Incrucisare iepuri

METODE DE CRESTERE
Ridicarea productivitatii iepurilor se realizeaza printr-un complex de masuri care au drept scop
imbunatatirea calitativa si sporirea numerica a efectivclor.
Aceasta actiune initiata indeosebi in unitatile agricole, necesita o serie de lucrari tehnice legate de
cresterea rationala a iepurilor. In mod obisnuit, prin crestere se intelege intregul complex de masuri
legate de procesul de productie din zooteh-ie si anume: cunoasterea insusiriler productive ale raselor
de iepuri, intretinerea si inmultirea lor, cresterea produsilor, furajarea si ingrijirea iepurilor adulti,
ameliorarea raselor etc. Metodele de crestere se pot grupa astfel: cresterea in rasa curata (in stare
pura); cresterea prin incrucisare; cresterea pe baza de linii (aceasta reprezinta o forma aparte).
Cresterea in rasa curata
Aceasta metoda se aplica in special in cadrul raselor amelioratoare si ameliorate. Inmultirea si
perfectionarea rasei in acest caz se face fara amestecul altor rase. Se imperecheaza deci numai iepuri
din aceeasi rasa, de exemplu: mascul (cf) Chinchilla cu femela (?) Chinchilla sau cf Uriasul belgian x j)
Uriasul belgian.
Aceasta metoda de crestere se practica in crescatoriile care produc si difuzeaza la diversi crescatori
iepuri de reproductie (prasila
Prin aceasta metoda de crestere se consolideaza si se pastreaza insusirile principale si caracterele
specifice rasei respective. In aplicarea metodei sint cunoscute trei forme principale de imperechere:
omogene, heterogene si inrudite.
Imperecherile omogene se practica intre exemplare cu caractere foarte asemanatoare, cu scopul de a
obtine un material de reproductie de mare valoare. Imperecherile heterogene se fac intre exemplare
care apartin aceleiasi rase, dar care se deosebesc prin unul sau mai multe insusiri morfo-productive,
in scopul sporirii productiei.
Nu se admite imperecherea iepurilor cu defecte opuse in vederea nivelarii lor, deoarece rau cu rau da
si mai rau". Imperecherile consangvine (consangvinitatea) presupun imperecherea intre exemplare
inrudite pina la gradul al V-lea. Dupa gradul de rudenie al exemplarelor imperecheate,
consangvinitatea poate fi: strinsa, moderata si indepartata.
In consangvinitatea strinsa (incest) se imperecheaza tata cu fiica, frate cu sora etc. In consagvinitatea
moderata se imperecheaza verii intre ei. In consangvinitatea indepartata, gradul de rudenie este mai
larg. Practicarea consangvinitatii fara pricepere (mai ales cind iepurii imperecheati au o constitutie
slaba), duce la pagube economice, manifestate prin anumite defecte: produsii au o constitute debila,
rezistenta scazuta fata de asperitatile climei si agentilor patogeni, un procent mare de
'mortalitate etc.
De aceea, ea nu trebuie aplicata in crescatoriile de exploatare, ci numai in statiuni experimentale si in
centre de elita (pentru pastrarea si intensificarea la urmasi sau descendenti a unor caractere dorite;
pentru consolidarea anumitor calitati ereditare; pentru crearea unui material de prasila superior).
Sub acest aspect, con-sangvinitatea este considerata ca o metoda de reproduce secundara si chiar ca
o metoda de ameliorare a raselor de iepuri. Ea este o arma cu doua taisuri, care trebuie minuita cu
multa pricepere.
Consangvinitatea da rezultate bune numai cind se aplica un timp scurt, pe iepuri perfect sanatosi, cu o
constitutie robusta si o vitalitate pronuntata. Cind se practica pe o durata mai mare si imperecherea se
face intre iepuri cu o constitutie slaba si fara o ingrijire corespunzatoare, consangvinitatea duce la
degenerare.
Cresterea prin incrucisare
Prin aceasta metoda se urmareste imperecherea iepurilor din rase diferite, in care caz produsii obtinuti
nu sint de rasa curata, ci metisi sau corci". Este metoda cea mai larg raspindita si se practica atit in
crescatoriile personate, cit si in cele de exploatare sau de tip industrial, in care baza productiei o
formeaza iepurele de carne.
Pentru a mari greutatea corporala si productia de carne la iepurii obisnuiti, acestia se incruciseaza cu
exemplare din alta rasa si indeosebi de talie mare, cum este rasa belgiana (de exemplu: o Chinchilla x
Uriasul belgian). Prin incrucisare se obtin produsi cu ereditate zdruncinata, adica cu o natura mai
plastica, ce poate fi mai usor transformata si dirijata de om.
De aceea, metisii prezinta o serie de insusiri speciale, pe care iepurii din rasele curate nu le poseda.
In general, ei se caracterizeaza printr-o talie mai mare, constitutie buna, vitalitate pronuntata, o mai
mare putere de adaptabilitate, asimileaza mai bine hrana si se ingrasa mai economic decit iepurii din
rasele curate.
Cu toate ca metisii nu au caractere exterioare si de productie constante (se pierd usor in generatiile
