COMPONENTE STRUCTURALE

CELULARE
PROTEINELE
 AMINOACIZII
DEFINIIE:
- AMINOACIZII PREZINT N STRUCTURA LOR O
FUNCIE CARBOXIL I O FUNCIE AMIN LA CARBONUL 1
SAU .
- AU FORMULA CHIMIC GENERAL:

H
R C1 COOH
NH2
 AMINOACIZII
STRUCTUR:
- AMINOACIZI SE DIFERENIAZ NTRE EI PRIN
STRUCTURA RADICALULUI R CARE POATE FI DE NATUR
HIDROCARBONAT ALIFATIC, AROMATIC SAU UN
HETEROCICLU.

- RADICALUL POATE CONINE O GRUPARE FUNCIO-

NAL ADIIONAL (-COOH, -NH2, -OH, -SH).

- N STRUCTURA PROTEINELOR, PRIN RADICALUL R,

SE DIFERENIAZ 20 DE AMINOACIZI (INDIFERENT DE
ORIGINEA ACESTORA: VIRAL, BACTERIAN, VEGETAL
SAU ANIMAL).
 AMINOACIZII
STRUCTUR:
AMINOACIZI ALIFATICI: H

GLICINA SAU GLICOCOLUL: H C COOH

NH2

ALANINA SAU ACIDUL -AMINOPROPIONIC:

H
CH 3 C COOH
NH 2

VALINA SAU ACIDUL -AMINOIZOVALERIANIC:

COOH
H C NH2
HC CH3
CH3
 AMINOACIZII
STRUCTUR:
AMINOACIZI ALIFATICI:
LEUCINA SAU ACIDUL -AMINOIZOCAPROIC:
COOH
H C NH2
CH2
HC CH3
CH3

IZOLEUCINA SAU ACIDUL AMINO- -METILVA-

LERIANIC:
COOH
H C NH2
HC CH3
CH2
CH3
 AMINOACIZII
STRUCTUR:
AMINOACIZI ALIFATICI CU O GRUPARE HIDROXIL N
RADICAL:

SERINA SAU ACIDUL -AMINO- -HIDROXIPROPIO-

NIC:
COOH
H C NH2
H2C OH

TREOINA SAU ACIDUL -AMINO- -HIDROXIBUTIRIC:

COOH
H C NH2
HC OH
CH3
 AMINOACIZII
STRUCTUR:
AMINOACIZI CONINND SULF SAU TIOAMINOACIZII:

CISTEINA SAU ACID -AMINO- -TIO-PROPIONIC:

COOH
H C NH2
H2C
SH

METIONINA SAU ACID -AMINO- -METIL-S-METIL-

TIOBUTIRIC:
H
H3C S CH2 CH2 C COOH
NH2
 AMINOACIZII

STRUCTUR:
AMINOACIZI DICARBOXILICI I AMIDELE LOR:

ACIDUL ASPARTIC SAU ACIDUL AMINOSUCCINIC,

ASPARAGINA SAU ACIDUL -AMINO- -AMIDOSUCCINIC:
H H
HOOC CH2 C COOH H2N C CH2 C COOH
NH2 O NH2

ACIDUL GLUTAMIC SAU ACIDUL -AMINOGLUTARIC,

GLUTAMINA SAU ACID -AMINO- - AMIDOGLUTARIC:
H H
HOOC CH2 CH2 C COOH H2N C CH2 CH2 C COOH
NH2 O NH2
 AMINOACIZII

STRUCTUR:
AMINOACIZII BAZICI:

LIZINA SAU ACIDUL - -DIAMINO-CAPROIC:

H
H2N CH2 CH2 CH2 CH2 C COOH
NH2

ARGININA SAU ACIDUL -AMINO- -GUANIDINO-

VALERIANIC:
H H
H2N C N CH2 CH2 CH2 C COOH
NH NH2
 AMINOACIZII

STRUCTUR:
AMINOACIZII BAZICI:

HISTIDINA SAU ACIDUL -AMINO- -IMIDAZOLIL-

PROPIONIC (FORME TAUTOMERE):

H H
HN C CH2 C COOH N C CH2 C COOH
NH2
N NH2 N
H
 AMINOACIZII
STRUCTUR:

AMINOACIZII AROMATICI:
FENILALANINA SAU ACID -AMINO- -FENILPRO-
PIONIC:
H
CH2 C COOH
NH2

TIROZINA SAU ACID AMINO- -(PARA HIDROXI-

FENIL):
H
HO CH2 C COOH
NH2
 AMINOACIZII
STRUCTUR:
AMINOACIZII AROMATICI:
TRIPTOFANUL SAU ACIDUL -AMINO- -INDOL-
PROPIONIC.
H
C CH2 C COOH
NH2
N
H

IMINOACIZI:
PROLINA SAU ACIDUL PIROLIDIN-2-CARBOXILIC.

C COOH
N
H
 AMINOACIZI
- STEREOIZOMERIA AMINOACIZILOR

ALANINA CU UN SINGUR ATOM DE CARBON ASIMETRIC

SE PREZINT SUB FORMA A DOI STEREOIZOMERI OPTIC
ACTIVI.
ACETIA SE DEOSEBESC NTRE EI PRIN SENSUL N CARE
ROTESC PLANUL LUMINII POLARIZATE (PROPRIETILE
FIZICE I CHIMICE FIIND IDENTICE).
STEREOIZOMERI D PREZINT GRUPAREA AMINO SITUAT
LA DREAPTA IAR STEREOIZOMERI L AU GRUPAREA AMINO
SITUAT LA STNGA, FR A AVEA VREO LEGTUR CU
SENSUL ROTIRII PLANULUI LUMINII POLARIZATE, SPRE
DREAPTA SAU SPRE STNGA.
 AMINOACIZI
- STEREOIZOMERIA AMINOACIZILOR

PRIN CONVENIE CEI DOI STEREOIZOMERI AI ALANINEI

(DAR I PENTRU FIECARE DINTRE CEILALI AMINOACIZI)
AU FOST DESEMNAI PRIN D (DEXTRO) I L (LEVO).
COOH
COOH
C C
H NH 2 H 2N H
CH3 CH3
COOH COOH
H C NH 2 H 2N C H
CH3 CH3

D-Alanina L-Alanina
 AMINOACIZI
- PROPRIETI ACIDOBAZICE

TOI AMINOACIZII POSED CEL PUIN 2 GRUPE

IONIZATE, GRUPAREA CARBOXILIC I CEA AMINIC.
AU CARACTER AMFOTER, CARBOXILUL ACIDULUI
POATE CEDA UN PROTON I DEVINE ANION, GRUPAREA
AMIN POATE FIXA UN PROTON I FORMEAZ UN
CATION.
 AMINOACIZI
- PROPRIETI ACIDOBAZICE

UNII AMINOACIZI CA LIZINA, ACIDUL GLUTAMIC, ACIDUL

ASPARTIC CUPRIND N RADICAL GRUPRI ACIDE SAU
BAZICE ADIIONALE.

