DEZVOLTAREA GLOBULUI OCULAR

in ziua 22 i.u., apar ganlurile optice la nivelul plicilor neurale, plici ce vor fuziona pentru a forma
prozencefalul. $an(urile optice se evagineazdin mezenchimul din jurul viitorului diencefal Ei odatd cu
fuziunea plicilor neurale, se transformd in vezicule optice (schema 1).
Veziculele optice comunicd cu locul de origine prin pediculul optic. Cavitatea veziculelor optice comu-
nicd cu cavitatea prozencefalului prin intermediul cavitd[ii pediculului optic.

'14, Formarea cupi optice gi a vezi-

{q
culei cristaliniene - schemd:
1. ectoderm adiacent - de
suprafatd;
2. neuroectoderm al prozence-
falului;
3. 7an[ optic;
4. pl acod a cri stal ini an d;
5. vezicula opticd;
6. foseta cristaliniand;
7. invaginarea veziculei optice;
8. strat intern al cupei optice;
9. strat extern al cupei optice;
1-O. vezicu a cristd i niand ;
I

11-. strat pig;mentar retinian;

72. strat neural retinian.

schema 1
parte.a a IV-a - Atlas de Ernbriologie 3
t--
T

I Vezicula opticd trimite semnale inductoare ectodermului adiacent, care se ingroaEd qi se transformd
in placodd cristalinianS. Placoda cristaliniand se invagineazd ddnd nagtere fosetei cristaliniene, care
amprenteazd vezicula opticd (fig. 1).

'I
I

1-2
5'
t
",'
3

fig. 1
Detaliu - vezicula opticd:
1-. vezicula opticd;
2. cavitatea veziculei optice;
3. neuroectoderm - tub neural;

Marginile fosetei cristaliniene vor fuziona, formdnd vezicula cristaliniand, ce se desprinde de ecto-
dermul adiacent.
Odatd cu procesul de invaginare de la nivelul fosetei cristaliniene, are loc Ei invaglinarea veziculei optice,
care se transformd intr-o cupd cu pereti dubli - numitd cupa opticd. Cupa opticd va forma retina, iar pedi-
4 Atlas de Ernbriologie - partea a IV-a
culul optic - n.optic. Procesul de invaginare al cupei optice este asimetric, realizdndu-se la nivelul marginii
ventrale a acesteia.
Ca urmare, aceastd margine ventralS a cupei optice rdm6ne deschisS, astfelincdt la acest nivel se va forma
un gant numit fisura coroidald - fisura retiniand - fisura opticS. Aceastd fisurd se continud gi la nivelul pedicu-
lului optic.

EVOLUTIA CUPEI OPTICE

DEZVOLTAREA RETINEI
Cupa opticd reprezintd primordiul retinei gi este formatd din doud straturi:
o stratul extern - celulele de la acest nivel se vor incdrca cu pigment gi vor forma stratul pigmentar
retinian:

Detaliu - cupa opticd:

7. strat pigmentar retinian;
2. spa[iu intraretinian;
3. strat neural retinian;
4. ectoderm;
5. cristalin - fibre cristaliniene primare;

fig.2a
partea a IV-a - Atlas de Ernbriologie 5
 \

Detaliu cupa opticd:

L. cornee;
2. viitoare camerd anterioard;
3. strat neural retinian;
4. mezenchim coroidal;
5. strat pigmentar retinian;
6. spatiu intraretinian;
7. cristalin - fibre cristaliniene
primitive;

fig.2b

o stratul intern - reprezintd stratul neural retinian (fil. 2a; fig.2b), ce va prolifera, generand celelalte
straturi ale retinei.
intre cele doud straturi ale cupei optice existd un spatiu - spatiul intraretinian (fig.3). Acesta va dispare
odatd cu proliferarea stratului retinian neural gi fuzionarea acestuia cu cel pigmentar. In sdptdmdna 6-a
i.u. - zi 33, apare melanina la nivelul epiteliului pigmentar retinian.
6 Atlas de Embriologie - partea a IV'a
 ',.
4 *
Sectiune frontald - extremi-
tatea cefalicd:
1. prozencefal;
2. ectoderm;
3. strat extern al cupei optice -
pigmentar;
4. spa[iu intraretinian;
5. strat intern al cupei optice -
neural;
6. vezicu la cri stali n i and
(sec[iunea trece prin perete);
7. cavitatea pediculului optic;
8. pedicul optic.

