Carte DML

NICOLAE DUDU EUGEN OLTEANU
LEGISLAIE NAVAL I
MANAGEMENT MARITIM
NOTE DE CURS
PENTRU PERSONALUL NAVIGANT BREVETAT
2002
NOTE DE CURS LEGISLAIE NAVAL I MANAGEMENT MARITIM
Elaborat in conformitate cu programele minime de pregtire i perfecionare pentru personalul

navigant, a programului de pregtire n instituiile de specialitate aprobate de Inspectoratul
Navigaiei Civile pentru examenele de evaluare a competentei in vederea eliberrii brevetelor /
certificatelor de capacitate personalului navigant maritim si maritim portuar
LEGISLAIE NAVAL I MANAGEMENT MARITIM - NOTE DE CURS

Copyright 2001 NEDO
Toate drepturile rezervate

Nici o parte din acest volum nu poate fi copiat fr permisiunea scrisa a autorilor
Descrierea CIP a Bibliotecii Naionale

NEDO
LEGISLAIE NAVAL I MANAGEMENT MARITIM - NOTE DE CURS
Constana 2002
1 Vol.; 29 cm.
ISBN 000-0-00000-0
Vol. 1 2002 134 pag.
ISBN 000-0-00000-0
Nici o obligaie pentru daunele de orice natura (inclusiv dar nu limitndu-se la daune diminuarea profitului sau beneficiilor, ntreruperea activitii,
pierderea de informaii, alte pierderi pecuniare sau de alta natura) provenite din utilizarea sau imposibilitatea utilizrii acestui produs chiar daca s-au
notificat asemenea daune. Responsabilitatea in cazul unor daune de orice natura nu poate depi in nici o circumstan suma pltit de cumprtor
pentru lucrare. In cazul existentei unui acord distinct privind serviciile prestate adiional acesta se supune aceleiai nelegeri anterioare.
CUPRINS:
CUPRINS:....................................................................................................................................................
Modul 1. NOTIUNI GENERALE DE DREPT.........................................................................................
1.2. NORMA DE DREPT I IZVORUUL DE DREPT............................................................................
1.2.1.: Noiunea, structura, clasificarea i ierarhia normelor de drept.......................................................
1.2.2.: Izvoarele de drept i actele normative............................................................................................
1.3. RAPORTUL JURIDIC CIVIL : ELEMENTE, CLASIFICARE.....................................................
RAPORTUL JURIDIC CIVIL...................................................................................................
1.4. ACTUL JURIDIC : CLASIFICARE, MODALITATI......................................................................
ACTUL JURIDIC CIVIL..........................................................................................................
Clasificarea actelor juridice civile.............................................................................................
Modalitatile actului juridic civil...........................................................................................
1.5. FAPTE JURIDICE I PROBA LOR................................................................................................
Proba cu interogatoriu......................................................................................................
1.6. DREPTUL DE PROPRIETATE I FORMELE LUI......................................................................
1.7. APLICAREA NORMELOR DE DREPT.........................................................................................
B.aplicarea legii n spaiu.................................................................................................
Modul 2. NOTIUNI GENERALE DE DREPT CONSTITUTIONAL SI ADMINISTRATIV...........
2.1. DREPTURILE, LIBERTATILE SI INDATORIRILE FUNDAMENTALE.................................
TITLUL 1: PRINCIPII GENERALE..................................................................................................
TITLUL 2: DREPTURILE, LIBERTATILE SI INDATORIRILE FUNDAMENTALE.....................
CAPITOLUL 1: Dispozitii comune,................................................................................................
CAPITOLUL 2: Drepturile si libertatile fundamentale...................................................................
CAPITOLUL 3: Indatoririle fundamentale......................................................................................
2.2.: AUTORITATILE PUBLICE............................................................................................................
CAPITOLUL 1: Parlamentul...........................................................................................................
Sectiunea 1: Organizarea si functionarea.....................................................................................
Legiferarea Categorii de legi.......................................................................................................
CAPITOLUL 2: Presedintele Romaniei..........................................................................................
CAPITOLUL 3: Guvernul...............................................................................................................
CAPITOLUL 4: Administratia publica............................................................................................
2.2.1.: Administratia publica centrala de specialitate..............................................................................
2.2.2.: Autoritatea judecatoreasca............................................................................................................
Sectiunea 1: Instantele judecatoresti............................................................................................
Sectiunea a 2-a: Ministerul Public...............................................................................................
2.3. ORGANIZAREA I FUNCIONAREA MINISTERULUI LUCRRILOR PUBLICE,
TRANSPORTURILOR I LOCUINEI................................................................................................
2.3. ORGANIZAREA I FUNCIONAREA INSPECTORATULUI NAVIGAIEI CIVILE -
INC..............................................................................................................................................................
CAPITOLUL I: Organizarea i atribuii principale.................................................................................
CAPITOLUL II: Atribuii........................................................................................................................
CAPITOLUL III: Structura organizatoric..............................................................................................
CAPITOLUL IV: Relaiile I.N.C.............................................................................................................
MODULUL 3. NOIUNI GENERALE DE DREPTUL MUNCII........................................................
3.1.Principii generale ale relatiilor de munca..........................................................................................
ACTE NORMATIVE SPECIFICE DREPTULUI MUNCII.................................................................
PARTEA I: Principii generale ale relatiilor de munca; Drepturile si indatoririle oamenilor muncii
consacrate de CODUL MUNCII..........................................................................................................
3.1.1.: Principii generale privind relatiile de munca............................................................................
3.1.2.: Drepturile i Obligaiile Angajatului i Angajatorului............................................................
3.2.Relaiile de munc................................................................................................................................
3.2.1.: ncheierea i ncetarea contractului individual de mbarcare. Salarizarea, condiii de
munc i via la bordul navei.............................................................................................................
RASPUNDEREA DISCIPLINARA............................................................................
3.2.2.: Drepturi i obligaii decurgnd din contractul individual de munc i contractul colectiv
de munc..............................................................................................................................................
3.2.3.: Timpul de munc i odihn.......................................................................................................
3.3.Protecia muncii i asigurrile sociale................................................................................................
3.3.1.: Normele specifice de protecia muncii pentru transporturile navale........................................
3.3.3.: Reglementri privind prevenirea i stingerea incendiilor.........................................................
PARTEA a II-a. DREPT MARITIM........................................................................................................
MODUL 4. INTRODUCERE IN DREPTUL MARITIM......................................................................
4.2. Izvoarele dreptului maritim...............................................................................................................
MODULUL 5. MIJLOACE DE TRANSPORT PE AP.......................................................................
5.1.NMATRICULAREAS NAVELOR...................................................................................................
5.1.1. Definitia si natura juridica a navei.............................................................................................
5.1.2. Individualizarea navei................................................................................................................
5.1.3. Clasificarea navelor...................................................................................................................
5.1.4. Clasa navelor. Rolul si responsabilitatea societatilor de clasificare. Inspectia tehnica a
navelor. Controlul si emiterea certificatelor pentru navele aflate in exploatare, constructie,
reconstructie.........................................................................................................................................
5.1.5. Evidenta inmatricularii navelor.................................................................................................
5.2.Naionalitatea navelor.........................................................................................................................
5.2.1. Nationalitatea navelor. Conditiile de obtinere si de pierdere a nationalitatii. Dreptul
navelor de a arbora pavilionul roman. Pavilioane de complezenta.....................................................
5.3.3. Transmiterea si constituirea de drepturi reale asupra navei.......................................................
5.5.Documentele de bord obligatorii pentru navele sub pavilion romn i strin...............................
5.5.1.Certificate si alte documente a caror existenta la bordul navelor este ceruta prin acte
normative interne si prin conventii internationale, conditiile in care acestea pot fi obtinute,
perioada lor de valabilitate legala, autoritatile emitente......................................................................
CERTIFICATE I DOCUMENTE CARE TREBUIE S EXISTE N PERMANEN LA
BORDUL NAVELOR..............................................................................................................................
5.6.Reinerea i sechestrarea.....................................................................................................................
5.6.1.Creanta maritima.........................................................................................................................
MODUL 6. PERSONALUL NAVIGANT................................................................................................
6.1. Echipajul navei....................................................................................................................................
6.1.1. Definitia, structura si ierarhia echipajului navei........................................................................
MODUL 7. INSTANTELE MARITIME SI FLUVIALE.......................................................................
7.1. Efectuarea cercetarilor la bordul navelor........................................................................................
7.1.1. Norme speciale de procedura privind efectuarea cercetarilor la bordul navelor.......................
7.1.2. Organe de cercetare penala atributii, competente...................................................................
7.2. Instantele maritime si fluviale: competenta.....................................................................................
Competenta teritoriala..............................................................................................................................
Competenta materiala..............................................................................................................................
7.3 Aplicarea jurisdictiei penale a Romaniei la bordul navei...............................................................
7.4. Infractiuni si contraventii..................................................................................................................
4
7.4.1. Infractiunea: definitie, trsturile infractiunii. Cauze care inlatura caracterul penal al
faptei....................................................................................................................................................
7.4.2. Infractiuni contra sigurantei navigatiei pe apa, i contra disciplinei i ordinii la bord,
precum i pentru infraciunile de serviciu sau n legtur cu serviciul, alte infractiuni prevzute
n Codul penal si legi speciale, savarsite de personalul navigant al marinei civile..........................
Infractiuni contra sigurantei navigatiei pe apa.........................................................................
Alte infractiuni.........................................................................................................................
7.4.3. Contraventii: definite, regimul juridic. Stabilirea si sanctionarea contraventiilor in
domeniul marinei civile. Reglementari................................................................................................
MODUL 8. SIGURANTA NAVIGATIEI.................................................................................................
8.1. Supravegherea si controlul navigatiei civile in porturile si in apele nationale navigabile ale
Romaniei.....................................................................................................................................................
8.1.2. Apele nationale navigabile, definitie.........................................................................................
8.1.3. Zona maritima, fluviala si a altor cai navigabile definitie......................................................
8.1.4. Reglementarea operatiunilor care se efectueaza numai cu nave sub pavilion roman................
8.1.5. Regimul operatiunilor de navigatie in porturi si in apele nationale...........................................
8.1.6. Implementarea standardelor internationale pentru sigurana navelor, prevenirea polurii
i asigurarea condiiilor de munc i via la bordul navelor maritime (Controlul statului
portului PSC/Controlul statului de pavilion FSC).........................................................................
8.1.9. Pilotajul. Regimul juridic al pilotajului in Romania.Contractul de pilotaj, definitie,
obligatiile partilor. Raspunderea pilotului. Servicii exceptionale executate de pilot...........................
8.1.10.Remorcajul de port si mare.......................................................................................................
8.1.11.Scoaterea navelor esuate si a epavelor scufundate in apele navigabile nationale sau
internationale.......................................................................................................................................
8.1.12. Oprirea de la plecare a navelor. Retinerea navelor. Reglementari, autoritatea
competenta, proceduri..........................................................................................................................
8.2. Cautare, asistenta si salvare...............................................................................................................
8.2.1. Cautare, asistenta si salvarea persoanelor pe mare. Reglementare, notiune, definitie..............
8.2.2. Cautare, asistenta si salvarea bunurilor aflate in pericol pe mare. Reglementare, notiune,
definitie................................................................................................................................................
8.2.3. Retributia pentru asistenta si salvare, cheltuielile de salvare.....................................................
Condiiile pentru recompens..........................................................................................................
Criterii pentru stabilirea recompensei..............................................................................................
8.3. Incidente si accidente de navigatie. Avarii si expertize....................................................................
8.3.2. Abordajul: definitie, raspunderea pentru producerea abordajului.............................................
8.3.3. Avarii rezultate in urma accidentelor de navigatie: categorii de avarii,.....................................
MODUL 11. PROTECTIA MEDIULUI..................................................................................................
11.1. Protectia mediului, notiune, definitie, reglementari. Tipuri de poluare......................................
11.2. Prevenirea poluarii, modalitati de realizare...................................................................................
ART. 194. Masuri pentru prevenirea, reducerea i controlul poluarii mediului marin................
ART. 195. Obligatia de a nu deplasa prejudiciul sau riscurile i de a nu inlocui un tip de
poluare cu altul.............................................................................................................................
ART. 196. Utilizarea de tehnici sau introducerea de specii strine sau noi.................................
11.3. Pregatirea, raspunsul si cooperarea in caz de poluare..................................................................
11.4. Raspunderea si consecintele juridice ale poluarii..........................................................................
LEGEA NR. 137/1995 DIN 29 DECEMBRIE 1995................................................................................
11.5. Responsabilitatile comandandului si ofiterilor de la bordul navei pentru protectia
mediului marin...........................................................................................................................................
11.6. Controlul, constatarea si sanctionarea cazurilor de poluare......................................................
MODUL 12. NOTIUNI GENERALE DE DREPT INTERNATIONAL PUBLIC ..........................
12.1. Obiectul si definitia dreptului international.................................................................................
5
NOTIUNEA DREPTULUI INTERNATIONAL PUBLIC................................................................

OBIECTUL DREPTULUI INTERNATIONAL PUBLIC.................................................................
12.5. Dreptul tratatelor............................................................................................................................
DREPTUL TRATATELOR.....................................................................................................................
NOTIUNI GENERALE PRIVIND TRATATELE.............................................................................
12.5.1. Definitia, clasificarea si categoriile de tratate internationale.................................................
DENUMIREA SI CLASIFICAREA TRATATELOR........................................................................
12.5.2. Efectele tratatelor internationale fata de parti. Asigurarea executarii tratatelor. Durata
efectelor tratatelor. Tratatul international si legea interna ................................................................
APLICAREA TRATATELOR...............................................................................................................
FORTA OBLIGATORIE A TRATATELOR......................................................................................
NERETROACTIVITATEA TRATATELOR.....................................................................................
12.6. Organizatiile internationale...........................................................................................................
12.6.1. Organizatii internationale cu vocatie universala. Structura si functiile O.N.U.....................
ORGANIZATIILE INTERNATIONALE......................................................................................
MODUL 13. TERITORIUL IN DREPTUL INTERNATIONAL........................................................
13.1. Teritoriul terestru, fluvial si maritim al statului: natura juridica, elementele componente
ale teritoriului, modificarile teritoriului, limitele teritoriului (frontiere1e). Regimul juridic al
de frontierei de stat..................................................................................................................................
TERITORIUL DE STAT IN DREPTUL INTERNATIONAL...............................................................
COMPONENTA TERITORIULUI DE STAT...................................................................................
13.2. Regimul juridic al apelor nationale navigabile ale Romaniei.....................................................
13.3. Regimul juridic al ape1or interioare, marii teritoriale, zonei contigue, platoului
continental si al marii librere. Prevederile Conventiei internationale asupra dreptului Marii
Montego Bay, 1982.. Trecerea inofensiva...............................................................................................
REGIMUL JURIDIC AL MARII TERITORIALE............................................................................
NATURA JURIDICA A MARII TERITORIALE.........................................................................
CAPITOLUL III. Trecerea inofensiva prin marea teritoriala (Art. 8-25)..........................................
DREPTUL DE TRECERE INOFENSIVA (Montego Bay)...........................................................
L 17/1990 - Reguli aplicabile tuturor navelor straine (Art. 8-16)..........................................................
JURISDICTIA STATULUI RIVERAN.........................................................................................
LATIMEA MARII TERITORIALE...............................................................................................
ZONE MARITIME ASUPRA CARORA STATELE AU DREPTURI SUVERANE.......................
ZONA CONTIGUA.......................................................................................................................
Zona contigua a Romaniei.......................................................................................................................
ZONA ECONOMICA EXCLUSIVA.............................................................................................
Zona economic exclusiv a Romniei n Marea Neagr.....................................................................
ZONE MARITIME NESUPUSE SUVERANITATII SAU DREPTURILOR SUVERANE ALE
STATELOR........................................................................................................................................
MAREA LIBERA..........................................................................................................................
13.5. Regimul juridic al stramtorilor internationale: principii generale. Regimul juridic al
stramtorilor Marii Negre. Prevederile Conventiei de la Montreux, 1936..........................................
REGIMUL NAVIGATIEI IN STRAMTORILE INTERNATIONALE............................................
13.7. Regimul juridic al fluviilor internationale: principii generale. Prevederile Conventiei si
statutului international privind regimul cailor navigabile de interes international, Barcelona,
1921. Regimul juridic al Dunarii. Prevederile Conventiei despre regimul navigatiei pe Dunare,
Belgrad, 1948............................................................................................................................................
REGIMUL JURIDIC AL FLUVIILOR INTERNATIONALE..........................................................
13.8. Formalitati la sosirea/plecarea din port (pentru nava, echipaj si pasageri, marfa).
Autoritati care executa controlul la sosirea/plecarea din port. Reglementari interne si
internationale...........................................................................................................................................
6
CONVENIA PRIVIND FACILITAREA TRAFICULUI MARITIM INTERNAIONAL

(FAL), ADOPTAT LA LONDRA LA 9 APRILIE 1965 DE CONFERINA
INTERNAIONAL PRIVIND FACILITAREA VOIAJULUI I TRANSPORTULUI
MARITIM, MODIFICAT I COMPLETAT PRIN AMENDAMENTELE DIN 1984, 1986,
1989, 1991, 1993 I 1994..........................................................................................................................
Definiii i prevederi generale.................................................................................................................
A. Definiii.............................................................................................................................................
B. Prevederi generale.............................................................................................................................
C. Tehnici de prelucrare electronic a informaiilor..............................................................................
Intrarea, staionarea i plecarea navei...................................................................................................
A. Dispoziii generale............................................................................................................................
B. Coninutul i scopul documentelor....................................................................................................
C. Documente la intrare.........................................................................................................................
D. Documente la plecare........................................................................................................................
MODUL 17. MANAGEMENT PENTRU EXPLOATAREA IN SIGURANTA A NAVELOR SI
PENTRU PREVENIREA POLUARII...................................................................................................
17.1. Definitia, obiectivele si aplicarea managementului pentru exploatarea in siguranta a
navelor si pentru prevenirea poluarii.....................................................................................................
1. Dispozitii generale.........................................................................................................................
2. Definitii..........................................................................................................................................
3. Obiective........................................................................................................................................
4. Aplicare..........................................................................................................................................
17.2. Prevederi functionale pentru sistemul de management al sigurantei conform Codului
I.S.M.. Politica, responsabilitati, resurse, planuri pentru operatiuni, raportare si analiza,
intretinerea navei, documente, verificare si certificare........................................................................
1. Prevederi functionale pentru sistemul de management al sigurantei.............................................
17.3. Procedura privind certificarea companiilor si a navelor conform Codului I.S.M....................
17.4. Eliberarea si valabilitatea documentului de conformitate (DOC) si a certificatului de
management al sigurantei (S.M.C.), certificare si verificari................................................................
17.5. Efectuarea auditului in conformitate cu prevederile codului international de
management al sigurantei-Codul I.S.M. Pentru exploatarea in siguranta a navelor si pentru
prevenirea poluarii...................................................................................................................................
7
Modul 1. NOTIUNI GENERALE DE DREPT
1.2. NORMA DE DREPT I IZVORUUL DE DREPT
1.2.1.: Noiunea, structura, clasificarea i ierarhia normelor de drept
Principiile de drept sunt fie idei generale i comune tuturor normelor din sistemul juridic, fie
specifice unei singure ramuri de drept. Ele sunt reguli fundamentale ntruct reflect ceea ce este
esenial i hotrtor n sistemul dreptului respectiv. Principiile de drept pot fi formulate direct, n
articole de lege speciale, ori pot fi deduse pe cale de interpretare.
Principiile de baz ale dreptului sunt idei de baz ce se regsesc n ntreaga legislaie a rii.
Aceste principii ar putea fi formulate astfel:
- principiul democraiei;
- principiul legalitii;
- principiul egalitii n faa legii;
- principiul separaiei puterii n stat.
Fiind principii ale sistemului de drept, n ntregul su, se regsesc n fiecare ramur de drept ns,
fiecare ramur de drept se caracterizeaz prin anumite principii specifice.
1.2.2.: Izvoarele de drept i actele normative
1.3. RAPORTUL JURIDIC CIVIL : ELEMENTE, CLASIFICARE
RAPORTUL JURIDIC CIVIL

"Raportul juridic civil" este o relaie social reglementat de norma de drept, deci raportul juridic
civil este o relaie social, patrimonial ori nepatrimonial, reglementat de norma de drept civil.
Elementele raportului juridic civil
- Obiectul raportului juridic civil const n aciunile ori inaciunile la care sunt ndreptite prile
ori de care acestea sunt inute s le respecte n ali termeni obiectul raportului juridic civil const n
conduita pe care o pot avea ori trebuie s o aib prile;
- Subiectele raportului juridic care sunt persoanele fizice i persoanele juridice care sunt titularele
drepturilor i obligaiilor civile;
- Coninutul raportului juridic civil este dat de totalitatea drepturilor subiective i a obligaiilor
civile pe care le au prile;
Aceste trei elemente trebuie s fie ntrunite cumulativ pentru a fi n prezena unui raport juridic
civil.
1.4. ACTUL JURIDIC : CLASIFICARE, MODALITATI
ACTUL JURIDIC CIVIL

Actul juridic civil este o manifestare de voin - unilateral, bilateral sau multilateral,
svrit cu intenia de a stabili, modifica sau stinge, potrivit dreptului obiectiv, raporturi juridice,
cu condiia ca de existena acestei intenii s depind nsi producerea efectelor juridice.
Clasificarea actelor juridice civile
1. dup numrul prilor, exist acte juridice civile unilaterale, bilaterale i multilaterale;
- Este unilateral actul cu o singur parte.
- Este bilateral actul juridic civil care reprezint voina concordant a dou pri.
- Este multilateral actul juridic civil care ia natere prin acordul de voin a trei sau mai multe pri.
2. dup scopul urmrit la ncheierea lor, actele civile se mpart n: cu titlu oneros i cu titlu gratuit:
8
- Este cu titlu oneros acel act juridic civil n care, n schimbul folosului patrimonial procurat de o
parte celeilalte, se urmrete obinerea altui folos patrimonial. Este un asemenea act contractul de
vnzare-cumprare.
- Este cu titlu gratuit acel act juridic civil prin care se procur un folos patrimonial fr a se urmri
obinerea altui folos patrimonial n schimb. Ca exemple pot fi menionate: donaia, comodatul,
mprumutul fr dobnd, mandatul gratuit, depozitul neremunerat, legatul
3. dup modul (forma) de ncheiere, actele civile se mpart n: consensuale, formale (solemne) i
reale;
- Sunt solemne sau formale actele pentru validitatea crora legea cere expres respectarea unei forme
determinate. Astfel de acte sunt testamentul, donaia ipoteca, cstoria etc.
- Actul consensual este actul juridic civil care se ncheie prin acordul prilor asupra obiectului, prin
simpla lor manifestare de voin.
- Actul real nu se poate ncheia prin simpla manifestare de voin, trebuie s aib loc i remiterea
material a lucrului (predarea lui).
4. dup rolul voinei prilor n stabilirea coninutului lor actele civile se mpart n: acte subiective
i acte condiie;
- Actele juridice subiective sunt actele prin care prile stabilesc, n limitele dreptului obiectiv,
drepturile i obligaiile ce alctuiesc coninutul raporturilor lor juridice, putnd deroga de la
reglementarea legal, n afar de cazul cnd ea are caracter imperativ.
- Actele juridice condiii sunt acele acte n care subiectele de drepturi i manifest voina ca regulile
unei anumite instituii juridice, aa cum acestea sunt reglementate n norme de drept, s le devin
aplicabile.
5. dup n importana (ori gravitatea) lor, se disting actele juridice civile: de conservare, de
administrare i de dispoziie;
- Sunt acte de conservare actele svrite pentru prentmpinarea pierderii unui drept subiectiv civil
i nu comport dect cheltuieli reduse fa de valoarea dreptului pstrat ori salvat, aa nct nu pot fi
vtmtoare, ci, mai degrab, sunt utile patrimoniului.
- Actele de administrare sunt actele prin care se realizeaz o normal punere n valoare a unor
bunuri ori patrimonii, deci nu se depesc limitele unor exploatri normale a lor.
Nu trebuie confundat actul de administrare cu actul administrativ sau cu cel de administraie.
Astfel de acte sunt: nchirierea unui bun n anumite condiii, culegerea fructelor, reparaiile
de ntreinere etc.
- Actele de dispoziie sunt acele acte care depesc sfera aciunii de administrare a patrimoniului,
precum i asumarea unei obligaii, constituirea sau transmiterea unui drept real ori renunarea la un
drept.
Pentru ncheierea unor atari acte, persoana trebuie s aib deplin capacitate de exerciiu.
Sunt acte de dispoziie, spre exemplu, vnzarea-cumprarea i donaia.
6. dup efectele lor, actele civile se mpart n: constitutive, translative i declarative;
- Este translativ actul juridic civil care are ca efect strmutarea unui drept subiectiv civil dintr-un
patrimoniu n alt patrimoniu, deci se creeaz o situaie juridic nou, fr a lua fiin un drept nou.
Contractul de vnzare-cumprare este translativ de proprietate.
- Sunt declarative actele juridice civile care au ca efect consolidarea ori definitivarea unor drepturi
subiective preexistente.
- Actul constitutiv i cel declarativ i produc efectele numai pentru viitor, pe cnd actul declarativ
produce efecte pentru trecut.
Publicitii imobiliare i sunt supuse numai actele constitutive i translative.
7. dup momentul producerii efectelor lor actele civile se mpart. n: acte ntre vii i acte pentru
cauz de moarte;
- Actele juridice ntre vii sunt actele n care intenia prilor trebuie s produc efecte nc din
timpul vieii lor, deci nu sunt condiionate de moartea autorului ori autorilor lor.
9
Majoritatea actelor sunt intre vii; astfel de acte sunt: vnzarea - cumprarea, schimbul, locaiunea,
mandatul etc.
- Actele pentru cauz de moarte se svresc n considerarea morii autorilor lor, deci, i produc
efectele dup moartea autorilor lor. Ele au menirea, de regul, s determine, n funcie de acest
eveniment, soarta patrimoniului ori a unor bunuri singulare, aparinnd autorilor lor. Un astfel de act
este testamentul.
8. dup reglementarea i denumirea lor legal, se disting actele tipice (numite) i actele atipice
(nenumite);
- Sunt acte tipice (numite) actele care au o reglementare proprie i o denumire stabilit de lege. Sunt
astfel de acte contractele civile i actele unilaterale.
- Este atipic (nenumit) actul care nu are reglementarea i denumirea proprii, ntruct prile pot gsi
variate feluri de contracte pentru a mbrca operaiile pe care le svresc, fr a fi inute s se
adapteze neaprat la vreunul din tipurile de contracte numite.
9. dup legtura lor cu modalitile (termen, condiie, sarcin), se mpart. n: acte pure i simple i
acte afectate de modaliti;
- Este pur i simplu actul juridic civil care nu cuprinde o modalitate: termen, condiie ori sarcin.
Unele acte civile sunt incompatibile cu modalitile este cazul actului de opiune succesoral
(acceptarea ori renunarea la motenire) ori actul de recunoatere a filiaiei.
- Este afectat de modaliti actul juridic civil care cuprinde o modalitate Unele acte civile sunt
esenialmente acte afectate de modaliti; citm, n acest sens: contractul de mprumut, contractul de
vnzare cu clauz de ntreinere (n care este prezent termenul), contractul de asigurare, contractul
de donaie cu sarcin.
10. dup raportul dintre ele, actele civile se mpart n principale i accesorii:
- Este principal actul juridic civil care are o existen de sine stttoare soarta sa nedepinznd de
soarta juridic a altui act juridic Majoritatea actelor juridice este format din acte principale
- Este accesoriu acel act juridic a crui soart juridic depinde de soarta altui act juridic, principal
Ca acte accesorii, menionm: clauza penal, fidejusiunea (art. 1652 Codul civil), gajul, ipoteca
convenional, arvuna.
11. dup legtura cu cauza (scopul), distingem ntre actele cauzale i cele abstracte;
Aici este vorba de acte juridice abstracte, cum sunt: obligaiile C.E.C., cambiile sau conosamentele
etc.
- Este cauzal actul juridic a crui valabilitate implic analiza cauzei ori a scopului su; dac scopul
lipsete, este imoral ori ilicit, actul juridic cauzal e lovit de nulitate.
- Este abstract actul juridic civil care este detaat de elementul cauz, valabilitatea sa neimplicnd
analiza acestui element.
Astfel de acte sunt cele constatate prin titlurile de valoare, adic prin nscrisuri care ncorporeaz
operaiuni juridice .
12. dup modalitatea ncheierii lor se disting: actele strict personale i actele care pot fi ncheiate i
prin reprezentare;
- Este strict personal actul juridic civil care nu poate fi fcut dect personal, fr a putea fi ncheiat
prin reprezentare. Este cazul testamentului Majoritatea actelor juridice civile este format din actele
ce pot fi ncheiate personal, dar pot fi ncheiate i prin reprezentant (mandatar art. 1532 Codul
civil).
Constituind excepia, normele care reglementeaz actul strict personal sunt de strict interpretare i
aplicare.
13. dup coninutul lor deosebim actele patrimoniale de cele nepatrimoniale;
- Este patrimonial actul juridic civil care are un coninut evaluabil n bani. De regul, sunt asemenea
acte cele ce privesc drepturile reale i de crean. Bunoar, sunt patrimoniale contractele de
vnzare-cumprare, de donaie, de mprumut etc.
10
- Este nepatrimonial actul juridic civil care are un coninut neevaluabil n bani. Spre exemplu, este
un act nepatrimonial convenia (nelegerea) prinilor unui copil din afara cstoriei n sensul ca
acesta s ia numele de familie al unuia dintre ei sau numele lor reunite.
14. dup modul lor de exercitare, actele civile se mpart n: acte cu executare dintr-o dat (UNO
ICTU) i acte cu executare succesiv:
- Este cu executarea dintr-o dat actul juridic care presupune, pentru executarea sa, o singur
prestaie din partea debitorului. Acest tip de act se mai numete i cu executare imediat sau
instantanee.
- Spre deosebire de primul tip de act, a crui executare se produce ntr-un singur moment; la actul
cu executare succesiv, executarea presupune mai multe prestaii ealonate n timp, sptmnal,
lunar, anual etc..
Modalitatile actului juridic civil
Prin condiiile actului juridic civil nelegem elementele (componentele) din care este alctuit un
asemenea act.
Condiii de fond, eseniale pentru validitatea unei convenii care sunt prevzute n art. 948 CODUL
CIVIL i anume:
a) capacitatea de a contracta;
b) consimmntul valabil al prii ce se oblig;
c) un obiect determinat;
c) o cauz licit.
Termenul ca modalitate a actului civil

Este un eveniment, viitor i sigur ca realizare, pn la care este amnat nceperea sau
ncetarea exerciiului drepturilor subiective i executrii obligaiilor civile.
Conditia ca modalitate a actului juridic civil
Este un eveniment viitor i nesigur ca realizare, de care depinde existena (naterea ori
desfiinarea) actului juridic civil.
Sarcina ca modalitate a actului juridic civil
Este o obligaie, de a da, a face sau a nu face ceva, impus de dispuntor gratificatului n
actele cu titlu gratuit - liberaliti.
1.5. FAPTE JURIDICE I PROBA LOR
Proba actelor si faptelor juridice

Proba este un mijloc de a dovedi adevrul cu privire la acte sau fapte juridice deci se poate spune
c prin prob se nelege mijlocul juridic de stabilire a existenei unui act sau fapt juridic i, prin
aceasta, a dreptului subiectiv civil i a obligaiei civile.
Cel ce face o propunere naintea judecii trebuie s o dovedeasc. Cum primul care se
adreseaz justiiei este reclamantul, nseamn c lui i revine, mai nti, sarcina de a dovedi cele
pretinse.
Condiiile de admisibilitate a probei pentru ca aceasta s fie ncuviinat de instan sunt:
- s nu, fie oprit de lege,probele care sunt oprite de lege sunt expres prevzute n aceasta;
- s fie verosimil (s tind la dovedirea unor fapte credibile);
- s fie util i pertinent (proba e inutil dovedete fapte care nu au legtur cu actele sau faptele n
cauz);
- s fie concludent, adic de natur s conduc la rezolvarea cauzei.
Proba cu inscrisuri
a) nscrisul autentic este "Actul autentic este acela care s-a fcut cu solemnitile cerute de lege, de
un funcionar public, care are drept de a funciona n locul unde actul s-a fcut":
11
b) nscrisul sub semntur privat este acel nscris care este semnat de cel ori cei de la care provine
iar pentru valabilitatea nscrisului sub semntur privat trebuie doar semntura autorului ori
autorilor actului, nscrisului.
Proba cu martori
Relatarea oficial, fcut de o persoan, n faa instanei de judecat, cu privire la acte sau fapte
litigioase, svrite n trecut, despre care are cunotin personal, se numete mrturie.
Proba prin marturisire
Recunoaterea de ctre o persoan a unui act sau fapt pe care o alt persoan i ntemeiaz o
pretenie i care este de natur s produc efecte contra autorului ei, se numete mrturisire
(recunoatere).
Proba cu interogatoriu
Este mijlocul procesual de administrare a probei mrturiei i este reglementat n art. 218-225
CODUL DE PROCEDUR CIVIL.
Prezumtiile
Sunt consecinele ce legea sau magistratul le trage dintr-un fapt cunoscut, la un fapt necunoscut.
Clasificarea prezumiilor se pot face dup autorul lor n:
- prezumiile legale, sunt cele ce reprezint opera legiuitorului;
- prezumiile simple, sunt acelea stabilite de magistrat (judector);
- prezumiile absolute, sunt cele ce nu pot fi rsturnate prin proba contrarie, este de asemenea
prezumie: cea a puterii lucrului judecat.
- prezumiile relative: sunt cele ce pot fi rsturnate prin proba contrar, fie mai uor, fie mai greu,
majoritatea prezumiilor legale e format din prezumiile relative.
1.6. DREPTUL DE PROPRIETATE I FORMELE LUI
DREPTUL DE PROPRIETATE
Dispoziiile legale folosesc termenul de proprietate n sensuri deosebite.
n sens larg, termenul de proprietate se aplic tuturor drepturilor, de exemplu, proprietatea
imobiliar i proprietatea mobiliar, proprietatea unui uzufruct, proprietatea unei creane i
proprietatea intelectual sau proprietatea incorporal.
n sens restrns, termenul de proprietate are i un neles propriu, i anume, proprietatea corporal,
adic purtnd asupra bunurilor corporale, mobile i imobile, deci proprietatea ca drept real exclusiv,
absolut i perpetuu, cu precizrile ce vor fi fcute. n acest sens, proprietatea este folosit de art. 41
i art. 135 din Constituie ori de Codul civil n titlul II intitulat "Despre proprietate". La acest sens
ne vom referi n continuare.
n art. 480 Cod civil se arat c proprietatea este dreptul ce are cineva de a se bucura i de a
dispune de un lucru n mod exclusiv i absolut, ns n limitele determinate de lege.
Din text rezult, atributele dreptului de proprietate.
Dreptul de proprietate este acel drept real care confer titularului dreptul de a ntrebuina lucrul
potrivit naturii ori destinaiei sale, de a-l folosi i de-a dispune de el, n mod exclusiv i perpetuu,
n cadrul i cu respectarea dispoziiilor legale. Proprietarul are dreptul de a poseda lucrul care
formeaz obiectul acestuia.
Atributele dreptului de proprietate sunt:
- dreptul de a ntrebuina lucrul potrivit naturii ori destinaiei lui;
- dreptul de a-i culege fructele i veniturile pe care le poate da;
- dreptul de a dispune de lucru, fie prin nstrinare, fie prin consumare.
Formele dreptului de proprietate
n raport de titular, proprietatea este public i privat.
Proprietatea public este aceea care aparine statului sau unitilor administrativ-teritoriale.
Proprietatea privat, este proprietatea care nu este public i aparine particularilor.
12
Unele bunuri, prin natura lor, nu pot aparine particularilor, de exemplu, drumurile, danele,
cheurile , litoralul, marea teritorial, etc.
- Bunurile din domeniul public al statului sunt inalienabile, imprescriptibile. Aceste bunuri nu se pot
nstrina.
Bunurile din domeniul privat al statului pot fi concesionate, nchiriate sau date n locaie de
gestiune.
1.7. APLICAREA NORMELOR DE DREPT
Aplicarea normelor de drept

Legea acioneaz simultan sub trei aspecte:
- o anumit durat perioad de timp care se numete "aplicarea legii n timp";
- pe un anumit teritoriu i se numete "aplicarea legii n spaiu";
- cu privire la anumite subiecte care sunt destinatarii legii ceea ce se numete "aplicarea legii
asupra persoanelor (fizice sau juridice)".
A. aplicarea legii n timp
- principiul neretroactivitii legii civile este regula juridic potrivit creia o lege civil se aplic
numai situaiilor ce se ivesc n practic dup adoptarea ci iar nu i situaiilor anterioare trecute Acest
principiu se gsete nscris n art. 15 din Constituie.
Legislativ acest principiu este consacrat expres n chiar art. 1 al Codului civil astfel "Legea dispune
numai pentru viitor ea n-are putere retroactiv".
- retroactivitatea legii civile noi care nseamn aplicarea legii civile noi la situaii juridice anterioare
adoptrii ci i poate gsi aplicare numai dac este consacrat expres n legea nou.
- ultraactivitatea (supravieuirea) legii civile vechi care nseamn aplicarea nc un timp oarecare a
legii vechi dei a intrat n vigoare legea nou la unele situaii determinate precizate n legea nou
fiind tot excepie i supravieuirea legii vechi trebuie consacrat expres de lege.
- principiul aplicrii imediate a legii civile noi este regula de drept potrivit creia de ndat ce a fost
adoptat legea nou se aplic tuturor situaiilor ivite dup intrarea ci n vigoare excluznd aplicarea
legii vechi.
B.aplicarea legii n spaiu
Pentru precizarea regulilor i excepiilor privind aplicarea legii n spaiu trebuie s inem seama de:
- situaia raporturilor juridice stabilite ntre subiecte de drept de cetenie ori naionalitate romn pe
teritoriul Romniei,
- situaia raporturilor juridice cu un element de extraneitate - cetenie naionalitate locul ncheierii
ori executrii contractului locul producerii delictului civil ori consumrii efectelor sale etc.
C.aplicarea legii asupra persoanelor (fizice sau juridice)
Cu privire la aplicarea legii civile asupra persoanelor, legile civile se pot mprite n trei categorii:
- legi cu vocaie general de aplicare, adic, cele aplicabile att persoanelor fizice ct i persoanelor
juridice ncadrm n aceast categorie spre exemplu Codul civil, comercial sau Penal, Decretul nr.
31/1954 privitor la persoanele fizice i persoanele juridice etc.;
- legi cu vocaia aplicrii numai persoanelor fizice din aceast categorie fac parte spre exemplu
Codul familiei ori Decretul nr. 212/1974 de ratificare a Pactului internaional privind drepturile
civile i politice ale omului;
- legi civile cu vocaia aplicrii numai persoanelor juridice n aceast categorie include bunoar
Legea nr. 15/1990 privind reorganizarea unitilor economice de stat ca regii autonome i societi
comerciale sau Legea nr. 31/1990 privind societatile comerciale
13
Modul 2. NOTIUNI GENERALE DE DREPT CONSTITUTIONAL SI

ADMINISTRATIV
2.1. DREPTURILE, LIBERTATILE SI INDATORIRILE FUNDAMENTALE
TITLUL 1: PRINCIPII GENERALE

1:Statul roman-Romnia este stat naional, suveran si independent, unitar si indivizibil, forma de
guvernmnt a statului este republica.
Romnia este stat de drept, democratic si social, in care demnitatea omului, drepturile si libertile
cetenilor, libera dezvoltare a personalitii umane, dreptatea si pluralismul politic reprezint valori
supreme si sunt garantate.
2:Suveranitatea naional aparine poporului roman, care o exercita prin organele sale
reprezentative si prin referendum, nici un grup si nici o persoana nu pot exercita suveranitatea in
nume propriu.
3:Teritoriul Romniei este inalienabil, respective nu poate face obiectul unei vnzri-cumprri.
Frontierele tarii sunt consfinite prin lege organica, cu respectarea principiilor si a celorlalte
norme general admise ale dreptului internaional. n cadrul frontierelor statului intr apele naionale
navigabile formate din marea teritorial i apele interioare navigabile.
Nava care arboreaz pavilionul roman este considerat ca fcnd parte din teritoriul statului
romn.
Teritoriul este organizat, sub aspect administrativ, in comune, orae si judee. n condiiile
legii, unele orae sunt declarate municipii.
4: Unitatea poporului si egalitatea intre cetateni - Romnia este patria comuna si indivizibila a
tuturor cetenilor si, fr deosebire de rasa, de naionalitate, de origine etnica, de limba, de religie,
de sex, de opinie, de apartenena politica, de avere sau de origine sociala.
5: Cetenia romn se dobndete, se pstreaz sau se pierde in condiiile prevzute de legea
organica. Cetenia romana nu poate fi retrasa aceluia care a dobndit-o prin natere, dect la
cererea ceteanului.
6: Dreptul la identitate - statul recunoate si garanteaz persoanelor aparinnd minoritilor
naionale dreptul la pstrarea, la dezvoltarea si la exprimarea identitii lor etnice, culturale,
lingvistice si religioase.La bordul navelor nu de puine ori se ntmpl s avem astfel de situaii iar
navigatorii trebui s aceste persoane aparinnd minoritilor.
Masurile de protecie luate de stat pentru pstrarea, dezvoltarea si exprimarea identitii
persoanelor aparinnd minoritilor naionale trebuie sa fie conforme cu principiile de egalitate si
de nediscriminare in raport cu ceilali ceteni romani.
9: Sindicatele - se constituie si isi desfasoara activitatea potrivit cu statutele lor, in conditiile legii.
Ele contribuie la apararea drepturilor si la promovarea intereselor profesionale, economice si sociale
ale salariatilor. Personalul navigant are deschis calea pentru a se constitui in sindicate pentru ai
apra drepturile.
10: Relatii internationale - Romania intretine si dezvolta relatii pasnice cu toate statele si, in acest
cadru, relatii de buna vecinatate, intemeiate pe principiile si pe celelalte norme general admise ale
dreptului international.
11: Dreptul international si dreptul intern - Statul roman se obliga sa indeplineasca intocmai si
cu buna-credinta obligatiile ce-i revin din tratatele la care este parte.Tratatele ratificate de
Parlament, potrivit legii, fac parte din dreptul intern.
Astfel personalul navigant romn beneficiaz de drepturile stabilite n conveniile i tratatele
la care Romnia a aderat si trebuie sa respecte obligaiile prevzute n acestea.
12: Simboluri nationale
Drapelul Romaniei este tricolor; culorile sunt asezate vertical, in ordinea urmatoare
incepand de la lance: albastru, galben, rosu.
14
Ziua nationala a Romaniei este 1 Decembrie.

Imnul national al Romaniei este "Desteapta-te romane".
Stema tarii si sigiliul statului sunt stabilite prin legi organice.
13: Limba oficiala - in Romania, limba oficiala este limba romana.
14: Capitala - Capitala Romaniei este municipiul Bucuresti.
TITLUL 2: DREPTURILE, LIBERTATILE SI INDATORIRILE FUNDAMENTALE
CAPITOLUL 1: Dispozitii comune,

sunt acelea care se aplic tuturor cetenilor romni
15: Universalitatea- cetatenii beneficiaza de drepturile si de libertatile consacrate prin Constitutie

