitatile economice primite cu titlu gratuit sau constatate plus la
inventariere;
- 213 Mijloace fixe, cu valoarea mijloacelor fixe privind activitatile
economice primite cu titlu gratuit sau constatate plus la inventariere;
- 445 Subventii, cu valoarea subventiilor pentru investitii, de primit;
- 512 Conturi curente la banci, cu valoarea subventiilor primite in cont.
Contul 131 Subventii pentru investitii se debiteaza prin creditul conturilor:
- 211 Terenuri, cu valoarea neamortizata a imobilizarilor corporale
primite cu titlu gratuit, reprezentand amenajari de terenuri pentru
activitatile economice, scoase din evidenta;
- 213 Mijloace fixe, cu valoarea neamortizata a imobilizarilor corporale
primite cu titlu gratuit reprezentand mijloace fixe pentru activitatile
economice, scoase din evidenta;
- 772 Venituri din operatii de capital, cu cota parte a subventiilor pentru
investitii evidentiata la venituri corespunzator amortizarii incluse in
costuri.
Soldul creditor al contului 131 Subventii pentru investitii reprezinta
subventiile neinregistrate la venituri.
In cadrul grupei 14 Provizioane reglementate, contul reprezentativ este 141
Provizioane reglementate. Cu ajutorul acestui cont se tine evidenta provizioanelor
constituite pe seama cheltuielilor, potrivit dispozitiilor legale.
29
Contul 141 Provizioane reglementate este un cont de pasiv si se crediteaza
prin debitul contului:
- 687 Cheltuieli exceptionale privind amortizarile si provizioanele, cu
valoarea cheltuielilor pentru constituirea sau majorarea provizioanelor
reglementate.
Contul 141 Provizioane reglementate se debiteaza prin creditul contului:
- 787 Venituri exceptionale din provizioane, cu sumele reprezentand
diminuarea sau anularea provizioanelor reglementate.
Soldul creditor al contului 141 Provizioane reglementate reprezinta
provizioanele reglementate constituite.
Din grupa 15 Provizioane pentru riscuri si cheltuieli vom prezenta
functiunea contului 151 Provizioane pentru riscuri si cheltuieli. Cu ajutorul acestui
cont se tine evidenta provizioanelor pentru riscuri si cheltuieli, constituite, de regula,
la finele exercitiului pe seama cheltuielilor, potrivit dispozitiilor legale pentru litigii,
garantii acordate clientilor, cheltuieli de repartizat pe mai multe exercitii, alte
elemente de patrimoniu sau cheltuieli care devin exigibile in perioadele urmatoare.
Contul 151 Provizioane pentru riscuri si cheltuieli este un cont de pasiv,
prezinta sold iniial creditor si se crediteaza pe parcursul exercitiului prin debitul
conturilor:
- 681 Cheltuieli de exploatare privind amortizarile si provizioanele, cu
valoarea cheltuielilor pentru constituirea provizioanelor pentru riscuri si
cheltuieli, cnd acestea privesc activitatea de exploatare;
- 686 Cheltuieli financiare privind amortizarile si provizioanele, cu
valoarea cheltuielilor pentru constituirea provizioanelor pentru riscuri si
cheltuieli, cnd acestea privesc activitatea financiara;
- 687 Cheltuieli exceptionale privind amortizarile si provizioanele, cu
valoarea cheltuielilor pentru constituirea provizioanelor pentru riscuri si
cheltuieli, cnd acestea privesc activitatea cu caracter exceptional.
Contul 151 Provizioane pentru riscuri si cheltuieli se debiteaza prin creditul
conturilor:
- 781 Venituri din provizioane privind activitatea de exploatare, cu sumele
reprezentand diminuarea sau anularea provizioanelor pentru riscuri si
cheltuieli, cnd acestea privesc activitatea de exploatare;
30
- 786 Venituri financiare din provizioane, cu sumele reprezentand
diminuarea sau anularea provizioanelor pentru riscuri si cheltuieli, cnd
acestea privesc activitatea financiara;
- 787 Venituri exceptionale din provizioane, cu sumel reprezentand
diminuarea sau anularea provizioanelor pentru riscuri si cheltuieli, cnd
acestea privesc activitatea cu caracter exceptional.
Soldul creditor al contului 151 Provizioane pentru riscuri si cheltuieli
evidentiaza provizioanele constituite pentru riscuri si cheltuieli.
In grupa 16 Imprumuturi si datorii asimilate, unul din conturile
reprezentative este 162 Credite bancare pe termen lung si mediu. Prin intermediul
acestui cont se tine evidenta creditelor bancare pe termen lung si mediu primite de la
societatile bancare sau alte institutii de credit.
Contul 162 Credite bancare pe termen lung si mediu este un cont de pasiv si
se crediteaza prin debitul conturilor:
- 401 Furnizori, cu platile efectuate catre furnizori direct din credite
bancare, pe baza documentelor prezentate la banca;
- 404 Furnizori de imobilizari, cu platile efectuate catre furnizorii de
imobilizari direct din credite bancare;
- 512 Conturi curente la banci, cu suma creditelor bancare primite in cont.
Contul 162 Credite bancare pe termen mediu si lung se debiteaza prin
creditul conturilor:
- 512 Conturi curente la banci, cu suma creditelor rambursate;
- 765 Venituri din diferente de curs valutar, cu diferentele de curs valutar
favorabile, rezultate in urma lichidarii creditelor bancare exprimate in
devize.
Soldul creditor al contului 162 Credite bancare pe termen mediu si lung
exprima creditele pe termen lung si mediu nerambursate.
31
MONOGRAFIE CONTABILA
Contabilitatea aporturilor
1. se inregistreaza in contabilitate aportul la constituirea patrimoniului social al
institutiei fara scop lucrativ sub forma unor brevete in valoare de 4.000 RON.
205 = 102 4.000 4.000
Concesiuni, brevete si Aporturi
alte drepturi asimilate
32
6. se evidentiaza majorarea patrimoniului social din excedentele realizate de
institutia fara scop lucrativ in exercitiile financiare precedente in valoare de 9.500
RON.
1171 = 102 9.500 9.500
Rezultatul reportat al Aporturi
activitatilor fara scop
patrimonial
7. din rezervele aflate la dispozitia institutiei fara scop lucrativ, aceasta decide ca o
parte din ele in valoare de 3.800 RON sa fie folosite pentru majorarea
patrimoniului social.
106 = 102 3.800 3.800
Rezerve Aporturi
Contabilitatea rezervelor
1. se inregistreaza in contabilitate constituirea unor rezerve pe baza excedentelor din
activitatea fara scop patrimonial inregistrate la inchiderea exercitiului financiar, in
valoare de 7.120 RON.
1291 = 106 7.120 7.120
Repartizarea Rezerve
rezultatului activitatilor
fara scop patrimonial
33
2. se inregistreaza in contabilitate majorarea rezervelor societatii fara scop lucrativ
pe baza excedentelor reportate al activitatilor fara scop lucrativ in valoare de
9.300 RON.
1172 = 106 9.300 9.300
Rezultatul reportat la Rezerve
activitatilor economice
34
3. in prima luna dupa primirea creditului se plateste rata de 520,8 RON (25.000/48)
si dobanda aferenta de 416,7 RON.
% = 5121 - 937,5
162 Conturi curente 520,8
Credite bancare la banci
1682 416,7
Dobanzi aferente
creditelor bancare
35
5. se inregistreaza rambursarea imprumutului din emisiuni de obligatiuni in valoare
de 10.000 RON.
161 = 5121 10.000 10.000
Imprumuturi din Conturi curente
emisiuni de obligatiuni la banci
36
Capitolul 3 Contabilitatea imobilizarilor
37
Brevetele, licentele, know-how-urile, marcile de fabrica si de comert si alte
drepturi de proprietate industriala si intelectuala similare aduse ca aport, achizitionate
sau dobandite pe alte cai se inregistreaza in conturile de imobilizari necorporale, la
valoarea de aport (de utilitate), costul de achizitie sau costul de productie, dupa caz.
Activele imobilizate de natura celor menionate anterior se amortizeaza pe
durata prevazuta pentru utilizarea lor, de catre persoana juridica fara scop lucrativ care
le detine.
Fondul comercial reprezinta partea din fondul de comert care nu figureaza in
cadrul celorlalte elemente de patrimoniu, dar care concura la mentinerea sau
dezvoltarea potentialului persoanei juridice fara scop lucrativ, cum sunt:
- clientela;
- vadul;
- debuseele;
- reputatia si alte elemente necorporale.
Fondul comercial se determina ca diferenta intre valoarea de aport (de
utilitate) sau costul de achizitie, dupa caz, a fondului de comert si valoarea
elementelor de activ inregistrate in conturile corespunzatoare. Fondul comercial, de
regula, nu este supus amortizarii. Insa, daca se constata o depreciere ireversibila,
aceasta poate fi amortizata.
Elementul de active necorporale alte imobilizari necorporale evidentiaza
programele informatice create de persoana juridica fara scop lucrativ sau achizitionate
de la terti, pentru necesitatile de utilizare proprii, evaluate la costul de productie,
respectiv la costul de achizitie, precum si alte imobilizari necorporale.
Valoarea programelor informatice privind activitatile economice se
amortizeaza in functie de durata probabila de utilizare, care nu poate depasi o
perioada de cinci ani.