N SOLUII, N FUNCIE DE pH ACESTEIA, SARCINA NET

VA FI POZITIV SAU NEGATIV CU FORMARE DE
CATIONI SAU ANIONI.
 PEPTIDELE
SUNT STRUCTURI REZULTATE DIN LEGAREA A DOU SAU
MAI MULTE MOLECULE DE AMINOACIZI DE FORMA:
aa1+aa2+aa3+aa4+...aan aa1-aa2-aa3-aa4-...-aan
REZULTND DIPEPTIDE, TRIPEPTIDE... POLIPEPTIDE.
 PEPTIDELE

EXEMPLE DE PEPTIDE CU ROL BIOLOGIC IMPORTANT:

- OXITOCINA.
- VASOPRESINA.
- BRADIKININA.
- ANGIOTENSINA II.
- ACTH.
 PROTEINELE

- SUNT MACROMOLECULE CU STRUCTUR POLIPEPTIDIC.

- PREZINT O MARE DIVERSITATE MOLECULAR I

SPECIFICITATE:

- DE SPECIE.
- DE INDIVID.
- DE ESUT.
- DE CELUL.
 PROTEINELE

- LEGTURILE CHIMICE CARE DETERMIN STRUCTRA

MACROMOLECULAR:

LEGTURILE DE SULF (PUNILE DE SULF, LEGTURILE

DISULFURICE) - LEGTURI CHIMICE COVALENTE.
LEGTURILE IONICE - LEGTURI CHIMICE ELECTROVA-
LENTE.
LEGTURILE DE HIDROGEN - LEGTURI CHIMICE NECO-
VALENTE STABILITE NTRE ATOMI CU UN DUBLET DE
ELECTRONI NEPARTICIPANT (O, N).
LEGTURILE HIDROFOBE - LEGTURI CHIMICE NECOVA-
LENTE (van der WAALS) STABILITE NTRE RESTURILE DE
aa CU RADICALUL R HIDROFOB SAU NEPOLAR (ex. Ala, Val,
Leu, Ile, Phe).
 PROTEINELE

- CONFORMAIA MACROMOLECULAR:

STRUCTURA PRIMAR:
- REPREZINT SECVENA I NUMRUL DE
AMINOACIZI DIN LANUL POLIPEPTIDIC CONFORM IN-
FORMAIEI GENETICE CONINUTE N MACROMOLECULA
DE ADN.
- ESTE DETERMINAT DE LEGTURILE PEPTI-
DICE STABILITE NTRE RESTURILE DE AMINOACIZI.
 PROTEINELE
- CONFORMAIA MACROMOLECULAR:

STRUCTURA SECUNDAR:
- N -HELIX, DETERMINAT DE LEGTURILE
DE HIDROGEN CE SE STABILESC NTRE GRUPRILE ATO-
MICE PARTICIPANTE LA LEGTURA PEPTIDIC (CO I
NH) LA O DISTAN DE 4 aa.
- -STRUCTURA DETERMINAT DE LEGTURI-
LE DE HIDROGEN CE SE STABILESC NTRE GRUPRILE
ATOMICE PARTICIPANTE LA LEGTURA PEPTIDIC (CO I
NH) DE LA DOU LANURI POLIPEPTIDICE.
- -STRUCTURA DETERMINAT DE LEGTURI-
LE DE HIDROGEN CE SE STABILESC NTRE GRUPRILE
ATOMICE PARTICIPANTE LA LEGTURA PEPTIDIC (CO I
NH) DE LA TREI LANURI POLIPEPTIDICE.
 PROTEINELE
- CONFORMAIA MACROMOLECULAR:

STRUCTURA TERIAR:
- REZULT CA URMARE A INTERVENIEI LEG-
TURILOR CHIMICE COVALENTE I NECOVALENTE CE SE
STABILESC NTRE RESTURILE DE aa DIN LANUL POLIPEP-
TIDIC ORGANIZAT N STRUCTUR SECUNDAR.

STRUCTURA CUATERNAR:

- REZULT DIN ASOCIEREA UNUI NUMR PAR

DE LANURI POLIPEPTIDICE ORGANIZATE N STRUCTUR
TERIAR, IDENTICE SAU DIFERITE, PRIN ACELEAI INTER-
ACIUNI CHIMICE DESCRISE LA CONFORMAIA SECUNDA-
R I TERIAR.
GLUCIDELE
 DEFINIIE

COMPUI POLIHIDROXICARBONILICI CARE CONIN N

FORMULA CHIMIC CARBON, HIDROGEN, I OXIGEN N
PROPORIE 1/2/1.

UNELE GLUCIDE PREZINT N STRUCTUR I AZOT I

FOSFOR.
 CLASIFICARE

MONOZAHARIDELE SAU OZIDELE AU STRUCTURA

FORMAT DINTR-O SINGUR UNITATE POLIHIDROXICAR-
BONILIC.
DUP NATURA GRUPRII CARBONILICE POT FI ALDOZE
SAU CETOZE.
DUP NUMRUL ATOMILOR DE CARBON DIN MOLECUL
SUNT TRIOZE, TETROZE, PENTOZE, HEXOZE, HEPTOZE I
OCTOZE.
 CLASIFICARE

OLIGOZAHARIDELE SUNT GLUCIDE FORMATE DIN DOU

PN LA ZECE UNITI MONOZAHARIDICE.

POLIZAHARIDELE SUNT GLUCIDE CARE PREZINT N

STRUCTURA LOR SUTE I MII DE UNITI MONOZAHARI-
DICE LEGATE COVALENT.
 STEREOIZOMERIA
MONOZAHARIDELOR
MONOZAHARIDELE (CU EXCEPIA CETOTRIOZEI) PREZIN-
T N MOLECULA LOR UN ATOM DE CARBON ASIMETRIC
CARE DETERMIN FORMAREA A DOI STEREOIZOMERI OP-
TIC ACTIVI NUMII ENANTIOMERI.

NUMRUL TOTAL DE STEREOIZOMERI OPTIC ACTIVI PEN-

TRU UN COMPUS CU N ATOMI DE CARBON ESTE 2N.

PRIN CONVENIE ENANTIOMERII AU FOST GRUPAI N

DOU SERII STERICE - D I L.

PRIN BIOSINTEZ NATURAL (ANIMAL SAU VEGETAL)

REZULT NUMAI UNA DIN CELE DOU FORME IZOMERE.
 STEREOIZOMERIA
MONOZAHARIDELOR
C HO C HO

C C
H NH2 NH2 H

C H3 C H3

C HO C HO
H C OH HO C H
C H2 O H C H2 O H

D-gliceraldehid L-gliceraldehid
 STRUCTURA CICLIC A
MONOZAHARIDELOR
STRUCTURILE CICLICE ALE MONOZAHARIDELOR IAU
NATERE CA URMRE A INTERACIUNII DINTRE GRUPAREA
CARBONIL CU GRUPAREA HIDROXIL DIN POZIIA 4 SAU 5
SAU 6.
STRUCTURILE CICLICE REZULTATE CU 5 ATOMI DE CAR-
BON AU FOST NUMITE FURANOZICE IAR STRUCTURILE CI-
CLICE CU 6 ATOMI DE CARBON AU FOST NUMITE PIRANO-
ZICE.
N URMA PROCESULUI DE CICLIZARE A MONOZAHARIDE-
LOR CARBONUL CARBONIL DEVINE CARBON ASIMETRIC I
DETERMIN EXISTENA A NC DOI STEREOIZOMERI
DEFINI I - DUP POZIIA HIDROXILULUI SEMIACETA-
LIC.
STRUCTURA CICLIC A
MONOZAHARIDELOR