si prin alte legi si au obligatiile prevazute de acestea.
Legea dispune numai pentru viitor, cu exceptia legii penale mai favorabile.
De exemplu o lege intra n vigoare de la data publicrii acesteia n Monitorul Oficial al
Romniei ori la o dat ulterioara prevzut n mod expres n lege. n situaia legii penale dac o
infraciune se svrete cnd pedeapsa era mai mica i pn la condamnarea definitiva legea se
modific si se mrete pedeapsa, aceasta va rmnea cea de la data svririi infraciunii iar dac
legea nou prevede o pedeaps mai mic atunci se va aplica legea nou.
16: Egalitatea in drepturi a cetatenilor in fata legii si a autoritatilor publice, fara privilegii si fara
discriminari.
Nimeni nu este mai presus de lege.
Functiile si demnitatile publice, civile sau militare, pot fi ocupate de persoanele care au
numai cetatenia romana si domiciliul in tara.
17: Cetatenii romani in strainatate - se bucura de protectia statului roman si trebuie sa-si
indeplineasca obligatiile, cu exceptia acelor ce nu sunt compatibile cu absenta lor din tara (ex.
prsirea rii fr efectuarea formalitilor legale, pentru sustragerea de la rspunderea penal).
19: Extradarea si expulzarea - Cetateanul roman nu poate fi extradat sau expulzat din Romania.
Cetatenii straini si apatrizii pot fi extradati numai in baza unei conventii internationale sau
in conditii de reciprocitate. Expulzarea sau extradarea se hotaraste de justitie.
Condiiile extrdrii i expulzarii se aplic i la bordul unei nave pentru personalul navigant.
20: Tratatele internationale privind drepturile omului
Dispozitiile constitutionale privind drepturile si libertatile cetatenilor vor fi interpretate si
aplicate in concordanta cu Declaratia Universala a Drepturilor Omului, cu pactele si cu celelalte
tratate la care Romania este parte.
Daca exista neconcordante intre pactele si tratatele privitoare la drepturile fundamentale ale
omului, la care Romania este parte, si legile interne, au prioritate reglementarile internationale.
21: Accesul liber la justitie orice persoana se poate adresa justitiei pentru apararea drepturilor, a
libertatilor si a intereselor sale legitime. Nici o lege nu poate ingradi exercitarea acestui drept.
CAPITOLUL 2: Drepturile si libertatile fundamentale
de care pot beneficia fiecare cetean romn
22: Dreptul la viata si la integritatea fizica si psihica - ale persoanei sunt garantate.
Nimeni nu poate fi supus torturii si nici unui fel de pedeapsa sau de tratament inuman ori
degradant. Pedeapsa cu moartea este interzisa.
23: Libertatea individuala - si siguranta persoanei sunt inviolabile.
Perchezitionarea, retinerea sau arestarea unei persoane sunt permise numai in cazurile si cu
procedura prevazute de lege.
Retinerea nu poate depasi 24 de ore.
15
Arestarea se face in temeiul unui mandat emis de magistrat, pentru o durata de cel mult 30
de zile. Asupra legalitatii mandatului, arestatul se poate plange judecatorului, care este obligat sa se
pronunte prin hotarare motivata. Prelungirea arestarii se aproba numai de instanta de judecata.
Celui retinut sau arestat i se aduc de indata la cunostinta, in limba pe care o intelege,
motivele retinerii sau ale arestarii, iar invinuirea, in cel mai scurt termen; invinuirea se aduce la
cunostinta numai in prezenta unui avocat, ales sau numit din oficiu.
Eliberarea celui retinut sau arestat este obligatorie, daca motivele acestor masuri au disparut.
Persoana arestata preventiv are dreptul sa ceara punerea sa in libertate provizorie, sub
control judiciar sau pe cautiune.
Pana la ramanerea definitiva a hotararii judecatoresti de condamnare, persoana este
considerata nevinovata.
Nici o pedeapsa nu poate fi stabilita sau aplicata decat in conditiile si in temeiul legii.
24: Dreptul la aparare - este garantat.
In tot cursul procesului, partile au dreptul sa fie asistate de un avocat, ales sau numit din
oficiu.
25: Libera circulatie - in tara si in strainatate, este garantat. Legea stabileste conditiile exercitarii
acestui drept.
Fiecarui cetatean ii este asigurat dreptul de a-si stabili domiciliul sau resedinta in orice
localitate din tara, de a emigra, precum si de a reveni in tara.
26: Viata intima, familiala si privata este respecta si ocrotita de autoritatile publice.
Persoana fizica are dreptul sa dispuna de ea insasi, daca nu incalca drepturile si libertatile
altora, ordinea publica sau bunele moravuri.
27: Inviolabilitatea domiciliului - si a resedintei. Nimeni nu poate patrunde sau ramane in
domiciliul ori in resedinta unei persoane fara invoirea acesteia.
De la prevederile alineatului (1) se poate deroga prin lege in urmatoarele situatii:
a) pentru executarea unui mandat de arestare sau a unei hotarari judecatoresti;
b) pentru inlaturarea unei primejdii privind viata, integritatea fizica sau bunurile unei persoane;
c) pentru apararea sigurantei nationale sau a ordinii publice;
d) pentru prevenirea raspandirii unei epidemii.
Perchezitiile pot fi ordonate exclusiv de magistrat si pot fi efectuate numai in formele
prevazute de lege.
Perchezitiile in timpul noptii sunt interzise, afara de cazul delictului flagrant.
28: Secretul corespondentei - scrisorilor, al telegramelor, al altor trimiteri potale, al convorbirilor
telefonice si al celorlalte mijloace legale de comunicare este inviolabil.
29: Libertatea constiintei - gandirii si a opiniilor, precum si libertatea credintelor religioase nu pot
fi ingradite sub nici o forma. Nimeni nu poate fi constrans sa adopte o opinie ori sa adere la o
credinta religioasa, contrare convingerilor sale.
Libertatea constiintei este garantata; ea trebuie sa se manifeste in spirit de toleranta si de
respect reciproc.
Cultele religioase sunt libere si se organizeaza potrivit statutelor proprii, in conditiile legii.
In relatiile dintre culte sunt interzise orice forme, mijloace, acte sau actiuni de invrajbire religioasa.
Cultele religioase sunt autonome fata de stat si se bucura de sprijinul acestuia, inclusiv prin
inlesnirea asistentei religioase in armata, in spitale, in penitenciare, in azil si in orfelinate.
Parintii sau tutorii au dreptul de a asigura, potrivit propriilor convingeri, educatia copiilor
minori a caror raspundere le revine.
30: Libertatea de exprimare - a gandurilor, a opiniilor sau a credintelor si libertatea creatiilor de
orice fel, prin viu grai, prin scris, prin imagini, prin sunete sau prin alte mijloace de comunicare in
public, sunt inviolabile.
Cenzura de orice fel este interzisa. Libertatea presei implica si libertatea de a infiinta
publicatii. Nici o publicatie nu poate fi suprimata.
16
Legea poate impune mijloacelor de comunicare in masa obligatia de a face publica sursa
finantarii. Libertatea de exprimare nu poate prejudicia demnitatea, onoarea, viata particulara a
persoanei si nici dreptul la propria imagine.
Sunt interzise de lege defaimarea tarii si a natiunii, indemnul la razboi de agresiune, la ura
nationala, rasiala, de clasa sau religioasa, incitarea la discriminare, la separatism teritorial sau la
violenta publica, precum si manifestarile obscene, contrare bunelor moravuri.
Raspunderea civila pentru informatia sau pentru creatia adusa la cunostinta publica revine
editorului sau realizatorului, autorului, organizatorului manifestarii artistice, proprietarului
mijlocului de multiplicare, al postului de radio sau de televiziune, in conditiile legii. Delictele de
presa se stabilesc prin lege.
31: Dreptul la informatie - al persoanei de a avea acces la orice informatie de interes public nu
poate fi ingradit.
Autoritatile publice, potrivit competentelor ce le revin, sunt obligate sa asigure informarea
corecta a cetatenilor asupra treburilor publice si asupra problemelor de interes personal.
Dreptul la informatie nu trebuie sa prejudicieze masurile de protectie a tinerilor sau siguranta
nationala.
Mijloacele de informare in masa, publice si private, sunt obligate sa asigure informarea
corecta a opiniei publice.
Serviciile publice de radio si de televiziune sunt autonome. Ele trebuie sa garanteze
grupurilor sociale si politice importante exercitarea dreptului la antena. Organizarea acestor servicii
si controlul parlamentar asupra activitatii lor se reglementeaza prin lege organica.
32: Dreptul la invatatura - este asigurat prin invatamantul general obligatoriu, prin invatamantul
liceal si prin cel profesional, prin invatamantul superior, precum si prin alte forme de instructie si de
perfectionare.
Invatamantul de toate gradele se desfasoara in limba romana. In conditiile legii,
invatamantul se poate desfasura si intr-o limba de circulatie internationala.
Dreptul persoanelor apartinand minoritatilor nationale de a invata limba lor materna si
dreptul de a putea fi instruite in aceasta limba sunt garantate; modalitatile de exercitare a acestor
drepturi se stabilesc prin lege.
Invatamantul de stat este gratuit, potrivit legii. Institutiile de invatamant, inclusiv cele
particulare, se infiinteaza si isi desfasoara activitatea in conditiile legii.
Autonomia universala este garantata. Statul asigura libertatea invatamantului religios,
potrivit cerintelor specifice fiecarui cult. In scolile de stat, invatamantul religios este organizat si
garantat prin lege.
33: Dreptul la ocrotirea sanatatii - este garantat. Statul este obligat sa ia masuri pentru asigurarea
igienei si a sanatatii publice.
Organizarea asistentei medicale si a sistemului de asigurari sociale pentru boala, accidente,
maternitate si recuperare, controlul exercitarii profesiilor medicale si a activitatilor paramedicale,
precum si alte masuri de protectie a sanatatii fizice si mentale a persoanei se stabilesc potrivit legii.
34: Dreptul de vot - cetatenii au drept de vot de la varsta de 18 ani, impliniti pana in ziua alegerilor
inclusiv.
Nu au drept de vot debilii sau alienatii mintal, pusi sub interdictie, si nici persoanele
condamnate, prin hotarare judecatoreasca definitiva, la pierderea drepturilor electorale.
35: Dreptul de a fi ales il au cetatenii cu drept de vot care indeplinesc conditiile prevazute in
articolul 16 alineatul (3), daca nu le este interzisa asocierea in partide politice, potrivit articolului 37
alineatul (3).
Candidatii trebuie sa fi implinit, pana in ziua alegerilor inclusiv, varsta de cel putin 23 de
ani, pentru a fi alesi in Camera Deputatilor sau in organele locale, si varsta de cel putin 35 de ani,
pentru a fi alesi in Senat sau in functia de Presedinte al Romaniei.
36: Libertatea intrunirilor - mitingurile, demonstratiile, procesiunile sau orice alte intruniri sunt
libere si se pot organiza si desfasura numai in mod pasnic, fara nici un fel de arme.
17
Art. 37: Dreptul de asociere -cetatenii se pot asocia liber in partide politice, in sindicate si in alte
forme de asociere.
Partidele sau organizatiile care, prin scopurile ori prin activitatea lor, militeaza impotriva
pluralismului politic, a principiilor statului de drept ori a suveranitatii, a integritatii sau a
independentei Romaniei sunt neconstitutionale.
Nu pot face parte din partide politice judecatorii Curtii Constitutionale, avocatii poporului,
magistratii, membrii activi ai armatei, politistii si alte categorii de functionari publici stabilite prin
lege organica. Asociatiile cu caracter secret sunt interzise.
38: Munca si protectia sociala a muncii - dreptul la munca nu poate fi ingradit. Alegerea profesiei
si alegerea locului de munca sunt libere. Salariatii au dreptul la protectia sociala a muncii. Masurile
de protectie privesc securitatea si igiena muncii, regimul de munca al femeilor si al tinerilor,
instituirea unui salariu minim pe economie, repaosul saptamanal, concediul de odihna platit,
prestarea muncii in conditii grele, precum si alte situatii specifice.
Durata normala a zilei de lucru este, in medie, de cel mult 8 ore. La munca egala, femeile au
salariu egal cu barbatii. Dreptul la negocieri colective in materie de munca si caracterul obligatoriu
al conventiilor colective sunt garantate.
39: Interzicerea muncii fortate - munca fortata este interzisa. Nu constituie munca fortata:
a) serviciul cu caracter militar sau activitatile desfasurate in locul acestuia de cei care, potrivit legii,
nu presteaza serviciul militar obligatoriu din motive religioase;
b) munca unei persoane condamnate, prestata in conditii normale, in perioada de detentie sau de
libertate conditionata;
c) prestatiile impuse in situatia creata de calamitati ori de alt pericol, precum si cele care fac parte
din obligatiile civile normale stabilite de lege.
40: Dreptul la greva - salariatii au dreptul la greva pentru apararea intereselor profesionale,
economice si sociale.
Legea stabileste conditiile si limitele exercitarii acestui drept, precum si garantiile necesare
asigurarii serviciilor esentiale pentru societate.
41: Protectia proprietatii private - dreptul de proprietate, precum si creantele asupra statului, sunt
garantate. Continutul si limitele acestor drepturi sunt stabilite de lege.
Proprietatea privata este ocrotita in mod egal de lege, indiferent de titular. Cetatenii straini si
apatrizii nu pot dobandi dreptul de proprietate asupra terenurilor.
Nimeni nu poate fi expropriat decat pentru o cauza de utilitate publica, stabilita potrivit legii,
cu dreapta si prealabila despagubire.
Pentru lucrari de interes general, autoritatea publica poate folosi subsolul oricarei proprietati
imobiliare, cu obligatia de a despagubi proprietarul pentru daunele aduse solului, plantatiilor sau
constructiilor, precum si pentru alte daune imputabile autoritatii.
Despagubirile prevazute in alineatele (3) si (4) se stabilesc de comun acord cu proprietarul
sau, in caz de divergenta, prin justitie.
Dreptul de proprietate obliga la respectarea sarcinilor privind protectia mediului si
asigurarea bunei vecinatati, precum si la respectarea celorlalte sarcini care, potrivit legii sau
obiceiului, revin proprietarului.
Averea dobandita licit nu poate fi confiscata. Caracterul licit al dobandirii se prezuma.
Bunurile destinate, folosite sau rezultate din infractiuni ori contraventii pot fi confiscate
numai in conditiile legii.
42: Dreptul la mostenire - este garantat.
43: Nivelul de trai - statul este obligat sa ia masuri de dezvoltare economica si de protectie sociala,
de natura sa asigure cetatenilor un nivel de trai decent.
Cetatenii au dreptul la pensie, la concediu de maternitate platit, la asistenta medicala in
unitatile sanitare de stat, la ajutor de somaj si la alte forme de asistenta sociala prevazute de lege.
44: Familia - se intemeiaza pe casatoria liber consimtita intre soti, pe egalitatea acestora si pe
dreptul si indatorirea parintilor de a asigura cresterea, educatia si instruirea copiilor.
18
Conditiile de incheiere, de desfacere si de nulitate a casatoriei se stabilesc prin lege.

Casatoria religioasa poate fi celebrata numai dupa casatoria civila.
Copiii din afara casatoriei sunt egali in fata legii cu cei din casatorie.
45: Protectia copiilor si a tinerilor - se bucura de un regim special de protectie si de asistenta in
realizarea drepturilor lor.
Statul acorda alocatii de stat pentru copii si ajutoare pentru ingrijirea copilului bolnav ori
handicapat. Alte forme de protectie sociala a copiilor si a tinerilor se stabilesc prin lege.
Exploatarea minorilor, folosirea lor in activitati care le-ar dauna sanatatii, moralitatii sau
care le-ar pune in primejdie viata ori dezvoltarea normala sunt interzise.
Minorii sub varsta de 15 ani nu pot fi angajati ca salariati.
Autoritatile publice au obligatia sa contribuie la asigurarea conditiilor pentru participarea
libera a tinerilor la viata politica, sociala, economica, culturala si sportiva a tarii.
47: Dreptul de petitionare - cetatenii au dreptul sa se adreseze autoritatilor publice prin petitii
formulate numai in numele semnatarilor.
Organizatiile legal constituite au dreptul sa adreseze petitii exclusiv in numele colectivelor
pe care le reprezinta.
Exercitarea dreptului de petitionare este scutita de taxa.
Autoritatile publice au obligatia sa raspunda la petitii in termenele si in conditiile stabilite
potrivit legii.
48: Dreptul persoanei vatamate de o autoritate publica - persoana vatamata intr-un drept al sau
de o autoritate publica, printr-un act administrativ sau prin nesolutionarea in termenul legal a unei
cereri, este indreptatita sa obtina recunoasterea dreptului pretins, anularea actului si repararea
pagubei.
Conditiile si limitele exercitarii acestui drept se stabilesc prin lege organica.
Statul raspunde patrimonial, potrivit legii, pentru prejudiciile cauzate prin erorile judiciare
savarsite in procesele penale.
49: Restrangerea exercitiului unor drepturi sau al unor libertati - poate fi facut numai prin lege
si numai daca se impune, dupa caz, pentru: apararea sigurantei nationale, a ordinii, a sanatatii ori a
moralei publice, a drepturilor si a libertatilor cetatenilor; desfasurarea instructiei penale; prevenirea
consecintelor unei calamitati naturale ori ale unui sinistru deosebit de grav.
Restrangerea trebuie sa fie proportionala cu situatia care a determinat-o si nu poate atinge
existenta dreptului sau a libertatii.
CAPITOLUL 3: Indatoririle fundamentale
1: Fidelitatea fata de tara - este sacra. Cetatenii carora le sunt incredintate functii publice, precum
si militarii, raspund de indeplinirea cu credinta a obligatiilor ce le revin si, in acest scop, vor depune
juramantul cerut de lege.
2: Respectarea Constitutiei si a legilor - este obligatorie.
3: Apararea tarii - cetatenii au dreptul si obligatia sa apere Romania. Serviciul militar este
obligatoriu pentru barbatii, cetateni romani, care au implinit varsta de 20 de ani, cu exceptia
cazurilor prevazute de lege. Pentru pregatirea in cadrul serviciului militar activ, cetatenii pot fi
incorporati pana la varsta de 35 de ani.
4: Contributii financiare - cetatenii au obligatia sa contribuie, prin impozite si prin taxe, la
cheltuielile publice.
Sistemul legal de impuneri trebuie sa asigure asezarea justa a sarcinilor fiscale. Orice alte
prestatii sunt interzise, in afara celor stabilite prin lege, in situatii exceptionale.
5: Exercitarea drepturilor si a libertatilor - cetatenii romani, cetatenii straini si apatrizii trebuie
sa-si exercite drepturile si libertatile constitutionale cu buna-credinta, fara sa incalce drepturile si
libertatile celorlalti.
2.2.: AUTORITATILE PUBLICE
19
CAPITOLUL 1: Parlamentul
Sectiunea 1: Organizarea si functionarea
Rolul si structura
Parlamentul este organul reprezentativ suprem al poporului roman si unica autoritate
legiuitoare a tarii.Parlamentul este alcatuit din Camera Deputatilor si Senat.
Legiferarea Categorii de legi

Parlamentul adopta legi constitutionale, legi organice si legi ordinare. Legile constitutionale
sunt cele de revizuire a Constitutiei. Prin lege organica se reglementeaza:
c) organizarea si desfasurarea referendumului;
d) organizarea Guvernului si a Consiliului Suprem de Aparare a Tarii;
e) regimul starii de asediu si al celei de urgenta;
f) infractiunile, pedepsele si regimul executarii acestora;
g) acordarea amnistiei sau a gratierii colective;
h) organizarea si functionarea Consiliului Superior al Magistraturii, a instantelor judecatoresti, a
Ministerului Public si a Curtii de Conturi;
i) statutul functionarilor publici;
j) contenciosul administrativ;
k) regimul juridic general al proprietatii si al mostenirii;
l) regimul general privind raporturile de munca, sindicatele si protectia sociala;
m) organizarea generala a invatamantului;
p) modul de stabilire a zonei economice exclusive;
r) celelalte domenii pentru care, in Constitutie, se prevede adoptarea de legi organice.
Initiativa legislativa
Initiativa legislativa apartine Guvernului, deputatilor, senatorilor, precum si unui numar de
cel putin 250.000 de cetateni cu drept de vot. Cetatenii care isi manifesta dreptul la initiativa
legislativa trebuie sa provina din cel putin un sfert din judetele tarii, iar in fiecare din aceste judete
sau in municipiul Bucuresti trebuie sa fie inregistrate cel putin 10.000 de semnaturi in sprijinul
acestei initiative.
Nu pot face obiectul initiativei legislative a cetatenilor problemele fiscale, cele cu caracter
international, amnistia si gratierea. Guvernul isi exercita initiativa legislativa prin transmiterea
proiectului de lege catre una dintre Camere.
CAPITOLUL 2: Presedintele Romaniei
Rolul Presedintelui
Presedintele Romaniei reprezinta statul roman si este garantul independentei nationale, al
unitatii si al integritatii teritoriale a tarii.
Presedintele Romaniei vegheaza la respectarea Constitutiei si la buna functionare a
autoritatilor publice. In acest scop, Presedintele exercita functia de mediere intre puterile statului,
precum si intre stat si societate.
Numirea Guvernului
Presedintele Romaniei desemneaza un candidat pentru functia de primministru si numeste
Guvernul pe baza votului de incredere acordat de Parlament.
In caz de remaniere guvernamentala sau de vacanta a postului, Presedintele revoca si
numeste, la propunerea primului-ministru, pe unii membri ai Guvernului.
Referendumul
Presedintele Romaniei, dupa consultarea Parlamentului, poate cere poporului sa-si exprime,
prin referendum, vointa cu privire la probleme de interes national.
20
CAPITOLUL 3: Guvernul
Rolul si structura
Guvernul, potrivit programului sau de guvernare acceptat de Parlament, asigura realizarea
politicii interne si externe a tarii si exercita conducerea generala a administratiei publice.
In indeplinirea atributiilor sale, Guvernul coopereaza cu organismele sociale interesate.
Guvernul este alcatuit din prim-ministru, ministri si alti membri stabiliti prin lege organica.
Actele Guvernului
Guvernul adopta hotarari si ordonante.
Hotararile se emit pentru organizarea executarii legilor.
Ordonantele se emit in temeiul unei legi speciale de abilitare, in limitele si in conditiile
prevazute de aceasta.
Nepublicarea atrage inexistenta hotararii sau a ordonantei. Hotararile care au caracter militar se
comunica numai institutiilor interesate.
CAPITOLUL 4: Administratia publica
2.2.1.: Administratia publica centrala de specialitate
1.Structura
Ministerele se organizeaza numai in subordinea Guvernului.
Alte organe de specialitate se pot organiza in subordinea Guvernului ori a ministerelor sau ca
autoritati administrative autonome.
Infiintarea
Ministerele se infiinteaza, se organizeaza si functioneaza potrivit legii.
Guvernul si ministerele, cu avizul Curtii de Conturi, pot infiinta organe de specialitate, in
subordinea lor, numai daca legea le recunoaste aceasta competenta.
Autoritati administrative autonome se pot infiinta prin lege organica.
2.2.2.: Autoritatea judecatoreasca
Sectiunea 1: Instantele judecatoresti

Infaptuirea justitiei
Justitia se infaptuieste in numele legii.Judecatorii sunt independenti si se supun numai legii.
Instantele judecatoresti
Justitia se realizeaza prin Curtea Suprema de justitie si prin celelalte instante judecatoresti
stabilite de lege. Este interzisa infiintarea de instante extraordinare.
Competenta si procedura de judecata sunt stabilite de lege.
Caracterul public al dezbaterilor
Sedintele de judecata sunt publice, afara de cazurile prevazute de lege.
Dreptul la interpret
Procedura judiciara se desfasoara in limba romana.
Cetatenii apartinand minoritatilor nationale, precum si persoanele care nu inteleg sau nu
vorbesc limba romana au dreptul de a lua cunostinta de toate actele si lucrarile dosarului, de a vorbi
in instanta si de a pune concluzii, prin interpret; in procesele penale acest drept este asigurat in mod
gratuit.
Folosirea cailor de atac
Impotriva hotararilor judecatoresti, partile interesate si Ministerul Public pot exercita caile
de atac, in conditiile legii.
Politia instantelor
Instantele judecatoresti dispun de politia pusa in serviciul lor.
Sectiunea a 2-a: Ministerul Public

21
Rolul Ministerului Public

In activitatea judiciara, Ministerul Public reprezinta interesele generale ale societatii si apara
ordinea de drept, precum si drepturile si libertatile cetatenilor.
Ministerul Public isi exercita atributiile prin procurori constituiti in parchete, in conditiile
legii.
22
2.3. ORGANIZAREA I FUNCIONAREA MINISTERULUI

LUCRRILOR PUBLICE, TRANSPORTURILOR I LOCUINEI
Ministerul Lucrrilor Publice, Transporturilor i Locuinei este organul de specialitate al

administraiei publice centrale, cu personalitate juridic, n subordinea Guvernului, avnd sediul n
municipiul Bucureti.
Ministerul Lucrrilor Publice, Transporturilor i Locuinei stabilete politica n domeniul
lucrrilor publice, transporturilor i locuinei, la nivel naional, elaboreaz strategia i reglementrile
specifice de dezvoltare i de armonizare a activitilor de lucrri publice, transport i locuine, n
cadrul politicii generale a Guvernului, i ndeplinete rolul de autoritate de stat n domeniul
lucrrilor publice, transporturilor i locuinei.
n calitatea sa de autoritate de stat n domeniul transporturilor navale Ministerul Lucrrilor
Publice, Transporturilor i Locuinei are urmtoarele atribuii principale, pe care le exercit direct
sau prin organisme tehnice specializate, instituii publice subordonate, uniti care funcioneaz
sub autoritatea sa sau societi comerciale autorizate:
1. aprob, potrivit legii, instruciuni i regulamente obligatorii pentru activitile specifice
navale;
2. aprob utilizarea cilor navigabile n apele naionale i internaionale, cu acordul organelor
abilitate ale Ministerului Aprrii Naionale i ale Ministerului de Interne;
3. asigur controlul utilizrii resurselor financiare alocate prin bugetul de stat, a resurselor din
fonduri speciale pentru dezvoltarea infrastructurilor de transport i a resurselor din credite
interne i externe, al stadiului executrii fizice a lucrrilor de infrastructur i al calitii
acestora;
4. emite norme obligatorii de atestare, certificare, liceniere i brevetare a personalului care
lucreaz n transporturi sau care concur la sigurana traficului i stabilete condiiile de
suspendare, de retragere sau de anulare a atestatelor, certificatelor, licenelor sau brevetelor
acordate;
5. emite norme obligatorii de siguran a traficului n transporturile navale, precum i n
transportul multimodal i combinat i supravegheaz respectarea acestora;
6. autorizeaz funcionarea porturilor;
7. emite norme obligatorii pentru efectuarea transporturilor de mrfuri periculoase;
8. asigur certificarea i omologarea de tip sau individual a mijloacelor de transport;
9. asigur, prin reeaua proprie, controlul medico-sanitar specific siguranei navigaiei i
asistena medical i psihologic a personalului din transporturi cu atribuii n sigurana
navigaiei;
10. stabilete, potrivit legii, norme i normative tehnice obligatorii de proiectare, construcii,
reparare i exploatare a mijloacelor de transport, porturilor, astfel nct acestea s
corespund i nevoilor de aprare; asigur supravegherea aplicrii acestor norme i
autorizeaz agenii economici s efectueze astfel de activiti;
11. stabilete, n condiiile legii, n colaborare cu Ministerul Aprrii Naionale i cu Ministerul
de Interne, potrivit reglementrilor interne i internaionale, norme unitare ale activitilor de
intervenie, de cutare i salvare a navelor, aeronavelor, a altor mijloace de transport, precum
i a vieilor omeneti;
12. elaboreaz programe de pregtire i de perfecionare pentru personalul de siguran din
transporturi i organizeaz desfurarea acestora;
13. ndeplinete orice alte atribuii stabilite prin acte normative pentru domeniile sale de
activitate.
23
Conducerea Ministerului Lucrrilor Publice, Transporturilor i Locuinei este asigurat de

ministrul lucrrilor publice, transporturilor i locuinei.
Ministrul lucrrilor publice, transporturilor i locuinei conduce ntreaga activitate a
ministerului i l reprezint n raporturile cu celelalte ministere, cu alte autoriti publice i
organizaii, precum i cu persoane juridice i fizice din ar i din strintate.
n exercitarea atribuiilor sale ministrul lucrrilor publice, transporturilor i locuinei emite
ordine.
Ministrul lucrrilor publice, transporturilor i locuinei este ajutat n activitatea de conducere
a ministerului de 5 secretari de stat.
n structura organizatoric a Ministerului Lucrrilor Publice, Transporturilor i Locuinei se
organizeaz i funcioneaz, n subordinea demnitarului, cabinetul demnitarului.
n structura organizatoric a Ministerului Lucrrilor Publice, Transporturilor i Locuinei, prevzut
n anexa nr. 1, funcioneaz direcii generale i direcii. n cadrul acestora, prin ordin al ministrului
lucrrilor publice, transporturilor i locuinei se pot organiza servicii, birouri, precum i colective
temporare, conform prevederilor art. 9 din Legea nr. 40/1991 cu privire la salarizarea Preedintelui
i Guvernului Romniei, precum i a personalului Preediniei, Guvernului i al celorlalte organe
ale puterii executive, republicat, cu modificrile i completrile ulterioare.
Corpul de control al ministrului, Inspectoratul de stat n construcii, Inspectoratul de stat n
transporturi i Inspectoratul aviaiei civile se organizeaz la nivel de direcii generale.
Inspectoratul Navigatiei Civile cu Cpitniile de port sunt unitile aflate n subordinea i, respectiv,
Ministerului Lucrrilor Publice, Transporturilor i Locuinei.
Centrele de medicin preventiv din subordinea Ministerului Lucrrilor Publice,
Transporturilor i Locuinei reprezint autoritatea de sntate public n transporturi care desfoar
activiti de medicin preventiv i inspecie sanitar de stat n transporturi i care colaboreaz cu
unitile descentralizate ale Ministerului Sntii i Familiei, n scopul realizrii politicilor i
programelor naionale de sntate, al monitorizrii strii de sntate i al organizrii statisticii de
sntate n transporturi.
2.3. ORGANIZAREA I FUNCIONAREA INSPECTORATULUI

NAVIGAIEI CIVILE - INC
CAPITOLUL I: Organizarea i atribuii principale
Inspectoratul Navigatiei Civile- INC, este o institutie publica cu personalitate juridica in

subordinea Ministerului Transporturilor.
Inspectoratul Navigatiei Civile- INS este organismul tehnic specializat al Ministerului
Transporturilor, desemnat sa asigure, in principal:
A. inspectia si supravegherea desfasurarii in siguranta a navigatiei in apele nationale
navigabile,
B. inspectia navelor sub pavilion roman in apele internationale,
C. coordonarea activitatilor de cautare si salvare pe mare,
D. controlul respectarii reglementarilor interne in domeniul transporturilor navale, a acordurilor
si conventiilor internationale la care Romania este partea,
E. inmatricularea navelor sub pavilion roman,
F. atestare si brevetarea persoanalului navigant, precum si
G. cercetarea evenimentelor si accidentelor de navigatie.
Inspectoratul Navigaiei Civile - I.N.C., denumit n continuare I.N.C., este organizat i

funcioneaz potrivit prevederilor Ordonanei Guvernului nr. 95/1998 privind nfiinarea unor
instituii publice n subordinea Ministerului Transporturilor i HG 627/1998 privind organizarea i
funcionarea Inspectoratului Navigatiei Civile.
24
CAPITOLUL II: Atribuii

I.N.C. are urmtoarele atribuii:
A. inspecia i supravegherea desfurrii n siguran a navigaiei n apele naionale
navigabile,
a. supravegheaz, dirijeaz traficul i controleaz navigaia navelor aflate n apele naionale
navigabile ale Romniei, indiferent de pavilionul acestora;
b. propune zonele din apele navigabile naionale n care pilotajul navelor este obligatoriu;
c. ia msurile ce se impun n situaii de pericol, elaboreaz norme pentru prevenirea lor i
formuleaz propuneri pentru completarea reglementrilor existente;
d. aprob planurile anuale de semnalizare i lucrrile ce se execut n apele naionale navigabile;
e. autorizeaz, din punct de vedere al siguranei navigaiei, activitile care se desfoar n apele
naionale navigabile;
f. elaboreaz planurile de aciune n caz de calamiti naturale, mpreun cu alte organe, i
particip la coordonarea activitilor de intervenie;
g. controleaz i supravegheaz activitatea de agrement nautic, pescuit industrial i sportiv;
h. aprob intrarea/ieirea i micarea navelor n porturi;
i. urmrete respectarea de ctre nave a regimului juridic al apelor maritime interioare, al mrii
teritoriale, al zonei contigue i al zonei economice exclusive;
j. ntocmete formalitile de sosire i de plecare pentru navele civile;
k. supravegheaz i controleaz activitile de pilotaj, remorcaj i de legare a navelor n porturi;
l. supravegheaz i controleaz, din punct de vedere al siguranei navigaiei, operaiunile de
ncrcare/descrcare, stivuire i amarare a mrfurilor, mbarcare/debarcare a pasagerilor i de
buncheraj;
m. controleaz funcionarea sistemelor de semnalizare i stabilete necesitatea instalrii sau
suprimrii semnalelor de navigaie;
n. emite avizele ctre navigatori;
o. elaboreaz propuneri privind instituirea paselor obligatorii de intrare/ieire a navelor din porturi,
a dispozitivelor de separare a traficului, a modului de semnalizare a zonelor de acces n porturi
i a plajelor;
p. delimiteaz zonele de ancoraj i rad;
q. dispune nchiderea porturilor, atunci cnd condiiile de siguran a navigaiei o impun;
r. elaboreaz reguli specifice privind sigurana navigaiei pentru anumite porturi sau ci navigabile
i le supune spre aprobare Ministerului Transporturilor;
B.protecia apelor navigabile mpotriva polurii de ctre nave,

a. controleaz modul de predare a reziduurilor la facilitile destinate acestui scop;
b. urmrete respectarea reglementrilor interne, a acordurilor i conveniilor internaionale privind
transportul de mrfuri periculoase la care Romnia este parte;
C.inspecia navelor sub pavilion romn n apele internaionale,

a. controleaz navele, indiferent de pavilion, aflate n apele naionale navigabile, precum i navele
romneti aflate n marea liber sau n porturile strine, cu privire la respectarea condiiilor
tehnice de navigabilitate stabilite prin reglementri interne sau prin acorduri ori convenii
internaionale la care Romnia este parte;
D.coordonarea activitilor de cutare i salvare pe mare,

a. coordoneaz activitatea de asisten, cutare i salvare i ia msurile ce se impun n situaii de
pericol;
E. controlul respectrii reglementrilor interne n domeniul transporturilor navale, a acordurilor i

conveniilor internaionale la care Romnia este parte,
25
a. elaboreaz i supune spre aprobare Ministerului Transporturilor normele privind navigaia n

apele naionale navigabile i urmrete punerea lor n aplicare;
b. elaboreaz normele de aplicare a acordurilor i conveniilor internaionale din domeniul
navigaiei civile la care Romnia este parte i le supune spre aprobare Ministerului
Transporturilor;
c. reprezint Ministerul Transporturilor n organisme internaionale din domeniul siguranei
navigaiei, pe baz de mandat;
F. nmatricularea navelor sub pavilion romn,

a. nscrie i nmatriculeaz navele sub pavilion romn, transcrie constituirea, transmiterea i
stingerea drepturilor reale asupra acestora i elibereaz actul de naionalitate;
G.atestarea i brevetarea personalului navigant,

a. elaboreaz normele obligatorii de atestare, certificare i brevetare a personalului navigant i le
supune spre aprobare Ministerului Transporturilor;
b. aprob programele minime de pregtire i perfecionare pentru personalul navigant, asigurnd
organizarea i desfurarea acestora, i aprob programul de pregtire n instituiile de
specialitate;
c. organizeaz examene pentru atestarea, certificarea i brevetarea personalului navigant, acord
brevetele i certificatele de capacitate;
d. nmatriculeaz personalul navigant, elibereaz carnetul de marinar i efectueaz operaiunile de
mbarcare/debarcare;
e. reconfirm, suspend i anuleaz brevetele i certificatele de capacitate;
H.cercetarea evenimentelor i accidentelor de navigaie

a. cerceteaz evenimentele i accidentele n care sunt implicate navele n apele naionale ale
Romniei, indiferent de pavilionul acestora, precum i cele n care sunt implicate navele sub
pavilion romn n marea liber;
I. alte atribuii
a. constat i sancioneaz faptele care, potrivit legii, constituie contravenii la normele de
siguran a navigaiei civile, precum i cele privitoare la poluarea apelor naionale navigabile de
ctre nave;
b. ncuviineaz expertizele navale, cu excepia celor dispuse de instanele judectoreti sau de
organele de urmrire penal, i efectueaz, la cerere sau din oficiu, constatri privind nava,
ncrctura i instalaiile portuare;
c. ndeplinete orice atribuii specifice stabilite prin ordin al ministrului transporturilor.
CAPITOLUL III: Structura organizatoric

Structura organizatoric a I.N.C. :
A. aparatul central
B. unitile teritoriale:
-Cpitnii Zonale,
-Cpitnii de port
- Oficii de cpitnie de port
CAPITOLUL IV: Relaiile I.N.C.

I.N.C. poate colabora i coopera cu alte organisme similare din ar i din strintate, n domeniul
su de activitate, n condiiile legii pe plan naional sau internaional.
26
MODULUL 3. NOIUNI GENERALE DE DREPTUL MUNCII
3.1.Principii generale ale relatiilor de munca
NOIUNI INTRODUCTIVE
Munca reprezint o activitate uman specific prin care oamenii i utilizeaz aptitudinile
fizice sau intelectuale n scopul producerii bunurilor necesare satisfacerii trebuinelor lor.
Dreptul muncii ca ramur a sistemului dreptului, este strns legat de noiunea de munc,
aceasta fiind inseparabil de existena omului.
Obiectul dreptului muncii, cuprinde, n primul rnd, relaiile sociale de munc care,
reglementate de normele juridice, devin raporturi juridice de munc.
Noiunea de relaii de munc cuprinde totalitatea relaiilor care se formeaz ntre oameni
n procesul muncii, pe baza aplicrii directe, a forei de munc la mijloacele de producie. Nu toate
relaiile sociale de munc, astfel definite, sunt reglementate prin normele dreptului muncii, ci numai
acelea care se stabilesc ca urmare a ncheierii contactelor de munc. ntr-o formulare mai concis,
dreptul muncii este dreptul contractului de munc.
n raport cu prevederile Constituiei Romniei i legislaia muncii n vigoare, principiile
dreptului muncii sunt:
- nengrdirea dreptului la munc i libertatea muncii;
- negocierea condiiilor de munc;
- disciplina muncii;
- perfecionarea pregtirii profesionale;
- dreptul la odihn;
- dreptul la protecia muncii;
- dreptul la asociere n sindicate;
- dreptul la grev.
ACTE NORMATIVE SPECIFICE DREPTULUI MUNCII

IZVOARELE DREPTULUI MUNCII
Izvoarele dreptului muncii pot fi mprite n dou categorii principale:
a) izvoare comune cu cele ale altor ramuri de drept (Constituia, legile, hotrrile Guvernului, etc.)
b) izvoare specifice dreptului muncii (contractele colective de munc, statutele diferitelor categorii
de salariai, regulamentele de ordine interioar etc.).
Din categoria izvoarelor dreptului muncii mai fac parte i reglementrile internaionale
(convenii, pacte, acorduri) cu condiia ca ara noastr s fie parte la ele (prin aderare ori ratificare)
i dac acestea privesc relaii sociale de munc. Asemenea izvoare sunt n primul rnd, conveniile
i recomandrile Organizaiei Internaionale a Muncii (ILO), precum i actele altor organisme
internaionale cu atribuii n domeniul muncii.
Codul muncii.
Cel mai cuprinztor izvor al dreptului muncii l constituie Codul muncii. Actualul Cod, n
pofida modificrilor suferite dup decembrie 1989 a rmas nc n vigoare, o serie din textele sale
avnd n continuare aplicabilitate.
Alte legi.
Sunt izvoare ale dreptului muncii i alte legi care au ca obiect de reglementare relaii sociale
de munc. De exemplu: Legea nr. 30/1990 privind angajarea salariailor n funcie de competen;
Legea nr. 2/1991 privind cumulul de funcii; Legea nr. 14/1991 privind salarizarea; Legea nr.
6/1992 privind concediul de odihn i alte concedii ale salariailor; Legea nr. 54/1991 cu privire la
sindicate; Legea nr. 90/1996 (republicat) privind protecia muncii; Legea nr. 130/1996,
27
(republicat), privind contractul de munc; Legea nr. 19/2000 privind sistemul public de pensii i
alte drepturi de asigurri sociale, Legea nr. 168/2000 privind soluionarea conflictelor de munc,
etc.
4) Decretele-lege.
- Decret nr. 360/1976 din 2 noiembrie 1976 privind aprobarea Statului disciplinar al personalului
din unitatile de transporturi
5) Hotrrile i ordonanele Guvernului.
Printre aceste acte normative care constituie izvoare ale dreptului muncii amintim:
- Hotrrea nr. 288/1991 privind calificarea, recalificarea i perfecionarea pregtirii profesionale a
omerilor (republicat n 1996);
- Hotrrea nr. 1166/2000 pentru stabilirea salariului minim brut pe ar, etc.
6) Ordinele, instruciunile i alte acte normative emise de minitri i conductorii celorlalte
organe centrale.
Aceste acte normative se emit n baza i n vederea executrii legilor, decretelor-lege, a
hotrrilor i ordonanelor Guvernului. Scopul lor este de a stabili msuri tehnico-organizatorice,
detalieri i concretizri ale dispoziiilor legale superioare, precum i ndrumri necesare n vederea
executrii ntocmai a acestora.
Cele mai multe din asemenea acte normative sunt emise de Ministerul Muncii i Proteciei
Sociale, sau i n comun cu Ministerul Sntii i Ministerul Finanelor.
7) Izvoarele internaionale.
Dreptul internaional al muncii a aprut avnd ca premis existena i dezvoltarea dreptului
intern al muncii. El are ca scop armonizarea legislaiilor naionale cu privire la munc i aplicarea
uniform, ca urmare a ratificrii, a normelor sale. Funciile sale pot fi enumerate astfel: instrument
n lupta pentru progres social; mijloc esenial de uniformizare i dezvoltare progresiv a dreptului
muncii; cale de promovare a drepturilor i libertilor fundamentale ale omului prin adoptarea unei
poziii comune minimale a statelor n problemele muncii.
Sunt izvoare de dreptul muncii, n primul rnd, conveniile Organizaiei Internaionale a
Muncii (Organizaia Internaional a Muncii a fost constituit n anul 1919 prin Tratatul de pace de
la Versailles), ratificate de Romnia. Au aceast calitate i conveniile ncheiate cu alte state prin
care sunt reglementate aspecte din domeniul muncii. De exemplu: Convenia dintre Guvernul
Romniei i Guvernul Republicii Federale Germania n legtur cu ocuparea forei de munc pentru
ridicarea cunotinelor profesionale i de limb (Convenia privind personalul muncitor oaspete),
aprobat prin H.G. nr. 402/1992;.
Prin efectul ratificrii (aprobrii), toate aceste convenii au dobndit fora juridic necesar
i devin acte normative integrate n sistemul legislaiei muncii.
Conveniile O.I.M. ntrunesc trsturile caracteristice tratatelor internaionale, fiind supuse
ratificrii statelor membre; ratificarea genereaz obligaii juridice pe plan intern, n timp ce
recomandrile O.I.M. - dei sunt supuse i ele examinrii organelor competente ale statelor - nu
creeaz alte obligaii, avnd numai menirea de a le orienta n politica lor social.
Organizaia Internaional a Muncii a adoptat, pn n prezent, mai multe convenii i
recomandri referitoare, la personalul navigant, cum ar fi1:
ILO 22. Convenia nr. 22/1926 privind contractul de angajare al navigatorilor, ratificat prin
Ordonana nr. 16/27.01.2000
ILO 68. Convenia nr. 68/1946 privind alimentaia echipajului i servirea mesei la bordul navelor,
ratificat prin Ordonana nr. 16/27.01.2000
ILO 92. Convenia nr. 92/1949 privind cazarea echipajelor (revizuit). ratificat prin Ordonana nr.
1
A se vedea Reglementri interne i internaionale privind activitatea de navigaie civil, Inspectoratul Navigatiei
Civile-2002
28
16/27.01.2000
ILO 133. Convenia nr. 133/1970 privind cazarea echipajelor (dispoziii complementare), ratificat prin
Ordonana nr. 16/27.01.2000
ILO 108. Convenia nr. 108 privind actele naionale de identitate pentru personalul navigant, ratificat
prin Decretul nr. 25 din 3 februarie 1976
ILO 127. Convenia nr. 127 privind greutatea maxim a ncrcturilor care pot fi transportate de un
singur lucrtor, ratificat prin Decretul nr. 25 din 3 februarie 1976
ILO. 134. Convenia nr. 134 privind prevenirea accidentelor de munca ale navigatorilor maritimi,
ratificat prin Decretul nr. 25 din 3 februarie 1976
ILO. 137. Convenia nr. 137 privind repercusiunile sociale ale noilor metode de lucru n porturi,
ratificat prin Decretul nr. 25 din 3 februarie 1976
ILO.138. Convenia nr. 138 privind vrsta minim de ncadrare n munc, 1973, ratificat prin Decretul
nr. 25 din 3 februarie 1976
ILO 147. Convenia nr. 147/1976 privind standardele minime la bordul navelor comerciale, ratificat
prin Ordonana nr. 56 din 24 august 1999
ILO 166. Convenia nr. 166/1987 privind repatrierea navigatorilor (revizuit), Ratificat prin
Ordonana nr. 16 din 27 ianuarie 2000
ILO 180. Convenia nr. 180/1996 privind durata muncii navigatorilor i echipajul navelor, ratificat
prin Ordonana nr. 16 din 27 ianuarie 2000
Convenia european pentru protecia drepturilor omului i libertilor fundamentale,

ratificat i de Romnia, a intrat n vigoare n 1953. innd seama de legtura indisolubil dintre
drepturile fundamentale, Convenia, instrument juridic fundamental, oblig statele ce au ratificat-o
s respecte i o serie de drepturi ce privesc munca n ansamblul su (cum sunt dreptul fiecrei
persoane de a nu fi constrns s presteze o munc forat sau obligatorie sau dreptul de a fonda,
fr restricii, un sindicat).
a) Contractele colective de munc.

Contractele colective de munc reglementate de Legea nr. 130/1996, republicat sunt unele
din cele mai importante izvoare ale dreptului muncii. Este vorba de o categorie de izvoare de o
factur deosebit, special, pentru c ele nu sunt de origine statal, ci de origine convenional,
negociat.
Cei doi parteneri sociali - patronii i salariaii - n urma negocierii, prin intermediul
contractului colectiv, i reglementeaz raporturile dintre ei, stabilesc condiiile de munc etc.
b) Statutele profesionale i disciplinare.
Activitatea unor categorii de salariai, pentru c prezint un anumit specific, este
reglementat prin intermediul statutelor profesionale, sau, acolo unde disciplina trebuie s fie
deosebit de riguroas prin statute disciplinare.
n domeniul transporturilor exist Decret nr. 360/1976 din 2 noiembrie 1976 privind
aprobarea Statului disciplinar al personalului din unitatile de transporturi care se aplic i
personalului navigant.
c) Regulamentele de ordine interioar.
Potrivit art. 24 din Legea nr. 1/1970, regulamentul de ordine interioar stabilete obligaiile
unitii i ale personalului acesteia. Acesta cuprinde dispoziiile referitoare la organizarea lucrului n
unitate, disciplina muncii, recompensele ce se pot acorda, modul de aplicare a sanciunilor
disciplinare i persoanele care au dreptul de a le aplica.
Acest regulament se ntocmete de ctre administraie mpreun cu sindicatele, conform legii.
29
PARTEA I: Principii generale ale relatiilor de munca; Drepturile si indatoririle

oamenilor muncii consacrate de CODUL MUNCII
3.1.1.: Principii generale privind relatiile de munca

In Romania, desfiintarea pentru totdeauna a exploatarii si asupririi omului de catre om,
dezvoltarea impetuoasa a fortelor de productie si generalizarea relatiilor de productie.
Libertatea muncii constituie un drept fundamental al tuturor cetatenilor Romaniei.
Tuturor cetatenilor Romaniei, fara nici o ingradire sau deosebire de sex, nationalitate, rasa
sau religie, convingeri politice si origine sociala, le este garantat dreptul la munca, avind
posibilitatea de a desfasura o activitate in domeniul economic, tehnico-stiintific, administrativ,
social sau cultural, potrivit aptitudinilor, pregatirii profesionale si aspiratiilor fiecaruia, in functie de
nevoile intregii societati.
Incepind cu virsta de 16 ani, fiecare persoana apta de munca poate sa desfasoare, pina la
virsta de pensionare, o munca utila societatii, care sa-i asigure mijloacele de existenta. Incadrarea in
munci temporare se poate face si de la virsta de 14 ani, iar in unitatile industriale de la virsta de 15
ani, cu incuviintarea parintilor sau a tutorilor, dar numai pentru munci potrivite cu dezvoltarea
fizica, aptitudinile si cunostintele lor. Cel in cauza are dreptul si indatorirea sa-si continue studiile
pentru absolvirea invatamintului general obligatoriu. Unitatile care au incadrat in munca tineri in
virsta de 14-16 ani au obligatia sa-i sprijine in vederea continuarii invatamintului general
obligatoriu.
Prin incadrarea intr-o unitate fiecare persoana dobindeste calitatea de salariat din acea
unitate, cu toate drepturile si obligatiile ce decurg din aceasta calitate.
Fiecare salariat participa la conducerea unitatii si poarta raspunderea fata de societate, atit
individual, cit si impreuna cu ceilalti membri ai colectivului, pentru buna gospodarire si dezvoltare
a partii din avutia nationala incredintata, fiind dator sa-si consacre intreaga capacitate, pricepere si
putere de munca scopului ca unitatea in care lucreaza sa-si desfasoare activitatea cu maximum de
eficienta.
Oamenilor muncii din Romania le este garantat dreptul de a participa efectiv la conducerea vietii
politice, economice si sociale.
Conducerea unitatilor se asigura de Adunarile Generale ale Acionarilor sau Consiliile de
Conducere.
Selectionarea si promovarea angajailor se face in conditiile legii n funcie de locul unitatea
la care se angajej.
Relatiile de munca sint asezate pe principiul insusirii liber consimtite si aplicarii cu
consecventa a disciplinei muncii. Respectarea cu strictete a ordinii si disciplinei la locul de munca
constituie o obligatie a fiecarui salariat din intreprinderi si institutii.
Pentru munca prestata cei ce muncesc au dreptul la un salariu.
Ridicarea bunastarii materiale si spirituale a celor ce muncesc se realizeaza pe masura
dezvoltarii bazei tehnico-materiale a socialismului, a introducerii in productie a tehnicii noi, a
cresterii productivitatii muncii sociale si a venitului national.
Oamenilor muncii le este garantat dreptul la: odihna si repaus pentru refacerea fortei de
munca, pentru desavirsirea pregatirii profesionale si culturale; conditii de munca prin masuri de
securitate si igiena a muncii, care sa le asigure apararea vietii si sanatatii; ajutoare materiale in caz
de incapacitate temporara de munca si pensii; realizarea efectiva a tuturor drepturilor referitoare la
munca, inscrise in Constitutie.
Perfectionarea pregatirii profesionale si de cultura generala constituie un drept si o indatorire
a salariatilor, in raport cu care acestia urmeaza a fi incadrati ori promovati in functii
corespunzatoare.
Femeii i se asigura largi posibilitati de afirmare, in conditii de deplina egalitate sociala cu
barbatul, beneficiind, la munca egala cu acesta, de o retributie egala, de masuri speciale de ocrotire.
30
Femeii ii este garantat dreptul de a ocupa orice functie sau loc de munca, in raport cu
pregatirea sa, pentru a-si aduce contributia la dezvoltarea productiei materiale si a creatiei spirituale,
asigurindu-i-se totodata conditiile necesare pentru cresterea si educarea copiilor.
Fiecare salariat este dator sa respecte cu strictete prevederile legale.
3.1.2.: Drepturile i Obligaiile Angajatului i Angajatorului

Drepturile persoanelor incadrate in munca nu pot face obiectul vreunei tranzactii, renuntari
sau limitari, ele fiind aparate de stat impotriva oricaror incalcari, a manifestarilor de subiectivism,
abuz sau arbitrariu.
Persoana incadrata are urmatoarele drepturi principale:
a) sa i se asigure un loc de munca potrivit aptitudinilor, pregatirii profesionale;
b) sa fie retribuita, in raport cu cantitatea, calitatea si importanta muncii pe care o desfasoara;
c) sa i se asigure stabilitatea in munca, contractul de munca neputind sa inceteze sau sa fie modificat
decit in cazurile prevazute de lege;
d) sa participe la conducerea, organizarea si controlul activitatii unitatilor, sa aleaga si sa poata fi
aleasa in organele de conducere;
e) sa beneficieze de conditiile create prin reglementarile legale, inclusiv de concedii de studii,
pentru ridicarea pregatirii profesionale si a nivelului general de cunoastere, in raport cu dezvoltarea
stiintei si tehnicii;
f) sa fie promovata in functii superioare, in raport cu pregatirea, experienta, rezultatele muncii,
nevoile unitatii;
g) sa i se asigure repaus saptaminal si concediu de odihna anual platit, refacerea capacitatii de
munca, sa beneficieze de inlesniri pentru trimiterea la odihna si tratament in statiuni
balneoclimaterice;
h) sa beneficieze de conditii corespunzatoare de munca, de protectie a muncii, de asistenta medicala
gratuita, de indemnizatii de asigurari sociale in caz de pierdere temporara a capacitatii de munca, de
masuri pentru prevenirea imbolnavirilor, refacerea si intarirea sanatatii, precum si de masuri pentru
protectia speciala a femeilor si tinerilor; in acest scop se aloca importante fonduri pentru inlaturarea
cauzelor care determina accidente de munca si imbolnaviri profesionale, pentru protectia muncii si
usurarea efortului fizic;
i) sa beneficieze de pensie pentru munca depusa si limita de virsta sau in caz de invaliditate;
j) sa foloseasca baza materiala destinata activitatii culturale si sportive;
k) sa se asocieze in organizatii sindicale si in alte organizatii, potrivit prevederilor Constitutiei
Romaniei.
l) sa se adreseze organelor superioare, celor de jurisdictie sau oricarui for competent, ori de cite ori
considera ca a fost prejudiciata in drepturile sale.
Colectivul de munca din fiecare unitate socialista poarta raspunderea fata de societate pentru
valorificarea maxima a fondurilor incredintate si a celor noi create, precum si pentru indeplinirea
prevederilor de plan, fiind dator sa mobilizeze toate resursele materiale, financiare si umane pentru
a-si aduce din plin contributia la cresterea fondului national de dezvoltare economico-sociala a tarii.
Ca membru al colectivului de munca, persoana incadrata are urmatoarele indatoriri
principale:
a) sa apere patrimoniul unitii;
b) sa realizeze norma de munca si celelalte sarcini ce decurg din functia sau postul detinut;
c) sa efectueze orice activitate potrivit pregatirii sale si nevoilor unitatii. In situatii deosebite,
determinate de necesitatea asigurarii bunei functionari a unitatii, fiecare are obligatia de a participa -
indiferent de functia sau de postul pe care-l ocupa - la executarea oricaror lucrari si la luarea tuturor
masurilor cerute de nevoile unitatii;
d) sa respecte programul de lucru, sa foloseasca integral si cu eficienta timpul de munca;
e) sa asigure utilizarea integrala a capacitatilor de productie, realizarea lucrarilor incredintate, in
conditiile de calitate stabilite;
31
f) sa respecte ordinea si disciplina la locul de munca;

g) sa urmeze si sa absolve cursurile de perfectionare organizate sau recomandate de unitate;
h) sa respecte normele de conduita in relatiile cu ceilalti membri ai colectivului de munca, sa dea
dovada de cinste si corectitudine;
i) sa asigure pastrarea informaiilor clasificate si secretului de serviciu;
j) sa respecte normele de protectie a muncii si sa contribuie la preintimpinarea si inlaturarea oricaror
situatii care ar putea pune in primejdie viata, integritatea corporala sau sanatatea oamenilor ori
bunurile materiale.
3.2.Relaiile de munc
3.2.1.: ncheierea i ncetarea contractului individual de mbarcare. Salarizarea, condiii de

munc i via la bordul navei.
Incadrarea in munca se face pe baza verificarii aptitudinilor si a pregatirii profesionale.
Personalul navigant care urmeaza a fi incadrat in munca trebuie sa aibe efectuat examenul
medical pentru a se stabili daca starea sanatatii le permite sa indeplineasca munca ce li se
incredinteaza, fiind in acelasi timp si una din conditiile de prelungire a valabilitatii carnetului de
marinar.
Incadrarea in munca se realizeaza prin incheierea unui contract individual de munca.
Contractul individual de munca conform Codului muncii si Legii nr.168/1999 se incheie in scris si
va cuprinde clauze privind obligatia persoanei incadrate in munca de a-si indeplini sarcinile ce-i
revin, cu respectarea ordinii si disciplinei, a legilor, indatorirea unitatii de a asigura conditii
corespunzatoare pentru buna desfasurare a activitatii, de a remunera in raport cu munca prestata si
de a-i acorda celelalte drepturi ce i se cuvin, precum si alte clauze stabilite de parti.
Dupa incadreare angajatorul este obligat sa ii inmaneza fisa postului indicindu-i-se
drepturile si obligatiile ce-i revin, sarcinile pe care le are de indeplinit, precum si normele de
protectie a muncii.
Contractul de munca se incheie pe durata nedeterminata. In anumite situatii, contractul de
munca se poate incheia si pe durata determinata, in cazul inlocuirii titularului unui post care lipseste
temporar de la serviciu si caruia unitatea este obligata sa-i pastreze postul, pentru pastrarea unei
munci cu caracter sezonier, precum si a altor activitati cu caracter temporar.
La incadrarea in functie se va proceda predarea si preluarea functiilor iar acolo unde se
impune se incheie si un proces-verbal al bunurilor materiale si banesti de care urmeaza sa raspunda;
predarea-preluarea se face in prezenta unei comisii special constituite daca predatorul lipseste.
Promovarea personalului navigant in functii superioare se face in raport de conditiile
prevazute pentru functia respectiva prevazute de lege (STCW), de calitatile personale, precum si de
rezultatele obtinute in realizarea sarcinilor de aptitudinile organizatorice si de conducere ale celor ce
urmeaza a fi incadrati in functii de conducere. Promovarea se face pe baza de proba practica,
examen, organizate de Inspectoratul Navigatiei Civile conform prevederilor legale.
Raporturile juridice de munc sunt acele relaii sociale reglementate prin lege, fundamentate pe
contractul individual de munc.
NCETAREA CONTRACTULUI INDIVIDUAL DE MBARCARE
In cazul incalcarii normelor privind ordinea si disciplina la locul de munca, colectivul
compartimentului din care face parte persoana vinovata poate sa ia in dezbatere abaterea savirsita si
sa ceara conducerii unitatii aplicarea de sanctiuni disciplinare, inclusiv desfacerea contractului de
munca.
Codul muncii prevede ca raporturile de munca inceteaza la expirarea termenului pentru care
a fost incheiat contractul de munca sau ca urmare a incetarii acestuia, prin acordul dintre persoana
incadrata in munca si unitate, precum si prin desfacerea contractului din initiativa uneia dintre parti.
Contractul de munca mai poate fi desfacut, din initiativa unitatii, si in unul din cazurile revazute de
art,130 Codul muncii, respectiv :
32
a) unitatea isi reduce personalul prin desfiintarea unor posturi de natura celui ocupat de cel in cauza
ca urmare a reorganizarii;
b) unitatea isi inceteaza activitatea;
e) persoana nu corespunde, sub raport profesional, postului in care a fost incadrata;
f) in postul ocupat de persoana incadrata in munca este integrat, pe baza hotaririi organelor
competente, cel care a detinut anterior acel post;
g) persoana incadrata in munca se pensioneaza pentru limita de virsta ori pentru invaliditate de
gradul 1 sau 2;
i) persoana incadrata in munca savirseste o abatere grava sau incalca in mod repetat obligatiile sale
de munca, inclusiv normele de comportare in unitate;
j) cel in cauza este arestat mai mult de 60 de zile;
k) persoana incadrata in munca este condamnata definitiv pentru o infractiune in legatura cu munca
sa, daca condamnarea o face necorespunzatoare postului pe care il detine;
l) instanta penala a pronuntat interdictia de exercitare a profesiei, temporal sau definitiv.
Contractul de munca poate fi desfacut pe temeiul lit. e, i sau k, in termen de cel mult de la o
luna de la constatarea, de catre conducatorul unitatii, a imprejurarii care constituie temeiul
desfacerii.
La desfacerea, din initiativa unitatii, a contractului de munca va fi consultat comitetul
sindicatului.
Desfacerea contractului de munca, in toate situatiile, se stabileste prin dispozitia scrisa a
conducerii unitatii, cu aratarea motivelor, a prevederilor legale pe care se intemeiaza, a termenelor,
precum si a organelor la care masura luata se poate ataca.
Dispozitia de desfacere a contractului de munca se comunica in scris in termen de 5 zile de
catre unitate. Ea isi produce efectele de la data comunicarii.
Desfacerea contractului de munca din initiativa persoanei (demisia) incadrate in munca se
face cu un preaviz de 15 zile lucratoare; in cazul functiilor de conducere, preavizul este de 30 zile.
In perioada preavizului aceasta persoana este obligata sa continue activitatea potrivit programului
de lucru.
In caz de anulare a desfacerii contractului de munca, unitatea este obligata sa reincadreze in
functia avuta pe cel caruia i s-a desfacut contractul in mod nejustificat si sa-i plateasca pe timpul cit
a fost lipsit de salariu din aceasta cauza o despagubire.
Timpul cit o persoana a desfasurat activitate pe baza unui contract de munca constituie
vechime in munca si alte perioade prevazute de lege.
Conditiile in care o persoana incadrata are vechime in munca, vechime neintrerupta in
munca, vechime neintrerupta in aceeasi unitate, vechime in functie, meserie sau profesie, precum si
modul de calcul al acestora, stabilite de lege, iar dovada se face cu carnetul de munca si cu alte acte
sau mijloace de dovada, in conditiile legii.
Unitatea este obligata sa elibereze persoanelor incadrate in munca, la incetarea contractului
de munca, carnetul de munca, completat cu toate datele la zi.
Salarizarea in domeniul privat se realizeaza pe baza de negociere in conditiile Legei nr. 14/1991
privind salarizarea ce prevede ca pentru munca prestata in conditiile prevazute in contractul
individual de munca, fiecare persoana are dreptul la un salariu in bani, convenit la incheierea
contractului.
Salariul cuprinde salariul de baza, adaosurile si sporurile la acesta. Salariul de baza se
stabileste pentru fiecare salariat in raport cu calificarea, importanta, complexitatea lucrarilor ce
revin postului in care este incadrat, cu pregatirea si competenta profesionala.
Salariile se stabilesc prin negocieri colective sau, dupa caz, individuale, intre persoanele
juridice sau fizice care angajeaza si salariati sau reprezentanti ai acestora, in functie de posibilitatile
financiare ale persoanei care angajeaza iar acestea nu pot fi mai mici decit salariul de baza minim
pe tara aprobat pentru programul normal de munca.
33
Plata salariului se face periodic, la intervale de cel mult o luna.