,i:?! fig. 3
lsj
partea a IV-a - Atlas de Ernbrialagie 7
I--
I
I Oin punct de vedere topografic, cupa opticd evolueazd diferit: posterior va forma partea vizuald a retinei
-
- pars optica; iar restul - va genera partea oarbd - pars ceca retinae (fig.4). La nivelul pd(ii oarbe a retinei
- anterior de ora serrata - cupa opticd contribuie la formarea at6t a irisului, cdt gi a corpului ciliar.
Stratul neural la nivelul pdrtii optice se va diferentia in:
. La sfar$itul sdptdmdnii a 6-a, stratul neuralTncepe sd evolueze - similar neuroepiteliului ce delim-
ileazd tubul neural. Astfel apar doud straturi celulare, neuroblastic intern 9i extern.
. in sdptdmdna a9-a i.u. se dezvoltd doud membrane adilionale, care acoperd cele doud pdr[i ale
retinei neurale: membrana limitantd internd (ce tapeteazd stratul intern al retinei neurale) 9i membrana
limitantd externd (intre retina pigmentard gi zona proliferativd a retinei neurale).

Detaliu - cupa opticd gi cristalin:

7. pedicul optic;
2. cavitatea cupei optice - viitor corp vitros;
3. strat neural retinian;
4. strat pigmentar retinian;
5. spa[iu intraretinian ;
.t. 6. inima cristalinului;
7. cornee primitivd;
8. marginile cupei optice - cele doud straturi
sunt fuzionate - pars ceca retiniand;
9. mezenchimul din iurul cupei optice.

.#.Bffi
E Atlas de Ernbriologie - partea a IV-a
fig.4
 ' Celulele cu conuri Ei bastonaqe derivd din stratul neuroblastic extern.
' Stratul neuroblastic intern genereazd celulele ganglionare gi celulele de sus[inere ale retinei. Fac-
torul de cregtere fibroblastic (FGF) asigurd diferen[ierea celulelor ganglionare retiniene.
' Axonii celulelor ganglionare formeazd stratul fibrelor nervoase, care delimiteazd suprafala internd
a retinei gi trecdirectin pediculul optic, contribuind latransformarea acestuiain nervoptic (sdptdm6na
"
a 8-a) (fig.s).
Toate straturile retinei definitive apar pdnd in luna a 8-a i.u.

Detaliu cupa opticd:

1. strat pigmentar retinian;
2. strat extern mezenchimul din
jurul cupei optice - sclera;
3. strat intern al mezenchimului din
jurul cupei optice - coroida;
4. pars ceca retiniand;
5. cornee primitivd;
6. spatiu intraretinian;
7. strat neural retinian;
8. stratul fibrelor neruoase:
9. cristaloida;
70. fibre cristaliniene secundare;
77. inima cristalinului.

fig. 5
parte'a a IV-a - Atlas de Ernbrialogie g
 MALFORMATII ALE CUPEI OPTICE
DEZLIPIRE DE RETINA - reprezintd reaparilia spatiului intraretinian sau de la inceput nefuzionarea
celor doud foite ale cupei optice.
CICLOPIA - se formeazd un singur glob ocular pe linia mediand - cele doud cdmpuri optice converg
pe linia medianS, in absenta influentei exercitate de shh - sonic hedgehog.
MICROFTALMIE - glob ocular redus dezvoltat poate fi asociat, at6t cu cauze genetice (aniridia),
-
c6t gi cu cauze infeclioase - infec{ii intrauterine. in acestcaz, este perturbatd opozitia veziculei optice
fa\b de ectodermul de suprafatd 9i este afectat procesul de inductie.
ANOFTALMIE - absen{a ochiului - neformarea veziculei optice gi respectiv intreaga suitd inductivd
creatd de aceasta - foarte rard.
CRIOFTAIMIE - malformalii multiple la nivelul globului ocular - globi oculari mici, cu defecte la nivelul
corneei, lipsa conjunctivei gi a pleoapelor, ochii fiind acoperiti de pielea frun[ii.