H OH
C
CH2OH
H C OH H H
C O
HO C H O H
C OH H C
H C OH
OH C C OH
H C
H OH
CH2OH

-D-glucopiranoza
STRUCTURA CICLIC A
MONOZAHARIDELOR

HO H
C CH2OH

H C OH H C O OH
HO C H O C
H
C
OH H
H C OH
OH C C H
H C
H OH
CH2OH

-D-glucopiranoza
STRUCTURA CICLIC A
MONOZAHARIDELOR

CH2OH
OH H
C
H C O CH2OH
HO C H H
C H OH C
H C OH O
OH C C OH
H C OH
C OH H
H2

-D-fructopiranoz
STRUCTURA CICLIC A
MONOZAHARIDELOR

CH2OH
HO CH2OHO OH
C
HO C H H OH C
O
H C OH H C C CH2OH
H C OH H
CH2OH

-D-fructofuranoz
 OLIGOZAHARIDELE

SUNT GLUCIDE FORMATE DIN 2-10 UNITI MONOZAHA-

RIDICE.

DIZAHARIDELE SUNT GLUCIDE FORMATE DIN DOU

UNITI MONOZAHARIDICE LEGATE DICARBONILIC SAU
MONOCARBONILIC.

OLIGOZAHARIDELE SUNT GLUCIDE FORMATE DIN MAI

MULT DE DOU UNITI MONOZAHARIDICE; SUNT COMPO-
NENTE ALE GLUCOPROTEINELOR.
 DIZAHARIDE

H C H C

H C OH H C OH

HO C H O HO C H O

H C OH H C OH

H C H C

CH2 OH CH2 OH

Dizaharid dicarbonilic
 DIZAHARIDE

H C H C

H C OH H C OH
O
HO C H O HO C H O

H C OH C H

H C H C

CH2 OH CH2 OH

Dizaharid monocarbonilic
 DIZAHARIDE

H2C OH H2C OH

C O C O

C OH C C OH C

OH C C O C C OH

OH OH

Maltoza
 DIZAHARIDE

H2C OH H2C OH
OH
C O C O

C OH C C OH C
O
C C C C OH

OH OH
Lactoza
DIZAHARIDE

H2C OH

C O

C OH C

OH C C

OH
O
CH2 OH
O
OH C

C C CH2OH

OH

Zaharoza
 POLIZAHARIDELE

SUNT GLUCIDE FORMATE DIN SUTE I MII DE UNITI

MONOZAHARIDICE LEGATE NTRE ELE PRIN LEGTURI
GLICOZIDICE -(1-4) I -(1-6).

AMIDONUL ESTE FORMA DE DEPOZIT A GLUCIDELOR N

REGNUL VEGETAL, IAR PENTRU OM REPREZINT UN NU-
TRIMENT IMPORTANT.

GLICOGENUL REPREZINT FORMA DE DEPOZIT A GLUCI-

DELOR N ORGANISMUL UMAN (LA NIVEL HEPATIC, MUS-
CULAR).
 ROLUL BIOLOGIC AL GLUCOZEI

SURS DE ENERGIE PRIN OXIDARE (GLICOLIZA).

BIOSINTEZA DE PENTOZE COMPONENTE ALE NUCLEOTI-

DELOR I SURS DE NADPH NECESAR N REACIILE DE
BIOSINTEZA REDUCTIV (CALEA METABOLIC A 6-FOSFO-
GLUCONATULUI).

BIOSINTEZA ACIZILOR URONICI, PRECURSORI AI PRO-

TEOGLICANILOR.

BIOSINTEZA DE AMINOACIZI NEESENIALI, TRIGLICERIDE,

FOSFOLIPIDE, COLESTEROL (PRIN INTERMEDIARI REZUL-
TAI DIN CATABOLISMUL GLUCOZEI).
 GLICOLIZA
REPREZINT ELIBERAREA ENERGIEI CONINUTE N MO-
LECULA DE GLUCOZ PRIN DEGRADAREA OXIDATIV A
ACESTEIA LA ACIDUL PIRUVIC.
ENERGIA ELIBERAT N TIMPUL GLICOLIZEI ESTE STO-
CAT SUB FORM DE ATP.
GLICOLIZA ARE LOC N CITOSOL I PRESUPUNE MAI
MULTE ETAPE:
FOSFORILAREA GLUCOZEI SUB FORM DE
GLUCOZ 6-FOSFAT:
CH2OH CH2OPO32-
H C O H H C O H
H H
C OH
C OH H C H C
OH C C OH OH C C OH

H OH H OH

Glucoz Glucoz-6-fosfat
 GLICOLIZA

REACII BIOCHIMICE NECESARE SCINDRII

HEXOZEI N DOU TRIOZE:

CH2OPO32-
H C O H CH2OH CHO
H
C OH H C C O + CHOH
OH C C OH 2- 2-
CH2OPO3 CH2OPO3
H OH

Glucoz Dihidroxiaceton- Gliceraldehid-

3-fosfat 3-fosfat
 GLICOLIZA

REACII BIOCHIMICE NECESARE FORMRII ACIDU-

LUI PIRUVIC DIN GLICERALDEHID-3-FOSFAT:

-
O O
CHO
C
CHOH
C O
2-
CH2OPO3
CH3
Gliceraldehid- Acid piruvic
3-fosfat
 GLICOLIZA

N CONDIII DE ANAEROBIOZ GLICOLIZA CONTI-

NU CU FORMAREA DE ACID LACTIC:

- -
O O O O
C C

C O CHOH

CH3 CH3

Acid piruvic Acid lactic

 GLICOLIZA

ENERGIA ELIBERAT N TIMPUL GLICOLIZEI I STOCAT

SUB FORM DE ATP, REZULT N URMA REACIILOR DE
FOSFORILARE LA NIVEL DE SUBSTRAT:
CONVERSIA 1,3-DIFOSFOGLICERATULUI LA
3-FOSFOGLICERAT.
CONVERSIA FOSFOENOLPIRUVATULUI LA PIRUVAT.