Drepturile banesti cuvenite angajatului se platesc inaintea oricaror alte obligatii banesti ale
unitatii.
Salariul nu poate fi urmarit sau retinut decit in cazurile si conditiile prevazute de lege.
In cazul decesului salariatului, drepturile banesti care i se cuvin pina la data la care s-a
produs decesul se platesc sotului supravietuitor, copiilor sau parintilor lui, iar in lipsa acestora se
platesc celorlalti mostenitori in conditiile dreptului comun.
In cazul in care, cu ocazia negocierii salariilor apar divergente care nu pot fi solutionate in
termen de 30 de zile calendaristice, se va aplica sistemul de arbitraj reglementat prin Legea privind
solutionarea conflictelor colective de munca.
RASPUNDEREA DISCIPLINARA.
Fiecare salariat trebuie respectarea cu strictete a disciplinei si indeplinirea exemplara a
sarcinilor de serviciu.
Incalcarea cu vinovatie de catre cel incadrat in munca indiferent de functia sau postul pe
care-l ocupa obligatiilor sale, inclusiv a normelor de comportare, constituie abatere disciplinara,
care se sanctioneaza, dupa caz, potrivit legii, cu:
a) mustrare;
b) avertisment;
c) retragerea uneia sau mai multor gradatii sau trepte de salarizare pe o perioada de 1-3 luni sau, in
cazul celor incadrati cu salariul la nivelul de baza, diminuarea acestuia cu 5-10% pe aceeasi
perioada;
d) reducerea salariului si reducerea indemnizatiei de conducere pe durata de 1-3 luni, cu 5-10%;
e) retrogradarea in functie sau in categorie in cadrul aceleiasi profesii pe durata de 1-3 luni;
f) desfacerea disciplinara a contractului de munca.
Rezulta ca sanctiunile Codului muncii care sunt sanctiuni disciplinare generale aplicabile
oricarui salariat merg pana la desfacerea contractului de munca.( art.100 CM)
DECRET Nr. 360 din 2 noiembrie 1976 privind aprobarea Statului disciplinar al
personalului din unitatile de transporturi prevede sanctiuni disciplinare specifice aplicabile numai
personalului navigant din marina civila iar acestea pot fi:
a) ridicarea permisiei de a iesi la uscat, in porturile straine, pana la 5 zile;
b) retinerea in cabina pana la 3 zile;
c) debarcarea disciplinara de pe nava pe o perioada de 1-6 luni si trecerea intr-o functie inferioara,
corespunzatoare pregatirii profesionale, in aceeasi localitate;
d) inlocuirea disciplinara din functie, avand drept consecinta debarcarea de pe nava si trecerea in
alta munca corespunzatoare pregatirii profesionale, in aceeasi localitate;
Ridicarea permisiei de a iesi la uscat in porturile straine, pana la 5 zile, se aplica unui
membru din echipajul navei si consta in interdictia, atunci cand ceilalti membri ai achipajului
primesc aceasta invoire, de a iesi la uscat in porturile straine sau in alte locuri din strainatate unde
nava a acostat.
Retinerea in cabina pana la 3 zile se aplica unui membru din echipajul navei si consta in
interzicerea indeplinirii de catre acesta a serviciilor de cart la bordul navei.
Debarcarea disciplinara de pe o nava pe o perioada de 1-6 luni si trecerea intr-o functie
inferioara, corespunzatoare pregatirii profesionale, in aceeasi localitate, se aplica unui membru din
echipajul navei pentru abateri savarsite la bordul navei sau legate de activitatea de navigatie si are
drept efect interdictia de a ocupa orice functie la bordul navei pentru durata respectiva.
Inlocuirea disciplinara din functie, avand drept consecinta debarcarea de pe nava si trecerea
in alta munca corespunzatoare pregatirii profesionale, in aceeasi localitate, se aplica unui membru
din echipajul navei pentru abateri repetate sau o singura abatere deosebit de grava, savarsite la
bordul navei sau legate de activitatea navigatiei si are drept efect interdictia de a ocupa orice functie
la bordul navei.
34
Organul care a aplicat sanctiunile specifice prevazute la art. 42 pct. 3 lit. d) va putea dispune
ca, dupa expirarea unei perioade de cel putin un an, cel sanctionat sa revina intr-o functie care
concura la siguranta navigatiei civile.
RASPUNDEREA MATERIALA
Apararea valorilor materiale si spirituale ale societatii reprezinta o indatorire fundamentala a
tuturor oamenilor muncii daca aceasta se face printr-o fapta ce constituie infractiune, raspunderea se
stabileste potrivit legii penale.
Cind paguba a fost cauzata de mai multe persoane, raspunderea fiecareia se stabileste
tinindu-se seama de masura in care a contribuit la provocarea ei iar daca nu poate fi determinata,
raspunderea fiecareia dintre persoane se stabileste proportional cu salariul ei tarifar de incadrare net,
de la data constatarii pagubei si, daca este cazul, si in functie de timpul lucrat de la ultima
inventariere a bunurilor.
Obligarea la plata despagubirilor sau a contravalorii bunurilor, precum si la restituirea
sumelor incasate fara drept, se face prin decizie de imputare emisa de conducatorul unitatii; cind
plata sau restituirea urmeaza a se face de conducatorul unitatii sau cel in cauza poate sa-si ia un
angajament de plata in scris, amandoua constituie titlu executoriu.
Raspunderea materiala pentru paguba cauzata unitatii poate fi stabilita numai in cazurile in
care aceasta a fost constatata in cel mult 3 ani de la data producerii ei, iar in cazul restituirii sumelor
sau a contravalorii bunurilor ori serviciilor nedatorate, in cel mult un an de la data primirii sumelor
sau bunurilor ori de cind a beneficiat de servicii nedatorate.
Termenul de emitere a deciziei de imputare este de cel mult 60 de zile de la data cind cel in
drept sa emita decizia a luat cunostinta de producerea pagubei.
Decizia de imputare va fi motivata si va mentiona termenul in care poate fi contestata si
organul competent sa o solutioneze. Ea se comunica, in termen de 15 zile de la emitere, celui
obligat la plata sau restituire si constituie titlu executoriu din momentul comunicarii.
Dupa expirarea acestui termen, prejudiciu se imputa celui vinovat de neluarea masurii de
imputare.
Suma stabilita pentru acoperirea daunelor se retine in rate lunare din salariu, precum si din
orice alte sume ce se cuvin persoanei in cauza din partea unitatii la care aceasta lucreaza in
conditiile legii.
Ratele nu pot fi mai mari de 1/3 din salariul tarifar net lunar, fara a putea depasi impreuna cu
celelalte retineri pe care le-ar avea cel in cauza, jumatate din acest salariu.
Persoana care considera ca imputarea sau retinerea a fost facuta fara temei sau cu incalcarea
legii, precum si cea care dupa ce a semnat un angajament de plata constata ca in realitate nu
datoreaza partial sau total suma pretinsa de unitate, se poate adresa cu contestatie la organul
jurisdictional competent.
Acesta, la cererea persoanei in cauza, tinind seama de imprejurari, poate hotari suspendarea
executarii pina la solutionarea litigiului.
3.2.2.: Drepturi i obligaii decurgnd din contractul individual de munc i contractul

colectiv de munc.
Trsturile caracteristice ale raportului juridic de munc reglementat prin normele dreptului
muncii.
Raportul juridic de munc prezint mai multe trsturi caracteristice.
a. Raportul juridic individual de munc ia natere prin ncheierea unui contract individual de
munc.
b. Raportul juridic individual de munc are un caracter bilateral, iar persoana care presteaz
munca este, totdeauna, o persoan fizic. Acest raport se poate stabili ntre o persoan fizic i o
persoan juridic, sau ntre dou persoane fizice (angajat-angajator), dar niciodat ntre persoane
juridice.
35
c. Raportul juridic de munc are un caracter personal (intuitu personae). Munca este prestat de
persoana fizic; n considerarea pregtirii, aptitudinilor i calitilor sale proprii; reprezentarea -
care este posibil n raporturile juridice civile - este inadmisibil n raporturile de munc;
desfurarea muncii se realizeaz sub forma unor prestaii succesive, de durat, cu caracter de
continuitate; persoana care presteaz munca nu se oblig s pun la dispoziia celuilalt subiect
rezultatele materializate prin activitatea sa cum este cazul, contractului civil de antrepriz - ci s
depun o munc continu, prin folosirea repetat a forei sale de munc.
d. Raportul juridic de munc se caracterizeaz printr-un mod specific de subordonare a persoanei
fizice fa de cellalt subiect n folosul cruia aceasta presteaz munca. Este adevrat c i n cadrul
unor raporturi juridice civile, mandatarul este obligat s acioneze n limitele nsrcinrilor primite
de la mandant (art. 1537 din Codul civil), dup cum persoana, care are calitatea de prepus i
desfoar activitatea, n funcia ncredinat, sub conducerea i potrivit directivelor comitentului.
Dar, subordonarea, caracteristic pentru raportul juridic de munc, reglementat de normele
dreptului muncii, implic ncadrarea n colectivul de munc al unei uniti determinate, ntr-o
anumit structur organizatoric i ntr-o anumit ierarhie funcional. n acest cadru organizatoric
prestabilit, are loc executarea muncii, spre deosebire de contractele civile - de antrepriz, de prestri
servici etc. - n baza crora cel care se oblig s desfoare activitatea n folosul altuia i
organizeaz singur munca, fr a se ncadra ntr-un colectiv i fr a se subordona celui cu care a
contractat.
Subordonarea implic obligaia salariatului de a respecta disciplina muncii, aceast obligaie
avnd ca o component esenial respectarea programului de lucru. Desfurarea muncii are un
caracter de continuitate, n cadrul unui numr minim de ore, ntr-o perioad determinat. Fr
elementul de subordonare nu ar fi cu putin unitatea de aciune a colectivului i eficiena activitii
lui.
e. Munca trebuie s fie remunerat; salariul reprezint contraprestaia cuvenit angajatului. Aa
fiind, o munc gratuit nu poate constitui obiect al unui raport juridic de munc, n sensul dreptului
muncii.
f. O caracteristic important a raportului juridic de munc este asigurarea, prin prevederile legii i
ale contractului ncheiat a unei protecii multilaterale pentru persoanele care presteaz munca, att
cu privire la condiiile de desfurare a procesului muncii, ct i n ceea ce privete toate drepturile
ce decurg din ncheierea contractului individual de munc.
Conform art. 1 alin. 1 din Legea nr. 130/1996 (republicat n 1998): "contractul colectiv de
munc este convenia ncheiat ntre patron sau organizaia patronal, pe de o parte, i salariai,
reprezentai prin sindicate ori n alt mod prevzut de lege, de cealalt parte prin care se stabilesc,
clauze privind condiiile de munc, salarizarea, precum i alte drepturi i obligaii ce decurg din
raporturile de munc".
Conform art. 10 din Legea nr. 130/1996 (republicat) contractele colective de munc se pot
ncheia la nivelul unitii, ramurilor de activitate i la nivel naional. De asemenea, se pot ncheia i
la nivelul unor grupuri de societi comerciale i regii autonome, dac sunt constituite asociaii
patronale organizate la acest nivel.
n mod normal, ierarhizarea contractelor colective de munc este urmtoarea:
- ntr-o prim faz, se ncheie contractul la nivel naional, apoi cele de la nivel de ramur;
- urmeaz ncheierea contractelor colective la nivelul grupurilor de uniti n cadrul aceleiai
ramuri;
- n final, are loc ncheierea contractelor colective de munc la nivelul unitilor.
Prevederile oricrui contract colectiv la nivel superior, sunt considerate niveluri minime de
la care ncepe negocierea contractelor colective de munc la nivelele inferioare.
a. Clauze comune tuturor categoriilor de contracte colective de munc.
Legea reglementeaz generic clauzele pe care le pot cuprinde contractele colective de
munc, i nu limiteaz, ca principiu, libertatea prilor n acest domeniu.
36
Obiectul contractului colectiv de munc privete situaii ce se refer direct la raporturile de

munc i situaii care au legtur cu raporturile de munc.
Din prima categorie fac parte: salariile de baz, sporurile la salarii, premiile, concediile de
odihn, timpul de munc, reducerea timpului de munc pentru cei care lucreaz n condiii grele,
nocive sau periculoase, munca peste program sau n zilele nelucrtoare, condiiile de prestare a
muncii i plat a acesteia, protecia muncii, condiii de munc n general, normele specifice de
promovare n categorii sau funcii superioare, echipament de protecie sau de lucru, drepturile
persoanelor, delegate n alte localiti etc.
Situaiile care au legtur cu raporturile de munc, se pot referi la: construirea sau acordarea
de locuine, transportul personalului nelocalnic, nlesniri n procurarea unor produse (combustibil,
mobil), construirea i folosirea de cree, grdinie etc.
b. Coninutul contractelor colective de munc la nivel naional.

Legea nu prevede clauzele pe care trebuie s le cuprind contractele colective la diferite
niveluri, inclusiv cele la nivel naional. Din acest punct de vedere exist principiul libertii depline
a prilor privind stabilirea coninutului contractului pe care ele l ncheie, singura limit fiind cea
formulat la art. 8 din Legea nr. 130/1996 (republicat), privind clauzele interzise.
Din examinarea contractelor ncheiate la nivel naional pe anii 1992-2000 se desprind mai
multe concluzii, dintre care una din ele const n caracterul cuprinztor, prin intermediul lor,
dorindu-se s se reglementeze ct mai n amnunt relaiile sociale de munc, drepturile i obligaiile
celor dou pri n procesul muncii. Se poate spune c aceste contracte constituie, din punct de
vedere al coninutului lor, un fel de "coduri" de munc pentru cei crora li se adreseaz. De altfel cu
mici deosebiri ntre ele, contractele colective la nivel naional conin capitole asemntoare cu cele
prevzute de Codul muncii. Astfel, Contractul colectiv de munc unic la nivel naional conine in
principal urmatoarele capitole (Codul muncii are 11). Aceste capitole sunt urmtoarele:
- I."Dispoziii generale";
- II. "Timpul de munc";
- III. "Condiii de munc i protecia muncii";
- IV. "Salarizarea i alte drepturi bneti";
- V. "Concedii i zile libere";
- VI. "Contractul individual de munc";
- VII. "Formarea profesional";
- VIII."Alte prevederi privind drepturile i obligaiile prilor";
- IX. "Dispoziii finale". Acest contract are 105 articole.
Conform actualei reglementrii, i anume Legea nr. 130/1996 (republicat), clauzele
contractelor colective de munc pot fi stabilite numai n limitele i condiiile prevzute de lege (art.
8, alin. 1).
EXECUTAREA CONTRACTELOR COLECTIVE DE MUNC.

Dup ncheierea i intrarea lor n vigoare, contractele colective de munc urmeaz a se
executa, ele avnd putere de lege ntre prile contractante.
Executarea presupune aducerea la ndeplinire a clauzelor contractuale, respectarea
drepturilor i obligaiilor asumate de cele dou pri.
Articolul 30 din Legea nr. 130/1996 (republicat) prevede c executarea contractului
colectiv de munc este obligatorie i c nendeplinirea obligaiilor asumate prin contract atrage
rspunderea celor vinovai.
Folosirea generic a termenului de rspundere conduce la concluzia c, n raport de fapta
ilicit, rspunderea poate mbrca oricare din formele prevzute de lege.
Astfel, poate fi penal, dac fapta ilicit ntrunete elementele constitutive ale unei anumite
infraciuni, civil sau material n ipoteza producerii unui prejudiciu etc. Astfel, pentru daunele
pricinuite sindicatului, rspunderea unitii este civil, ca de altfel, i rspunderea sindicatelor
37
pentru daunele produse unitii. Nerespectarea clauzelor contractului colectiv de ctre unul sau mai
muli salariai atrage rspunderea material a acestora (art. 102 i urmtoarele din Codul muncii)
ori, excepional, civil (n situaia reglementat de art. 103, alin. 2 din acelai cod).
Unitatea are o rspundere de drept al muncii (art. 111 din Codul muncii, n ceea ce privete
pagubele cauzate fiecrui salariat).
C. EFECTELE CONTRACTELOR COLECTIVE DE MUNC.

n privina persoanelor asupra crora se rsfrng efectele contractelor colective de munc, n
conformitate cu dispoziiile art. 11 alin. 1 din Legea nr. 130/1996 (republicat), clauzele acestor
contracte i produc efectele:
a) pentru toi salariaii din unitate, n cazul contractelor colective de munc ncheiate la acest nivel;
b) pentru toi salariaii ncadrai n unitile care fac parte din grupul de uniti pentru care s-a
ncheiat contractul colectiv de munc la acest nivel;
c) pentru toi salariaii ncadrai n toate unitile din ramura de activitate pentru care s-a ncheiat
contractul colectiv de munc;
d) pentru toi salariaii ncadrai n toate unitile din ar, n cazul contractelor colective de munc
la nivel naional.
C. NCETAREA CONTRACTELOR COLECTIVE DE MUNC.
Contractul colectiv de munc nceteaz:
a) la mplinirea termenului sau la terminarea lucrrii pentru care a fost ncheiat, dac prile nu
convin prelungirea aplicrii acestuia;
b) la data comasrii, divizrii, dizolvrii sau constatrii falimentului unitii;
c) prin acordul prilor.
3.2.3.: Timpul de munc i odihn
Contractul colectiv de munca nivelul ramurii transporturilor 2002- 2004
(1) prin timp de munca se intelege orice perioada pe durata careia cel angajat se afla la dispozitia
celui care angajeaza, pentru exercitarea activitatii sau a atributiilor sale in conformitate cu fisa
postului si/sau sarcinile de serviciu;
(2) prin perioada de repaus se intelege orice perioada care nu este inclusa in timpul de munca;
(3) prin repaus zilnic se intelege ca orice angajat sa beneficieze, in decursul fiecarei perioade de 24
de ore, de o perioada de repaus de cel putin 12 ore consecutiv;
(4) prin repaus saptamanal se intelege obligatia ca orice angajat sa beneficieze, in cursul fiecarei
perioade de 7 zile, de o perioada de repaus neintrerupta, de minimum 36 de ore, carora li se adauga
cele 12 ore de repaus zilnic, prevazute la pct. 3 al prezentului articol;
(5) prin munca in ture se intelege orice mod de organizare a muncii in echipa si/sau individual,
stabilit prin acordul partilor semnatare ale contractului colectiv de munca, potrivit caruia cei
angajati sunt utilizati succesiv la aceleasi posturi de munca, conform ritmului stabilit care
antreneaza pe lucratori la necesitatea de a presta munca la ore diferite pe perioada unei zile si/sau
saptamani ori luni de activitate.
Durata normala a timpului de munca este de 8 ore pe zi sau de 40 de ore pe saptamana.
Prin negocieri la nivel de unitate, pentru a pune de acord programul cu cerintele productiei,
se poate stabili un program saptamanal de 36 pana la 44 de ore, cu conditia ca media lunara sa fie
de 40 de ore pe saptamana, iar programul stabilit sa fie anuntat cu o saptamana inainte.
In cazurile in care durata normala a timpului de munca se stabileste potrivit prevederilor de
mai sus, durata timpului de munca zilnic nu poate depasi 10 ore.
38
La locurile de munca unde, datorita specificului activitatii, nu exista posibilitatea incadrarii

in durata normala a timpului zilnic de lucru se pot stabili forme specifice de organizare a timpului
de lucru, dupa caz, in tura, tura continua, turnus, program fractionat; locurile de munca la care se
aplica aceste forme specifice de organizare, precum si modalitatile concrete de organizare si de
evidenta a muncii prestate se stabilesc prin contractul colectiv de munca la nivel de grupuri de
unitati sau unitati.
In sectoarele de munca unde regimul de lucru este influentat de sezoane, durata timpului de lucru
se stabileste prin negocieri cu sindicatele, cu conditia ca media saptamanala sa fie de 40 de ore, iar
durata programului zilnic sa nu depaseasca 12 ore.
Durata medie a muncii pentru fiecare perioada de 7 zile si lucrator sa nu depaseasca 48 de
ore, inclusiv orele suplimentare, pentru o perioada de referinta de maximum 4 luni (Directiva
Consiliului Uniunii Europene nr. 93/104/C.E./23.11.1993 privind organizarea timpului de munca,
art. 6, pct. 2, si art. 16, pct. 2).
Pentru unele activitati, locuri de munca si categorii de personal, prevazute in contractele
colective de munca de la unitati, se pot stabili programe de lucru partiale, corespunzatoare unor
fractiuni de norma, cu o durata a timpului de munca de 6, 4 sau 2 ore pe zi. Drepturile salariatilor
care lucreaza in astfel de situatii se acorda proportional cu timpul lucrat.
La cerere, salariatii cu program partial de lucru vor fi incadrati in program normal, daca
exista posturi vacante si daca intrunesc conditiile ocuparii acestor posturi.
Salariatii care isi desfasoara activitatea in locuri de munca cu conditii deosebite si/sau
speciale beneficiaza de reducerea duratei normale a timpului de munca sub 8 ore pe zi, in conditiile
prevazute de lege, si nu pot efectua ore suplimentare.
Durata reducerii timpului normal de munca si categoriile de personal care beneficiaza de
acest program se stabilesc prin contractul colectiv de munca la nivel de grupuri de unitati si unitati.
Orele de incepere si de terminare a programului vor fi stabilite prin regulamentul de ordine
interioara negociat de catre parti.
In toate cazurile in care se dovedeste ca este posibil, cei care angajeaza si sindicatele vor
purta negocieri pentru a fixa orare flexibile de lucru si modalitati de aplicare a acestora.
Stabilirea orarelor flexibile de lucru nu afecteaza drepturile prevazute in contractul colectiv de
munca.
Orele prestate, la solicitarea patronului, peste programul normal de lucru stabilit in unitate
sunt ore suplimentare.
Salariatii pot fi chemati sa presteze ore suplimentare numai cu consimtamantul lor. Ceea ce
depaseste 120 de ore/an de persoana necesita si acordul sindicatelor din unitate.
Pentru prevenirea sau inlaturarea efectelor unor calamitati naturale ori ale altor cazuri de
forta majora, salariatii au obligatia de a presta munca suplimentara ceruta de cel care angajeaza.
Orele suplimentare se compenseaza cu timp liber corespunzator.
Orele care nu au putut fi compensate pana la sfarsitul lunii se platesc sub forma de spor.
Munca prestata in intervalul dintre orele 22 si 6, cu posibilitatea abaterii cu o ora in plus sau in
minus fata de aceste limite, este lucru in timpul noptii.
Pentru persoanele al caror program de lucru se desfasoara pe timpul noptii, durata timpului
de munca este mai mica cu o ora decat durata timpului de munca prestata in timpul zilei, fara
diminuarea salariului de baza si a vechimii in munca.
Prevederile reducerii nu se aplica salariatilor care lucreaza in locuri de munca cu conditii
deosebite si/sau speciale, unde durata timpului de munca este mai mica de 8 ore.
La unitatile unde procesul muncii este neintrerupt sau conditiile specifice ale muncii o
impun, programul de lucru din timpul noptii poate fi egal cu cel al zilei. Munca prestata in timpul
noptii in cadrul unui asemenea program se plateste sub forma de spor, daca timpul astfel lucrat
reprezinta cel putin jumatate din programul de lucru; de acest spor beneficiaza si salariatii care
lucreaza in conditii deosebite si/sau speciale, unde durata timpului de munca este mai mica de 8
ore/zi.
39
In durata normala a timpului de lucru nu intra timpii consumati cu echiparea-dezechiparea la

inceputul si sfarsitul programului.
3.3.Protecia muncii i asigurrile sociale
3.3.1.: Normele specifice de protecia muncii pentru transporturile navale

DREPTUL LA PROTECIA MUNCII
Dreptul la protecia muncii se afl ntr-o strns legtur cu dreptul la munc. Aceast
legtur rezult n primul rnd din prevederile Constituiei, care, n art. 38, alin. 1 se refer la
dreptul la munc, iar n alin. 2 al aceluiai articol se refer la protecia social a muncii inclusiv la
securitatea i igiena muncii. n acelai sens, Codul muncii prevede c protecia muncii face parte
integrant din procesul de munc.
Obligaia i rspunderea pentru realizarea deplin a msurilor de protecie a muncii o au -
potrivit atribuiilor ce le revin - cei ce organizeaz, controleaz i conduc procesul de munc.
Respectarea msurilor de protecie a muncii este o ndatorire general a salariailor a crei nclcri
atrage rspunderea juridic-disciplinar, administrativ, material, civil sau penal.
Obligaiile angajatorului (persoan juridic sau fizic privind organizarea proteciei muncii sunt
detaliate n art. 18 din Legea nr. 90/1996 republicat. Acest text dispune c n vederea asigurrii
condiiilor de protecie a muncii i pentru prevenirea accidentelor de munc i a bolilor
profesionale, conducerea persoanei juridice i persoana fizice au urmtoarele obligaii:
a) s adopte, din faza de cercetare, proiectare i execuie a construciilor, a echipamentelor tehnice,
precum i la elaborarea tehnologiilor de fabricaie, soluii conforme normelor de protecie a muncii,
prin a cror aplicare s fie eliminate riscurile de accidentare i de mbolnvire profesional a
salariailor i a altor persoane participante la procesul de munc;
b) s solicite inspectoratului teritorial de munc autorizarea funcionrii unitii din punct de vedere
al proteciei muncii, s menin condiiile de lucru pentru care s-a obinut autorizaia i s cear
revizuirea acesteia n cazul modificrii condiiilor iniiale n care a fost emis;
c) s stabileasc msurile tehnice, sanitare i organizatorice de protecie a muncii, corespunztoare
condiiilor de munc i factorilor de mediu specifici unitii;
d) s stabileasc pentru salariai i pentru ceilali participani la procesul de munc atribuiile i
rspunderea ce le revin n domeniul proteciei muncii, corespunztor funciilor exercitate;
e) s elaboreze reguli proprii pentru aplicarea normelor de protecie a muncii corespunztor
condiiilor n care se desfoar activitatea la locurile de munc;
f) s asigure i s controleze, prin compartimente specializate sau prin personalul propriu,
cunoaterea i aplicarea, de ctre toi salariaii i participanii la procesul de munc, a msurilor
tehnice, sanitare i organizatorice stabilite, precum i a prevederilor legale n domeniul proteciei
muncii;
g) s ia msuri pentru asigurarea de materiale necesare informrii i educrii salariailor i
participanilor la procesul de munc: afie, pliante, filme, diafilme i altele asemenea cu privire la
protecia muncii;
h) s asigure informarea fiecrei persoane, anterior angajrii n munc, asupra riscurilor la care
aceasta este expus la locul de munc, precum i asupra msurilor de prevenire necesare;
i) s asigure, pe cheltuiala unitii, instruirea, testarea i perfecionarea profesional a persoanelor
cu atribuii n domeniul proteciei muncii;
j) s ia msuri pentru autorizarea exercitrii meseriilor i a profesiilor prevzute n normele de
protecie a muncii;
k) s angajeze numai persoane care, n urma controlului medical i a verificrii aptitudinilor
psihoprofesionale, corespund sarcinii de munc pe care urmeaz s o execute;
l) s in evidena locurilor de munc cu condiii deosebite: vtmtoare, grele, periculoase, precum
i a accidentelor de munc, bolilor profesionale, accidentelor tehnice i avariilor;
40
m) s asigure funcionarea permanent i corect a sistemelor i dispozitivelor de protecie, a

aparaturii de msur i control, precum i a instalaiilor de captare, reinere i neutralizare a
substanelor nocive degajate n desfurarea proceselor tehnologice;
n) s prezinte documentele i s dea relaiile solicitate de inspectorii de munc n timpul controlului
sau al efecturii cercetrii accidentelor de munc;
o) s asigure realizarea msurilor stabilite de inspectorii de munc cu prilejul controalelor i al
cercetrii accidentelor de munc;
p) s desemneze, la solicitarea inspectorului de munc, salariaii care s participe la efectuarea
controlului sau la cercetarea accidentelor de munc;
r) s nu modifice starea de fapt rezultat din producerea unui accident mortal sau colectiv, n afar
de cazurile n care meninerea acestei stri ar genera alte accidente ori ar periclita viaa
accidentailor i a altor persoane participante la procesul de munc.
Obligaiile salariailor n domeniul proteciei muncii.

Normele de protecie i igien a muncii, msurile organizatorice ntreprinse de angajator i de alte
organe sunt ineficiente dac cei ce particip direct la procesul muncii - salariaii i cellalt personal
- nu respect aceste norme i msuri. De aceea, n art. 19 din Legea nr. 90/1996 (republicat) se
prevede c salariaii au urmtoarele obligaii:
a) s-i nsueasc i s respecte normele de protecie a muncii i msurile de aplicare a acestora;
b) s desfoare activitatea n aa fel, nct s nu expun la pericol de accidentare sau mbolnvire
profesional att propria persoan ct i pe celelalte persoane participante la procesul de munc;
c) s aduc la cunotin conductorului locului de munc orice defeciune tehnic sau alt situaie
care constituie un pericol de accidentare sau mbolnvire profesional;
d) s aduc la cunotina conductorului locului de munc accidentele de munc suferite de propria
persoan i de alte persoane participante la procesul de munc;
e) s opreasc lucrul la apariia unui pericol iminent de producere a unui accident i s informeze de
ndat pe conductorul locului de munc;
f) s utilizeze echipamentul individual de protecie din dotare, corespunztor scopului pentru care a
fost acordat;
g) s dea relaiile solicitate de organele de control i de cercetare n domeniul proteciei muncii.
Masuri de protectie a muncii

Avnd ca obiectiv mbuntirea condiiilor de munc, prevenirea accidentelor de munc i a
mbolnvirilor profesionale, msurile de protecie a muncii se grupeaz, n funcie de natura lor, n
mai multe categorii:
a) Msuri tehnico-organizatorice care vizeaz:
- construirea obiectivelor economice i reamenajarea (retehnologizarea) celor existente n
concordan cu cerinele privind protecia i igiena muncii;
- organizarea locului de munc, asigurarea condiiilor de mediu, de iluminat, diminuarea
emisiunilor poluante.
- instructajul salariailor. Codul muncii stabilete, n art. 143 alin. 2, c salariaii sunt obligai s
cunoasc i s respecte integral normele de securitate i de igien a muncii la locurile unde i
desfoar activitatea. Rspunderea pentru realizarea msurilor de protecie a muncii o au, potrivit
atribuiilor ce le revin, cei care organizeaz, conduc, coordoneaz i controleaz procesele de
munc. n consecin acestora le revine obligaia realizrii instructajului de protecie a muncii cu
personalul salariat.
Instructajul este obligatoriu i se realizeaz n rspunderea patronului (unitii) i pe cheltuiala sa:
- instructajul introductiv general - se asigur noilor salariai, celor transferai, detaai, precum i
ucenicilor, elevilor i studenilor prezeni n 22 unitate n scop de instruire profesional;
41
- instructajul la locul de munc - aplicabil noilor salariai i celor care i-au schimbat locul de
munc sau felul muncii, se realizeaz spre a fi pui la curent cu specificul tehnologiei, utilajelor,
riscurilor de accidentare, modul de utilizare a echipamentului de protecie i de lucru etc.;
- instructajul parial se asigur periodic, n funcie de specificul locului de munc, urmrindu-se
readucerea n atenia salariailor a normelor i regulilor de protecie a muncii i prezentarea
elementelor noi aprute, a schimbrilor determinate de retehnologizarea sau, dimpotriv, de uzura
instalaiilor, utilajelor i mainilor pe care lucreaz.
b) Msuri pentru asigurarea echipamentului de protecie i a echipamentului de lucru. Normativul-
cadru de acordare i utilizare a echipamentului individual de protecie, aprobat prin Ordinul nr.
225/1995 al ministerului muncii i proteciei sociale, prevede c mijlocul individual de protecie
este cel destinat proteciei unui singur muncitor i care este purtat de acesta (pct. 2).
- echipamentul de protecie - se acord gratuit n vederea prevenirii accidentelor de munc i a
bolilor profesionale; salariatul suport contravaloarea lui numai dac uzura prematur se datoreaz
culpei sale;
- echipamentul de lucru - beneficiaz salariaii care lucreaz n locuri de munc de natur s
produc degradarea sau uzura prematur a mbrcmintei i nclmintei proprii. Dac nu s-a
stipulat altfel n contractul colectiv (respectiv n sens mai favorabil), salariaii suport 50% din
costul echipamentului de lucru.
Normativul-cadru care se aplic n ntreaga economie naional stabilete criteriile de acordare a
echipamentului individual de protecie n funcie de:
- factorii de risc (periculoi sau nocivi);
- pericolul de accidentare n munc su mbolnvire profesional;
- sortimentul i calitile mijloacelor individuale de protecie care se acord salariailor i tuturor
categoriilor de persoane care desfoar activiti n cadrul unitii respective (personal de control,
personal detaat, ucenici, elevi sau studeni care efectueaz stagii de practic, vizitatori etc.).
Reglementarea concret a acordrii echipamentului individual de protecie se face de ctre consiliul
de administraie al fiecrui agent economic, la propunerea unei comisii mixte format din
reprezentani ai angajatorului i un reprezentant al organizaiilor sindicale.
Executanii unei sarcini de munc (salariat, ucenic, elev, student etc.) are dreptul de a refuza
executarea acesteia dac nu i se asigur mijloacele individuale de protecie necesare prevzute n
normativ, fr ca refuzul s atrag asupra sa msuri disciplinare.
c) Msuri pentru asigurarea alimentaiei speciale. n scopul creterii rezistenei organismului
salariailor care lucreaz n condiii vtmtoare sau periculoase li se acord, n timpul lucrului, o
alimentaie special. Finalitatea acestei alimentaii exclude posibilitatea de a se renuna sau de a se
pretinde echivalentul ei bnesc.
d) Msuri pentru asigurarea examinrii medicale. Se realizeaz att la ncadrarea n munc dar i
ulterior, de regul anual. De altfel, prin contractele colective s-au stabilit i obligaii pentru uniti
(patroni) de a se asigura i materialele igienico-sanitare necesare la locurile de munc.
Accidentul de munca
A. Noiuni privind accidentul de munc.
Potrivit art. 24 alin. 1 din Legea nr. 90/1996 (republicat), prin accident de munc se nelege
vtmarea violent a organismului, precum i intoxicaia acut profesional, care au loc n timpul
procesului de munc sau n ndeplinirea ndatoririlor de serviciu, indiferent de natura juridic a
contractului n baza cruia se desfoar activitatea, i care provoac incapacitate temporar de
munc de cel puin 3 zile, invaliditate ori deces.
Potrivit art. 5 din Normele metodologice aprobate prin Ordinul nr. 388/1996 este, de asemenea,
accident de munc:
a) accidentul suferit de elevi, studeni i ucenici n timpul efecturii practicii profesionale;
b) accidentul suferit de persoanele care ndeplinesc sarcini de stat sau de interes public, n ar sau
n afara granielor rii, n timpul i din cauza ndeplinirii acestor sarcini;
42
c) accidentul survenit n cadrul activitilor cultural-sportive organizate de instituii autorizate, n

timpul i din cauza ndeplinirii acestor activiti;
d) accidentul suferit de orice persoana, ca urmare a unei aciuni ntreprinse din proprie iniiativ
pentru salvarea de viei omeneti;
e) accidentul suferit de orice persoan, ca urmare a unei aciuni ntreprinse din proprie iniiativ
pentru prevenirea ori nlturarea unui pericol care amenin avutul public;
f) accidentul de traseu, dac deplasarea s-a fcut n timpul i pe traseul normal;
g) accidentul cauzat de activiti care nu au legtur cu procesul muncii, dac se produce la sediul
persoanei juridice sau la adresa persoanei fizice ori n orice alt loc de munc organizat de acestea, n
timpul programului de munc;
h) accidentul suferit n timpul deplasrii de la sediul persoanei juridice sau fizice la locul de munc
sau de la un loc de munc la altul, pentru ndeplinirea ndatoririlor de serviciu;
i) accidentul suferit n timpul deplasrii de la sediul persoanei juridice sau de la adresa persoanei
fizice la care este ncadrat victima, sau de la orice alt loc de munc organizat de acestea, la o alta
persoana juridic sau fizic, pentru ndeplinirea ndatoririlor de serviciu, pe durata normal de
deplasare.
n situaiile menionate la lit. h) i i), deplasarea trebuie s se fac fr abateri nejustificate de la
traseul normal i, de asemenea, transportul s se fac n condiiile prevzute de normele de protecie
a muncii sau de circulaie, n vigoare;
j) accidentul suferit nainte sau dup ncetarea lucrului, dac victima prelua sau preda uneltele de
lucru, locul de munc, utilajul sau materialele, dac schimba mbrcmintea personal, de protecie
sau de lucru, dac se afla n baie sau n spltor, sau dac se deplasa de la locul de munc la ieirea
din incinta persoanei juridice sau fizice i invers;
k) accidentul suferit n timpul pauzelor regulamentare;
l) accidentul suferit de angajai ai persoanelor juridice romne sau de persoane fizice romane,
delegai pentru ndeplinirea ndatoririlor de serviciu n afara granielor rii, pe durata prevzut n
documentul de deplasare.
Deplasarea trebuie s se fac fr abateri nejustificate de la traseul programat;
m) accidentul suferit de personalul romn care efectueaz lucrri i servicii pe teritoriul altor ri, n
baza unor contracte, convenii sau n alte condiii prevzute de lege, ncheiate de persoane juridice
romne cu parteneri strini, n timpul i din cauza ndeplinirii ndatoririlor de serviciu;
n) accidentul suferit de cei care urmeaz cursuri de calificare, recalificare sau perfecionare a
pregtirii profesionale, n timpul i din cauza efecturii activitilor de instruire practic (de
exemplu: omerii);
o) accidentul determinat de fenomene sau calamiti naturale cum ar fi: furtuna, viscol, cutremur,
inundaie, alunecri de teren, trsnet (electrocutare) etc., dac victima se afla n timpul procesului de
munc sau n ndeplinirea ndatoririlor de serviciu;
p) accidentul survenit n timpul vizitelor organizate la o persoan juridic sau fizic n scop
profesional;
r) dispariia unei persoane, n condiiile unui accident de munc i n mprejurri care ndreptesc
presupunerea decesului acesteia;
s) accidentul suferit de o persoan, aflat n ndeplinirea atribuiilor de serviciu, ca urmare a unei
agresiuni;
t) accidentul suferit de o persoan care se afla n perioada de prob, n vederea angajrii.
B. Comunicarea accidentelor de munc.

Indiferent de natura sa, orice accident de munc va fi adus la cunotina conductorului unitii sau
a nlocuitorului acestuia. Obligaia revine - n msura n care este posibil - inclusiv celui accidentat.
Potrivit dispoziiilor art. 26, din Legea nr. 90/1996 (republicat) accidentul de munc urmat de
incapacitate temporar de munc ori, dup caz, urmat de invaliditate sau deces, precum i
accidentul de munc colectiv vor fi comunicate de ndat de ctre conducerea persoanei juridice
43
sau, dup caz, de persoana fizic, n calitate de angajator, inspectoratului teritorial de munc i,
dup caz, organelor de urmrire penal competente, potrivit legii.
Raspunderea juridica pentru incalcare NPM
A. Rspunderea juridic a salariailor poate fi:
1. Disciplinar - Obligaia de respectare a normelor legale privind protecia muncii sub sanciunea
rspunderii disciplinare rezult expres din art. 5 alin. 2 lit. d din Legea nr. 1/1970 privind
organizarea i disciplina muncii i art. 143, alin. 2 din Codul muncii. Prevederi similare sunt
cuprinse n contractele colective de munc. Ca atare, nclcarea cu vinovie a obligaiilor de
serviciu cu privire la normele de protecie a muncii poate antrena rspunderea disciplinar a
salariatului respectiv;
2. Material - n cazul n care, prin nclcarea normelor de protecie a muncii, se produce un
prejudiciu unitii (patronului).
Este posibil ns i o alt ipotez i anume ca unitatea, obligat la despgubiri fa de o persoan
prejudiciat, s recupereze daunele de la salariatul vinovat;
3. Administrativ - intervine n situaia cnd nclcarea normelor de protecie a muncii constituie
contravenie, sancionat n conformitate cu reglementrile n vigoare (de regul, cu amend).
Contravenia este definit ca o fapta ce prezint pericol social mai redus dect infraciunea, fapt
care este prevzut de lege, decret sau alte acte normative i care a fost svrit cu vinovie (art. 1
din Legea nr. 32/1968);
4. Penal - potrivit Legii nr. 90/1996 (republicat), nclcarea dispoziiilor legale privitoare la
protecia muncii atrage rspunderea penal n urmtoarele cazuri:
- neluarea vreuneia dintre msurile prevzute de dispoziiile legale referitoare la protecia muncii,
de ctre persoana care are ndatorirea de a lua aceste msuri la locul de munc, dac prin aceasta se
creeaz un pericol iminent de producere a unui accident de munc sau de mbolnvire profesional.
Aceast fapt constituie infraciune i se pedepsete cu nchisoare de la 3 luni la 2 ani sau cu
amend.
- neluarea vreuneia dintre msurile prevzute de dispoziiile legale referitoare la protecia muncii,
de ctre persoana care are ndatorirea de a lua aceste msuri la locurile de munc ce prezint un
pericol deosebit, dac prin aceasta se creeaz posibilitatea producerii unui accident de munc sau de
mbolnvire profesional. Aceast fapt constituie infraciune i se pedepsete cu nchisoare de la 6
luni la 3 ani sau cu amend.
- nerespectarea de ctre orice persoan a msurilor stabilite cu privire la protecia muncii, dac prin
aceasta se creeaz un pericol iminent de producere a unui accident de munc sau de mbolnvire
profesional. Aceast fapt constituie infraciune i se pedepsete cu nchisoare de la 3 luni la un an
sau cu amend.
- nerespectarea de ctre orice persoan a msurilor stabilite cu privire la protecia muncii, la locurile
de munc ce prezint un pericol deosebit, dac prin aceasta se creeaz posibilitatea producerii unui
accident de munc sau de mbolnvire profesional. Aceast fapt constituie infraciune i se
pedepsete cu nchisoare de la 3 luni la 2 ani sau cu amend.
- repunerea n funciune a instalaiilor, mainilor i utilajelor anterior eliminrii tuturor deficienelor
pentru care s-a dispus oprirea acestora. Aceast fapt constituie infraciune i se pedepsete cu
nchisoare de la 3 luni la 2 ani sau cu amend.
B. Rspunderea juridic (patrimonial) de drept al muncii a unitii (patronului) pentru prejudicii

cauzate salariailor prin accidentele de munc sau mbolnviri profesionale.
Temeiul juridic al acestei rspunderi l constituie art. 111 alin. 1 din Codul muncii: "unitatea este
obligat, n condiiile legii, s despgubeasc pe salariat n situaia n care acesta a suferit, din culpa
unitii, un prejudiciu n timpul ndeplinirii ndatoririlor de serviciu", coroborat cu art. 187 din cod
n sensul c se aplic pentru ntregire i prevederile dreptului comun.
Unitatea rspunde atunci cnd nu a luat msurile de protecie a muncii stabilite prin lege sau
contractul colectiv.
44
Salariatul cruia i s-a creat o incapacitate temporar de munc sau o invaliditate, pe lng drepturile
de asigurri sociale, se poate ndrepta cu aciune n daune mpotriva unitii aflat n culp, n
vederea acoperirii integrale a prejudiciului pe care l-a suferit. Aciunea poate introdus numai dup
stabilirea drepturilor de asigurri sociale i exclusiv pentru diferena dintre cuantumul acestora i
valoarea integral a prejudiciului.
Rspunderea unitii (patronului) este de drept al muncii, izvornd din contractul individual de
munc, respectiv din existena unei clauze de securitate n favoarea salariatului.
n condiiile actuale, se poate aprecia c unitatea rspunde att pentru prejudiciul patrimonial, ct i
pentru cel moral (cnd poate fi echivalat n bani).
Se asimileaz salariailor persoana detaat, cea care ndeplinete sarcini de stat sau obteti,
precum i elevii, ucenicii i studenii care fac practic profesional.
Deoarece unitatea se afl, n cazul unui accident de munc sau boli profesionale, pe teren
contractual, este prezumat n culp i va rspunde pentru:
- faptele organului su de conducere;
- faptele unui prepus (prepui).
Potrivit regulilor din dreptul comun, prezumia de culp poate fi nlturat dac se probeaz fora
major, faptul terului sau, ceea ce este posibil, nsi fapta victimei (a salariatului n cauz).
Dac salariatul este pgubit ca urmare a comiterii unei infraciuni svrit de persoanele care au
calitatea de organ sau de prepus al unitii, rspunderea acesteia va fi delictual. Art. 111 alin. 1 din
Codul muncii este aplicabil exclusiv raporturilor juridice nscute din ncheierea, executarea,
modificarea i ncetarea contractului de munc, dar nu i n cazul svririi unei fapte penale.
Clauza de securitate n favoarea salariatului trebuie neleas i interpretat ntr-un sens larg n
concordan cu prevederile constituionale privind protecia social. Ca urmare, unitatea va
rspunde i pentru accidentul de munc sau boala profesional determinat de o cauz
imprevizibil.
C. Rspunderea juridic de drept civil (delictual sau contractual) a unitii (patronului).