Imobilizarile corporale cuprind in componenta lor terenurile si mijloacele fixe.
Contabilitatea terenurilor se tine separat pentru activitatile fara scop lucrativ si
activitatile economice, iar in cadrul acestora pe doua categorii: terenuri si amenajari
de terenuri.
Terenurile se inregistreaza in contabilitate la intrarea in patrimoniu la valoarea
stabilita in functie de clasele de calitate, suprafata, amplasare si/sau alte criterii legale,
la costul de achizitie sau la valoarea aportului in natura, dupa caz.
38
Potrivit legii, terenurile nu sunt supuse amortizarii. Investitiile efectuate pentru
amenajarea terenurilor privind activitatile economice sunt supuse amortizarii, potrivit
legii.
Potrivit legislatiei in vigoare, se considera mijloc fix obiectul singular sau
complexul de obiecte ce se utilizeaza ca atare si indeplineste cumulativ urmatoarele
conditii:
- are valoarea mai mare decat limita stabilita de lege;
- are o durata normala de utilizare mai mare de un an.
Contabilitatea mijloacelor fixe trebuie sa asigure evidenta permanenta a
existentei si miscarii, iar pentru cele utilizate in activitatea economica si calculul
amortizarii si al provizioanelor constituite pentru deprecierea acestora.
Contabilitatea mijloacelor fixe se tine separat pentru activitatile fara scop
lucrativ si activitatile economice, iar in cadrul acestora pe urmatoarele categorii:
- cladiri;
- constructii speciale;
- masini, utilaje si instalatii de lucru;
- aparate si instalatii de masurare, control si reglare;
- mijloace de transport;
- animale si plantatii;
- unelte, dispozitive, instrumente, mobilier si aparatura de
birotica;
- alte active corporale.
La intrarea in patrimoniu, mijloacele fixe se inregistreaza in contabilitate la
valoarea de intrare, prin care se intelege:
- costul de achizitie, pentru mijloacele fixe procurate cu titlu
oneros;
- costul de productie, pentru mijloacele fixe construite sau
produse de persoana juridica fara scop lucrativ;
- valoarea actuala, estimata la inscrierea lor in activ tinand seama
de valoarea mijloacelor fixe cu caracteristici tehnice similare
sau apropiate, pentru mijloacele fixe obtinute cu titlu gratuit;
- valoarea de aport (de utilitate) acceptata de parti, pentru
mijloacele fixe intrate in patrimoniu cu ocazia asocierii, fuziunii
etc. conform statutelor si contractelor;
39
- valoarea rezultata in urma reevaluarii, pentru mijloacele fixe
reevaluate in baza unor dispozitii legale exprese.
Evidenta mijloacelor fixe la nivelul institutiilor fara scop lucrativ se tine pe
fiecare obiect de evidenta, prin care se intelege obiectul singular sau complexul de
obiecte cu toate dispozitivele si accesoriile lui, destinat sa indeplineasca in mod
independent, in totalitatea lui, o functie distincta.
Amortizarea mijloacelor fixe se stabileste prin aplicarea cotelor de amortizare
asupra valorii de intrare a acestora.
Amortizarea se calculeaza pe baza unui plan de amortizare, de la data punerii
acestora in functiune si pana la recuperarea integrala a valorii lor de intrare, conform
duratelor normale de utilizare si conditiilor de utilizare a mijloacelor fixe.
Amortizarea mijloacelor fixe concesionate, inchiriate sau date in locatie de
gestiune se calculeaza si se inregistreaza in contabilitate de catre persoana juridica
fara scop lucrativ care le are in proprietate.
Amortizarea investitiilor efectuate la mijloacele fixe concesionate, inchiriate
sau date in locatie de gestiune este in sarcina celui care a efectuat investitia si se
inregistreaza in contabilitatea acestuia.
Persoanele juridice fara scop lucrativ amortizeaza mijloacele fixe destinate
pentru activitatile economice, utilizand unul unul din urmatoarele regimuri de
amortizare:
- amortizarea lineara, care consta in includerea uniforma in
cheltuielile de exploatare a valorii de intrare a mijloacelor fixe
pe toata durata normala de utilizare, potrivit legii;
- amortizarea degresiva, care presupune multiplicarea cotei de
amortizare lineara cu un coeficient;
- amortizarea accelerata, care consta in calcularea, in exercitiul in
care mijloacele fixe intra in activul persoanei juridice fara scop
lucrativ, a unei amortizari de pana la limita prevazuta de lege
din valoarea de intrare a acestora. In exercitiile urmatoare,
amortizarea se calculeaza dupa regimul amortizarii lineare.
Amortizarea aferenta mijloacelor fixe se inregistreaza distinct in contabilitate,
pe categorii si obiecte de evidenta. Prin deducerea amortizarii din valoarea de intrare
se obtine valoarea contabila neta a mijloacelor fixe.
40
Reevaluarea mijloacelor fixe se refera la operatiunea de stabilire a valorii
actuale a fiecarui mijloc fix existent in patrimoniul persoanei juridice fara scop
lucrativ. Valoarea actuala a mijlocului fix se stabileste, de regula, avandu-se in
vedere: valoarea de intrare din contabilitate, utilitatea si pretul pietei, precum si gradul
de uzura estimat al mijlocului fix la data reevaluarii.
Contabilitatea imobilizarilor in curs se tine distinct pentru: imobilizarile
necorporale si imobilizarile corporale, precum si pentru activitatile fara scop lucrativ
si activitatile economice.
Imobilizarile in curs corporale reprezinta costul de productie, respectiv costul
de achizitie aferent imobilizarilor necorporale neterminate pana la finele exercitiului.
Imobilizarile in curs corporale reprezinta investitiile neterminate efectuate in
regie proprie sau in antrepriza care se evalueaza la costul de productie, respectiv
costul de achizitie, reprezentand pretul de deviz al investitiei.
Imobilizarile in curs corporale se trec in categoria mijloacelor fixe dupa
receptia, darea in folosinta, se inregistreaza in contabilitatea persoanei juridice fara
scop lucrativ care le-a efectuat.
La expirarea contractului de concesiune, inchiriere sau locatie de gestiune,
valoarea investitiilor executate la mijloacele fixe luate cu acest titlu, nediminuata cu
amortizarea calculata, se scade din contabilitatea persoanei juridice fara scop lucrativ
care le-a efectuat si se inregistreaza in contabilitatea unitatii care le are in proprietate
pentru a majora corespunzator valoarea de intrare a mijloacelor fixe respective,
potrivit contractelor incheiate.
Imoblizarile financiare cuprind titlurile de participare, alte titluri imobilizate si
creante imobilizate.
Titlurile de participare reprezinta drepturi sub forma de actiuni sau alte titluri
de valoare in capitalul altor unitati patrimoniale, care asigura persoanei juridice fara
scop lucrativ detinatoare exercitarea unui control sau a unei influente notabile,
respectiv realizarea unui venit.
Alte titluri imobilizate constau in acele titluri pe care persoana juridica fara
scop lucrativ le dobandeste, in vederea realizarii unor venituri financiare, fara a putea
interveni in gestiunea unitatii patrimoniale emitatoare, precum si alte titluri de
plasament detinute pe o perioada indelungata.
41
La intrarea in patrimoniu, titlurile de participare si alte titluri imobilizate se
evalueaza la costul de achizitie, prin care se intelege pretul de cumparare sau valoarea
determinata prin contractul de achizitie a acestora.
Cheltuielile accesorii privind achizitionarea titlurilor de participare si a altor
titluri imobilizate se inregistreaza direct in cheltuielile de exploatare ale exercitiului.
Contabilitatea creantelor imobilizate se tine pe urmatoarele categorii:
- creante legate de participatii;
- imprumuturi acordate pe termen lung;
- alte creante imobilizate.
Creantele legate de participatii sunt acele creante ale persoanei juridice fara
scop lucrativ create cu ocazia acordarii de imprumuturi unitatilor patrimoniale la care
detin titluri de participare.
In conturile de imprumuturi pe termen lung se inregistreaza sumele acordate
tertilor in baza unor contracte pentru care persoana juridica fara scop lucrativ percepe
dobanzi.
In categoria alte creante imobilizate se cuprind garantiile si cautiunile depuse
de persoana juridica fara scop lucrativ la terti.
Pentru deprecierea titlurilor si creantelor imobilizate se constituie provizioane,
reprezentand diferenta dintre valoarea de intrare a acestora si valoarea de utilitate
stabilita cu ocazia inventarierii.
Provizioanele pentru deprecierea imobilizarilor necorporale, corporale, a
imobilizarilor in curs si a celor financiare nesupuse amortizarii se constituie numai
pentru activitatile economice, pe seama cheltuielilor, de regula, la finele exercitiului
financiar, cu ocazia inventarierii.
In perioadele urmatoare, la finele fiecarui exercitiu financiar sau la iesirea din
patrimoniu a imobilizarilor, in urma analizarii provizioanelor constituite pentru
deprecieri, se procedeaza astfel:
- in situatia cnd deprecierea este superioara provizionului
constituit, se constituie un provizion suplimentar;
- in cazul in care deprecierea constatata este inferioara
provizionului constituit, diferenta se deduce din provizionul
constituit si se inregistreaza la venituri;
42
- cu ocazia anularii unui provizion, la iesirea din patrimoniu a
imobilizarilor, provizioanele constituite se inregistreaza la
venituri.
