Contabilitatea Institutiilor Publice

Note de curs

Curs 1. Institutiile publice si bugetul public national

1
1.1. Institutiile publice, definire, rol si organizare

Institutiile publice reprezint acele unitati economice institutionalizate, a caror

functie principala consta in redistribuirea veniturilor si a avutiei pe seama serviciilor
prestate populatiei, in cazurile in care intreprinderile, firmele nu ofera astfel de servicii pe
piata sau le ofera in cantitati insuficiente.
Insttutiile publice mai sunt numite si administratii publice si sunt formate din
administratia centrala, administratii sociale si administratii locale.
In conformitate cu Legea nr.500/13.08.2002 privind finantele publice, institutiile
publice cuprind: Parlamentul, Administratia Prezidentiala, ministerele, celelalte organe de
specialitate ale administratiei publice centrale si locale, alte autoritati publice, institutiile
publice autonome, precum si institutiile din subordinea acestora, indifferent de modul de
finantare a activitatii acestora.
Resursele financiare publice provin din impzite ,taxe, contributii si venituri
nefiscale, preluate de la personae juridice si fizice, cu luarea in consideratie a
potentialului lor economic si a altor criterii stabilite de lege.
Dimensionarea cheltuielilor publice si repartizarea acestora pe destinatii si ordonatori de
credite se efectueaza in concordanta cu obiectivele srategiei de dezvoltare economica si
sociala a tarii si cu prioritatile immediate stabilite de autoritatile publice competente.
Contabilitatea bugetara trebuie sa asigure reflectarea ntregului proces ai executrii
bugetului de stat pe feluri de venituri si cheltuieli pe verigile sistemului bugetar, precum
si pe fiecare organ financiar si instituie bugetara in parte.
De asemeni, contabilitatea bugetara trebuie sa furnizeze datele necesare cunoaterii
mijloacelor materiale si bneti aflate in folosina instituiilor bugetare, permind in acest
fel exercitarea controlului asupra utilizrii acestora.
Contabilitatea bugetara se tine la nivelul tuturor componentelor sistemului bugetar.
Aceste componente pot fi grupate dupa mai multe criterii, astfel:
1. Din punct de vedere al subordonarii:

2
 a) instituii ale administratiei publice centrale, cuprind: Presedentia Romaniei,
Parlamentul, ministerele si celelalte autoritati centrale de specialitate si institutiile
teritoriale din subordinea lor;
b) instituii ale administratiei publice locale, cuprind: autoritatile administratiei publice
locale, formate din consiliile judetene, municipale, orasenesti si comunale, institutiile
publice si serviciile publice cu personalitatee juridica, indiferent de modul de
finantare a actvitatii lor.
2. Dupa modul de finanare:
a) instituii finanate integral de la buget - situatie in care veniturile pe care le realizeaza
au obligatia sa le verse in totalitate, la bugetul din care sunt finantate;
b) instituii cu finanare mixta, obtin venituri proprii care sunt completate din fonduri
bugetare, sub forma subventiilor sau transferurilor bugetare; in aceasta situatie,
veniturile proprii pe care le realizeaza institutiile in cauza se retin pentru autofinantare,
iar cele nefolosite la sfirsitul anului se reporteaza pentru anul urmator;
c) instituii finantate integral din fonduri speciale.
Activitatea finantelor publice cuprinde:
a) elaboraea si executia ugetului public national pe toate structurile acestuia:bugetul
de stat, bugetul asigurarilor sociale de stat, bugetele locale, bugetele fondurilor
speciale, bugetul trezoreriei statului, bugetul institutiilor publice autonome;
b) incasarea impozitelor, taxelor si celorlalte venituri ale statului stabilite prin lege;
c) utilizarea mijloacelor financiare aflate la dispozitia institutiilor publice, indiferent
de nivelul de subordonare al acestora;
d) controlul modului in care au fost utilizate mijloacele materiale si banesti apartinind
institutiilor publice.

1.2 Structura organizatorica a sistemului bugetar

In ara noastr sistemul bugetar cuprinde urmtoarele domenii: nvmntul,

sntatea, cultura, aprarea rii, autoritatea public, justiia, asistena i protecia social,

3
protecia mediului nconjurtor, transporturile i telecomunicaiile, cercetarea tiinific
precum i alte activiti de interes naional.
Organizarea sistemului bugetar are la baz structura de organizare a statului romn.
Astfel se ntlnete aceeai divizare administrativ-teritorial, n judee, municipii, orae i
comune. Conform Constitutiei Romaniei, art.137, Bugetul public national cuprinde
bugetul de stat, bugetul asigurrilor sociale de stat i bugetele locale ale comunelor,
oraelor i judeelor.
Bugetul public naional are urmtoarea componen:
a) bugetul de stat
b) bugetul asigurrilor sociale de stat;
c) bugetele fondurilor speciale;
d) bugetul trezoreriei statului;
e) bugetele locale;
f) bugetele instituiilor publice autonome;
a) bugetele instituiilor publice finanate integral sau parial din bugetul de stat;
h) bugetele instituiilor publice finanate integral din venituri proprii;
i) bugetul fondurilor provenite din credite externe contractate su
garantate de stat i ale cror rambursare, dobnzi i alte costuri sc
asigur din fonduri publice;
j) bugetul fondurilor externe nerambursabile.

Guvernul elaboreaz proiectul bugetului de stat, bugetului asigurrilor sociale de stat,

precum i proiectele bugetelor fondurilor speciale, ale conturilor generale anuale de
execuie ale acestora i le supune spre aprobare Parlamentului. Dup aprobare Guvernul
rspunde de realizarea prevederilor bugetare. Guvernul asigur, de asemenea, conducerea
generala a activitii executive n domeniul finanelor publice, scop n care examineaz
periodic situaia financiar pe economie, execuia bugetulu public naional i a bugetelor
fondurilor speciale, stabilind msuri pentru meninerea sau mbuntirea echilibrului,
dup caz.

4
 De asemenea, Guvernul asigur elaborarea raportului privind situaia
macroeconomic pentru anul bugetar respectiv i proiecia acesteia n urmtorii 3 ani.
Ministerul Finanelor Publice adopt msurile necesare pentru asigurarea echilibrului
bugetar, aplicarea politicii financiare a statului precum i cheltuirea cu eficien a
resurselor financiare.
Bugetele Preediniei Romniei, Guvernului i ale altor institutii publice care nu au
organe ierarhic superioare se prevd distinct n bugetul de stat i se aprob de ctre
Parlament.
Camera Deputailor i Senatul, cu consultarea Guvernului, i aproba bugetele proprii
naintea dezbaterii bugetului de stat i le nainteaza Guvernului n vederea includerii lor n
bugetul de stat.
Bugetele proprii ale judeelor, municipiului Bucureti, muncipiilor, oraelor i
comunelor, precum i bugetele fondurilor speciale constituite potrivit legii in afara acestor
bugete, se aproba de catre consiliile judetene sau locale ale acestora, dupa caz.
Bugetele instituiilor publice care au calitatea de ordonatori secundari sau teriari de
credite, finanate integral sau parial din hugetul de stat, bugetul asigurrilor sociale de
stat i bugetele fondurilor speciale se aprob de ctre ordonatorii principali de credite
(organul ierarhic superior al acestora).
In bugetul de stat, n bugetul asigurrilor sociale de stat,,n bugetele locale i n
bugetele fondurilor speciale nu se pot nscrie i aproba cheltuieli far stabilirea resurselor
din care urmeaz a fi efectuate.
Constituirea, repartizarea i utilizarea resurselor financiare ale statului, ale unitilor
administrativ-teritoriale i ale instituiilor publice, se controleaz de ctre Curtea de
Conturi, Ministerul Finanelor Publice i alte organe mputernicite de lege. Ministerul
Finanelor Publice va nainta Guvernului pn la data de: 1 mai obiectivele politicii
fiscale i bugetare pentru anul bugetar pentru care se elaboreaz proiectul de buget i pe
urmtorii 3 ani, mpreun cu limitele de cheltuieli stabilite pe ordonatorii principali de
credite, urmnd ca acesta s le aprobe pn la data de 15 mai i s informeze comisiile

5
pentru buget, finane i bnci ale Parlamentului asupra principalelor orientri ale politicii
sale macroeconomice i ale finanelor publice.
Ministerul Finanelor Publice va transmite ordonatorilor principali de credite, pn la
1 iunie a fiecrui an, o scrisoare cadru care va specifica contextul macroeconomic pe baza
cruia vor fi ntocmite proiectele de buget i metodologiile de elaborare a acestora.
Ordonatorii principali de credite au obligaia ca, pn la data de 15 iulie a fiecrui an,
s depun la Ministerului Finanelor Publice propunerile pentru proiectul de buget i
anexele la acesta, pentru anul bugetar urmtor, cu ncadrarea n limitele de cheltuieli i
estimrile pe urmtorii 3 ani, isoite de documentaii i fundamentri detaliate.
Consiliile locale i judeene au aceleai obligaii n cazul solicitrii de majorare a
transferurilor, cotelor sau sumelor defalcate din unele venituri ale bugetului de stat fa de
anul n curs.
Ministerul Finanelor Publice, pe baza acestor proiecte de buget i a bugetului
propriu ntocmete proiectele legilor bugetare i proiectele bugetelor pe care le depune
la Guvern pn la data de 30 septembrie a fiecrui an.
Dup nsuirea proiectelor de buget de ctre Guvern, acesta le supune spre aprobare
Parlamentului, cel mai trziu pn la data de 15 octombrie fiecrui an.
Bugetele se aproba de Parlament pe ansamblu, pe capitole, pe articole si pe ordonatorii
principali de credite.
Estimrile pentru urmtorii 3 ani reprezint inforimaii privind necesarul de finanare
pe termen mediu i nu vor face obiectul autorizrii pentru anii bugetari respectivi.
Dac legea bugetului de stat i legea bugetului asigurrilor sociale de stat nu au fost
adoptate cu cel puin 3 zile nainte de expirarea exerciiului bugetar, Guvernul
ndeplinete sarcinile i aplic n continuare prevederile bugetelor anului precedent, pn
la aprobarea noilor bugete. Limitele lunare de cheltuieli nu pot depi de regul 1/12 din
prevederile bugetului anului precedent, cu excepia cazurilor deosebite, temeinic
justificate de ordonatorii principali de credite.
In cursul exerciiului bugetar, legea bugetar anual poate fi modificat prin legi
rectificative, care se prezint Parlamentului cel mai trziu pn la data de 30 noiembrie.

6
 Prin legile bugetare anuale se poate bloca o parte din creditele bugetare aprobate
ordonatorilor principali de credite; n vederea .meninerii echilibrului bugetar aprobat i
cheltuirii cu eficien i eficacitate a fondurilor publice.

Curs 2. Bugetul de stat

Bugetul de stat este un plan anual al cheltuielilor de stat i al surselor de acoperire a

acestora.
La nchiderea exerciiului bugetar, reprezentanii puterii executive prezint rapoarte
cu privire la activitatea lor de mobilizare a resurselor i de efectuare a cheltuielilor n
concordan cu legea bugetului.

7
 Bugetul de stat concentreaz cea mai mare parte a fondurilor bugetare, iar n
structura sa sunt grupate toate veniturile i cheltuielile publice n conformitate cu
clasificaia bugetar aprobat de Ministerul Finanelor.
La nivel naional, sunt alimentate din bugetul de stat urmtoarele bugete:
1. Bugetul Parlamentului
2. Bugetul Preediniei
3. Bugetul Guvernului
4. Bugetul autoritilor judectoreti
5. Bugetul Curii Constituionale
6. Bugetul Consiliului Legislativ
7. Bugetul Curii de Conturi
8. Bugetul Comisiei Naionale a Valorilor Mobiliare
Conform Legii 500/2002 privind finanele publice se interzice acoperirea
cheltuielilor bugetului de stat prin recurgerea ia emisiune monetar sau prin finanare
direct de ctre bnci. Excedentul sau deficitul bugetului de stat, al bugetului asigurarilor
sociale de stat i al bugetelor fondurilor speciali se stabilete ca diferen ntre veniturile
ncasate pn la nchiderea exerciiului bugetar i plile efectuate pn la acea dat.
Refinanarea datoriei publice interne i finanarea deficitului bugetului de stat se
asigur prin mprumuturi de stat, n condiiile legii.
Pentru acoperirea temporar a deficitului bugetar, Ministerul Finanelor Publice, cu
aprobarea Guvernului, poate s emit bonuri de tezaur sau alte instrumente specifice,
purttoare de dobnd a cror scaden nu poate: depi sfritul exerciiului financiar.
Totalul bonurilor de tezaur i al altor instrumente specifice aflate n circulaie nu va putea
depi 8% din volumul total al cheltuielilor bugetului aprobat. Emiterea bonurilor de
tezaur i al altor instrumente specifice se poate face numai n primele zece luni ale anului
financiar, iar retragerea lor trebuie s se fac fr a depi anul financiar n care au fost
emise.
Banca Naional a Romniei poate acorda mprumut far dobnd pentru acoperirea
decalajului temporar dintre veniturile i cheltuielile bugetului de stat, pe seama resurselor

8
de creditare ale acestuia. Acest; mprumut urmeaz a fi rambursat pn la sfritul anului
financiar respectiv, pe seama veniturilor bugetare sau a unui mprumut de stat efectuat n
condiiile legii. mprumutul acordat de Banca Naional a Romniei nu poate depi ntr-
un an financiar 10% din totalul cheltuielilor bugetului aprobat.
Constituirea i utilizarea de mijloace financiare aparinnd statului, n afara bugetului
sunt interzise.
In cazul excedentului bugetar, se prevede constituirea unui fond de rezerv, aflat la
dispoziia guvernului, pentru finanarea unor activiti neprevzute n legea bugetului de
stat. Din excedentul bugetului de stat, rmas dup lichidarea integral a datoriei publice,
se rezerv anual o cot de 50% pentru crearea unui fond de tezaur al statului. Acest fond
se pstreaz n contul trezoreriei statului, deschis la BNR i se utilizeaz conform legii,
Pn la utilizare, disponibilitile fondului de tezaur, vor fi plasate sub form de depozit
financiar cu dobnd.
Veniturile i cheltuielile care se nscriu n bugetul de stat, se grupeaz pe baza
clasificaiei bugetare elaborate de Ministerul Finanelor Publice.
Clasificaia bugetar cuprinde la venituri capitole i subcapitole, iar la cheltuieli pri,
capitole, subcapitole, titluri i articole, precum i aliniate, dup caz.
Bugetele locale reprezint bugetele unitilor administraiv-tentoriale care au
personalitate juridica. Bugetele locale se elaboreaz, se aproba si se executata in
conditiile legii 500/2002 privind finanele, publice i ale Legii-nr.l89/l998 privind
finanele publice locale.
Fiecare comun, ora, municipiu, sector al municipiului Bucureti ntocmete buget
propriu, n condiii de autonomie.
Intre bugetele consiliilor locale i bugetele consiliilor judeene nu exist relaii de
subordonare.
Bugetele locale cuprind pe de o parte veniturile constituite din impozite, taxe,
contribuii, iar pe de alt parte cheltuielile dimensionate n funcie de nevoile lor proprii
care trebuie s fie corelate cu resursele disponibile.