DEZVOLTAREA CORPULUI CILIAR

Cupa opticS, in partea anterioard formeazd partea oarbd a retinei, care se imparte in pars iridica (ce
contribuie la formarea irisului) gi pars ciliaris retinae (contribuie la diferentierea corpului ciliar) (schema 2).
Posterior de iris, cupa opticdimpreund cu mezenchimul coroidal formeazd corpul ciliar. Cristalinul este
legat de corpul ciliar printr-o re{ea de fibre elastice ce alcdtuiesc lig.suspensor al cristalinului. Prin contractia
musculaturii ciliare, prin intermediul lig.suspensor al cristalinului, corpul ciliar moduleazd forma cristalinului,
care va focaliza razele luminoase. in jurul inse(iei acestor fibre, corpul ciliar evolueazd astfel:
. epiteliul cupei optice prolifereazd giformeazdun inel intens vascularizat, specializatin secretia umorii
apoase, in camera posterioard a globului ocular. Umoarea apoasd trece prin orificiul pupilar,ln camera an-
terioard. De la acest nivel este resorbit printr-o retea trabeculard in sinusul venos scleral - canalul Schlemm,
situatin unghiul iridocorneal al ochiului. Aceastd re[ea nu este definitivformatdin momentul naqterii.
lD Atlas de Embriologie - partea a IV-a
 . celulele ectomezenchimale coroidale formeaza fibre musculare netede - m.ciliar- L a4-a - 5-a
i.u., cu rolin procesul de acomodare vizualS.
Epiteliul ciliar se formeazd astfel:
o parteo pigmentatd a epiteliului ciliar - extern - derivd din stratul extern al cupei optice Ei se continud
cu stratul pigmentar al retinei;

14. 12.

Corp ciliar, iris - schemd:

L. strat neural retinian;
2. strat pigmentar retinian;
3. ora serratta;
4. mezenchimul coroidal:
5. sclera:
6. lig.suspensor al cristalinului ;
7. procese ciliare - epiteliul provenit din cupa
opticd, central ax mezenchimal coroidal;
8. canal Schlemm;
9. epiteliul irisului;
70. camera posterioard;
L1. marginea orificiului pupilar;
72. cornee;
73. mm.ciliari:
74. stroma irisului;
1-5. camera anterioard.

1.
schema 2
partea a IV-a - Atlas de Ernbriolagie ll
 . partea nepigmentarda epiteliului ciliar reprezintd prelungirea anterioard a retinei neurale, se con-
tinud cu epiteliul posterior al irisului (fig.9).
Procesele ciliare se prezintd sub forma unor plici, create de cele doud straturi ale cupei optice, caie
au un ax mezenchimal, apa(in6nd coroidei.

Formare glob ocular:

1. plica palpebrald;
-**-T=e
e=
2. locul de fuziune al
fl.i*;: celor doud plici palpe-
brale;
3. sac conjunctival;
4. cornee;
5. pars ceca retinae;
6. sclerotica;
7. coroida;
8. strat pigmentar
retinian;
9. spatiu intraretinian;
9 70. strat neural reti-
nian;
10 L1. cristalin;
.L7
L2. primordiu corp
vitros.

fig. 9
lZ Atlas de Ernbriologie - partea a IV-a
 DEZVOLTAREA IRISULUI
53 i.u., atdt marginea anterioard a cupei optice, c6t Ei mezenchimul coroidal adiacent se
La sf6rgitul
extinde pentru a forma un inelintre camera anterioard qi cea posterioard gi cristalin - inel ce reprezintd
irisul.
Suprafa[a internd a irisului este tapetatd de un epiteliu subtire format prin fuziunea celor doud straturi
intern gi extern ale cupei optice.
Sttoma irisului, care se afld superficial de stratul eltern pigmentar al irisului provine din mezenchimul
coroidal (schema 2).La acest nivel se gdsesc celule migrate din crestele neurale, care formeazd tesutul
conjunctiv al stromei. Mm.sfincter gi dilatator pupilari (situatiin stroma irisului) -La -ai.u. derivd din
neuroectodermul cupei optice gi ac[ioneazd ca un diafragm ce controleazd diametrul pupilar qi cantitatea
de lumind ce va trece prin cristalin.
Culoarea ochilor depinde de gradul qi distributia celulelor pigmentare - cromatofore - in tesutul con-
junctiv, slab vascularizat al irisului. Culoarea albastrui a irisului la majoritatea nou-ndscu{ilor, se dato-
reazd unei pigmentari intrinseci a stratului extern pigmentar al acestuia. Celulele pigmentare apar in
stroma irisului in fata epiteliului pigmentar, formdnd stratul marginal anterior (ce contine melanocite qi
fibroblaqti). Densitatea mare a celulelor pigmentare in tesutul conjunctiv al irisului - stroma, explicd cu-
loarea ochilorinchisd. Dacd celulele pigmentare se gdsesc doar la nivelul epiteliului posterior al irisului,
atunci culoarea ochilor va fi albastrd. Heterocromia irisului se explicd prin modificdrile cauzate de
inervatia simpaticd a globului ocular. Pigmentarea definitivd are loc intre 6 qi 10 luni postnatal.
ANIRIDIA CONGENITALA - reprezintd neformarea irisului gi se datoreazd opririiin evolu[ie a marginii
cupei optice in S8 i.u. Se poate asocia cu glaucom sau cataractd congenitalS.