43
- 233 Imobilizari necorporale in curs, cu valoarea imobilizarilor
necorporale in curs receptionate ca brevete, licente si alte drepturi si valori
similare;
- 404 Furnizori de imobilizari, cu valoarea brevetelor, licentelor si altor
valori similare achizitionate;
- 721 Venituri din productia de imobilizari necorporale, cu valoarea
brevetelor, liecentelor si altor valori similare realizate pe cont propriu.
Contul 205 Concesiuni, brevete si alte drepturi si valori similare se
crediteaza prin debitul conturilor:
- 167 Alte imprumuturi si datorii asimilate, cu valoarea concesiunilor
restituite;
- 280 Amortizari privind imobilizarile necorporale, cu valoarea
amortizarii brevetelor, licentelor si altor drepturi, scoase din evidenta;
- 6583 Cheltuieli privind activele cedate si alte operatii de capital, cu
valoarea neamortizata a brevetelor, licentelor si altor drepturi similare
cedate.
Soldul debitor al contului 205 Concesiuni, brevete si alte drepturi si valori
asimilate evidentiaza valoarea concesiunilor, brevetelor si licentelor existente la un
moment dat in patrimoniul persoanelor fara scop lucrativ.
Din cadrul grupei 21 Imobilizari corporale vom prezenta functiunea contului
213 Instalatii tehnice, mijloace de transport, animale si plantatii. Cu ajutorul acestui
cont se tine evidenta existentei si miscarii mijloacelor fixe, separat pentru activitatile
fara scop lucrativ si pentru activitatile economice.
Contul 213 Instalatii tehnice, mijloace de transport, animale si plantatii este
un cont cu functiune de activ, prezinta sold iniial debitor si se debiteaza prin creditul
urmatoarelor conturi:
- 102 Aporturi, cu valoarea imobilizarilor corporale reprezentand mijloace
fixe aportate;
- 105 Rezerve din reevaluare, cu cresterea de valoare rezultata din
reevaluarea instalatiilor tehice, mijloacelor de transport etc;
- 167 Alte imprumuturi si datorii asimilate, cu valoarea imobilizarilor
corporale primite in leasing financiar;
- 231 Imobilizari corporale in curs, cu valoarea imobilizarilor corporale in
curs receptionate ca instalatii tehnice, mijloace de transport etc.;
44
- 131 Subventii pentru investitii, cu valoarea mijloacelor fixe privind
activitatile economice primite cu titlu gratuit sau constatate plus la
inventariere;
- 404 Furnizori de imobilizari, cu valoarea mijloacelor fixe achizitionate
pentru activitatile economice;
- 446 Alte impozite, taxe si varsaminte asimilate, cu valoarea taxelor
vamale aferente aprovizionarilor din import;
- 722 Venituri din productia de imobilizari corporale, cu valoarea la cost
de productie a instalatiilor tehnice, mijloacelor de transport etc. realizate pe
cont propriu.
Contul 213 Instalatii tehnice, mijloace de transport, animale si plantatii se
crediteaza prin debitul conturilor:
- 102 Aporturi, cu valoarea neamortizata a imobilizarilor corporale scoase
din evidenta; cu valoarea imobilizarilor corporale pentru activitatile fara
scop lucrativ, aduse ca aport si scoase din evidenta;
- 105 Rezerve din reevaluare, cu descresterea de valoare rezultata din
reevaluarea instalatiilor tehnice, mijloacelor de transport etc.
- 261 Titluri de participare, cu valoarea neamtortizata a imobilizarilor
corporale care fac obiectul participarii in natura la capitalul social al unei
societati comerciale;
- 267 Creante imobilizate, cu valoarea imprumuturilor acordate pe termen
lung pentru bunurile cedate in regim de leasing financiar;
- 6583 Cheltuieli privind activele cedate si alte operatii de capital, cu
valoarea neamortizata a imobilizarilor corporale cedate sau scoase din
evidenta;
- 671 Cheltuieli privind calamitatile si alte evenimente extraordinare, cu
valoarea pierderilor din calamitati.
Soldul final debitor al contului 213 Instalatii tehnice, mijloace de transport,
animale si plantatii evidentiaza valoarea mijloacelor fixe existente la un moment dat
in patrimoniu.
45
MONOGRAFIE CONTABILA
46
5. se evidentiaza un brevet realizat pe cont propriu si nereceptionat, evaluat la
valoarea de 600 RON.
2331 = 1171 600 600
Imobilizari necorporale Rezultatul
in curs pentru activitatile reportat al
fara scop patrimonial activitatilor fara
scop
patrimonial
47
9. se amortizeaza un mijloc de transport aferent activitatii fara scop patrimonial.
Valoarea amortizarii este de 2.000 RON.
6811 = 2815.01 2.000 2.000
Cheltuieli de exploatare Amortizarea
privind amortizarea mij de transport
imobilizarilor aferente act fara
scop patrimonial
10. se scoate din evidenta un soft informatic complet amortizat aferent activitatii fara
scop patrimonial. Valoarea de intrare a imobilizarii necorporale este de 1.500
RON.
2808.01 = 2081 1.500 1.500
Amortizarea altor Alte imobilizari
imobilizari necorporale necorporale
aferente act fara scop aferente act fara
lucrativ scop
patrimonial
48
3. se evidentiaza scoaterea din gestiune a unei instalatii tehnice neamotizate in
valoare de 8.700 RON.
6583 = 2131.02 8.700 8.700
Cheltuieli privind Echipamente
cedarea activelor si alte tehnice aferente
operatii de capital act economice
49
3. in fiecare luna se vor inregistra, pe baza facturilor, cheltuielile cu rata scadenta, cu
dobanda si taxa pe valoarea adaugata.
% = 404 - 1.290
167 Furnizori de 1.000
Alte imprumuturi si imobilizari
datorii asimilate
1687 100
Dobanzi aferente altor
imprumuturi si datorii
asimilate
4426 190
Tva deductibila
50
3. se contabilizeaza, pe baza facturilor, creanta formata din rata scadenta de 1.000
RON, dobanda aferenta de 100 RON si TVA aferent 190 RON.
411 = % 1.290 -
Clienti 706 1.000
Venituri din
redevente, locatii
de gestiune si
chirii
2674 100
Dobanda
aferenta
imprumuturilor
acordate pe
termen lung
4427 190
Tva colectata
51
Capitolul 4 Contabilitatea stocurilor si a productiei in
curs de executie
52
fi depozitate in vederea livrarii sau expediate direct
clientilor;
produsele reziduale, reprezentand rebuturile, materialel
recuperabile sau deseurile.
- animalele si pasrile, respectiv animalele nascute si cele tinere
de orice fel, crescute si folosite pentru productie, reproductie,
munca, reprezentatie, expunere, animale si pasrile la ingrasat
pentru a fi valorificate, precum si coloniile de albine.
- mrfurile, respectiv bunurile pe care persoana juridica fara scop
lucrativ le cumpara in vederea revanzarii;
- ambalajele.
Contabilitatea analitica a stocurilor de natura materiilor prime, materialelor
consumabile, animalelor si pasrilor, precum si a ambalajelor se tine distinct pentru
activitatile fara scop lucrativ si activitatile economice.
Stocurile de natura produselor si marfurilor privesc exclusiv activitatile
economice ale persoanei juridice fara scop lucrativ.
In categoria ambalajelor se includ ambalajele refolosibile achizitionate sau
fabricate, destinate produselor vandute si care in mod temporar pot fi pastrate de terti
cu obligatia restituirii in conditiile prevazute in contracte.
Productia in curs de executie reprezinta productia care nu a trecut prin toate
fazele de prelucrare, prevazute de procesul tehnologic, precum si produsele nesupuse
probelor si receptiei tehnice necompletate in intregime.
La intrarea in patrimoniu a bunurilor de natura stocurilor si a productiei in curs
de executie acestea se evalueaza si se inregistreaza in contabilitate, astfel:
- materiile prime, materialele consumabile, obiectele de inventar,
mrfurile, ambalajele si alte bunuri procurate cu titlu oneros, la
costul de achizitie;
- productia in curs de executie, semifabricatele si produsele finite,
obiectele de inventar, ambalajele si alte bunuri produse de catre
persoana juridica fara scop lucrativ, la costul de productie;
- animalele si pasrile, la costul de achizitie sau costul de
productie, dupa caz.
53
La iesirea din patrimoniu, bunurile materiale se evalueaza si se inregistreaza in
contabilitate prin aplicarea metodei costul mediu ponderat (CMP), metodei primei
intrari-primei iesiri (FIFO) sau a metodei ultimei intrari-primei iesiri (LIFO).
Costul mediu ponderat se calculeaza fie dupa fiecare intrare, fie lunar, ca raport
intre valoarea totala a stocului iniial plus valoarea intrarilor si cantitatea existenta in
stocul iniial plus cantitatile intrate.
Potrivit metodei primei intrari primei iesiri (FIFO) bunurile iesite din
gestiune se evalueaza la costul de achizitie (sau de productie) al primei intrari. Pe
masura epuizarii lotului, bunurile iesite din gestiune se evalueaza la costul de achizitie
al lotului urmator, in ordine cronologica.