Salariaii aflai n voiaj care au suferit un accident de munc, ori au contractat o boal profesional
se pot ndrepta cu aciune numai mpotriva unitii care este parte n contractul lor de munc.
n situaia cnd accidentul de munc sau boal profesional sau produs datorit unei fapte
penale salariatul va putea chema unitatea n proces ca parte civilmente responsabil (delictual). i
ucenicii, elevii i studenii aflai n practic, cei care ndeplinesc sarcini de stat sau obteti, militarii
care muncesc, persoanele care execut o pedeaps prin munc - dac au fost accidentai ori s-au
mbolnvit - pot, la fel, s cheme unitatea n proces potrivit normelor rspunderii civile delictuale.
Plata despgubirilor - ca mod de reparare a prejudiciilor produse persoanelor fizice prin accidente
de munc sau mbolnviri profesionale - se poate efectua fie ntr-o sum global, fie prin pli
periodice.
a) Despgubirile se acord n funcie de evaluarea pagubelor n momentul la care se face aceast
evaluare. Odat stabilite, plata lor se ntoarce n trecut, de la momentul svririi faptei pgubitoare.
b) Culpa comun determin reducerea despgubirilor n raport cu msura n care salariatul a
contribuit prin fapta sa la producerea prejudiciului respectiv.
3.3.3.: Reglementri privind prevenirea i stingerea incendiilor
ORDONANTA NR. 60 DIN 28 AUGUST 1997 privind apararea impotriva incendiilor aprobata prin
LEGEA Nr. 212/1997, cu modificarile si completarile ulterioare 2 prevede c aprarea mpotriva
incendiilor a vieii oamenilor, a bunurilor i a mediului constituie o problem de interes public, la
care trebuie s participe, n condiiile legii, autoritile administraiei publice centrale i locale,
2
Ordonana Guvernului nr. 114/2000 pentru modificarea i completarea Ordonanei Guvernului nr. 60/1997 privind
aprarea mpotriva incendiilor Aprobata prin LEGEA nr. 12/2001
45
persoanele juridice i fizice romne, precum i celelalte persoane juridice sau fizice care desfoar
activiti ori se afl n tranzit, dup caz, pe teritoriul Romniei.
Apararea impotriva incendiilor reprezinta ansamblul integrat de masuri tehnice si
organizatorice, precum si de activitati specifice, planificate si realizate potrivit prezentei ordonante,
in scopul de a asigura identificarea, evaluarea, controlul si combaterea riscurilor de incendiu,
informarea cetatenilor asupra acestora, precum si interventia operativa pentru salvarea si acordarea
ajutorului pentru persoanele aflate in pericol, stingerea incendiilor si limitarea efectelor acestora.
Obligatii generale
Persoanele fizice si juridice sunt obligate sa respecte in orice imprejurare normele de
prevenire si stingere a incendiilor si sa nu primejduiasca, prin deciziile si faptele lor, viata, bunurile
si mediul.
Orice persoana care observa un incendiu are obligatia de a anunta prin orice mijloc
pompierii, primarul sau politia, dupa caz, si sa ia masuri, dupa posibilitatile sale, pentru limitarea si
stingerea incendiului.
In caz de incendiu, orice persoana are obligatia de a acorda ajutor, cand si cat este rational
posibil, semenilor aflati in pericol sau in dificultate, din proprie initiativa ori la solicitarea victimei,
a autoritatilor administratiei publice sau a reprezentantilor acestora, precum si a pompierilor.
Obligatiile armatorului, utilizatorului si salariatilor
Armatorul are urmatoarele obligatii principale:
a) sa stabileasca, prin dispozitii scrise, responsabilitatile si modul de organizare privind apararea
impotriva incendiiIor in unitatea sa, sa le actualizeze ori de cate ori apar modificari si sa le aduca la
cunostinta salariatilor, utilizatorilor si oricarei persoane interesate;
b) sa asigure identificarea si evaluarea riscurilor de incendiu din unitatea sa si sa justifice
autoritatilor competente ca masurile de aparare impotriva incendiilor sunt corelate cu natura si
nivelul riscurilor;
c) sa obtina avizele si autorizatiile de prevenire si stingere a incendiilor, prevazute de lege;
d) sa intocmeasca si sa actualizeze permanent lista cu substantele periculoase, clasificate astfel
potrivit legii, utilizate in activitatea sa sub orice forma, cu mentiuni privind: proprietatile fizico-
chimice, codurile de identificare, riscurile pe care le prezinta pentru sanatate si mediu, mijloacele de
protectie recomandate, metode de prim-ajutor, substante pentru stingere, neutralizare sau
decontaminare;
e) sa elaboreze instructiunile de aparare impotriva incendiilor si sa stabileasca sarcinile ce revin
salariatilor, pentru fiecare loc de munca;
f) sa verifice ca, atat salariatii, cat si persoanele din exterior, care au acces in unitatea sa, primesc,
cunosc si respecta instructiunile necesare privind masurile de aparare impotriva incendiilor;
g) sa stabileasca un numar de persoane cu atributii privind punerea in aplicare, controiul si
supravegherea masurilor de aparare impotriva incendiilor;
h) sa asigure mijloacele tehnice corespunzatoare si personalul necesar interventiei in caz de
incendiu, precum si conditiile de pregatire a acestora, corelat cu natura riscurilor de incendiu,
profilul activitatii si marimea unitatii;
i) sa asigure intocmirea planurilor de interventie si conditiile pentru ca acestea sa fie operationale in
orice moment;
j) sa asigure contactele, intelegerile, angajamentele, conventiile si planurile necesare corelarii, in
caz de incendiu a actiunii fortelor si mijloacelor proprii cu cele ale unitatilor de pompieri militari si
cu ale serviciilor de urgenta ce pot fi solicitate in ajutor; sa permita accesul acestora in unitatea sa in
scop de recunoastere, de instruire sau de antrenament si sa participe la exercitiile si aplicatiile
tactice de interventie organizate;
k) sa asigure si sa puna in mod gratuit la dispozitia fortelor chemate in ajutor mijloacele tehnice,
echipamentele de protectie individuala, substantele chimice de stingere care sunt specifice riscurilor
care decurg. din existenta si functionarea unitatii sale, precum si medicamentele si antidotul
necesare acordarii primului ajutor;
46
l) sa prevada fondurile necesare realizarii masurilor de aparare impotriva incendiilor si sa asigure, la

cerere, plata cheltuielilor efectuate de alte persoane fizice sau juridice care au intervenit pentru
stingerea incendiilor in unitatea sa;
m) sa stabileasca si sa transmita, catre utilizatorii produselor rezultate din activitatea unitatii sale,
precum si catre tertii interesati, regulile si masurile de aparare impotriva incendiilor, specifice
acestora, corelate cu riscurile previzibile la utilizarea, manipularea, transportul, depozitarea si
conservarea produselor respective.
Utilizator este orice persoana care foloseste un bun aflat in proprietatea altei persoane, in
baza unei conventii ori prin punerea acestuia la dispozitie pentru utilitate publica, in mod gratuit.
Utilizatorul are urmatoarele obligatii principale:
a) sa cunoasca si sa respecte masurile de aparare impotriva incendiilor, stabilite si date, sub orice
forma, de patron, proprietar, producator sau furnizor, dupa caz;
b) sa intretina si sa foloseasca, in scopul pentru care au fost realizate, dotarile pentru apararea
impotriva incendiilor, asigurate de patron, proprietar sau de producator;
c) sa respecte normele de aparare impotriva incendiilor, sepcifice activitatilor pe care le organizeaza
sau le desfasoara, in care caz utilizatorului ii revin, in mod corespunzator, si obligatiile prevazute la
art. 19
Fiecare salariat indiferent de natura angajarii, are in procesul muncii urmatoarele obligatii
principale:
a) sa respecte regulile si masurile de aparare impotriva incendiilor, aduse la cunostinta, sub orice
forma, de patron sau de persoanele desemnate de acesta;
b) sa utilizeze, potrivit instructiunilor date de patron sau de persoanele desemnate de acesta,
substantele pericuIoase, instalatiile, utilajele, masinile, aparatura si echipamentele de lucru;
c) sa nu efectueze manevre si modificari nepermise ale mijloacelor tehnice de protectie sau de
interventie pentru stingerea incendiilor;
d) sa comunice, imediat patronului ori persoanelor imputernicite de acesta orice situatie pe care este
indreptatit sa o considere un pericol de incendiu, precum si orice defectiune sesizata la sistemele de
protectie sau de interventie pentru stingerea incendiilor;
e) sa coopereze cu salariatii desemnati de patron, atat cat si permit cunostintele si sarcinile sale, in
vederea realizarii masurilor de aparare impotriva incendiilor;
f) sa acorde ajutor, atat cat este rational posibil, oricarui alt salariat aflat intr-o situatie de pericol.
Sanctiuni
nclcarea normelor cu privire la prevenirea i stingerea incendiilor constituie contraventii
daca nu au fost savarsite in astfel de conditii incat, potrivit legii penale, sa contituie infractiuni, si se
sanctioneaza cu amenda:
a)de la 500.000 lei la 1.000.000 lei,
b) de la 1.000.000 lei ;a 5.000.000 lei,
c) de la 5.000.000 lei la 10.000.000 lei,
Contraventiile la normele de prevenire si stingere a incendiilor, se stabilesc prin hotarare a
Guverriului.
Sanctiunile contraventionale se aplica persoanelor fizice sau juridice, dupa caz.
Constatarea contraventiilor si aplicarea sanctiunilor se fac de catre personalul unitatii de
pompieri militari cu atributii de indrumare, control, interventie si constatare a incalcarilor legii in
domeniul prevenirii si stingerii incendiilor, anume desemnat de comandantul Corpului Pompierilor
Militari, precum si de alte organe abilitate de lege.
47
PARTEA a II-a. DREPT MARITIM

MODUL 4. INTRODUCERE IN DREPTUL MARITIM
4.2. Izvoarele dreptului maritim
IZVOARELE DREPTULUI INTERNATIONAL PUBLIC
n msura n care, n raporturile dintre state, o practic dei repetat, i constant, nu este acceptat
de state ca reprezentnd o norm juridic, aceast practic rmne o simpl uzan, moralei ori
curtoaziei internaionale, aa cum este de exemplu protocolul diplomatic.
Cutuma este izvorul cel mai vechi al dreptului internaional. Materii ntregi ale acestuia s-au format
pe cale cutumial (dreptul diplomatic, dreptul mrii, legile i obiceiurile rzboiului). Pe msura
codificrii dreptului internaional i a creterii numrului tratatelor internaionale, cutuma pierde din
importana pe care a avut-o n trecut, n formarea i evoluia istoric a acestui drept.
n doctrin s-au exprimat i opinii controversate n legtur cu factorul timp, ce reprezint un
element constitutiv al cutumei. Crearea unei cutume necesit, mai ales n trecut, o practic
ndelungat, constnd din acte repetate i cu caracter de uniformitate, care s duc la consolidarea
cutumei. n prezent ns, cnd ritmul evoluiei relaiilor internaionale s-a accelerat i nevoile
reglementrii juridice devin adesea urgente, timpul i-a diminuat nsemntatea n procesul formrii
unei cutume.
ntr-un timp relativ scurt s-au format o serie de norme cutumiare n dreptul aerian i n dreptul
spaial, cum ar fi libertatea de trecere a obiectelor spaiale prin spaiul aerian al altor state, admiterea
sateliilor de recunoatere; n dreptul mrii ct privete platoul continental, zona economic
exclusiv, libertatea cercetrii tiinifice, care n dreptul mrii, ulterior, au fost codificate prin
Convenia din 1982.
innd seama de faptul c i cutuma reprezint o form de exprimare a acordului de voin al
statelor, rezult c n general statele care nu au consimit la crearea unei reguli cutumiare, nu pot fi
obligate la respectarea unei astfel de norme.
n ceea ce privete cmpul de aplicare al cutumei, se face distincia ntre cutuma general i
regional sau local.
Generalitatea regulilor se poate nelege n dou feluri diferite: ori n ceea ce privete obiectul - de
exemplu determinarea competenelor statelor - sau n ceea ce privete cmpul de aplicare.
Condiiile de aplicare a cutumelor generale pot fi formulate sub dou aspecte principale.
n primul rnd se consider c nu este necesar pentru ca un stat s fie legat de cutum s fi participat
prin comportarea sa la formarea acesteia. n acest sens, se intenioneaz c treburile cutumiare ale
dreptului mrii au fost constituite n sec. XVII i XVIII n principal de ctre statele europene dar
considerate ca opozabile tuturor statelor.
n al doilea rnd s-a susinut c nu trebuie ca statul s fi acceptat expres (teoria acordului tacit).
Referitor la cutumele regionale sau locale care leag un grup de state sau chiar numai dou state,
participarea statelor la formarea acestor tipuri de cutum este mai strict dect n cazul cutumelor
generale.
n esen diferena esenial ntre cutumele generale i cutumele regionale sau locale, n ceea ce
privete cmpul lor de aplicare, ar prea s rezide n faptul c, cutumele speciale nu pot fi aplicate
dect statelor care au participat efectiv la formarea lor. Aceast participare permite s se determine
sfera statelor respective i deci gradul de specialitate a cutumei n cauz.
Un fenomen nou n legtur cu formarea cutumei rezid n participarea organizaiilor internaionale
la acest proces de formare a cutumei.
Aceast participare se manifest prin acte care dei eman de la organele organizaiilor reprezint n
ultim analiz poziia adoptat de ctre satele membre. Aadar, este vorba de o nou cale de
manifestare a consimmntului statelor n procesul cutumiar.
S-ar putea afirma c, o rezoluie ar conine o opinie juridic colectiv i instantanee, n loc de a fi
expresia unor acte unilaterale rspndite n spaiu i n timp. n plus, opinia juridic precede practica
48
n loc de a o urma ca n cazul cutumei tradiionale. ns, ca s exprime o opinie juridic, rezoluiile
organizaiilor internaionale trebuie s fie adoptate cu o foarte mare majoritate de voturi, fr
opoziie semnificativ.
Rezoluiile trebuie s conin o formulare abstract i general sau s fie ntrite de o serie de alte
rezoluii convergente care s formuleze aceeai regul.
Pe lng acestea este indispensabil existena unei practici care s confirme i s ntreasc aceste
rezoluii, ceea ce permite atestarea existenei regulii cutumiare.
Ca exemplu de rezoluii ale Adunrii Generale a O.N.U. care au impulsionat formarea unor reguli
cutumiare de drept internaional pot fi citate:
- Declaraia universal a drepturilor omului [Rezoluia 217 (III), 1948];
- Declaraia cu privire la acordarea independenei rilor i popoarelor coloniale [Rezoluia 15144
(XV), 1960];
- Declaraia privind suveranitatea permanent asupra resurselor naturale [Rezoluia 1803 (XVII),
1962];
- Declaraia relativ la eliminarea tuturor formelor de discriminare rasial [Rezoluia 1904 (VIII),
1963];
- Carta drepturilor i ndatoririlor economice ale statelor [Rezoluia 3281 (XXIX), 1974].
O alt problem o constituie cutuma i codificarea dreptului internaional.
Fiind caracterizat prin incertitudine, cutuma nu permite s se ajung la o fixare clar a regulilor
sale din punct de vedere al ntinderii acesteia, precum i n ceea ce privete coninutul i durata sa,
precum i al momentului apariiei i dispariiei sale.
Ca urmare, n cadrul O.N.U. s-a procedat i continu s se procedeze la o oper susinut de
codificarea dreptului internaional prin convenii internaionale avnd ca obiect domenii importante
ale acestuia.
Se pot reine astfel 4 convenii asupra dreptului mrii adoptate n 1958, la Geneva, privind marea
teritorial i zona contigu, platoul continental, marea liber, pescuitul i conservarea resurselor vii
ale mrii libere, nlocuite cu Convenia asupra dreptului mrii, care cuprinde totalitatea aspectelor
acestui drept, adoptat n 1982, Convenia asupra relaiilor diplomatice (1961) i Convenia asupra
relaiilor consulare (1963), Convenia asupra reprezentrii statelor la organizaiile internaionale
(1975) i Convenia asupra succesiunii statelor la tratate (1978).
n privina codificrii dreptului internaional, se pot meniona existena unor trsturi caracteristice
care o difereniaz de codificarea intern, i anume:
- codificarea n dreptul internaional nu pune pe un plan inferior cutuma, care subzist ca factor
formativ al dreptului internaional, fiind situat pe plan egal cu tratatele i deci nu transform
structura acestui drept;
- codificarea trebuie nsoit, potrivit art. 13 din Carta O.N.U., de o dezvoltare progresiv a
dreptului internaional. Participarea statelor noi la codificarea dreptului internaional accentueaz
procesul de nnoire a dreptului internaional, de stabilire a unor reguli noi;
- codificarea dreptului internaional nu nltur cutuma. Aceasta se substituie numai parial cutumei
existente sau mai exact i se suprapune dar ea nu este total.
n afara tratatului i cutumei ca izvoare principale ale dreptului internaional, exist i izvoare
secundare sau mijloace auxiliare pentru determinarea, precizarea i interpretarea regulilor de drept.
Art. 38 din Statutul Curii Internaionale de Justiie (C.I.J) se refer la "hotrrile judectoreti i
doctrina celor mai calificai specialiti n drept internaional public ai diferitelor naiuni, ca mijloace
auxiliare de determinare a regulilor de drept".
Hotrrile instanelor judiciare i arbitrale internaionale (ale C.I.J), ale Curii de la Luxemburg i
ale tribunalelor internaionale arbitrale, nu au propriu-zis un rol creator n procesul normativ, ns
ele pot servi ca mijloc de constatare i de interpretare a unor norme de drept internaional invocate
de prile n litigiu. n acelai sens pot fi menionate i sentinele tribunalelor internaionale de la
Nurnberg (1946) i Tokio (1948) privind sancionarea crimelor de rzboi, a crimelor contra pcii i
umanitii.
49
Doctrina de drept internaional este constituit att din lucrrile specialitilor de drept internaional,
ct i ale organizaiilor tiinifice internaionale cum sunt: Asociaia de Drept Internaional,
Institutul Internaional de Drept Spaial, lucrri care au ca obiect i elaborarea unor proiecte de
codificare a diferitelor probleme de drept internaional. n aceast categorie pot fi incluse i lucrrile
Comisiei de Drept Internaional a O.N.U. Doctrina, nu are ns funcie creatoare de drept, ci are
rolul de a constata, sistematiza sau interpreta Dreptul internaional.
50
MODULUL 5. MIJLOACE DE TRANSPORT PE AP
5.1.NMATRICULAREAS NAVELOR
5.1.1. Definitia si natura juridica a navei
ORDONAN nr. 42 din 28 august 1997 privind navigaia civil defineste nava ca fiind :
mijlocul de navigaie utilizat pentru realizarea activitii de transport i a altor servicii pe ap. Sunt
nave n nelesul prezentei ordonane navele maritime, fluviale i alte nave de navigaie interioar,
inclusiv ambarcaiunile mici, precum i echipamente plutitoare cum ar fi drgi, elevatoare, macarale
plutitoare i alte asemenea, cu sau fr propulsie.
De asemenea sunt definite si construciile plutitoare care n mod normal nu sunt destinate
deplasrii sau efecturii lucrrilor speciale pe cile navigabile, cum ar fi docuri, debarcadere,
pontoane, hangare pentru nave i altele asemenea, care sunt considerate instalaii plutitoare.
Se considera ca fac parte din nav instalaiile, mainile i motoarele care asigur propulsia
navei sau produc o alt aciune mecanic, cu mecanismele i mijloacele necesare transmiterii acestei
aciuni, toate obiectele necesare navigaiei, diferitelor manevre, siguranei navei, salvrii vieii
umane, prevenirii polurii, comunicaiilor, igienei i exploatrii potrivit destinaiei navei, chiar cnd
acestea ar fi scoase de pe nav pentru un timp limitat, precum i proviziile.
Codul commercial reglementeaza ca face parte din vas si: imbarcatiunile, uneltele,
instrumentele, armele, munitiunile, proviziunile si in general toate lucrurile destinate uzului sau
permanent, chiar cind ar fi oarecare timp separate de vas.
Codul commercial prevede prin art. 490 ca vasele sunt bunuri mobile.
Desi nava este un bun mobil, datorita valorii ridicate a acesteia nava este protejata din punct
de vedere juridic ca si cum ar fi un bun imobil iar acest lucru rezulta din faptul ca este supus
transcrierii unui registru public numit Registru matricol pentru navele de categoria I-a si Registru de
evidenta pentru navele de categoria a II-a.
Din analiza celor prezentate rezulta se poate concluziona ca natura juridical a navei este
urmatoarea:
- este un bun mobil;
- este un bun supus transcrierii intr-un registru public fiind protejat din punct de vedere juridic ca un
bun imobil;
- este mijlocul de navigaie utilizat pentru realizarea activitii de transport i a altor servicii pe ap;
- se impart pe categorii si pe tipuri de nave.
Astfel din punct de veder juridic se poate defini nava ca fiind un bun mobil ce este
supus transcrierii ntr-un registru public i reprezinta un mijlocul de navigaie utilizat pentru
realizarea activitii de transport i a altor servicii pe ap ce poate fi clasificat pe categorii si
tipuri de nave.
De asemenea orice nav trebuie s aib actele de bord cerute de reglementrile naionale,
precum i pe cele prevzute n conveniile internaionale la care Romnia sau ara de pavilion este
parte.
Se recunosc ca valabile actele de bord i brevetele si certificatele echipajelor, daca sunt
eliberate de autoritatile competente respectiv societatile de clasificare recunoscute ale rii de
pavilion navelor sub pavilion strin i echipajelor acestora.
Dreptul de vizit, inspecie, intervenie i de a efectua cercetri la bordul unei nave se
exercit potrivit conventiilor internationale, iar daca staul in care se afla nava nu este parte la
conventii trebuie respectate prevederile sale interne.
51
5.1.2. Individualizarea navei

Legea privind navigatia civila prevede ca fiecare nav autopropulsat din categoria I trebuie s
aib un nume care s o disting de celelalte nave, acesta se obtine la solicitarea proprietarului de
nava care trebuie sa prezinte trei nume dorite in ordinea preferintei.
In cazul navelelor fr propulsie din categoria I, precum i navele din categoria a II-a,
acestea trebuie s poarte un numr de identificare.
Numele sau, dup caz, numrul atribuit va fi nscris n evidene, precum i pe corpul navei.
La atribuirea numelui sau a numrului de identificare a navei se vor avea n vedere i
prevederile acordurilor cu privire la regimul frontierei de stat, ncheiate de Romnia cu statele
vecine.
Numele sau numrul i modul de nscriere pe corp i suprastructur a acestora se stabilesc
de Ministerul Transporturilor.
Un alt element prin care se poate identifica o nava este portul de inmatriculare care de obicei
este inscris pe pe corpul navei sub numele acesteia.
In cazul navelor maritime printre elementele de identificare exista si numarul si indicativul
navei dat de Organizatia Internationala Maritima.
Totodata se mai pot considera printre elementele de identificare si caracteristicile navei
(lungime-LOA, latime, pescaj, inaltime, tipul si puterea masinii, etc).
5.1.3. Clasificarea navelor

O.G.nr.42/1997 privind navigatia civila clasifica navele in doua categorii respectiv:
a) categoria I cuprinde navele cu propulsie proprie cu o putere mai mare de 45 CP, velierele
construite pentru cltorii de lung durat i navele cu sau fr propulsie cu o capacitate de
ncrcare de peste 10 tone metrice, inclusiv echipamentele plutitoare fr propulsie cu deplasament
de peste 15 tone;
b) categoria a II-a cuprinde toate celelalte nave.
Clasificarea navelor in cele doua categorii este necesara pentru cunoaterea constituirii sau a
transmiterii de drepturi reale asupra navelor, pentru stabilirea actelor de bord pe care trebuie s le
posede precum si pentru a se efectua evidena navelor in registre matricole sau de evidenta.
Clasificarea navelor pe categorii nu trebue cnfundata cu clasificarea navelor pe tipuri care
reprezinta impartirea navelor in: cargouri, vrachiere, petroliere, nave RO-RO, conainer, pasagere,
etc.
5.1.4. Clasa navelor. Rolul si responsabilitatea societatilor de clasificare. Inspectia tehnica

a navelor. Controlul si emiterea certificatelor pentru navele aflate in exploatare, constructie,
reconstructie.
Clasa nvei reprezinta aptitudine navie de a este in buna stare de navigabilitate si ea se atesta
de Certificatul de Clasificare acordata de o societate de clasificare. Ea se acorda pe o perioada de
cinci ani cu obligativitatea efectuarii unei revizii anuale. De obicei clasa unei nave poate fi acordata
pe o perioada limitata de timp ce reprezinta viata unei nave care difera de la o nava la alta in functie
de tipul, clasa si zona de navigatie.
Societatile de clasificare agreate sunt cele recunoscute si au in principal o responsabilitate
juridica in ce priveste eliberarea certificatelor pe care le emit ce rezulta din aplicarea urmatoarele
atributii:
- supravegherea tehnica , clasificarea si certificarea , pe baza regulilor stabilite prin conventii
internationale si reglementari, a constructiei , reconstructiei si repararii navelor , unitatilor de foraj
marin si contenerelor ;
- supravegherea tehnica si certificarea materialelor si echipamentelor destinate acestora ;
- supravegherea tehnica si certificarea unor materiale , echipamente , instalatii si constructii
metalice pentru unitati nenavale ;
52
- lucrari de cercetare -proiectare necesare elaborarii regulilor si prescriptiilor de registru ;

- importul si exportul de produse si prestatii specifice ;
- colaborarea tehnico-stiintifica cu alte institute specializate ,
- eliberarea certificatelor si documentelor prevazute in conventiile internationale maritime sau de
navigatie interioara;
- verificari si inspectii la navele si asigura supravegherea tehnica a echipamentelor si materialelor
specifice care se fabrica;
- asigura supravegherea tehnica si certificarea constructiei si reparatiei conteinerelor si a
materialelor destinate acestora;
- executa supravegherea tehnica si certificarea unor materiale , echipamente , instalatii si constructii
metalice pentru utilizarea nenavale;
- in constructia si clasificarea navelor maritime si fluviale , constructia platformelor maritime de
foraj si executie , contenerelor , echipamentelor instalatilor si materialelor navale , in scopul
prevenirii poluarii mediului marin de catre nave si aplicarii conventiilor internationale privind
securitatea navigatiei si mediului inconjurator;
5.1.5. Evidenta inmatricularii navelor

Evidenta navelor se face prin inscrierea unui registru tinut de autoritatea statului competent.
Inmatricularea se poate face printrun singur registru sau mai multe tinute de capitanii de port de
inmatriculare in functie de cum are reglementat fiecare autoritate.
In legislatia atatului roman prin OG nr.42/1997 privind navigatia civila inscrierea navelor n
evidene se face dup cum urmeaz:
a) Navele de naionalitate romn care fac parte din categoria I se nscriu n registre matricole.
La cererea de nscriere n registrul matricol sunt necesare actele de dobndire a navei,
inclusiv actul de radiere a nscrierilor anterioare, dac este cazul, actele de verificare i atestare a
strii tehnice a construciei navei, autorizaiile de lansare la ap i de navigaie, precum i actele de
tonaj i fotografiile navei.
Dup nscrierea navei n registrul de eviden centralizat inut de Ministerul Transporturilor
se elibereaz actul de naionalitate.
n cazul contractelor de nchiriere a navelor operatori sunt supusi si ei nscri n registrele de
nave ale cpitniilor de port i n registrul centralizat al Ministerului Transporturilor, se poate
elibera un act de naionalitate pe numele operatorului, cu condiia predrii prealabile de ctre
armator a actului de naionalitate iniial, care se va pstra la Ministerul Transporturilor pe perioada
derulrii contractului sau pn la o nou solicitare a armatorului.
Actul de naionalitate iniial se napoiaz armatorului dup nscrierea meniunilor n registrul
cpitniilor de port i n registrul centralizat al Ministerului Transporturilor i dup predarea actului
de naionalitate emis pe numele operatorului.
Actul de naionalitate emis pe numele operatorului nu ii confer acestuia vreun drept de proprietate
asupra navei, iar constituirea unor drepturi reale asupra acesteia se poate face numai cu acordul
expres al armatorului.
Se nscriu n registrul de nave i navele care au purtat pavilion strin i sunt nchiriate de persoane
juridice sau fizice romne, numai dup scoaterea din eviden sau suspendarea dreptului de arborare
a pavilionului de ctre autoritatea competent a statului respectiv.
b) Navele de naionalitate romn care fac parte din categoria a II-a se nscriu n registre de
eviden.
La cererea de nscriere n registrul de eviden se vor anexa actele de dobndire, inclusiv actul de
radiere a nscrierilor anterioare, dac este cazul, actul de constatare a strii tehnice a navei, cu
caracteristicile ei, iar la cele cu motor i fotografiile navei.
Scoaterea din eviden a navelor se face prin menionarea n registru a cauzelor care au
determinat-o, cum ar fi pierderea naionalitii romne, dezmembrarea, pierderea navei n urma unui
naufragiu, incendiu, euare sau alte mprejurri.
53
n caz de pierdere a naionalitii romne, transcrierea transmiterii de proprietate nu se poate

face dect dup predarea la cpitnia portului a certificatului de naionalitate romn i a celorlalte
acte de bord.
Regimul de nscriere a navelor i de transcriere a transmiterii, constituirii sau stingerii
drepturilor reale asupra navelor se aplic i echipamentelor plutitoare, acestea fiind considerate de
categoria I, n cazul cnd depesc 15 tone deplasament, i de categoria a II-a cnd au
deplasamentul pn la 15 tone inclusiv.
Constituirile ori transmiterile de drepturi reale asupra navelor i echipamentelor plutitoare,
precum i stingerea acestor drepturi, care nu sunt transcrise n evidenele de nmatriculare nu sunt
opozabile fa de teri.
Organele care in registrele matricole i pe cele de eviden elibereaz certificate privind
meniunile cuprinse n aceste registre, la cererea celor interesai.
5.2.Naionalitatea navelor
5.2.1. Nationalitatea navelor. Conditiile de obtinere si de pierdere a nationalitatii. Dreptul

navelor de a arbora pavilionul roman. Pavilioane de complezenta
Navele au nationalitatea statului al carui pavilion sunt autorizate sa-l poarte.
Guvernul Romaniei, prin Ministerul Transporturilor, acorda dreptul de arborare a pavilionu-
lui roman sau poate dispune suspendarea sau retragerea acestui drept.
Dreptul de arborare a pavilionului roman se acorda:
a) navelor proprietate a persoanelor juridice sau fizice romane;
b) navelor proprietate a persoanelor juridice sau fizice straine, care au sediul unei filiale sau
domiciliul in Romania;
c) navelor proprietate a persoanelor juridice sau fizice straine inchiriate de persoane fizice sau
juridice romane.
Navele care arboreaza pavilionul roman sunt de nationalitate romana si nu pot naviga sub
pavilionul altui stat.
Navele autorizate sa navigheze sub pavilionul statului roman vor avea la bord actele care sa ateste
dreptul de arborare a pavilionului roman si actele cerute de legislatia romana si de conventiile
internationale la care Romania este parte.
La cererea armatorului, se suspenda dreptul de arborare a pavilionului roman navelor
inchiriate persoanelor juridice sau fizice straine.
In aceasta situatie, armatorul navei va prezenta capitaniei portului de inregistrare actul de
nationalitate in vederea arhivarii .
Dreptul de arborare a pavilionului roman se retrage in cazul in care nu mai sunt indeplinite
conditiile de la art. 24.
Navele nou construite in santierele din Romania, care au ca beneficiari persoane juridice sau
fizice straine, vor naviga in perioada probelor de mare, pe baza unui permis provizoriu de arborare a
pavilionului roman, emis de capitania portului in raza caruia a fost executata. constructia, la cererea
constructorului.
Dupa perfectarea actelor de predare-primire si prezentarea acestora la capitania portului,
navele vor naviga in baza actului de nationalitate emis de autoritatea competenta a statului de
inregistrare sau a unui permis provizoriu emis de misiunea diplomatica a statului respectiv.
5.3.3. Transmiterea si constituirea de drepturi reale asupra navei

Dobandirea si transmiterea dreptului de proprietate asupra navelor, precum si constituirea,
transmiterea sau stingerea altor drepturi reale asupra acestora, se transcriu in registrele matricole sau
de evidenta, prevazute la art.18, tinute de capitaniile de port facandu-se totodata mentiune si pe
actul de nationalitate sau in carnetul de ambarcatiune.
54
Contractul de constructie de nave va fi transcris in registrele de nave in constructie ale

capitaniei portului in raza caruia se afla santierul naval.
In aceste registre se vor transcrie si eventualele transmiteri de proprietate, precum si
constituirile sau stingerile de drepturi reale asupra navelor, intervenite pana la obtinerea actelor de
nationalitate.
Regimul de inscriere a navelor si de transcriere a transmiterii, constituirii sau stingerii
drepturilor reale asupra tavelor se aplica si echipamentelor plutitoare, acestea fiind considerate de
categoria l, in cazul cand depasesc 15 tone deplasament si de categoria a ll-a cand au deplasamentul
pana la 15 tone inclusiv.
Constituirile ori transmiterile de drepturi reale asupra navelor si echipamentelor plutitoare,
precum si stingerea acestor drepturi, care nu sunt transcrise in evidentele de inmatriculare nu sunt
opozabile fata de terti.
Organele care tin registrele matricole si pe cele de evidenta elibereaza certificate privind
mentiunile cuprinse in aceste registre, la cererea celor interesati.
5.5.Documentele de bord obligatorii pentru navele sub pavilion

romn i strin
5.5.1.Certificate si alte documente a caror existenta la bordul navelor este ceruta prin acte
normative interne si prin conventii internationale, conditiile in care acestea pot fi
obtinute, perioada lor de valabilitate legala, autoritatile emitente.
CERTIFICATE I DOCUMENTE CARE TREBUIE S EXISTE N

PERMANEN LA BORDUL NAVELOR
1. Toate navele Referin
CERTIFICATE OF REGISTRY
Certificat de naionalitate
INTERNATIONAL TONNAGE CERTIFICATE Convenia internaional din 1966 asupra
(1969) msurrii tonajului navelor (Tonnage),
articolul 7
Certificat internaional de tonaj al navelor (1969)
INTERNATIONAL LOAD LINE CERTIFICATE Convenia internaional din 1969 asupra
liniilor de ncrcare (LL), articolul 16
Certificat internaional de bord liber
INTERNATIONAL LOAD LINE EXEMPTION Convenia internaional din 1966 asupra
CERTIFICATE liniilor de ncrcare (LL), articolul 16
Certificat internaional de scutire pentru bordul liber
STABILITY INFORMATION FOR PASSENGER Convenia internaional din 1974, pentru
SHIPS AND CARGO SHIPS ocrotirea vieii omeneti pe mare (SOLAS),
regula II-1/22
Informaia asupra stabilitii la navele de pasageri i
la navele de mrfuri
MINIMUM SAFE MANNING CERTIFICATE Convenia internaional din 1974, pentru
ocrotirea vieii omeneti pe mare (SOLAS)
(amendamentele din1989), regula V/13 (b)
Certificat pentru echipajul minim de siguran
55
CERTIFICATE FOR MASTERS, OFFICERS AND Convenia internaional privind

RATINGS standardele de pregtire a navigatorilor,
brevetare/atestare i efectuare a serviciului de
cart (STCW 1978), articolul 6
Certificate pentru comandani, ofieri i marinari
INTERNATIONAL OIL POLLUTION Convenia internaional din 1973 pentru
PREVENTION CERTIFICATE prevenirea polurii de ctre nave
(MARPOL73/78) anexa I, regula 5
Certificat internaional de prevenire a polurii cu
hidrocarburi
Acest certificat trebuie s fie obligatoriu nsoit de:
1. RECORD OF CONSTRUCTION AND
EQUIPMENT FOR SHIPS OTHER THAN TANKERS
(Form A)
Fi de construcie i echipament pentru nave altele
dect petroliere (Formular A) sau
2. RECORD OF CONSTRUCTION AND
EQUIPMENT FOR OIL TANKERS (Form B)
Fi de construcie i echipament pentru petroliere
(Formular B)
SHIPBOARD OIL POLLUTION EMERGENCY Convenia internaional din 1973 pentru
PLAN prevenirea polurii de ctre nave
(MARPOL73/78) Anexa I, regula 26
Plan de urgen de bord contra polurii cu
hidrocarburi
DOCUMENT OF COMPLIANCE (copy) Convenia internaional din 1974, pentru
Cap. IX/4
Document de conformitate (copie)
SAFETY MANAGEMENT CERTIFICATE Convenia internaional din 1974, pentru
Cap. IX/4
Certificatul managementului siguranei
2. Suplimentar cerinelor cuprinse n seciunea 1 de
mai sus, navele de pasageri trebuie s dein:
PASSENGER SHIP SAFETY CERTIFICATE Convenia internaional din 1974, pentru
ocrotirea vieii omeneti pe mare (SOLAS),
Regula I/12, (a), (i), aa cum a fost modificat
prin amendamentele GMDSS.
Certificat de siguran pentru nava de pasageri
Acest certificat trebuie suplimentat cu: RECORD OF
EQUIPMENT FOR THE PASSENGER SHIP SAFETY
CERTIFICATE (Form P)
Lista echipamentului pentru Certificatul de siguran
56
pentru nava de pasageri (Formular P)

EXEMPTION CERTIFICATE Convenia internaional din 1974, pentru
Regula I/12, (a), (vi)
Certificat de scutire
Nave de pasageri care execut transporturi speciale
SPECIAL TRADE PASSENGER SHIPS SAFETY Acord STP, regula 5
CERTIFICATE
Certificatul de siguran pentru navele de pasageri
care execut transporturi speciale
SPECIAL TRADE PASSENGER SHIPS SPACE SSTP, regula 5
CERTIFICATE
Certificatul de spaiu pentru navele de pasageri care
execut transporturi speciale
3. Suplimentar certificatelor menionate n seciunea
1 de mai sus, navele de marf trebuie s mai dein la
bord:
CARGO SHIP SAFETY CONSTRUCTION Convenia internaional din 1974, pentru
CERTIFICATE ocrotirea vieii omeneti pe mare (SOLAS),
Regula I/12, (a), (ii), aa cum a fost
modificat prin amendamentele GMDSS.
Certificat de siguran a construciei pentru nava de
mrfuri
CARGO SHIP SAFETY EQUIPMENT Convenia internaional din 1974, pentru
CERTIFICATE ocrotirea vieii omeneti pe mare (SOLAS),
Regula I/12, (a), (iii), aa cum a fost
Certificat de siguran a echipamentului pentru nava
de mrfuri
Acest certificat trebuie suplimentat cu:
RECORD OF EQUIPMENT FOR THE CARGO
SHIP SAFETY EQUIPMENT CERTIFICATE (Form E)
a echipamentului pentru nava de mrfuri (Formular E)
CARGO SHIP SAFETY RADIO CERTIFICATE Convenia internaional din 1974, pentru
Regula I/12, (a), (iv), aa cum a fost
Certificat de siguran radio pentru nava de mrfuri
Acest certificat trebuie suplimentat cu:
RECORD OF EQUIPMENT FOR THE CARGO
SHIP SAFETY RADIO CERTIFICATE (Form R)
radio pentru nava de mrfuri (Formular R)
57
EXEMPTION CERTIFICATE Convenia internaional din 1974, pentru

Regula I/12, (a), (vi)
Certificat de scutire
DOCUMENT OF COMPLIANCE WITH THE Convenia internaional din 1974, pentru
SPECIAL REQUIREMENTS FOR SHIPS CARRYING ocrotirea vieii omeneti pe mare (SOLAS),
DANGEROUS GOODS Regula II-2/54.3
Document de conformitate cu cerinele speciale
pentru navele care transport mrfuri periculoase
DANGEROUS GOODS MANIFEST OR Conveniile SOLAS 1974, regula VII-5 i
STOWAGE PLAN MARPOL 73/78, Anexa III, regula 4
Manifest sau plan de arimare mrfuri periculoase
DOCUMENT OF AUTHORIZATION TO LOAD Convenia SOLAS 1974, regula VI/9 i
GRAIN Codul internaional de reguli de siguran
pentru transportul de grne n vrac, Partea A,
paragraful 3
Document privind autorizarea transportului de grne
CERTIFICATE OF INSURANCE OR OTHER Convenia internaional privind
FINANCIAL SECURITY IN RESPECT OF CIVIL rspunderea civil pentru pagubele produse
LIABILITY FOR OIL POLLUTION DAMAGE prin poluare cu hidrocarburi (CLC 1992)
articolul VII
Certificat de asigurare sau alt garanie financiar n
legtur cu rspunderea civil pentru pagubele produse
prin poluare cu hidrocarburi
4. Suplimentar cerinelor enumerate la seciunile 1 i
3 de mai sus, toate navele care transport substane
chimice lichide nocive n vrac trebuie s dein la bord:
INTERNATIONAL POLLUTION PREVENTION Convenia internaional din 1973 pentru
CERTIFICATE FOR THE CARRIAGE OF NOXIOUS prevenirea polurii de ctre nave(MARPOL
LIQUID SUBSTANCES IN BULK (NLS 73/78) Anexa II, regulile 10, 12 i 12A
CERTIFICATE)
Certificat internaional de prevenire a polurii pentru
transportul substanelor lichide nocive n vrac (Certificat
NLS)
CARGO RECORD BOOK Convenia internaional din 1973 pentru
prevenirea polurii de ctre nave(MARPOL
73/78) Anexa II, regula 9
Jurnalul de nregistrare a mrfii
5. Suplimentar cerinelor menionate n seciunile 1 i
3 de mai sus, dup caz, toate navele tanc pentru produse
chimice trebuie s mai dein la bord:
CERTIFICATE OF FITNESS FOR THE BCH Code Seciunea 6
CARRIAGE OF DANGEROUS CHEMICALS IN
BULK
Certificat de conformitate pentru transportul
58
produselor chimice periculoase n vrac sau

INTERNATIONAL CERTIFICATE OF FITNESS IBC Code, Seciunea 1.5
FOR THE CARRIAGE OF DANGEROUS
CHEMICALS IN BULK
Certificat internaional de conformitate pentru
transportul produselor chimice periculoase n vrac
3 de mai sus, dup caz, toate navele tanc pentru gaze
lichefiate trebuie s dein la bord:
CERTIFICATE OF FITNESS FOR THE GC Code, Seciunea 1.6
CARRIAGE OF LIQUEFIED GASES IN BULK
Certificat de conformitate pentru transportul gazelor
lichefiate n vrac sau
INTERNATIONAL CERTIFICATE OF FITNESS IGC Code, Seciunea 1.5
FOR THE CARRIAGE OF LIQUEFIED GASES IN
BULK
Certificat internaional de conformitate pentru
transportul gazelor lichefiate n vrac
3 de mai sus, dup caz, toate ambarcaiunile de mare
vitez trebuie s dein la bord:
HIGH SPEED CRAFT SAFETY CERTIFICATE Convenia SOLAS 1974, regula X/3;
Codul pentru ambarcaiuni de mare vitez
Seciunea 1.8
Certificat de siguran pentru ambarcaiuni de mare
vitez
PERMIT TO OPERATE HIGH SPEED CRAFT HSC Code
Permis de exploatare a unei ambarcaiuni de mare Seciunea 1.9
vitez
Certificate diverse - Nave speciale
SPECIAL PURPOSE SHIP SAFETY CERTIFICATE Rezoluia IMO A.534 (13) Seciunea 1.7
Certificat de siguran pentru nave speciale
ADDITIONAL CERTIFICATE FOR OFFSHORE Rezoluia IMO A.673 (16) Seciunea 1.5;
SUPPLY VESSELS CARRYING LIMITED
QUANTITIES OF NLS IN BULK
Certificat suplimentar pentru nave de servitute n larg MARPOL 73/78, Anexa II, regula 13 (4)
care transport cantiti limitate de NLS
Sisteme de scufundare
DIVING SYSTEM SAFETY CERTIFICATE Rezoluia IMO A.536 (13) Seciunea 1.6
Certificat de siguran pentru sistemele de scufundare
Ambarcaiuni cu portan dinamic
DYNAMICALLY SUPPORTED CRAFT PERMIT Rezoluia IMO A.373 (X) Seciunea 1.6
TO OPERATE
59
Permis de operare pentru ambarcaiuni cu portan

dinamic
Uniti mobile de foraj n larg
MOBILE OFFSHORE DRILLING UNIT SAFETY Rezoluia IMO A.414 (XI), Seciunea 1.6;
CERTIFICATE Rezoluia IMO A.649 (16) Seciunea 1.6
Certificat de siguran pentru unitile mobile de foraj
marin
Nivele de zgomot
NOISE SURVEY REPORT Rezoluia IMO A.468 (XII) Seciunea 4.3
Raport privind msurarea zgomotelor
NOT:
Toate certificatele care trebuie s existe n permanen la bordul navelor trebuie s fie
originale.
5.6.Reinerea i sechestrarea
5.6.1.Creanta maritima.
CONVENTIA INTERNATIONALA pentru unificarea anumitor reguli asupra sechestrului
asigurator de nave maritime (Bruxelles, 10 mai 1952) definete creanta maritima ca afirmarea unui
drept sau a unei creante avind una dintre urmatoarele cauze:
a) daune cauzate de catre o nava fie prin abordaj, fie in alt mod;
b) pierderi de vieti omenesti sau daune corporale cauzate de catre o nava sau provenind din
exploatarea unei nave;
c) asistenta si salvare;
d) contracte referitoare la folosinta sau locatiunea unei nave prin charter-party sau altfel;
e) contracte referitoare la transportul de marfuri de catre o nava in baza unui charter-party,
conosament sau altfel;
f) pierderi sau pagube aduse marfurilor si bagajelor transportate de catre o nava;
g) avarie comuna;
h) imprumut maritim;
i) remorcaj;
j) pilotaj;
k) furnizarea, in orice loc, de produse sau de materiale facute unei nave in scopul exploatarii
sau intretinerii sale;
l) constructie, reparatii, echipamentul unei nave sau taxele de doc;
m) salariile comandantilor, ofiterilor sau membrilor echipajului;
60
n) banii cheltuiti de comandant si cei platiti de catre incarcatori, navlositori sau agenti in
contul navei sau al proprietarului ei;
o) proprietatea contestata a unei nave;
p) proprietatea contestata a unei nave sau posesia sa ori exploatarea sa, sau drepturile la
rezultatele exploatarii unei nave in coproprietate;
q) orice ipoteca maritima si orice garantie;
Ordonanta nr. 42 din 28 august 1997 privind navigatia civila prevede la art. 96.i urm. c
retinerea opereaz atunci cnd - Capitania portului nu va elibera actele de bord si permisul de
plecare acelor nave care nu au achitat tarifele, taxele, eventualele amenzi si despagubiri la care sunt
obligate, potrivit dispozitiilor legale, fata de capitania de port sau de alte organe portuare.
Navele pot fi oprite de a pleca din port sau din rada si in cazul cand s-a cerut aceasta, prin
adresa scrisa, de catre un organ al administratiei locale sau centrale, de organele jurisdictionale ori
de cele ale parchetelor.
Navele pot fi oprite de a pleca din port sau rada si in cazurile cand capitania primeste
reclamatii scrise prin care se cere retinerea navei, pentru pretentii de neplata marfii incarcate,
pretentii rezultand din avaria comuna, avarii, abordaje, asistenta sau salvare, despagubiri, taxe,
tarife si alte asemenea.
In cazurile prevazute in prezentul articol retinerea inceteaza daca proprietarul navei a depus
o garantie suficienta in raport cu suma pretinsa sau daca, in termen de 24 ore de la retinerea navei,
nu s-a primit o confirmare printr-o incheiere judecatoreasca de punere sub sechestru.
In calculul acestor ore nu se iau in considerare orele din zilele nelucratoare.
Raspunderea pentru retinerea nejustificata a navei o poarta acela la cererea caruia a fost
retinuta nava.
Prevederile cu privire la reinere i sechestrare nu se aplica navelor militare si navelor sub
pavilion strain folosite pentru servicii guvernamentale.
CODUL COMERCIAL AL ROMNIEI*) din 16 aprilie 1887 prevede c orice creditor are
dreptul sa poata proceda la sechestrarea, urmarirea si vinzarea silita a unui vas sau a unei parti in
diviza dintr-insul, care ar fi proprietatea debitorului sau. Creditorii privilegiati pot exercita acest
drept chiar daca vasul, care in total sau in parte este afectat, ar fi trecut in mainile unei a treia
persoane.
Vasul poate fi sechestrat in cazurile si dupa formalitatile stabilite in acest cod. Sechestrarea
fiind declarata valabila de catre tribunalul de comert competent, vinzarea, colocatiunea creditorilor
si repartitiunea pretului se fac in conformitate cu regulile fixate in prezentul capitol.
Vasul gata de plecare nu poate fi pus sub sechestru si nici urmarit. Vasul se considera ca este
gata de plecare, cind capitanul are asupra-si hartiile de navigatiune necesare pentru calatorie.
In orice stare a procedurei, dupa cererea unui creditor care are un privilegiu asupra unui vas
sau a unui coproprietar al vasului si chiar a insus debitorului, tribunalul inaintea caruia sa afla cauza
pendinte, poate ordona ca vasul sa intreprinda una sau mai multe calatorii, prescriind in acelas timp
precautiunile ce dupa imprejurari, s-ar crede necesare. Calatoria nu se poate incepe pina ce mai intai
sentinta tribunalului care ar incuviinta-o, nu va fi transcrisa in registrele autoritatei maritime
respective si adnotata pe actul de nationalitate. Cheltuielile necesare pentru intreprinderea calatoriei,
se vor inainta de reclamant. Navlul, dupa ce mai intai se vor scadea cheltuielile, se va adauga la
pretul vanzarii.
Partea interesata in o cauza comerciala va putea, deodata cu intentarea actiunei, sa ceara se
pune sechestru asigurator asupra averei mobile a debitorului sau, conform art. 614 si urmatoarele
din procedura civila, dupa deosebirile mai jos enuntate. Va putea de asemenea sa urmareasca si sa
popreasca pentru sumele cuprinse in titlul sau sumele sau efectele datorite debitorului sau de catre
un al treilea, conformandu-se dispozitiunilor art. 456 si urmatoarele din codicele de procedura
civila.
Sechestrul sau poprirea nu se va putea infiinta de cit numai cu dare de cautiune, afara de
cazul cind cererea de sechestru sau de poprire se va face in virtutea unei cambii sau a unui alt efect
61
comercial la ordin sau la purtator, protestat de neplata. Judecatoria se va pronunta asupra

sechestrului in camera de consiliu fara prealabila chemare a partilor. Sechestrul asigurator nu poate
fi ridicat decit daca debitorul va consemna suma, capital, interese si cheltueli, pentru care s-a
infiintat acel sechestru.
Convenia internaional prevedea ca o nava purtind pavilionul unui stat contractant nu va
putea fi sechestrata in jurisdictia unui stat contractant decit pe baza unei creante maritime, dar nici
una dintre dispozitiile prezentei conventii nu va putea fi considerata ca o extindere sau o restringere
a drepturilor si competentelor pe care statele, autoritatile judiciare sau autoritatile portuare le detin
in baza legii lor interne sau a reglementarilor lor, de a sechestra, a retine sau de a opri in alt mod o
nava de a iesi in larg in jurisdictia lor.
Fara a aduce atingere dispozitiilor paragrafului 2 si art. 10, orice reclamant poate sechestra
fie nava la care se refera creanta, fie oricare alta nava apartinind celui care era, in momentul nasterii
creantei maritime, proprietarul navei la care aceasta creanta se refera, chiar atunci cind nava
sechestrata este gata pentru a naviga, dar nici o nava nu va putea fi sechestrata pentru o creanta
prevazuta la lit. o), p) sau q) ale art. 1, cu exceptia cazului cind reclamatia este in legatura cu nava
insasi.
Navele vor fi considerate ca avind acelasi proprietar cind toate partile de proprietate vor
apartine unei aceleiasi sau unor acelorasi persoane.
O nava nu poate fi sechestrata si cautiunea sau garantia nu va fi data mai mult de o data in
jurisdictia unuia sau mai multor state contractante pentru aceeasi creanta si pentru acelasi
reclamant; si daca o nava este sechestrata in una dintre aceste jurisdictii si o cautiune sau o garantie
a fost data, fie pentru a obtine ridicarea sechestrului, fie pentru a-l evita, orice sechestru ulterior al
acestei nave sau al oricarei alte nave apartinind aceluiasi proprietar, cerut de catre reclamant si
pentru aceeasi creanta maritima, va fi ridicat si nava va fi eliberata de catre tribunal sau de catre
orice alta jurisdictie competenta a numitului stat, afara de cazul in care reclamantul va dovedi,
convingind tribunalul sau orice alta autoritate judiciara competenta, ca garantia sau cautiunea a fost
eliberata in mod definitiv inainte ca sechestrul ulterior sa fi fost aplicat sau ca exista o alta ratiune
valabila pentru a fi mentinut.
In cazul navlosirii unei nave cu predarea gestiunii nautice, cind navlositorul raspunde singur
de o creanta maritima in legatura cu aceasta nava, reclamantul poate sa sechestreze aceasta nava sau
oricare alta apartinind navlositorului, cu respectarea dispozitiilor prezentei conventii, dar nici o alta
nava apartinind proprietarului nu poate fi sechestrata in legatura cu aceasta creanta maritima.
Alineatul precedent se aplica, de asemenea, tuturor cazurilor in care o persoana, alta decit
proprietarul, este obligata printr-o creanta maritima.
O nava nu poate fi sechestrata decit cu autorizatia unui tribunal sau a oricarei alte
autoritati judiciare competente a statului contractant in care sechestrul este aplicat.
Tribunalul sau oricare alta autoritate judiciara competenta, in jurisdictia careia nava a fost
sechestrata, va acorda ridicarea sechestrului in cazul in care o cautiune sau o alta garantie suficienta
va fi fost furnizata, afara de cazul in care sechestrul este aplicat in considerarea creantelor maritime
enumerate la art. 1 de mai sus, la lit. o) si p); in acest caz, instanta poate permite exploatarea navei
de catre posesor, cind acesta va prezenta garantii suficiente, sau sa regleze gestiunea navei pe timpul
duratei sechestrului.
In lipsa acordului intre parti cu privire la marimea cautiunii sau a garantiei, tribunalul sau
autoritatea judiciara competenta va fixa natura si cuantumul.
Cererea de ridicare a sechestrului pe baza unei astfel de garantii nu va putea fi interpretata
nici ca o recunoastere a responsabilitatii, nici ca o renuntare la beneficiul limitarii legale a
responsabilitatii proprietarului navei.
62
MODUL 6. PERSONALUL NAVIGANT
6.1. Echipajul navei
6.1.1. Definitia, structura si ierarhia echipajului navei