urmatoare), totusi, in numarul lor mare, se pot gasi si exemplare care transmit destul de stabil
caracterele lor prin ereditate. Aceste caractere pot fi inmultite prin consangvinitate, ( folosindu-se in
crearea de rase noi. In vederea ridicarii productiei de carne, scopul va fi atins numai atunci cind
iepurele ameliorator provine dintr-o rasa selectionata si care poseda aceasta insusire.
De aceea, este necesar ca actiunea inceputa la noi in tara pentru organizarea de crescatorii
sistematice, in vederea producerii si difuzarii de iepuri de prasila, sa fie 'mai mult sprijinita si
incurajata, in sensul de a se infiinta si centre speciale de selectie.
Crescatorii de iepuri, de la care se contracteaza si achizitioneaza anual peste 500 tone carne de
iepure, trebuie sa fie ajutati sa-si imbunatateasca matca cu reproducatori din rase curate. Se
deosebesc mai multe forme de incrucisare: industriala, de absorbtie, de infuzie, de reintoarcere,
multipla.
Incrucisarea industrials consta in imperecherea iepurilor din rase diferite in care se urmareste
obtinerea de metisi pentru carne, cu o mai mare putere de ingrasare si mult mai prolifici. Ca rase
amelioratoare se folosesc iepurii de talie mare (Uriasul belgian, Marele alb). Produsii obtinuti se
valorifica la prima generate.
Incrucisarea de absorbtie
Incrucisarea de absorbtie se practica cu scopul transformarii unei rase locale neperfectionate, cu
ajutorul unei rase amelioratoare. Procesul tehnic de absorbtie cuprinde trei etape: rasa locala se
incruciseaza cu masculi din rasa amelioratoare; metisii obtinuti se selectioneaza si cele mai bune
iepuroaice se incruciseaza din nou cu masculi din rasa amelioratoare, insa neinruditi cu masculii de la
prima incrucisare; iepuroaicele cele mai reusite din generatia a doua se imperecheaza din nou cu
masculi din rasa amelioratoare.
Durata procesului de absorbtie este de 45 generatii si depinde de deosebirile mai mari sau mai mici
dintre rasele respective.
Incrucisarea de infuzie
Incrucisarea de infuzie urmareste ameliorarea unui defect la o anumita rasa, cu ajutorul unei alte rase,
care poseda insusirile dorite. Un astfel de exemplu il constituie incrucisarea rasei Chinchilla de talie
mica cu Uriasul belgian, pentru formarea iepurelui Chinchilla mare de carne. In acest scop se alege un
numar de femele din rasa Chinchilla, pe care le imperechem o singura data cu masculi din rasa
Uriasul belgian.
Produsii rezultati se imperecheaza cu alti produsi din cadrul rasei respective, difuzindu-se astfel treptat
insusirile in cadrul intregii rase. Aceasta incrucisare, care in final duce la obtinerea unor produsi mari
de Chinchilla, nu atrage o transformare totala a rasei infuzate, ci numai o modificare in marirea taliei si
greutatii corporale.
Incrucisarea de reintoarcere
Incrucisarea de reintoarcere se practica o singura data, numai la o singura generate, in cadrul raselor
carora productia si prolificitatea mare le slabeste constitutia si le debiliteaza. De exemplu, daca
iepuroaicele din rasa Albastrul vienez prezinta semne de degenerare, se reco- manda sa fie
incrucisate fie cu iepuri belgieni, fie cu argintii care, de altfel, au contribuit la formarea rasei
respective.
Incrucisarea multipla
Incrucisarea multipla consta in incrucisarea a doua sau mai multe rase. De exemplu, se incruciseaza
Chinchilla cu Marele alb, dupa care, metisii rezultati in prima generate (femelele) se incruciseaza cu
Uriasul belgian. In felul acesta se obtin produsi sanatosi, rezistenti, cu o maturitate precoce si pot lua
nastere grupe de iepuri cu insusiri economice superioare.
Cresterea pe baza de linii
Cresterea pe baza de linii reprezinta o forma organizata de aplicare a metodelor de crestere amintite
(in rasa cu-rasa si prin incrucisari). Este forma cea mai avansata de obtinere a unor rase de iepuri
perfectionate (ameliorate) si se poate aplica numai in crescatoriile de elita si in statiunile zootehnice
experimentale.
Scopul urmarit consta in ameliorarea raselor de iepuri (consolidarea unor caractere ereditare de mare
valoare) si prevenirea incestului (reducerea lui in limite moderate). Existenta liniilor si familiilor in
cadrul raselor asigura reusita actiunii de ameliorare.
In crescatoriile de elita se practica asa-zisa crestere in fa-milii de singe" si cu linii de singe". Se
urmareste retinerea si folosirea intensa la reproductie a iepurilor care prezinta anumite insusiri
economice utile, iar imperecherea acestora (omogena si inrudita) se organizeaza in asa fel, incit sa se
poata obtine o descendenta mai numeroasa care sa posede aceste calitati.
O familie de singe este formata din produsii care se trag din acelasi exemplar, fie mascul, fie femela.
Abatorizarea iepurilor de casa