Potrivit metodei ultimei intrari primei iesiri (LIFO) bunurile iesite din
gestiune se evalueaza la costul de achizitie al ultimei intrari. Pe masura epuizarii
lotului, bunurile iesite din gestiune se evalueaza la costul de achizitie al lotului
anterior, in ordine cronologica.
Evaluarea si inregistrarea in contabilitate a materiilor prime, produselor,
marfurilor si a altor bunuri de natura stocurilor se poate face si la preturi standard
(prestabilite) pe baza preturilor medii ale bunurilor respective, cu conditia evidentierii
distincte a diferentelor de pret fata de costul de achizitie sau costul de productie, dupa
caz.
Diferentele de pret astfel stabilite, la intrarea bunurilor respective in
patrimoniu, se inregistreaza proportional, atat asupra valorii bunurilor iesite, cat si
asupra stocurilor.
Preturile standard, folosite pentru inregistrarea in contabilitate a bunurilor de
natura stocurilor, este necesar sa fie actualizate periodic, de regula cel putin o data pe
an, in functie de evolutia preturilor si de alti factori.
In cazul in care evaluarea bunurilor materiale se face la preturi standard
(prestabilite), diferentele stabilite intre pretul de inregistrare si costul de achizitie,
respectiv costul de productie efectiv, se inregistreaza distinct in contabilitate.
54
Repartizarea diferentelor de pret asupra valorii bunurilor iesite si asupra
stocurilor se efectueaza cu ajutorul unui coeficient care se calculeaza de urmatoarea
maniera:
Sidiferente + D pret
Cr =
Si pret _ s tan dard + Vi
unde:
Cr coeficient de repartizare;
de la inceputul anului;
Si pret _ s tan dard - soldul iniial al stocurilor la preturi standard
(prestabilite);
V i valoarea intrarilor in cursul perioadei la pret standard cumulat de
la inceputul anului.
55
la marfuri reprezentand adaosul comercial existent la sfarsitul
aceleiasi perioade.
- fie prin insumarea adaosului comercial aferent marfurilor
existente in stoc la finele lunii de referinta.
La nivelul societatilor fara scop lucrativ, contabilitatea valorilor materiale se
tine cantitativ si valoric sau numai valoric prin folosirea inventarului permanent sau a
inventarului intermitent.
In cazul in care se decide folosirea inventarului permanent, in contabilitate se
inregistreaza toate operatiile de intrare si iesire, ceea ce permite stabilirea si
cunoasterea in orice moment a stocurilor, atat cantitativ, cat si valoric.
Inventarul intermitent consta in stabilirea iesirilor si inregistrarea lor in
contabilitate pe baza inventarierii stocurilor la finele perioadei. In acest caz, iesirile se
determina ca diferenta intre valoarea stocurilor initiale plus valoarea intrarilor si
valoarea stocurilor finale, determinate pe baza inventarierii.
In cazul folosirii inventarului permanent, contabilitatea analitica a stocurilor se
poate organiza dupa una din urmatoarele metode, in functie de specificul activitatii si
necesitatile proprii ale societatii fara scop lucrativ:
- metoda operativ contabila (pe solduri), care consta in tinerea,
la locul de depozitare, a evidentei cantitative a bunurilor
materiale pe categorii, iar la contabilitate a evidentei valorice
desfasurate pe gestiuni, iar in cadrul gestiunilor, pe grupe sau
subgrupe, dupa caz;
- metoda cantitativ valorica (pe fise de cont analitic), care
consta in tinerea evidentei cantitative pe categorii de bunuri la
locuri de depozitare, iar in contabilitate, a evidentei cantitativ
valorice. Contabilitatea stocurilor se desfasoara pe gestiuni, iar
in cadrul acestora pe categorii de bunuri. Controlul exactitatii si
concordantei inregistrarilor din evidenta de la locurile de
depozitare si din contabilitate se face prin punctajul periodic
dintre cantitatile inregistrate in fisele de depozit si cele din
fisele de cont analitic de la contabilitate.
- metoda global valorica, care consta in tinerea evidentei numai
valoric, atat la nivelul gestiunii, cat si in contabilitate. Controlul
concordantei inregistrarilor din evidenta gestiunii cu cea din
56
contabilitate se face periodic. Aceasta metoda se aplica, in
principal, pentru evidenta marfurilor si ambalajelor aflate in
unitatile de desfacere cu amanuntul si pentru alte bunuri, in
cazul unitatilor care nu au dotarea tehnica corespunzatoare.
Pentru deprecierea stocurilor de marfuri, materii prime si materiale, obiecte de
inventar, produse si alte bunuri materiale, precum si a productiei in curs de executie
aferente activitatilor economice, la finele exercitiului, cu ocazia inventarierii, se
constituie provizioane.
57
Contul 301 Materii prime are functiune de activ, prezinta sold iniial debitor
si se debiteaza prin creditul conturilor:
- 102 Aporturi, cu valoarea stocurilor reprezentand materii prime aportate;
- 345 Produse finite, cu valoarea produselor finite retinute din propductia
proprie ca materii prime;
- 401 Furnizori, cu valoarea la pret de inregistrare a materiilor prime
achizitionate de la furnizori; cu valoarea serviciilor prestate aferente
materiilor prime intrate in gestiune, aduse de la terti;
- 601 Cheltuieli cu materiile prime, cu valoarea materiilor prime
constatate plus la inventar; cu valoarea materiilor prime restituite la
magazie ca nefolosite;
- 731 Venituri din cotizatiile membrilor si contributiile banesti sau in
natura ale membrilor si simpatizantilor, cu valoarea materiilor prime
reprezentand contributii ale membrilor si simpatizantilor;
- 739 Alte venituri din activitati fara scop lucrativ, cu valoarea materiilor
prime rezultate din dezmembrarea imobilizarilor.
Contul 301 Materii prime se crediteaza prin debitul urmatoarelor conturi:
- 351 Materii prime si materiale aflate la terti, cu valoarea la pret de
inregistrare a materiilor prime trimise spre prelucrare sau in custodie la
terti;
- 601 Cheltuieli cu materiile prime, cu valoarea la pret de inregistrare a
materiilor prime incluse pe cheltuieli, constatate lipsa la inventar, precum
si pierderile din deprecieri;
- 6583 Cheltuieli cu activele cedate si alte operatii de capital, cu valoarea
materiilor prime cedate;
- 671 Cheltuieli privind calamitatile si alte evenimente extraordinare, cu
valoarea pierderilor din calamitati si a exproprierilor de active aferente
activitatilor fara scop patrimonial sau activitatilor economice.
Soldul debitor al contului 301 Materii prime reprezinta valoarea materiilor
prime existente in stoc.
58
Contul 371 Marfuri este un cont cu functiune de activ. Acesta se debiteaza
prin creditul urmatoarelor conturi:
- 102 Aporturi cu valoarea marfurilor primite ca aport;
- 301 Materii prime cu valoarea materiilor prime vandute ca atare;
- 401 Furnizori cu valoarea la pret de inregistrare a marfurilor
achizitionate de la furnizori;
- 446 Alte taxe si impozite cu valoarea la pret de inregistrare a
marfurilor achizitionate din import;
- 607 Cheltuieli privind marfurile cu valoarea la pret de inregistrare a
marfurilor constatate plus la inventar;
- 7582 Venituri din donatii si subventii primite cu valoarea la pret de
inregistrare a marfurilor primite cu titlu gratuit.
Contul 371 Marfuri se crediteaza prin debitul urmatoarelor conturi:
- 357 Marfuri trimise la terti cu valoarea la pret de inregistrare a
marfurilor trimise la terti;
- 607 Cheltuieli privind marfurile cu valoarea la pret de inregistrare a
marfurilor iesite din gestiune prin vanzare, degradate sau constatate lipsa la
inventar;
- 6582 Cheltuieli privind donatiile si subventiile acordate cu valoarea
donatiilor acordate sub forma de marfuri;
- 671 Cheltuieli privind calamitatile cu valoarea pierderilor din
calamitati.
Soldul debitor al contului 371 Marfuri reprezinta valoarea la pret de
inregistrare a marfurilor existente in stoc.
Din grupa 39 Provizioane pentru deprecierea stocurilor si a productiei in curs
de executie fac parte urmatoarele conturi:
- 391 Provizioane pentru deprecierea materiilor prime;
- 392 Provizioane pentru deprecierea materialelor;
- 393 Provizioane pentru deprecierea productiei in curs de executie;
- 394 Provizioane pentru deprecierea produselor;
- 395 Provizioane pentru deprecierea stocurilor aflate la terti;
- 396 Provizioane pentru deprecierea animalelor;
- 397 Provizioane pentru deprecierea marfurilor;
- 398 Provizioane pentru deprecierea ambalajelor.
59
Cu ajutorul acestor conturi se tine evidenta constituirii, de regula, la inchiderea
exercitiului financiar, a provizioanelor pentru deprecierea stocurilor, precum si a
suplimentarii, diminuarii sau anularii acestora potrivit legii.
Conturile din aceasta grupa sunt conturi cu functiune de pasiv si se crediteaza
prin debitul contului:
- 681 Cheltuieli de exploatare privind amortizarile si provizioanele cu
valoarea provizioanelor pentru deprecierea stocurilor constituite sau
suplimentate;
Conturile din grupa 39 se debiteaza prin creditul contului:
- 781 Venituri din provizioane privind activitatea de exploatare cu
sumele reprezentand diminuarea sau anularea provizioanelor constituite
pentru deprecierea stocurilor si a productiei in curs de executie.