Echipajul navei reprezint totalitatea membrilor (marinari) de la bordul unei nave, brevetai
sau nebrevetai care ndeplinesc o funcie la bordul unei nave.
Echipajul minim de siguran reprezint personalul navigant existent la bordul unei nave
care asigur sigurana navei si care se stabilete n funcie de tipul si starea navei, ori de tonajul sau
deplasamentul acesteia.
Este marinar de navigatie civila orice persoana care indeplineste conditiile de calificare
profesionala cerute pentru prestarea unui serviciu ia bord, poseda carnet de marinar si este inscris ca
personal navigant n registrele matricole ale unei capitanii de port.
Personalul navigant imbarcat este alcatuit din totalitatea marinarilor care indeplinesc o
functie la bordul unei nave si sunt nscrisi in rolul de echipaj al acesteia.
Pentru exercitarea fiecaruia din serviciile la bord este necesara indeplinirea unor conditii de
varsta, studii, stagiu si brevet sau certificat de capacitate, precum si a unor conditii psihofiziologice,
corespunzatoare functiei, stabilite de Ministerul Transporturilor.
Sunt asimilati personalului navigant inspectorii de navigatie civila si ofiterii din cadrul
capitaniilor de port.
Personalul de uscat este format din specialisti care ocupa functii echivalente si concura la
siguranta navigatiei in institutiile sau societatile in care isi desfasoara activitatea. Functiile
echivalente la uscat se stabilesc prin regulamentul de aplicare a prezentei ordonante.
Pentru persoanele fizice care exercita activitati de navigatie pe ambarcatiuni de agrement
sau pentru transport in interes propriu, Ministerul Transporturilor va stabili portiunile din apele
nationale navigabile pentru folosirea carora este necesara indeplinirea vreuneia din conditiile
prevazute pentru personalul navigant de pe navele comerciale, tehnice si cele pentru serviciile
necomerciale si posedarea unui permis de conducere de ambarcatiune.
Personalul de specialitate al santierelor care participa la efectuarea probelor navelor nou
construite sau iesite din reparatii va fi ambarcat pe perioada probelor, fara a poseda carnet de
marinar.
Ministerul Transporturilor va stabili personalul navigant care trebuie sa fie ambarcat pe
aceste nave, pe perioada probelor, in afara personalului de specialitate al santierului constructor.
Stabilirea personalului minim de siguran a navigaiei pentru nave maritime de ape
interioare i tehnice, se face prin ordin, respectiv OMT nr. 370 din 5 iulie 1999 pentru aprobarea
Instruciunilor privind stabilirea personalului minim de siguran a navigaiei pentru navele
maritime din marina civil a Romniei ce este adus la ndeplinire de ctre I.N.C.
Lipsa de la bord a oricrei persoane care face parte din personalul minim de siguran a
navigaiei va atrage oprirea navei din navigaie, conform prevederilor legale.
Ambarcarea la bordul navelor si a altor persoane decat a celor care formeaza echipajul navei
se poate face in limita stricta a mijloacelor de salvare existente la bord, cu acordul si pe raspunderea
proprietarului navei si cu aprobarea capitaniei din portul de ambarcare.
63
MODUL 7. INSTANTELE MARITIME SI FLUVIALE
7.1. Efectuarea cercetarilor la bordul navelor
7.1.1. Norme speciale de procedura privind efectuarea cercetarilor la bordul navelor

Luarea de masuri si efectuarea de cercetari la bordul unei nave sub pavilionul unui stat
strain, cu care statul roman a incheiat conventii prin care se prevede instiintarea oficiului consular al
statului al carui pavilion il poarta nava, se fac in conformitate cu prevederile acestor conventii.
Pentru faptele care nu au un caracter penal sau nu intereseaza ordinea publica, capitanii de
port vor acorda asistenta comandantilor de nave straine pentru luare de masuri la bord numai la
cererea scrisa a comandantului navei sau a functionarului consular al statului al carui pavilion il
arboreza nava.
Cercetarea la fata locului si reconstituirea, efectuate pe nave sau in incinta porturilor de catre
instantele de judecata sau de alte organe de urmarire penala decit capitanii de port, se fac numai in
asistenta capitanului portului sau a reprezentantului su.
Infractiunile prevazute in art. 115 din CAP VI al D nr.443/1972 se judeca in prima instanta
de tribunalul judetean sau, dupa caz, de Tribunalul municipiului Bucuresti.
Infractiunile prevazute in art. 123 si 124 din CAP VI al D nr.443/1972 se judeca in prima
instanta de Tribunalul municipiului Bucuresti.
7.1.2. Organe de cercetare penala atributii, competente

Codul de procedur penal reglementeaz c cercetarea penal n domeniul siguranei
navigaiei se efectueaz de cpitanii porturilor ca organ special, pentru infraciunile contra
siguranei navigaiei pe ap i contra disciplinei i ordinii la bord, precum i pentru infraciunile de
serviciu sau n legtur cu serviciul, prevzute n Codul penal, svrite de personalul navigant al
marinei civile, dac fapta a pus sau ar fi putut pune n pericol sigurana navei sau a navigaiei.
7.2. Instantele maritime si fluviale: competenta
Competenta teritoriala.
In ce priveste competenta teritoriala a instantelor romanesti aceasta este stabilita unei
instante ce are o sectie maritime si fluviale, insa aceasta este limitata intrucat conform legii de
organizare judecatoreasca prin ordin al ministrului justitiei o asemenea sectie a fost infiintata doar
in cadrul Tribunalului Constanta.
Din acest punct de vedere competenta teritoriala este simplificata intrucat pe teritoriul
Romaniei fiind o singura instanta maritim-fluviala rezulta ca indiferent de locul savarsirii unor fapte
sau acte i domiciliul ori sediul persoanei fizice ori juridice, litigiile se solutioneaza de Tribunalul
Constanta sectia maritim-fluviala.
Competenta materiala.
DECRET Nr. 203 din 31 octombrie 1974 privind infiintarea si organizarea de sectii
maritime si fluviale la unele instante judecatoresti si unitati de procuratura stabilete c sectiile
maritime si fluviale ale Tribunalelor judeca:
A. in materie penala:
a) infractiunile contra sigurantei navigatiei pe apa, infractiunile contra disciplinei si ordinii la bord
si alte infractiuni in legatura cu activitatea marinei civile, prevazute in Decretul nr. 443/1972 privind
navigatia civila;
b) infractiunile impotriva protectiei muncii savirsite de personalul marinei civile;
c) infractiunile de serviciu sau in legatura cu serviciul prevazute in Codul penal, savirsite de
personalul marinei civile, cu exceptia infractiunilor de divulgare a unor secrete privind interesele
obstesti, neglijenta in pastrarea secretului de stat si refuz al inapoierii in tara, prevazute in art. 251-
253 din acelasi cod;
64
d) infractiunile contra avutului obstesc prevazute in Codul penal, referitoare la bunuri aflate in
administrarea sau folosinta unitatilor marinei civile, ori incredintate acestora pentru expeditie,
transport sau pastrare, savirsite de personalul marinei civile;
e) infractiunile contra avutului obstesc prevazute in Codul penal, referitoare la bunuri aflate in
administrarea sau folosinta unitatilor marinei civile, in cazul in care fapta a pus sau ar fi putut pune
in pericol nave, utilaje portuare, instalatii de incarcare, descarcare si manipulare a marfurilor in port
sau a creat o stare de pericol pentru siguranta navigatiei ori a avut ca urmare o tulburare in
activitatea de transport maritima sau fluviala;
B. in materie civila:
Litigiile, indiferent de valoare, cu exceptia celor dintre organizatiile socialiste, avind drept obiect:
a) despagubirile pentru avarii cauzate navelor si instalatiilor plutitoare, cladirilor si utilajelor
portuare, instalatiilor destinate navigatiei, instalatiilor de incarcare, descarcare si manipulare a
marfurilor in port, ca urmare a abordajelor, coliziunilor sau altor accidente de navigatie, precum si
pentru orice prejudicii cauzate prin alte fapte ilicite in legatura cu activitatea marinei civile;
b) retributia pentru asistenta si salvare, precum si repartizarea acesteia intre salvatori.
In litigiile dintre organizatii socialiste si persoane fizice sau juridice straine ori intre parti care sint
toate straine, partile pot alege, in conditiile prevazute de lege sau de conventii internationale,
competenta comisiei de arbitraj pentru rezolvarea litigiilor de comert exterior de pe linga Camera de
Comert si Industrie a Republicii Socialiste Romania sau a altor organe de arbitraj;
1. in prima instanta:
a) infractiunile contra sigurantei navigatiei pe apa care au avut ca urmare un accident de navigatie,
constind in abordaj cu consecinte materiale importante, avarierea grava a unei nave ori distrugerea
sau degradarea importanta de instalatii si bunuri de orice fel, infractiunea de stinjenire a indeplinirii
atributiilor de serviciu ale echipajului de conducere a unei nave, daca prin aceasta s-ar pune in
pericol siguranta navei, sau de preluare fara drept a controlului navei direct sau indirect, precum si
omisiunea denuntarii acestei infractiuni, prevazute in art. 115, 123 si 124 din Decretul nr. 443/1972;
b) infractiunea de delapidare, infractiunile de furt, tilharie, piraterie, inselaciune, distrugere si
distrugere din culpa in paguba avutului obstesc prevazute in art. 223 alin. 2 si 3, 224 alin. 3, 225
alin. 2 si 3, 226, 229 alin. 3, 231 alin. 3 si 4 si 232 alin. 3 si 4 din Codul penal, referitoare la bunuri
aflate in administrarea sau folosinta unitatilor marinei civile, ori incredintate acestora pentru
expeditie, transport sau pastrare si infractiunea de abuz in serviciu prevazuta in art. 248 alin. 2 din
Codul penal, savirsite de personalul marinei civile;
c) infractiunile contra avutului obstesc, mentionate la lit. b), referitoare la bunuri aflate in
administrarea sau folosinta unitatilor marinei civile, daca consecintele grave sau foarte grave ale
acestor infractiuni constau in punerea in pericol a navelor, utilajelor portuare, instalatiilor de
incarcare, descarcare si manipulare a marfurilor in port, ori in crearea unei stari de pericol pentru
siguranta navigatiei sau in tulburarea activitatii de transport maritime sau fluviale;
2. La Judectorie:
plingerile impotriva proceselor-verbale de constatare a contraventiilor la normele privind
transporturile pe apele naionale navigabile i n porturi.
3. ca instanta de recurs - Curtea de apel judec:
a) recursurile impotriva hotaririlor pronuntate in prima instanta de sectiile maritime si fluviale ale
Tribunalului;
b) recursurile extraordinare impotriva hotaririlor pronuntate in ultima instanta de catre sectiile
maritime si fluviale ale Tribunalului.
Supravegherea asupra actelor de urmarire penala, precum si toate celelalte atributii ale
procurorului, in cauzele de competenta sectiilor maritime si fluviale ale instantelor judecatoresti, se
exercita de catre procurorii de la sectiile maritime si fluviale ale unitatilor de procuratura prevazute
in art. 1, corespunzatoare instantei care judeca in prima instanta cauza.
65
Actele si masurile procesuale care nu sufera aminare, efectuate de organele de cercetare

penala, vor fi, dupa caz, autorizate, confirmate sau incuviintate de catre procurorul competent
potrivit prevederilor Codului de procedura penala. In aceleasi conditii, se poate dispune arestarea
invinuitului sau inculpatului. Masura procesuala dispusa se va comunica de indata sectiei maritime
si fluviale a procuraturii competente.
7.3 Aplicarea jurisdictiei penale a Romaniei la bordul navei
LEGE NR. 17 DIN 7 AUGUST 19903 privind regimul juridic al apelor maritime interioare,
al mrii teritoriale, al zonei contigue i al zonei economice exclusive ale romniei reglementeaz
jurisdictia penala a Romaniei ce se aplica cu privire la orice infractiune savirsita pe teritoriul roman
de catre persoane imbarcate la bordul navelor straine folosite in scopuri comerciale, precum si cu
privire la orice infractiune savirsita la bordul unei asemenea nave, pe timpul cind aceasta se afla in
porturile romanesti sau in apele maritime interioare.
Jurisdictia penala a Romaniei nu se va exercita la bordul unei nave straine folosite in scopuri
comerciale, care trece prin marea teritoriala, cu privire la o infractiune savirsita la bordul acesteia,
cu exceptia cazurilor cind :
a) infractiunea a fost savirsita de un cetatean roman sau de o persoana fara cetatenie care are
domiciliul pe teritoriul Romaniei ;
b) infractiunea este indreptata impotriva intereselor Romaniei sau impotriva unui cetatean roman,
ori a unei persoane rezidente pe teritoriul Romaniei ;
c) infractiunea este de natura sa tulbure ordinea si linistea publica in tara sau ordinea in marea
teritoriala ;
d) exercitarea jurisdictiei romane este necesara pentru reprimarea traficului ilicit de stupefiante sau
de substante psihotrope ;
e) asistenta autoritatilor romane a fost ceruta, in scris, de capitanul navei ori de un agent diplomatic
sau un functionar consular al carui pavilion il abordeaza nava.
Jurisdicia penal a Romniei se aplic i n cazul nclcrii prevederilor prezentei legi cu
privire la zona economic exclusiv a Romniei de ctre persoane mbarcate la bordul navelor
strine folosite n scopuri comerciale, dac faptele sunt svrite n astfel de condiii nct, potrivit
legii penale, sunt considerate infraciuni.
Jurisdictia penala la bordul unei nave sub pavilionul unui stat cu care Romania a incheiat o
conventie consulara sau un alt acord similar se exercita cu respectarea prevederilor acestora.
n exercitarea jurisdiciei Romniei organele romne competente vor putea dispune, n
conformitate cu dispoziiile legale n vigoare, reinerea sau sechestrarea unei nave strine folosite n
scopuri comerciale i vor putea lua msuri de executare silit mpotriva unei asemenea nave care se
gsete n marea teritorial, n apele maritime interioare sau n zona contigu a Romniei, pentru
asigurarea executrii obligaiilor contractate sau a altor obligaii asumate de nava respectiv n
timpul sau n legtur cu trecerea sa prin marea teritorial sau prin apele maritime interioare ale
Romniei, precum i pentru alte pretenii rezultnd din evenimente de navigaie care au avut ca
urmare avarii ale navei sau ncrcturii ori rezultnd din abordaje, asisten sau salvare, precum i
pentru despgubiri, taxe i altele asemenea.
n cazul nclcrii drepturilor suverane ale statului romn de explorare, exploatare, protecie,
conservare i gestionare a mediului i a resurselor biologice din zona economic exclusiv,
autoritile romne vor putea lua msurile necesare, n conformitate cu dispoziiile legale romne
n vigoare i cu conveniile internaionale la care Romnia este parte, inclusiv inspectarea sau
reinerea unei nave strine folosite n scopuri comerciale. Nava reinut i echipajul su vor fi
eliberate imediat dup depunerea unei cauiuni sau a unei alte garanii corespunztoare.
7.4. Infractiuni si contraventii
3
Publicat n Monitorul Oficial nr. 99/09.08.1990
66
7.4.1. Infractiunea: definitie, trsturile infractiunii. Cauze care inlatura caracterul penal al
faptei.
A. DEFINITIE - n art. 17 din Codul penal este definit infraciunea ca fiind "fapta care
prezint pericol social, svrit cu vinovie i prevzut de legea penal".
De asemenea Codul penal mai definete n texte distincte, i cele trei trsturi eseniale ale
infraciunii care sunt: pericolul social - art. 18, vinovia - art. 19, prevederea n legea penal - art.
141.
Fapta care prezint pericol social este fapta prin care se pericliteaz ori se vatm valorile
sociale artate n art. 1 Cod penal i pentru sancionarea creia este necesar aplicarea unei pedepse.
Numai activitile omeneti au aceast nsuire de a prezenta un pericol social.
n doctrina i legislaia penal, pericolul social este folosit n dou accepiuni:
- pericolul social generic (abstract) - caracterizeaz toate faptele ce aparin unui anumit tip
particular de infraciune (omor, delapidare, viol, etc.) i este apreciat de legiuitor IN ABSTRACTO,
prin folosirea tuturor datelor ce-i stau la dispoziie n momentul incriminrii sau atunci cnd se pune
problema modificrii legii penale.
- pericolul social concret - caracterizeaz o fapt (aparinnd unui anumit tip de infraciune), efectiv
svrit i este evaluat IN CONCRETO de organele de urmrire penal i de instanele de judecat,
n raport cu unele elemente i date concrete cum ar fi: urmarea survenit sau care ar fi putut surveni,
mprejurrile comiterii aciunii sau inaciunii, scopul urmrit de fptuitor, etc.
Uneori dei exist pericol social, fapta nu constituie infraciune, deoarece, conform art. 18
Cod penal: "nu constituie infraciune fapta prevzut de legea penal dac prin atingerea minim
adus uneia dintre valorile aprate de lege, i prin coninutul su concret, fiind n mod vdit lipsit
de importan, nu prezint gradul de pericol social al unei infraciuni".
Prezint o astfel de caracteristic, spre exemplu, unele furturi mrunte din magazine,
anumite fapte de neglijen n serviciu care au produs pagube reduse etc.
Tot art. 18 al. 2 Cod penal enumer i criteriile de care trebuie s se foloseasc organele
judiciare atunci cnd sunt puse n situaia de a evalua i hotr dac fapta prezint pericol social sau
nu.
Potrivit art. 19 al. 1 Cod penal, vinovia exist "atunci cnd fapta care prezint pericol
social este svrit cu intenie sau din culp".
Vinovia implic, aadar, aciunea a doi factori inereni vieii psihice a persoanei: factorul
intelectiv sau contiina i factorul volitiv sau voina.
- voina sau factorul volitiv - reprezint un proces psihic de conducere contient a activitii sub
toate aspectele ei.
Pentru ca actul de conduit al unei persoane s-i aparin, s-i fie imputabil, se cere s fie
svrit cu voin. n cazul n care fapta nu a fost voit de persoana care a comis-o pentru c nu a
acionat liber, ci datorit unei energii strine ce nu i-a putut rezista, acea fapt i este imputabil
numai fizic, nu i psihic, ceea ce exclude vinovia.
- contiina sau factorul intelectiv - presupune facultatea psihic prin care persoana nelege
semnificaia faptei i urmrile acesteia. n contiin apare mai nti ideea de a svri fapta i apoi
reprezentarea urmrilor sale. Tot aici se delibereaz asupra svririi faptei. Dup terminarea
procesului decizional, se trece de la manifestarea de contiin la manifestarea de voin i care
const n concentrarea energiei n vederea realizrii actului de conduit.
a) Definiia vinoviei - n doctrina penal s-a definit vinovia ca fiind: - "atitudinea psihic a
fptuitorului n momentul svririi faptei cu privire la fapta svrit i la urmrile acesteia".
b) Formele vinoviei - n tiina dreptului penal se face distincie ntre dou forme principale de
vinovie:
1. Intenia - atitudinea psihic a fptuitorului rezultnd din prevederea rezultatului faptei sale i
urmrirea lui, ori prevederea rezultatului faptei sale, neurmrirea dar acceptarea lui n caz c se
produce. De aici rezult c intenia este de dou feluri:
- direct dac fptuitorului prevede rezultatul faptei sale i l urmrete.
67
- indirect dac fptuitorului prevede rezultatul faptei sale nu l urmrete, dar l accept dac se
produce.
2. Culpa - atitudinea psihic a fptuitorului care prevede rezultatului faptei sale dar nu-l accept,
considernd fr temei c nu se va produce, ori nu prevede rezultatului faptei sale dei putea i
trebuia s-l prevad. De aici rezult c culpa este de dou feluri:
- cu prevedere, cnd fptuitorului prevede rezultatul faptei sale dar nu-l accept, considernd fr
temei c acesta nu se va produce.
- fr prevedere, cnd fptuitorului nu prevede rezultatul faptei sale dei putea i trebuia s-l
prevad.
3. Pentru anumite infraciuni se mai adaug i o form mixt denumit intenia depit
(praeterintenia).
Praeterintenia este situaia n care fptuitorul urmrind producerea unui anumit rezultat,
svrete o fapt cu un rezultat mai grav, dect a intenionat, rezultat ce trebuia i putea fi prevzut.
n Codul penal infraciunea praeterintenionat apare ca form agravant a unei infraciuni
tip.
Orice infraciune trebuie s fie prevzut de legea penal ca atare (art. 17 Cod penal).
O fapt este considerat a fi prevzut de legea penal, atunci cnd o norm legal stabilete
n ce condiii o anumit fapt socialmente periculoas i svrit cu vinovie - este susceptibil de
a fi caracterizat ca infraciune i prin msur a atrage rspunderea penal. Rezult c o fapt este
prevzut de legea penal atunci cnd incriminarea ei s-a fcut n Codul penal (partea special) sau
printr-o lege penal special.
Aceast trstur a infraciunii decurge din principiul fundamental al legalitii n dreptul penal (art.
2 Cod penal).
B. Cauzele care nltur caracterul penal al faptei constau din anumite situaii, stri, mprejurri
existente n momentul svririi faptei, care mpiedic realizarea unei trsturi eseniale a
infraciunii i prin aceasta exclud caracterul penal al faptei.
Cauzele care nltur caracterul penal al faptei nltur pe cale de consecin i rspunderea
penal, care nu poate avea alt temei dect svrirea unei infraciuni (art. 17 al. 2 Cod penal).
nlturarea caracterului penal al faptei prin lipsa vinoviei are urmtoarele cauze: legitima aprare,
starea de necesitate, constrngerea, cazul fortuit, iresponsabilitatea, beia, minoritatea, i eroarea.
Potrivit art. 44 Cod penal, "este n stare de legitim aprare acela care svrete fapta
pentru a nltura un atac material, direct, imediat i injust, ndreptat mpotriva sa, a altuia sau
mpotriva unui interes obtesc, i care pune n pericol grav persoana sau drepturile celui atacat ori
interesul obtesc.
Este de asemenea n legitim aprare i acela care din cauza tulburrii sau temerii a depit
limitele unei aprri proporionale cu gravitatea pericolului i cu mprejurrile n care s-a produs
atacul".
Pentru a fi valabil legitima aprare, ea trebuie s ndeplineasc anumite condiii cu privire
la atac i la aprare.
Este n stare de necesitate potrivit art. 45 al. 1 Cod penal i nu constituie infraciune fapta
prevzut de legea penal, pentru acela care svrete fapta pentru a salva de la un pericol iminent
i care nu poate fi nlturat altfel, viaa, integritatea corporal sau sntatea sa, a altuia sau un bun
important al su ori al altuia sau un interes public.
Dac persoana care, n momentul cnd a svrit fapta, i-a dat seama c pricinuiete urmri
vdit mai grave dect cele care s-ar fi putut produce dac pericolul nu era nlturat, atunci ea nu
poate spune c s-a aflat n stare de necesitate.
Pericolul care amenin valorile sociale ocrotite este generat de diferite ntmplri (inundaii,
cutremure, etc.).
Constrngerea poate fi att fizic ct i moral.
1. Constrngerea fizic.
68
Potrivit art. 46 al. 1 Cod penal, nu constituie infraciune fapta prevzut de legea penal,
svrit din cauza unei constrngeri fizice creia fptuitorul nu i-a putut rezista.
Exist constrngere fizic, dac o persoan a svrit o fapt prevzut de legea penal, sub
presiunea unei fore (energii) strine creia nu-i poate rezista, fiind n imposibilitatea de a aciona
altfel.
Pentru existena constrngerii fizice se cer ndeplinite urmtoarele condiii:
- s existe o constrngere fizic asupra unei persoane;
- persoana constrns s svreasc o fapt prevzut de legea penal;
- persoana constrns s nu aib posibilitatea de a rezista aciunii de constrngere.
2. Constrngerea moral.
Constrngerea moral const n presiunea pe care o persoan o exercit prin orice mijloace
asupra psihicului altei persoane, determinnd-o prin teama pe care i-o insufl s comit o fapt
prevzut de legea penal.
Pentru existena constrngeri morale se cer ndeplinite urmtoarele condiii:
- s existe o aciune de constrngere, exercitat prin ameninarea cu un pericol grav, asupra
psihicului unei persoane;
- s se svreasc o fapt prevzut de legea penal;
- pericolul cu care se amenin s nu poat fi nlturat n alt mod dect prin svrirea faptei
prevzute de legea penal, deci s fi reprezentat singura cale pentru evitarea pericolului.
3. Efectul constrngerii.
Fapta svrit datorit constrngerii fizice sau morale, nu este infraciune pentru c i
lipsete trstura esenial a vinoviei, nlturnd att rspunderea penal, ct i cea civil.
Cazul fortuit este situaia, starea, mprejurarea n care aciunea sau inaciunea unei persoane a
produs un rezultat pe care acea persoan nu l-a conceput i nici urmrit i care se datoreaz unei
energii a crei intervenie nu a putut fi prevzut.
mprejurrile fortuite i au sursa n:
- fenomenele naturii (de exemplu, cutremurul);
- tehnicizarea activitii umane (de exemplu, explozia unui cazan cu aburi);
- conduita imprudent a unei persoane;
- starea maladiv a unei persoane (de exemplu, epilepsia).
Prin iresponsabilitate se nelege starea de incapacitate psiho-fiziologic a unei persoane care nu-i
poate da seama de semnificaia social a aciunilor sale ori nu poate fi stpn pe ele.
Incapacitatea psihic poate fi permanent ori trectoare, congenital sau survenit.
Constatarea strii de iresponsabilitate o face medicul legist.
n conformitate cu art. 49 al. 1 Cod penal, "nu constituie infraciune fapta prevzut de legea
penal, dac fptuitorul, n momentul svririi faptei, se gsea datorit unor mprejurri
independente de voina sa, n stare de beie complet produs de alcool sau alte substane".
Potrivit art. 49 al 2 Cod penal, "starea de beie voluntar complet produs de alcool sau de
alte substane nu nltur caracterul penal al faptei. Ea poate constitui, dup caz, o circumstan
atenuant sau agravant".
n art. 50 Cod penal, se prevede c nu constituie infraciune fapta prevzut de legea penal
svrit de un minor, care la data comiteri acesteia nu ndeplinea condiiile legale pentru a
rspunde penal.
Minorul care nu a mplinit vrsta de 14 ani nu rspunde penal, iar minorul care are vrsta
cuprins ntre 14 - 16 ani, rspunde penal numai dac se dovedete c a svrit fapta cu
discernmnt.
Prin eroare se nelege reprezentarea greit, de ctre cel care comite o fapt prevzut de
legea penal, a realitii din momentul comiterii acesteia, reprezentare determinat de necunoaterea
ori cunoaterea greit a unor date ale realitii.
n cazul erorii de fapt, fptuitorul are capacitatea psiho-fizic normal dar voina i
contiina lui s-au format pe date greite ale realitii svrind o fapt penal.
69
Pericolul social este nlturat pentru anumite fapte determinate prin legea care
prevede att fapta al crui pericol este nlturat ct i mprejurarea n care este nlturat
pericolul social.
Pericolul social este nlturat pentru anumite acte inerente desfurrii unor activiti
permise de lege (lovirile sau vtmrile n cazul practicrii unor sporturi - box, operaii
chirurgicale).
Faptele comise din culp, dac legiuitorul le-a incriminat numai atunci cnd sunt svrite
cu intenie, sunt considerate ca lipsite de pericol social.
Pericolul social este eliminat atunci cnd fapta penal este comis fr vinovie.
2. Pericolului social concret al faptei prevzut de legea penal.
Caracterul penal al faptei este nlturat dac fapta concret nu prezint gradul de pericol
necesar al unei infraciuni.
n art. 181 Cod penal se prevede c "nu constituie infraciune fapta prevzut de legea
penal dac prin atingerea minim adus uneia dintre valorile aprate de lege i prin coninutul ei
concret, fiind lipsit n mod vdit de importan, nu prezint gradul de pericol social al unei
infraciuni".
Dei n prevederile art. 181, fapta constituie infraciune, i deci nu poate antrena pe cale de
consecin rspunderea penal dar prezentnd un oarecare grad de pericol social se impune
sancionarea acesteia cu o sanciune prevzut la art. 91 Cod penal, aa cum a fost modificat prin
O.U.G. nr. 207/2000, care este specific, formei de nlocuire a rspunderii penale cu o sanciune cu
caracter administrativ, aa cum am artat mai sus.
Pentru ca fapta prevzut de legea penal s nu prezinte pericolul social al unei infraciuni,
ea trebuie s ndeplineasc anumite condiii, i anume; potrivit art. 181 s fie o fapt lipsit n mod
vdit de importan, pericolul social s fie minim.
Sunt unele fapte care nu pot prezenta un pericol minim, de exemplu omorul.
La stabilirea n concret a gradului de pericol social - potrivit dispoziiilor art. 181 al. 2 Cod
penal - se ine seama de: modul i mijloacele de svrire a faptei, de scopul urmrit de fptuitor, de
mprejurrile n care fapta a fost comis, de urmarea produs sau care s-ar fi putut produce, de
persoana i conduita fptuitorului.
3. Efecte juridice.
Fapta lipsit de pericolul social concret caracteristic infraciunii nu are caracter penal i deci
nu atrage pe cale de consecin rspunderea penal pentru aceast fapt.
ntruct fapta prezint totui un pericol social, ea va atrage aplicarea unei sanciuni cu
caracter administrativ prevzut de legea penal.
7.4.2. Infractiuni contra sigurantei navigatiei pe apa, i contra disciplinei i ordinii la bord,
precum i pentru infraciunile de serviciu sau n legtur cu serviciul, alte infractiuni
prevzute n Codul penal si legi speciale, savarsite de personalul navigant al marinei
civile.
Infractiunile sunt reglementate de CAP. VI ramas in vigoare din Decretul nr. : 443/20.11.72
privind navigatia civila care a fost abrogat in partea prin noua lege care se reglementeaza navigatia
civila respectiv OG nr.42/1997.
Acestea sunt impartite pe trei categorii de infractiuni:
Infractiuni contra sigurantei navigatiei pe apa
ART. 108
Conducerea unei nave de catre o persoana fara brevet sau certificat de capacitate corespunzator se
pedepseste cu inchisoare de la 6 luni la 3 ani.
Cu aceeasi pedeapsa se sanctioneaza fapta comandantului care in credinteaza conducerea navei unei
persoane fara brevet sau certificat de capacitate.
ART. 109
70
Exercitarea atributiilor de serviciu in stare de ebrietate de catre personalul de bord care asigura
direct siguranta navigatiei pe apa a navei se pedepseste cu inchisoare de la 2 la 7 ani.
In sensul prezentului decret, o persoana se considera ca se afla in stare de ebrietate daca are in singe
o imbibatie alcoolica peste limita de 2%, sau chiar o imbibatie mai mica daca aceasta are drept
consecinta micsorari manifeste ale facultatilor de echilibru ori de miscare ale acelei persoane,
constatate clinic sau prin orice alte mijloace de proba.
ART. 110
Refuzul personalului prevazut in art. 109 de a se supune recoltarii probelor biologice in vederea
stabilirii alcoolemiei se pedepseste cu inchisoare de la 2 la 7 ani.
ART. 111
Parasirea postului sau navei, fara aprobare, de catre un membru al echipajului ori de catre pilot in
timpul efectuarii serviciului prevazut in art. 83 si 84, daca prin aceasta s-ar fi putut intrerupe sau
stinjeni navigatia ori sa se puna in pericol siguranta navei sau a incarcaturii, se
pedepseste cu inchisoare de la 6 luni la 2 ani sau cu amenda.
ART. 112
Fapta de a adormi in timpul serviciului de cart sau de garda, daca prin aceasta s-ar fi putut intrerupe
sau stinjeni navigatia ori sa se puna in pericol siguranta navei sau a incarcaturii, se pedepseste cu
inchisoare de la 3 luni la 1 an.
ART. 113
Parasirea navei de catre comandant in caz de pericol, inainte de a-si fi exercitat pina la capat
indatoririle de serviciu pentru salvarea navei, se pedepseste cu inchisoare de la 1 an la 4 ani.
ART. 114
Fapta comandantului unei nave de a nu-si indeplini obligatiile de asistenta si salvare a navelor si
persoanelor aflate in pericol pe apa sau, in caz de abordaj, de a nu comunica celeilalte nave, in
masura posibilitatilor datele necesare identificarii navei proprii, se pedepseste cu inchisoare de la 1
an la 4 ani.
ART. 115
Daca faptele prevazute in art. 108, 109, 111, 112, 113 si 114 au avut ca urmare un accident de
navigatie, constind in abordaj cu consecinte materiale importante, avarierea grava a unei nave ori
distrugerea sau degradarea importanta a unor bunuri de orice fel, pedeapsa este inchisoarea de la 5
la 15 ani, interzicerea unor drepturi si confiscarea partiala a averii.
Daca s-a produs scufundarea navei proprii sau a altei nave ori moartea sau vatamarea corporala
grava a uneia sau mai multor persoane, pedeapsa este inchisoarea de la 10 la 20 ani,interzicerea
unor drepturi si confiscarea partiala a averii.
ART. 116
Actiunea penala pentru infractiunile cuprinse in prezenta sectiune, cu exceptia cazurilor prevazute
in art. 115, se pune in miscare la sesizarea conducatorului unitatii careia ii apartine nava sau a
Inspectoratului de navigatie civila.
Infractiuni contra disciplinei i ordinii la bord, precum i pentru infraciunile de serviciu sau
n legtur cu serviciul
ART. 117
Refuzul de a executa un ordin cu privire la indatoririle de serviciu privind siguranta navigatiei si a
navei se pedepseste cu inchisoare de la 3 luni la 2 ani daca fapta nu constituie o infractiune mai
grava.
Daca fapta este savirsita de comandantul navei pedeapsa este de la 6 luni la 3 ani.
ART. 118
Lovirea superiorului de catre inferior se pedepseste cu inchisoare de la 3 luni la 2 ani sau cu
amenda.
In cazul in care cel lovit se gaseste in exercitiul atributiilor de serviciu, pedeapsa este inchisoarea de
la 6 luni la 3 ani.
ART. 119
71
Lovirea inferiorului de catre superior se pedepseste cu inchisoare de la o luna la 1 an sau cu

amenda.
ART. 120
Actiunea penala pentru infractiunile din prezenta sectiune se pune in miscare la sesizarea
comandantului navei.
Cind infractiunile prevazute in art. 117 si 119 sint savirsite de comandant, actiunea penala se pune
in miscare la sesizarea conducatorului unitatii careia ii apartine nava.
Pentru infractiunile prevazute in art. 118 si 119 actiunea penala se pune in miscare si la plingerea
prealabila a persoanei vatamate.
Alte infractiuni
ART. 121
Arborarea fara drept pe o nava a pavilionului roman se pedepseste cu inchisoare de la 6 luni la 5
ani.
ART. 122
Neexecutarea de catre pasageri a ordinului comandantului navei in timpul unui sinistru naval se
pedepseste cu inchisoare de la o luna la 3 luni sau amenda.
ART. 123
Stinjenirea indeplinirii atributiilor de serviciu ale echipajului de conducere a unei nave, daca prin
aceasta s-ar pune in pericol siguranta navei , sau preluarea fara drept a controlului navei, direct sau
indirect, se pedepseste cu inchisoare de la 3 la 12 ani.
Daca fapta se savirseste in scopul devierii navei de la itinerariul sau, pedeapsa este inchisoarea de la
5 la 15 ani.
Cind pentru savirsirea faptelor prevazute in alineatele precedente a fost ucisa o persoana ori daca
faptele au avut ca urmare moartea uneia sau mai multe persoane ori alte consecinte deosebit de
grave, pedeapsa este inchisoarea de la 15 la 20 ani, interzicerea unor drepturi si confiscarea partiala
a averii.
Tentativa se pedepseste.
Se considera tentativa si producerea sau procurarea mijloacelor ori instumentelor, precum si luarea
de masuri in vederea comiterii infractiunii prevazute in prezentul articol.
ART. 124
Omisiunea de a denunta de indata savisirea infractiunii prevazuta in art.123 se sanctioneaza in
conditiile si cu pedepsele prevazute in art. 170 din Codul penal.
ART. 125
In cazul cind infractiunea de sclavie prevazuta in art. 190 din Codul penal, cea de piraterie
prevazuta in art. 212 din Codul penal si infractiunea de trafic de stupefiante prevazuta in art. 312
din Codul penal sint savirsite prin folosirea navei, aceasta nava se confisca, daca proprietarul ei a
avut cunostiinta de aceasta.
Acestor infractiuni specifice navigatiei civile se adauga si infractiunile reglementate de
Codul Penal in cazul savarsirii unor fapte penale dar si alte infractiuni reglementate in legi speciale
cum ar fi cele din domeniul protectiei mediului, vamal, regimului armelor si munitiei, traficului de
stupefiante, trecerea frontierei de stat, etc.
7.4.3. Contraventii: definite, regimul juridic. Stabilirea si sanctionarea contraventiilor

in domeniul marinei civile. Reglementari.
ORDONAN nr. 2 din 12 iulie 2001 privind regimul juridic al contraveniilor defineste in
art. 1 contravenie - fapta svrit cu vinovie, stabilit i sancionat ca atare prin lege, prin
hotrre a Guvernului ori prin hotrre a consiliului local al comunei, oraului, municipiului sau al
sectorului municipiului Bucureti, a consiliului judeean ori a Consiliului General al Municipiului
Bucureti.
72
Prin legi sau prin hotrri ale Guvernului se pot stabili i sanciona contravenii n toate
domeniile de activitate.
Sanciunile contravenionale sunt principale i complementare.
Sanciunile contravenionale principale sunt:
a) avertismentul;
b) amenda contravenional;
c) obligarea contravenientului la prestarea unei activiti n folosul comunitii;
d) nchisoarea contravenional, dac nu exist consimmntul contravenientului pentru aplicarea
sanciunii prevzute la lit. c).
Sanciunile contravenionale complementare sunt:
a) confiscarea bunurilor destinate, folosite sau rezultate din contravenii;
b) suspendarea sau anularea, dup caz, a avizului, acordului sau a autorizaiei de exercitare a unei
activiti;
c) nchiderea unitii;
d) blocarea contului bancar;
e) suspendarea activitii agentului economic;
f) retragerea licenei sau a avizului pentru anumite operaiuni ori pentru activiti de comer exterior,
temporar sau definitiv;
g) desfiinarea lucrrilor i aducerea terenului n starea iniial.
Prin legi speciale se pot stabili i alte sanciuni principale sau complementare cum este in
cazul HG nr. 441 din 21 iunie 1995 pentru stabilirea i sancionarea contraveniilor la normele
privind transporturile pe apele naionale navigabile i n porturi unde in funcie de gravitatea
faptelor, Inspectoratul navigaiei civile poate proceda, la propunerea organelor constatatoare, la
suspendarea brevetelor sau a certificatelor de capacitate.
Sanciunea stabilit trebuie s fie proporional cu gradul de pericol social al faptei svrite.
Sanciunile complementare se aplic n funcie de natura i de gravitatea faptei i pot fi cumulate.
Avertismentul, amenda contravenional i obligarea la prestarea unei activiti n folosul
comunitii se pot aplica oricrui contravenient persoan fizic ori juridic.
Sanciunea nchisorii contravenionale se poate aplica numai persoanelor fizice.
Avertismentul const n atenionarea verbal sau scris a contravenientului asupra
pericolului social al faptei svrite, nsoit de recomandarea de a respecta dispoziiile legale.
Avertismentul se aplic n cazul n care fapta este de gravitate redus.
Avertismentul se poate aplica i n cazul n care actul normativ de stabilire i sancionare a
contraveniei nu prevede aceast sanciune.
Amenda contravenional are caracter administrativ.
Pentru contraveniile stabilite prin hotrri ale Guvernului se pot prevedea amenzi ntre
500.000 lei i 100.000.000 lei.
nchisoarea contravenional i obligarea la prestarea unei activiti n folosul comunitii
pot fi stabilite numai prin lege i numai pe o durat ce nu poate depi 6 luni, respectiv 300 de ore.
Sanciunile prevzute se stabilesc ntotdeauna alternativ cu amenda.
Dac aceeai persoan a svrit mai multe contravenii sanciunea se aplic pentru fiecare
contravenie.
Cnd contraveniile au fost constatate prin acelai proces-verbal sanciunile
contravenionale se cumuleaz fr a putea depi dublul maximului amenzii prevzut pentru
contravenia cea mai grav sau, dup caz, maximul general stabilit n lege pentru nchisoarea
contravenional ori obligarea la prestarea unei activiti n folosul comunitii.
n cazul n care la svrirea unei contravenii au participat mai multe persoane, sanciunea
se va aplica fiecreia separat.
Caracterul contravenional al faptei este nlturat n cazul legitimei aprri, strii de
necesitate, constrngerii fizice sau morale, cazului fortuit, iresponsabilitii, beiei involuntare
complete, erorii de fapt, precum i infirmitii, dac are legtur cu fapta svrit.
73
Dac printr-un act normativ fapta nu mai este considerat contravenie, ea nu se mai
sancioneaz, chiar dac a fost svrit nainte de data intrrii n vigoare a noului act normativ.
Dac sanciunea prevzut n noul act normativ este mai uoar se va aplica aceasta. n
cazul n care noul act normativ prevede o sanciune mai grav, contravenia svrit anterior va fi
sancionat conform dispoziiilor actului normativ n vigoare la data svririi acesteia.
Aplicarea sanciunii amenzii contravenionale se prescrie n termen de 6 luni de la data
svririi faptei.
n cazul contraveniilor continue termenul curge de la data constatrii faptei. Contravenia
este continu n situaia n care nclcarea obligaiei legale dureaz n timp.
Executarea sanciunii amenzii contravenionale se prescrie dac procesul-verbal de
constatare a contraveniei nu a fost comunicat contravenientului n termen de o lun de la data
aplicrii sanciunii.
Executarea sanciunii amenzii contravenionale se prescrie n termen de 2 ani de la data
aplicrii.
Executarea sanciunii nchisorii contravenionale se prescrie n termen de un an de la data
rmnerii irevocabile a hotrrii judectoreti, dac contravenientul nu a optat pentru prestarea unei
activiti n folosul comunitii.
Contravenia se constat printr-un proces-verbal ncheiat de persoanele anume prevzute n
actul normativ care stabilete i sancioneaz contravenia, denumite n mod generic ageni
constatatori.
Constatarea i sancionarea contraveniilor la normele privind transporturile pe apele
naionale navigabile i n porturi sunt de competena inspectorilor de navigaie din cadrul
Inspectoratului navigaiei civile i al organelor cpitniilor de port.
n momentul ncheierii procesului-verbal agentul constatator este obligat s aduc la
cunotin contravenientului dreptul de a face obieciuni cu privire la coninutul actului de
constatare. Obieciunile sunt consemnate distinct n procesul-verbal la rubrica "Alte meniuni", sub
sanciunea nulitii procesului-verbal.
Lipsa meniunilor privind numele, prenumele i calitatea agentului constatator, numele i
prenumele contravenientului, iar n cazul persoanei juridice lipsa denumirii i a sediului acesteia, a
faptei svrite i a datei comiterii acesteia sau a semnturii agentului constatator atrage nulitatea
procesului-verbal. Nulitatea se constat i din oficiu.
Contravenientul este obligat s prezinte agentului constatator, la cerere, actul de identitate
ori documente. n caz de refuz, pentru legitimarea contravenientului agentul constatator poate apela
la ofieri i subofieri de poliie, jandarmi sau gardieni publici.
Procesul-verbal se semneaz pe fiecare pagin de agentul constatator i de contravenient. n
cazul n care contravenientul nu se afl de fa, refuz sau nu poate s semneze, agentul constatator
va face meniune despre aceste mprejurri, care trebuie s fie confirmate de cel puin un martor. n
acest caz procesul-verbal va cuprinde i datele personale din actul de identitate al martorului i
semntura acestuia.
Nu poate avea calitatea de martor un alt agent constatator.
n lipsa unui martor agentul constatator va preciza motivele care au condus la ncheierea
procesului-verbal n acest mod.
Dac o persoan svrete mai multe contravenii constatate n acelai timp de acelai agent
constatator, se ncheie un singur proces-verbal.
Pentru aceeai fapt nu se pot aplica dou sau mai multe sanciuni principale, repetate.
Procesul-verbal se nmneaza sau, dup caz, se comunica, n copie, contravenientului i, dac este
cazul, prii vtmate i proprietarului bunurilor confiscate.
Comunicarea se face de ctre organul care a aplicat sanciunea, n termen de cel mult o lun
de la data aplicrii acesteia.
n situaia n care contravenientul a fost sancionat cu amend, precum i dac a fost obligat
la despgubiri, o dat cu procesul-verbal acestuia i se va comunica i ntiinarea de plat. n
74
ntiinarea de plat se va face meniunea cu privire la obligativitatea achitrii amenzii i, dup caz,
a despgubirii, n termen de 15 zile de la comunicare, n caz contrar urmnd s se procedeze la
executarea silit.
Contravenientul va semna de primire.
n cazul n care contravenientul nu este prezent sau, dei prezent, refuz s semneze
procesul-verbal, comunicarea acestuia, precum i a ntiinrii de plat se face de ctre agentul
constatator n termen de cel mult o lun de la data ncheierii.
Comunicarea procesului-verbal i a ntiinrii de plat de face prin pot, cu aviz de
primire, sau prin afiare la domiciliul sau la sediul contravenientului. Operaiunea de afiare se
consemneaz ntr-un proces-verbal semnat de cel puin un martor.
Contravenientul poate achita pe loc sau n termen de cel mult 48 de ore de la data ncheierii
procesului-verbal jumtate din minimul amenzii prevzute n actul normativ, agentul constatator
fcnd meniune despre aceast posibilitate n procesul-verbal.
Plata amenzii se face la Casa de Economii i Consemnaiuni sau la trezoreria finanelor
publice, iar o copie de pe chitan se pred de ctre contravenient agentului constatator sau se
trimite prin pot organului din care acesta face parte.
n cazul n care contravenientul a achitat jumtate din minimul amenzii prevzute n actul
normativ pentru fapta svrit orice urmrire nceteaz.
Cile de atac
mpotriva procesului-verbal de constatare a contraveniei i de aplicare a sanciunii se poate
face plngere n termen de 15 zile de la data nmnrii sau comunicrii acestuia.
Partea vtmat poate face plngere numai n ceea ce privete despgubirea, iar cel cruia i
aparin bunurile confiscate, altul dect contravenientul, numai n ceea ce privete msura
confiscrii.
Plngerea nsoit de copia de pe procesul-verbal de constatare a contraveniei se depune la
organul din care face parte agentul constatator, acesta fiind obligat s o primeasc i s nmneze
depuntorului o dovad n acest sens.
Plngerea mpreun cu dosarul cauzei se trimit de ndat judectoriei n a crei
circumscripie a fost svrit contravenia.
Plngerea suspend executarea. Plngerea persoanelor suspend executarea numai n ceea ce
privete despgubirea sau, dup caz, msura confiscrii.
Hotrrea judectoreasc prin care s-a soluionat plngerea poate fi atacat cu recurs n
termen de 15 zile de la comunicare. Motivarea recursului nu este obligatorie. Motivele de recurs pot
fi susinute i oral n faa instanei. Recursul suspend executarea hotrrii.
n cazul n care, prin svrirea contraveniei prevazute de HGnr. 441 din 21 iunie 1995
pentru stabilirea i sancionarea contraveniilor la normele privind transporturile pe apele
naionale navigabile i n porturi, unele bunuri sunt distruse total sau parial, agenii care constat
contravenia vor meniona proporia distrugerii. Cuantumul despgubirilor datorate se va stabili o
dat cu aplicarea amenzii sau, dup caz, prin efectuarea expertizei, pe baza preurilor n vigoare la
data svririi contraveniei.
Despgubirile astfel determinate se ncaseaz de ctre cei ale cror bunuri au fost distruse
parial sau total ca urmare a svririi contraveniei i se utilizeaz pentru acoperirea pagubelor
cauzate prin svrirea faptelor contravenionale.
Sanciunile prevzute n prezenta in HGnr. 441 din 21 iunie 1995 se aplic numai
persoanelor fizice care au svrit contravenia.
Amenzile aplicate persoanelor fizice strine se pltesc n valut convertibil, prin
transformarea amenzilor din lei n valut la cursul de schimb oficial din momentul svririi
contraveniei.
75
Alte acte normative care prevad sanctiuni contraventionale care se aplica personalului
navigant sunt si cele din domeniul vamal, cele cu privire la regimul juridic al marii teritoriale, al
frontierei de stat, etc.
76
MODUL 8. SIGURANTA NAVIGATIEI
8.1. Supravegherea si controlul navigatiei civile in porturile si in apele

nationale navigabile ale Romaniei
Conform prevederilor OG nr. 42 din 28.08.1997 privind davigatia civila regulile de
navigatie in marea teritoriala, in apele interioare si in porturile romanesti se stabilesc de Ministerul
Transporturilor in conformitate cu reglementarile nationale si cu acordurile si conventiile
internationale la care Romania este parte.
Inspectia si supravegherea desfasurarii in siguranta a navigatiei in apele nationale navigabile
precum i inspectia si supravegherea desfasurarii in siguranta a navigatiei in apele nationale
navigabile se efectueaz de ctre Inspectoratul Navigatiei Civile prin Cpitniile de port.
Pentru exercitarea activitatii de supraveghere si control a ordinii navigatiei, capitaniile de
port au dreptul de vizita, la orice ora din zi sau din noapte, la bordul oricarei nave, indiferent de
pavilion, aflata in porturi si in afara acestora, in limitele apelor nationale.
Capitaniile de port vor interzice libera navigatie in apele nationale, precum si operatiunile de
incarcare-descarcare si transbord sau legatura cu uscatul navelor care nu au acte de bord sau nu
indeplinesc conditiile prevazute in acestea, precum si navelor care nu au obtinut permisul de
acostare si autorizare de libera practica in port dat de organele sanitare dupa vizitarea navei.
Capitaniile de port primesc reclamatiile referitoare la incalcari ale regimului navigatiei care
au avut loc pe nave, in porturi, pe tarm, rapoarte privind sinistrele, abordajele si orice avarie si
efectueaza cercetari, administrand probe si incuviintand expertize, in limitele competentei lor.
De asemenea, capitaniile de port primesc reclamatiile si plangerile referitoare la abateri in
legatura cu navigatia sau care au avut loc pe nave in porturi, pe coaste si pe maluri, fac cercetari in
limita competentei lor si, in caz de vinovatie, procedeaza potrivit legii.
Capitaniile de port pot proceda si din oficiu la cercetarea accidentelor de navigatie si la alte
cercetari la care au calitatea de a se sesiza din oficiu.
Atunci cand o nava s-a pierdut sau a fost abandonata de echipaj ori numai de comandant in
urma unui naufragiu sau a unui sinistru, capitania portului procedeaza neintarziat la cercetarea
cauzelor si imprejurarilor in care acesta s-a produs si ia masurile necesare pentru conservarea
probelor materiale in vederea continuarii cercetarilor si a stabilirii raspunderilor.
Capitania portului face cercetari chiar daca sinistrul priveste o nava sub pavilion strain.
8.1.2. Apele nationale navigabile, definitie