OXIDAREA COMPLET A GLUCOZEI LA CO2 I H2O

PRESUPUNE DECARBOXILAREA OXIDATIV A ACIDULUI
PIRUVIC CU FORMAREA DE ACETIL-CoA, PARCURGEREA
REACIILOR DIN CICLU KREBS I TRANSFERUL ECHIVA-
LENILOR REDUCTORI N LANUL RESPIRATOR.
 DECARBOXILAREA OXIDATIV A
ACIDULUI PIRUVIC

ESTE UN PROCES BIOCHIMIC COMPLEX CARE PRESU-

PUNE PARTICIPAREA A TREI ENZIME I CINCI COENZIME:

PIRUVAT DECARBOXILAZA.
LIPOIL REDUCTAZ TRANSACETILAZA.
LIPOAT DEHIDROGENAZA.
TIAMINPIROFOSFATUL.
ACIDUL LIPOIC.
COENZIMA A.
FAD.
NAD+.
 DECARBOXILAREA OXIDATIV A
ACIDULUI PIRUVIC

REACIA GLOBAL A DECARBOXILRII OXIDATIVE A

ACIDULUI PIRUVIC ESTE:

CH3-CO-COOH + NAD+ + CoA CH3-CO-S-CoA + NADH + H+ + CO2

 GLUCONEOGENEZA

REPREZINT POSIBILITATEA ORGANISMULUI DE A

SINTETIZA GLUCOZA N ANUMITE STRI METABOLICE:
APORT INSUFICENT DE GLUCOZ PENTRU ESU-
TURILE GLUCODEPENDENTE.
DIET SRAC N GLUCIDE, INANIIE.
EPUIZAREA REZERVELOR DE GLICOGEN HEPATIC.
CA URMARE A INTENSIFICRII LIPOLIZEI SAU A
ACUMULRII DE ACID LACTIC.

REACIILE GLUCONEOGENEZEI AU LOC PREPONDERENT

N ESUTUL HEPATIC I CORTEXUL RENAL I DECURG, N
GENERAL, N SENS NVERS REACIILOR GLICOLIZEI.
 GLUCONEOGENEZA

PRECURSORII GLUCOZEI, N REACIILE GLUCONEOGE-

NEZEI SUNT:
AMINOACIZII GLUCOFORMATORI.
GLICEROL FOSFATUL.
INTERMEDIARI AI CICLULUI KREBS (ACIDUL
OXALACETIC, ACIDUL -CETOGLUTARIC, SUCCINIL-CoA).
ACIDUL LACTIC.
 GLUCONEOGENEZA
REACIILE NEOGLUCOGENEZEI PRESUPUNE PARCUR-
GEREA URMTOARELOR ETAPE:

CONVERSIA PIRUVATULUI LA FOSFOENOLPIRUVAT.

FORMAREA FRUCTOZEI 6-FOSFAT DIN FRUCTOZ
1,6- DIFOSFAT.
CONVERSIA FRUCTOZEI 6-FOSFAT LA GLUCOZ 6-
FOSFAT.
HIDROLIZA GLUCOZEI 6-FOSFAT I ELIBERAREA
GLUCOZEI.
 GLICOGENOGENEZA
REPREZINT CALEA METABOLIC PRIN CARE ORGANIS-
MUL DEPOZITEAZ EXCESUL DE GLUCOZ SUB FORM DE
GLICOGEN.
REACIILE GLICOGENOGENEZEI SUNT REACII DE FOR-
MARE A UNOR LEGTURI CHIMICE COVALENTE DE TIP 1,4-
GLICOZIDICE I 1,6-GLICOZIDICE, NTRE MOLECULELE DE
GLUCOZ.
GLICOGEN SINTETAZA ESTE ENZIMA CARE CATALIZEA-
Z FORMAREA LEGTURILOR 1,4-GLICOZIDICE.
AMILO-1,4-1,6-TRANSGLICOZIDAZA SAU ENZIMA DE RAMI-
FICARE CATALIZEAZ FORMAREA LEGTURILOR 1,6-GLI-
COZIDICE.
GLUCOZA INTR N REACIILE GLICOGENOGENEZEI SUB
FORM DE UDP-GLUCOZ.
 GLICOGENOLIZA
REPREZINT PROCESUL METABOLIC PRIN CARE ORGA-
NISMUL I ASIGUR NECESARUL DE GLUCOZ DIN GLICO-
GEN.
CONST N HIDROLIZA LEGTURILOR 1,4-GLICOZIDICE I
LEGAREA GLUCOZEI DE ACID FOSFORIC, CU FORMARE DE
GLUCOZ 1-FOSFAT. REACIA ESTE CATALIZAT DE 1,4-
GLUCAN-FOSFAT GLUCOZIL TRANSFERAZA.
LEGTURILE 1,6-GLICOZIDICE SUNT HIDROLIZATE LA GLU-
COZ, DUP CE, LA O DISTAN DE PATRU UNITI GLICO-
ZIDICE DE RAMIFICAIE, O COMPONENT TRIZAHARIDIC
ESTE TRANSFERAT PE CATENA LINIAR A GLICOGENULUI
SUB ACIUNEA CATALITIC A AMILO-1,4-1,6-GLUCAN TRAN-
SFERAZA SAU ENZIMA DE DERAMIFICARE.
LIPIDELE
 LIPIDELE
DEFINIIE:
LIPIDELE FORMEAZ UN GRUP HETEROGEN DE COM-
PUI CHIMICI CU PROPRIETATEA COMUN DE A FI INSO-
LUBILI N AP I SOLUBILI N SOLVENI ORGANICI.
CLASIFICARE:
LIPIDE SIMPLE SAU LIPIDE SAPONIFICABILE:
GLICERIDE.
FOSFOGLICERIDE.
SFINGOLIPIDE.
CERURI.
LIPIDE COMPLEXE SAU LIPIDE NESAPONIFICABILE:
STEROIZI.
TERPENE.
CAROTENOIZI.
 ACIZII GRAI
SUNT ACIZI MONOCARBOXILICI CU CATEN LINIA-
R, SATURAT SAU NESATURAT, CU NUMR PAR DE
ATOMI DECARBON (4-26).
SUNT DESCRII I ACIZI GRAI CICLICI, CU CATEN
RAMIFICAT, CU NUMR IMPAR DE ATOMI DE CARBON SAU
CUPRINZND I ALTE GRUPRI FUNCIONALE.
NUMEROTAREA ATOMILOR DE CARBON AI ACIZILOR
GRAI (SATURAI SAU NESATURAI) NCEPE CU CARBO-
NUL CARBOXIL, CARE ESTE ATOMUL NUMRUL 1 SAU I
CONTINU PN LA CARBONUL METIL - CH3 - CARE ESTE
NUMRUL N. DUBLA LEGTUR N CAZUL ACIZILOR GRAI
NESATURAI ESTE INDICAT PRIN NUMRUL PRIMULUI
ATOM DE CARBON AL DUBLEI LEGTURI SAU DUBLA
LEGTUR POATE FI MARCAT PRIN LITERA .
 ACIZII GRAI
ACIZII GRAI SATURAI AU FORMULA CHIMIC
GENERAL: CH3-(CH2)N-COOH.
COOH
CH3-(CH2)14-COOH CH3

Acidul palmitic (C16)

ACIZII GRAI NESATURAI DATORIT LEGTURILOR

CHIMICE DUBLE PREZINT IZOMERIE CIS/TRANS.
PRIN BIOSINTEZA NATURAL REZULT NUMAI
FORMELE IZOMERE CIS.
 ACIZII GRAI
ACIZII GRAI NESATURAI AU FORMULA CHIMIC
GENERAL: CH3-(CH2)N1-CH=CH-(CH2)N1-COOH (N=N1+N2).