9
 Impozitele i taxele locale se stabilesc de ctre consiliile locale sau judeene, dup
caz, n limitele i n condiiile legii.
Veniturile bugetelor locale se formeaz din impozite, taxe i alte venituri stabilite
prin legea bugetar anual.
Constatarea, aezarea i urmrirea ncasrii veniturilor bugetelor locale se realizeaz prin
organele fiscale teritoriale subordonate Ministerului Finanelor Publice, dac legea nu
prevede altfel
Trecerea de ctre Guvern, n administrarea si finanarea autoritilor administraiei
publice locale, a unor cheltuieli publice ca urmare a descentralizrii acestora i a altor
cheltuieli publice noi se face prin lege, numai cu asigurarea resurselor financiare necesare
realizrii acestora.
Autoritile administraiei publice locale au urmtoarele competente i rspunderi n
ceea ce privete finanele publice locale:
1. elaborarea i aprobarea bugetelor locale a termenele stabilite;
2.stabilirea, ncasarea i urmrirea impozitelor i taxelor locale, n condiiile legii;
3.urmrirea execuiei bugetelor locale i rectificarea acestora, pe parcursul anului
bugetar, n condiii de echilibru bugetar;
4.stabilirea i urmrirea modului de prestare a serviciilor publice locale, inclusiv
opiunea trecerii sau nu a acestor servicii n rspunderea unor ageni economici
specializai sau servicii publice locale, urmrindu-se eficientizarea acestora n beneficiul
cetenilor;
5.administrarea eficient a bunurilor din proprietatea publica sau privat a unitilor
administraiv-tentoriale;
6.angajarea de mprumuturi pe termen scurt, mediu i lung i urmrirea achitrii la
scaden a obligaiilor de plata rezultate din acestea;
7.administrarea resurselor financiare pe parcursul execuiei bugetare, n condiii de
eficien;
8. stabilirea opiunilor i a prioritilor n aprobarea i n efectuarea cheltuielilor
publice locale;

10
 9. elaborarea, aprobarea, modificarea i urmarirea realizrii programelor de dezvoltare
n perspectiv a unitilor administrativ-teritoriaie ca baz a gestionrii bugetelor locale
anuale;
10. organizarea i urmrirea efecturii controlului financiar de gestiune asupra
gestiunilor proprii, gestiunilor instituiilor i serviciilor publice din subordinea consiliilor
locale, consiliilor judeene si a Consiliului General al Municipiului Bucureti.
Bugetele locale i bugetele instituiilor i serviciilor publice de interes local se aprob
astfel:
1. bugetele locale, de ctre consiliile locale, consiliile judeene i consiliul General al
Municipiului Bucureti, dup caz;
2. bugetele instituiilor i serviciilor publice, finanate integral sau parial din bugetele
locale, de ctre consiliile menionate la punctul 1, n funcie de subordonarea acestora;
3. bugetele instituiilor i serviciilor publice, finanate integral din venituri
extrabugetare, de ctre organul de conducere a acestora, cu avizul odonatorului principal
de credite.
In cazurile n care n execuia bugetelor locale apare deficit bugetar, acesta poate fi
acoperit, pn la ncasarea veniturilor bugetare aprobate pe seama resurselor aflate n
contul general al trezoreriei statului.
Din bugetele locale se finaneaz aciuni social-culturale, sportive, de tineret, inclusiv
ale cultelor, aciuni de interes local n beneficiul colectivitatii, cheltuieli de ntreinere i
funcionare a administraiei publice locale, cheltuieli cu destinaie special, precum i alte
cheltuieli prevzute prin dispoziii legale.
In cazul n care, pe parcursul execuiei bugetare, veniturile sunt mai mari dect
cheltuielile respectivei structuri administrativ-teritoriale, prin lege se pot constitui fonduri
de rezerv bugetar la dispoziia consiliului local sau judeean dup caz, n limita de pn
la 5% din totalul cheltuielilor. Acesta se poate utiliza pentru suplimentarea unor credite
aprobate prin bugetele locale, n vederea finanrii aciunilor sau a sarcinilor noi
intervenite n cursul anului.

11
 Ordonatorii principali de credite ai bugetelor locale sunt preedinii consiliilor
judeene la judee, primarul general al municipiului Bucureti si primarii celorlalte uniti
administrativ-teritoriale.
Proiectele bugetelor unitailor administrativ-teritoriale se elaboreaz pe baza
proiectelor de bugete ale administraiei proprii, n etapele prevzute pentru bugetul de
stat.
Proiectele bugetelor unitilor administrativ-tentoriale se prezint spre aprobare
consiliilor locale sau judeene dup caz, n termen de maxim 30 de zile de la aprobarea
legii bugetare anuale.
Bugetul asigurrilor sociale de stat este o component a sistemului unitar bugetar.
Proiectul acestui buget este elaborat de guvern i supus spre aprobare Parlamentului odat
cu proiectul bugetului de stat. La nivelul bugetului asigurrilor sociale de stat sunt
regrupate cheltuielile i sursele de finanare ale acestora, aferente activitii de protecie
social.
Acest buget se elaboreaz de ctre Guvern, distinct de bugetul de stat, prin Ministerul
Muncii i Solidaritii Sociale i se adopt de ctre Parlament printr-o lege distinct.
Conform Legii nr.500/2002, veniturile din acest buget nu pot fi utilizate pentru alte
cheltuieli bugetare dect pentru cele prevzute n legea de aprobare a cestui buget.
Bugetele fondurilor speciale se constituie n afara bugetului de stat i bugetului
asigurrilor sociale de stat.
Proiectele bugetelor fondurilor speciale se elaboreaz de ctre Ministerul Finanelor
Publice pe baza propunerilor ordonatorilor principali de credite, responsabili cu
gestionarea fondurilor respective.
Elaborarea i execuia bugetelor fondurilor speciale se efectueaz potrivit legilor de
constituire a acestor fonduri i prevederilor din legea finanelor publice.
Pe msura stabilizrii i restructurrii sectoarelor economice i bugetare, Guvernul
analizeaz i propune Parlamentului desfiinarea fondurilor speciale constituite n afara
bugetului de stat ori bugetului asigurrilor sociale, sau includerea acestora n bugetele
respective.

12
 Curs 3. Principiile procedurii bugetare si Ordonatorii de
credite.

3.1. Principiile procedurii bugetare

Finanarea, executarea i controlul resurselor financiare ale statului, ale

unitilor administrativ-teritoriale i ale instituiilor publice presupun stabilirea
i respectarea unor norme riguroase la toate nivelele de organizare a finanelor
publice.
Legea nr. 500/2002 privind finanele publice, stabilete principiile n baza
crora se elaboreaz i se execut bugetul de stat, bugetul asigurrilor sociale

13
de stat, bugetele locale i bugetele fondurilor speciale, i celelalte bugete dup
cum urmeaz:
principiul unitii;
principiul universalitii
principiul echilibrului bugetar
principiul anualitii
principiul publicitaii
principiul specializarii bugetare
principiul unitaii monetare

Principiul unitii In conformitate cu acest principiu, toate

cheltuielile si veniturile bugetare sunt reunite intr-un singur document care
este bugetul de stat.

Principiul universalitii Acest principiu presupune nscrierea in

buget a veniturilor, respectiv a cheltuielilor in totalitatea lor si nu per sold.
Din aceasta cauza, bugetul de stat mai este denumit si buget brut. In
bugetele brute figureaz toate veniturile (ordinare si extraordinare), analitic,
pe surse de proveniena fiscale, nefiscale si din capital, pe de o parte, iar pe
de alta parte, toate cheltuielile curente si de capital evitandu-se aciunile si
destinaiile pentru care sunt alocate.

Principiul echilibrului bugetar. Acest principiu presupune acoperirea

integrala a cheltuielilor exerciiului bugetar din veniturile aferente. Realitatea
economica a impus insa elaborarea tot mai frecventa a unor bugete care se
caracterizeaz prin deficit bugetar datorita creterii cheltuielilor publice.
Aceasta cretere a deficitului bugetar se datoreaz majorrii cheltuielilor
sectorului administrativ, sporirii datoriei publice, si nu in ultimul rand,
devalorizrii monedei naionale.
Pe plan mondial exista o preocupare continua pentru soluionarea deficitului
bugetar, utilizandu-se urmtoarele metode de echilibrare bugetara:

14
1. constituirea unor surse de acoperire pe seama veniturilor din impozite.
Aceasta metoda consta in echilibrarea bugetara pe o perioada, mai lunga de
timp (5-10 ani).
2. constituirea unor fonduri de egalizare pe seama surselor obinute in anii cu
excedent bugetar. Acesta metoda presupune folosirea surselor excedentare,
prin plasarea lor pe piaa de capital, si valorificarea prin dobnzi sau
dividende.
3. metoda amortizrii alternative. Presupune rambursarea succesiva a datoriei,
publice in perioada de avnt economic si stagnarea plailor in perioada de
regres.
4. metoda emisiunii suplimentare de moneda. Acesta metoda genereaz diferite
efecte negative asupra publicitii economice a statului respectiv. La aceasta
metoda guvernele recurg numai n situaii de necesitate, perioada de criza
prelungita, etc, urmrile acestei metode consta in accelerarea spiralei preturi/
salarii rezultind o inflaie mare si necontrolata.
5. metoda datoriei publice. Acesata metoda presupune contractarea de
imprumunturi prin emisiunea de titluri de valoare garantate de stat. Aceasta
metoda are efecte parial benefice, deoarece va influenta negativ bugetele
anilor urmtori, prin rambursarea datoriei contractate si a dobnzilor
aferente.
Principiul realitii. Respectarea acestui principiu n elaborarea
bugetului asigur o bun execuie pe ntregul exerciiu financiar. El acioneaz
mai ales n perioada de fundamentare a proiectului de buget printr-o evaluare
realist a veniturilor i o dimensionare judicioas n conformitate cu
prevederile legale a cheltuielilor bugetare.
Principiul anualitii bugetare decurge din faptul c bugetul i anul
bugetar se suprapun anului calendaristic. Astfel, bugetul de stat poate fi
executat ncepnd cu data de 01 ianuarie i se ncheie la data de 31 decembrie
n fiecare an. Dup data nchiderii bugetului de stat, veniturile aferente anului

15
expirat se consider realizri ale bugetului de stat din anul urmtor, n timp ce
cheltuielile anului ncheiat se mai pot efectua n msura n care au fost
prevzute n noul buget. Concret, toate creditele bugetare neconsumate n anul
bugetar expirat sunt anulate o dat cu nchiderea bugetului la sfritul anului
bugetar.
O excepie de la principiul anualitii se refer la situaia cnd legea anual
a bugetului de stat i bugetul asigurrilor de stat nu au fost adoptate cu cel
puin 3 zile nainte de expirarea exerciiului bugetar. In aceste cazuri se execut
n continuare bugetul anului anterior.
In practic se deschid credite bugetare lunar, n limita a 8,3% din bugetul
aprobat pe anul expirat, pn la aprobarea legii bugetului pentru exerciiul
curent.
Principiul publicitii, conform legislaiei este obligatoriu pentru toate
instituiile publice.
Potrivit acestui principiu, proiectele de bugete se supun dezbaterii publice
n Parlament i se public n Monitorul Oficial (bugetul de stat, bugetul
asigurrilor speciale de stat), sau se dezbat n consiliile locale i se dau
publicitii n publicaii oficiale ale consiliilor locale (bugetul local).
Principiul specializrii bugetare. Veniturile i cheltuielile bugetare se
nscriu i se aprob n buget pe surse de provenien i respectiv pe categorii de
cheltuieli, grupate dup natura lor economic i destinaia acestora, potrivit
clasificaiei bugetare.
Principiul unitii monetare. Potrivit acestui principiu, toate
operaiunile bugetare se exprim n moneda naional.

3.2. Ordonatorii de credite si atributiile acestora

Repartizarea i utilizarea creditelor bugetare sunt n competena i

raspunderea ordonatorilor de credite.

16
 Prin ordonator de credite se nelege persoana mputernicit s deplineasc o
funcie de conducere ntr-un organ de stat, instituie i careia i s-a acordat
dreptul de a dispune de creditele bugetare aprobate.
Ordonatorii de credite sunt ierarhizai pe trei nivele:
> ordonatori principali de credite;
> ordonatori secundari de credite;
> ordonatori teriari de credite.
Ordonatorii principali de credite sunt: conductorii. autoritilor publice,
minitrii i conductorii celorlalte organe de specialitate ale administraiei
publice centrale. La Camera. Deputailor i la Senat ordonatorii principali de
credite sunt secretarii generali ai celor dou camere.
Ordonatorii principali de credite pot delega dreptul de: a aproba, folosirea i
repartizarea creditelor bugetare nlocuitorilor lor de drept.
In calitatea lor de ordonatori de credite, minitrii, conductorii organelor
centrale, conductorii instituiilor publice precum i primarii au mtoarele
atribuii n legtur cu executarea prevederilor bugetului public:
> realizarea veniturilor;
> utilizarea i angajarea creditelor bugetare pe baza bunei gestiuni
financiare;
> folosirea cu eficien i eficacitate a sumelor primite de la bugetul de stat,
de la bugetul asigurrilor sociale de stat sau din bugetele fondurilor
speciale;
>integritatea bunurilor ncredinate unitii pe care o conduc;
> organizarea, inerea la zi a contabilitii i prezentarea la termen a
situaiilor financiare trimestriale i anuale;
> s organizeze controlul financiar preventiv propriu;
> s asigure controlul intern;
> efectuarea n condiiile legii a inventarierii generale anuale;

17
 > organizarea sistemului de monitorizare a programului de achiziii publice
i a programului de lucrri de investiii publice;
organizarea i inerea la zi a evidenei patrimoniului.
Ordonatorii secundari de credite sunt conductorii instituiilor de
centrale sau locale care au n subordine instituii de stat cu personalitate
juridic pentru care trebuie s defalce credite bugetare, meninnd necesarul
propriu de credite. In aceast situaie de ordonatori .secundari de credite sunt
insnepctoratele colare, directiile de sanatate publica, directiile de munca i
protecie social, comandamentele i inspectoratele generale de arm din
Ministerul Aprrii Naionale i Ministerul Administraiei i Internelor.
Ordonatorii secundari repartizeaz creditele bugetare aprobate pentru
bugetul propriu i pentru bugetele instituiilor publice subordonate, ai cror
conductori au calitatea de ordonator teriar de credite.
Ordonatorii teriari de credite sunt conductorii instituiilor de stat care
nu au n subordine uniti cu personalitate juridic, acetia fiind rspunztori de
folosirea creditelor repartizate de ctre ordonatorul principal sau secundar de
credite.
Ordonatorii principali, secundari i teriari de credite au obligaia de a
angaja i utiliza creditele bugetare numai n limita prevederilor i destinaiilor
aprobate pentru cheltuieli strict legate de activitatea instituiilor publice
respective i cu respectarea dispoziiilor prevederilor legale.

Curs 4 Controlul n instituiile publice

In instituiile publice, controlul privind utilizarea fondurilor publice i

administrarea patrimoniului public este reglementat de Ordonana Guvernului
nr.119/31.08.1999, aprobat prin Legea nr. 301/2002
Conform actelor normative menionate, controlul n instituiile publice
mbrac 3 forme:
a. Controlul intern;

18
 b. Auditul public intern;
c. Controlul financiar preventiv.

4.1. Controlul intern

Control intern cuprinde ansamblul formelor de control exercitate la nivelul

entitii publice, inclusiv auditul intern, stabilite de conducere n concordan
cu obiectivele acesteia i cu reglementrile legale n vederea asigurrii
administrrii fondurilor n mod economic, eficient i eficace.
Controlul intern reprezint ansamblul msurilor ntreprinse la nivelul unei
instituii publice cu privire la structurile organizatorice, metodele, procedurile
i sistemele de control i de evaluare, instituite n scopul:
> realizrii atribuiilor la un nalt nivel calitativ i ndeplinirii cu
regularitate, n mod economic, eficace i eficient a politicilor adoptate;
> respectrii legalitii i a dispoziiilor conducerii;
> protejrii activelor i a resurselor;
> efecturii i meninerii de nregistrri contabile corecte i complete;
> furnizrii la timp de informaii corecte i complete pentru
fundamentarea deciziilor conducerii;
Conductorul instituiei, publice trebuie s asigure elaborarea, aprobarea,
aplicarea si perfectionarea structurilor organizatorice, reglementarilor
metodologice, procedurilor i criteriilor de evaluare, pentru a satisface cerinele
generale i specifice ale controlului intern.
Persoanele care gestioneaz fonduri publice sau patrimoniul public au
obligaia s realizeze o bun gestiune financiar prin asigurarea legalitatii,
regularitii, economicitii, eficacitii i eficienei n utilizarea fondurilor
publice i n administrarea patrimoniului public.