Apele nationale navigabile ale Romaniei sunt formate din marea teritoriala si apele interioare
navigabile.
Regimul si intinderea marii teritoriale se stabilesc prin lege .(vezi Legea 17/1990 privind regimul
juridic al apelor maritime interioare, al marii teritoriale si al zonei contigue a Romaniei)
Constituie ape interioare navigabile ale Romaniei:
a) fluviile, raurile, canalele si lacurile situate in interiorul teritoriului Romaniei, pe portiunile
navigabile;
b) apele navigabile de frontiera, de la malul romanesc pana la linia de frontiera;
c) apele maritime considerate, potrivit legii, ape interioare.
Ministerul Transporturilor, cu avizul Ministerului Apelor, Padurilor si Protectiei Mediului, al
Ministerului Agriculturii si Alimentatiei, al Ministerului Industriei si Comertului si al
Departamentului pentru Administratie Publica Locala, stabileste nominal si pe portiuni apele
navigabile ale Romaniei. Pentru apele de frontiera se va tine seama si de acordurile bilaterale
privind regimul frontierei de stat.
77
8.1.3. Zona maritima, fluviala si a altor cai navigabile definitie

Constituie zona maritima, fluviala sau a altor cai navigabile fasia de teren situata in
lungul tarmului marii teritoriale sau ai apelor interioare navigabile, pe o latime de 30 de metri.
In cazuri justificate, Ministerul Transporturilor poate mari latimea zonei maritime, fluviale
sau a altor cai navigabile, cu avizul celorlalte organe centrale ale administratiei de stat interesate.
In porturi, zona maritima, fluviala sau a altor cai de navigatie coincide cu incinta portuara.
Regimul zonei maritime fluviale si al altor cai navigabile
In zona maritima, fluviala sau a altor cai navigabile, lucrarile si orice alte instalatii si
amenajari care ar putea impiedica circulatia ar ascunde amenajarile facute in interesul navigatiei, pe
terenuri, maluri sau in porturi, ori ar impiedica folosirea normala a acestor amenajari, se pot executa
numai cu autorizarea Ministerului Transporturilor si, dupa caz, si a Ministerului Apararii Nationale.
Categoriile de lucrari vor fi stabilite de Ministerul Transporturilor.
Ministerul Transporturilor poate dispune, in zona maritima, fluviala sau a altor cai
navigabile, instalarea de semne, balize si alte semnale de navigatie, de zi si de noapte, pe toata
intinderea malurilor si a apelor, in punctele pe care le va socoti necesare pentru siguranta navigatiei.
ln acest scop, se vor putea efectua, potrivit dispozitiilor legale, defrisarile necesare mentinerii
vizibilitatii semnelor si mijloacelor de semnalizare, iar materialul rezultat din defrisare va fi
depozitat la dispozitia organelor silvice.
Cheltuielile de instalare si intretinere vor fi suportate de organele insarcinate cu intretinerea cailor
navigabile, a lacurilor si a porturilor.
Instalarea in afara zonei maritime, fluviale sau a altor cai navigabile a semnelor, balizelor si a
celorlalte semnale de navigatie prevazute in alin. 1 se va face cu acordul detinatorului de teren.
Lucrarile in albia apelor navigabile, inclusiv dragajele, extractiile de produse de balastiera
si altele asemenea se pot executa numai cu autorizarea Ministerului Transporturilor.
Instalarea ori construirea de poduri sau instalarea de conducte ori cabluri peste sau sub
apele navigabile se va face in conditiile legii si cu autorizarea Ministerului Transporturilor.
Beneficiarii acestor instalatii si constructii sunt obligati a le marca potrivit regulilor privind
semnalizarea in navigatie.
8.1.4. Reglementarea operatiunilor care se efectueaza numai cu nave sub pavilion roman.
Operatiuni care se efectueaza numai cu nave sub pavilion roman (mijloace navale si de
uscat) n porturile, in marea teritoriala si in apele interioare ale Romaniei, privind navele sub orice
pavilion:
a) remorcajul si manevrele in porturi, rade si bazine;
b) remorcajul de la un port romanesc la alt port romanesc, afara numai daca prin conventii
internationale la care statul roman este parte, se prevede altfel;
c) serviciul de pilotaj;
d) transportul de marfuri, posta si pasageri efectuat prin imbarcare de pe teritoriul statului
roman cu destinatia catre un alt punct al aceluiasi teritoriu (cabotaj);
e) asistenta si salvarea in apele nationale a navelor, aeronavelor, hidroavioanelor si a
incarcaturii acestora;
f) scoaterea navelor, epavelor si a incarcaturilor acestora;
g) pescuitul;
h) serviciile de interes local pentru desfasurarea activitatii organelor administratiei de stat in
porturi, in apele nationale si alte asemenea;
i) constructii hidrotehnice;
j) explorarea si exploatarea marii sau a fundului marii, conform dispozitiilor legale.
Remorcherele, slepurile si tancurile fluviale sau de bunkerare autopropulsate sub pavilion
strain pot face manevre la iesirea si la plecarea din port sau rada cu navele pe care le-au remorcat.
Aceste nave aflate in cursa in porturile romanesti pot efectua remorcarea si manevra si a
78
altor nave ale societatilor carora le apartin, chiar daca aceste nave nu pleaca remorcate de acestea.
Ministerul Transporturilor poate autoriza ca operatiunile prevazute la lit. b), d), e), f) si i) sa se
efectueze si de nave sub pavilion strain.
8.1.5. Regimul operatiunilor de navigatie in porturi si in apele nationale.

Navele de orice categorie, indiferent de pavilion, intrand in apele sau porturile romanesti,
sunt obligate sa respecte dispozitiile privind intrarea si navigatia in apele nationale, stationarea,
operarea si plecarea din porturi, prevazute de dispozitiile legilor si ale reglementarilor romanesti.
Navele, indiferent de pavilion, pot acosta sau ancora la tarm in afara limitelor porturilor,
numai in locurile fixate in acest scop, organizate sau marcate prin semnale, cu exceptia cazurilor de
forta majora avand drept consecinta imposibilitatea continuarii navigatiei.
Cazurile de forta majora invocate de comandantul navei se verifica si se atesta de capitania portului
in zona careia s-a produs evenimentul sau de aceea a portului de destinatie.
Locurile de acostare si ancorare in afara limitelor porturilor aflate in apele de frontiera sau in marea
teritoriala se vor stabili de organele Ministerului Transporturilor, cu acordul organelor de graniceri.
In cazurile de forta majora, comandantul navei este obligat sa anunte imediat si primul post de
graniceri sau de politie.
Daca nava este autorizata sa faca operatiuni in puncte izolate, in afara limitelor portului si
unde nu se afla organe ale capitaniei de port se vor indeplini formalitatile de sosire cerute de
reglementarile in vigoare, ca si cand aceasta ar fi intrat in port.
Gonditiile in care vor fi indeplinite aceste formalitati vor fi stabilite de Ministerul Transporturilor.
Cand, in caz de forta majora, incarcatura este descarcata de pe nava, in totalitate sau in
parte, pe tarm, in afara porturilor, se vor anunta de indata, prin orice mijloace, capitania portului cea
mai apropiata si primul post de graniceri sau de politie.
Navele care opereaza in afara limitelor porturilor nu pot fi legate mai mult de doua in
aceeasi dana.
8.1.6. Implementarea standardelor internationale pentru sigurana navelor, prevenirea

polurii i asigurarea condiiilor de munc i via la bordul navelor maritime
(Controlul statului portului PSC/Controlul statului de pavilion FSC)
Obiectul PSC este reglementat de OG nr. 38 din 30 ianuarie 2000 privind implementarea
standardelor internaionale pentru sigurana navelor, prevenirea polurii i asigurarea condiiilor
de munc i via la bordul navelor maritime care utilizeaz porturile romneti sau care
navigheaz n apele naionale i constituie:
a) implementarea standardelor internaionale pentru sigurana navelor, prevenirea polurii i
asigurarea condiiilor de munc i via la bordul navelor maritime care utilizeaz porturile
romneti sau care navigheaz n apele naionale, n scopul reducerii cazurilor de operare n
porturile i n apele naionale ale Romniei a navelor maritime substandard;
b) instituirea controlului navelor maritime sub pavilion strin, denumit controlul statului portului -
PSC, n conformitate cu reglementrile europene i internaionale privind procedurile armonizate de
inspecie i reinere a navelor.
Prevederile se aplic oricrei nave, inclusiv echipajului acesteia, care: a) face escal ntr-un
port romnesc sau la o instalaie off-shore aflat n apele teritoriale romneti; sau
b) ancoreaz ntr-un port romnesc sau la o astfel de instalaie off-shore.
n cazul navelor cu un tonaj brut mai mic de 500, autoritatea competent va aplica acele
cerine ale conveniilor care sunt aplicabile i, n msura n care una dintre convenii nu este
aplicabil, va lua toate msurile necesare pentru a asigura c respectiva nav nu pune n pericol
sigurana, sntatea sau mediul.
La efectuarea inspeciei unei nave care arboreaz pavilionul unui stat care nu este membru
al uneia dintre convenii, autoritatea competent trebuie s se asigure c tratamentul aplicat unei
79
astfel de nave i echipamentului su nu este mai favorabil dect cel aplicat unei nave care arboreaz
pavilionul unui stat membru la acea convenie.
Navele de pescuit, navele de rzboi, navele auxiliare, navele construite din lemn i cele de o
construcie primitiv, navele guvernamentale exploatate n scopuri necomerciale, precum i navele
de agrement care nu sunt angajate n comer nu fac obiectul prevederilor acestei ordonane.
Activitatea de control al statului portului - PSC constituie serviciu public administrativ i se
organizeaz n cadrul structurii organizatorice a Inspectoratului Navigatiei Civile . Inspeciile i
inspeciile detaliate la nave sunt efectuate de inspectori PSC.
Inspeciile la nave vor fi efectuate ca urmare a:
a) iniiativei autoritii competente;
b) cererii sau informaiei asupra navei, furnizat de un alt stat parte la una dintre convenii; sau
c) informaiei asupra navei, furnizat de un membru al echipajului, de un organism profesional, o
asociaie, un sindicat sau de orice alt entitate care are interese n ceea ce privete sigurana navei, a
echipajului i a pasagerilor si sau protecia mediului marin.
Inspectorii PSC vor efectua inspecii care vor consta ntr-o vizit la bordul navei n vederea
verificrii validitii certificatelor i a altor documente care trebuie s existe la bordul navei, n
conformitate cu prevederile conveniilor, a strii navei, a echipamentului i echipajului su, precum
i a condiiilor de via i de munc ale echipajului.
Dac certificatele i documentele sunt valabile i inspectorul PSC este satisfcut de starea
general a navei, inclusiv de cea a compartimentului mainilor i de condiiile de cazare i de igien
ale echipajului i pasagerilor, inspecia se va limita la deficienele raportate sau observate, n cazul
existenei acestora.
Atunci cnd inspectorul PSC are motive ntemeiate de a crede, n baza observaiilor fcute la
bord, c starea navei, a echipamentului sau a echipajului acesteia nu ndeplinete n mod substanial
cerinele unei convenii, va fi efectuat o inspecie detaliat.
Motive ntemeiate exist atunci cnd inspectorul PSC descoper probe care, n baza
judecii sale profesionale, justific o inspecie detaliat a navei, a echipamentului sau a echipajului
acesteia.
La terminarea inspeciei sau a inspeciei detaliate inspectorul PSC trebuie s transmit
comandantului navei un document care va conine rezultatele inspeciei i detalii asupra oricror
decizii luate de inspectorul PSC, precum i orice aciuni de remediere care trebuie luate de
comandantul, proprietarul sau de operatorul navei.
n cazul existenei unor deficiene care necesit reinerea navei, documentul care se
transmite comandantului navei, va include meniunea c msura reinerii navei va fi publicat.
Autoritatea competent trebuie s se asigure c toate deficienele confirmate sau descoperite
n timpul inspeciei sunt remediate n conformitate cu prevederile conveniilor.
n cazul unor deficiene care pun n pericol, n mod obiectiv, sigurana, sntatea sau mediul,
autoritatea competent, prin ordin scris, va lua msura reinerii navei sau a stoprii operaiunilor n
cursul crora au fost descoperite deficienele. Ordinul de reinere a navei sau de stopare a
operaiunilor va fi comunicat imediat comandantului navei i reprezentantului proprietarului sau
operatorului navei n Romnia. Acest ordin va fi retras numai atunci cnd pericolul este nlturat sau
atunci cnd autoritatea competent hotrte c nava poate pleca sau c operaiunile pot fi terminate
fr nici un risc pentru sigurana i sntatea pasagerilor sau a echipajului, fr a prezenta un pericol
pentru alte nave sau un pericol de poluare a mediului marin.
n circumstane excepionale, atunci cnd starea general a unei nave este n mod evident
substandard, autoritatea competent poate suspenda inspecia acesteia pn cnd comandantul,
proprietarul sau operatorul navei ori reprezentanii acestora au luat msurile necesare n vederea
respectrii prevederilor corespunztoare ale conveniilor.
n cazul n care autoritatea competent a luat msura reinerii navei, aceasta va informa
imediat, n scris, administraia statului pavilionului i consulul sau, n absena acestuia, urmtorul
reprezentant diplomatic al statului pavilionului despre toate circumstanele n care a fost emis
80
ordinul de reinere a navei. Acolo unde este necesar va fi informat i organizaia recunoscut
responsabil de eliberarea certificatelor navei.
n exercitarea controlului statului portului - PSC, autoritatea competent va face tot
posibilul pentru a evita reinerea sau ntrzierea nejustificat a unei nave. Dac o nav este reinut
sau ntrziat n mod nejustificat, proprietarul sau operatorul acesteia are dreptul la despgubire
pentru orice pierdere sau prejudiciu suferit. n toate aceste cazuri proba reinerii sau ntrzierii
nejustificate a navei este n sarcina reclamantului.
n cazul n care comandantul, proprietarul sau agentul unei nave notific autoritii
competente, nainte sau imediat dup intrarea navei n port, orice deficiene ale navei sau ale
echipamentului su, a cror remediere urmeaz a fi fcut nainte de plecarea navei din port,
reinerea acesteia va fi hotrt numai dac deficienele care o justific au fost descoperite dup ce
comandantul a anunat c nava este pregtit pentru inspecie. Aceeai procedur va fi aplicat
atunci cnd autoritatea competent primete notificarea c nava este programat n vederea
efecturii inspeciilor de clas sau a celor conforme prevederilor legislaiei statului pavilionului.
Proprietarul sau operatorul unei nave ori reprezentanii acestora n Romnia au dreptul de a
contesta ordinul de reinere a navei dat de autoritatea competent. Contestaia nu determin
suspendarea msurii de reinere.
Contestarea ordinului de reinere se face n conformitate cu prevederile Legii contenciosului
administrativ nr. 29/1990, cu modificrile i completrile ulterioare.
Autoritatea competent va informa, o dat cu emiterea ordinului de reinere a navei,
comandantul navei reinute n legtur cu dreptul de a face contestaie.
Atunci cnd deficienele nu pot fi remediate n portul n care se exercit controlul statului
portului - PSC, autoritatea competent poate permite navei respective s plece spre cel mai apropiat
antier de reparaii disponibil, numai dac sunt respectate condiiile specifice determinate de acesta
n vederea asigurrii plecrii navei ntr-o stare care nu prezint nici un risc pentru sigurana i
sntatea pasagerilor su a echipajului i nici un pericol pentru alte nave sau nici un pericol de
poluare a mediului marin.
Atunci cnd portul spre care se ndreapt nava n vederea remedierii deficienelor se afl
ntr-un alt stat, autoritatea competent va informa n scris autoritatea competent a acelui stat,
prile i orice alt autoritate implicat, cu privire la starea navei, n scopul asigurrii tuturor
condiiilor pentru plecarea acesteia.
n cazul existenei unui acord internaional privind controlul statului portului - PSC, la care
Romnia este parte, autoritatea competent va lua msuri pentru a asigura c navelor care pleac:
a) fr s se fi conformat condiiilor determinate de autoritatea competent a unuia dintre statele
membre ale acestui acord; sau
b) care refuz s se conformeze cerinelor aplicabile ale conveniilor, nendreptndu-se spre
antierul de reparaii indicat, li se va refuza accesul n toate porturile romneti pn cnd
proprietarul sau operatorul nu va furniza autoritii competente proba ndeplinirii n totalitate a
cerinelor aplicabile ale conveniilor. n aceste circumstane autoritatea competent va informa
imediat toate autoritile competente ale celorlalte state membre ale acordului.
n cazuri de for major accesul navelor poate fi permis n scopul reducerii pericolului
pentru viaa omeneasc sau a riscului de poluare. Autoritatea competent va efectua n mod
obligatoriu inspecia acestor nave.
Fiecare inspector PSC va deine, n timpul exercitrii atribuiilor sale, o legitimaie special,
eliberat de Ministerul Transporturilor, care atest autorizarea inspectorului PSC de a efectua
inspecii n cadrul controlului statului portului - PSC.
Piloii angajai n vederea intrrii, ieirii sau efecturii de manevre n port i administraiei
portului vor informa imediat autoritatea competent despre orice deficiene constatate n timpul
desfurrii activitilor specifice, care ar pune n pericol sigurana navigaiei sau ar reprezenta un
pericol de poluare a mediului marin.
81
Autoritatea competent va informa Organizaia Maritim Internaional, respectiv Biroul

Internaional al Muncii, despre reinerile navelor i despre toate circumstanele n care au fost luate
msurile de reinere, n conformitate cu cerinele specifice ale fiecrei convenii.
Contravaloarea prestaiilor legate de efectuarea inspeciilor pentru anularea msurii de
reinere a navei va fi suportat de proprietarul sau de operatorul navei ori de reprezentantul acestuia
n portul n care s-a fcut inspecia i se va face venit al autoritii competente.
Reinerea navei nu va nceta dect n urma efecturii n totalitate a plii sau n schimbul
unei garanii suficiente de rambursare a contravalorii prestaiilor .
8.1.9. Pilotajul. Regimul juridic al pilotajului in Romania.Contractul de pilotaj, definitie,

obligatiile partilor. Raspunderea pilotului. Servicii exceptionale executate de pilot.
Caile navigabile, porturile, radele si bazinele portuare in care pilotajul este obligatoriu se
stabilesc de Ministerul Transporturilor.
Prin activitatea de pilotaj se nelege:
a) pilotajul navelor la intrarea i la ieirea din porturi, la manevrare de la o dan la alta se nelege
pilotajul navelor maritime la intrarea, respectiv ieirea din i n mare n porturile maritime, i la
intrarea, respectiv ieirea navelor maritime sau fluviale din i n calea navigabil, precum i la
manevra navelor maritime sau fluviale de la o dan la alta, n interiorul aceluiai port;
b) pilotajul navelor pe cile i canalele navigabile de acces spre porturile fluviale se nelege
pilotajul navelor la intrarea, respectiv ieirea din i n mare pe o cale sau un canal navigabil, spre
sau dinspre un port fluvial sau pe o cale sau un canal navigabil ntre dou porturi fluviale;
In apele navigabile pentru care regimul de pilotare a navelor este reglementat prin conventii
bilaterale sau multilaterale intervenite Intre tarile riverane interesate, la care Romania este parte,
zonele de pilotaj obligatorii sunt cele fixate in baza acestor conventii.
Pilotii fac parte din personalul navigant.
Pilotul asista pe comandantul navei si este obligat sa furnizeze acestuia informatiile
complete si corecte pentru efectuarea in siguranta a manevrei.
Comandantul este obligat sa puna la dispozitia pilotului dateie necesare asupra
caracteristicilor de manevra a navei.
Pe timpul cat este la bord, pilotul nu inlocuieste pe comandant la comanda navei, acesta
continuand sa fie raspunzator de manevra navei sale si de orice daune rezultate din operatiunile de
manevra.
Pilotul nu poate parasi nava decat dupa ce a fost inlocuit sau nava a fost ancorata ori legata
la locul destinat iar la plecarea din port pana ce nava nu a iesit din zona de pilotaj.
In timpul serviciului la bordul navei pe care a fost insarcinat sa o piloteze, pilotul are drept la hrana,
precum si la cazare, daca este cazul, in aceleasi conditii ca si ofiterii de ia bord.
Pilotul care efectueaza operatiunile prevazute in prezenta sectiune nu face parte din echipajul navei
pilotate.
Modul de recrutare, scolarizare si brevetare a pilotilor, precum si efectuarea serviciului de
pilotaj se stabilesc de Ministerul Transporturilor.
Pentru zonele speciale din apele navigabile, supuse reglementarilor unor conventii incheiate intre
statul roman si statele riverane interesate, conditiile se stabilesc potrivit acestor conventii.
Pentru serviciile de pilotaj se percep tarife stabilite potrivit dispozitiilor legale.
Sunt scutite de plata taxelor de pilotaj:
a) navele militare romane si straine;
b) navele intrebuintate la un serviciu public, de intretinere sau pentru controlul si
supravegherea navigatiei, precum si cele Intrebuintate in cazuri de pericol si inundatii;
c) navele-scoala, spital si de sport.
82
Pilotii fluviali care presteaza serviciul permanent la bordul navelor fluviale fac parte din
echipajul navei si li se aplica prevederile legale referitoare la echipaj.
Ministerul Transporturilor stabileste zonele de pilotaj obligatoriu. Aceasta activitate poate fi
concesionata la una sau maximum doua societati - persoane juridice. Conditiile de concesionare se
stabilesc prin caiet de sarcini emis de administratorul zonei.
Activitatea de pilotaj poate fi efectuata numai de persoane juridice sau fizice autorizate de
Ministerul Transporturilor.
FUNCIONAREA PILOTAJULUI N RADA I PORTUL CONSTANA4
Pilotarea navelor n portul Constana este obligatorie.
Pilotarea navelor se efectueaz numai de ctre piloii de port maritimi ncadrai n Serviciul
de Pilotaj i Nave portuare al Portului Constana, sau n Serviciul de pilotaj al antierului Naval
Constana .
Pentru executarea serviciului, piloii sunt ajutai de marinarii legtori de nave, de
remorchere de manevr i alupe.
Piloii de port maritim, fac parte din personalul navigant, cu toate drepturile ce decurg din
aceast situaie i se recruteaz dintre piloii stagiari, care sunt supui unui examen de brevet, dup
ce au efectuat stagiul prevzut de lege. Piloii stagiari, se recruteaz dintre navigatorii brevetai, care
ndeplinesc condiiile prevzute de lege.
Piloii, asigur pilotajul navelor comerciale astfel:
din rad n port, unde se acosteaz la dane sau se ancoreaz;
din port n rad, pn nava este pus pe direcia de mar;
la schimbri de dane n port, mutri din ancor la dane, suiri pe doc, largri, trageri de parme, etc.
Pilotarea se efectueaz la orice or, att ziua ct i noaptea, n msura n care nu exist
vreun pericol pentru nav din cauza ntunericului, ceii i vizibilitii reduse, viscolului, vntului
puternic, mare montat etc. Fac excepie de aceasta regula navelor petroliere al cror pescaj
depete 50`00, care vor fi manevrate numai pe timp de zi, cu respectarea condiiilor stabilite de
prezenta regul.
Oricee manevr efectuat, se va trece n registrul de pilotaj completndu-se toate rubricile
registrului.
Cererea de pilot pentru intrarea-ieirea navelor n i din port, sau orice manevr n port, se
va face prin completarea obligatorie a Buletinului de pilotaj, ce se va depune de ctre Agenia de
nave, cu cel puin 2 ore nainte de efectuarea manevrei.
Dup efectuarea manevrei, pilotul respectiv va completa buletinul de pilotaj i va face
meniuni asupra prestrii serviciului.
Piloii sunt obligai:
s fie la curent n permanen cu adncimile reale ale apei n port, adncimi ce vor fi puse la
dispoziia piloilor periodic, sptmnal, de ctre serviciul special al Seciai Ci Navigabile.;
s vegheze ca n timpul pilotrii s nu se alture de nava pilotat, nici o alt nav sau ambarcaiune,
cu excepia celor ce concur la efectuarea manevrei (remorchere, alupe, pilotine).
efii de tur de piloi, sunt obligai s tie n orice moment, danele ocupate i cele libere ale
portului.
Imediat, la urcarea la bord a pilotului, acesta va prezenta comandantului navei, buletinul de
pilotaj, pentru a nscrie sub semntur, pescajul navei, TRN i TRS, starea mainilor i ora exact a
primirii sau debarcrii pilotului, manevra executat i observaiile aupra felului cum a decurs
pilotarea navei.
Pilotul nu prsete nava, pn ce aceasta nu a fost ancorat sau legat definitiv la locul
destinat, iar la plecarea din port a navei, pn ce aceasta nu a fost pus pe direcia de mar, de
comun acord cu comandantul navei. Dac datorit unor condiii deosebite (vnt, mare montat)
debarcarea pilotului prezint un pericol, situaia va fi adus la cunotina Cpitniei Portului
Constana care de acord cu comandantul navei i Administraia portului, va decide.
4
OMT 471/1989
83
Pilotul nu nlocuiete pe comandant, la manevra navei. Rolul su este de a indica i de a

asista pe comandant la determinarea manevrelor necesare, pentru a urma drumul indicat, acostrii
sau plecrii. Comenzile se dau numai de ctre comandant. Comenzile comandantului pentru
remorchere i marinarii legtori de nave vor putea fi transmise prin intermediul pilotului.
Este interzis pilotului de a manevra personal telegraful mainilor sau s de comenzi direct
echipajului navei. Dac n interesul rapiditii manevrei, comandantul apreciaz necesar s lase ca
pilotul s de direct aceste ordine, manevrele executate n aceste condiii, vor fi considerate ca fiind
sub ordinele comandantului i angajeaz numai responsabilitatea sa.
Pe timpul ct pilotul este prezent la bord comandantul continu s fie rspunztor de
manevra navei sale i de orice daune vor rezulta n urma manevrelor efectuate.
n cazul cnd, pe timpul manevrei, cpitanul prsete puntea de comand, este obligat a
indica pilotului, persoana responsabil pentru conducerea navei, pe timpul absenei sale. n caz de
neconformare cu aceast regul, pilotul va opri manevra, iar dac acest lucru nu este posibil, din
cauza condiiilor n care se afl nava, va continua el nsui manevra pn ce nava va ajunge n
situaia favorabil opririi manevrei ei. n ambele cazuri, va anuna imediat cpitnia portului
Constana. Rspunderea pentru eventuale daune produse n aceste mprejurri revine comandantului
navei.
n cazul n care comandantul navei nu va urma indicaiile pilotului i va insista asupra unei
manevre riscante din punct de vedere a siguranei instalaiilor i lucrrilor portuare sau a drumului
de acces, pilotul va atrage atenia comandantului asupra rspunderii ce o poart i va anuna imediat
prin VAP cpitnia portului Constana i serviciul de pilotaj iar apoi va consemna acest lucru ntr-un
proces verbal ncheiat ntre el i comandant. n cazul n care comandantul va refuza s semneze
acest proces verbal, cpitnia portului va decide.
Dac pilotul observ din partea comandantului intenia de a nclca regulile de navigaie n
sectorul de pilotaj, este obligat a-l avertiza asupra greelii n aciunea sa. Dac acesta ncalc totui
regulile de navigaie, pilotul va raporta cazul cpitniei port.
n cazul cnd, la nava pe care s-a urcat pilotul, s-a declarat carantin, comandantul navei
este obligat s asigure pilotului cazarea i masa pn la debarcarea sa.
Comandantul navei nu va pune nava n viteza de mers normal dect dup debarcarea
pilotului.
Este interzis piloilor de a duce de la o nav la alta pesoane, mrfuri, obiecte.
Orice avarie survenit de nav pe timpul pilotrii sau orice avarie fcut de nav cheului
sau instalaiilor portuare, va fi raportat imediat n scris cpitniei portului.
De asemeni piloii sunt obligai s raporteze n scris cpitniei portului:
orice schimbare n enalul navigabil;
nclcarea regulilor de navigaie;
neexecutarea de ctre comandanii de nave a indicaiilor date de piloi;
orice eveniment n legtur cu navigaia sau manevra executat;
asupra obiectelor scoase din ap la virarea ancorelor precum i a instalaiilor de legare a navelor.
n cazul cnd piloii iau cunotin c nava se afl n pericol, sau c s-a ntmplat un
accident de navigaie, sunt obligai a anuna imediat cpitniei portului ce vor aciona conform
dispoziiilor ce le vor primi. n cazuri grave i urgente vor aciona din proprie iniiativ, raportnd
msurile ce le-au luat.
Piloii vor informa imediat cpitnia portului asupra oricrei informaii date de comandanii
de nave, de ctre posturile de la uscat ca urmare a unor comunicri de la nave cu privire la epave
ntlnite, obstacole, timp extrem de ru.
nainte de a se urca sau cobor de pe nav, pilotul se va convinge n limita posibilitilor c
scara de pilot este bine legat, este n bun stare, are o lungime suficient, este luminat
corespunztor pe timp de noapte.
Acostarea navelor n danele de col se va face astfel nct s nu fie ieite n afara danei cu
prova sau pupa.
84
n cazuri excepionale, cpitnia portului Constana va putea aproba ieirea n afara

extremitilor, ns nu mai mult de 1/10 din lungimea navei care are o lungime de 100 m. i 1/15 din
lungimea navei cnd este mai lung de 100 m.
n vederea executrii manevrei ordonate, comandantul este obligat s ia toate msurile
necesare, astfel ca nava s fie gata de manevr la ora pentru care a fost solicitat pilotul, adic:
maina principal s fie gata de manevr, personalul necesar pentru manevr s fie prezent la bord,
inclusiv comandantul, parmele etc. n cazul cnd aceste condiii nu sunt ndeplinite, pilotul va
informa eful de tur iar acesta va informa cpitnia portului Constana, dup care va consemna n
buletinul i registrul de pilotaj dispoziiile primite i nominal cei care au dispus efectuarea manevrei
fr respectarea actelor normative.
Este interzis piloilor s execute manevra cu nave care nu prezint siguran pentru
instalaiile portuare i pentru navele aflate n port sau rad i care nu dispun de mijloacele i
personalul indicat a fi prezent la bord conform legislaiei n vigoare iar n condiii de vreme
nefavorabil n port i rad, piloii nu vor ncepe manevra dect dac aceasta se poate executa n
siguran deplin i cu autorizaia expres a cpitniei portului Constana in balast ce manevreaz la
intrarea sau ieirea din portul Constana n condiii de vnt puternic sunt obligai a-i asigura un
pescaj corespunztor efecturii n siguran a manevrelor ordonate.
Pescajul maxim admis la danele portului Constana va fi stabilit n funcie de sondajele
sptmnale, cu o rezerv calculat conform STAS 11208/1979. Adncimea va fi stabilit prin
determinarea de ctre SCN a nivelului apei i comunicarea la orele 08.00 a acestei adncimi.
Este interzis acostarea la dane a unor nave cu lungime mai mare dect dana atunci, cnd n
danele adiacente sunt programate nave la intrare sau plecare.
Manevrele cerute verbal de ctre Agenia de nave fr depunerea buletinului de pilotaj, nu
se vor executa. Fac excepie manevrele ordonate de Cpitnia portului, dar care vor fi trecute n
registrul de manevre, cu meniunea respectiv i certificarea cpitniei portului.
n cazul cnd o nav chiam pilot aceasta este obligat s se deplaseze imediat la bordul
navei. Dac se va constata c chemarea pilotului nu a fost ntemeiat, se va raporta cpitniei de
port care va hotr asupra amenzii ce va trebui pltit de comandantul navei.
Comandantul navei este obligat s ia toate msurile necesare, pentru ca primirea i
debarcarea pilotului s se fac n deplin siguran, de asemenea va efectua manevrele cele mai
indicate, pentru a nu periclita sigurana navei.
Nava pilot, va putea acosta la nava pilotat numai pentru ambarcarea sau debarcarea
pilotului. Este interzis navei pilot de a efectua manevre de remorcare.
nainte de a ncepe manevra de acostare a unei nave la cheu, pilotul este obligat s se
ncredineze c dana respectiv are adncimea necesar i c are spaiu suficient pentru acostare. n
cazul cnd spaiul pentru acostare este insuficient sau foarte limitat, deoarece ar periclita sigurana
manevrei, va depune toate diligenele pentru a asigura spaiul de manevr i numai dup aceasta va
manevra nava. Dac totui I se va impune efectuarea manevrei fr ndeplinirea condiiilor, pilotul
va efectua manevra nu nainte de a informa n scris Cpitnia portului.
Agenia de nave, va preciza la buletinul de pilotaj locul corect la dana unde urmez a fi
acostat nava, astfel nct operaiunile de ncrcare-descrcare s nu fie ntrerupte prin manevre
ulterioare.
La efectuarea manevrelor, folosirea remorcherelor este obligatorie la navele de TRN de
1000 t. sau mai mult. Numrul acestora va fi stabilit de comandantul navei de comun acord cu
pilotul.
n timpul folosirii remorcherului, comandantul i echipajul acestuia devin n orice privin
subordonai navei remorcate identificndu-se cu nava sau navele asistate i cu armatorii respectivi,
din momentul cnd remorcherul prsete dana de ateptare pentru a se deplasa la nava ce-I solicit
serviciile, pn cnd revine n siguran la dana sa de ateptare. Pentru orice pierdere, avarie,
prejudiciu ori ntrziere de orice fel ce pot apare n timpul sau ca o consecin a angajrii
85
remorcherului, vor fi inui rspunztori cei ce folosesc remorcherul i armatorii navei sau navelor
respective.
Dac n timpul pilotajului s-a declarat incendiu pe nav pilotul va da semnalele de alarm i
va manevra nava spre ieire din port sau izolarea ei. La bordul navei se vor lua toate msurile
locale, pentru stingerea incendiului, sau izolarea ei. Nava nu va putea fi readus n port, dup
stingerea incendiului, dect n urma avizului comun al organelor de pompieri i cpitnia portului.
Nava pilot, cnd este n exerciiul funciunii sau n ateptare la posturi de pilotaj, este
obligat s poarte semnalele i luminile prescrise de R.I.P.A.M.
Cpitnia portului Constana va supraveghea i controla aplicarea prezentelor instruciuni.
8.1.10.Remorcajul de port si mare.

Prin activitatea de remorcaj se nelege: remorcaj de manevr al navelor se nelege
utilizarea remorcherelor i/sau a mpingtoarelor n timpul manevrelor de intrare i ieire a navelor
maritime sau fluviale n i din porturi, precum i pentru manevrele ntre danele aceluiai port.
Nu constituie remorcaj de manevr al navelor fluviale manevrele efectuate de remorcherele
sau mpingtoarele unui armator pentru navele proprii;
8.1.11.Scoaterea navelor esuate si a epavelor scufundate in apele navigabile nationale sau

internationale
Navele esuate, scufundate, parasite sau abandonate in apele nationale navigabile reprezinta
un pericol pentru siguranta navigatiei.
Daca o nava esueaza sau se scufunda in apele nationale navigabile, capitania portului va
fixa un termen armatorului sau operatorului, dupa caz, pentru inceperea activitatii de dezesuare sau
ramfluare a navei si curatirea fundului apei.
In functie de situatia concreta, acest termen va fi cuprins intre 10 zile si 2 luni de la data
notificarii. in caz de neindeplinire a acestei obligatii, administratorul zonei, la solicitarea capitaniei,
va executa aceste operatiuni in contul armatorului .
Orice marfuri sau alte bunuri scufundate in porturi, rade sau pe caile navigabile vor fi
scoase de armatorii sau operatorii. navei sau de proprietarii marfurilor, in termenul stabilit de
capitania de port.
In functie de situatia concreta acest termen va fi cuprins intre 10 zile si 2 luni de la data
notificarii. in caz de neindeplinire a acestei obligatii, administratorul zonei, la solicitarea capitaniei,
va executa aceste operatiuni in contul armatorului si/sau a intereselor marfii.
Agentul economic care efectueaza scoaterea in conditiile din prezentul articol este in drept
sa vanda, cu avizul capitaniei, bunurile ce nu se pot pastra sau a caror conservare necesita o
cheltuiala prea mare fata de valoarea lor, sumele obtinute urmand a fi conservate.
Dupa terminarea operatiunilor de scoatere a navei si incarcaturii, capitania portului din zona
careia s-a intamplat sinistrul va face publicitate pentru instiintarea persoanelor interesate, invitandu-
le sa dovedeasca drepturile ce le au asupra bunurilor salvate.
Instiintarea se va face prin publicarea anuntului intr-un ziar local, intr-unul national si intr-
unul international si prin afisare la sediul capitaniei portului.
Daca in termen de 3 luni de la data instiintarii cei interesati nu se prezinta pentru a-si lua in
primire bunurile salvate, se poate proceda la vanzarea acestora si consemnarea sumei rezultate dupa
scaderea cheltuielilor efectuate cu ocazia operatiunilor de ramfluare a navei, a remuneratiei de
salvare, a taxelor si sumelor datorate bugetului si a altor cheltuieli rezultate din indeplinirea
procedurii prevazute in prezentul articol.
Daca pana la implinirea unui an de la data consemnarii sumei rezult3te din vanzare cei interesati nu
si-au valorificat drepturile sau daca pretentiile formulate inauntrul aceluiasi termen in fata organelor
de jurisdictie au fost respinse prin hotarare definitiva. suma consemnata se face venit statului.
86
n cazul cand se considera ca esuarea sau scufundarea unei nave in porturi, rade, canale de
acces in locuri de intrare si iesire a navelor constituie un pericol iminent pentru navigatie, capitania
portului va dispune ca armatorul sau operatorul sa procedeze, in maximum 24 de ore de la
notificare, la scoaterea navei si la curatirea fundului apei, cu respectarea art. 48 si 49 alin. 2.
In caz de neincepere in termenul stabilit a indeplinirii acestor obligatii, la dispozitia
capitaniei, se va proceda la efectuarea operatiunilor in contul operatorului sau al armatorului.
In situatii exceptionale, in care pericolul de navigatie sau poluare determina actiune
imediata, capitania poate ordona efectuarea operatiunilor fara notificarea de 24 ore.
Daca proprietarul, armatorul sau reprezentantul lor nu restituie cheltuielile, nava si toate
bunurile recuperate in conditiile articolului precedent vor fi vandute, conform art. 68, pentru
acoperirea cheltuielilor, eventuala diferenta ramanand la dispozitia proprietarului, dupa plata
creantelor care greveaza nava.
In cazul cand cheltuielile de scoatere a navei intrec suma obtinuta prin vanzare, proprietarul,
armatorul sau reprezentantii lor raman obligati a plati diferenta.
Actul de confirrnare a executiei operatiunilor prevazute, intocmit de capitania portului sau,
dupa caz, de autoritatile publice locale, avand anexat calculul cheltuielilor, intocmit de unitatea
creditoare si verificat de Ministerul Transporturilor, constituie un titiu executoriu pentru cheltuielile
efectuate cu scoaterea, paza si administrarea bunurilor salvate, precum si cu curatirea fundului apei.
Executarea de catre unitatea creditoare a acestui titiu asupra navei sau incarcaturii recuperate se face
cu prioritate inaintea oricarei alte creante.
Bunurile gasite in apele nationale ori aruncate de apa pe plaja, tarm sau cheiuri se predau, in
termen de 10 zile, capitaniei de port celei mai apropiate ori celui mai apropiat organ al politiei sau
celui care ie-a pierdut. Organul caruia i s-a predat bunul procedeaza potrivit dispozitiilor legale
referitoare la bunurile gasite.
Bunurile gasite in apele de frontiera, provenite de pe teritoriui statelor vecine, vor fi inapoiate
autoritatilor competente ale acestor state prin organele de graniceri.
Armele, munitiile, materiile explozive, precum si orice alte bunuri a caror detinere fara
drept este sanctionata potrivit legii penale, gasite, se predau de indata celui mai apropiat organ al
politiei, care va proceda potrivit dispozitiilor legale privind regimul acestor bunuri.
Persoanele care predau in termen bunurile au dreptul la o recompensa al carei cuantum
poate fi de pana la a treia parte din valoarea lor, pentru bunurile gasite in apele nationale, si de pana
la a 10-a parte, pentru bunurile gasite pe plaja, tarm sau pe cheiuri.
Persoanele care predau in termen bunurile de indata au dreptul la rambursarea cheltuielilor
facute pentru recuperarea si predarea lor.
Nerespectarea dispozitiilor de predare a bunurilor se sanctioneaza potrivit legii penale.
8.1.12. Oprirea de la plecare a navelor. Retinerea navelor. Reglementari, autoritatea

competenta, proceduri
Capitaniile de port vor interzice libera navigatie in apele nationale, precum si operatiunile de
incarcare-descarcare si transbord sau legatura cu uscatul navelor care nu au acte de bord sau nu
indeplinesc conditiile prevazute in acestea, precum si navelor care nu au obtinut permisul de
acostare si autorizare de libera practica in port dat de organele sanitare dupa vizitarea navei.
Capitania portului nu va admite plecarea din port sau rada daca:
a) lipsesc actele de bord cerute sau acestea nu sunt valabile;
b) navele maritime au gaura de apa la bord;
c) navele fluviale au gaura de apa la corp;
d) functionarea instalatiilor de guvernare si a celor de ancorare este defectuoasa;
e) nava nu este inzestrata cu suficiente mijloace de salvare, de stingere a incendiului, cu pompe
de evacuare, mijloace de semnalizare si de ancorare sau babalele nu prezinta siguranta;
87
f) incarcatura de pe punte pericliteaza stabilitatea navei sau impiedica vizibilitatea in navigatie;

g) stivuirea si arimarea marfurilor in magazii sunt defectuoase, periclitand siguranta navigatiei;
h) pescajul maxim stabilit in actele navei este depasit;
i) numarul pasagerilor imbarcati depaseste cifra aratata de certificatul care stabileste numarul
de calatori admis.
j) membrii echipajului nu poseda brevete sau certificate prevazute de legile statului sub al
carui paviiion se afla nava;
k) la bordul navei nu se afla personalul necesar sigurantei navigatiei;
I) instalatiile destinate prevenirii poluarii nu sunt in stare eficienta de functionare;
m) in orice aite cazuri, cand siguranta navei este periclitata.
Capitania portului nu va elibera actele de bord si permisul de plecare acelor nave care nu au
achitat tarifele, taxele, eventualele amenzi si despagubiri la care sunt obligate, potrivit dispozitiilor
legale, fata de capitania de port sau de alte organe portuare.
Navele pot fi oprite de a pleca din port sau din rada si in cazul cand s-a cerut aceasta, prin
adresa scrisa, de catre un organ al administratiei locale sau centrale, de organele jurisdictionale ori
de cele ale parchetelor.
Navele pot fi oprite de a pleca din port sau rada si in cazurile cand capitania primeste
reclamatii scrise prin care se cere retinerea navei, pentru pretentii de neplata marfii incarcate,
pretentii rezultand din avaria comuna, avarii, abordaje, asistenta sau salvare, despagubiri, taxe,
tarife si alte asemenea.
In cazurile prevazute in prezentul articol retinerea inceteaza daca proprietarul navei a depus
o garantie suficienta in raport cu suma pretinsa sau daca, in termen de 24 ore de la retinerea navei,
nu s-a primit o confirmare printr-o incheiere judecatoreasca de punere sub sechestru.
In calculul acestor ore nu se iau in considerare orele din zilele nelucratoare.
Raspunderea pentru retinerea nejustificata a navei o poarta acela la cererea caruia a fost
retinuta nava.
Aceste reguli nu se aplica navelor militare si navelor sub pavilion strain folosite pentru
servicii guvernamentale.
8.2. Cautare, asistenta si salvare
Comandantul unei nave sub pavilion roman, care primeste un mesaj indicand ca o nava se
afla in pericol, este obligat ca, in masura in care nu-si pune in primejdie nava, echipajul sau
pasagerii, sa se deplaseze cu toata viteza catre acea nava, pentru asistenta si salvarea persoanelor
aflate in pericol la bordul acelei nave.
Aceeasi obligatie o are comandantul si in cazul persoanelor aflate in pericol pe ambarcatiuni
sau plute de salvare.
In caz de imposibilitate sau daca, in circumstanteie speciale in care s-ar afla, comandantul socoteste
ca nu este rational si nici necesar sa acorde ajutorul sau, el este obligat sa inscrie in jurnalul de bord
motivul pentru care nu poate sa faca aceasta.
Comandantul de nava este obligat a acorda, dupa abordaj, asistenta celeilalte nave,
echipajului si pasagerilor acesteia si, in masura posibilului, a indica celeilalte nave numele propriei
sale nave, portul sau de inmatriculare si portul cel mai apropiat la care va ajunge.
Comandantul unei nave care se afla in caiatorie sau este gata de plecare nu mai are obligatia
de a da asistenta si salvare, in cazul in care comandantul navei aflate in pericol refuza expres
ajutorul, precum si atunci cand s-a primit informatia ca ajutorul nu mai este necesar.
Motivele de neacordare a ajutorului prevazut in prezentul articol se vor consemna in jurnalul de
bord.
Asistenta si salvarea navei si a bunurilor aflate pe aceasta se fac potrivit intelegerii cu
comandantul navei, cu armatorul sau cu operatorul acesteia.
Intelegerea poate fi scrisa sau transmisa prin orice mijloc de cornunicatie si consemnata in jurnalul
de bord.
88
Cand nava reprezinta un pericol de navigatie si comandantul/armatorul sau operatorul navei

intarzie nejustificat incheierea unei intelegeri pentru asistenta sau salvare, capitania portului in
jurisdictia careia se afla nava va ordona salvarea acesteia, pe cheltuiala intereselor navei si ale
marfii aflate la bordul acesteia, dispozitiile capitaniei devenind obligatorii.
In toate cazurile de sinistru, calamitate, de pericol sau de interes general, ivite la uscat in
apele portuare si in rada, capitania portului coordoneaza toate actiunile si asigura disciplina in
realizarea acestora.
Capitania va putea cere concursul navelor si echipajelor aflate in port sau in apropiere, precum si
oricaror persoane care exercita o profesie in port sau lucreaza in mod obisnuit pe chei sau in apele
nationale, acestea fiind obligate sa dea sprijinul solicitat si sa respecte ordineie date de capitanie .
Actul de confirmare a executarii operatiunilor de salvare in conformitate cu art. 53 alin. 3 si cu
prezentul articol, intocmit de capitania portului, avand anexat calculul cheltuielilor facute de
persoanele juridice si fizice creditoare si verificat si aprobat de Ministerul Transporturilor, constituie
titlu executoriu pentru cheltuielile efectuate cu salvarea navei.
Despre sinistrul navelor straine va fi informat imediat si oficiul consular al statului al carui
pavilion Il poarta nava.
In cazul sinistrului unei nave sub pavilionul unui stat strain cu care statul roman a incheiat conventii
internationale se vor aplica dispozitiile din aceste conventii privind termenele, conditiile de
informare si relatiile cu oficiul consular al statului strain.
Acordarea de asistenta si salvare a navelor si conditiile de executare a acestora, prevazute in
prezenta sectiune, se aplica in mod corespunzator si in cazul cand pe mare sau in apele nationale se
afla in pericol aeronave ori persoane aflate sau cazute de la bordul acestora.
Sistemul de salvare pe mare si pe apele interioare navigabile se organizeaza de Ministerul
Transporturilor impreuna cu Ministerul Apararii Nationale si Ministerul de Interne.
Organizarea posturilor de salvare si de prim ajutor pe plaja si in stranduri se face potrivit normelor
tehnice stabilite de Ministerul Transporturilor de catre persoaneie juridice sau fizice carora le
apartin.
8.2.1. Cautare, asistenta si salvarea persoanelor pe mare. Reglementare, notiune, definitie