CH3-(CH2)7-CH=CH-(CH2)7-COOH
H
C COOH
CH3 C
H
trans
H H
C C

COOH
CH3
cis

Acidul oleic - C18:1(9)

 GLICERIDELE
REPREZINT FORMA DE DEPOZIT A LIPIDELOR N
ORGANISM.
DIN PUNCT DE VEDERE CHIMIC SUNT ESTERI AI
GLICEROLULUI CU ACIZI GRAI (ACID OLEIC, ACID PALMI-
TIC, ACID PALMITOLEIC, ACID STEARIC).
DUP NUMRUL ACIZILOR GRAI ESTERIFICAI SE
DIFERENIAZ:

MONOGLICERIDE:
O
1 CH2 OH
1 CH2 O C R1 1 CH2 OH O
2 CH
2 CH OH O
2 CH OH O C R2
' ' 3 CH2 O C R3
' 3 CH2 OH 3 CH2 OH

1-( )-acilglicerol 2-( )-acilglicerol 3-( ')-acilglicerol

 GLICERIDELE

DIGLICERIDE: O O
1 CH2 O C R1 1 CH2 O C R1

2 CH O C R2 2 CH OH
O
' O CH2 O C R3
3 CH2 OH ' 3

1,2-( , )-diacilglicerol 1,3-( , ')-diacilglicerol

TRIGLICERIDE: O
CH2 O C R1
O
CH O C R2
O
CH2 O C R3

triacilglicerol
 FOSFOGLICERIDELE
GLICERIDELE
SUNT FOSFOLIPIDE DERIVATE DIN ACIDUL FOSFATI-
DIC.
SUNT COMPONENTE STRUCTURALE IMPORTANTE
ALE MEMBRANELOR CELULARE, TECII DE MIELIN, SUR-
FACTANTULUI PULMONAR (FOSFATIDILCOLINA).
PARTICULARITILE STRUCTURALE LE CONFER
CARACTER AMFIIONIC I AMFIPATIC.
O
CH2 O C R1
O
CH O C R2
O-
CH2 O
P
O O-

Acid fosfatidic
 FOSFOGLICERIDELE
GLICERIDELE
FOSFATIDILCOLINELE SAU LECITINELE:

O
CH2 O C R1
O
CH O C R2

O-
CH2 O N+(CH3)3
P
O O CH2 CH2
 FOSFOGLICERIDELE
GLICERIDELE
FOSFATIDILETANOLAMINELE SAU CEFALINELE:

O
CH2 O C R1
O

CH O C R2

O-
CH2 O N+H3
P
O O CH2 CH2
 FOSFOGLICERIDELE
GLICERIDELE
FOSFATIDILSERINELE SAU SERINCEFALINELE:

O
CH2 O C R1
O
CH O C R2

O-
CH2 O N+H3
P
O O CH2 CH COO-
 FOSFOGLICERIDELE
GLICERIDELE
FOSFATIDIINOZITOLII SAU INOZITOLFOSFATIDELE:

O
CH2 O C R1
O
CH O C R2
O-
CH2 O
P OH
O O
OH
HO HO
OH
 SFINGOLIPIDELE
GLICERIDELE
SUNT LIPIDE CARE AU N STRUCTUR UN AMINO-
ALCOOL SUPERIOR SFINGOZINA SAU DERIVATUL HIDRO-
GENAT DIHIDROSFINGOZINA, DE CARE ESTE LEGAT AMI-
DIC UN ACID GRAS.
SUNT PREZENTE N MAJORITATEA ESUTURILOR CU
EXCEPIA ESUTULUI ADIPOS.
SFINGOLIPIDELE CARE CONIN FOSFOR AU
CARACTER AMFIIONIC I AMFIPATIC.

CH3 (CH2)12 CH CH CH CH CH2OH CH3 (CH2)14 CH CH CH2OH

OH NH2 OH NH2

Sfingozina
Dihidrosfingozina
 SFINGOLIPIDELE
GLICERIDELE

SFINGOLIPIDELE SE MPART N:
- SFINGOMIELINE CARE CUPRIND N STRUCTUR
RESTURI FOSFATIDIL.

GLICOSFINGOLIPIDE CARE CUPRIND N STRUCTUR

RESTURI GLICOZIL. DUP NATURA RESTULUI GLICOZIL
ACESTEA SUNT:
CEREBROZIDE (GLICOLIPIDE NEUTRE).
GANGLIOLIPIDE (GLICOLIPIDE ACIDE).
 GLICERIDELE
CERURILE

CERURILE SAU CERIDELE SUNT ESTERI AI ACIZILOR

GRAI SUPERIORI (CU 30-40 ATOMI DE CARBON).

AU CARACTER PRONUNAT HIDROFOB I FORMEA-

Z LA NIVELUL TEGUMENTELOR UN STRAT PROTECTOR
MPOTRIVA PIERDERILOR DE AP.
 LIPIDELE
GLICERIDELE
NESAPONIFICABILE
SUNT LIPIDE COMPLEXE CARE PRIN HIDROLIZ NU
SE DESCOMPUN N PRILE CONSTITUTIVE.

DIN ACEAST CATEGORIE FAC PARTE:

STEROIZI.
TERPENE.
CAROTENOIZI.
 GLICERIDELE
STEROIZII
DIN PUNCT DE VEDERE CHIMIC AU O STRUCTUR
CARE CUPRINDE TREI NUCLEE CICLOHEXANICE I UNUL
CICLOPENTANIC.

DIN ACEAST CATEGORIE FAC PARTE:

COLESTEROLUL.
HORMONII CORTICOSTROIZI.
ACIZII BILIARI.
HORMONII ESTROGENI.
HORMONII ANDROGENI.
 COLESTEROLUL
GLICERIDELE
ESTE COMPONENT AL MEMBRANEI CELULARE CU
ROL IMPORTANT FLUIDITATEA MEMBRANAR, AL TECII DE
MIELIN, AL LIPOPROTEINELOR PLASMATICE.

ESTE UN PRECURSOR N BIOSINTEZA:

HORMONILOR CORTICOSTROIZI.
ACIZILOR BILIARI.
HORMONILOR ESTROGENI.
HORMONILOR ANDROGENI.
21 22 24 27
20
18 23 25
26
12 17
19 11 13 16
14 15
1 9
2 10 8
3 5 7
4 6 Colesterol
HO
 GLICERIDELE
TERPENELE

N ACEAST CATEGORIE AU FOST DESCRISE:

VITAMINELE K.
VITAMINELE E.
UBICHINONA SAU COENZIMA Q.