Greutatea medie normal a rasei Californiene se consider a fi de 4,0 kg.

n paralel cu dezvoltarea cuniculiculturii (creterii iepurilor de cas) este necesar s se investeasc i

n construirea de abatoare pentru tierea i prelucrarea iepurilor de cas.

n aceste abatoare trebuie s existe un flux de tiere i de prelucrare n sistem conveierizat, n condiii
de igien desvrit i sub control sanitar-veterinar strict.

n momentul proiectrii abatoarelor de iepuri de cas, trebuie s se urmreasc realizarea unei linii de
sacrificare mecanizate i automatizate, dispus optim din punct de vedere al fluxului tehnologic, al
transporturilor interioare, al spaiului ocupat i al organizrii produciei.

Din punct de vedere al capacitii de sacrificare i de prelucrare, precum i al dotrii, abatoarele de

iepuri de cas se pot grupa n abatoare: mici, mijlocii i mari. Abatoarele mici i mijlocii, sunt dotate cu
linii tehnologice specializate pentru tierea i prelucrarea iepurilor de cas. n abatoarele mari de
psri pot exista i linii tehnologice pentru sacrificarea iepurilor de cas.

Sectoare de activitate n abator

Indiferent de capacitatea de sacrificare i de nivelul tehnic al liniei tehnologice, abatoarele de iepuri de

cas trebuie s prezinte urmtoarele sectoare de activitate:

Sectorul de recepie, cuprinde: spaiu de recepie i de staionare a iepurilor, spaiu de alimentare a

liniei de sacrificare, spaiu de splare i de dezinfectare a cutilor de transport, vestiare i toalet
pentru personalul abatorului, magazie pentru cutile folosite n abator, birou de lucru;

Sectorul de industrializare, cuprinde: spaiu de prelucrare iniial (asomare, suspendare pe suportul

transportorului conveierizat, sngerare, jupuire), spaiu de eviscerare, spaiu de prelucrare final
(ndeprtarea picioarelor de la genunchi i de la jaret n jos, splarea carcaselor la du cu ap rece,
fasonarea carcaselor), spaiu de zvntare, spaiu de rcire, spaiu de sortare, tranare i ambalare,
precum i spaii auxiliare;