Soldul creditor al conturilor din grupa 39 reprezinta valoarea provizioanelor
constituite pentru deprecierea stocurilor si a productiei in curs de executie.
60
MONOGRAFIE CONTABILA
61
Operatiuni contabile privind stocurile aferente activitatii economice
1. se achizitioneaza un stoc de materii prime in valoare de 10.000 RON pentru
activitatea economica.
% = 401 - 11.900
301 Furnizori 10.000
Materii prime
4426 1.900
Tva deductibila
3. se obtine un stoc de produse finitein valoare de 5.600 RON din productie proprie
la finele perioadei.
345 = 711 5.600 5.600
Produse finite Variatia
stocurilor
62
7. se inregistreaza scaderea din gestiune a unui stoc de marfuri vandute in valoare de
3.400 RON.
607 = 371 3.400 3.400
Cheltuieli privind Marfuri
marfurile
10. se vand produse finite in valoare de 5.000 RON si TVA de 950 RON.
411 = % 5.950 -
Clienti 701 5.000
Venituri din
vanzarea de
produse finite
4427 950
Tva colectata
63
Capitolul 5 Contabilitatea tertilor
64
- 301 Materii prime cu valoarea la pret de inregistrare a materiilor prime
achizitionate de la furnizori; cu valoarea serviciilor prestate aferente
materiilor prime intrate in gestiune, aduse de terti;
- 302 Materiale consumabile cu valoarea la pret de inregistrare a
materialelor consumabile achizitionate de la furnizori; cu valorea
serviciilor prestate aferente materialelor consumabile intrate in gestiune,
aduse de la terti;
- 308 Diferente de pret la materii prime si materiale cu diferentele de pret
in plus (costul de achizitie este mai mare decat pretul standard sau
prestabilit) aferente materiilor prime si materialelor consumabile intrate in
gestiune prin achizitionarea de la furnizori;
- 345 Produse finite cu valoarea serviciilor prestate aferente produselor
finite intrate in gestiune, aduse de la terti;
- 408 Furnizori debitori cu valoarea ambalajelor care circula in sistem
de restituire, facturate la furnizori;
- 4426 Taxa pe valoarea adaugata deductibila cu taxa pe valoarea
adaugata deductibila cuprinsa in facturi sau alte documente legale emise de
furnizori;
- 471 Cheltuieli inregistrate in avans cu valoarea lucrarilor executate si
serviciilor prestate de furnizori si a altor cheltuieli efectuate anticipat;
- 604 Cheltuieli privind materialele nestocate cu valoarea materialelor
nestocate aprovizionate, incluse direct pe cheltuieli. Etc.
Contul 401 Furnizori se debiteaza prin creditul conturilor:
- 162 Credite bancare pe termen mediu si lung cu platile efectuate catre
furnizori direct din credite bancare, pe baza documentelor prezentate la
banca;
- 403 Efecte de platit cu valoarea acceptata a efectele comerciale
subscrise;
- 409 Furnizori debitori cu valoarea avansurilor acordate furnizorilor cu
ocazia regularizarii platilor cu acestia; cu valoarea ambalajelor care circula
in regim de restituire, predate furnizorilor;
- 512 Conturi curente la banci cu sumele platite furnizorilor din contul de
disponibil;
- 531 Casa cu sumele in numerar platite furnizorilor;
65
- 765 Venituri din diferente de curs valutar cu diferentele favorabile
rezultate in urma lichidarii datoriilor in devize catre furnizori;
Soldul creditor al contului 401 Furnizori reprezinta sumele datorate de catre
societatea fara scop lucrativ catre furnizori.
Contul 404 Furnizori de imobilizari cu ajutorul acestui cont se tine
evidenta obligatiilor de plata fata de furnizorii de imobilizari corporale sau
necorporale, pentru care s-au primit facturi.
Contul 404 Furnizori de imobilizari este un cont de pasiv. Se crediteaza prin
debitul conturilor:
- 201 Cheltuieli de constituire cu cheltuielile ocazionate de infiintarea sau
modificarea activitatii societatii fara scop lucrativ;
- 211 Terenuri cu valoarea terenurilor si menajarilor de terenuri
achizitionate pentru activitatile economice;
- 213 Mijloace fixe cu valoarea mijloacelor fixe achizitionate pentru
activitatile economice;
- 4426 Taxa pe valoarea adaugata deductibila cu taxa pe valoarea
adaugata deductibila cuprinsa in facturi sau alte documente legale emise de
furnizorii de imobilizari;
Contul 404 Furnizori de imobilizari se debiteaza prin creditul conturilor:
- 162 Credite bancare pe termen mediu si lung cu platile efectuate catre
furnizorii de imobilizari direct din creditele bancare pe baza documentelor
prezentate la banca;
- 405 Efecte de platit pentru imobilizari cu valoarea acceptata de catre
furnizorii de imobilizari a efectelor comerciale subscrise;
- 512 Conturi curente la banci cu sumele platite furnizorilor de imobilizari
din contul de disponibil.
Soldul creditor al contului 404 Furnizori de imobilizari reprezinta sumele
datorate furnizorilor de imobilizari.
66
5.2. Contabilitatea decontarilor cu clientii
67
Contul 411 Clienti se crediteaza pe parcursul exercitiului financiar prin
debitul urmatoarelor conturi:
- 413 Efecte de primit, cu valoarea efectelor comerciale acceptate;
- 416 Clienti incerti, cu sumele datorate de clientii incerti, dubiosi, rau
platnici sau aflati in litigiu;
- 4427 Taxa pe valoarea adaugata colectata, cu taxa pe valoarea adaugata
colectata aferenta avansurilor primite de la clienti;
- 512 Conturi curente la banci, cu sumele incasate de la clienti, in contul
de disponibil;
- 531 Casa, cu sumele incasate in numerar de la clienti.
Soldul debitor al contului 411 Clienti evidentiaza sumele datorate de clienti
persoanei juridice fara scop lucrativ.
68
5.3. Contabilitatea decontarilor cu personalul
69
- 425 Avansuri acordate personalului
- 426 Drepturi de personal neridicate
- 427 Retineri din remuneratii datorate tertilo
- 428 Alte datorii si creante in legatura cu personalul
In cadrul grupei 42 Personal si conturi asimilate vom prezenta functiunea
contului 421 Personal remuneratii datorate. Acest cont tine evidenta decontarilor
cu personalul pentru salariile si celelalte drepturi salariale cuvenite acestuia.
Contabilitatea analitica se tine cu ajutorul statelor de plata a salariilor, distinct
pentru activitatile fara scop lucrativ si activitatile economice.
Contul 421 Personal remuneratii datorate este un cont cu functiune de
pasiv, prezinta sold iniial creditor si se crediteaza prin debitul urmatoarelor conturi:
- 641 Cheltuieli cu remuneratiile personalului, cu salariile si alte drepturi
salariale cuvenite personalului;
Contul 421 Personal remuneratii datorate se debiteaza prin creditul
urmatoarelor conturi:
- 425 Avansuri acordate personalului, cu sumele retinute pe statele de
salarii reprezentand avansuri acordate;
- 426 Drepturi de personal neridicate, cu salariile si alte drepturi salariale
neridicate in termen legal de plata;
- 427 Retineri din remuneratii datorate tertilor, cu sumele retinute din
salarii in favoarea tertilor;
- 428 Alte datorii si creante in legatura cu personalul, cu sumele retinute
din salarii pentru stingerea debitelor datorate persoanei juridice fara scop
lucrativ;
- 431 Asigurarile sociale, cu contributia pentru pensia suplimentara
datorata de personal, precum si contributia pentru asigurarile sociale de
sanatate datorate de asigurat, care excede impozitului pe salarii, potrivit
legii;
- 437 Ajutor de somaj, cu contributia pentru constituirea fondului pentru
plata ajutorului de somaj datorata de personal, potrivit legii;
- 444 Impozitul pe salarii, cu impozitul pe salarii datorat de personal,
potrivit legii;
- 531 Casa, cu sumele platite in numerar personalului reprezentand salarii
si alte drepturi salariale.
70
Soldul creditor al contului 421 Personal remuneratii datorate reprezinta
salarii si alte drepturi salariale datorate personalului.
71
Contul 431 Asigurari sociale se debiteaza prin creditul conturilor:
- 423 Personal ajutoare materiale datorate, cu ajutoarele materiale
datorate personalului suportate din contributia pentru asigurarile sociale;
- 512 Conturi curente la banci, cu sumele virate asigurarilor sociale.
Soldul creditor al contului reprezinta sumele datorate asigurarilor sociale.
Contul 437 Ajutor de somaj tine evidenta decontarilor privind contributia
persoanei juridice fara scop lucrativ si a salariatilor la constituirea fondului pentru
plata ajutorului de somaj.
Contul 437 Ajutor de somaj este un cont cu functiune de pasiv, prezinta sold
iniial creditor si se crediteaza prin debitul urmatoarelor conturi:
- 421 Personal remuneratii datorate, cu contributia pentru constituirea
fondului pentru plata ajutorului de somaj datorata de personal, potrivit
legii;
- 423 Personal ajutoare materiale datorate, cu contributia pentru
constituirea fondului pentru plata ajutorului de somaj datorata de personal,
potrivit legii;
- 645 Cheltuieli privind asigurarile sociale, cu contributia unitatii la
constituirea fondului pentru plata ajutorului de somaj.