CH3
H3C O CH3
8 1 CH3 CH3 CH3
7 2
6 3 (CH3)3 CH (CH2)3 CH (CH2)3 CH CH3
5 4
HO

CH3

-tocoferol (vitamina E)

O CH3
CH3 H3C O CH3
8
7 H2
H
CH3 CH3 6
5 C C
(CH2 CH2 C (CH2 CH2 CH CH2)3 H HO O C C
H2 10
O CH3 CH3

Filochinona (vitamina K 1)
Ubichinona (Coenzima Q)
 CAROTENOIZII
GLICERIDELE
SUNT HIDROCARBURI NESATURATE DIN CLASA PO-
LIENELOR CARE AU SUFERIT O CICLIZARE LA UNA SAU LA
AMBELE EXTREMITI AU FOST DESCRII:
-CAROTENII.
-CAROTENII.
-CAROTENII.
CRIPTOXANTINA

H3C CH3 CH3 CH3 H3C CH3 H3C CH3 CH3 CH3 H3C CH3
(CH CH C CH)2 CH CH (CH C CH CH)2 (CH CH C CH)2 CH CH (CH C CH CH)2

CH3 H3C CH3 H3C

-caroten -carotenul

H3C CH3 CH3 CH3 H3C H3C CH3 CH3 CH3 H3C CH3
(CH CH C CH)2 CH CH (CH C CH CH)2 (CH CH C CH)2 CH CH (CH C CH CH)2
CH3 H3C H3C
CH3 CH2OH
-Carotenul Criptoxantina
 GLICERIDELE

CICLUL KREBS
 CICLUL
GLICERIDELE
KREBS
REPREZINT O ETAP METABOLIC INTERMEDIAR
COMUN STRUCTURILOR ENERGOGENE N DEGRADAREA
ACESTORA LA CO2 I H2O.
ESTE CUNOSCUT I SUB NUMELE DE CICLUL ACIZI-
LOR TRICARBOXILICI SAU CICLU ACIDULUI CITRIC.
CICLU KREBS, PRIN INTERMEDIARII METBOLICI FUR-
ZAI, CONSTITUE I O CALE DE INIIERE ANABOLIC.
STRUCTURILE ENERGOGENE PTRUND N REACIILE
CICLULUI KREBS SUB FORM DE ACETIL-CoA.
PRIN OXIDAREA ACETIL-CoA REZULT 2 MOLECULE
DE CO2 I 4 DE ECHIVALENI REDUCTORI (3 NADH + 3 H+
I 1 FADH2), CONFORM REACIEI GLOBALE:
CH3CO~SCoA + 3 NAD+ + FAD + GDP + H3PO4 + 2 H2O CoA-SH + GTP + 3 NADH + 3 H+ + FADH2 + 2 CO2.
 CICLUL
GLICERIDELE
KREBS
ESTE DESCRIS PRIN 8 REACII BIOCHIMICE CARE AU
LOC INTRAMITOCONDRIAL:

1. CONDESAREA ALDOLIC A ACIDULUI OXALACETIC

CU ACETIL-CoA:

citrat H2C COOH

O sintetaza
H CH2 CO~SCoA + HOOC C HO C COOH
CH2COOH HOH H2C COOH
CoASH
Acetil-CoA Acid oxalacetic Acid citric
 CICLUL
GLICERIDELE
KREBS
ESTE DESCRIS PRIN 8 REACII BIOCHIMICE CARE AU
LOC INTRAMITOCONDRIAL:

2. IZOMERIZAREA ACIDULUI CITRIC LA ACID IZOCITRIC:

H
H2C COOH aconitaza HC COOH HO C COOH
aconitaza
HO C COOH C COOH HC COOH
H2C COOH HOH H2C COOH HOH H2C COOH
HOH HOH

Acid citric Acid cis-aconitic Acid izocitric

 CICLUL
GLICERIDELE
KREBS
ESTE DESCRIS PRIN 8 REACII BIOCHIMICE CARE AU
LOC INTRAMITOCONDRIAL:

3. OXIDAREA I DECARBOXILAREA ACIDULUI IZOCITRIC:

H O
izocitrat C COOH
HO C COOH dehidrogenaza
H2C + CO2
HC COOH
H2C COOH NAD+ H2C COOH
NADH +H+

Acid izocitric Acid -cetoglutaric

 CICLUL
GLICERIDELE
KREBS
ESTE DESCRIS PRIN 8 REACII BIOCHIMICE CARE AU
LOC INTRAMITOCONDRIAL:

4. OXIDAREA I DECARBOXILAREA ACIDULUI -CETO-

GLUTARIC:

O
cetoglutarat COOH
C COOH dehidrogenaza H2C
H2C + NAD +
+ CoASH + NADH + H+
H2C
H2C COOH CO2
CO~SCoA
Acid -cetoglutaric Succinil-CoA
 CICLUL
GLICERIDELE
KREBS
ESTE DESCRIS PRIN 8 REACII BIOCHIMICE CARE AU
LOC INTRAMITOCONDRIAL:

5. FORMAREA ACIDULUI SUCCINIC:

COOH COOH
succinil CoA
H2C sintetaza H2C
+ GDP + H3PO4 + GTP + CoASH
H2C H2C
CO~SCoA COOH

Succinil-CoA Acid succinic

 CICLUL
GLICERIDELE
KREBS
ESTE DESCRIS PRIN 8 REACII BIOCHIMICE CARE AU
LOC INTRAMITOCONDRIAL:

6. OXIDAREA ACIDULUI SUCCINIC:

COOH
succinat HOOC
CH2 dehidrogenaza CH
CH2 HC
FAD FADH2
COOH COOH

Acid succinic
Acid fumaric
 CICLUL
GLICERIDELE
KREBS
ESTE DESCRIS PRIN 8 REACII BIOCHIMICE CARE AU
LOC INTRAMITOCONDRIAL:

7. FORMAREA ACIDULUI MALIC:

COOH
HOOC fumaraza
CH CH OH

HC CH2
HOH HOH
COOH COOH
Acid fumaric Acid malic
 CICLUL
GLICERIDELE
KREBS
ESTE DESCRIS PRIN 8 REACII BIOCHIMICE CARE AU
LOC INTRAMITOCONDRIAL:

8. OXIDAREA ACIDULUI MALIC LA ACID OXALACETIC:

COOH malat
COOH
dehidrogenaza
CH OH C O
CH2 NAD+ CH2
NADH +H+
COOH COOH
Acid malic Acid oxalacetic
 GLICERIDELE

ACIZII NUCLEICI
 ACIZII
GLICERIDELE
NUCLEICI
SUNT MACROMOLECULE CU STRUCTUR CHIMIC
RELATIV SIMPL CARE CONIN I TRASMIT INFORMAIA
GENETIC.
SUNT DOU CATEGORII DE ACIZI NUCLEICI:
ACIDUL DEOXIRIBONUCLEIC, PRESCURTAT ADN.
I
ACIDUL RIBONUCLEIC, PRESCURTAT ARN.
DIVIZIUNEA I MANIFESTAREA ORGANISMELOR VII
SUNT CA URMARE A TREI PROCESE:
REPLICARE.
TRANSCRIERE.
BIOSINTEZ PROTEIC.
 STRUCTURA
GLICERIDELE
ACIZILOR NUCLEICI
ACIZII NUCLEICI SUNT FORMAI DIN NUCLEOTIDE
LEGATE NTRE ELE PRIN LEGTURI FOSFAT-DIESTERICE:
ADN-ul REZULT DIN NLNUIREA DEOXIRIBONU-
CLEOTIDELOR,
I
ARN-ul REZULT DIN NLNUIREA RIBONUCLEO-
TIDELOR.
DEOXIRIBONUCLEOTIDELE I RIBONUCLEOTIDELE
AU N STRUCTURA LOR:
O BAZ AZOTAT PURINIC,
O BAZ AZOTAT PIRIMIDINIC,
O PETOZ,
I
O MOLECUL DE ACID FOSFORIC.
 STRUCTURA
GLICERIDELE
ACIZILOR NUCLEICI
BAZELE AZOTATE PURINICE ADENINA I GUANOZI-
NA AU O STRUCTUR ASEMNTOARE PURINEI:
N1 6 5 7N
2
3 4 9 8
N N
H
Purina
IAR,
BAZELE AZOTATE PIRIMIDINICE CITOZINA, TIMI-
NA I URACILUL AU O STRUCTUR ASEMNTOARE
PIRIMIDINEI:

