UniversitateaBabeBolyai

FacultateadeSociologieiAsistensocial
Economie,muncispaiu
Cursopional,3credite,2012,Semestrul2
Tutori:NorbertPetrovici,AncaSimionca,IrinaZinc

HandoutCurs8IrinaZinc
Viatapersonalasireproducereaforteidemunca

StudiudecazConcediuldematernitate
Administrareabugetuluifamilieicinecastigabanisicineiicheltuieste
Gestionarea timpului dea lungul zilei/saptamanii se vorbeste de timp de parca ar fi o
resursamaterialagatasasetermine
Crestereacopiluluirelatiadintresotisirolulfamilieiextinse

Echilibruldintremuncasiviataprivata
Dea lungul secolelor XIXXX transformarile prin care a trecut munca au presupus si
reglementareaprogramuluidelucru.Luptapentruscurtareaorelordelucruinfavoareavietii
privatesauluptapentruaaducecatmaimultaviatainsferaprofesionala(inpostfordism)
reprezintamomenteistoricecumizesiimplicatiimajore,atatpentrusistemuldeproductie
capitalist, cat si pentru analiza/critica la adresa lui. Premisele de la care porneste aceasta
perspectiva:(1)muncasalariataestesinguraformademuncacearerelevantapentrusistem
sireproducerealui,(2)viataprivataesteseparabilasiseparatademunca,(3)viataprivatanu
participa la productia economica, (4) viata privata este nonpolitica. O critica a acestei
perspective arata cum istoria aparitiei muncii asa cum o cunoastem azi poate sa fie spusa
prinprismavieiidomesticesisapunasubsemnulintrebariipremiselementionate.

Ocriticaacriticii
Dacapanaacumamaratatcefeldecriticiseaduccampuluimunciisubdiferiteaspecte(ore
demunca,relatiaangajatorangajat,controlulprocesuluideproductie,etc.),texteleluiDalla
Costa & James, si al lui DiAngelis vin cu o critica alternativa conform careia procesul de
reproducereaforteidemuncaartrebuiconsideratcaparteintrinsecaasistemuluicapitalist.
Aceastaideeaducecusineorepunereinperspectivaamunciidomesticesiaroluluifemeiiin
procesul de acumulare de capital. Luarea in considerare doar a formelor de munca
salariata/inregimentatapierdedinvedereimportantamajoraamunciicasniceinmentinerea
sireproducereaintreguluisistem.

Deaceeatrecereaformelordemuncaneplatitaintrozonainvizibilaesteininteresulpastrarii
statusquouluiinsaeaestementinutainvizibilasidecatrecriticilestandardatatatimpcat
acestea nu le au in vizor. Astfel, familia, femeia si munca domestica raman prin excelenta
chestiuniprivate,ascunse,nonpoliticesisubordonatevietiipublice.

Aparitiafamilieinucleare
Aproximativacumunsecol,candsclaveledinInsuleleCaraibenueraunicimame,nicisotii,
femeilecareapartineauburghezieieuropeneincepeausapreiaacesterolurisisaleperceapa
ca naturale. Familia monogama nucleara asa cum o cunoastem azi devenea norma in
secoleleXVIIIXIX(subprotectiastatului)insadoarpentruburgheziaVestuluicivilizat.Pana
in a doua jumatate a secolului XIX taranii si muncitorii (cei care nu detin proprietati in
general) nu aveau voie sa se casatoreasca; interdictia e ridicata odata cu politicile pro
natalisterealizatedestatpentruclasamuncitoare.

1

 Acest model de familie (combinatie de coabitare si consangvinitate bazate pe principiul
patriarhatului)nueraraspanditaincadrultuturorclaselorsuperioaredeexemplu,familia
aristocratanupresupuneacoabitareatuturormembrilor.Modelulcaminuluiincarelocuiesc
sotul, sotia, si copilul/copiii lor devine criteriul principal si definitoriu al familei burgheze.
Familia devine teritoriu privat in contrast cu sfera publica a activitatilor economice si
politice,primuleocupatprinexcelentadefemeiacasnicaiarceeaceestepublicepopulatde
barbatulpreocupatdechestiunilecetatii.