DEZVOLTAREA CRISTALI N U LU I

Vezicula cristaliniand reprezintd primordiul cristalinului, fiind de origine ectodermald. Cdnd aceastd
veziculS se desprinde de ectoderm ( la nivelul cdruia s-a format), are formd sfericd gi prezintd o cavitate
partea a IV-a - Atlas de Embriologie 13
I interioard. Epiteliul peretelui anterior este cuboidal gi devine epiteliul cristalinian subcapsular. Celulele
i:
peretelui posterior, incep6nd cuziua a 33-a i.u., se alungescin directie anterioard Ei se transformdin
fibre cristaliniene primare, care treptat fac sd dispard cavitatea cristaliniand - sdptdm6na a 7-a i.u.
(schema 3).

1. ectoderm - viitor epiteliu anterior

cornean;
2. cavitate a veziculei cristaliniene;
tit 3. epiteliul anterior al veziculei
,
Iy
cristaliniene;
4. strat pigmentar retinian;
5. strat neural (proliferativ) retinian;
nt, 6. epiteliul posterior al veziculei
il'l.
.J cristaliniene - celulele sale incep
sd se alungeascd in direclie
anterioard;
J9 7. pediculul optic;
1..

schema 3
14 Atlas de Ernbriologie - partea a IV-a
 Nucleul acestor celule degenereazd, iar ele devin transparente, alcdtuind inima cristalinului (,,nucleul
cristalinulu i ") (fig.6).
Marginea cristalinului se numegte zona ecuatoriald, fiind situatd la jumdtatea distan[ei dintre polul
anterior Ei cel posterior cristalinian. Celulele de la acest nivel, cuboidale initial, se alungesc, iEi pierd

fl
Cupa opticd:
1. strat pigmentar al cupei
optice;
2. spaliu intraretinian ;
3. pars ciliaris a cupei optice;
4. epiteliul anterior al
vezicu I ei cri stal i niene ;
5. rest al cavitd[ii veziculei
cristaliniene;
6. strat neural al cupei
optice;
7. viitor corp vitros;
8. strat al fibrelor nervoase;
9. epiteliul posterior al
vezicu Iei cristal i niene.

fig. 6
partea a IV-a - Atlas de Ernbriologie 15
I
--
T

nucleii gi se transformdin fibre cristaliniene secundare (fig.7). Dupd S a 8-a i.u., fibrele cristaliniene pri-
I
I mare sunt suplimentate cu fibre cristaliniene secundare. in timpul evoluliei sale, la periferia cristalinului
apare o tunicd vasculard cristalinianS, provenitd din mezenchimul vascular.

Crist corp ciliar

1-.strat pigimentar retinian;
2. spatiu intraretinian;
3. strat neural retinian;
4. strat neural pigmentar de
Ia nivelulpars ciliaris retinae;
5. stratul pigmentar de la
nivelul pars ciliaris retinae;
6. mezenchimul coroidal ce
contribuie la formarea
stromei irisului;
7. viitor corp vitros;
8. fibre cristaliniene secun-
1_0
dare:
lL f . inima cristalinului ;
70. vacuolizare a mezen-
12 chimului situat anterior de
cupa opticd - viitoare camerd
anterioard;
77. stroma corneeand;
13
72. epiteliul anterior cornean;
13. capsu I a cristal i nu lu i.

tig.7
16 Atlas de Ernbriologie - partea a IV-a
 Capsula cristalinului (membrana cristaloidd)va fi formatd de cdtre epiteliul anterior cristalinian 9i are
o structurd lamelarS. In partea anterioard a capsulei cristaliniene se afld membrana pupilarS, formatd
din mezenchimul situat posterior de cornee, mezenchim care se continud cu cel care va forma sclera.
in timpul dezvoltbrii, cristalinul este vascularizat de partea distald a arterei hialoide. in perioada fetald,
partea proximald a acestei artere degenereazd, iar tunica vasculard, impreund cu membrana pupilard
vor dispdrea, cristalinul devenind avascular.