N3 4 5
2
1 6
N

Pirimidina
 STRUCTURA
GLICERIDELE
ACIZILOR NUCLEICI
RIBOZA DIN COMPONENA DEOXIRIBONUCLEOTI-
DELOR ARE STRUCTURA -D-2-DEOXIRIBOFURANOZEI:
CH2OH
5 O OH
4H H1C
H 3 2
H

OH H

-D-2-deoxiriboza
IAR,
RIBOZA DIN COMPONENA RIBONUCLEOTIDELOR
ARE STRUCTURA -D-RIBOFURANOZEI:
CH2OH
5 O OH
4H H 1C
H 3 2
H

OH OH

-D-riboza
 STRUCTURA
GLICERIDELE
ACIZILOR NUCLEICI
NUCLEOZIDUL DEFINETE STRUCTURA FORMAT
DINTR-O BAZ AZOTAT PURINIC SAU PIRIMIDINIC I
PENTOZ:
NH2

C
N C N
Adenina
HC C 9 CH
N N
CH2OH
O
H H 1C -D-riboza
H
H

OH OH

Adenozina
 STRUCTURA
GLICERIDELE
ACIZILOR NUCLEICI
NUCLEOZIDUL DEFINETE STRUCTURA FORMAT
DINTR-O BAZ AZOTAT PURINIC SAU PIRIMIDINIC I
PENTOZ:

O
C
Guanina HN C N
C C 9 CH
H2N N N

CH2OH
O
H H 1C -D-riboza
H
H

OH OH

Guanozina
 STRUCTURA
GLICERIDELE
ACIZILOR NUCLEICI
NUCLEOZIDUL DEFINETE STRUCTURA FORMAT
DINTR-O BAZ AZOTAT PURINIC SAU PIRIMIDINIC I
PENTOZ:

NH2

C
Citozina N CH
C 1 CH
O N
CH2OH
O
H H1 C -D-riboza
H
H

OH OH

Citidina
 STRUCTURA
GLICERIDELE
ACIZILOR NUCLEICI
NUCLEOZIDUL DEFINETE STRUCTURA FORMAT
DINTR-O BAZ AZOTAT PURINIC SAU PIRIMIDINIC I
PENTOZ:
O
C CH3
HN C
Timina
C 1 CH
O N

CH2OH
O
H H 1C -D-2-deoxiriboza
H
H

OH H

Timidina
 STRUCTURA
GLICERIDELE
ACIZILOR NUCLEICI
NUCLEOZIDUL DEFINETE STRUCTURA FORMAT
DINTR-O BAZ AZOTAT PURINIC SAU PIRIMIDINIC I
PENTOZ:
O
C
HN CH
Uracil
C 1 CH
O N

CH2OH
O
H H 1C -D-riboza
H
H

OH OH

Uridina
 STRUCTURA
GLICERIDELE
ACIZILOR NUCLEICI
NUCLEOTIDUL DEFINETE STRUCTURA FORMAT
PRIN ESTERIFICAREA NUCLEOZIDELOR CU ACID FOSFO-
RIC:

NH2

C
N C N
Adenina
HC C 9 CH
O N N
-
O P O CH2
5 O
-
O
H H1C -D-riboza
H
H

OH OH

Adenozin-5-fosfat
 STRUCTURA
GLICERIDELE
ACIZILOR NUCLEICI
NUCLEOTIDUL DEFINETE STRUCTURA FORMAT
PRIN ESTERIFICAREA NUCLEOZIDELOR CU ACID FOSFO-
RIC:

O
C
Guanina HN C N
C C 9 CH
H2N N N
O
-
O P O CH2
5 O
-
O
H H 1C -D-riboza
H
H

OH OH

Guanozin-5-fosfat
 STRUCTURA
GLICERIDELE
ACIZILOR NUCLEICI
NUCLEOTIDUL DEFINETE STRUCTURA FORMAT
PRIN ESTERIFICAREA NUCLEOZIDELOR CU ACID FOSFO-
RIC:

NH2

C
Citozina N CH
C 1 CH
O O N
-
O P O CH2
5 O
-
O
H H1 C -D-riboza
H
H

OH OH

Citidin-5-fosfat
 STRUCTURA
GLICERIDELE
ACIZILOR NUCLEICI
NUCLEOTIDUL DEFINETE STRUCTURA FORMAT
PRIN ESTERIFICAREA NUCLEOZIDELOR CU ACID FOSFO-
RIC:

O
C CH3
HN C
Timina
C 1 CH
O N
O
- CH2
O P O
5 O
-
O
H H 1C -D-riboza
H
H

OH H

Timidin-5-fosfat
 STRUCTURA
GLICERIDELE
ACIZILOR NUCLEICI
NUCLEOTIDUL DEFINETE STRUCTURA FORMAT
PRIN ESTERIFICAREA NUCLEOZIDELOR CU ACID FOSFO-
RIC:

O
C
HN CH
Uracil
C 1 CH
O N
O
-
O P O CH2
5 O
-
O -D-riboza
H H 1C
H
H

OH OH

Uridin-5-fosfat
 STRUCTURA
GLICERIDELE
ACIZILOR NUCLEICI

ACIZII NUCLEICI SUNT FORMAI DIN NUCLEOTIDE

LEGATE NTRE ELE PRIN LEGTURI FOSFAT-DIESTERICE:
ADN-ul REZULT DIN NLNUIREA DEOXIRIBONU-
CLEOTIDELOR,
I
ARN-ul REZULT DIN NLNUIREA RIBONUCLEO-
TIDELOR.
 STRUCTURA
GLICERIDELE
ACIZILOR NUCLEICI
ACIZII NUCLEICI SUNT FORMAI DIN NUCLEOTIDE
LEGATE NTRE ELE PRIN LEGTURI FOSFAT-DIESTERICE.
ADN-ul PREZINT 2 LANURI POLIDEOXINUCLEO-
TIDICE DISPUSE HELICOIDAL N JURUL UNUI AX COMUN.
ARN-ul PREZINT UN SINGUR LAN POLIRIBONU-
CLEOTIC: NH2

C
N C N
A
HC C CH
N N
O
CH2 O
H H C
H
H NH2
OH C
O
O N CH
P C
- C CH
O
O O N
CH2
O
H H C O
H
H C
HN C N
O OH G
O C C CH
P H2N N N
-
O
O
CH2 O
H H C
H
H
O OH
GLICERIDELE