4.2. Auditul public intern, definire, rol i obiective

19
 Auditul public intern este o activitatea organizat independent n
structura unei instituii publice, subordonat direct conductorului acesteia
:const n efectuarea de verificri, inspecii i analize ale sistemului propriu de
control intern, n scopul evalurii obiective a msurii n care sta asigur
ndeplinirea obiectivelor instituiei publice i utilizarea resurselor n mod
economic, eficace i eficient i pentru a raporta conducerii constatrile fcute,
slbiciunile identificate i msurile propuse de corectare a deficientelor.
Auditul public intern se organizeaz distinct n cadrul fiecrei instituii
publice, sub forma unui compartiment specializat format din una sau mai multe
persoane, care nu trebuie s fie implicate n ac tivitile pe care le auditeaz.
Compartimentul de audit intern poate fi format din auditori interni pe
probleme de audit intern i revizori contabili de gestiune pentru problemele
controlului financiar de gestiune, ale cror rapoarte, procese-verbale i actiuni
vor fi auditate de primii. Controlorii financiari de gestiune sunt ordonai tot
directorului instituiei.
Auditul public intern se exercit asupra tuturor activitilor desfurate in
instituia public sau care sunt n responsabilitatea acesteia, inclusiv asupra
activitii instituiilor subordonate.
Atribuiile compartimentului de audit public intern sunt urmtoarele:
> certificarea periodic, nsoit de raportul de certificare, a bilanului
contabil i a contului de execuie bugetar ale instituiei publice, prin
verificarea legalitii, realitii i exactitii evidenelor contabile i ale
actelor financiare i de gestiune;
> examinarea sistemului contabil i a fiabilitii acestuia, ca principal
instrument de cunoatere, gestiune i control patrimonial i al rezultatelor
obinute;
> examinarea legalitii, regularitii i conformitii operaiunilor,
identificarea erorilor, risipei, gestiunii defectuoase i a fraudelor precum i

20
 a msurilor propuse pentru remedierea acestor deficiene i sancionare a
celor, vinovai;
De asemenea, compartimentul de audit public intern este obligat s auditeze
i urmtoarele activiti i operaiuni cel puin o dat la 3 ani:
a) deschiderea i repartizarea creditelor bugetare;
b) angajamentele bugetare i legale din care deriv direct sau indirect
obligaii de plat, inclusiv din fonduri comunitare;
c) vnzarea, gajarea, concesionarea sau nchirierea de bunuri din domeniul
privat al statului sau al unitilor administrativ-teritoriale;
d) concesionarea sau nchirierea de bunuri din domeniul public al statului
sau al unitilor administrativ-teritoriale;
e) plile din fondurile publice, inclusiv din fonduri de la Comunitatea
European;
f) constituirea veniturilor publice n legtur cu autorizarea i stabilirea
titlurilor de crean, precum i faciliti acordate la ncasarea titlurilor de
crean.
Auditorii publici interni au acces la toate datele i informaiile pe care le
consider relevante pentru scopul i obiectivele vizate, iar personalul de
execuie implicat n activitatea auditat are obligaia s ofere documentele
solicitate i tot sprijinul necesar desfurrii n bune condiii a auditului intern.

4.3. Controlul financiar preventiv

21
 Controlul financiar preventiv const n verificarea sistematic a proiectelor
de operaiuni din punct de vedere al legalitii i regularitii precum i al
ncadrrii n limitele angajamentelor bugetare stabilite potrivit legii.
Responsabilitatea organizrii controlului financiar preventiv i evidena
angajamentelor cade n sarcina conductorilor instituiilor publice.
Angajarea, lichidarea i ordonanarea cheltuielilor din fonduri publice se
aprob de ordonatorul de credite, iar plata acestora se efectueaz de ctre
contabil.
Conductorii instituiilor publice au obligaia s stabileasc proiectele de
operaiuni supuse controlului financiar preventiv, documentele justificative i
circuitul acestora.
Control financiar preventiv cuprinde activitatea prin care se verific
legalitatea i regularitatea operaiunilor efectuate pe seama fondurilor publice
sau a patrimoniului public, nainte de aprobarea acestora.
Controlul financiar preventiv se organizeaz i se exercit n urmtoarele
forme:
a. controlul financiar preventiv propriu;
b. controlul financiar preventiv delegat.
Proiectele de operaiuni care se supun n mod obligatoriu controlului
nanciar preventiv proprio sunt urmtoarele:
1)ncheierea de contracte cu partenerii interni i externi;
2)ncasrile i plile n lei i valut;
3)trecerea pe cheltuieli a unor pierderi;
4) gajarea, nchirierea, concesionarea bunurilor, subunitilor sau unitilor
componente;
5)deschiderea de credite bugetare la instituiile publice din subordine i
alimentrile cu sume din alocaiile bugetare pentru finanarea cheltuielilor
de capital;

22
 6)suplimentarea unor venituri prevzute a fi suportate pe seama alocaiilor
bugetare;
7)modificarea repartizrii pe trimestre a veniturilor i cheltuielilor bugetare;
8)efectuarea de pli din fonduri publice.

Controlul financiar preventiv propriu se exercit de ctre contabilul sef

prin viz de control financiar preventiv propriu. n funcie de volumul de
complexitatea activitii, contabilul ef poate mputernici, cu aprobarea
ordonatorului de credite, i alte persoane din subordine ca s exercite controlu
financiar preventiv propriu.
Viza de control financiar preventiv propriu se exercita prin semntura
persoanei mputernicite n acest sens sau a nlocuitorului desemnat.
Persoanele n drept s exercite controlul financiar preventiv propriu rspund
solidar pentru legalitatea, regularitatea i ncadrarea n limitele angajamentelor
bugetare aprobate, n ceea ce privete operaiunile pentru care au acordat viza
de control financiar preventiv propriu.
Obinerea vizei de control financiar preventiv propriu pe documente care
cuprind date nereale i/sau care se dovedesc ulterior nelegale nu i exonereaz
de rspundere pe efii compartimentelor de specialitate care le-au ntocmit.
In toate cazurile contabilul ef sau persoana mputernicit va motiva n
scris refuzul la viz de control financiar preventiv propriu a operaiunii prin
completarea unui model adecvat situaiei n care se afl.
Controlul financiar preventiv delegat se organizeaz i se exercit de
ctre Ministerul Finanelor Publice prin controlori delegai.
Controlorul delegat este funcionarul public al Ministerului Finanelor
Publice, care exercit atribuii de control financiar preventiv delegat, n mod
independent.
Ministrul finanelor publice numete, pentru fiecare instituie public n
care se exercit funcia de controlor principal de credite al bugetului de stat,

23
bugetului asigurrilor sociale de stat sau al bugetului oricrui fond special, unul
sau mai muli controlori delegai, n funcie de volumul i de complexitatea
activitii instituiei publice respective.
Prin norme metodologice aprobate de ministrul finanelor se stabilesc:
> tipurile de operaiuni ale ordonatorilor de credite ale cror proiecte se
supun controlului financiar preventiv delegat;
> limitele valorice peste care se efectueaz controlul financiar preventiv
delegat, pe tipuri de operaiuni;
> documentele justificative care trebuie s nsoeasc diferitele tipuri de
operaiuni;
> modul n care trebuie efectuat controlul financiar preventiv delegat
pentru fiecare tip de operaiune.
Controlorii delegai exercit viza de control financiar preventiv delegat
asupra proiectelor de operaiuni vizate n prealabil de ctre controlul financiar
preventiv propriu al instituiei publice respective.
Operaiunile care fac obiectul controlului financiar preventiv delegat se
supun aprobrii ordonatorului principal de credite numai nsoite de viza de
control financiar preventiv delegat.
Viza de control financiar preventiv delegat se acord sau se refuza in
scris, pe formular tipizat i trebuie s poarte viza i sigiliul personal al
controlorului delegat competent.
Regimul refuzului de viz difer n funcie de nivelul instituiei publice si
de supunerea sau nu la viza de control financiar preventiv delegat a peraiunii.
Perioada maxim pentru acordarea sau, dup caz, pentru refuzul vizei de
control financiar preventiv delegat este de 3 zile lucrtoare de la prezentarea
proiectului unei operaiuni. Proiectul va fi nsoit de toate documentele
justificative.
Documentele refuzate la operaiuni supuse controlului financiar care nu au
fost vizate, nu pot fi nregistrate n contabilitate.

24
 Prin excepie, pot fi nregistrate n contabilitate, fr viza de control
financiar preventiv, numai documentele refuzate la viza de control financiar
preventiv propriu sau delegat, dar efectuate pe propria rspundere a
ordonatorului de credite, precum i cele refuzate la viza de control financiar
preventiv delegat, dar autorizate prin hotrre a Guvernului.

25
Curs 5 PRINCIPII GENERALE ALE ORGANIZRII
CONTABILITII INSTITUIILOR PUBLICE

5.1. Noiuni generale privind evidenta bugetara

Potrivit prevederilor legii contabilitii nr. 82/1991, cu completarile si

modificarile ulterioare, obligaia organizrii si conducerii contabilitii proprii
revine: regiilor autonome, societilor comerciale, societilor agricole, Bncii
Naionale a Romniei si societilor bancare, instituiilor publice, unitilor de
asigurri sociale, asociaiilor, fundaiilor, sindicatelor, unitilor de cult si alte
organizaii obteti, precum si celorlalte persoane care au dobndit
personalitate juridica potrivit legii..
Contabilitatea bugetara trebuie sa asigure reflectarea ntregului proces al
executrii bugetului de stat pe feluri de venituri si cheltuieli pe verigile
sistemului bugetar, precum si pe fiecare organ financiar si instituie bugetara in
parte.
De asemeni, contabilitatea bugetara trebuie sa furnizeze datele necesare
cunoaterii mijloacelor materilae si bneti aflate in folosina instituiilor
bugetare, permind in acest fel exercitarea controlului asupra utilizrii
acestora.
Contabilitatea bugetara se tine la nivelul tuturor componentelor
sistemului bugetar.
Conductorii instituiilor de subordonare centrala (ministere) au calitatea
de ordonatori principali de credite. In sarcina acestora intra aprobarea creditelor
de finanare specifice bugetelor proprii si repartizarea fondurilor destinate
verigilor inferioare.
Obiectivele contabilitii bugetare sunt:
- reflectarea in expresie valorica a patrimoniului,
- exercitarea controlului permanent asupra existentei si micrii elementelor
patrimoniale:

26
- asigurarea informaiei necesare stabilirii eficientei activitii instituiilor
publice.
Pentru realizarea acestor obiective, organele de conducere ale instituiilor
publice au obligaia:
- sa elaboreze instruciuni privind organizarea contabilitii analitice
pentru unitile bugetare din subordine;
- sa stabileasc perioadele de inventariere in cursul anului si sa elaboreze
precizri, adoptate la specific, cu privire la inventarierea bunurilor la
unitile subordonate;
- sa stabileasc competentele in materie de contabilitate pentru unitile
din subordine;
- sa ndrume si sa controleze modul de aplicare de ctre unitile din
subordine a dispoziiilor legale privind contabilitatea.

5.2 Planul de conturi a instituiilor publice si modul de organizare si

conducere a contabilitii
Planul de conturi asigura existenta micrii si transformrii elementelor
patrimoniale pe parcursul derulrii bugetare.
In prezent institutiile publice aplica planul de conturi aprobat prin
ordinal M.F. nr.324/1984, iar ultimele norme de completare si intocmire a
bilanturilor contabile sunt aprobate prin ordinal M.F.P. nr.2282/2001.
Prin ultimele acte normative s-au introdus conturi noi privind activele
corporale si necorporale, reevaluarea acestora, amortizari.
Planul de conturi general pentru instititiile publice in
vigoare grupeaza conturile in 9 clase dupa cum urmeaza:
Clasa 0- Active Fixe Corporale
Clasa 1 - Mijloace Banesti
Clasa 2 - Decontari
Clasa 3 - Fonduri
Clasa 4 - Cheltuieli

27
 Clasa 5 - Venituri
Clasa 6 - Materiale
Clasa 7 - Finantari si Credite Bancare
Clasa 9- Conturi in Afara Bilantului

In cadrul claselor exista mai multe grupe de conturi, iar grupele sunt
dezvoltate pe conturi sintetice de gradul I si II, care pot si ele fi dezvoltate in
analitice in funcie de specificul activitii si de necesitile proprii de
informare ale fiecrei uniti.
La baza nregistrrii operaiunilor economico-financiare sta principiul
prudentei al cerinelor europene, care impune nregistrarea acestora in
momentul generrii dreptului de creana sau de obligaie.
Contabilitatea se tine n limba romana si n moneda naionala (in lei).
Operaiunile privind ncasrile si plile in valuta se inregistreaz in
contabilitate la cursul zilei precedente, comunicat de Banca Naionala Romana.
Rspunderea pentru organizarea si conducerea contabilitii revine
administratorului, ordonatorului de credite sau unei alte persoane care are
obligaia gestionarii unitii respective.
Persoanele juridice organizeaz si conduc contabilitatea in
compartimente distincte, conduse de catre directorul economic, contabilul sef
sau alta persoana mputernicita sa ndeplineasc aceasta funcie.
Legea contabilitii prevede si posibilitatea organizrii contabilitii pe
baza de contracte de prestri de servicii in domeniul contabilitii, ncheiate cu
persoane fizice sau juridice autorizate in condiiile O.G nr.65/1994 /////privind
organizarea activitii de expertiza contabila si a contabililor autorizai.
Instituiile publice la care contabilitatea nu este organizata in
compartimente distincte sau care nu au personal ncadrat cu contract individual
de munca, potrivit legii, pot ncheia contract de prestri servicii pentru
conducerea contabilitii si ntocmirea situaiilor financiare trimestriale si

28
anuale, cu societi comerciale de expertiza contabila, ncheierea contractelor
se face cu respectarea reglementarilor privind achiziiile publice de bunuri si
servicii.
Compartimentul financiar-contabil reprezint o structura organizatorica
in cadrul instituiei publice (serviciu, birou, compartiment), in care este
organizata execuia bugetara.
Persoanele care rspund de organizarea si conducerea contabilitii
trebuie sa asigure condiiile necesare pentru intocmirea documentelor
justificative privind operaiunile economice, organizarea si conducerea corecta
la zi a contabilitii, organizarea si efectuarea la timp a inventarierii
elementelor de activ si pasiv, precum si valorificarea rezultatelor acesteia,
respectarea regulilor de ntocmire a situaiilor financiare, depunerea la termen a
acestora la organele in drept, pstrarea documentelor justificative, a registrelor
si situaiilor financiare si organizarea contabilitii de gestiune adaptate la
spacificul persoanei juridice respective.
Regulile generale pentru organizarea instituiilor publice sunt:
a) contabilitatea imobilizrilor se tine pe categorii si pe fiecare obiect de
evidenta;
b) contabilitatea stocurilor se tine cantitativ sau numai valoric,
nregistrarea elementelor de activ se face la:
costul de achizitie
costul de producie,
valoarea justa pentru alte intrri dect cele prin achiziie sau
producie.
c) creanele si datoriile se nregistreaz la vaoarea normala;
d) valoarea aciunilor emise sau altori titluri, precum si varsamintele
efectuate in contul capitalului subscris se reflecta direct in contabilitate;
e) contabilitatea clienilor si furnizorilor, a celorlalte creane si obligaii
se tine pe categorii, precum si pe fiecare persoana fizica sau juridica;

29
 f) contabilitatea cheltuielilor se tine pe feluri de cheltuieli, dupa natura
sau destinaia lor, dupa caz;
g) contabilitatea veniturilor se tine pe feluri de venituri, dupa natura si
sursa lor;
h) contabilitatea veniturilor si cheltuielilor bugetare se tine pe
subdiviziunile clasificate bugetare.