MALFORMATI I CRISTALINIENE
. AFAKIA CONGENITATA - reprezintd lipsa de formare a cristalinului - se datoreazd lipsei de inductie
a veziculei cristaliniene asupra ectodermului adiacent.
. CATARACTA CONGENITALA - in aceastb situalie, cristalinul este opac. Este incriminat de cele
mai multe ori, ca factor teratogen - rubeola, dar mai pot fi gi: radia{ii, defect enzimatic - galactozemia
congenitald.
NERVUL OPTIC
primordiul nervului optic este reprezentat de pediculul optic, care in partea ventralS prezintd fisura
coroidald. Fisura coroidald con[ine mezenchim vascular, din care se vor forma vasele hialoide. Artera hialoidd
- ramura din a.oftalmicd - vascularizeazd stratul intern al cupei optice, vezicula cristaliniand, precum qi
mezenchimul din interiorul cavitd[ii cupei optice. V.hialoidd dreneazd sdngele de la aceleaEi structuri. Atunci
c6nd vor fuziona marginile fisurii retiniene - S a 7-a i.u., vasele hialoide vor fi incluse in nervul optic primitiv.
partea distalS a acestor vase va degenera, iar partea proximald persistd ca a. gi v. centrald a retinei.
Nervul optic prezintd trei teci, care se continud cu meningele cerebral:
. teaca durald externd - este fibroasd gi groasS, din dura mater si se continud cu sclera;
o teaca intermediard din arahnoidd;
. teaca internd din pia mater.
partea a IV-a - Atlas de Ernbrialogie 17
 cea mai addncd, se formeazd discul optic - loc in
in centrur cupei optice, unde fisura retiniand este capdtul nervului optic ai corespunde
petei
optic reprezintd
care retina se continui cu nervul optic. Discul

tradiv in perioada retard ei se continud ei

in primul an de via[d'
"t'$?,lr?nJjff1|"i:l'ffi';""re incepe
care in mod
o pERSISTENTA A.HIALOIDE - pot rdmane mici resturi din partea distald a a'hialoide,
t"tl?J;fl",ff;t?Jj-.ll'3311r optic ai sistemul
- apare din cauza intereratiei dintre tecile nervului
meningeal, asociatd cu cregterea presiunii
LCR'
. coLoBOMA IRIDIANA - se datoreazd neinchideriifisurii coroidiene -intre SGST|'u' - se caracterizeazd
prin ripsa unui segment din iris. Este poziiionata ra ,,ora
5" pentru ochiur drept, gi la ,,ora 7" pentru cel st6ng1'
retind' coroida
. coLoBoMA RETINO-COROIDALA - se caracte rizeazd prin lipsa unui segment din
sauchiarnervuloptic-neinchidereafisuriiretiniene.
FORMAREA COROIDEI 9l A SCLEROTICII
cdruia se gasesc cerule migrate de la nivelul
ln jurur cupei optice, se afrd mezenchimur, ra niverur se
a epiteriurui pigmentar al retinei, aceste celule
cresteror neurare. ca urmare a acliunii inductoare formdnd doud
gi mecanic, de sustinere la nivelul globului ocular'
diferentiazd 1n structuri cu ror vascurai altul ex-
cu pii mater cerebrald - tunica cotoidd; Ei
straturi: unur intern, intens vascurarizat, asemdn6tor
cu dura mater cerebrarS - sclera'
tern cu structura densd, cu fibre o" .ollg"n, asemdnStor gi pigmentare -
coroida este alcatuitd dintr-o retea fibrilarS,
in ochiurile cdreia se gesesc celule stelate
se formeaza:
de ora serrata, din mezenchimul coroidal
s6 i.u. primere vase coroidare aparin S 15 i.u. Anterior
mugchiul ciliar;
'.vaselecorpuluiciliar-axulcentralalacestora;
o stroma irisului, la nivelul cdreia apar mm'pupilari' pedicului optic'
iar posterior cu dura mater la nivelul
screra opaca se continud anterior cu corneea,
tB Atlas de Embriatogie - partea a IV-a
 DEZVOLTAREA CORNEEI
pe care-l transformd in
Cristalinul are un efect inductor asupra ectodermului de suprafata adiacent,
cornee - avasculard, transparentd, pluristratificatd'