ENZIME
 GLICERIDELE
ENZIME
ENZIMELE SUNT CATALIZATORI BIOLOGICI CARE
PERMIT DESFURAREA CU VITEZ MARE A REACIILOR
CHIMICE NECESARE VIEII I MULTIPLICRII CELULARE.
NALTA SPECIFICITATE A ENZIMELOR EVIT FORMA-
REA PRODUILOR SECUNDARI DE REACIE.
NUMRUL ENZIMELOR EXISTENTE N NATUR ESTE
FOARTE MARE DEOARECE FIECARE COMPUS DIN LUMEA
VIE PREZINT CEL PUIN O ENZIM CARE CATALIZEAZ
SINTEZA I DEGRADAREA SA METABOLIC.
 CLASIFICAREA
GLICERIDELE
ENZIMELOR
DIN PUNCT DE VEDERE STRUCTURAL ENZIMELE POT
FI:
1. ENZIME DE NATUR EXCLUSIV PROTEIC.
EXIST PUINE ENZIME CARE ELIBEREAZ PRIN
HIDROLIZ EXCLUSIV AMINOACIZI:
RIBONUCLEAZA.
TRIPSINA.
LIZOZIMUL.
2. ENZIME DE NATUR HETEROPROTEIC:
MAJORITATEA ENZIMELOR CUNOSCUTE PREZINT
N STRUCTURA LOR:
O COMPONENT PROTEIC APOENZIMA.
O COMPONENT NEPROTEIC COFACTOR.
 CLASIFICAREA
GLICERIDELE
ENZIMELOR
DIN PUNCT DE VEDERE FUNCIONAL ENZIMELE POT
FI:
1. OXIDOREDUCTAZE ENZIME CARE CATALIZEAZ
REACII DE OXIDO-REDUCERE.
2. TRANSFERAZE ENZIME CARE CATALIZEAZ TRAN-
SFERUL UNEI GRUPRI DE ATOMI DE PE UN SUBSTRAT PE
ALTUL.
3. HIDROLAZE ENZIME CARE CATALIZEAZ SCINDA-
REA UNEI LEGTURI CHIMICE N PREZENA APEI.
 CLASIFICAREA
GLICERIDELE
ENZIMELOR
DIN PUNCT DE VEDERE FUNCIONAL ENZIMELE POT
FI:
4. LIAZE ENZIME CARE CATALIZEAZ REACII DE
SCINDARE A UNEI LEGTURI CHIMICE.
5. IZOMERAZE ENZIME CARE CATALIZEAZ FORMA-
REA DE STRUCTURI IZOMERE.
6. LIGAZE ENZIME CARE CATALIZEAZ REACII DE
FORMARE A UNEI LEGTURI CHIMICE.
 CLASIFICAREA
GLICERIDELE
ENZIMELOR
SPECIFICITATEA ENZIMATIC:

1. SPECIFICITATE DE SUBSTRAT:
ABSOLUT.
DE GRUP.
LARG.
2. STEREOSPECIFICITATEA.
 GLICERIDELE
COENZIME
TIAMINPIROFOSFATUL TPP
CH3
CH2 +
N N C
O- O-
HC C
H3C N NH2 S CH2 CH2 O P O P O-
O O

Tiaminpirofofatul (TPP)

ROL N:
DECARBOXILAREA ACIDULUI PIRUVIC, CETOGLU-
TARIC.
N BIOSINTEZA NICOTINAMIDEI.
TRANSFERUL DE GRUPE CETOL.
ACTIVITATEA COENZIMATIC NECESIT PREZEN-
Ca2+, Mg2+, Fe3+.
 GLICERIDELE
COENZIME
FLAVOENZIMELE FMN I FAD
OH OH OH O
CH2 CH CH CH CH2 O P O-
H3C N N O NH2
O
C
O P O-
OH OH OH O N N
NH
- N C O
CH2 CH CH CH CH2 O P O H3C
H3C O-
O CH2 O N N
N N O
C H H
NH
H3C N C
OH OH
O
Flavinmononucleotid - FMN Flavin-adenindinucleotid - FAD

ROL N:
REACII DE OXIDO-REDUCERE.
 GLICERIDELE
COENZIME
NICOTIAMIDELE NAD I NADP

NH2
CONH2
N N

N N O O N+
5' 5

O CH2 O P O P O CH2 O
C 1'H OH OH 4H H1
H 4'
2' 3' 3 2
H H H H
OH OH OH OH

Nicotinamidadenin dinucleotid (NAD+)

ROL N:
REACII DE OXIDO-REDUCERE.
 GLICERIDELE
COENZIME
NICOTIAMIDELE NAD I NADP

NH2
CONH2
N N

N N O O N+
5' 5

O CH2 O P O P O CH2 O
C 1'H OH OH 4H H1
H 4'
2' 3' 3 2
H H H H O

OH OH OH O P O-

O-
Nicotinamidadenin dinucleotid (NADP)
ROL N:
REACII DE OXIDO-REDUCERE.
 GLICERIDELE
COENZIME
COENZIMA A
SH
NH2
CH2

N N CH2

OH OH CH3 NH
N N
O CH2 O P O P O CH2 C CH CO NH CH2 CH2 CO
H H O O CH3 OH

H H
OH O

O P O-

O-
Coenzima A
ROL N:
REACII DE TRANSFER DE GRUPE ACIL (R-CO-).
 GLICERIDELE
COENZIME
PIRIDOXAL 5-FOSFATUL

CHO O

HO CH2 O P O-
4
3 5
O-
2 6
1
H3C N

Piridoxal 5-fosfat

ROL N:
REACII DE TRANSAMINARE, DECARBOXILARE,
RACEMIZARE, DESFACERE ALDOLIC.
 GLICERIDELE
COENZIME
ACIDUL TETRAHIDROFOLIC

OH H COOH
9 10
C N CH2 NH CO NH CH
4 5
3 6 H (CH2)2
2 7 H
1 8
H2N N N H COOH
H

Acid tetrahidrofolic (THFA)

ROL N:
REACII DE TRANSFER DE GRUPE METIL, METILEN,
METENIL, FORMIL, FORMIMINO.
 GLICERIDELE
COENZIME
BIOTINA

ROL N:
REACII DE TRANSFER DE GRUPE CARBOXIL.
 GLICERIDELE
COENZIME
VITAMINELE B12

O
O
ROL N:
O CH2 CH2 C NH2 CH3

H2N C CH2 C
H3C
CH2 C NH2
REACII DE BIOSINTEZ,
B CH2 CH2 C NH2
A
H3C

H3C
N
C N
N O TRANSMETILARE
+ CH
Co
O

H2N C CH2 N N CH3

D C
CH3

CH C CH2 CH2 C NH2

CH2 3
CH3 O
CH2

C O
N CH3
NH
CH2
N
H3C CH HO CH3
CH2 O
O
H H
O CN - ciancobalamina
P H H OH - hidroxicobalamina
-
O OH 5'deoxiadenozil - deoxiadenozilcobalamina
O CH3 - metilcobalamina

Vitaminele B12
 GLICERIDELE
COENZIME
ACIDUL ASCORBIC

OH OH

O C CH2OH O C CH2OH

H
-2 H+
H

HO OH
+2 H+
O O

Acid ascorbic Acid dehidroascorbic

ROL N:
REACII DE OXIDARE.
REACII DE REDUCERE.
REACII DE HIDROXILARE.