30
 Curs 6 Normele metodologice de organizare a contabilitii
instituiilor publice

6.1 Sfera de aplicare, regulile si principiile de baza folosite la organizarea

contabilitii instituiilor publice

Prin introducerea noului plan de conturi la instituiile publice se

urmrete alinierea acestuia la planul general de conturi aprobat prin OMFP
nr.306/2002 privind Reglementrile contabile simplificate, armonizate cu
standardele internaionale de contabilitate.
Contabilitatea ca activitate specializata in msurarea, evaluarea,
cunoaterea, gestionarea si controlul activelor, datoriilor, capitalurilor proprii,
precum si al rezultatelor obinute din activitate, trebuie sa asigure inregistrarea
cronologica si sistematica, prelucrarea, publicarea si pstrarea informaiilor cu
privire la poziia financiara, performanta financiara si fluxurile de trezorerie,
atat pentru cerinele interne, cat si in relaiile cu investitorii prezenti si
poteniali, creditorii financiari si comerciali, clieni, instituii publice si alti
utilizatori ai informaiei contabile.
Contabilitatea instituiilor publice asigura informaiile ordonatorilor de
credite cu privire la execuia bugetelor de venituri si cheltuieli, patrimoniul
aflat in administrare, precum si pentru ntocmirea contului general anual de
execuie al a bugetului de stat, a contului anual de execuie a bugetului
asigurrilor sociale de stat si fondurile speciale, precum si a conturilor anuale
de execuie ale bugetelor locale.
Potrivit prevederilor legii contabilitii, contabilitatea publica cuprinde:
a) contabilitatea veniturilor si cheltuielilor bugetare, care sa reflecte ncasarea
veniturilor si plata cheltuielilor aferente exerciiului bugetar;
b) contabilitatea trezoreriei statului;

31
c) contabilitatea generala bazata pe principiul constatrii drepturilor si
obligaiilor care sa reflecte evoluia situaiei financiare si patrimoniale,
precum si a excedentului sau deficitului patrimonial;
d) contabilitatea destinata analizrii costurilor programelor aprobate.

6.2 Rapoartele de contabilitate Formele de organizare a

contabilitii bugetare

Registrele de contabilitate obligatorii in cadrul formei de nregistrare

Maestru sah" sunt:
1. Registrul jurnal
2. Registrul-inventar
3. Cartea mare (sah)
La acestea se adaug, ca formular obligatoriu si "Balana de verificare"
care se ntocmete pe baza titlurilor preluate din Cartea mare (sah) sau din
fisele deschise distinct pentru fiecare cont sintetic. La instituiile publice,
balanele de verificare sintetice se intocmesc lunar, iar balanele de verificare
analitice, cel mai trziu la sfritul trimestrului pentru care se intocmesc
situaiile financiare.
1 Registrul-jurnal este un document contabil obligatoriu in care se
inregistreaz cronologic, operaiunile patrimoniale prin respectarea succesiunii
documentelor dupa data de ntocmire sau intrare a acestora in unitate.
Registrul-jurnal se ntocmete de fiecare instituie si de fiecare
subunitate a acesteia, cu contabilitate proprie, zilnic sau lunar, dupa caz prin
inregistrarea cronologica, fara tersturi si spatii libere, a documentelor in care
se reflecta micarea elementelor de activ si pasiv.
Registrul-jurnal este prezentat sub form unui registru-jurnai general si a
unor registre-jumal auxiliare.

32
 In condiiile conducerii contabilitii cu ajutorul tehnicii de calcul fiecare
operaiune se va inregistra in mod cronologic, dupa data de ntocmire sau de
intrare a documentelor.
2. Registrul-inventar este un document obligatoriu in care se nregistreaz
toate elementele patrimoniale de activ si pasiv, grupate si inventariate in funcie
de natura lor, conform posturilor din bilanul contabil.
Elementele patrimoniale nscrise in registrul-inventar au la baza listele
de inventariere sau documentele care justifica coninutul fiecrui, post din
bilanul contabil. Potrivit legii contabilitii persoanele juridice au obligaia sa
efectueze inventarierea generala a elementelor de activ si de pasiv deinute la
inceputul activitii, cel puin o data pe an.
Registrul-inventar se completeaz pe baza inventarierii faptice si
servete ca document contabil obligatoriu de inregistrare a rezultatelor
inventarierii si ca proba in diverse litigii.
In registrul-inventar se Inregistreaz soldurile existente la data
inventarierii.
3. Registrul "Cartea mare" este un document contabil obligatoriu in care se
inscriu lunar, direct sau prin regrupare conturi corespondente, nregistrrile
efectuate in registru-inventar, stabilindu-se situaia fiecrui cont, respectiv
soldul iniial, rulajele debitoare, rulajele creditoare si soldurile finale.
La sfritul lunii, pentru fiecare cont sintetic din Cartea mare se
stabilesc totalurile rulajelor conturilor debitoare sau creditoare si ale conturilor
corespondente. Totalurile sumelor conturilor corespondente trebuie sa fie egale
cu rulajul debitor sau creditor al contului respectiv, dupa caz.
Registrul "Cartea mare" sta la baza ntocmirii balanei de verificare si se
ntocmete de fiecare instituie, precum si de fiecare subunitate a acesteia, cu
contabilitate proprie.

33
 Registrul "Cartea mare" servete la tinerea contabilitii sintetice a
operaiilor economice si financiare in unitile care utilizeaz forma de
nregistrare contabila "maestru sah".
Pentru verificarea nregistrrii corecte in contabilitate a operaiilor
patrimoniale se ntocmete lunar balana de verificare.
Balana de verificare cuprinde urmtoarele elemente:
- simbolul si denumirea conturilor, n ordinea din planul de conturi;
- totalul sumelor debitoare si creditoare ale lunii precedente;
- rulajele curente debitoare si creditoare;
- totalul sumelor debitoare si creditoare cumulate de la nceputul anului;
- soldurile finale debitoare si creditoare.
Batanta de verificare se ntocmete atat pentru conturile sintetice cat si
pentru cele analitice.
Prin intermediul balanei de verificare analitice se verifica concordanta
dintre conturile sintetice si conturi ie lor analitice, fiind principalul instrument
pe baza cruia se ntocmesc situaiile financiare, deci bilanul contabil si contul
de execuie la instituiile publice,

6.3 Metode de conducere a contabilitii analitice a bunurilor

Metode de conducere a contabilitii analitice a bunurilor sunt:

a) operativ contabila ;
b) cantitativ valorica ;
c) global valorica .

a) Metoda operativ contabila se aplica pentru contabilitatea analitica a

materiilor prime, materialelor consumabile, materialelor de natura
obiectelor de inventar semifabricatelor, produselor finite, mrfurilor si
ambalajelor.

34
 Aceasta metoda consta in tinerea, in cadrul fiecrei gestiuni, a evidentei
cantitative a bunurilor, pe feluri, cu ajutorul fiselor de magazie, iar in
contabilitate in tinerea evidentei valorice pe conturi sintetice si analitice de
materiale si pe gestiuni si in cadrul gestiunilor, pe grupe sau subgrupe de
materiale.
Controlul exactitii nregistrrilor din evidenta gestiunilor cu cea din
contabilitate se asigura prin evaluarea stocurilor cantitative ce au fost
transcrise din fisele de magazie in registrul stocurilor,
In metoda operativ contabila se folosesc urmtoarele formulare:
- fisa de magazie;
- fisa de cont pentru operaiuni diverse;
- registrul stocurilor.

Fisele de magazie servesc pentru evidenta cantitativa, pe feluri de stocuri,

la locul de depozitare, iar in contabilitate, pentru controlul operaiunilor
nregistrate de gestionar in vederea prelurii in Registrul stocurilor a
cantitilor aflate in stoc si calculul valorii bunurilor existente in stoc la
sfritul lunii, pentru confruntarea acestora cu valorile din contabilitatea
sintetica.
La gestiune fisele de magazie se tin in ordinea in care sunt nscrise
materialele in registrul stocurilor. In aceste fise, cantitile se inregistreaza
zilnic de gestionar, pe baza documentelor de intrare (factura, aviz de insotire a
mrfii, nota de recepie si constatare de diferente etc), poziie cu poziie.
In contabilitate documentele privind verificare stocurilor se grupeaz pe surse
de aprovizionare si in cadrul acestora pe conturi de materiale si gestiuni, iar in
cadrul gestiunilor, pe grupe sau subgrupe de materiale, dupa caz.
Intrrile si ieirile de bunuri de natura stocurilor se nregistreaz in
contabilitatea sintetica si analitica, fie direct pe baza acestor documente, fie cu
ajutorul unor situaii ntocmite zilnic sau lunar prin contabilizarea datelor din
documentele privind micarea stocurilor.

35
Verificarea nregistrrilor efectuate in conturile de stocuri si fisele de magazie
se face prin nscrierea in Registrul stocurilor, la sfarsitu lunii, a stocurilor
cantitative din fisele de magazie, calcularea valorii acestora pe baza preturilor
de nregistrare si totalzarea valorii acestora pe pagini ale registrului, pe
subgrupe de materiale, grupe de materiale, conturi sintetice si analitice, precum
si pe magazii (gestiuni).
b) Metoda cantitativ - valorica consta in tinerea evidentei cantitative pe
feluri stocuri de
materiale in cadrul fiecrei gestiuni, iar in contabilitate, acelei cantitativ-
valorice.
Conturile sintetice care reflecta in contabilitate stocurile de valori materiale
se desfoar in analitic pe gestiuni iar in cadrul acestora pe feluri de bunuri
care reprezint conturile analitice.
Evidenta cantitativa a materialelor se tine in gestiune cu ajutorul fiselor de
magazie. In fisele de magazie, nregistrrile se fac zilnic, pe baza documentelor
de intrare si ieire. Dupa nregistrare, documentele se predau la contabilitate pe
baza de borderou.
fn contabilitate, documentele se nregistreaz in fisele de cont analitic,
pentru valori materiale si se stabilesc stocurile, soldurile si situaia
centralizatoare privind intrrile si ieirile pentru nregistrarea in contabilitatea
sintetica.
Controlul inregistrarilor din conturile sintetice cu cele din contul analitice
ale stocurilor se asigura cu ajutorul balanei de verificare analitice, ntocmita
pentru fiecare cont sintetic, dupa ce s-a fcut in prealabil verificarea
concordantei stocurilor scriptice
clin fisele de magazie cu ce ie din fisele de cont analitic pentru valori materiale
de la contabilitate.

36
 c) Metoda global - valorica se aplica pentru evidenta mrfurilor si
ambalajelor aflate in unitile de desfacere, folosindu-se fisa de cont pentru
operaiuni diverse si raportul de gestiune dupa caz.
Contabilitatea analitica a mrfurilor si ambalajelor se tine global - valoric,
atat in gestiune cat si in contabilitate, iar controlul concordantei nregistrrilor
in cele doua evidente se efectueaz numai valoric, lunar.
Raportul de gestiune se completeaz pe baza documentelor de intrare si
ieire a mrfurilor si ambalajelor si de depunere a numerarului din vnzare, iar
in fisele valorice inute de ia contabilitate pe gestiuni.
Soldurile valorice ale mrfurilor si ambalajelor aflate in gestiune se verifica
pe baza raportului de gestiune predat ia contabilitate, sau cu ocazia
inventarierii.
Metoda global - valorica se folosete si pentru evidenta rechizitelor de birou,
imprimatelor materialelor pentru ambalare etc.
In acest caz, evidenta cantitativa se poate tine pe feluri de rechizite,
imprimate, materiale etc, la locurile de gestionare, cu ajutorul Fisei de magazie.
Evidenta valorica a miscarilor de materiale se tine in contabilitate, pe
gestiuni, in cadrul contului de materiale consumabile, cu ajutorul fisei de cont
pentru operaiuni diverse.
Controlul exactitii inregistrrilor se efectueaz lunar si cu ocazia
inventarierilor, evaluandu-se stocurile existente pe baza listelor de inventariere
si confruntandu-se soldul astfel obinut cu soldul conturilor respective din
contabilitate.

6.4. Principiile contabile generale ale contabilitii bugetare

Evaluarea posturilor cuprinse in stituatiile financiare se efectueaz in

conformitate cu
urmtoarele principii:

37
 a) Principiul continuitii activitii - Acesta presupune ca persoana juridica
asigura in mod normal funcionarea
b) Principiul permanentei metodelor - Acesta presupune continuitatea
aplicrii acelorai reguli si norme privind evaluarea, inregistrarea in
contabilitate si prezentarea elementelor de activ si de pasiv si a rezultatelor,
asigurnd comparabilitatea n timp a informaiilor contabile.
c) Principiul prudentei - Valorificarea oricrui element trebuie sa fie
determinata pe baza principiului prudentei. Potrivit acestui principiu nu
este admisa supraevaluarea elementelor de activ si a veniturilor, respectiv
subevaluarea elemntelor de pasiv si a cheltuielilor, tinand cont de
deprecierile, riscurile si pierderile posibile generate de desfurarea
activitii exerciiului curent sau anterior.
d) Principiul independentei exerciiului - Se vor lua in considerare toate
veniturile si cheltuielile corespunztoare exerciiului bugetar pentru care
se face raportarea, fara a se tine seama de data ncasrii sumelor sau a
efecturii plaii.
e) Principiul evalurii separate a elementelor de activ si de pasiv - In
vederea stabilirii valorii totale corespunztoare unei poziii din bilan, se
va determina separat valuarea aferenta fiecrui element individual de
activ si de pasiv.
f) Principiul intangibilitatii - Bilanul de deschidere al unui exerciiu trebuie
sa corespunde cu bilanul de nchidere al exerciiului precedent.
g)-Principiul necompensarii - Valorile elementelor ce reprezint active nu
pot fi compensate cu valorile elementelor ce reprezint pasive, respectiv
veniturile cu cheltuielile, cu excepia compensrilor intre active si pasive,
permise de reglementrile legale.

38
 Curs 7 ACTIVE IMOBILIZATE

7.1 Reguli generale de evaluare

Sunt denumite si bunuri de investitii, active pe termen lung, sau bunuri

imobile. Ele se caracterizeaza prin faptul ca:

- activele imobilizate se inscriu in bilan la costul de achiziie sau

costul de producie

- perioada lor de utilizare si lichidare este , de regula mai mare

de un an

- participa la desfasurarea mai multor circuite economice. Ele nu

se consuma si nu se inlocuiesc dupa prima intrbuintare
Activele imobilizate sunt:
A. Imobilizri
necorporale;
B. Imobilizri
corporale;
C. Imobilizri financiare.
Active circulante:
Stocuri
Alte active circulante

39
A. Imobilizrile necorporale(intangibile sau nemateriale)

Recunoaterea imobilizrilor necorporale

Un activ necorporal este un activ identificabil nemonetar, fara suport
material si deinut pentru utilizarea in procesul de producie sau furnizare de
bunuri sau servicii, pentru a fi. inchiriat terilor sau pentru scopuri
administrative. In cadrul imobilizrilor necorporale se cuprind:
cheltuieli de constituire
- cheltuielile de cercetare si dezvoltare;
- concesiunile, brevetele, licentele.marcile,drepturile si
valorile similare;
- alte imobilizri necorporale;
- imobilizri necorporale in curs de executie

a) Cheltuieli de constituire care cuprind cheltuielile cu infintarea unei

societati comerciale cum sunt cele privind taxele si cheltuielile de inscriere si
inmatriculare, prospectarea pietii, reclama si publicitate.
b) Cheltuielile de cercetare si dezvoltare cuprind cheltuielile ocazionate
de efectuare unor lucrari sau obiective de cercetare menite sa contribuie la
crearea de noi tehnologii, noi produse sau noi capacitate de productie.
c) Cheltuielile de constituire si cheltuielile de cecetare-dezvoltare
inluenteza evolutiile viitoare a unitatilor. Ele se recupereaza pe calea amortizarii
intr-o perioada de cel mult 5 ani.
d) Concesiunile, brevetele, licenele, mrcile, drepturile si alte valori
similare achiziionate sau dobndite pe alte cai, se nregistreaz in conturile de
imobilizri necorporale la costul de achiziie sau costul de producie dupa caz.