Conventia Internaional privind cutarea i salvarea pe mare, adoptat de IMO i ratificat
de Romnia prin OG nr.115/1998
Nici o remuneraie nu este datorat de persoanele ale cror viei au fost salvate, dar nici o
prevedere a prezentului articol nu va afecta dispoziiile legislaiei naionale privitoare la acest
subiect.
Un salvator al vieii umane, care a luat parte la serviciile acordate cu ocazia accidentului
care a determinat salvarea, este ndreptit la o cot-parte echitabil din plata acordat salvatorului
pentru salvarea navei sau a altor bunuri ori pentru prevenirea sau reducerea la minimum a daunelor
produse mediului nconjurtor.
8.2.2. Cautare, asistenta si salvarea bunurilor aflate in pericol pe mare. Reglementare,

notiune, definitie.
Conventia Internaional privind salvarea, adoptat de IMO i ratificat de Romnia prin
OG nr.110/2000
n sensul convenii sunt definii urmtorii termeni:
a) operaiune de salvare desemneaz orice act sau activitate ntreprins n scopul acordrii de
asisten unei nave sau oricror alte bunuri aflate n pericol n apele navigabile sau n orice alte ape,
oricare ar fi acestea;
b) nav desemneaz orice nav ori ambarcaiune sau orice structur capabil s navigheze;
c) bunuri desemneaz orice bunuri care nu sunt n mod permanent sau intenionat anexate rmului
i include mrfuri supuse riscului;
89
d) daun produs mediului nconjurtor desemneaz deteriorarea fizic substanial produs

sntii umane sau vieii marine ori resurselor din apele de coast sau interioare sau n zonele
adiacente acestora, cauzat prin poluare, contaminare, incendiu, explozie sau alte incidente majore
similare;
e) plat desemneaz orice recompens, remunerare sau compensaie n conformitate cu prevederile
prezentei convenii;
8.2.3. Retributia pentru asistenta si salvare, cheltuielile de salvare.
Condiiile pentru recompens

1. Operaiunile de salvare care au avut un rezultat util dau dreptul la recompens.
2. Exceptnd cazurile n care se prevede altfel, nici o plat nu va fi datorat n temeiul prezentei
convenii dac operaiunile de salvare nu au avut un rezultat util.
3. Acest capitol se va aplica indiferent dac att nava salvat, ct i nava care a efectuat operaiunile
de salvare aparin aceluiai proprietar.
Asistenta acordata navelor sau aeronavelor aflate in pericol pe mare si salvarea lor dau
dreptul celui care a acordat asistenta si salvatorului la o retributie ce se va stabili tinand seama de:
Criterii pentru stabilirea recompensei

1. Recompensa va fi stabilit n aa fel nct s se ncurajeze operaiunile de salvare, lundu-se n
considerare urmtoarele criterii, indiferent de ordinea n care sunt prezentate mai jos:
a) valoarea salvat a navei i a altor bunuri;
b) calificarea i eforturile depuse de salvatori pentru prevenirea sau reducerea la minimum a
daunelor produse mediului nconjurtor;
c) msura n care operaiunile de salvare au reuit;
d) natura i gradul pericolului;
e) calificarea i eforturile depuse de salvatori pentru salvarea navei, a altor bunuri, precum i pentru
salvarea vieilor omeneti;
f) timpul folosit, cheltuielile i pierderile suferite de salvatori;
g) riscul de responsabilitate sau alte riscuri asumate de salvatori i de echipamentele acestora;
h) promptitudinea serviciilor acordate;
i) disponibilitatea i utilizarea de nave sau alte echipamente destinate operaiunilor de salvare;
j) gradul de pregtire i eficien a echipamentelor salvatorului, precum i valoarea acestora.
2. Plata unei recompense va fi fcut de toi cei interesai de nav i de alte bunuri, proporional cu
respectivele valori salvate ale fiecruia. Cu toate acestea, un stat parte poate s prevad n legislaia
sa naional ca plata recompensei s fie fcut de unul dintre cei interesai, condiionat de existena
unui drept de recurs al acestuia mpotriva celorlali interesai pentru prile din recompens ce
trebuie pltite de fiecare. Nici o prevedere a prezentului articol nu va interzice dreptul la aprare.
3. Recompensele, fr includerea dobnzilor i a costurilor legale recuperabile ce ar putea fi pltite
suplimentar, nu vor putea depi valoarea salvat a navei i a celorlalte bunuri.
Prin valoarea bunurilor salvate se intelege suma la care acestea au fost evaluate, tinandu-se
seama de posibilitatile de valorificare, iar daca au fost vandute, suma rezultata din vanzare, cu
scaderea, in ambele cazuri, a impozitelor si taxelor, precum si a cheltuielilor.
Cuantumul retributiei, precum si repartizarea acesteia intre salvatori se stabilesc pe baza
acordului intervenit intre cei interesati, iar in lipsa acordului, dupa caz, de instantele judecatoresti,
arbitrajele de pe langa camerele de comert si industrie, in conformitate cu competentele acestora, cu
exceptia cazului cand prin contractul de salvare Incheiat pentru o nava straina s-a prevazut
competenta unui alt organ jurisdictional.
90
Organele jurisdictionale vor putea reduce sau anula retributia stabilita conventional sau,
dupa caz, vor putea respinge ori admite numai in parte cererea pentru stabilirea retributiei, daca
salvatorii, prin culpa lor, au facut necesara asistarea ori salvarea sau daca ei au savarsit infractiunea
de furt tainuire sau vreo alta infractiune cu privire la bunurile pentru care s-a acordat asistenta ori
salvarea.
De asemenea, organele de jurisdictie pot majora retributia conventionala cuvenita
salvatorilor in cazurile in care meritele acestora au fost mai mari decat cele estimate in contract
atunci cand conditiile de salvare au fost mai grele si unele cheltuieli mai mari decat cele prevazute
sau cand partea salvata a ascuns situatia reala in care se afla.
Daca asistenta de salvare a fost prestata de mai multe nave, retributia se va repartiza intre
ele potrivit aportului fiecareia.
Asistenta si salvarea navelor remorcate sau a incarcaturii lor de catre nava care le
remorcheaza dau drept salvatorilor la retributie numai in cazurile cand evenimentul nu s-a produs
din culpa echipajului remorcherului sau daca acesta a prestat servicii exceptionale, care nu pot fi
considerate ca efectuate in indeplinirea contractului de remorcare.
Dreptul la actiune pentru plata de daune, cheltuieli sau retributii datorate pentru asistenta
sau salvarea navei ori a incarcaturii se prescrie in termen de 3 ani de la terminarea operatiunilor.
Comandantul si ceilalti membri ai echipajului navelor care au participat la operatisni de
asistenta si salvare, precum si angajatii unitatilor de pe uscat care au contribuit efectiv la
organizarea si lucrarile pentru aceste operatiuni de salvare, sunt indreptatiti a primi o recompensa
din retributia de salvare, care se va stabili, de la caz la caz, de Ministerul Transporturilor.
Personalul din cadrul Ministerului Transporturilor si personalul operativ din capitaniile de
port care coordoneaza sau participa direct la operatiuni de salvare, au dreptul la o prima de salvare
in cuantum de 5% din valoarea neta a retributiei de salvare, pe care beneficiarii primei de salvare
sunt obligati sa o plateasca.
Recompensa se acorda si in cazul cand operatiunile de asistenta si salvare au avut loc intre
nave apartinand aceleiasi persoane juridice sau fizice.
8.3. Incidente si accidente de navigatie. Avarii si expertize
8.3.2. Abordajul: definitie, raspunderea pentru producerea abordajului.

Prin abordaj sau coliziune se defineste ciocnirea materiala intre doua sau mai multe nave, fie
ele maritime fie fluviale, produsa in orice fel de zone acvatice. Sunt considerate abordaje si lovirea
navei de un corp plutitor mobil care deserveste navigatia sau traficul respectiv. Sunt asimilate
abordajelor si ciocnirile navelor de corpuri plutitoare diverse sau de corpuri fixe precum docuri,
cheuri, geamanduri, platforme plutitioare, fiindca in acest mod se pot produce daune atat navei cat
si proprietatilor altora (tertilor).
Daca lovirea vaselor a avut loc din caz fortuit sau forta majora, pagubele si pierderile
provenite din aceasta cauza sunt in sarcina lucrurilor ce le-au suferit, fara drept de despagubire.
Daca lovirea s-a intimplat din culpa unuia din vase, pagubele si pierderile sunt in sarcina
vasului in culpa. Despagubirile datorate persoanelor moarte sau ranite sunt privilegiate in caz de
neajungere a sumei de impartit.
Daca nu se dovedeste carui dintre vase se poate imputa culpa, sau daca culpa se dovedeste a
fi comuna, fiecare sufera pagubele si pierderile incercate fara drept la vreo despagubire; cu toate
acestea, fiecare vas este obligat in mod solitar la plata pagubelor si pierderilor cauzate lucrurilor
incarcate si a leziunilor cauzate persoanelor, conform dispozitiunilor celor doua articole precedente.
Responsabilitatea vaselor stabilita prin articolele precedente, nu apara de raspundere pe
autorii culpei catre persoanele vatamate si catre proprietarii vaselor
Cind un vas a lovit, nu din culpa sa, pe un altul, ci pentru ca el insusi a fost lovit din culpa
unui al treilea, toata raspunderea este in sarcina acestuia.
91
Cind un vas a lovit, nu din culpa sa, pe un altul, ci pentru ca el insusi a fost lovit din culpa
unui al treilea, toata raspunderea este in sarcina acestuia.
Actiunea de despagubire, pentru daunele provenite din lovirea vaselor, nu poate fi admisa
daca nu s-a facut, in termen de trei zile, catre autoritatea locului unde s-a intimplat faptul, sau a
primului port in care vasul s-a oprit. Pentru pagubele cauzate persoanelor sau marfurilor, lipsa de
protestare sau reclamatie nu vatama drepturile persoanelor care nu se gaseau pe vas, sau nu erau in
pozitiune a-si manifesta vointa.
8.3.3. Avarii rezultate in urma accidentelor de navigatie: categorii de avarii,

Avariile sunt clasificate n avarii comune i avarii particulare
A.Regulile York-Antwerp definesc avaria comuna ca fiind sacrificiul extraordinar sau
cheltuielile extraordinare facute in mod intentionat si rational pentru salvarea comuna a navei si a
incarcaturii de la un pericol care le ameninta in expeditia maritima si care trebuie suportate de
partile care au beneficiat de pe urma acestui act in mod proportional cu valorile aflate in risc.
Exista patru conditii esentiale pentru ca un eveniment de navigatie sa genereze avarie comuna:
1. Sacrificiul sau cheltuiala sa fie extraordinara. Cheltuielile sau pierderile obisnuite efectuate
sau suferite de armator pentru ducerea la indeplinire a obligatiilor sale rezultate din
contractul de transport nu sunt admise in avaria comuna. Un exemplu specific de aplicare a
acestui principiu rezulta din Regula VII din York-Antwerp Rules care se refera la avarierea
masinii. In conformitate cu aceasta regula se face distinctie intre avariile la masina cand
nava este esuata si in pericol si avariile la masina care survin cand nava este in stare de
plutire. Folosirea masinii unei nave esuate este considerata ca o fortare a masinii, si in
consecinta, un act extraordinar, in timp ce folosirea masinii unei nave in stare de plutire este
considerata parte a functionarii normale a acesteia si orice avarie survenita ca rezultat al
acestie actiuni nu este admisa in avaria comuna.
2. Actul trebuie sa fie intentionat sau voluntar si nu inevitabil. Nu se poate considera ca

bunurile au fost sacrificate daca erau deja pierdute in momentul asa numitului sacrificiu.
Regula IV ilustreaza acest principiu in aplicarea sa in cazul indepartarii epavei prin
dezmembrare. Pierderile sau avariile survenite din indepartarea epavei prin dezmembrare
sau la partile din nava care au fost indepartate anterior sau pierdute efectiv in accident nu
vor contribui in avaria comuna.
3. Sa existe un pericol. Acesta nu trebuie sa fie iminent dar trebuie sa fie real si substantial.
Primejdia trebuie sa fie comuna si reala si nu o temere a comandantului. Distinctia intre
actiunile facute pentru salvarea comuna in caz de pericol si o masura care , desi rezonabila,
este pur preventiva, este una de finete. Doua exemple practice pot servi la ilustrarea acestei
distinctii. O nava aflata in deriva in mijlocul oceanului, fara energie, este considerata in
pericol din acest punct de vedere, chiar daca vremea este buna in momentul producerii
avariei si nu exista un risc imediat privind producerea unor avarii sau pierderi suplimentare.
Pe de alat parte, daca comandantul decide, in mod destul de prudent, sa caute adapost intr-un
loc de ancoraj potrivit deoarece rapoartele meteo indica apropierea furtunii, aceast lucru nu
ar fi, in mod normal, privit ca dand nastere avariei comune.
4. Actiunea trebuie facuta in scopul salvarii comune si nu a salvarii numai a unei parti din
bunurile implicate. Sa presupunem ca o nava transporta marfa congelata si ca instalatia de
refrigerare se avariaza in timp ce nava este in zona tropicala, facand imperativa intrarea intr-
un port de refugiu pentru a efectua reparatiile necesare. In acest caz, riscul ca marfa sa se
avarieze s-ar limita la marfa congelata iar in ce priveste nava impreuna cu restul marfii,
acestea ar fi putut continua voiajul in siguranta. Rezulta ca devierea in portul de reparatii nu
ar da nastere la avaria comuna..
92
Sacrificarea voluntara a unei parti din bunurile aflate in pericol, cheltuielile de salvare ca si toate
cheltuielile care compun avaria comuna se suporta atat de bunurile salvate cat si de cele sacrificate,
in proportii egale cu valoarea lor, la data si locul unde aventura maritima a luat sfarsit.
B.Constituie avarie particulara paguba materiala adusa unor bunuri constand din avarierea
sau pierderea lor partiala si care se suporta de proprietarul acestor bunuri sau, daca au fost asigurate,
de asiguratorul respectiv. Avaria particulara se caracterizeaza prin faptul ca este consecinta unor
evenimente ce lovesc direct bunurile, fie ca urmare a unui caz de forta majora, a unei greseli de
navigatie si de administrare a navei (furtuna, incendiu, abordaj, esuare, etc.) fie a viciilor acestor
bunuri (aprindere spontana, degradare etc.), imprejurari in care pagubele suferite sau cheltuielile
efectuate privesc numai interesul unora dintre cei implicati in expeditia maritima, numai interesul
navei, numai interesul marfii.sau numai interesul autoritatilor sau tertilor.
Spre deosebire de avaria comuna, unde avarierea bunurilor sau efectuarea cheltuielilor sunt
facute in mod deliberat spre a salva nava si marfa de la un pericol comun, avaria particulara are un
caracter accidental. Se deosebeste de pierderea totala prin aceea ca nu se ridica la o suma ce ar
egala valoarea comerciala sau valoarea asigurata a bunului avariat sau pierdut.
Avariile, in general, descrise de Codul Comercial Roman in art. 654, sunt cheltuielile
extraordinare facute pentru vas si pentru incarcatura, pentru amandoua impreuna sau pentru fiecare
in parte, toate pagubele ce se intampla vasului sau lucrurilor incarcate dupa incarcare si plecare
pana la descarcare. Nu sunt avarii cheltuielile ce se fac de ordinar pentru intrarea si iesirea din
golfuri, rauri, canale, sau pentru drepturi si taxe de navigatiune
Elementul definitoriu al avariei particulare este asadar natura cheltuielii faptul extraordinar
survenit fie in timpul calatoriei fie in legatura cu aceasta.si care afecteaza numai patrimoniul
proprietarului, numai nava sau numai marfa luate separat cum arata art. 658 si 659 din Codul
Comercial.
O avarie particulara este deci o cheltuiala accidentala produsa prin accident de navigatie
survenit prin caz fortuit (intamplator si imprevizibil) sau prin forta majora (Act of God) sau din
viciul ascuns al navei sau din culpe nautice sau culpa incarcatorului.
93
MODUL 11. PROTECTIA MEDIULUI
11.1. Protectia mediului, notiune, definitie, reglementari. Tipuri de poluare

Protectia mediului marin (L.17/1990-modificat 2002)
Prevenirea, reducerea i meninerea sub control a polurii mediului marin, provocat sau
care este legat de activitile din apele maritime interioare, din marea teritorial, din zona
economic exclusiv i din atmosfera de deasupra acestora se realizeaz n conformitate cu
legislaia romn n vigoare i cu conveniile internaionale la care Romnia este parte.
Organele romne competente stabilesc norme i iau msuri pentru protejarea i conservarea
mediului marin, precum i pentru prevenirea, reducerea i meninerea sub control a polurii
mediului marin i n legtur cu meninerea securitii i a proteciei navigaiei specifice zonei
respective i asigur respectarea i aplicarea acestora n porturi, n apele maritime interioare, n
marea teritorial i n zona economic exclusiv ale Romniei.
Msurile luate n aplicarea prevederilor prezentului capitol vizeaz toate sursele de poluare a
mediului marin. Ele includ, n special, msurile care limiteaz:
a) evacuarea de substane toxice, duntoare sau nocive, mai ales substane nedegradabile,
provenind din surse terestre, din atmosfer ori prin atmosfer sau prin scufundare;
b) poluarea de ctre nave, ndeosebi msurile pentru prevenirea accidentelor i pentru a se face fa
cazurilor de urgen, a se asigura securitatea operaiunilor pe mare, a se preveni deversrile, fie c
sunt intenionate sau nu, i pentru a se reglementa proiectarea, construcia, echiparea i exploatarea
navelor i componena/structura personalului afectat acestora;
c) poluarea provenind de la instalaiile sau aparatura utilizat pentru explorarea ori exploatarea
resurselor naturale de pe fundul mrii i din subsolul ei, n mod deosebit msurile pentru prevenirea
accidentelor i pentru a se face fa cazurilor de urgen, a se asigura securitatea operaiunilor pe
mare i a se reglementa proiectarea, construcia, echiparea i exploatarea acestor instalaii i
aparaturi i componena/structura personalului afectat acestora;
d) poluarea provenind de la celelalte instalaii sau aparaturi care funcioneaz n mediul marin,
aplicnd msurile pentru prevenirea accidentelor i pentru a se face fa cazurilor de urgen, a se
asigura securitatea operaiunilor pe mare i a se reglementa proiectarea, construcia, echiparea i
exploatarea acestor instalaii i aparaturi i componena/structura personalului afectat acestora.
Msurile luate potrivit prevederilor prezentului capitol cuprind i acele msuri necesare pentru
protejarea i conservarea ecosistemelor rare sau delicate, precum i a mediului de via al speciilor
i organismelor marine al cror numr este n scdere, care sunt ameninate sau pe cale de dispariie.
Este interzis, potrivit legislaiei n vigoare, poluarea de orice natur a apelor maritime
interioare, a mrii teritoriale i a zonei economice exclusive, precum i a atmosferei de deasupra
acestora, prin orice mod sau mijloace, cum ar fi: deversarea, aruncarea, scufundarea sau degajarea
de pe nave ori alte instalaii plutitoare, submersibile sau fixe, de pe aparate de zbor, precum i de
ctre surse aflate pe rm a unor substane sau deeuri nedegradabile, toxice, radioactive,
hidrocarburi, precum i a altor substane nocive, duntoare sau periculoase pentru sntatea
oamenilor ori pentru flora i fauna mrii, sau a altor reziduuri ori materiale care pot s produc
pagube rmului romnesc ori s creeze obstacole n calea utilizrii legitime a mrii.
n cazul n care exist motive ntemeiate s se cread c o nav folosit n scopuri
comerciale, care se afl n apele maritime interioare sau n marea teritorial ori care a trecut sau
navigheaz prin zona economic exclusiv a Romniei, a nclcat prevederile legislaiei romne sau
regulile internaionale privind prevenirea, reducerea i meninerea sub control a polurii mediului
marin, organele romne competente sunt n drept s cear navei respective explicaii n legtur cu
faptele care i sunt imputate, precum i s inspecteze aceast nav, n cazul n care ar refuza s
prezinte explicaiile cerute ori dac explicaiile primite nu concord cu faptele, iar atunci cnd
elementele de prob o justific, s intenteze o aciune judiciar n legtur cu aceast nclcare, n
94
conformitate cu legislaia romn, i, printre alte msuri necesare, s ordone, sub rezerva normelor
dreptului internaional, reinerea navei.
n cazul n care exist dovezi evidente c o nav folosit n scopuri comerciale, care se afl n apele
maritime interioare, n marea teritorial sau n zona economic exclusiv a Romniei, a nclcat
prevederile legislaiei romne sau regulile internaionale privind prevenirea, reducerea i meninerea
sub control a polurii mediului marin, prin imersiune sau deversri ale unor substane ori deeuri
nedegradabile, toxice, radioactive, hidrocarburi, precum i ale altor substane nocive, duntoare
sau periculoase pentru sntatea oamenilor ori pentru flora i fauna mrii, care au produs sau risc
s produc, prin poluare, riscuri i daune importante rmului romnesc ori intereselor statului
romn sau oricror resurse din apele sale maritime interioare, marea sa teritorial sau din zona sa
economic exclusiv, organele romne competente sunt n drept s intenteze o aciune judiciar n
legtur cu aceast nclcare, n conformitate cu legislaia romn, i s ordone, sub rezerva
normelor dreptului internaional i dac elementele de prob o justific, reinerea navei.
Dac o nav strin folosit n scopuri comerciale se afl ntr-un port romnesc sau la o
instalaie terminal n larg, organele competente romne pot iniia procedurile legale n legtur cu
orice nclcare fcut de aceast nav, iar dac nava se afl n apele maritime interioare, n marea
teritorial, n zona contigu sau n zona economic exclusiv a Romniei, poate fi urmrit i
reinut n conformitate cu prevederile art. 20, 26 i 27.
n sensul prezentei legi:
1. prin poluarea mediului marin se nelege introducerea de ctre orice persoan fizic sau
juridic, direct ori indirect, de substane sau energie n mediul marin, cnd aceasta are sau poate
avea efecte vtmtoare, cum ar fi daune aduse resurselor biologice, faunei i florei marine, riscuri
pentru sntatea omului, piedici pentru activitile marine, inclusiv pescuitului i celorlalte utilizri
legitime ale mrii, alterarea calitii apei mrii din punct de vedere al ntrebuinrii acesteia i
degradarea valorilor sale de agrement;
2. prin scufundare se nelege:
a) orice evacuare deliberat de deeuri sau de alte materii de pe nave, aeronave, platforme sau alte
lucrri plasate pe mare;
b) orice sabordare pe mare a unor nave, aeronave, platforme sau alte lucruri.
Termenul scufundare, n sensul alin. 1 pct. 2, nu vizeaz:
a) evacuarea de deeuri sau de alte materii provenind direct sau indirect din exploatarea normal a
navelor, aeronavelor, platformelor ori a altor lucrri plasate pe mare, precum i de la echipamentul
acestora, cu excepia deeurilor sau a altor materii transportate de nave ori transbordate pe nave,
aeronave, platforme ori alte lucrri plasate pe mare, care sunt folosite pentru eliminarea acestor
materii sau provenite din tratarea unor asemenea deeuri ori a altor materii la bordul acestor nave,
aeronave, platforme sau lucrri;
b) depozitarea unor materii n alt scop dect simpla lor eliminare, sub rezerva ca aceast depozitare
s nu contravin scopurilor prezentei legi.
n cazul n care n apele maritime interioare, n marea teritorial sau n zona economic
exclusiv a Romniei are loc o coliziune de nave, o euare sau o alt avarie maritim, iar aciunile
legate de un asemenea eveniment pot avea consecine duntoare pentru mediul i fauna marin,
precum i pentru apele maritime interioare, marea teritorial, zona economic exclusiv sau pentru
rmul romnesc, organele romne competente sunt n drept s adopte msurile necesare,
corespunztor cu paguba efectiv sau cu ameninarea pe care o reprezint, n scopul aprrii
mpotriva polurii sau ameninrii cu poluarea, i s asigure respectarea acestor msuri dincolo de
limitele mrii teritoriale.
Scufundarea de deeuri n marea teritorial, zona economic exclusiv a Romniei sau pe platoul
continental al Romniei, astfel cum este acesta definit la art. 76 din Convenia Naiunilor Unite
asupra dreptului mrii, nu poate avea loc fr acordul prealabil expres al organelor romne
competente; acestea au dreptul s autorizeze, s reglementeze i s controleze aceast scufundare,
dup ce au examinat n modul cuvenit problema mpreun cu celelalte state pentru care aceast
95
scufundare poate, datorit situaiei lor geografice, s cauzeze, prin poluare, prejudicii acestora i
mediului lor nconjurtor.
Sanctiuni
Constituie contraventie urmatoarele fapte, daca nu sint savirsite in astfel de conditii incit sa
fie considerate, potrivit legii penale, infractiuni :
a) accesul oricarei nave care are la bord arme nucleare, chimice ori alte arme de distrugere in masa,
sau care transporta asemenea arme sau munitie pentru acestea, precum si orice alte marfuri sau
produse interzise de legile Romaniei;
80.000.000 la 400.000.000 lei
b) nclcarea interdiciei poluarea de orice natur a apelor maritime interioare, a mrii teritoriale i a
zonei economice exclusive, precum i a atmosferei de deasupra acestora, prin orice mod sau
mijloace, cum ar fi: deversarea, aruncarea, scufundarea sau degajarea de pe nave ori alte instalaii
plutitoare, submersibile sau fixe, de pe aparate de zbor, precum i de ctre surse aflate pe rm a
unor substane sau deeuri nedegradabile, toxice, radioactive, hidrocarburi, precum i a altor
substane nocive, duntoare sau periculoase pentru sntatea oamenilor ori pentru flora i fauna
mrii, sau a altor reziduuri ori materiale care pot s produc pagube rmului romnesc ori s creeze
obstacole n calea utilizrii legitime a mrii, precum i aducerea ilegal n ar, n scopul deversrii,
aruncrii sau scufundrii n apele maritime interioare, n marea teritorial sau n zona economic
exclusiv a Romniei sau a degajrii n atmosfera de deasupra acestora, de pe nave sau de pe alte
instalaii plutitoare sau fixe, de pe aparate de zbor ori vehicule submersibile, de substane ori
deeuri nedegradabile, toxice, radioactive, hidrocarburi sau alte substane nocive, duntoare sau
periculoase pentru sntatea oamenilor ori pentru flora i fauna mrii sau de alte reziduuri ori
materiale care pot s produc pagube rmului romnesc ori s creeze obstacole n calea utilizrii
legitime a mrii, inclusiv n scopuri turistice;
80.000.000 la 1.500.000.000 lei
11.2. Prevenirea poluarii, modalitati de realizare.

LEGE NR. 110 DIN 10 OCTOMBRIE 1996 PRIVIND RATIFICAREA CONVENIEI
NAIUNILOR UNITE ASUPRA DREPTULUI MARII, NCHEIAT LA MONTEGO BAY
(JAMAICA) LA 10 DECEMBRIE 1982 SI ADERAREA LA ACORDUL REFERITOR LA
APLICAREA PRII A XI-a A CONVENIEI NAIUNILOR UNITE ASUPRA DREPTULUI
MARII, NCHEIAT LA NEW YORK LA 28 IULIE 19945
ART. 194. Masuri pentru prevenirea, reducerea i controlul poluarii mediului marin
1. Statele vor lua, separat sau impreuna, dup caz, toate masurile compatibile cu prezenta
convenie, care sunt necesare pentru a preveni, reduce i controla poluarea mediului marin, oricare
ar fi sursa acesteia; ele vor recurge, n acest scop, la mijloacele cele mai bine adaptate de care
dispun, n functie de posibilitatile lor, i se vor stradui s-i armonizeze politicile n aceasta
privinta.
2. Statele vor lua toate masurile necesare pentru ca activitile de sub jurisdictia sau de sub
controlul lor s fie conduse intr-un asemenea mod, incat s nu cauzeze, prin poluare, prejudicii altor
state i mediului lor inconjurator, astfel incat poluarea datorata unor incidente sau unor activiti de
sub jurisdictia sau de sub controlul lor s nu se intinda dincolo de zonele n care ele exercita
drepturi suverane n conformitate cu prevederile conveniei.
3. Masurile luate n aplicarea prezentei pri vizeaza toate sursele de poluare a mediului marin.
Ele includ, n special masurile ce tind a limita, pe cat posibil:
a) evacuarea de substane toxice, daunatoare saunocive, mai ales de substane nedegradabile,
provenind din surse terestre, din atmosfera ori prin atmosfera sau prin imersiune;
5
Publicat n Monitorul Oficial, Partea I nr. 300/21.11.1996
96
b) poluarea de ctre nave, indeosebi masurile pentru prevenirea accidentelor i pentru a se face
fata cazurilor de urgenta, a se asigura securitatea operatiunilor pe mare, a se preveni deversarile, fie
ca sunt intentionate sau nu, i a se reglementa proiectarea, constructia, echiparea i exploatarea
navelor i componenta personalului afectat acestora;
c) poluarea provenind de la instalatiile sau aparatura utilizate pentru explorarea sau exploatarea
resurselor naturale de pe fundul marilor i din subsolul lor, n mod deosebit masurile pentru
prevenirea accidentelor i pentru a se face fata cazurilor de urgenta, a se asigura securitatea
operatiunilor pe mare i a se reglementa proiectarea, constructia, echiparea i exploatarea acestor
instalaii i aparaturi i componenta personalului afectat acestora;
d) poluarea provenind de la celelalte instalaii sau aparaturi care functioineaza n mediul marin, n
special masurile de prevenire a accidentelor i pentru a se face fata cazurilor de urgenta, a se
asigura securitatea operatiunilor pe mare i a se reglementa proiectarea, constructia, echiparea i
exploatarea acestor instalaii i aparaturi, precum i componenta personalului afectat acestora;
4. Atunci cnd iau masuri pentru prevenirea, reducerea sau controlul poluarii mediului marin,
statele se vor abtine de la orice amestesc nejustificat n activitile intreprinse de alte state n
exercitarea drepturilor i indeplinirea obligatiilor lor, n conformitate cu prevederile conveniei.
5. Masurile luate potrivit prezentei pri cuprind masurile necesare pentru protejarea i conservarea
ecosistemelor rare sau delicate, ca i a mediului de viata al speciilor i organismelor marine n
scadere, amenintate sau pe cale de disparitie.
ART. 195. Obligatia de a nu deplasa prejudiciul sau riscurile i de a nu inlocui un tip de

poluare cu altul
Atunci cnd iau masuri pentru prevenirea, reducerea i controlul poluarii mediului marin, statele
vor actiona n aa fel, incat s nu deplaseze, direct sau indirect, prejudiciul sau
riscurile dintr-o zona n alta i s nu inlocuiasca un tip de poluare cu altul.
ART. 196. Utilizarea de tehnici sau introducerea de specii strine sau noi
1. Statele vor lua toate masurile necesare pentru prevenirea, reducerea i controlul poluarii
mediului marin rezultata din utilizarea de tehnici, n cadrul jurisdictiei lor sau sub controlul lor, ori
din introducerea, cu intentie sau n mod accidental, intr-o zona a mediului marin, de specii strine
sau noi care pot provoca acestuia schimbari importante i daunatoare.
11.3. Pregatirea, raspunsul si cooperarea in caz de poluare

ORDONAN NR. 146 DIN 27 IANUARIE 2000
PENTRU ADERAREA ROMNIEI LA CONVENIA INTERNAIONAL PRIVIND
PREGTIREA, RSPUNSUL I COOPERAREA N CAZ DE POLUARE CU
HIDROCARBURI, ADOPTAT LA LONDRA LA 30 NOIEMBRIE 1990
Art. 3: Planuri de urgen pentru combaterea polurii cu hidrocarburi

(1) a) Fiecare parte va cere ca navele autorizate s arboreze pavilionul su s posede la bord un
plan de urgen pentru combaterea polurii cu hidrocarburi, astfel cum se solicit i prin
prevederile adoptate n acest scop de Organizaie i n conformitate cu acestea.
b) O nav care trebuie s aib la bord un plan de urgen pentru combaterea polurii cu
hidrocarburi, conform subparagrafului a), este supus, atta timp ct se afl ntr-un port sau la un
terminal n mare, sub jurisdicia unei pri, controlului funcionarilor autorizai corespunztor n
6 Publicat n Monitorul Oficial cu numrul 37 din data de 29 ianuarie 2000
97
acest scop de acea parte, conform practicilor prevzute n acordurile internaionale existente sau
n legislaia sa naional.
(2) Fiecare parte va cere ca operatorii unitilor de foraj marin aflate sub jurisdicia sa s posede
planuri de urgen pentru combaterea polurii cu hidrocarburi, care s fie coordonate cu sistemul
naional, stabilit conform art. 6, i s fie aprobate conform procedurilor stabilite de autoritatea
naional competent.
(3) Fiecare parte va cere ca autoritile sau operatorii aflai n serviciul acestor porturi maritime i
al mijloacelor de manipulare a hidrocarburilor, de sub jurisdicia sa, dup caz, s posede planuri
de urgen pentru combaterea polurii cu hidrocarburi sau aranjamente similare, care s fie
coordonate cu sistemul naional, stabilit conform art. 6, i s fie aprobate conform procedurilor
stabilite de autoritatea naional competent.
Art. 4: Procedee de raportare a polurii cu hidrocarburi
(1) Fiecare parte:
a) va cere comandanilor sau celorlalte persoane care au n subordine nave ce arboreaz
pavilionul su i persoanelor care au n subordine uniti de foraj marin aflate sub jurisdicia sa s
raporteze fr ntrziere orice eveniment la nava lor sau la unitatea de foraj, care implic o
scurgere sau o scurgere probabil de hidrocarburi:
(i) n cazul unei nave, statului de coast cel mai apropiat;
(ii) n cazul unei uniti de foraj, statului de coast sub a crui jurisdicie se afl
unitatea;
b) va cere comandanilor sau altor persoane care au n subordine nave ce arboreaz pavilionul su
i persoanelor care au n subordine uniti de foraj aflate sub jurisdicia sa s raporteze fr
ntrziere orice eveniment observat pe mare, n care este implicat o scurgere de hidrocarburi sau
prezena hidrocarburilor:
(i) n cazul unei nave, statului de coast cel mai apropiat;
(ii) n cazul unei uniti de foraj, statului de coast sub a crui jurisdicie se afl
unitatea;
c) va cere persoanelor care au n subordine porturile maritime i mijloacele de manipulare a
hidrocarburilor de sub jurisdicia sa s raporteze, fr ntrziere, autoritii naionale competente
orice eveniment ce implic o descrcare sau o descrcare probabil de hidrocarburi ori prezena
hidrocarburilor;
d) va instrui navele sale maritime sau avioanele sale de inspecie i alte servicii sau funcionari
anume desemnai s raporteze nentrziat autoritii naionale competente sau, dup caz, statului
de coast cel mai apropiat orice eveniment observat pe mare sau ntr-un port maritim ori mijloc
de manipulare a hidrocarburilor, care implic o descrcare de hidrocarburi sau prezena
hidrocarburilor;
e) va cere piloilor de avioane civile s raporteze, fr ntrziere, statului de coast cel mai
apropiat orice eveniment observat pe mare, care implic o descrcare de hidrocarburi sau
prezena hidrocarburilor.
(2) Rapoartele la care se refer paragraful (1) a) (i) vor fi ntocmite n conformitate cu cerinele
elaborate de Organizaie i vor fi bazate pe liniile directoare i pe principiile generale adoptate de
Organizaie. Rapoartele la care se refer paragrafele 1) a) (ii), b), c) i d) vor fi ntocmite conform
liniilor directoare i principiilor generale adoptate de Organizaie, n msura n care acestea se
aplic.
98
11.4. Raspunderea si consecintele juridice ale poluarii
LEGEA NR. 137/19957 DIN 29 DECEMBRIE 1995
Principiile i elementele strategice ce stau la baza prezentei legi, n scopul asigurrii unei
dezvoltri durabile, sunt:
a) principiul precauiei n luarea deciziei;
b) principiul prevenirii riscurilor ecologice i a producerii daunelor;
c) principiul conservrii biodiversitii i a ecosistemelor specifice cadrului biogeografic natural;
d) principul "poluatorul pltete";
e) nlturarea cu prioritate a poluanilor care pericliteaz nemijlocit i grav sntatea oamenilor;
f) crearea sistemului naional de monitorizare integrat a mediului;
g) utilizarea durabil;
h) meninerea, ameliorarea calitii mediului i reconstrucia zonelor deteriorate;
i) crearea unui cadru de participare a organizaiilor neguvernamentale i a populaiei la elaborarea i
aplicarea deciziilor;
j) dezvoltarea colaborrii internaionale pentru asigurarea calitii mediului.
Protecia mediului constituie o obligaie a tuturor persoanelor fizice i juridice, n care scop:
a) solicit autoritilor pentru protecia mediului acord i/sau autorizaie de mediu, dup caz, potrivit
prezentei legi;
b) asist persoanele mputernicite cu inspecia, punndu-le la dispoziie evidena msurtorilor
proprii, toate documentele relevante, i le faciliteaz controlul activitilor i prelevarea de probe;
c) se supun ordinului de ncetare temporar sau definitiv a activitii;
d) suport costul pentru repararea prejudiciului i nltur urmrile produse de acesta, restabilind
condiiile anterioare producerii prejudiciului;
e) asigur sisteme proprii de supraveghere a instalaiilor i proceselor tehnologice i pentru analiza
i controlul poluanilor pe raza de inciden a activitilor desfurate i evidena rezultatelor, n
scopul prevenirii i evitrii riscurilor tehnologice i eliberrilor accidentale de poluani n mediu i
raporteaz lunar rezultatele supravegherii mediului autoritii competente pentru protecia mediului;
f) informeaz autoritile competente i populaia, n caz de eliminri accidentale de poluani n
mediu sau de accident major;
g) restructureaz, pentru activitile existente, i propun, la solicitarea autorizaiei de mediu,
programe pentru conformare, n termen de 6 luni de la intrarea n vigoare a prezentei legi;
h) adopt soluii adecvate pentru mediu la propunerea proiectelor sau activitilor noi, precum i
pentru modificarea celor existente;
i) nu degradeaz mediul natural sau amenajat prin depozitri necontrolate de deeuri de orice fel.
Rspunderea pentru prejudiciu are caracter obiectiv, independent de culp. n cazul pluralitii
autorilor, rspunderea este solidar.
n cazul activitilor generatoare de risc major, asigurarea pentru daune este obligatorie.
nclcarea prevederilor prezentei legi atrage rspunderea civil, contravenional sau penal, dup
caz.
11.5. Responsabilitatile comandandului si ofiterilor de la bordul navei

pentru protectia mediului marin.
ORDIN NR. 1730 DIN 16 NOIEMBRIE 2001
PRIVIND APROBAREA SISTEMELOR DE RAPORTARE A INCIDENTELOR N CARE SUNT
IMPLICATE NAVE MARITIME CARE TRANSPORT MRFURI PERICULOASE,
SUBSTANE DUNTOARE I/SAU POLUANI MARINI
7
Republicat n Monitorul Oficial cu numrul 70 din data de 17 februarie 2000,
99
Comandanii navelor maritime care transport mrfuri periculoase, substane duntoare sau
poluani marini n vrac ori n form ambalat, implicate ntr-un incident n apele aflate sub
jurisdicia Romniei sau n porturile romneti, precum i comandanii navelor maritime care
arboreaz pavilionul romn, implicate ntr-un incident n afara apelor aflate sub jurisdicia
Romniei sau n afara porturilor romneti, sunt obligai s redacteze i s transmit rapoarte, cu
respectarea cerinelor prevzute n prezentul ordin.
Rapoartele prevzute la art. 3 trebuie s fie transmise dup cum urmeaz:
1. n cazul n care se produce un incident n apele aflate sub jurisdicia Romniei, comandantul
navei implicate trebuie s l notifice imediat ctre operatorul serviciului de comunicaii de apel,
pericol i salvare, prin staia de radio-coast, pe cel puin una dintre frecvenele alocate
comunicaiilor de apel, pericol i salvare de 500 kHz, 2.182 kHz sau 156,800 MHz.
2. n cazul n care se produce un incident n care este implicat o nav care arboreaz pavilionul
romn, n afara apelor aflate sub jurisdicie romn, raportul trebuie s fie fcut ctre statul riveran
cel mai apropiat, prin staia de radio-coast adecvat. n cazul n care incidentul afecteaz sigurana
navigaiei, raportul va fi precedat de un apel de pericol, iar n cazul n care incidentul afecteaz
sigurana navei sau a persoanelor, de un apel de urgen.
3. n cazul n care nava nu se afl n vecintatea unei staii de radio-coast de frecven medie (MF)
sau de frecven foarte nalt (VHF), raportul trebuie fcut ctre cea mai apropiat staie de radio-
coast de frecven nalt (HF) sau prin sistemul de comunicaii maritime prin satelit.
4. n cazul n care nava se afl n interiorul sau n apropierea unei zone n care a fost stabilit un
sistem de raportare de ctre navele maritime, raportul trebuie transmis ctre organismul desemnat
responsabil de operarea acelui sistem.
5. Formatul rapoartelor i procedurile de raportare trebuie s fie conforme cu cerinele prevzute n
seciunea a 2-a "Formatul i procedurile standard de raportare" a anexei la prezentul ordin.
6. Pe lng rapoartele fcute conform pct. 1, n cazul n care incidentul se produce la un terminal de
manipulare a hidrocarburilor, operatorul terminalului trebuie, de asemenea, s raporteze acest
incident:
a) ct mai repede posibil i utiliznd mijloacele cele mai rapide, la cpitnia portului n a crei zon
de activitate se afl terminalul;
b) dup posibiliti, n conformitate cu prevederile seciunii a 2-a a anexei la prezentul ordin.
Pentru comunicarea rapoartelor staia de radio-coast nu percepe tarife.
(1) Rapoartele trebuie s conin informaiile specifice incluse n seciunea a 3-a "Cerine privind
raportarea detaliat" a anexei la prezentul ordin.
(2) La redactarea rapoartelor se vor utiliza termenii i noiunile specifice prevzute n Codul IMDG,
Codul IBC, Codul IGC i Codul INF.
Prevederile anexei la prezentul ordin nu se aplic mesajelor de pericol la care se face referire
n regula V/2 din Convenia SOLAS.
(1) Detaliile care nu sunt disponibile imediat trebuie s fie transmise ntr-un raport suplimentar.
(2) n cazul n care sunt implicate substane duntoare i/sau poluani marini, raportul suplimentar
trebuie s urmeze imediat sau ct mai repede posibil dup raportul iniial.
(3) n raportul suplimentar trebuie incluse informaiile care sunt eseniale pentru protecia mediului
marin, n concordan cu incidentul. Aceste informaii trebuie s includ lit. P, Q, R, S i X, a a cum
sunt prevzute n seciunea a 2-a a anexei la prezentul ordin.
(1) Probabilitatea unei deversri rezultate din avarierea navei sau echipamentelor sale constituie un
motiv pentru a face un raport. Pentru a se stabili dac exist o astfel de probabilitate i dac este
necesar s se fac raportul, trebuie s se in seama, printre altele, de urmtorii factori:
1. natura avariei, deteriorrii sau defectrii navei, instalaiilor ori echipamentelor; i
2. starea mrii i condiiile meteorologice, precum i densitatea traficului n zon, la momentul i
locul producerii incidentului.
(2) Comandantul navei trebuie s fac raport cel puin n urmtoarele cazuri:
100
1. avarierea, deteriorarea sau defectarea navei care afecteaz sigurana acesteia, produs ca urmare a
unor incidente cum sunt: coliziunea, euarea, incendiul, explozia, deteriorarea structural,
inundarea, deplasarea mrfii; i
2. defectarea instalaiilor sau echipamentelor navei care are ca rezultat afectarea siguranei
navigaiei, produs ca urmare a unor incidente cum sunt: defectarea instalaiei de guvernare, a
instalaiei de propulsie, a sistemului de generare a energiei electrice (generatorul electric), a
mijloacelor navale eseniale de asigurare a navigaiei.
(1) n cazul n care o nav este angajat sau i se cere s fie angajat ntr-o operaiune de acordare
de asisten sau salvare a unei nave implicate ntr-un incident la care se face referire n art. II alin. 1
lit. a) sau b) din Protocolul I la Convenia MARPOL 73/78, comandantul navei salvatoare trebuie s
raporteze fr ntrziere caracteristicile aciunii ntreprinse sau planificate. Raportul trebuie s
includ lit. A, B, C (sau D), E, F, L, M, N, P, Q, R, S, T, U i X.
(2) Comandantul navei salvatoare trebuie s se asigure c statul riveran este informat asupra desf
urrii aciunii de salvare.
(1) Nerespectarea prevederilor prezentului ordin de ctre comandanii navelor maritime care
arboreaz pavilionul romn constituie aciune de indisciplin i se sancioneaz n conformitate cu
prevederile legale.
(2) Nerespectarea prevederilor prezentului ordin de ctre comandanii navelor maritime care
arboreaz pavilionul altui stat, aflate n apele de sub jurisdicia Romniei, constatat de cpitniile
de port, va fi adus la cunotin de ctre I.N.C. autoritii care a eliberat brevetul respectivului
comandant i autoritii care a acordat dreptul de arborare a pavilionului navei implicate.
11.6. Controlul, constatarea si sanctionarea cazurilor de poluare

In situatii deosebit de grave, organele romane competente pot dispune, ca masuri
complementare, confiscarea navei, a instalatiilor, a uneltelor de pescuit, a aparaturii si a altor
obiecte de la contravenient, folosite la savirsirea contraventiei.
Bunurile dobindite prin savirsirea contraventiei se confisca.
Sanciunile se aplic i persoanelor juridice.
Nu constituie contravenie faptele prevzute la art. 35 alin. 1 lit. d), h), i) i j), dac au fost
svrite n scopul garantrii securitii navei ori a navigaiei sau al salvrii de viei omeneti ori n
scopul evitrii unor avarii la nav sau la ncrctur.
Contraveniile se constat i sanciunile se aplic, n conformitate cu reglementrile n
vigoare, de personalul cu sarcini de supraveghere i control al navigaiei din cadrul Ministerului
Lucrrilor Publice, Transporturilor i Locuinei, de personalul special mputernicit de ministrul
aprrii naionale, ministrul de interne, ministrul apelor i proteciei mediului, ministrul agriculturii,
alimentaiei i pdurilor i de ministrul sntii i familiei, precum i de alte persoane special
mputernicite prin lege.
Impotriva procesului-verbal de contraventie se poate face plingere, in termen de 15 zile de la
data comunicarii, la Sectia maritima si fluviala a Judecatoriei Constanta.
Aplicarea amenzilor pentru contravenii nu scutete contravenientul de obligaia de
despgubire pentru daunele pricinuite pe uscat, n apele maritime interioare, n marea teritorial i
n zona economic exclusiv ale Romniei, n conformitate cu legislaia romn.
Amenzile aplicate persoanelor fizice sau juridice straine se platesc in valuta convertibila,
prin transformarea amenzilor din lei in valuta la cursul de schimb oficial din momentul savirsirii
contraventiei.
Contraveniilor le sunt aplicabile prevederile Ordonanei Guvernului nr. 2/2001
privind regimul juridic al contraveniilor.
101
In cazul comiterii unor fapte pentru care legea romana prevede arestarea comandantului
navei straine sau retinerea acesteia, organele romane competente vor instiinta imediat oficiul
consular sau misiunea diplomatica ale statului de pavilion despre masurile luate.
Nava retinuta si echipajul sau vor fi eliberate de indata ce a fost depusa o cautiune
corespunzatoare, potrivit reglementarilor legale in vigoare. Cautiunea va fi stabilita in lei si se va
plati in valuta convertibila, prin transformarea sumei din lei in valuta la cursul de schimb oficial de
la data savirsirii contraventiei.
Organele Ministerului Aprrii Naionale i ale Ministerului de Interne vor asigura aplicarea
prevederilor art. 21-23 i ale art. 26 i vor acorda sprijin altor organe de stat competente la
aplicarea unor msuri de constrngere mpotriva navelor strine n marea teritorial i n zona
economic exclusiv ale Romniei, n baza prevederilor prezentei legi.
102
MODUL 12. NOTIUNI GENERALE DE DREPT INTERNATIONAL PUBLIC .
12.1. Obiectul si definitia dreptului international
NOTIUNEA DREPTULUI INTERNATIONAL PUBLIC