Contul 437 Ajutor de somaj se debiteaza prin creditul conturilor:
- 512 Conturi curente la banci
Soldul creditor al contului reprezinta sumele datorate pentru constituirea
fondului pentru plata ajutorului de somaj.
72
5.5. Contabilitatea decontarilor cu bugetul statului
73
Diferenta de taxa, in plus sau in minus, intre TVA colectata si TVA
deductibila se inregistreaza in conturi dintincte (TVA de plata, respectiv TVA de
recuperat) si se regularizeaza in conditiile legii.
Evidenta contabila a taxei pe valoarea adaugata se tine cu ajutorul contului 442
Taxa pe valoarea adaugata, care este un cont bifunctional. Acest cont se dezvolta pe
urmatoarele conturi sintetice de gradul II:
4423 Taxa pe valoarea adaugata de plata
4424 Taxa pe valoarea adaugata de recuperat
4426 Taxa pe valoarea adaugata deductibila
4427 Taxa pe valoarea adaugata colectata
4428 Taxa pe valoarea adaugata neexigibila
Impozitul pe salarii, ce se inregistreaza in contabilitatea persoanelor juridice
fara scop lucrativ, cuprinde totalul impozitelor individuale calculate asupra
veniturilor impozabile lunare ale personalului unitatii, precum si impozitul retinut din
drepturile banesti acordate salariatilor zilieri, temporari, precum si colaboratorilor de
orice fel.
Contul 444 Impozitul pe salarii tine evidenta decontarilor cu bugetul statului
privind impozitul pe salarii si alte drepturi similare. Este un cont cu functiune de
pasiv, prezinta sold iniial creditor si se crediteaza prin debitul urmatoarelor conturi:
- 401 Furnizori, cu sumele retinute reprezentand impozit datorat de catre
colaboratorii unitatii pentru platile efectuate de acestia;
- 421 Personal remuneratii datorate, cu impozitul pe salarii datorat de
personal;
- 423 Personal ajutoare materiale datorate, cu impozitul datorat de
personal pentru ajutoarele materiale;
Contul 444 Impozit pe salarii se debiteaza prin creditul conturilor:
- 431 Asigurari sociale, cu contributia de asigurari sociale de sanatate
datorata de salariati si retinuta din impozitul pe salarii;
- 512 Conturi curente la banci, cu sumele virate bugetului statului
reprezentand impozitul pe salarii si alte drepturi similare;
- 542 Avansuri de trezorerie, cu sumele reprezentand impozitul pe salarii
si alte drepturi similare decontate din avansuri de trezorerie.
Soldul creditor al contului reprezinta impozitul pe salarii si alte drepturi
similare datorat bugetului statului.
74
In categoria Alte impozite, taxe si varsaminte datorate bugetului statului sau
bugetelor locale se cuprind: accizele, impozitul pe cladiri, impoztul pe terenuri, taxe
asupra mijloacelor de transport, taxa pentru folosirea terenurilor proprietate de stat si
alte impozite si taxe. Acestea se defalca in contabilitatea analitica pe feluri de
impozite, taxe si varsaminte asimilate.
In ceea ce priveste impozitele si taxele cuprinse in categoria Alte impozite,
taxe si varsaminte datorate bugetului de stat si bugetelor locale, Codul Fiscal
stabileste urmatoarele particularitati in ceea ce priveste institutiile fara scop
patrimonial:
Impozitul pe cladiri nu se datoreaza pentru:
- cladirile care sunt considerate monumente istorice, de arhitectura, muzee
cu exceptia incintelor care sunt folosite pentru activitati economice;
- cladirile care, prin destinatie, constituie lacasuri de cult, apartinand cultelor
religioase recunoscute prin lege;
- cladirile institutiilor de invatatmant preuniversitar sau universitar
autorizate provizoriu sau acreditate.
Impozitul pe teren nu se datoreaza pentru:
- orice teren al unui cult religios recunoscut prin lege;
- orice teren al unei institutii de invatamant autorizat sau acreditat;
- orice teren detinut de catre o institutie publica, cu exceptia celor
folosite pentru desfasurarea de activitati economice.
Taxa pentru eliberarea certificatelor, avizelor si autorizatiilor nu se
datoreaza pentru:
- certificat de urbanism sau autorizatie de constructie pentru un lacas de cult
sau constructie anexa;
- certificat de urbanism daca beneficiarul este o institutie publica.
In general scutirile si facilitatile comune stipulate in Codul Fiscal si care
privesc institutiile fara scop patrimonial se refera la faptul ca impozitul pe cladiri,
impozitul pe teren, taxa asupra mijloacelor de transport, precum si alte taxe nu se
aplica:
- oricarei institutii sau entitati care functioneaza sub coordonarea
Ministerului Educatiei si Cercetarii, cu exceptia incintelor folosite pentru
activitati economice;
75
- fundatiilor constituite prin lege cu scopul de a intretine, dezvolta si ajuta
institutiile de cultura nationala, precum si de a sustine actiuni cu caracter
umanitar, social si cultural;
- organizatii umanitare care au ca unica activitate intretinerea si functionarea
caminelor de batrani si a caselor pentru ocrotirea copiilor orfani si a
copiilor strazii.
76
MONOGRAFIE CONTABILA
5. se vand produse finite in valoare de 2.000 RON si TVA de 380 RON, pentru care
s-a intocmit factura.
411 = % 2.380 -
Clienti 701 2.000
Venituri din
vanzarea de
produse finite
4427 380
Tva colectata
77
6. se vand marfuri in valoare de 4.000 RON si TVA de 760 RON, pentru care nu s-a
intocmit factura.
418 = % 4.760 -
Clienti facturi de 707 4.000
intocmit Venituri din
vanzarea
marfurilor
4428 760
Tva
neexigibila
78
12. se reactiveaza clienti in valoare de 7.200 RON, scosi din evidenta anterior.
411 = 754 7.200 7.200
Clienti Venituri din
creante
reactivate si
debitori diversi
79
5. se retin din salariu angajatului urmatoarele elemente:
- asigurarile sociale in valoare de 76 RON (9,5%*800);
- fondul de somaj in valoare de 8 RON (1%*800);
- fondul de sanatate in valoare de 52 RON (6,5%*800);
- impozitul pe salarii in valoare de 34,2 RON [(800-76-8-52-250)*16%)].
421 = % 170,2 -
Personal salarii 4312 76
datorate Contributia
angajatului la
asig sociale
4372 8
Contributia
angajatului la
fondul de somaj
4314 52
Contributia
angajatului la
fondul de
sanatate
444 34,2
Impozit pe
salarii
80
3. se vireaza la bugetul statului taxa pe valoarea adaugata de plata in valoare de
2.700 RON.
4423 = 5121 2.700 2.700
Tva de plata Conturi curente
la banci
81
Capitolul 6 Contabilitatea trezoreriei
82
In vederea achitarii unor obligatii fata de furnizorii de bunuri si servicii,
persoanele juridice fara scop lucrativ pot solicita deschiderea de acreditive in banci, in
lei sau in devize, in favoarea acestora.
Avansurile de trezorerie reprezentand sumele depuse la banci, precum si
sumele in numerar, puse la dispozitia personalului sau a tertilor, persoane juridice sau
fizice, in vederea efectuarii unor plati in favoarea unitatii se inregistreaza in
contabilitate in conturi distincte.
Operatiunile de transferuri de disponibilitati banesti intre conturile la banci,
precum si intre conturile la banci si caseria unitatii se inregistreaza in contabilitate
printr-un cont de viramente interne.
Contabilitatea disponibilitatilor in devize aflate in conturi la banci, in casierie,
precum si a acreditivelor in devize se tine distinct pentru activitatile fara scop lucrativ
si activitatile economice.
Operatiunile privind disponibilitatile in devize se inregistreaza in contabilitate
la cursul zilei sau la un curs fix.
La inchiderea exercitiului financiar, disponibilitatile in devize se evalueaza la
cursul de schimb in vigoare la acea data, iar diferentele de curs rezultate se
inregistreaza in contabilitate distinct, pentru activitatile fara scop lucrativ si
activitatile economice, ca venituri sau cheltuieli din asemenea operatiuni, dupa caz.
83
in lei si in devize, aflate in conturi la banci, a carnetelor de cecuri cu limita de suma si
a sumelor in curs de decontare, precum si a miscarii acestora.
Contabilitatea analitica se tine pe conturile curente deschise la banci, iar pentru
disponibilitatile in devize se tine distinct pentru activitatile fara scop lucrativ si
activitatile economice.