Sectorul de depozitare i expediie, cuprinde: spaii de depozitare pentru carne refrigerat i

congelat, precum i un spaiu suplimentar cu un coridor de expediie;

Sectorul de prelucrare a subproduselor necomestibile i alte deeuri organice, cuprinde: spaiu de

colectare iniial a subproduselor i spaiu de prelucrare cu anexele respective;
 Sectoarele auxiliare, cuprind: centrala frigorific, fabrica de ghea, centrala termic, staia de
alimentare cu ap potabil, staia de epurare a apelor uzate, post trafo, depozit de ambalaje, atelier
mecanic, spaiu de splare a navetelor de material plastic folosite n abator pentru manipularea
iepurilor, spltorie pentru echipamentul de protecie, punct sanitar-veterinar, sal de mese .a.

Criterii sanitar-veterinare

Abatoarele de iepuri de cas trebuie s ndeplineasc exigenele sanitar-veterinare ncepnd chiar de

la proiectarea acestora, apoi pe parcursul realizrii lor, i, n final, de-a lungul exploatrii. Pentru
realizarea acestor exigene trebuie s avem n vedere urmtoarele aspecte:
Amplasarea abatorului: n afara localitilor, pe terenuri plane, uscate, ferite de vnturi dominante, cu
ap subteran la o adncime adecvat, cu acces la osele i la calea ferat, la o distan convenabil
de linia de nalt tensiune i de o surs de ap potabil, n zone lipsite de factori nocivi;

Construcia spaiilor tehnologice: realizarea unui flux de producie coerent, fr intersectarea zonelor
murdare i curate; dispunerea spaiilor i a locurilor de lucru n succesiunea operaiilor tehnologice;
spaiile folosite pentru produsele comestibile s fie complet separate (pn n tavan) i distincte de
spaiile cu produse necomestibile; materialele folosite n construcie s fie impermeabile,
nealunecoase, rezistente la uzur i coroziune (la ap cald, substane dezinfectante i pentru
curenie etc.); pereii interiori i stlpii de susinere din spaiile tehnologice acoperii cu plci de
faian alb sau de culoare foarte deschis; pervazul ferestrelor nclinat la 450; locul de unire a
pereilor cu pardoseala i cu tavanul trebuie s fie rotunjit; uile s fie suficient de largi i lipsite de
prag; uile care comunic cu exteriorul s se deschid bine i s fie echipate cu dispozitive automate
de nchidere; iluminarea spaiilor tehnologice cu tuburi fluorescente dimesnionate adecvat spaiului;
asigurarea de instalaii termice, frigorifice i de ventilaie adecvate; dimensionarea reelei de
aprovizionare cu ap n vederea satisfacerii necesarului de ap pentru prelucrarea carcaselor,
meninerea cureniei, nevoile personalului, fabricarea gheii .a.; reeaua de canalizare trebuie s
asigure ndeprtarea permanent i rapid a apelor uzate;

Utilajele din abatoarele de iepuri: trebuie s fie confecionate din materiale neabsorbante, netoxice,
inodore, rezistente la solicitrile mecanice, la aciunea cldurii, a acizilor i a substanelor chimice
utilizate pentru curenie i dezinfecie; pentru unele pri ale utilajelor sau recipientelor, tvilor,
blaturilor la mesele de tranare se pot utiliza i materiale plastice admise de normele sanitar-
veterinare; prile din utilaj care vin n contact cu carnea se pot construi din oel inoxidabil, din aliaje
sau din material plastic cu caracteristici corespunztoare; utilajul trebuie s aib colurile rotunjite,
suprafeele netede i lipsite de poriuni, crpturi sau scobituri, care s rein materiile organice;

Epurarea apelor reziduale se poate realiza prin utilizarea unui coagulant (floculant TI, n asociere cu
lapte de var, urmate de o faz de epurare biologic) sau a unei tehnici mecanico-biologice; periodic se
recurge la determinarea gradului de epurare a apelor prin metode de laborator.

Un element important n succesul economic al abatorizrii iepurilor de cas l reprezint corelarea

graficului de producie al fermelor cu datele pentru livrarea animalelor la abator la ncheierea ciclului
de cretere a tineretului sau de exploatare a adulilor.