Cupa opticd:
I

1. strat extern - Pigmen-

r tar al cupei oqtice;
2. epiteliul anterior al
vezicu lei cristal i ni ene ;
3. cornee primitivd;
4. rest al cavitd[ii vezi-
culei cristaliniene;
5. strat neural al cuPei
optice;
6. viitor corq vitros;
7. fibre cristaliniene Pri-
mare provenite din
epiteliul posterior;
8. mezenchimul din jurul
cupei optice;
9. spatiul intraretinian

fig. 8

partea a IV-a - Atlas de Ernbriologie 19

 Corneea este formatd din:
o strat epitelial anterior - extern, derivat din ectodermul adiacent;
. din celulele ectodermale bazale'
substan{ia propria sau stroma, care se continud cu sclera, derivat
celule, mezenchimale
in aceastd stromd primitivd ajung celulele migrate din crestele neurale. Aceste
formand
morfologic, in timpul migrdrii, se transformd intr-un epiteliu cuboidal,
o stratul epitelial posterior care tapeteazd anterior camera anterioard a globului ocular - endoteliu
cornean' da acid hialrrrn ceea ce perml''te o a doua
anid hialuronic,
endoteliale corneene ^ secretS
^^^-^+x cantitd{i
^^^+i+x+i crescute
^r^c^,rra de
celulele
Aceste celule vor secreta fibre
migrare a celulelor din crestele neurale, celule de naturd fibroblasticS'
de colagen, la nivelul matrixului stromei secundare corneene.
Sub influen[a tiroxinei, este eliminatd apa
din matricea stromald 9i corneea va deveni transparentS.
FORMAREA CAVlTAlllon GLoBULUI OCULAR
la nivelul mezenchimului din-
camera anterioard se formea zd caurmare a unui proces de vacuolizare
tre cristalin qi iris, Persistdnd:
. anterior - un strat extern, ce se continud cu sclera Ei substanlia propria a corneei;
o posterior - membrana irido-pupilard, situata in fa[a cristalinului 9i a irisului'
camera anterioard este tapetatd de celule mezenchimale'
iar posterior de cristalin 9i corpul ciliar'
Gamera posterioard reprezintd spa[iul delimitat anterior de iris,
apoasd (schema 2)' umoarea apoasd
cele doud camere comunicd prin orifiiiul pupilar gi conlin umoarea
o structurd vasculard ce inconjoard
trece in sistemul venos - sinusul venos scleral - canalul schlemm -
camera anterioard.
pER5I5TENTA MEMBRANEI puplLARE - in cazul in care persistd in intregime, se produce alrezia
poate fi par[iald, rdmdn6nd sub formd de benzi de [esut conjunctiv sau
congenitald pupilard - foarte rar.
arcade vasculare, ce acoperd pupila'
ZO Atlas de Embriolagie - partea a IV-a
 DEZVOLTAREA cORpULUt VTTROS $l A ARTEREI HIALOIDE
careimpreund cu o
Mezenchimul care invadeazd cavitatea cupei optice, formeazd releaua fibrilard,
genereazd corpul
substanld gelatinoasd transparentd dispusd intre stratul neural retinian 9i cristalin,
vitros (fig.7). Acesta este vascu larizalde cdtre artera hialoidd gi ramurile sale.
Po(iunea arterei hialoide
rdm6n6nd canalul hialoid'
de la nivelul corpului vitros degenereazd, prin apoptoza celulelor endoteliale,

DEZVOLTAREA PLEOAPELOR
pleoapele apar ca plici la nivelul pieliiin 57 i.u., care cresc peste cornee. Aceste plici palpebrale se
fantei palpebrale,
alungesc, iar in s9 vor veni in contact Ei vor fuziona (fig.g). inainte de redeschiderea
pleoapelorincepein L5
de la nivelul lamei epiteliale comune apargenele gi mici glande. Redeschiderea
i.u. gi este definitivd in L7 i.u..
pleoapele sunt fuzionate,
spa[iul dintre globul ocular gi pleoape se numegte sac conjunctival. c6nd
vor forma $landele lacrimale, a
apar numerogi muguri epiteliali din partea laterald a ectodermului - ce iil
aceste glande nu sunt
cdror secrelie ajungein cavitateanazald, prin ductul nazo-lacrimal. La nagtere,
complet formate, de aceea inilial nou-ndscutul pllnge,fdrd lacrimi'
palpebrale'
ABLEFARIA - reprezintd lipsa de formare a pleoapelor, prin atrezia picilor
EPICANTUS - reprezintd persisten[a unei plici tegumentare, ce acoperd
un$hiul intern al ochiului'
ltil
CONCLUZIE:
Structurile globului ocular derivd din:
I