Contul 512 Conturi curente la banci este un cont bifunctional si se debiteaza
prin creditul conturilor:
- 102 Aporturi, cu sumele depuse ca aport in contul de disponibil;
- 131 Suventii pentru investitii, cu valoarea subventiilor pentru investitii
primite in cont;
- 162 Credite bancare pe termen lung si mediu, cu suma creditelor bancare
primita in cont;
- 267 Creante imobilizate, cu valoarea creantelor imobilizate si a
dobanzilor aferente, incasate in contul de disponibil;
- 411 Clienti, cu sumele incasate de la clienti in contul de disponibil;
- 413 Efecte de primit, cu sumele incasate de la clienti in contul de
disponibil;
- 416 Clienti incerti, cu sumele incasate de la clienti incerti sau in litigiu in
contul de disponibil;
- 4424 Taxa pe valoarea adaugata de recuperat, cu taxa pe valoarea
adaugata incasata de la bugetul statului;
- 518 Dobanzi, cu dobanzile incasate aferente disponibilitatilor aflate in
conturile curente;
- 706 Venituri din redevente, locatii de gestiune si chirii, cu sumele
incasate in contul de disponibil reprezentand valoarea redeventelor,
locatiilor de gestiune si chiriilor (exclusiv taxa pe valoarea adaugata);
- 765 Venituri din diferente de curs valutar, la inchiderea exercitiului
financiar, cu diferentele de curs valutar favorabile aferente
disponibilitatilor in devize;
- 766 Venituri din dobanzi, cu dobanzile incasate aferente
disponibilitatilor aflate in conturi la banci.
Contul 512 Conturi curente la banci se crediteaza prin debitul urmatoarelor
conturi:
- 102 Aporturi, cu sumele virate, potrivit legii, la incetarea activitatii;
84
- 162 Credite bancare pe termen lung si mediu, cu suma creditelor
rambursate;
- 401 Furnizori, cu sumele platite furnizorilor din contul de disponibil;
- 431 Asigurari sociale, cu sumele virate asigurarilor sociale;
- 4423 Taxa pe valoarea adaugata de plata, cu taxa pe valoarea adaugata
virata bugetului statului;
- 444 Impozitul pe salarii, cu sumele virate bugetului statului reprezentand
impozitul pe salarii si alte drepturi similare;
- 612 Cheltuieli cu redeventele, locatiile de gestiune si chiriile, cu sumele
achitate reprezentand redevente, locatii de gestiune si chirii;
- 665 Cheltuieli din diferente de curs valutar, cu diferentele de curs valutar
nefavorabile rezultate in urma lichidarii creantelor in devize; la inchiderea
exercitiului financiar, cu diferentele de curs valutar nefavorabile aferente
disponibilitatilor in devize;
- 666 Cheltuieli privind dobanzile, cu valoarea dobanzilor platite, aferente
creditelor acordate de banci.
Soldul debitor al contului reprezinta disponibilitatilor in lei si in devize
existente, iar soldul creditor, credite primite.
85
MONOGRAFIE CONTABILA
86
5. se evidentiaza dobanzile de incasat aferente disponibilitatilor aflate in conturile la
banci in valoare de 300 RON, din care 200 RON aferenta activitatii fara scop
lucrativ si 100 RON aferenta activitatii economice.
5187 = % 300 -
Dobanzi de incasat 734 200
Venituri din
dobanzile si
dividendele
obtinute aferente
act fara scop
lucrativ
766 100
Venituri din
dobanzi
87
Capitolul 7 Contabilitatea cheltuielilor si veniturilor
Cheltuielile persoanei juridice fara scop lucrativ reprezinta sumele sau valorile
platite sau de platit, aferente activitatilor fara scop lucrativ, activitatilor cu destinatie
speciala, potrivit legii si activitatilor economice, pentru:
- consumurile, lucrarile executate si serviciile prestate de care
beneficiaza unitatea;
- cheltuieli cu personalul;
- executarea unor obligatii legale sau contractuale de catre
unitate;
- cheltuieli exceptionale.
In cadrul cheltuielilor, pentru determinarea rezultatului exercitiului financiar
se cuprind, potrivit reglementarilor legale in vigoare, de asemenea:
- amortizarile si provizioanele constituite;
- valoarea contabila a activelor cedate, distruse sau disparute.
Contabilitatea cheltuielilor se tine pe feluri de cheltuieli, dupa natura lor, care
se grupeaza astfel:
- cheltuieli de exploatare, care cuprind:
cheltuieli privind consumurile de materii prime, materiale
auxiliare, combustibilul; amabalajele, piesele de schimb, semintele
si materialele de plantat, costul de achizitie al materialelor
nestocate, trecute direct asupra cheltuielilor, costul de achizitie al
energiei si apei consumate;
cheltuieli cu lucrarile si serviciile executate de terti (intretinere si
reparatii); redevente; locatii de gestiune si chirii; studii si cercetari,
inclusiv sumele platite pentru contractele de cercetare; cheltuieli cu
alte servicii executate de terti;
cheltuieli cu impozitele, taxele si varsamintele asimilate suportate
de unitate;
cheltuieli cu personalul;
88
alte cheltuieli de exploatare (cheltuieli cu imobilizarile corporale si
necorporale privind activitatile fara scop lucrativ).
- cheltuieli financiare care cuprind: pierderile din creante legate de
participatii; pierderi din vanzarea titlurilor de plasament, diferentele
nefavorabile de curs valutar din operatii curente si disponibilitati in devize;
dobanzile curente aferente imprumuturile primite si altor datorii privind
exercitiului in curs; sconturile acordate clientilor; alte cheltuieli financiare.
- cheltuieli exceptionale reprezentand acele cheltuieli care nu sunt legate de
activitatea normala, curenta a unitatii si se refera fie la operatii de gestiune
(despagubiri, amenzi, penalitati si lipsuri de inventar), fie operatii de
capital (valoarea contabila a imobilizarilor cedate si alte cheltuieli
exceptionale);
- cheltuieli cu amortizarile si provizioanele, grupate in functie de natura
cheltuielilor, cuprinzand: amortizarea imobilizarilor necorporale si
corporale;
- provizioane pentru riscuri si cheltuieli: provizioanele privind deprecierea
imobilizarilor; provizioanelor pentru deprecierea stocurilor si productiei in
curs de executie; provizioanele pentru deprecierea creantelor si
provizioanelor pentru deprecierea titlurilor de plasament, amortizarea
primelor de rambursare a obligatiunilor; provizioane reglementare;
- cheltuieli cu impozitul pe rezultatul brut al activitatilor economice.
In cadrul categoriilor de cheltuieli dupa natura lor conturile de cheltuieli
respective se dezvolta obligatoriu in analitice distincte pe feluri de activitati, respectiv
activitati fara scop lucrativ si activitati economice.
Cheltuielile privind sumele platite pentru contractele de cercetare care nu se
includ in costuri; comisioanele platite agentilor economici cu activitate de comert
exterior; taxa pentru folosirea terenurilor; taxa asupra mijloacelor de transport;
cheltuieli cu pregatirea si pregatirea profesionala; prelevarile si donatiile facute in
scopuri umanitare si pentru sprijinirea activitatilor sociale, culturale si sportive si alte
cheltuieli care, potrivit legii, se scad din venituri, se inregistreaza distinct in conturi
analitice, in cadrul conturilor respective de cheltuieli pe tipuri de activitati.
Din categoria cheltuielilor de exploatare face parte si contul 601 Cheltuieli cu
materii prime. Cu ajutorul acestui cont se tine evidenta cheltuielilor cu materiile
prime la nivelul persoanei juridce fara scop lucrativ.
89
Contul 601 Cheltuieli cu materii prime este un cont cu functiune de activ si
se debiteaza prin creditul urmatoarelor conturi:
- 301 Materii prime, cu valoarea la pret de inregistrare a materiilor prime
incluse pe cheltuieli, constatate lipsa la inventar, precum si pierderile din
deprecieri; la inceputul perioadei la pret de inregistrare a materiilor prime
existente in stoc la sfarsitul perioadei, stabilita pe baza inventarului (in
situatia aplicarii inventarului intermitent);
- 308 Diferente de pret la materii prime si materiale, cu diferentele de pret
in plus aferente materiilor prime iesite din gestiune;
Contul 601 Cheltuieli cu materiile prime se crediteaza prin debitul
conturilor:
- 120 Rezultatul exercitiului, la sfarsitul perioadei, cu soldul debitor al
contului in vederea inchiderii acestuia si stabilirii rezultatelor;
- 301 Materii prime, cu valoarea materiilor prime constatate plus la
inventar; cu valoarea materiilor prime restituite la magazie ca nefolosite; la
sfarsitul perioadei, cu valoarea la pret de inregistrare a materiilor prime
existente in stoc stabilita pe baza inventarului (in situatia aplicarii
inventarului intermitent);
- 308 Diferente de pret la materii prime si materiale, cu diferentele de pret
in minus (costul de achizitie este mai mic decat pretul standard sau
prestabilit) aferente materiilor prime iesite din gestiune.
La sfarsitul lunii, contul 601 Cheltuieli cu materiile prime nu prezinta sold.
Din categoria cheltuielilor financiare vom prezenta functiunea contului 665
Cheltuieli din diferente de curs valutar. Acest cont tine evidenta cheltuielilor
privind diferentele de curs valutar.
Contul 665 Cheltuieli din diferente de curs valutar este un cont de activ si se
debiteaza prin creditul urmatoarelor conturi:
- 401 Furnizori, cu diferentele de curs valutar nefavorabile rezultate in
urma lichidarii datoriilor in devize;
- 411 Clienti, cu diferentele de curs valutar nefavorabile rezultate in urma
lichidarii creantelor in devize;
- 512 Conturi curente la banci, cu diferentele de curs valutar nefavorabile
rezultate in urma lichidarii creantelor in devize; la inchiderea exercitiului
90
financiar, cu diferentele de curs valutar nefavorabile aferente
disponibilitatilor in devize;
- 542 Avansuri de trezorerie, la inchiderea exercitiului financiar, cu
diferentele de curs valutar nefavorabile aferente avansurilor de trezorerie
in devize.