40
 Imobilizrile necorporale in curs reprezint imobilizrile necorporale
neterminate pana la sfritul, perioadei, evaluate la costul de producie,
respectiv costul de achiziie.
Evaluarea iniiala a imobilizrilor necorporale
Un activ necorporal se nregistreaz iniial ia costul de achiziie sau de
producie asa cum este prevzut in "Tratamente contabile generale aplicate
elementelor de bilan".
Un element necorporal raportat drept cheltuiala nu poate ii recunoscut ulterior
ca parte din costu unui activ necorporal.

B. Imobilizri corporale (fizice,tangibile)

Recunoaterea, imobilizrilor corporale

Imobilizrile corporale sunt activele care:
a) sunt deinute de o persoana juridiica pentru a fi utilizate in
producia proprie de bunuri sau prestarea de servicii, pentru a fi
inchiriate terilor sau pentru a fi folosite in scopuri
administrative;
b) sunt utilizate pe parcursul unei perioade mai mari de un an;
c) au valoare mai mare dect limita prevzuta de reglementrile
legale in vigoare.
In categoria imobilizarilor corporale intra 1.terenurile si
2. mijloacele fixe
1) Sunt supuse amortizarii numai terenurile cu destinatie economica dobindita
de agentii economici prin acte de vinzare cumparare sau sub forma de
despagubiri in cazul exproprierilor.

41
Celelate terenuri, paduri lacuri, balti etc. daca nu sunt rezultatul unor investitii
se asimileaza imobilizarilor corporale dar nu se amortizeaza.
In valoarea terenurilor sunt incluse si cheltuielile cu amenajarile, lucrarile de
acces, racordarile la sursele de energie. Investitiile legate de amenajarea
terenului se amortizeaza chiar dac terenul respective nu este supus amortizarii.
2) Mijloace fixe sunt acele obiecte sau complexul de obiecte ce se utilizeaza ca
atare si indeplinesc cumulative doua conditii:
au valoare de intrare in patrimoniu mai mare de 20 lei???
au o durata normala de utilizare mai mare de un an.

Grupele de mijloace fixe sunt:

1. Cladiri
2. Constructii specilale
3. Masini, utilaje si instalatii de lucru
4.Aparate si instalatii de masurare, control si de reglare
5.Mijloace de transport
6.Animale si plantatii
7.Unelte, dispozite,instrumente,mobilier si aparatura birotica.

C. Imobilizari financiare
Imobilizrile financiare cuprind titlurile de participare si creanele
imobilizate.
Titlurile de participare reprezint drepturile sub forma de aciuni deinute
de o instituie publica in capitalul unei societi comerciale, care asigura

42
realizarea unor venituri financiare sub forma dividendelor si a dobinzillor sau
care permit exercitarea unui control asupra societatii emitente.
Contabilitatea creanelor imobilizate se tine pe urmtoarele categorii;
mprumuturi acordate pe termen lung si alte crreante Imobilizate.
In conturile de mprumuturi pe termen lung se nregistreaz sumele
acordate terilor in baza unor contracte pentru care unutatea percepe dobnzi,
potrivit legii.
La alte creante imobilizate se cuprind: garaniile, depozitele si cauiunile
depuse de instituia publica la teri.

Evaluarea iniiala imobilizrile financiare recunoscute ca activ se evalueaz la

costul de achiziie sau valoarea determinata prin contractul de achiziie a
acestora.
Cheltuielile accesorii privind achiziionarea imobilizrilor financiare se
nregistreaz direct in cheltuielile de exploatare ale exerciiului.
Evaluarea la data bilanului imobilizrile financiare sunt prezentate in
bilan la valoarea contabila. Instituiile publice nu constituie provizioane pentru
deprecierea imobilizrilor financiare.

7.2 Active circulante:

Stocuri
Alte active circulante
Generaliti

Recunoaterea activelor circulante

Un activ se clasifica ca activ circulant atunci cand:

- este achiziionat sau produs pentru consum propriu sau in scopul
comercializrii;
- este reprezentat de numerar sau achivalente de numerar a cror utilizare nu
este restricionat.

43
 Activele circulante nu ramin durabil intr-o unitate patrimoniala, perioada
lor de rotatie este mai mica decit un an. Ele se afla intr-o continua miscare
schimbindu-si forma materiala si utilitatea in cadrul circuitului economic al
patrimoniului.
Prin echivalentele de numerar se intelege investiiile financiare pe
termen scurt, uor convertibile in numerar si al cror risc de schimbare a valorii
este nesemnificativ.
In categoria activelor circulante se cuprind:
stocuri, inclusiv valoarea serviciilor prestate pentru care nu a fost ntocmita
factura;
- creane;
- investiii financiare pe termen scurt;
- casa si conturi la banci.
Evaluarea activelor circulante
Activele circulante se nregistreaz in contabilitate la costul de achiziie sau.
costul de producie, dupa caz.
Pentru deprecierea activelor circulante, la sfritul exerciiului bugetar se
constituie provizione pe seama cheltuielilor.
In situaia in care provizionul constituit pentru un activ circulant devine
total sau parial fara obiect, ntruct motivele care au dus la constituirea
acestuia au ncetat sa mai existe intr-o anumita msura, atunci acel provizion
trebuie reluat corespunztor ia venituri.

7.3 STOCURI

Stocurile sunt active circulante:

a) deinute pentru a fi vndute pe parcursul desfurrii normale a activitii;
b) in curs de producie in vederea vnzrii in aceleai condiii ca mai sus; sau

44
c) sub forma de materii prime, materiale si alte consumabile ce urmeaz a fi
folosite in procesul de producie sau pentru prestarea de srvicii.
In cadrul stocurilor se cuprind:
- materii prime, care participa direct la fabricarea produselor si se regsesc
in produsul finit integral sau parial, fie in starea lor initaiala, fie
transformata;
- materialele consumabile care participa sau ajuta la procesul de fabricaie
sau de exploatare fara a se regsi, de regula, in produsul finit;
- materialele de natura obiectelor de inventar;
- produsele;
- semifabricatele, prin care se nelege produsele ai cror proces
tehnologic a fost terminat intr-o secie (faza de fabricaie) si care trec n
continuare in procesul tehnologic al altei sectil (faza de fabricaie) sau se
livreaz terilor;
- produsele finite, adic produsele care au parcurs in ntregime fazele
procesului de fabricaie si nu mai au nevoie de prelucrri ulterioare in cadrul
unitii, putnd fii depozitate in vederea livrrii sau expediate direct
clienilor;
- ambalajele, care include ambalajele refolosibile, achiziionate sau
fabricate, destinate produselor vndute si care in mod temporar pot fi
pstrate de tert cu obligaia restituirii in condiiile prevzute in contracte;
- producia in curs de execuie, care reprezint producia care nu a trecut
prin toate fazele (stadiile) de prelucrare, prevzute in procesul tehnologic
precum si produsele nesupuse probelor si recepiei tehnice sau necompletate
in ntregime.
In cadrul produciei in curs de execuie se cuprind, de asemenea,
lucrrile si serviciile, precum si studiile in curs de execuie sau
neterminate.

45
 In cadrul stocurilor se includ si bunurile aflate n custodie pentru
prelucrare sau consignaie la ter. care se nregistreaz distinct in contabilitate
pe categorii de stocuri.
In categoria materialelor consumabile se include medicamentele si
materialele sanitare, materiale de ntreinere si gospodrire, materiale cu
caracter funcional, alimente si furaje si alte materiale, potrivit coninutului
ciasificatiei cheltuielilor prevzute in buget;
In categoria ambalajelor se includ ambalajele refolosibie achiziionate
sau fabricate, destinate produselor vndute si care in mod temporar pot fi
pstrate de tert cu obligaia restituirii in condiiile prevzute in contracte. In
contabilitatea terilor acestea vor fi evideniate distinct.
Ambalajele care se cuprind in categoria materialelor de natura obiectelor
de inventar, care nu circula pe baza de decontare ci se folosesc numai in
interiorul instituiei, se nregistreaz in contabilitate in categoria materialelor de
natura obiectelor de inventar. Ambalajele si materialele pentru ambalat,
produse in unitatea patrimoniala pentru a fi vndute ca atare sunt considerate
produse finite.
Materiale de natura obiectelor de inventar reprezint bunuri cu o valoare
mai mica dect limita prevzuta de lege pentru a fi considerate mijloace fixe,
indiferent de durata lor de serviciu, sau cu o durata mai mica de un an,
indiferent de valoare lor precum si bunurile asimilate acestora (echipamentul
de producie, echipamentul de lucru, mbrcmintea speciala, mecanismele,
dispozitivele, verificatoarele, sdv-urile, aparatele de msura si control ctc).
Documentele aflate in coleciile bibliotecilor, care au statut de bunuri
culturale comune, nu sunt mijloace fixe si sunt evideniate in documente de
inventar. Eliminarea documentelor din colecii se aplica numai bunurilor
culturale comune, uzate fizic sau moral, dupa o perioada de minimum 6 luni de
la achizitie.

46
 Urmrirea existentei obiectelor de inventar date in folosina se va realiza
cu ajutorul fisei de evidenta a obiectelor de inventar in folosina.

Curs 8 TERTI

Contabilitatea terilor asigura evidenta datoriilor si creanelor instituiei

publice in relaiile acesteia cu furnizorii, clienii, personalul, asigurrile sociale,
bugetul statului, instituiile publice subordonate, debitorii si creditorii diversi,
precum si evidenta operaiilor ce nu pot fi inregistrate si necesita clarificri
ulterioare si alte decontri.

47
 In contabilitatea furnizorilor si clienilor se inregistreaz operaiunile
privind cumprrile, respectiv livrrile de mrfuri si produse, lucrrile
executate si serviciile prestate, precum si alte operaiuni efectuate.
Avansurile acordate furniziorilor, precum si cele primite de la clienti se
nregistreaz in contabilitate in conturi distincte.
Operaiunile privind vnzrile/ cumprrile de bunuri, executrile de
lucrri si prestarile de servicii efectuate pe baza efectelor comerciale se
nregistreaz in contabilitate in conturile corespunztoare de efecte de pltit sau
de primit, dupa caz.
Efectele comerciale scontate neajunse la scadenta, se nregistreaz intr-
un cont in afara bilanului st se menioneaz in notele explicative.
Efectele comerciale trebuie sa ndeplineasc condiiile de forma si fond
prevzute de reglementrile in vigoare, far de care validitatea lor poate fi
contestata sau anulata.
Potrivit art. 14din Legea, contabilitii nr. Nr. 82/1991, republicate in
Monitorul Oficial al Romniei. Partea L nr. 48 din 14 ianuarie 2005. creanele
si datoriile instituiei publice se nregistreaz in contabilitate la valoarea lor
nominala.
Creanele si datoriile in devize se nregistreaz in contabilitate atat in lei,
la cursul de schimb in vigoare la data efecturii operaiunilor, cat si in devize.
Operaiunile in valuta trebuie nregistrate in momentul recunoaterii
iniiale in moneda de raportare, aplicandu-se sumei in valuta cursul de schimb
dintre moneda de raportare si moneda strina, la data efecturii tranzaciei.
Diferentele de curs valutar ce apar cu ocazia decontrii creanelor si
datoriilor in valuta la cursuri diferite fata de cele la care au fost nregistrate
iniial pe parcursul perioadei sau fata de cele la care au fost raportate in
situaiile financiare anuale anterioare trebuie recunoscute ca venituri sau
cheltuieli in perioada in care apar.

48
 O diferena de curs valutar apar cand exista o modificare a cursului de
schimb intre data efecturii tranzaciei si data decontarii oricror elemente
monetare ce rezulta dintr-o tranzacie in valuta.
Atunci cand tranzacia este decontata in decursul aceluiai exercitiu
finaciar in care a survenit, ntreaga diferena de curs valutar este recunoscuta in
acel exerciiu. Atunci cand tranzacia este decontata intr-un exerciiu financiar
ulterior, diferena de curs valutar recunoscuta in fiecare exerciiu financiar, ce
intervine pana in exerciiul decontrii, este determinata tinand seama de
modificarea cursurilor de schimb survenita in cursul fiecrui asemenea
exerciiu financiar.
Potrivit art.16 din Legea contabilitii nr. 82/1991, republicata in MO nr.
48/2005, contabilitatea furnizorilor si a clienilor, a celorlalte datorii si creane
se tine pe categorii, precum si pe fiecare persoana fizica sau juridica.
In acest sens, in contabilitatea analitica, furnizorii si clienii se grupeaz
astfel: interni si externi, iar in cadrul acestora pe termene de plata, respectiv de
ncasare. De asemenea, in contabilitatea analitica se grupeaza distinct clienii si
furnizorii la care instituia publica deine participatii.
Creanele incerte se nregistreaz distinct in contabilitate.
Contabilitatea decontrilor cu personalul cuprinde drepturile salariate,
sporurile, adaosurile, premiile din fondul de salarii, indemnizaiile pentru
concediile de odihna, precum si cele pentru incapacitatea temporara de munca,
pltite din fondul de salarii si alte drepturi in bani si/sau natura, datorate de
instituia publica personajului pentru munca prestata si care se suporta, potrivit
reglemetarilor in vigoare, din fondul de salarii.
Contabilitatea decontrilor cu pensionarii cuprinde drepturile de pensie si
alte drepturi prevzute de lege, cuvenite pensionarilor conform legii.
In contabilitate se nregistreaz distinct alte drepturi si avantaje care,
potrivit reglementarilor n vigoare, nu se suporta din fondul de salarii (masa
calda, alimente antidot etc), precum si avansurile acordate potrivit legii.

49
 Drepturile de personal neridicate in termenul legal se nregistreaz intr-
un cont distinct, pe persoane.
Reinerile din salariile personalului pentru cumprri cu plata in rate, chirii sau
pentru alte obligaii ale salariatiilor, datorate terilor (popriri, pensii alimentare
si altele), se efectueaz numai in baza unor titluri executorii sau ca urmare a
unor relaii contractuale.
Sumele datorate si neachitate personalului (concediile de odihna si alte
drepturi de personal), respectiv eventualele sume ce urmeaz a fi ncasate de la
acesta, aferente exerciiului in curs, se inregistreaz ca alte datorii si creane in
legtura cu personalul.
Contabilitatea decontrilor privind, asigurrile sociale cuprinde
obligaiile instituiei publice la asigurrile sociale de stat, la asigurrile sociale
de sntate, pentru constituirea, bugetului de asigurri pentru omaj precum si
contribuia individuala de asigurri sociale, asigurri de sntate si asigurri
pentru omaj.
Eventualele sume datorate sau care urmeaz a se incasa in perioadele
urmtoare, aferente exerciiului in curs, se nregistreaz ca alte datorii si
creane sociale.
In cadrul decontrilor cu bugetul statului, bugetele locale si fondurile
speciale se cuprind; taxa pe valoare adugata, impozitul pe venituri de natura
salariala, taxa asupra mijloacelor de transport si alte impozite, taxe s
varsaminte asimilate.
Impozitele si taxele cuvenite bugetelor trebuie recunoscute ca datorie in
limita sumei nepltite. Daca suma pltit depete suma datorata, surplusul
trebuie recunoscut drept creana.
Taxa pe valoare adugata datorata bugetului de stat se stabilete lunar, pe
baza de decont, ca diferena intre valoarea taxei exigibile aferente bunurilor
livrate sau serviciilor prestate (TVA colectata) si a taxei deductibile pentru
cumprrile de bunuri si servicii (TVA deductibila).