ili
A. vezicule cerebrale - neuloectoderm
. cupa opticd: retina, epiteliul irisului, mugchii sfincter gi dilatator pupilar, precum 9i procesele
ciliare gi ePiteliul ciliar;
partea a IV-a - Atlas de Ernbrialogie 2l
11

tl
 . pedicul optic - nerv optic;
B. ectoderm adiacent veziculei optice - de suptafa{d:
. vezicula cristaliniand - cristalin;
. epiteliul anterior corneei.
C. mezenchimul:
. din jurul cupei optice: a. strat intern - coroida gi stroma irisului, mm.ciliari, axul mexenchimal
din interiorul proceselor ciliare; b. - strat extern - sclera;
o din interiorul cupei optice, anterior de cristalin - mezoteliul camerei anterioare, membrana iri-
dopupilard, camera PosterioarS;
o din interiorul cupei optice , posterior de cristalin - corpul vitros.
D. celule migrate de la nivelul crestelor neurale:
o la nivelul mezenchimului din jurul cupei optice;
o la nivelul stromei irisului;
o la nivelul stromei corneene.
DEZVOLTAREA LABIRINTULUI MEMBRANOS
Din punct de vedere anatomic, urechea prezintd trei pdrti: externd, medie 9i internd. Prima care
se
formeaza este cea internd. in ziua 22 i.u., ectodermul adiacent mielencefalului (partea caudalS a
rombencefalului) se condenseazd gi formeazS placoda oticd.
Acest proces se datoreazd semnalelor inductoare de la nivelul mezodermului paraxial 9i a notocordu-
lui, cdtre ectodermul de suprafatd.
placoda oticd se invagineazd generdnd foseta auditivi sau otica. Marginile acestei fosete se apropie
una de cealalt6, iarin final fuzioneazd. Ca urmare apare vezicula oticd sau auditivd sau otocist,
care se
desprinde de ectodermul de suprafald (fig.1-O). Otocistul reprezintd primordiul labirintului membranos.
?Z Atlas de Ernbriologie - partea a IV-a
 L..

,
\

Sectiune frontald Ia nivelul

rombencefalului:
1. ectoderm (de su7rafatd):
2. tocut de desPrindere al
veziculei otice
3. vezicula oticd;
4. ganglion acusticofacial ;
5. rombencefal;

fig. 1_0

Din portiunea sa craniale gi laterald se formea zd un

diverticul, din care vor lua na9tere ductul $i sacul
endolimfatic. Restul veziculei otice prezintd doud regiuni distincte:
semicirculare;
. partea dorsalS - numitd 9i utriculard - va genera utricula Ei canalele
. partea ventrald - saculare - va forma sacula 9i ductul cohlear'
partea a IV-a - Atlas de Embriologie 23
 COHLEEA
ce se alun$eqte din po(iunea ventralS saculard
Ductul cohlear apare sub forma unui diverticul tubular, in
a veziculei otice gi ia forma literei ,,J" (S 5 i.u.).
Ulterior acesta se spiraleazd de doud ori gijumdtate
se Tngusteazd' formand
jurul unui ax central, numit modiol. comunicarea ductului cohlear cu cohleea
ductul reuniens (schema 4).

Labirint membranos - schemd:

7. creste amPulare;
2. utricula;
3. macuta de ta nivelul saculei;
4. canalcohlear;
5. sacula;
6. ductulreuniens;
7. cana! semicircular Posterior;
8. cana! semicircular lateral;
9. cana! semicircular suPerior;
70. creasta amPulard a canalului
semici rcul ar suPerior.

schema 4

?4Atlas de Embriolagie - partea a IV'a

 in 59 i.u., mezenchimul din jurul labirintului membranos, se condrificd, apdrdnd capsula oticd, sub
influenla inductoare a otocistului.(fig.11-) intre L3 i.u. Ei L5 i.u, la acest nivel au loc procese de va-
cuolizare, generbnd aparilia unei cavitSli, in care este suspendat labirintul membranos. Aceastd cavitate
con[ine doud spalii perilimfatice - rampa timpanicd gi cea vestibulard, iar spatiul dintre labirintul mem-
branos Ei peretele capsulei otice se numeqte spaliul perilimfatic'
Capsula oticd se va osifica intre S 1-6 i.u. qi S 23 i.u., formdnd po(iunea pietroasd a osului temporal,
iar cavitatea se va numi labirint osos.
Ductul cohlear este separat de rampa vestibulard prin membrana vestibulard (Reissner) 9i de cea
timpanicd prin membrana bazilard. Peretele lateral al ductului cohlear rdmdne atagat de cartilajulincon-
jur6tor prin ligamentul sPiral.
**tFryo
*