Productiesireproducereaforteidemunca
Cand vorbim despre sistemul de productie capitalist vorbim despre doua procese
interconectatesiinterdependentecelalproductieisicelalreproducerii(forteidemunca).
Acesta din urma arata cum forta de munca isi va asigura propria subzistenta cumparand
marfuri cu banii/salariul primit de la angajator pentru a putea ramane angajat. Oboseala,
uzura muncitorului vor duce la nevoia reinnoita de asigurare a mijloacelor de subzistenta.
Muncadomesticanuproducedoarvaloaredeuz,ciplusvaloare.Incadrulmunciidomestice
femeia casnica (notwaged), folosind resursele dobandite din salariul sotului, pregateste
mancarea, mentine curatenia, face acele lucruri care tin de reproducerea familiei. Astfel,
barbatul(wageearner)nuenevoitsaplateascapecinevacare safacaacestelucruri,banii
economisitireprezintaplusvaloare.

Desprefamiliesimitulincapacitatiifeminine
(1) Odata ce familia nucleara devine modelul cel mai raspandit de organizare sociala,
barbatulsifemeiaincepsapopulezespatiidistinctesisaaibamuncidiferite.Earamaneacasa
sifacemuncadomestica,elmergelafabricasilucreazalaliniadeasamblare.Izolareaincare
segasestefemeianue doarizolareaspatiala cipresupunesidetasarea deciclulproductiei
organizate social, fapt care aduce cu sine deprivarea de cunoastere sociala si educatie
sociala. Negarea unor astfel de experiente o implica si pe aceea a revoltei sociale facand
imposibila cunoasterea propriei puteri, capacitati, si forte de clasa. (2) De asemenea, sotul
este singurul care mediaza intre casa/sotie si lume, astfel incat figura autoritatii, a
angajatorului,aexterioruluicaintregesteascunsainspatelelui.Desifemeiaprinmuncaei
sustine acumularea de capital a angajatorului, relatia intre acesti doi actori e intotdeauna
intermediata de figura sotului in fata caruia ea apare ca servitor. (3) Astfel emerge si se
perpetueazamitulincapacitatiifeminine.

Insa refuzul muncii domestice nu este neaparat solutia emancipatoare. DiAngelis

argumenteazacadiscursulneoliberalareusitsaintoarcaaceastaproblema(manifestataprin
miscarilefeministealeanilor70)infavoareasistemuluipropunandsubcontractareapepiata
a muncii domestice. Bonele, menajerele, multe dintre ele femei din Sudul Global, preiau
munca celor din Centrul capitalist care acum pot sa se dedice carierei profesionale. Astfel,
barbatiinumaisuntinvocaticaparteneiegaliinmuncadomestica,femeiledinVesturmaresc
scopuricu mai multerecompense,iarfemeile din periferie au aceesla slujbe care sunt tot
maigreudegasitdincauzapolarizariibogatieilanivelglobal.

Decemuncadomesticaesteechivalentulmunciisalariate?
Inabsentafamilieinucleareincaremuncadomesticaenesalariata,fortademuncanusar
putea reproduce cu costuri atat de mici pentru detinatorul de capital care foloseste acea
forta de munca. Daca ciclurile de reproducere nu ar fi mentinute, atunci nici procesul de
productienusarputeareproduce.
Miscarile feministe (si nu numai) sunt vazute ca fiind secundare sau chiar ca venind in
detrimentul luptei de clasa. Insa daca munca domestica ar fi perceputa ca cealalta fata a

2

 monedeiprocesuluideproductie,atuncimiscarilefeministearputeafiunaliatlafelputernic
inluptadeclasaprecummuncitoriisindicalizati.
Muncadomesticaestetotoformadeexploatare,darneplatita.
A nu trata munca domestica drept omologul muncii inregimentate prespune perpetuarea
invizibilitatiiei.Iaraiciseascundformelecuadevaratalternativecareseformeazaconstant