50
 In situaia in care exista decalaje intre faptul generator de TVA si
exigibilitatea acesteia, totalul TVA se nregistreaz intr-un cont distinct,
denumit TVA neexigibila care, pe msura ce devine exigibila, se trece la TVA
colectata, respectiv la TVA deductibila.
De asemenea, in contul de TVA neexigibila se nregistreaz si TVA
deductibila sau colectata, pentru livrri de bunuri si prestri de servicii pentru
care nu au sosit sau nu s-au ntocmit, facturile.
Diferena de taxa, n plus sau n minus, intre TVA colectata si TVA
deductibila se nregistreaz in conturi distincte (TVA de plata, respectiv TVA de
recuperat) si se regularizeaz in condiiile legii.
Impozitul pe venituri de natura salariilor, ce se nregistreaz in
contabilitate, cuprinde totalul impozitelor individuale, calculate asupra
veniturilor impozabile lunare ale personalului angajat permanent al instituiei
publice, precum si impozitul reinut din drepturile banesti acordate salariailor
temporari si colaboratorilor de orice fel, potrivit legii.
La alte impozite, taxe si varsaminte datorate bugetului de stat sau
bugetelor locale se cuprind: taxa asupra mijloacelor de transport si alte
impozite si taxe. Acestea se defalca n contabilitatea analitica pe feluri de
impozite, taxe si varsaminte datorate bugetului de stat sau bugetelor locale.
Alte datorii si creane cu bugetul statului cuprind: drpturile de personal
neridicate, prescrise, datorate bugetului statului potrivit legii, sumele datorate
creditorilor, cuvenite bugetului statului dupa prescrierea lor, plusul de numerar
din casierie, amenzi si penalitai, varsaminte efectuate in plus la buget, si altele.
Creanele fata de alte persoane fizice si juridice se nregistreaz in
conturile de debitori diveri.
Evidenta drepturilor constatate cuvenite bugetului de stat pe baza
declaraiilor fiscale depuse de ctre persoanele fizice si juridice se tine cu
ajutorul conturilor de creane fiscale nregistrate ca drepturi ale bugetelor
(bugetul de stat, bugetele locale, bugetul asigurrilor sociale si ale fondurilor

51
speciale). Evidenta analitica se tine pe tipuri de drepturi constatate si pe
pltitori.
Sumele datorate de instituia publica unor tere persoane juridice sau
fizice, altele dect personalul propriu, furnizorii si clientii-creditori, se
nregistreaz in contul de creditori diveri.
Conturile de regularizare si asimilate cuprind: venituri nregistrate in
avans si decontri din operaii in curs de clarificare.
Veniturile realizate in perioada curenta, dar care privesc perioadele sau
exerciiile urmtoare se nregistreaz distinct in contabilitate, la venituri in
avans.
In aceste conturi se nregistreaz in principal, urmtoarele venituri:
veniturile din chirii, abonamente si alte venituri aferente perioadelor sau
exerciii lor urmtoare.
Deoarece rezultatul patrimonial se stabilete anual, delimitarea
veniturilor si cheltuielilor efectueaz la sfritul exerciiului bugetar.
Operaiunile care nu pot fi inregistrate direct in conturile
corespunztoare, pentru care sunt necesare clarificri ulterioare, se
inregistreaz, provizoriu, intr-un cont distinct. Sumele inregistrate in acest cont
trebuie clarificate de ctre persoana juridica ntr-un termen de cel mult trei luni
de la data constatrii.
Contabilitatea decontrilor intre instituii cuprinde operaiunile de
decontare intervenite in cursul execuiei, intre instituii reprezentnd valoarea
materialelor transmise si primite in vederea executrii unor aciuni in cadrul
instituiei precum si sume transmise de instituia superioara ctre instituiile din
subordine pentru efectuarea cheltuielilor din alocaii bugetare, din fonduri
speciale, fonduri cu destinaie speciala, mprumuturi externe ramburabile si
nerambursabile. Contabilitatea decontrilor intre instituiile publice, cuprinde
operaiile care se nregistreaz reciproc si aceeai perioada de gestiune, atat n

52
contabilitatea unitii debitoare, cat si a celei creditoare aparinnd aceluiai
ordonator principal de credite.
////??/Sumele primite din contribuia financiara nerambursabila a
Comunitii Europene (PHARE, ISPA, SAPARD) se nregistreaz la instituiile
publice implicate in derularea acestor fonduri drept creane (sume de primit) si
datorii (sume de plata). Aceste sume sunt recunoscute ca venituri numai la
beneficiarii finali, persoane fizice si juridice. De asemenea, cheltuielile din
aceste fonduri sunt recunoscute numai la beneficiarii finali ai veniturilor.
Pentru deprecierea creanelor nregistrate ca drepturi constatate ale
bugetului de stat, bugetelor locale, bugetului asigurrilor sociale de stat si
fondurilor speciale, precum si pentru creanele nerecuperate (AVAB) si
mprumuturile nerecuperate (ANL) cu ocazia inventarierii la sfritul
exerciiului financiar, se constituie provizioane pe seama cheltuielilor.
Un provizion pentru riscuri si cheltuieli va fi nregistrat in contabilitate
daca sunt ndeplinite cumulativ urmtoarele condiii:
a)exista o obligaie curenta generata de un eveniment anterior;
b)este probabila efectuarea unor platipentru onorarea obligaiilor
respective;
c)suma poate fi estimata.
Valoarea recunoscuta ca provizion trebuie sa constituie cea mai buna
estimare la data bilanului a costurilor necesare stingerii obligaiei curente.
Provizioanele vor fi revizuite la data fiecrui bilan si ajustate pentru a
reflecta cea mai buna estimare curenta. In cazul in care pentru stingerea unei
obligaii nu mai este probabila o ieire de resurse, provizionul trebuie anulat.

53
 Curs 9 INVESTIII FINANCIARE PE TERMEN SCURT,
CASA SI CONTURI LA BNCI

Contabilitatea trezoreriei asigura evidenta existentei si micrii titlurilor

de plasament, altor valori de trezorerie, a disponibiliatilor existente in conturi
la trezoreria statului, Banca Naionala a Romniei, bncile comerciale si in
casierie.
In scopul ntlnirii rolului finanelor publice si al asigurrii unei
discipline bugetare ferme, instituiile publice (Parlamentul, Administraia
Prezideniala, ministerele, celelalte organe de specialitate ale administraiei
publice centrale si locale, alte autoriti publice, institutii publice autonome,
precum si instituiile din subordinea acestora), indiferent de sistemul de
finanare si subordonare, inclusiv activitile de pe langa unele instituii
publice, finanate integral din venituri proprii, efectueaz operaiunile de
incasari si plai prin unitile teritoriale ale trezoreriei statului n raza crora isi
au sediul si unde au deschise conturile de venituri, cheltuieli si disponibiliti,
in condiii de sigurana si fara comisioane. Este intezis instituiilor publice de a
efectua operaiunile de mai sus prin bncile comerciale.
Contabilitatea instituiilor publice finanate din credite bugetare, fonduri
speciale si venituri extrabugetare asigura nregistrarea plailor de casa si a
cheltuielilor efective, pe subdiviziunile clasificatie bugetare, potrivit bugetului
aprobat.
In vederea efecturii cheltuielilor, instituiile publice au obligaia de a
prezenta trezoreriei statului la care au conturile deschise, bugetul de venituri si
cheltuieli, aprobat in condiiile legii.
Creditele bugetare aprobate prin bugetul de stat, bugetul asigurrilor
sociale de stat si bugetele fondurilor speciale pot fi folosite la cererea
ordonatorilor de credite, numai dupa deschiderea de credite si repartizarea
creditelor bugetare.

54
 Operaiunile specifice angajrii, lichidrii si ordonantarii cheltuielilor
sunt in competenta ordonatoarilor de credite si se efectueaz pe baza avizelor
compartimentelor de specialitate ale instituiei publice.
Ordonatorii de credite au obligaia de a angaja si utiliza creditele
bugetare numai in limita prevederilor si destinaiilor aprobate prin buget,
pentru cheltuieli strict legate de activitatea instituiilor publice respective si cu
respectarea dispoziiilor legale.
Orice venit neincasat si orice cheltuiala angajata, lichidata si
ordonanat, in cadrul prevederilor bugetare si neplatita pana la 31 decembrie
se va incasa sau se va plai, dupa caz, in contul bugetului pe anul urmtor.
Creditele bugetare neutilizate pana ia nchiderea anului sunt anulate de drept.
Titlurile de plasament la instituiile publice cuprind obligaiunile
emise si rscumprate.
Conturile la banei cuprind: valorile de ncasat, cum sunt cecurile si
efectele comerciale depuse la banci, disponibilitile n lei si valuta,
carnete de cecuri cu limita de suma, credite bancare pe termen scurt
precum si dobnzile aferente disponibilitilor si creditelor acordate
de banci in conturile curente.
Sumele virate sau depuse de banci ori prin mandat postal, pe baza de
documente prezentate persoanei juridice si neaparute inca n extrasele de cont,
se nregistreaz ntr-un cont distinct.
Contabilitatea disponibilitilor aflate in banci/casieria instituiei
publice., precum si a micrii acestora ca urmare a operaiunilor de
ncasri si plai efectuate in numerar, se tine distinct in lei si in valuta.
nregistrarea in contabilitate a operaiilor financiare in lei sau in valuta se
efectueaz cu respectarea regulamentului operaiilor de casa, a regulamentelor
emise de Banca Naionala a Romaniei potrivit legii si a altor reglementari.

55
 Operaiunile privind ncasrile si plile in valuta se nregistreaz in
contabilitate la cursul zilei precedente, comunicat de Banca Naionala a
Romniei.
La nchiderea exerciiului, disponibilitile in valuta si alte valori de
trezorerie (titluri de stat in valuta, acreditive, depozite pe termen scurt in
valuta) se evalueaz la cursul de schimb in vigoare ia acea data, iar diferentele
de curs rezultate se nregistreaz in contabilitate ca venituri sau cheltuieli din
diferentele de curs valutar.
Instituiile publice pot ridica din contul de finanare sau din conturilede
disponibil, dupa caz, deschise la trezoreria statului, sume pentru efectuarea de
plai in numerar, reprezentnd drepturi de personal, precum si pentru alte
cheltuieli care nu se justifica a fi efectuate prin decontri.
Instituiile publice au obligaia sa isi organizeze activitatea de casierie,
astfel nct ncasrile si plile in numerar sa fie efectuate in condiii de
sigurana, cu respectarea dispoziiilor legale in vigoare si in limita plafonului
de casa stabilit de ctre trezoreria statului pentru fiecare instituie publica.
Incasrile efectuate de ctre instituiile publice prin casieria proprie se
vireaz in conturile bugetare respective deschise la trezoreria statului si
reprezint venituri ale bugetului de stat, ale bugetelor locale, bugetului
asigurrilor sociale de stat, bugetelor fondurilor speciale. In acelai mod depun
si veniturile care sunt lsate la dispoziia instituiilor ca venituri proprii.

Instituiile publice pot achiziiona timbre fiscale si potale, bonrile

valorice pentru carburani auto, documente militare de transport
etc. pentru necesitile proprii. Utilizarea si decontarea acestora se
va face portivit reglementarilor legale in vigoare.
In vederea achitrii unor obligaii fata de furnizori, persoanele
juridice pot solicita instituiilor publice deschiderea de acreditive
la banci, in lei sau in valuta, in favoarea acestora.

56
 Sumele depuse de banci, precum si sumele n numerar, puse la
dispoziia personalului sau a terilor, in vederea, efecturii unor
plai in favoarea persoanei juridice, se nregistreaz in contabilitate
in conturi distincte.
In contul de viramente interne se nregistreaz transferurile de
disponibiliti bneti intre conturile la banci, precum si intre
conturile la banci si casieria instituiei publice.

Disponibilitile din fondurile cu destinaie speciala se vor utiliza

potrivit destinaiilor aprobate prin legislaia in vigoare privind
constituirea si utilizarea acestor fonduri. Aceste bugete de venituri
si cheltuieli se prezint distinct ca anexa la bugetul centralizat al
ordonatorului principal de credite.

Disponibilitile fondurilor speciale aflata in conturile deschise la

trezorerie se vor utiliza potrivit, destinaiilor aprobate prin anexele
la legea bugetului de stat si a bugetului asigurrilor sociale de stat.

Contribuia financiara a Comunitii Europene reprezint sume

care se transfera Guvernului Romniei de ctre Comisia
Comunitii Europene, cu titlul de asistenta financiara,
nerambursabila acordata Romniei de ctre Comunitatea
Europeana, potrivit prevederilor Memorandumului de nelegere
privind nfiinarea Fondului National pentru PHARE,

Memorandumului, de nelegere privind utilizarea Fondului

National pentru ISPA, Acordului multianual de finanare SAPARD
si prevederilor memorandumurilor de finanare si acordurilor
anuale de finanare ncheiate intre Comisia Comunitii Europene
si Guvernul Romniei, in baza acordului-cadru si a Acordului
multianual de finanare SAPARD.*

57
 Creditele bugetare aferente fondurilor externe nerambursabile au
caracter previzional si se deruleaza conform acordurilor ncheiate cu
partenerii externi. Fondurile externe nerambursabile vor fi acumulate
ntr-un cont distinct si vor fi cheltuite numai in limita
disponibilitilor existente in acest, cont si in scopul in care au fost
acordate.

Contribuia publica naionala reprezint fonduri publice constituite si

gestionate prin: bugetul de stat, bugetul asigurrilor sociale de stat, bugetele
locale, bugetele fondurilor speciale, bugetul trezoreriei statului si bugetele altor
instituii publice cu caracter autonom.
Ministerul Finanelor Publice este autorizat sa. gestioneze contribuia
financiara a Comunitii Europene, in condiiile stabilite prin Memorandumul
de nelegere privind nfiinarea Fondului National pentru PHARE,
Memorandumul de nelegere privind utilizarea Fondului National pentru ISPA,
Acordul multianual de finanare SAPARD si prin memorandumuri de finanare
si acorduri anuale de finanare ncheiate sau convenite intre Comisia
Comunitii europene si Guvernul Romniei, in baza acordului-cadru si a
Acordului multianual de finanare SAPARD.
Ministerul finanelor Publice asigura gestionarea contribuiei financiare a
Comunitii Europene prin conturi deschise la Bamnca Naionala a Romniei,
Trezoreria statului sau, dupa caz, la banei comerciale, conform prevederilor
memorandumurilor de nelegere, memorandumurilor de finanare si ale
Acordului multianual de finanare SAPARD.

1
* Ordonana de Urgenta a Guvernului nr. 63/1999 cu privire la gestionarea fondurilor nerambui-sabiie alocate Romniei de ctre
Comunitatea Europeana, precum si a fondurilor de cofinantare aferente acestora aprobata prin Legea nr. 22/2000 si modificata prin
Ordonana Guvernului nr. 6/2002 si OUG nr. 56/2005.