Vezicula oticd - detaliu:

-t,-
a 7,, 7. condensarea ca7sulei otice;
"v
.f 2. ganglion auditiv;
t,l

'4 tv '.r
3. portiunea vestibulard - ionc-
[iune cu ductul endolimfatic
4. neuroepiteliu - rombencefal.
a. ,'3

fig. It
partea a IV-a - Atlas de Ernbriologie 25
Canal cohlear - schemd:
A. canalcohlear;
B. organ Corti;
C. cetute senzoriale ciliate -
sir extern - creasta externd;
D. membrana bazilard;
E. membrana tectoria;
1. membrana vestibulard;
2. ramPa vestibulard;
3. modiol; tr
4. membrana bazilard:
5. timbus sPiral (creasta in-
ternd);
6. fibrele nervului cohlear;
7. ligament sqiral

schema 5

nivelul ductului cohlear, in s 7 i'u' La acest nivel

organul spiral corti se diferen[iazd din celulele de la
ganglionul spiral corti ( ganglion cohleaO' celulele de la nivelul
ajung dendritele neuronilor senzoriali din
limbul spiral 9i externd. creasta externe se imparte
canalului cohlear formeazddoua creste --internS -
externe de celule ciliate - celulele senzoriale
intr-un rdnd intern - celule de sus{inere gi trei-patru Eiruri gelati-
ale sistemului auditiv. Aceste celule sunlacoperite
de membrana tectoria - o membrana fibroasd
senzoriale gi membrana tectoria formeazS im-
noasd, atagata de limbusur spirar (schema 5). Celulele
cdtre ganglionul spiral prin fibrele
preune organul corti. lmpulsurile de la acest nivel sunt transmise
cohleare ale nervului cranian vestibulo-cohlear
(vlll)'
ZE Atlas de Embriologie - partea a IV-a
 CANALE SEMICIRCULARE
in 57 i.u., din po(iunea utriculard a veziculei optice se formeazdtrei diverticuli aplatiza[i, ce reprezintd
primordiile ductelor semicirculare anterior, posterior gi lateral. La unul din capetele acestor diverticuli,
apare o micd expansiune, ce reprezintd ampulele acestor ducte. Celulele de la nivelul ampulelor formeazd
o creastd - creasta ampulard, care conline celule senzoriale ale analizatorului vestibular.
portiunea centralS a diverticulelor fuzioneazd gi apoi se resoarbe, transformdnd aceste structuri ln
canale semicirculare. Canalul semimembranos posterior fuzioneazd cu cel superior, astfelincdt la nivelul
utriculei vor exista doar cinci orificii de deschidere ale acestora.
UTRICUIA. SACULA
Utricula se separa de saculd, rdm6ndd unite prin ductul endolimfatic. La nivelul lor apar maculele, ce
conlin celule senzoriale ciliate gi celule de suslinere. Deasupra celulelor senzoriale, se afl6 o membrand
in ochiurile cdreia se $dsesc incluziuni calcare - membrana otoliticd.
GANGLIONUL ACUSTICO.FACIAL
in momentul apariliei veziculei optice, se desprinde un grup de celule, care se deplaseazd medial 9i
formeazd ganglionul acustico-facial. Acest ganglion se imparte in ganglion facial 9i ganglion auditiv sau
statoacustic. Ganglionul auditiv se va diferentia in doud po(iuni:
o po(iunea cohleard - care va primi informa[ii de la nivelul organului Corti - formdnd ganglionul spiral
Cortiintre L2i.u. 9i L3 i.u.;
o por[iuneavestibula16,careva primi impulsuri de la nivelul maculelorutriculei 9i saculei, precum 9i
de la nivelul crestelor ampulare.

SINOTUS se caracterizeazd prin fuzionarea veziculelor otice pe linia mediand.

SURDITATE CONGENITALa se datoreazd evoluliei anormale a otocistului. Poate fi cauzatS de unele
muta[ii genetice, precum gi de infectarea cu virusul rubeolei, in perioada 57 i.u. - S 8 i.u, poliomielita,
eritroblastoza fetalS, diabet, hipotiroidism sau toxoplasmozd.
partea a IV'a - Atlas de Ernbriologie ?7