Contul 665 Cheltuieli din diferente de curs valutar se crediteaza prin debitul
conturilor:
- 120 Rezultatul exercitiului, la sfarsitul perioadei, cu soldul debitor al
contului in vederea inchiderii acestuia si stabilirii rezultatelor.
La sfarsitul lunii, contul 665 Cheltuieli din diferente de curs valutar nu
prezinta sold.
Din categoria cheltuielilor cu caracter exceptional vom prezenta functiunea
contului 671 Cheltuieli exceptionale privind operatiile de gestiune.
Contul 671 Cheltuieli exceptionale privind operatiile de gestiune este un
cont cu functiune de activ si se debiteaza pe parcursul exercitiului prin creditul
urmatoarelor conturi:
- 301 Materii prime, cu valoarea la pret de inregistrare a materiilor prime
iesite prin donatie, precum si pierderile din calamitati;
- 341 Semifabricate, cu valoarea la pret de inregistrare a semifabricatelor
iesite prin donatie, precum si piederile din calamitati;
- 411 Clienti, cu valoarea creantelor prescrise sau a celor cazute din
evidenta datorita insolvabilitatii;
- 512 Conturi curente la banci, cu valoarea despagubirilor, amenzilor si
penalitatilor platite; cu valoarea donatiilor si subventiilor acordate; cu
valoarea altor cheltuieli exceptionale privind operatiunile de gestiune.
Contul 671 Cheltuieli exceptionale privind operatiile de gestiune se
crediteaza prin debitul contului:
- 120 Rezultatul exercitiului, la sfarsitul perioadei, cu soldul debitor al
contului in vederea inchiderii acestuia si stabilirii rezultatelor.
La sfarsitul lunii, contul 671 Cheltuieli exceptionale privind operatiile de
gestiune nu prezinta sold.
91
7.2. Contabilitatea veniturilor
92
venituri din exploatare, care cuprind:
- venituri din vanzarea produselor, marfurilor, lucrarilor
executate si din serviciile prestate. In contabilitate, aceste
venituri se inregistreaza in momentul predarii bunurilor
catre cumparartori, al livrarii lor pe baza facturii sau in alte
conditii prevazute in contract, care atesta transferul de
proprietate al bunurilor respective asupra clientilor;
- venituri din productia stocata, reprezentand variatia in plus
sau minus intre valoarea la cost de productie a stocurilor de
produse si productiei in curs de la finele perioadei si
valoarea stocurilor initiale ale produselor si productiei in
curs, neluand in calcul provizioanele pentru depreciere
constituite. Veniturile din productia stocata se inscriu,
alaturi de celelalte venituri, in contul rezultatului
exercitiului, cu semnul plus (sold creditor) sau minus (sold
debitor).
- veniturile din productia de imobilizari, reprezentand costul
lucrarilor si cheltuielilor efectuate de unitate pentru ea
insasi, care se inregistreaza ca active imobilizate corporale
si necorporale;
- venituri din subventii de exploatare, reprezentand
subventiile primite pentru acoperirea diferentelor de pret,
precum si alte subventii (finantarea activitatii de cerecetare
si alte finantari) de care beneficiaza unitatea din partea
statului, a colectivitatilor publice sau altor unitati
patrimoniale;
- alte venituri din exploatarea curenta, cuprinzand veniturile
din creante recuperate si alte venituri din exploatare;
- venituri realizate in avans, reprezentand incasari sau creante
aferente unor bunuri nelivrate, a unor lucrari sau prestatii
neefectuate, nu se considera venituri ale exercitiului,
acestea inregistrandu-se in contabilitate intr-un cont
distinct, care se reflecta in bilant;
93
venituri financiare cuprinzand: venituri din participatii; venituri din
alte imobilizari financiare; venituri din creante imobilizate; venituri
din titluri de plasament; venituri din diferente de curs valutar,
venituri din dobanzi; venituri din sconturi obtinute si alte venituri
financiare;
venituri exceptionale, reprezentand acele venituri care nu sunt
legate de activitatea normala, curenta a unitatii si se refera fie la
operatii de exploatare, fie la operatii de capital, cum sunt:
despagubiri si penalitati incasate; venituri din cedarea activelor;
cotele-parti de subventii pentru investitii; alte venituri exceptionale
(donatii, salarii neridicate prescrise si alte venituri);
venituri din diminuarea sau anularea provizioanelor.
Din categoria veniturilor de exploatare vom prezenta functiunea contului 701
Venituri din vanzarea produselor finite. Cu ajutorul acestui cont se tine evidenta
vanzarilor de produse finite.
Contul 701 Venituri din vanzarea produselor finite este un cont de pasiv,
care se crediteaza prin debitul conturilor:
- 411 Clienti, cu valoarea la pret de vanzare (exclusiv taxa pe valoarea
adaugata) a produselor finite livrate clientilor;
- 418 Clienti facturi de intocmit, cu valoarea la pret de vanzare (exclusiv
taxa pe valoarea adaugata) a produselor finite livrate clientilor.
Contul 701 Venituri din vanzarea produselor finite se debiteaza la sfarsitul
exercitiului prin creditul contului:
- 120 Rezultatul exercitiului, cu soldul creditor al contului in vederea
inchiderii acestuia si stabilirii rezultatelor.
Din categoria veniturilor financiare vom prezenta functiunea contului 765
Venituri din diferente de curs valutar. Acest cont tine evidenta veniturile din
diferente de curs valutar favorabile.
Contul 765 Venituri din diferente de curs valutar este un cont de pasiv si se
crediteaza prin debitul urmatoarelor conturi:
- 161 Imprumuturi din emisiuni de obligatiuni, cu diferentele de curs
valutar favorabile in urma lichidarii imprumuturilor din emisiuni de
obligatiuni, exprimate in devize;
94
- 162 Credite bancare pe termen lung si mediu, cu diferentele de curs
valutar favorabile rezultate in urma lichidarii creditelor bancare, exprimate
in devize;
- 401 Furnizori, cu diferentele de curs valutar favorabile rezultate in urma
lichidarii datoriilor in devize catre furnizori;
- 404 Furnizori de imobilizari, cu diferentele de curs valutar favorabile
rezultate in urma lichidarii datoriilor in devize catre furnizorii de
imobilizari;
- 512 Conturi curente la banci, la inchiderea exercitiului financiar, cu
diferentele de curs valutar favorabile aferente disponibilitatilor in devize.
Contul 765 Venituri din diferente de curs valutar se debiteaza prin creditul
contului:
- 120 Rezultatul exercitiului, la sfarsitul perioadei, cu soldul creditor al
contului in vederea inchiderii acestuia si stabilirii rezultatelor.
Din categoria veniturilor exceptionale vom prezenta functiunea contului 772
Venituri din operatii de capital. Cu ajutorul acestui cont se tine evidenta veniturilor
din cedarea activelor, din subventiile pentru investitii virate la venituri, precum si alte
venituri exceptionale din operatii de capital.
Contul 772 Venituri din operatii de capital are o functiune de pasiv, se
crediteaza prin debitul conturilor:
- 131 Subventii pentru investitii, cu cota-parte a subventiilor pentru
investitii evidentiata la venituri corespunzator amortizarii inclusa in
costuri;
- 301 Materii prime, cu valoarea materialelor rezultate din dezmembrarea
mijloacelor fixe;
- 461 Debitori diversi, cu pretul de vanzare al activelor imobilizate cedate.
Contul 772 Venituri din operatii de capital se debiteaza prin creditul
contului:
- 120 Rezultatul exercitiului, la sfarsitul perioadei, cu soldul creditor al
contului in vederea inchiderii acestuia si stabilirii rezultatelor.
Veniturile aferente activitatilor fara scop patrimonial se regasesc in planul de
conturi, in grupa de conturi 73 Venituri din activitatea fara scop patrimonial.
Aceasta grupa se dezvolta pe urmatoarele conturi sintetice de gradul I si II:
- 731 Venituri din cotizatiile membrilor si contributiile membrilor;
95
- 732 Venituri din taxe de inregistrare stabilite potrivit legislatiei;
- 733 Venituri din donatii si sume / bunuri primite prin sponsorizare;
- 734 Venituri din dobanzile si dividendele obtinute din plasarea
disponibilitatilor rezultate din activitatea fara scop patrimonial;
- 735 Venituri pentru care se datoreaza impozit pe spectacol;
- 736 Venituri obtinute de la bugetul de stat si / sau bugetele locale;
- 737 Venituri din actiuni intamplatoare realizate de societatea fara scop
patrimonial;
- 738 Venituri exceptionale rezultate din cedarea activelor altele decat cele
folosite in activitatea economica;
- 739 Alte venituri din activitatea fara scop patrimonial;
7391 Venituri din cote parti primite potrivit statutului;
7392 Ajutoare si imprumuturi nerambursabile din strainatate;
7393 Venituri din despagubiri de asigurare pagube;
7394 Venituri din diferente de curs valutar;
7393 Alte veituri din activitatea fara scop patrimonial.
96
Bibliografie:
97