58
 Disponibilitile din contribuia financiara a Comunitii Europene si
sumele recuperate si datorate Comunitii Europene, aflate in conturi deschise
la Banca Naionala a Romniei, trezoreria statului sau, dupa caz, la banei
comerciale, sunt purttoare de dobnda.
Dobnda se bonifica si se utilizeaz conform prevederilor
memorandumurilor de nelegere, memorandumurilor de finanare, ale
Acordului multianual de finanare SAPARD si ale altor documente ncheiate
sau convenite intre Comisia Europeana si Guvernul Romniei, precum si, du pa
caz, conform instruciunilor emise de donator.
Contribuia publica naionala destinata cofinantarii in bani a contribuiei
financiare a Comunitii Europene se aloca, se utilizeaz si se deruleaz
conform cadrului tehnic, juridic si administrativ prevzut pentru fondurile
donatorului prin acordul-cadru, Acordul multianual de finanare SAPARD si
prin memorandumuri de finanare, memorandumuri de nelegere, precum si
prin alte documente ncheiate sau convenite intre Comisia Comunitii
Europene si Guvernul Romniei, in baza acordului cadru si a Acordului
multianual de finanare SAPARD.
In bugetul de stat, la poziia distincta denumita "Transferuri Aferente
Fondului National de Preaderare" se cuprind:
a) sumele aferente cofinantarii contribuiei financiare a comunitii
Europene;
b) sumele necesare finanrii diferentelor nefavorabile de cursul valutar
si a costurilor bancare, neeligibile din contribuia financiara a
Comunitii Europene;
c) sume necesare finanrii proiectelor/programelor in cazul
indisponibilitii temporare a contribuiei financiare a Comunitii
Europene;
d) sume necesare pentru achitarea la termen a debitelor ctre
Comunitatea Europeana, ca urmare a eventualelor nereguli sau

59
 neglijente stabilite in baza prevederilor memorandumului de finanare
si a Acordului multianual de finanare SAPARD.
Sumele necesare finanrii proiectelor/programelor in cazul
indisponibilitii temporare a contribuiei financiare a comunitii Europene se
transfera structurilor de implementare, urmnd sa se regularizeze cu fondurile
primite de la Comisia. Europeana, in limita sumelor eligibile transferate.
Orice inscrs pe baza cruia se aloca fonduri provenind din contrbutia
financiara a Comunitii Europene si din contribuia publica naionala se
investete cu titlu executoriu.
Disponibilitatilre din contribuia publica naionala destinate cofmantarii
in bani a contribuiei financiare a Comunitii Europene, ramase la finele
exerciiului bugetar in conturile structurilor de implementare, se reporteaz in
anul urmtor pentru a fi folosite cu aceeai destinaie.

60
 Curs 10 Venituri si finantari

Potrivit principiilor contabile general acceptate prevzute de Sistemul European de

Conturi-"95", in cazul contabilitii de angajamente, veniturile reflecta sumele care trebuie
incasate in timpul unui an chiar daca sunt colectate sau nu.
Veniturile instituiei publice formate din venituri proprii, alocaii de la bugetul de stat,
veniturile gestionate in regim extrabugetar, intrrile de credite externe, contribuii financiare
erambursabile si alte venituri ale bugetului de stat, ale bugetelor locale, ale bugetelor fondurilor
speciale, de orice natura si proveniena, sunt recunoscute si ncasate in conformitte cu
prevederile legale in vigoare sunt prevzute in bugetele ordonatorilor principali de credit.
Contabilitatea veniturilor bugetare, fondurilor speciale si veniturilor proprii se tine pe
feluri de venituri, dupa natura sau sursa lor si pe subdiviziunile clasificatiei bugetare, conform
clasificatiei indicatorilor privind finamntele publice, aprobata prin Ordinul Ministrului
Finanelor nr. 1394/1995, cu modificrile si completrile ulterioare.
nregistrarea veniturilor in contabilitatea instituiilor publice, indiferent de sursa de
finanare a acestora, se face pe baza documentelor care atesta crearea dreptului de ncasare sau
n momentul ncasrii efective a acestora, in situaia in care nu exista o declaraie anterioara
pentru nregistrarea creanei.
In contabilitatea instituiilor publice, veniturile se grupeaz astfel:
1. Venituri din activiti economice, venituri din alocaii bugetare cu destinaie speciala
si din subvenii, care cuprind:
Veniturile din activiti economice ale instituiilor publice, finanate integral din venituri
proprii sau venituri proprii si subvenii acordate de la bugetul de stat sau de la bugetele locale,
in funcie de subordonare provin din: chirii, organizarea de manifestri culturale si sportive,
concursuri artistice, publicaii, prestaii editoriale, studii, proiecte, valorificri de produse din
activiti proprii sau anexe, prestri de servicii si altele asemenea.

61
 In contabilitate, aceste venituri se nregistreaz in momentul predrii bunurilor ctre
cumprtori, al livrrii lor pe baza facturii sau in alte condiii prevzute in contrac, care atesta
transferul de proprietate a bunurilor respective ctre clieni.
Veniturile din alocaii bugetare cu destinaie speciala reprezint sume acordate din
bugetul de stat sau local unor instituii publice care realizeaz aciuni in interesul statului.
Aceste alocaii se inregistreaza, ca venit, in momentul primirii acestora de la buget.
2. Venituri din variaia stocurilor, reprezentnd creterea sau reducereantre valoarea la
cost de producie efectiv a stocurilor de produse si aproduciei in curs de la finele perioadei si
valoarea stocurilor iniiale ale produselor si produciei in curs.Variaia stocurilor de produse
finite si in curs de execuie pe parcursul perioadei reprezint o corecie a cheltuielilorde
producie pentru a reflecta faptul ca fie producia a mrit nivelul stocurilor, fie vnzrile
suplimentare au redus nivelul stocurilor.
Producia in curs de execuie reprezint producia care nu a trecut prin. toate fazele
(stadiile) de prelucrare, prevzute in procesul tehnologic, precum si produsele nesupuse
probelor si recepiei tehnice sau necompetate in ntregime. n cadrul produciei in curs de
execuie se cuprind, de asemenea, lucrrile si serviciile, precum si studiile in curs de execuie
sau neterminate.
3. Veniturile fondurilor speciale care cuprind:
veniturile fondului de asigurri sociale de sntate,
venituirle fondului special pentru protejarea asigurailor,
veniturile bugetului asigurrilor pentru omaj,
venituirile altor fonduri cu destinaie speciala.

4. Fonduri ale bugetelor

Resursele financiare ale unitilor administrativ - teritoriale se constituie din impozite,
taxe si alte venituri fiscale, venituri nefiscale, venituri din capital, cote si sume defalcate din
unele venituri ale bugetului de stat, cote adiionale la unele venituri ale bugetului de stat si ale

62
bugetelor locale, transferuri cu destinaie speciala de la bugetul de stat si venituri cu destinaie
speciala.
Veniturile si cheltuielile publice locale se grupeaz conform clasificatiei indicatorilor
privind finanele publice, elaborata de Ministerul Finanelor Publice. Pentru asigurarea
echlibrului bugetar al unor unitari administrativ - teritoriale, prin legea bugetului de stat se pot
stabili sume defalcate din unele venituri ale bugetului de stat, precum si criterii de repartizare a
acestora pe unitile administrativ - teritoriale.
Sumele defalcate din unele venituri ale bugetului de stat si transferurile cu destinaie
speciala din bugetul de stat se aproba anual, prin legea bugetului de stat, pe ansamblul fiecrui
jude, respectiv al municipiului Bucureti.
Impozitele si taxele locale se stabiliesc de ctre consiliile locale, judeene si Consiliul General
al Municipiului Bucureti, dupa caz, in limitele si in condiiile legii.
Prin lege se vor stabili, cote adiionale la unele venituri la bugetul de stat si ale bugetelor
locale, care sa constituie venituri ae bugetelor locale.
Potrivit art.43 din Legea privind finanele publice locale nr. 189/1998 (vezi ari 68 din
OUG nr.45/2003 - MO m\431/19.06.2003) cu modificrile si completrile ulterioare, in cazul in
care, la nfiinarea unor instituii si servicii publice de interes local sau a unor activiti finanate
integral din venituri extrabugetare, acestea nu dispun de fonduri suficiente, in baza unor
documente temeinic fundamentate consiliile locale, consiliile judeene si Consiliul General al
Municipiului Bucureti, dupa caz, pot acorda mprumuturi temporare din bugetul local, pe baza
de convenie.
Imprumuturile acordate in condiiile legii vor fi rambursate integral in termen de un an de
la data acordrii.
5. Venituri din alte activiti care cuprind:
- venituri din creane si debitori diveri;
- venituri din despgubiri, amenzi, penaliti, donaii, sponsorizri, granturi;
- venituri din vnzarea activelor si alte operaiuni de capital; ale venituri.

63
 Veniturile din alte activiti cuprind acele venituri care nu sunt legate de activitatea normala,
curenta a instituiei si se refera fe la operaiuni de exploatare, fie la operaiuni de capital, cum
sunt : despgubiri si penaliti ncasate; venituri din cedarea activelor; alte venituri
excepionale
Instituiile publice pot folosi pentru desfurarea activitii lor, mijloace materiale si banest
primite de la persoane juridice si fizice, sub forma de donaii si sponsorizri, cu respectarea
dispoziiilor legale.
6. Veniturile finaciare cuprind :
venituri din imobilizri financiare (din titluri de participare);
venituri din creante imobilizate;
venituri din diferente de curs valutar;
venituri din dobnzi;
alte venituri financiare.
Veniturile din diferente de curs valutar trebuie recunoscute in perioada in care apar cu
ocazia decontrii sau a raportrii monetare la cursuri diferite fata de cele la care au fost
nregistrate iniial pe parcursul perioadei sau fata de cele care au fost raportate in situaiile
anterioare.
Veniturile din dobnzi se nregistreaz pe msura generrii venitului respectiv, pe baza
contabilitii de angajamente.
7. Finanarea instituiilor publice se asigura astfel:
integral din bugetul de stat, bugetele locale, bugetul asigurrilor sociale de stat,
bugetele fondurilor speciale, dupa caz;
din venituri proprii si subvenii acordate de la bugetul de stat, bugetul asigurrilor
sociale de stat, bugetele fondurilor speciale, dupa, caz;
integral din venituri proprii.
Creditele deschise pe seama ordonatorilor principali de credite finanai din bugetul de
stat si bugetele locale se evideniaz in conturi in afara bilanului. De asemenea, creditele

64
repartizate de ordonatorii principali de credite pe seama instituiilor publice subordonate se
evideniaz, in conturi in afara bilanului.
Contabilitatea creditelor deschise si a celor repartizate de Ministerul Muncii, Solidaritii
Sociale si Familiei pentru finanarea cheltuielilor din bugetul asigurrilor sociale de stat se
conduce cu ajutorul conturilor in. afara bilanului.
8. Instituiile publice mai pot folosi pentru desfurarea activitii lor, bunuri materiale si
fonduri bneti de la persoane juridice si fizice sub forma de donaii si sponsorizri (vezi in
Ordinul MFP nr. 1661 bis/28.11.2003 - MO nr.88/2003 - Normele metodologice privind modul
de ncasare s utilizarea fondurilor bneti primite sub forma donaiilor si sponsorizrilor de
ctre instituiile publice).
Fondurile bneti acordate de persoane juridice si fizice, primite ca donaii si
sponsorizri de instituiile publice finanate integral, de la buget, se vars direct la bugetul din
care se finateaza acestea. Cu aceste sume se majoreaz creditele bugetare ale bugetului
respectiv, care urmeaz a se utiliza potrivit legii.
Cu fondurile primite de la instituiile publice finanate integral din venituri proprii si
cele finanate din venituri proprii si subvenii de la buget, se majoreaz cu bugetele de venituri,
si cheltuieli ale acestora.
Bunurile materiale primite ca donaii si sponsorizri de ctre instituiile publice, se
nregistreaz in contabilitatea acestora.
9. Veniturile din reluarea provizioanelor se evideniaz distinct in funcie de natura
acestora. Diminuarea sau anularea provizioanelor constituite se efectueaz prin nregistrarea la
venituri in cazul in care nu se mai. justifica meninerea provizioanelor constituite, respectiv are
loc realizarea riscului sau cheltuiala devine exigibila.
10. Veniturile bugetelor de stat, locale si ale fondurilor speciale
Instituiile publice care ncaseaz venituri pentru bugetul de stat bugetele locale sau
bugetul asigurrilor sociale de stat, dupa caz, au obligaia sa vireze veniturile respective
la capitolele si subcapitolele de venituri ale bugetelor crora acestea, se cuvin.

65
 Contabilitatea execuiei bugetelor locale se organizeaz si se conduce la nivelul unitilor
administrativ - teritoriale, potrivit normelor metodologice emise de Ministerul Finanelor
Publice si asigura nregistrarea operaiunilor privind : drepturile constatate, veniturile ncasate,
cheltuielile efectuate in executarea bugetelor locale, precum si obligaiile cu termene legale de
plata pana la data de 31 decembrie; evidenta subveniilor primite de la bugetul de stat si de la
celelalte bugete , precum si a sumelor defalcate din bugetul de stat, potrivii legii; gestiunea
datoriei publice locale interne si externe; stabilirea rezultatului execuiei bugetelor locale prin
nchiderea conturilor de venituri si cheltuieli.
Unitile administrativ - teritoriale, instituiile si serviciile publice de subordonare locala,
care au personalitate juridica si ai cror conductori au calitatea de ordonatori de credite,
organizeaz si conduc contabilitatea veniturilor ncasate, a cheltuielilor efectuate si a veniturilor
proprii, potrivit bugetului aprobat.
Contabilitatea execuiei bugetului, asigurrilor sociale de stat se organizeaz si se conduce in
cadrul Ministerului Muncii, Solidaritii Sociale si Familiei si al unitailor subordonate, potrivit
normelor emise de Ministerul Finanelor Publice si asigura nregistrarea operaiunilor privind :
drepturile constatate, veniturile ncasate, cheltuielile efectuate in executarea bugetului
asigurrilor sociale de stat, precum si obligaiile cu termene legale de plata pana la data de 31
decembrie ; evidenta subveniilor primite de la bugetul de stat ; stabilirea rezultatului execuiei
bugetului asigurrilor sociale de stat prin nchiderea conturilor de venituri si cheltuieli.
Instituiile publice cu personalitate juridica, finanate din bugetul asigurrilor sociale de
stat, ai cror conductori au calitatea de ordonator de credite, organizeaz si conduc
contabilitatea veniturilor ncasate si a cheltuielilor efectuate, precum s a veniturilor proprii,
potrivit bugetului aprobat.
La instituiile publice rezultatul exerciiului se stabilete anual prin nchiderea conturilor
de cheltuieli elective cu conturile de surse din care au fost efectuate (finanate).
Rezultatul exerciiului, respectiv excedentul sau sau deficitul, se determina ca diferena
intre veniturile si cheltuielile exerciiului bugetar, indiferent de data ncasrii sau plaii lor.

66
 Inregistrarea veniturilor in contabilitatea instituiilor publice trebuie efctuata conform
contabilitii de angajament Situaiile financiare ntocmite in baza acestui principiu ofer
informaii utilizatorilor nu numai despre tranzaciile trecute, care au implicat plat si ncasri dar
si despre obligaiile de plata din viitor si despre resursele privind ncasrile viitoare. Deci,
acestea furnizeaz cele mai utile informaii referitoare la tranzacii si la alte evenimente trecute
care sunt necesare utilizatorilor in luarea deciziilor economice.

Curs 11 Cheltuielile

67
 Potrivit principiilor contabile general acceptate prevzute de Sistemul European de
Conturi -"95", in cazul contabilitii de angajamente, cheltuielile reflecta suma bunurilor si
serviciilor consumate in timpul unui an, chiar daca sunt sau nu pltite in perioada aceea.
Cheltuielile legate de achiziionarea unui bun trebuie sa fie nregistrate in momentul
transferului proprietii in timp ce o cheltuiala pentru un serviciu trebuie sa fie contabilizata in
momentul in care prestaia ia sfrit..
Consumul propriu trebuie sa fie nregistrat in momentul cand are loc producia destinata
pentru acest scop.
Salariile si indemnizaiile brute sunt nregistrate in cursul perioadei, pe timpul cat. este
efectuata munca. Totui, primele si alte plai excepionale sunt nregistrate in momentul in care
ele trebuie pltite. Cotizaiile sociale efective in sarcina angajatorilor sunt nregistrate in cursul
perioadei cand munca este efectuata.
Cotizaiile sociale efective in sarcina angajatorilor si in sarcina angajailor sunt
nregistrate in momentul in care este efectuata munca care da natere obligaiei de a le vars.
Prin legile bugetare anuale se prevd si se aproba creditele bugetare pentru cheltuielile
fiecrui exerciiu bugetar precum si structura economica a acestora.
In procesul execuiei bugetare, cheltuielile bugetare parcurg urmtoarele faze:
angajament, lichidare, ordonatare, plata.
Anagjarea cheltuielilor reprezint o faza in procesul execuiei bugetare si reprezint orice
act juridic din care rezulta sau ar putea rezulta o obligaie pe seama fondurilor publice.
Angajarea cheltuielilor se face numai in limita creditelor bugetare aprobate.
Angajarea si ordonantarea cheltuielilor se efectueaz numai cu viza de control financiar
preventiv propriu, potrivit dispoziiilor legale.
Lichidarea cheltuielilor reprezint o faza in procesul execuiei bugetare in care se verifica
existenta angajamentelor, se determina sau se verifica realitatea sumei datorate, se determina
sau se verifica condiiile de exigibilitate ale angajamentului, pe baza documentelor justificative
care sa ateste operaiunile respective.

68
 Ordonantarea cheltuielilor reprezint o faza in procesul execuiei bugetare in care se
confirma ca livrrile de bunuri si servicii au fost efectuate sau alte creante au fost verifcate si
ca plata poate fi realizata.
Plata cheltuielilor reprezint o faza in procesul execuiei bugetare si reprezint actul final
prin care instituia publica achita obligaiile sale fata de terii.
Nicio cheltuiala nu poate fi nscrisa in buget si nici angajata si efectuata daca nu exista
baza legala pentru respectiva cheltuiala.
Nicio cheltuiala din fonduri publice nu poate fi angajata, ordonanat si pltit daca nu
este aprobata potrivit legii si nu are prevederi bugetare.
Angajarea, lichidarea si ordonantarea cheltuielilor din fonduri publice se aproba de
ordonatorul de credite, iar plata acestora se efectueaz de catre contabil
Plata cheltuielilor este asigurata de eful compartimentului financiar contabil in limita
fondurilor disponibile. Efectuarea plailor in limita creditelor bugetare aprobate, se face numai
pe baza de acte justificative ntocmite in conformitate cu dispoziiile legale si numai dupa ce
acestea au fost lichidate si ordonanate.
Operaiunile specifice angajrii, lichidrii si ordonanai i cheltuielilor sunt in competenta
ordonatorilor de credite si se efectueaz pe baza avizelor compartimentelor de specialitate ale
instituiei publice.

Contabilitatea cheltuielilor se tine pe grupe de cheltuieli, dupa natura si destinaia

lor,astfel:
"Cheltuieli privind stocurile" care cuprind cheltuieli privind:
produsele monopol de stat;
materiile prime, materialele consumabile, materialele de natura obiectelor de
inventar, materialele nestocate, animalele si pasrile, mrfurile, ambalajele, muniie

69
 si furnituri pentru aparare naionala, ordine publica si sigurana naionala deinute
de instituiile publice;
energia eletrica si termica precum si apa consumate de instituiile publice.
"Cheltuieli cu lucrrile si serviciile executate de teri'' care cuprind cheltuieli privind:
ntreinerea si reparaiile efectuate de instituiile publice;
redeventele, locaiile de gestiune si chiriile pltite;
primele de asigurare;

"Cheltuieli cu alte servicii executate de teri' care cuprind cheltuieli privind:

comisioanele si onorariile:
protocol reclama si publicitate efectuate pentru bunul mers al activitii instituiei;
transportul de bunuri si personal
servicii potale si taxe de telecomunicaii;
serviciile bancare si asimilate; alte cheltuieli cu serviciile executate de teri;
alte cheltuieli autorizate prin dispoziii legale.
"Alte cheltuieli" care cuprind cheltuieli privind:
amortizrile si provizioanele constituite pentru acoperirea unor pierderi;
pierderi din calamiti (in cazul stocurilor constituite in cadrul instituiei distruse in
urma unor calamiti naturale).
"Cheltuieli cu personalul" care cuprind cheltuieli cu salariile personalului si asigurrile si
protecia sociala, precum si cheltuielile cu deplasri, detari, transferri.
"Alte cheltuieli de exploatare" care cuprind cheltuieli cu:
pierderi din creane si debitori diveri (in situaia nerecuperarii unor sume aferente
drepturilor de creane ale instituiei publice);
alte cheltuieli de exploatare.
"Cheltuieli financiare" care cuprind cheltuieli cu:

70
 pierderi din creane legate de participai! (in cazul garaniilor pltite pentru telefon, gaze,
energie care nu se mai pot recupera);
diferente de curs valutar rezultate in urma reevalurii disponibilitilor si .mprumuturilor
in valuta primite de instituie la sfritul lunii, precum si in urma ncasrii creanelor si a
lichidrii datoriilor in valuta;
dobnzi pltite aferente mprumuturilor contractate;
diferente din reevaluare si diferente de curs aferente dobnzilor ncasate, dobnzi de
transferat Comunitii Europene n cadrul programului SAPARD, sume de transferat
bugetului de stat reprezentnd castiguri din schimb valutar in cadrul programului
SAPARD, alte pierderi-SAPARD;
alte cheltuieli financiare.

" Cheltuieli, cu subveniile si transferurile" care cuprind cheltuieli privind sumele alocate din
buget ordonatorilor principali de credite conform bugetului aprobat respectiv: subveniile de la
buget, primele acordate, transferurile consolidabile, transferurile neconsolidabile, dobnzile
aferente datoriei publice, mprumuturile acordate, rambursrile de credite.
"Cheltuieli de capital" care cuprind cheltuieli cu: imobilizrile necorporale, imobilizrile
necorporale in curs, imobilizrile corporale, imobilizrile corporale in curs, rezerva de stat si de
mobilizare.
"Cheltuieli ale bugetelor: care cuprind; cheltuieli ale bugetului de stat, cheltuieli curente ale
bugetului local, cheltuieli cu destinaia speciala ale bugetului local, cheltuieli din bugetul
asigurrilor sociale de stat. n cadrul instituiei publice, contabilitatea cheltuielilor se tine pe
conturi analitice, pe structura clasilicatiei bugetare.

In aceste condiii, structura contului contabil va fi urmtoarea:

1. simbolul contului din planul de conturi;
2. capitolul;
3. sursa de finanare a cheltuielii, respectiv:

71
 01- bugetul de stat;
02 - bugetele locale;
03 - bugetele instituiilor publice si activitile autofinantate;
04 - bugetul asigurrilor sociale de stat;
06- bugetul fondului asigurrilor pentru omaj;
13 - bugetul fondului special pentru protejarea asigurailor;
14 - intrri de credite externe (BIRD, BERD, BEI, etc);
16- bugetul fondului de asigurri sociale de sntate;
30- asistenta financiara externa nerambursabila (PHARE- SAPARD, ISPA, etc.).
4. subcapitolul;
5. titlul;
6. articolul;
7. alineatul, dupa caz.
Pentru finanarea cheltuielilor in limita prevederilor din bugetele aprobate, instituiile
publice au obligaia organizrii si conducerii evidentei angajamentelor bugetare in conformitate
cu normele metodologice elaborate de Ministerul Finanelor Publice in acest scop.

Curs 12

12.1. Datoria publica interna

Datoria publica interna a statului reprezint o obligaie necondiionata si irevocabila de

rambursare a imprumuturilor contractate n lei, de plata a dobnzilor si altor costuri aferente.

72
 Instrumentele datoriei publice interne a statului include: titlurile de stat in moneda
naionala, mprumuturile de stat de la Banca Naionala a Romniei, cu modificrile si
completrile ulterioare, mprumuturile de stat de la bncile comerciale din. Romnia,
mprumuturile de stat de la alte instituii de credit din Romnia si de la agenii guvernamentale.
Ministerul Finanelor Publice este autorizat sa emita titluri de stat, exprimate in moneda
naionala si valuta.
Titlurile de stat exprimate in moneda naionala pot fi emise pe termen scurt, mediu sau
lung.
Titlurile de stat pe termen scurt sunt bonurile de tezaur si certificatele de trezorerie, fie
purttoare de dobnda, fie cu discount, precum si alte instrumente ce pot fi. create de emitent in
condiiile legii.
Titlurile de stat pe termen mediu sau lung sunt obligaiunile de stat cu o scadenta de peste
un an si maximum cinci ani de la emisiune, respectiv de peste cinci ani de la emisiune, fie
purttoare de dobnda , fie cu discount, emise conform clauzelor mprumutului de stat.
Ministerul Finanelor Publice este autorizat sa emita garanii de stat pentru mprumuturi
interne, contractate de o persoana juridica de la o instituie creditoare, pentru finanarea
proiectelor sau activitilor de importanta prioritara pentru Romnia sau pentru alte destinaii
stabilite si aprobate de Guvern.
Emiterea garaniilor de stat pentru mprumuturi interne este condiionata de acceptarea de
catre Ministerul Finanelor Publice a clauzelor cuprinse in contractele de mprumut ncheiate
ntre persoanele juridice si instituiile creditoare.
Intre Ministerul Finanelor Publice, n calitate de garant, si persoana juridica ce
contracteaz un mprumut cu garania statului, in calitate de garantat, se ncheie o convenie in
care sunt stipulate drepturile si obligaiile prtilor semnatare, inclusiv cele referitoare la plata
comisionului de risc.

73
 Pentru acoperirea riscurilor financiare care decurg din garantarea de ctre stat a
mprumuturilor contractate de persoanele juridice de Ia instituiile creditoare, in condiiile
prezentei legi, se constituie fondul de risc.
Fondul de risc se constituie din sumele ncasate sub forma de comisioane de la
beneficiarii mprumuturilor garantate, din dobnzile obinute din plasamentele sumelor aflate in
depozite din majorrile de ntrziere aplicate pentru neplata in termen a comisioanelor, din
fondurile bugetare alocate in acest scop, precum si din alte surse legal constituite.
Datoria publica locala reprezint o obligaie genrala care trebuie rambursata, conform
acordurilor ncheiate, din resursele aflate la dispoziia unitii administrativ-teritoriale, cu
excepia transferurilor de la bugetul de stat cu destinaii speciale.
Instrumentele datoriei publice locale sunt, in principal titluri de valoare si mprumuturi de
ia bncile comerciale sau de Sa alte instituii de credit. Emiterea si lansarea titlurilor de valoare
se pot face direct de catre autoritile administraiei publice locale sau prin intermediul unor
agenii sau a altor instituii specializate.
Consiliile locale, judeene si Consiliul General al Munincipiului Bucureti, dupa caz, pot
angaja mprumuturi interne fara garania Guvernului, potrivii prevederilor prezentului capitol,
cu condiia informrii prealabile a Ministerul Finanelor Publice.
Consiliile locale, judeene si Consiliul General ai Munincipiului Bucureti, dupa caz, pot
aprobarea sau garantarea de mprumuturi interne, pe termen mediu si lung, pentru realizarea de
investiii publice, de interes local, in condiiile respectrii prevederilor Legii privind finanele
publice locale nr. 189/1998, nlocuita cu OG nr. 45/2003, aprobata cu modificri prin Legea nr.
108/2004.
Ordonatorii principali de credite pot acorda mprumuturi fara dobnda din bugetul,
propriu, pe baza de convenie, in cazul in care se nfiineaz in subordinea acestora unele
instituii publice sau activiti finanate integaral din venituri proprii si care nu dispun de
fonduri suficiente la nfiinare. mprumuturile acordate in condiiile menionate anterior, vor fi
rambursate integral in termen de sase luni de la data acordrii.

74
 12.2. .Datoria publica externa
Datoria publica externa a statului reprezint o obligaie necondiionata si irevocabila de
rambursare a mprumuturilor contractate de pe piaa externa, de plata a dobnzilor si altor
costuri aferente.
Instrumentele datoriei publice externe sunt urmatoarele: titlurile de stat in valuta, emise
pe pietele financiare externe, imprumuturile de la guverne straine, agentii guvernamentale
straine, institutii financiare multilaterale sau de la alte organizatii internationale, imprumuturile
sindicalizate pe termen scurt, mediu sau lung, imprumuturile directe de la investitori private
staini, pe termen scurt, mediu sau lung, imprumuturile de la bancile straine sau de la companii
straine, alte imprumuturi, dupa caz.
Garaniile de stat pentru mprumuturile externe, reglementate de Legea datoriei publice
nr. 81/1999 cu modificrile si completrile ulterioare, se acorda numai pentru finanarea
obiectivelor ale cror criterii de selecie sunt aceleiai ca si in cazul contractrii datoriei publice
externe.
Valoarea totala a garaniilor de stat pentru mprumuturi externe care pot fi acordate ntr-
un singur an se ncadreaz in plafonul de ndatorare publica externa..
Garania de stat pentru mprumuturi externe reprezint o obligaie indirecta a statului
roman, care se exercita in cazul in care beneficiarul mprumutului extern nu are capacitatea sa
achite, in ntregime sau parial, mprumutul, dobnda si alte costuri stabilite in conformitate cu
clauzele contractului privind. mprumutul extern.
Intre Ministerul Finanelor Publice, in calitate de garant, si persoana juridica ce
contracteaz un mprumut extern cu garania statului, in calitate de garant, se ncheie o
convenie in care sunt stipulate drepturile si obligaiile partilor semnatare, inclusiv cele
referitoare la plata comisionului de risc.
Ministerul Finanelor Publice emite scrisoarea de garanie in favoarea instituiei
creditoare.

75
 Procedura emiterii garaniei de stat pentru mprumuturi externe se va stabili prin norme
elaborate de ctre Ministerul Finanelor Publice si aprobate de Guvern.
Imprumuturile externe ale autoritilor administraiei locale se contracteaz numai cu
aprobarea comisiei de autorizare a acestor mprumuturi, constituita din reprezentani ai
autoritilor administraiei publice locale, ai Guvernului si ai Bncii Naionale a Romniei, a
crei componenta se aproba de Guvern.
Ratele scadente aferente imprumuturilor contractate, dobnzile si comisioanele datorate
de unitile administrativ-teritoriale se prevd n bugetul local.
Consiliile locale, judeene si Consiliul General al Munincipiului Bucureti, dup caz, pot
aproba contractarea sau garantarea de mprumuturi externe, pe termen mediu, si lung, pentru
realizarea de investiii publice de interes local, precum si pentru refinantarea datoriei publice
locale, in condiiile respectrii prevederilor Legii privind finanele publice locale nr. 189/1998,
nlocuita cu OG 45/2003, aprobata cu modificri prin Legea nr. 1.08/2004 si modificata ulterior
prin OUG nr.9/2005 MO nr. 174/2005.

76