Dreptul internaional reprezint o emanaie a statelor, state ce se afl ntr-o permanent
interdependen tocmai datorit relaiilor ce se creeaz ntre ele. Acest fapt determin att trsturile
generale, ct i particularitile dreptului internaional, n raport, n primul rnd, cu dreptul intern.
Dreptul intern reglementeaz relaiile sociale din cadrul statului iar dreptul internaional
reglementeaz relaiile ce se creeaz n raporturile dintre state. n condiiile lumii contemporane,
dreptul internaional reglementeaz raporturile care se stabilesc ntre state i alte subiecte ale acestui
drept, n special, popoarele care lupt pentru formarea statului propriu i organizaiile
internaionale.
Particularitile i caracteristicile dreptului internaional din punctul de vedere al fundamentului i
naturii sale, al izvoarelor, obiectului i subiectelor acestui drept, constituie elemente de baz n
configurare a definiiei dreptului internaional. Astfel, dreptul internaional poate fi definit ca
totalitatea normelor juridice create de state (i alte subiecte de drept internaional) pe baza acordului
de voin - exprimat n tratate i alte izvoare de drept - n vederea reglementrii raporturilor dintre
ele, norme a cror aducere la ndeplinire este asigurat prin respectarea lor de bunvoie, iar n caz
de necesitate prin msuri de constrngere aplicate de ctre state n mod individual sau colectiv.
OBIECTUL DREPTULUI INTERNATIONAL PUBLIC

Obiectul dreptului internaional l formeaz, n principal, relaiile dintre state, reprezentnd
domeniul cel mai cuprinztor al relaiilor internaionale, toate relaiile dintre state formeaz, ns,
obiectul dreptului internaional. Pot exista relaii politice care s nu fi dobndit un caracter juridic.
Spre a fi guvernate de normele dreptului internaional, relaiile dintre state trebuie s fie, sub
aspectul coninutului, relaii n care acestea se manifest ca titulare ale drepturilor lor suverane, ale
puterii de stat.
Obiect al dreptului internaional contemporan l constituie i relaiile care se creeaz ntre state i
alte subiecte de drept internaional (organizaii internaionale - O.N.U., O.S.A., O.U.A.), precum i
organe reprezentative ale popoarelor care lupt pentru eliberare, pentru creare a unui stat propriu
O.E.P., S.W.P.O.
Din punct de vedere al coninutului relaiilor ntre state care fac obiectul reglementrii prin norme
de drept internaional, dreptul internaional contemporan are o sfer, atotcuprinztoare privind
raporturi politice, economice, tiinifice, sociale, culturale, diplomatice i consulare etc.
Dreptul internaional contemporan, avnd un caracter universal, obiectul su l constituie relaiile
dintre toate statele, indiferent de mrimea lor sau regiunea n care sunt situate. n ceea ce privete
organizaiile internaionale, acestea au calitatea de subiecte derivate, secundare, numai dac ai n
msura n care statele le recunosc.
12.5. Dreptul tratatelor
DREPTUL TRATATELOR
NOTIUNI GENERALE PRIVIND TRATATELE

Tratatul este actul juridic care exprim nelegerea (acordul de voin) ntre dou sau mai multe state
sau alte subiecte de drept internaional n scopul de a crea, modifica i stinge drepturi i obligaii n
raporturile dintre ele. Ansamblul normelor care reglementeaz ncheierea, aplicarea, respectarea,
103
interpretarea, modificarea, nulitile i cazurile de ncetare a tratatelor, ca i alte probleme ale

acestora, constituie dreptul tratatelor, parte component a dreptului internaional.
n 1986, tot la Viena s-a ncheiat o alt convenie ale crei prevederi reglementeaz tratatele care se
ncheie ntre state i organizaii internaionale sau ntre organizaii internaionale.
Potrivit Conveniei din 1969 tratatul este definit ca un acord ncheiat n form scris ntre state i
guvernat de dreptul internaional, care este consemnat fie n ntr-un singur instrument, fie n dou
sau mai multe instrumente conexe, oricare ar fi denumirea sa particular.
Elementele eseniale ale tratatului sunt:
a) Subiectele sau prile la tratat, respectiv statele i alte subiecte de drept internaional, adic
organizaiile internaionale, naiunile care lupt pentru crearea de state naionale. Nu pot fi ns
considerate tratate actele ncheiate ntre state i persoane fizice sau juridice strine;
b) Voina prilor care trebuie s fie liber exprimat, fr vicii de consimmnt, iar obiectul asupra
cruia poart acordul de voin s fie licit i realizabil;
c) Guvernarea tratatului de ctre normele dreptului internaional. Numai actele juridice reglementate
de normele dreptului internaional intr n categoria tratatelor. Statele pot ncheia un acord care s
fie crmuit de dreptul intern al unui stat i nu de dreptul internaional (de exemplu ncheierea unui
contract de vnzare-cumprare a unei cldiri pentru sediul ambasadei).
12.5.1. Definitia, clasificarea si categoriile de tratate internationale
DENUMIREA SI CLASIFICAREA TRATATELOR

Termenul "tratat" reprezint denumirea general care include orice acord ncheiat ntre state.
Indiferent de denumirea lor, tratatele au aceeai for juridic obligatorie.
Denumirile cele mai frecvente sunt:
a) Tratatul, n sensul restrns, este folosit spre a denumi nelegerile privind domenii importante ale
relaiilor internaionale (de exemplu, tratatele de pace, neagresiune) i care au un caracter mai
solemn;
b) Convenia, denumire folosit pentru nelegeri prin care sunt reglementate relaii internaionale n
domenii speciale sau determinate (de pild, Convenia din 1969 privind dreptul tratatelor, Convenia
din 1982 privind dreptul mrii);
c) Acordul, termen general desemnnd nelegeri internaionale intervenite mai ales n domeniul
economic, comercial, financiar, cultural;
d) Pactul este denumirea dat, de obicei, unei nelegeri privind domenii concrete ale relaiilor
politice dintre state i care au caracter solemn (exemplu - Pactele cu privire la drepturile omului).
e) Protocolul este un termen fr un coninut precis, aplicat celor mai diferite nelegeri
internaionale. n multe cazuri, protocolul reprezint un act accesoriu la un tratat preexistent, n
scopul de a-l prelungi, interpreta completa, modifica. Totui, termenul de protocol poate desemna i
o nelegere de sine stttoare ntre state (de pild, Protocolul de la Geneva din 1925 cu privire la
interzicerea folosirii gazelor asfixiante, toxice sau altele asemntoare ori a mijloacelor
bacteriologice).
Alte denumiri utilizate sunt: schimbul de note, compromisul, actul general (actul final), statutul etc.
Clasificarea tratatelor se face, n raport de numrul prilor, n tratate bilaterale (ncheiate ntre dou
state) i multilaterale (ncheiate ntre mai multe state). Un alt criteriu de clasificare l reprezint
domeniul relaiilor care constituie obiectul lor de reglementare. Sub acest aspect, se disting tratate
politice (de alian, de pace) acorduri economice (comerciale, de colaborare tehnico-tiinific de
investiii), cu caracter cultural, precum i n probleme juridice.
104
12.5.2. Efectele tratatelor internationale fata de parti. Asigurarea executarii tratatelor. Durata
efectelor tratatelor. Tratatul international si legea interna .
APLICAREA TRATATELOR
FORTA OBLIGATORIE A TRATATELOR

n conformitate cu principiul PACTA SUNT SERVANDA, tratatele n vigoare, adic cele care nu
sunt afectate de o cauz de nulitate ori nu i-au ncercat aplicarea, trebuie aplicate de pri cu bun
credin. nclcarea unui tratat d natere la rspunderea internaional a statului care a comis o
astfel de nclcare.
Trecerea la executarea tratatelor presupune ca acestea s dobndeasc for juridic i n planul
dreptului intern i, deci, ca organele statului ia msurile necesare n acest scop, ori n cazul
instanelor judectoreti, s aplice n cauzele pe care le soluioneaz, adic unor persoane fizice sau
juridice. n legtur cu aceasta, se pune problema dac tratatele produc direct efecte n dreptul
intern sau sunt necesare anumite acte pentru introducerea lor n ordinea juridic intern.
Dreptul internaional nu conine i nici nu putea conine reguli privind modul n care tratatele
produc efecte n dreptul intern. n vederea aplicrii tratatelor la care sunt pri, statele se conduc
dup constituiile lor, care pot prevedea modalitile de introducere a tratatelor n ordinea intern.
ntre astfel de modaliti prevzute, pot fi menionate: promulgarea tratatelor i mai recent
publicarea lor (prevzute de constituiile franceze), sau emiterea unor legi speciale pentru a declara
tratatul ca lege intern (sistemul englez) etc.
n practica Romniei, se consider c, nu este necesar emiterea unui act special pentru introducerea
tratatului n dreptul intern, aceast funcie ndeplinind-o actele normative de ratificare ori aprobare a
acestuia, sau semnarea lui.
Potrivit Legii nr. 4/1991, se adopt legi pentru ratificarea tratatelor i hotrri pentru aprobarea
acordurilor, conveniilor i a altor nelegeri internaionale. Textul acestor legi i hotrri, ca i cel al
tratatelor, acordurilor i altor nelegeri, se public n Monitorul Oficial.
Constituia Romniei (art. 11) prevede c statul romn se oblig s ndeplineasc cu bun-credin
obligaiile ce-i revin din tratatele la care este parte.
O serie de probleme se pun i n legtur cu raportul dintre tratat i legea intern, ndeosebi n caz
de conflict ntre tratat i lege. n aceast privin practica statelor este diferit. De exemplu, n
sistemul englez se d prioritate legilor i precedentelor judiciare interne, indiferent de succesiunea
n timp a tratatelor i legilor. n Germania i Austria, tratatele sunt asimilate cu legile interne, iar n
caz de conflict se d prioritate actului care este cel mai recent. Sunt i constituii, ca de pild cea
francez i olandez, care dau prioritate tratatului.
Constituia din 1991 acord, n principiu, valoare egal tratatului i legii interne, cu excepia
domeniului drepturilor omului, domeniu n care art. 20 din Constituie precizeaz c dispoziiile
constituionale privind drepturile i libertile cetenilor vor fi interpretate i aplicate n
concordan cu Declaraia Universal a Drepturilor Omului, cu pactele i cu celelalte tratate la care
Romnia este parte.
Dac exist neconcordan ntre tratatele privitoare la drepturile fundamentale ale omului la care
Romnia este parte, i legile interne, au prioritate reglementrile internaionale.
NERETROACTIVITATEA TRATATELOR
In domeniul aplicrii tratatelor, regula general const n faptul c dispoziiile unui tratat nu leag
un stat parte cu privire la un act sau fapt anterior datei de intrare n vigoare a tratatului. Aadar,
principiul neretroactivitii se aplic i tratatelor, exceptnd cazurile n care statele atribuie un efect
retroactiv tratatului n cauz.
n practica Romniei, n general categoria de tratate referitoare la asigurri sociale i pentru evitarea
dublei impuneri conin clauze speciale privind aplicarea lor retroactiv pe o perioad de 5 sau 10
ani.
105
12.6. Organizatiile internationale
12.6.1. Organizatii internationale cu vocatie universala. Structura si functiile O.N.U.
ORGANIZATIILE INTERNATIONALE
Spre deosebire de state i naiuni, a cror personalitate juridic internaional decurge din
suveranitatea de stat i respectiv din dreptul la autodeterminare, n cazul unei organizaii
internaionale, personalitatea deriv din actul su constitutiv. Organizaia dobndete aceast
calitate numai dac statele care au nfiinat-o i-au atribuit potrivit funciilor i scopurilor sale o
anumit capacitate de a fi titulara de drepturi i obligaii internaionale.
Organizaiile internaionale create prin acorduri interstate nu au trsturile caracteristice ale statelor
(suveranitate, teritoriu etc.) ci, ele pot fi considerate n baza actelor lor constitutive subiecte de drept
internaional cu caracter derivat secundar limitat.
Organizaia, fiind subiect derivat de drept internaional, personalitatea juridic internaional a sa
este diferit de personalitatea juridic internaional a statelor, sub aspectul coninutului, al naturii i
sferei de aciune. Astfel, personalitatea organizaiei are caracter derivat, rezultnd din actul
constitutiv, limitat la domeniul su de activitate i funcionalitate, exercitndu-se n vederea
ndeplinirii atribuiilor prevzute n actul constitutiv.
Organizaiile internaionale, spre deosebire de state, sunt cu precdere destinate normelor dreptului
internaional, ntr-o faz incipient, ele participnd la procesul normativ internaional, ns, ntr-o
msur mult mai redus n comparaie cu statele. Totui, n aceast privin, practica relev o
tendin de extindere a rolului organizaiilor n procesul normativ internaional ca i n ce privete
opozabilitatea ERGA OMNES a personalitii organizaiilor internaionale, n sensul c aceasta s
fie opozabil nu numai statelor membre, ci i celor care nu au aceast calitate.
106
MODUL 13. TERITORIUL IN DREPTUL INTERNATIONAL
13.1. Teritoriul terestru, fluvial si maritim al statului: natura juridica,

elementele componente ale teritoriului, modificarile teritoriului, limitele
teritoriului (frontiere1e). Regimul juridic al de frontierei de stat
TERITORIUL DE STAT IN DREPTUL INTERNATIONAL

COMPONENTA TERITORIULUI DE STAT
Teritoriul de stat este spaiul geografic alctuit din suprafee terestre, acvatice i marine, din solul,
subsolul i spaiul aerian asupra cruia statul i exercit suveranitatea sa deplin i exclusiv.
Teritoriul de stat reprezint una din premisele materiale naturale care condiioneaz existena
statului. Teritoriul definete limitele spaiale ale existenei i organizrii statale suverane constituind
astfel o noiune politico-juridic.
Teritoriul se compune din: spaiul terestru, spaiul acvatic spaiul aerian.
A. SPAIUL TERESTRU.
Aceasta cuprinde partea uscat (sol i subsol) i poate fi format dintr-o singur ntindere terestr
sau din mai multe insule desprite de ape maritime, care formeaz un stat arhipelag (de exemplu,
Indonezia, Filipine).
B. SPAIUL ACVATIC.
Acesta este reprezentat de apele interioare (naionale) i marea teritorial. La rndul lor, apele
interioare cuprind: cursuri de ap (fluvii, ruri, canale) lacuri, mri care se afl n ntregime pe
teritoriul aceluiai stat, precum i apele maritime interioare. n ce privete cursurile de ap, n afara
celor situate n ntregime pe teritoriul unui stat, exist i cursuri de ap care formeaz frontiera de
stat ntre dou sau mai multe state (denumite i continue) i cursuri care traverseaz teritoriile a
dou sau mai multe state (denumite i succesive).
Apele interioare fcnd parte din teritoriul statului sunt supuse suveranitii sale, ceea ce nseamn
c statul exercit asupra acestora jurisdicia sa deplin, avnd dreptul de a reglementa, prin legi
interne, navigaia, exploatarea hidroenergetic i a resurselor naturale, msurile de protecie a
mediului nconjurtor, de protecie mpotriva inundaiilor etc.
Ct privete apele de frontier fiecare stat exercit drepturile sale suverane numai asupra sectorului
de ap care se afl pe teritoriul su, problemele care se pun n legtur cu navigaia, cu exploataia
i utilizarea resurselor acestora fiind, de obicei, reglementate prin acorduri ncheiate ntre statele
riverane.
Apele maritime interioare cuprind: apa portului, rada sa, golfurile i bile interioare, precum i
apele maritime situate ntre rm i limita interioar a mrii teritoriale (n cazurile n care linia de
baz a acestora nu coincide cu linia rmului).
APELE PORTURILOR
Apele porturilor sunt considerate ape maritime interioare pn la linia care unete instalaiile
permanente fcnd parte integrant din sistemul portuar i care nainteaz cel mai mult spre larg.
Apele portuare fiind supuse suveranitii statului riveran, acesta stabilete regulile de intrare i ieire
a navelor strine, condiiile privind accesul, staionarea i activitatea acestora n apa portului i, de
asemenea, poate institui anumite interdicii. Statul riveran are dreptul s permit sau s interzic
accesul navelor strine n porturile sale i s stabileasc porturile deschise pentru navele strine.
De regul, porturile militare sunt porturi nchise iar celelalte porturi sunt de obicei deschise navelor
comerciale strine, n conformitate cu tratatele bilaterale de comer i navigaie, iar n lipsa acestora,
107
pe baz de reciprocitate, n cadrul Conveniei multilaterale de la Geneva din 1923 referitoare la

regimul internaional al porturilor sau a dreptului internaional cutumiar.
Referitor la statutul navelor i echipajelor n apele porturilor strine, regula general este cea
conform creia aceste nave sunt obligate s respecte toate legile i regulamentele statului riveran.
Regulile aplicabile navelor strine sunt ns diferite, dup cum nava strin este militar (de rzboi)
sau comercial ori nave de stat afectate unor scopuri necomerciale.
Navele militare sunt acelea care aparin unui stat, posed armament, sunt manevrate de un echipaj
militar din forele armate ale statului cruia i aparin, echipaj care este supus disciplinei militare i
este subordonat unui comandant cu grad militar.
Navele comerciale sunt cele care aparin fie unui stat, fie unor resortisani, persoane juridice sau
fizice i care efectueaz transporturi de mrfuri sau de pasageri ori exploateaz resurse marine.
Navele de stat sunt destinate unor scopuri necomerciale cum sunt, de exemplu, navele de cercetare
stiinific, de pot, control sanitar, vamal, pentru salvarea naufragiailor etc.
n scopul asigurrii securitii statului riveran, intrarea navelor de rzboi strine n porturile sale se
poate efectua numai pe baza unei autorizaii prealabile din partea acelui stat (care poate impune
anumite restricii, att n legtur cu numrul navelor, ct i cu durata staionrii lor n apele sale
portuare), ori a unei notificri prealabile.
n caz de for major, (furtuni, avarii etc.) navele de rzboi pot intra ntr-un port strin fr
autorizaie.
n ultimii ani, o serie de state, ntre care i Romnia au interzis prin legi interne, accesul n marea
teritorial, n apele maritime interioare i n porturi a oricrei nave care are la bord arme nucleare,
chimice ori alte arme de distrugere n mas.
Astfel, potrivit art. 10 din Legea nr. 17/1990, n marea teritorial, n apele maritime interioare i n
porturile Romniei este interzis accesul oricrei nave care are la bord arme nucleare, chimice ori
alte arme de distrugere n mas, sau care transport asemenea arme sau muniie pentru acestea,
precum i orice alte mrfuri sau produse interzise de legile Romniei.
Navele strine cu propulsie nuclear pot intra n rade sau n porturi numai cu aprobarea prealabil a
organelor romne competente, care va fi solicitat cu cel puin 30 de zile nainte de data intrrii.
Nava de rzboi care e afl n mod legal ntr-un port strin se bucur de imunitate de jurisdicie
penal i civil, neputnd fi sechestrat, confiscat sau rechiziionat. De acelai regim beneficiaz
i navele de stat afectate unor scopuri necomerciale. Dac nava ncalc legile i reglementrile
statului riveran i nu ine seam de avertismentul dat de a se conforma acestora, va fi somat s
prseasc imediat apele portuare sau marea teritorial, iar n cazul n care interesele statului riveran
sunt prejudiciate aceasta atrage rspunderea statului de pavilion.
n apele portuare, nava comercial este supus unei duble jurisdicii: a statului de pavilion i a
statului riveran.
Jurisdicia penal a statului de pavilion se aplic faptelor pe care le comit ntre ei membrii
echipajului, ca i faptelor care privesc disciplina intern a navei. Jurisdicia penal a statului riveran
se aplic cnd infraciunea a fost comis:
a) la bordul navei de ctre sau mpotriva unei persoane care nu aparine echipajului;
b) pe uscat, de ctre membrii echipajului i a avut ca rezultat tulburarea ordinii publice a statului
riveran;
c) atunci cnd, dei fapta a fost svrit la bordul navei, cpitanul acesteia solicit sprijinul
autoritilor locale.
Dac problema este altfel reglementat prin tratatele ncheiate de statele n cauz, vor avea
prevalen prevederilor acelor tratate.
Jurisdicia civil a statului riveran se exercit pentru asigurarea executrii obligaiilor contractate de
nava respectiv n timp ce se afl n apele maritime interioare sau n marea teritorial, precum i
pentru alte pretenii rezultnd din evenimente de navigaie care au avut ca urmare avarii asupra
navei ori ncrcturii, ca i pentru despgubiri i taxe.
108
n astfel de mprejurri, nava poate fi reinut sau sechestrat, mpotriva acesteia putndu-se lua
msuri de executare silit.
MAREA TERITORIAL
Marea teritorial cuprinde fia de mare adiacent rmului, avnd o lime de 12 mile marine,
msurat de la liniile de baz, considerate ca fiind liniile celui mai mare reflux de-a lungul rmului
sau, dup caz, liniile drepte care unesc punctele cele mai avansate ale rmului.
Convenia din 1982 privind dreptul mrii stabilete limea mrii teritoriale la 12 mile marine.
Aceast limit este consacrat i de ctre Legea nr. 17/1990 (art. 1).
Statul riveran exercit n marea sa teritorial, asupra solului i subsolului acesteia toate drepturile
decurgnd din suveranitate, cum sunt dreptul de explorare i exploatare a tuturor resurselor naturale
reglementarea navigaiei, aplicarea msurilor de securitate de protecie a mediului, de control vamal
i sanitar etc.
n marea teritorial, suveranitatea statului riveran se exercit n conformitate cu legislaia sa intern,
cu prevederile conveniilor internaionale la care este parte i innd seama de principiile i normele
dreptului internaional.
Navele strine pot intra n naviga prin marea teritorial a statului riveran n exercitarea dreptului de
trecere inofensiv. Navele de rzboi sunt supuse de regul regimului autorizrii sau notificrii
prealabile.
Articolul 8 din Legea nr. 17/1990 prevede c trecerea inofensiv se efectueaz n condiiile stabilite
de prezenta lege i de alte reglementri n vigoare, cu respectarea normelor dreptului internaional.
Totodat se menioneaz c prin "trecere" se nelege faptul de a naviga prin marea teritorial n
scopul de a traversa fr a ancora sau a face escal ntr-o rad sau port. Trecerea trebuie s fie
rapid i nentrerupt. Pe timpul trecerii inofensive nu se permite oprirea sau ancorarea, exceptnd
cazurile de for major sau nevoile impuse de navigaie. n art. 9 se precizeaz c "trecerea unei
nave strine prin marea teritorial este inofensiv atta timp ct nu aduce atingere pcii, ordinii
publice sau securitii naionale".
13.2. Regimul juridic al apelor nationale navigabile ale Romaniei

Art. 5. - Apele nationale navigabile ale Romaniei sunt formate din marea teritoriala si apele
interioare navigabile.
Regimul si intinderea marii teritoriale se stabilesc prin lege .(vezi Legea 17/1990 privind regimul
juridic al apelor maritime interioare, al marii teritoriale si al zonei contigue a Romaniei)
In sensul prezentei ordonante, constituie ape interioare navigabile ale Romaniei:
a) fluviile, raurile, canalele si lacurile situate in interiorul teritoriului Romaniei, pe portiunile
navigabile;
b) apele navigabile de frontiera, de la malul romanesc pana la linia de frontiera;
c) apele maritime considerate, potrivit legii, ape interioare.
Ministerul Transporturilor, cu avizul Ministerului Apelor, Padurilor si Protectiei Mediului, al
Ministerului Agriculturii si Alimentatiei, al Ministerului Industriei si Comertului si al
Departamentului pentru Administratie Publica Locala, stabileste nominal si pe portiuni apele
navigabile ale Romaniei. Pentru apele de frontiera se va tine seama si de acordurile bilaterale
privind regimul frontierei de stat.
Art. 6. - Constituie zona maritima, fluviala sau a altor cai navigabile fasia de teren situata in
lungul tarmului marii teritoriale sau ai apelor interioare navigabile, pe o latime de 30 de metri.
109
In cazuri justificate, Ministerul Transporturilor poate mari latimea zonei maritime, fluviale
sau a altor cai navigabile, cu avizul celorlalte organe centrale ale administratiei de stat interesate.
In porturi, zona maritima, fluviala sau a altor cai de navigatie coincide cu incinta
portuara.
13.3. Regimul juridic al ape1or interioare, marii teritoriale, zonei contigue,

platoului continental si al marii librere. Prevederile Conventiei internationale
asupra dreptului Marii Montego Bay, 1982.. Trecerea inofensiva.
REGIMUL JURIDIC AL MARII TERITORIALE

NATURA JURIDICA A MARII TERITORIALE
Marea teritorial, delimitndu-se de apele maritime interioare prin linia sa de baz, face parte
integrant din teritoriul de stat, fiind supus - mpreun cu resursele sale - suveranitii naionale a
statului riveran iar regimul su juridic este stabilit prin legislaia intern a statului riveran, inndu-
se seama i de prevederile dreptului internaional. Asupra mrii teritoriale statul riveran exercit
toate drepturile ce decurg din suveranitatea sa, n ce privete apele, solul i subsolul, coloana de aer
de deasupra, drepturi ce const n: pescuit, navigaie, jurisdicia, protecia mediului, etc. avnd i
obligaiile corespunztoare.
Pescuitul, exploatarea resurselor minerale, revin, n exclusivitate, statului riveran. Acesta poate ns
ncheia acorduri cu alte state, prin care s stabileasc modul i condiiile de pescuit n marea sa
teritorial pentru alte state cu sau fr clauza reciprocitii.
Statul riveran are dreptul de a reglementa, n conformitate cu dreptul internaional, exercitarea de
ctre navele comerciale ale altor state a dreptului de trecere inofensiv. Ct privete navele strine,
statul riveran determin, prin legea sa i n conformitate cu acordurile la care este parte condiiile de
intrare i navigaie n marea sa teritorial, activitile interzise n aceast zon, sanciunile pentru
nclcarea acestor interdicii, statul putnd, de asemenea, s stabileasc zone maritime de securitate
interzise intrrii navelor strine de orice fel sau numai unora dintre acestea. De exemplu, o serie de
state (ntre care i Romnia), au interzis accesul n marea teritorial, n apele maritime interioare,
oricrei nave care are la bord arme nucleare, chimice sau alte arme de distrugere n mas ori care
transport arme sau muniie (art. 10 din Legea nr. 17/1990).
Dreptul de control i supraveghere vamal urmrete prevenirea contrabandei i aplicarea de
sanciuni pentru astfel de infraciuni, navele comerciale strine avnd obligaia de a staiona n
locuri determinate, de a nu ncrca i descrca mrfuri n afara punctelor de control stabilite. Statele
pot crea pe teritoriul lor porturi i zone libere, n interiorul crora sunt acordate faciliti vamale i
fiscale pentru activiti de comer, exterior, tranzit, depozitare, producie etc. Controlul sanitar se
realizeaz n porturi i n apele maritime interioare i are ca scop asigurarea sntii populaiei.
Reglementarea navigaiei n marea teritorial de ctre statul riveran are ca scop asigurarea
securitii traficului, separarea cilor de trafic, pilotajul i prevenirea abordajelor, protecia
cablurilor submarine i conductelor petroliere, stabilirea semnalelor obinuite i de alarm n caz de
primejdie sau naufragiu etc.
Statul riveran este obligat s comunice prin avize pentru navigatori orice modificare adus acestor
reguli i de a face publicitatea necesar, prin hri maritime, culoare de navigaie i sistemelor de
separarea traficului.
CAPITOLUL III. Trecerea inofensiva prin marea teritoriala (Art. 8-25)
DREPTUL DE TRECERE INOFENSIVA (Montego Bay)

Dreptul de trecere inofensiv este recunoscut navelor comerciale ale tuturor statelor, constituind - n
condiiile actuale - un principiu general al dreptului mrii. Trecerea inofensiv a navelor strine prin
110
marea teritorial este reglementat prin legi interne, inndu-se seama de normele dreptului
internaional. n aceast privin, Convenia din 1982 reprezint un progres, prevznd reglementri
mai detaliate i clare (art. 14-93), n comparaie cu Convenia din 1958.
Conform art. 18-19 din Convenie (1982), termenul pasaj este aplicabil navelor strine care intr n
marea teritorial sau traverseaz marea teritorial spre porturile i instalaiile maritime ale statului
riveran, spre apele interioare, porturile i instalaiile acestora sau dinspre acestea spre marea liber,
precum i apelor aflate n trecere spre porturile altor state. Trecerea trebuie s fie nentrerupt i
rapid; oprirea sau ancorarea sunt interzise, exceptndu-se cazurile impuse de nevoile navigaiei sau
ca urmare a unui caz de for major, sau avarie, pentru salvarea persoanelor sau pentru ajutorarea
navelor i aeronavelor n primejdie.
Trecerea este inofensiv att timp ct nu aduce stingere pcii, ordini publice sau securitii statului
riveran.
Se consider c trecerea nu mai este inofensiv dac nava strin desfoar n marea teritorial una
din urmtoarele activiti, prevzute n art. 19 din Convenie:
a) amenin cu fora sau folosete fora mpotriva suveranitii, integritii teritoriale sau
independenei politice a statului riveran, sau n orice alt mod contrar dreptului internaional;
b) efectueaz exerciii sau manevre cu arme de orice fel;
c) culege informaii care pot s aduc prejudicii aprrii sau securitii statului riveran;
d) desfoar propagand care prejudiciaz interesele aprrii sau ale securitii;
e) decolarea de pe nave sau mbarcare, pe nave a oricror aparate de zbor;
f) lansarea, debarcarea sau mbarcarea de tehnic militar, scafandri, submarine, orice alte instalaii
n msur s execute cercetri subacvatice;
g) mbarcarea sau debarcarea de mrfuri, bani sau persoane cu nclcarea reglementrilor statului
riveran;
h) svrete acte de poluare grav, desfoar activiti de pescuit, de cercetare, sau orice alte
activiti care nu au o legtur direct cu navigaia.
Intrarea navelor strine cu propulsie nuclear n marea teritorial este supus n unele state (ca i n
Romnia) unei aprobri prealabile. Aceste nave, precum i cele care transport substane radioactive
sau alte substane periculoase sunt obligate, ca atunci cnd se afl n trecere inofensiv s ia msuri
speciale de precauie.
Submarinele i celelalte nave submersibile au obligaia ca n marea teritorial s navigheze la
suprafa i s arboreze pavilionul naional.
Statul riveran are obligaia de a nu mpiedica trecerea inofensiv, de a semnala prin publicitatea
necesar orice pericol cunoscut pentru navigaia prin marea sa teritorial, de a indica prin hri
maritime culoarele de navigaie i sistemele de separare a traficului.
Totodat, el are dreptul de a adopta i aplica msurile legale necesare pentru a mpiedica orice
trecere care nu este inofensiv el poate interzice navei strine intrarea n marea sa teritorial, sau
dac nava, este n trecere, s-i cear respectarea obligaiilor aferente sau chiar prsirea apelor sale.
mpotriva navelor strine infractoare, statul riveran are dreptul de urmrire a acestora n marea sa
teritorial i n anumite condiii (nava a nclcat legile statului riveran pe timpul ct se afla n apele
sale naionale, apele maritime interioare sau marea teritorial i dincolo de limitele acesteia, n
marea liber).
Dac o nav a fost reinut n afara mrii teritoriale, a zonei exclusive, n mprejurri care nu
justific exercitarea dreptului de urmrire, ea va fi despgubit, pentru orice pierdere sau daun
suferit ca urmare a acestei aciuni.
Trecerea navelor militare strine prin marea teritorial este controversat n doctrina i n practica
statelor. Convenia din 1958 i nici Convenia din 1982 nu consacr direct i clar un astfel de drept,
ci acesta este recunoscut n mod indirect. n esen, se prevede c n trecerea lor inofensiv prin
marea teritorial navele trebuie s respecte legile i reglementrile statului riveran privind aceast
trecere i c, dac nu in seama de cerinele de a se conforma acestora, statul riveran poate cere
prsirea de ctre ele a mrii sale teritoriale. n aceste condiii, nu s-ar putea vorbi de existena unei
111
reglementri clare de drept internaional privind dreptul absolut de pasaj inofensiv al acestor nave.
Legislaiile naionale dintr-o serie de state (ntre care i Romnia) subordoneaz dreptul de trecere
al navelor militare strine prin marea teritorial, unei aprobri prealabile a statului riveran.
L 17/1990 - Reguli aplicabile tuturor navelor straine (Art. 8-16)

Trecerea inofensiva a navelor straine prin marea teritoriala a Romaniei se efectueaza in
conditiile stabilite de prezenta lege si de alte reglementari in vigoare, cu respectarea normelor
Prin "trecere" se intelege faptul de a naviga in marea teritoriala in scopul :
a) de a o traversa fara a intra in apele maritime interioare ori fara a ancora intr-o rada sau a face
escala intr-o instalatie portuara situata in afara apelor maritime interioare ;
b) de a intra in apele maritime interioare si a ancora intr-o rada sau a face escala intr-o instalatie
portuara sau de a le parasi.
Trecerea trebuie sa fie neintrerupta si rapida. Navele vor urma drumurile maritime, senalele
si pasele recomandate, specificate de hartile maritime si in documentele de navigatie.
Pe timpul trecerii inofensive nu se permite oprirea sau ancorarea, in afara cazurilor cind
acestea sint impuse de nevoile navigatiei, sau ca urmare a unui caz de forta majora ori avarie, pentru
salvarea persoanelor sau pentru ajutorarea navelor si aeronavelor aflate in pericol.
Trecerea unei nave straine prin marea teritoriala este inofensiva atit timp cit nu aduce
atingere pacii, ordinii publice sau securitatii nationale.
Se considera ca trecerea aduce atingere pacii, ordinii publice sau securitatii nationale daca o
asemenea nava desfasoara, in marea teritoriala sau in apele maritime interioare, una dintre
urmatoarele activitati :
a) amenintarea cu forta sau folosirea fortei impotriva suveranitatii, integritatii teritoriale sau
independentei politice a Romaniei sau in orice alt mod contrar principiilor dreptului
international ;
b) manevre sau exercitii cu arme de orice fel ;
c) culegerea de informatii in detrimentul apararii sau securitatii nationale ;
d) propaganda care prejudiciaza interesele apararii sau ale securitatii nationale ;
e) decolarea de pe nave, apuntarea sau imbarcarea pe nave a oricarui fel de aparate de zbor ;
f) lansarea, debarcarea sau mbarcarea de tehnic militar, scafandri, submarine, alte
vehicule submersibile sau amfibii i de orice alte instalaii n msur s execute cercetri
acvatice sau subacvatice;
g) mbarcarea sau debarcarea de mrfuri, stupefiante i substane psihotrope, fonduri bneti
sau de persoane, contrar legilor i reglementrilor n vigoare, inclusiv vamale, fiscale, sanitare
sau de imigrare;
h) poluarea deliberat i grav, de orice natur, a apei i a mediului marin, a spaiului aerian
de deasupra apei sau afectarea deliberat i grav a ecosistemelor marine;
i) orice activitate de pescuit sau alt activitate de explorare ori exploatare ilegal a resurselor
naturale i biologice;
j) orice activitate de cercetari stiintifice, arheologice sau ridicari hidrografice ;
k) orice activitate care se desfasoara cu incalcarea reglementarilor internationale in domeniul
radiocomunicatiilor sau care poate perturba functionarea sistemelor de comunicatii sau a
oricarui alt echipament sau instalatii ;
l) orice alta activitate care nu are o legatura directa cu trecerea sau care se desfasoara cu
incalcarea conditiilor prevazute in prezenta lege.
112
In marea teritoriala, in apele maritime interioare si in porturile Romaniei este interzis

accesul oricarei nave care are la bord arme nucleare, chimice ori alte arme de distrugere in masa,
sau care transporta asemenea arme sau munitie pentru acestea, precum si orice alte marfuri sau
produse interzise de legile Romaniei.
Navele straine cu propulsie nucleara pot intra in rade sau in porturi numai cu aprobarea
prealabila a organelor romane competente, care va fi solicitata cu cel putin 30 de zile inainte de data
intrarii.
Navele straine cu propulsie nucleara si navele care transporta substante radioactive sau alte
substante periculoase sint obligate, atunci cind se afla in trecere prin marea teritoriala, sa aiba
asupra lor documentele prevazute de acordurile internationale pentru aceste nave si incarcatura pe
care o transporta si sa ia masurile speciale de precautie prevazute de aceste acorduri.
Navele strine care transport substane radioactive sau alte substane ori deeuri
periculoase sau nocive pot trece prin marea teritorial numai cu aprobarea organelor romne
competente. Aprobarea trebuie solicitat cu cel puin 30 de zile nainte de data estimat a intrrii
n marea teritorial a Romniei.
Pe timpul trecerii inofensive a navelor prevzute la alin. 2 oprirea sau ancorarea nu este
permis, n afara cazurilor prevzute la art. 8.
Navele strine cu propulsie nuclear sau care transport substane radioactive ori alte substane
sau deeuri periculoase ori nocive vor utiliza numai cile de navigaie desemnate de autoritatea
romn competent i vor respecta dispozitivele de separare a traficului prescrise.
Controlul documentelor de siguranta a navelor cu propulsie nucleara si a navelor care
transporta substante radioactive sau alte substante periculoase, controlul dozimetric si celelalte
controale legate de protectia mediului inconjurator se executa de organele romane competente, in
locuri stabilite de catre acestea. Pe timpul stationarii navelor in porturi sau in rade pot fi executate
controale suplimentare.
Daca in urma controlului se constata ca prezenta unei nave poate duce la consecinte
periculoase, organele romane competente pot dispune ca, intr-un termen stabilit, nava respectiva sa
paraseasca marea teritoriala.
Navele straine aflate in trecere prin marea teritoriala sau stationate in rade ori in porturi nu
vor folosi mijloacele de navigatie radio, aparatura hidroacustica si de radiocomunicatii, sistemele
electronice si optice de observare decit pentru necesitatile sigurantei navigatiei si stationarii la
ancora, precum si pentru a comunica cu autoritatile portuare si a realiza traficul radio, in clar sau
folosind coduri, cu statiile romanesti de pe uscat, potrivit regulilor si procedurilor prevazute in
Regulamentul radiocomunicatiilor care este anexa la Conventia internationala a telecomunicatiilor.
Organele romane competente vor lua masurile necesare pentru a preveni orice incalcare a
conditiilor stabilite prin reglementarile in vigoare cu privire la admiterea navelor straine in apele
maritime interioare sau la instalatiile portuare si vor folosi orice mijloace legale, inclusiv de
constringere pentru a impiedica trecerea oricarei nave straine prin apele maritime interioare sau
marea teritoriala, daca aceasta trecere nu este inofensiva.
Organele romane competente pot suspenda temporar, in anumite zone ale marii teritoriale,
trecerea inofensiva a navelor straine, ori de cite ori aceasta suspendare este ceruta de asigurarea
securitatii tarii sau este necesara pentru a se putea executa exercitii militare.
Masurile de suspendare a trecerii inofensive prevazute la alineatul precedent vor fi publicate in
"avize pentru navigatori" emise de organele romane competente.
JURISDICTIA STATULUI RIVERAN

Jurisdicia statului riveran n marea sa teritorial rezult din suveranitatea sa asupra acestei zone.
Totodat, statul de pavilion i exercit jurisdicia sa asupra navelor sale, indiferent de locul n care
113
s-ar afla acestea. Rezult, c n marea teritorial, navele sunt supuse unei duble jurisdicii: a statului
riveran i a statului de pavilion. Totui, ca regul general, se aplic jurisdicia statului riveran, iar
cea a statului de pavilion acioneaz, mai mult ca o regul de curtoazie internaional.
n mare teritorial se face, de asemenea, distincie ntre nave comerciale i nave maritime.
Pentru navele comerciale n trecere prin marea teritorial, jurisdicia penal a statului riveran se
exercit la bordul acestora prim acte de arestare sau de instrucie cu privire la infraciunile comise la
bord n timpul pasajului atunci cnd:
a) consecinele infraciunii se extind asupra statului riveran;
b) a fost nclcat linitea public a rii sau ordinea n marea teritorial;
c) exercitarea jurisdiciei este cerut de cpitanul navei (ori de un agent diplomatic sau consular al
statului de pavilion;
d) pentru reprimarea traficului ilicit de stupefiante.
Pe timpul ct se afl n marea teritorial a unui stat, nava comercial strin se bucur de protecia
legilor acestuia, revenindu-i obligaia respectrii lor.
Statul riveran poate recurge la acte de arestare sau de instrucie i la bordul navei strine care trece
prin marea teritorial dup ce aceasta a prsit apele sale maritime interioare.
Conform legislaiei sale de poliie, securitate fiscal i vamal n marea teritorial, statul riveran are
dreptul de vizit, de captur sau de reinere a navelor comerciale strine, de confiscare a produselor
interzise aflate la bord lor, etc.
Statul riveran poate ncepe exercitarea dreptului de urmrire mpotriva navelor care au nclcat
legile i regulamentele, n marea teritorial i continu acest drept n marea liber. Dreptul de
urmrire se aplic i n cazul nclcrii legislaiei referitoare la zona economic exclusiv.
n cazul svririi unei infraciuni nainte de intrarea navei n zona economic sau marea teritorial,
statul riveran nu poate recurge la nici o msur de instrucie sau arestare la bordul navei, care
venind dintr-un port strin se afl n trecere, fr a intra n apele maritime interioare ale acestuia.
Jurisdicia civil a statului riveran nu se poate exercita asupra unei persoane aflat la bordul unei
nave strine n trecere prin marea sa teritorial. Statul riveran poate s dispun potrivit dispoziiilor
sale legale, reinerea sau sechestrarea ori executarea silit mpotriva unei asemenea nave dar numai
n legtur cu obligaiile contractuale sau responsabilitile asumate de nav n timpul pasajului su
pentru trecerea prin apele statului riveran.
Navele de rzboi i navele de stat strine afectate unor scopuri necomerciale se bucur de imunitate
de jurisdicie n marea teritorial a altui stat. Acestea trebuie ns, s respecte legile statului riveran,
n caz contrar, ele putnd fi obligate s prseasc marea teritorial.
LATIMEA MARII TERITORIALE

ncepnd cu sec. XVII s-au formulat o serie de criterii pentru delimitarea mrii teritoriale fa de
marea liber, cum ar fi:
- criteriul de determinare a limi mrii teritoriale "btaia tunului", regul care a fost impus mai
ales de cerinele militare, de aprare ale statelor;
- criteriul "linia orizontului";
- criteriul "matematic", constnd ntr-o distan de 3 mile marine de la rm.
Treptat, are loc precizarea i consolidarea regimurilor juridice diferitelor diferite, aplicabile mrii
teritoriale i respectiv mrii libere, pentru ca n n anul 1930 la Conferina de la Haga privind
dreptul mrii s se recunoasc i conceptul de zon contigu, n care statul riveran exercit drepturi
speciale, cum sunt cele vamale, fiscale, de control sanitar etc. Datorit intereselor divergente ale
statelor, Conferina de la Haga nu a reuit o codificare n materie. Aceast problem a rmas
nesoluionat nici de ctre cele dou conferine de la Geneva (1958 i 1961).
Lucrrile pregtitoare pentru cea de-a 3-a conferin O.N.U. asupra dreptului mrii au creat un
climat favorabil pentru instituirea regulei celor 3 mile, iar Convenia din 1982 consacr aceast
regul, prevznd dreptul fiecrui stat riveran de a stabili mrimea mrii sale teritoriale de 12 mile
msurate de la liniile de baz determinate n conformitate cu convenia.
114
Limita interioar de la care se msoar limea mrii teritoriale difer, n raport de configuraia
rmului. n cazul unui rm lin, fr crestturi adnci, aceast limit e format de linia de baz
normal de-a lungul rmului, iar cnd rmul prezint crestturi adnci n uscat (de exemplu,
fiorduri, ca n cazul Norvegiei) sau a unor insule de-a lungul coastei, limita interioar, este
constituit din liniile de baz drepte care unesc punctele cele mai ndeprtate n larg, legate ns
efectiv de uscat i urmeaz configuraia general a rmului. n situaia unui litoral la o mare cu flux
i reflux, limita interioar este linia celui mai mare reflux.
n legtur cu delimitarea, se ridic probleme deosebite n cazul existenei unor golfuri, insule i
pentru statele arhipelagice.
Apa unui golf ale crui maluri aparin unui singur stat - pn acolo unde distana ntre cele dou
rmuri naturale la intrare nu depete 24 de mile are regim de ape maritime interioare a statului
riveran.
De la aceast regul sunt exceptate "golfurile istorice" (de exemplu Hudson Canada, Bristol -
Anglia, Riga Letonia i Estonia), adic acelea care dei au o deschidere mai mare de 24 mile, pe
consideraii istorice bazate pe uzul continuu i pe recunoaterea statelor tere, fac parte n ntregime
din apele maritime interioare ale statului riveran.
Convenia din 1982 instituie un regim juridic special pentru apele maritime ale statelor arhipelagice
i totodat definete arhipelagul ca un grup de insule, inclusiv parte din insule, i ape legate ntre ele
i cu alte elemente naturale, n aa fel nct formeaz o entitate intrinsec geografic, economic i
politic, istoricete considerat ca atare.
Statul arhipelagic este acel stat constituit n ntregime din unul sau mai multe arhipelaguri, putnd
include i alte insule. i n cazul statelor arhipelagice limita interioar a mrii teritoriale este
constituit din liniile de baz drepte care unesc punctele extreme de ale n insulelor celor mai
ndeprtate, fr ca traseul acestor linii s se ndeprteze de la configuraia general a arhipelagului.
Limita lateral a mrii teritoriale n raport cu statele vecine limitrofe, precum i limita mrii
teritoriale ntre state situate fa n fa se stabilete pe baz de acord ntre statele respective. n lipsa
ajungerii la un acord, nici unui stat nu-i este admis s-i extind marea teritorial dincolo de linia
median, ale carei puncte sunt echidistante fa de punctele cele mai apropiate de la care se msoar
limea mrii teritoriale a fiecruia dintre cele dou state.
Marea teritorial a Romniei cuprinde fia de mare adiacent rmului ori, dup caz,
apelor maritime interioare, avnd limea de 12 mile marine (22.224 m), msurat de la liniile de
baz.
Liniile de baz sunt liniile celui mai mare reflux de-a lungul rmului sau, dup caz, liniile
drepte care unesc punctele cele mai avansate ale rmului, inclusiv ale rmului dinspre larg al
insulelor, ale locurilor de acostare, amenajrilor hidrotehnice i ale altor instalaii portuare
permanente.
Coordonatele geografice ale punctelor ntre care sunt trasate liniile de baz drepte sunt
prevzute n anexa care face parte integrant din prezenta lege. n cazul unor evoluii obiective
de natur s influeneze punctele ntre care sunt trasate liniile de baz drepte, coordonatele noilor
puncte sunt stabilite prin hotrre a Guvernului.
Limita exterioar a mrii teritoriale este linia care are fiecare punct situat la o distan de 12
mile marine, msurat de la punctul cel mai apropiat al liniilor de baz.
Marea teritoriala a Romaniei se delimiteaza de marea teritoriala a statelor vecine prin
intelegeri cu fiecare dintre aceste state, in conformitate cu principiile si normele dreptului
international.
Limitele exterioare si laterale ale marii teritoriale, stabilite conform prevederilor art. 1 si
2, constituie frontiera de stat maritima a Romaniei.
Suprafetele de apa situate intre tarmul marii si liniile de baza stabilite in art. 1 constituie
apele maritime interioare ale Romaniei.
115
Apele maritime interioare, marea teritoriala, solul si subsolul acestora, precum si spatiul
aerian de deasupra lor fac parte din teritoriul Romaniei.
In aceste spatii Romania isi exercita suveranitatea in conformitate cu legislatia sa interna, cu
prevederile conventiilor internationale la care este parte si tinind seama de principiile si normele
ZONE MARITIME ASUPRA CARORA STATELE AU DREPTURI SUVERANE
ZONA CONTIGUA
Zona contigu reprezint fia de mare adiacent mrii teritoriale, care se ntinde spre largul mrii
pn la distana de 24 mile, msurat de la liniile de baz ale mrii teritoriale (art. 6 din Legea nr.
17/1990).
n aceast zon, statul riveran exercit jurisdicia i controlul, avnd o serie de drepturi speciale,
constnd n dreptul de control vamal, fiscal, sanitar i al trecerii frontierei de stat.
Statul riveran are dreptul de a preveni i reprima n zon infraciunile comise pe teritoriul su ori n
marea sa teritorial, exercitnd n acest scop dreptul de urmrire mpotriva navei respective.
Zona contigua a Romaniei
Zona contigua a Romaniei este fisia de mare adiacenta marii teritoriale care se intinde
spre largul marii pina la distanta de 24 mile marine, masurata de la liniile de baza stabilite in art. 1.
In zona sa contigua, Romania exercita controlul pentru prevenirea si reprimarea
incalcarilor, pe teritoriul sau, a legilor si reglementarilor sale din domeniul vamal, fiscal,
sanitar si al trecerii frontierei de stat.
ZONA ECONOMICA EXCLUSIVA

n vederea protejrii resurselor piscicole i a altor interese economice, n perioada 1970-1980 au
stabilit o serie de state riverane, au stabilit zone speciale, zone exclusive de pescuit, de jurisdicie
sau chiar de mare teritorial pn la 200 de mile, ori ntre 15 i 100 de mile marine, conceptul i
instituia zonei economice exclusive dobndind astfel semnificaia cutumei.
n plan convenional, ea a fost consacrat pentru prima dat de Convenia din 1982 (art. 55-75).
Zona economic exclusiv se ntinde spre largul mrii pe o distan de 200 de mile marine de la
liniile de baz de la care se msoar limea mrii teritoriale.
Natura juridic a acestei zone se definete prin drepturile suverane, exclusive ale statului riveran de
explorare, exploatare, cercetare tiinific i conservare a resurselor naturale biologice i
nebiologice precum i de protecia mediului marin.
Zona economic nu face parte din teritoriul statului riveran. Zona este supus jurisdiciei acestuia i
drepturilor sale suverane economice, i reprezint i aspecte de mare liber constnd n: libertatea
de navigaie, de survol i de aezare a cablurilor i conductelor submarine. Aadar, zona economic
exclusiv are un regim juridic mixt.
n exercitarea drepturilor sale suverane, statul riveran are dreptul de a construi, autoriza i
reglementa construirea, exploatarea i utilizarea de insule artificiale, instalaii i lucrri cu scop
economic i de a stabili n jurul acestora zone de securitate pn la 500 m, avnd obligaia de a nu
prejudicia navigaia pe cile maritime internaionale recunoscute.
Statul riveran poate permite, prin ncheierea de acorduri, n condiiile stabilite, statelor neriverane
desfurarea unor activiti de pescuit, beneficiind de un regim preferenial statele fr litoral i
statele dezavantajate din punct de vedere geografic, situate n regiunea sau subregiunea n care se
afl statul riveran.
116
Statul riveran are dreptul de a reglementa prin legi interne exercitarea drepturilor sale suverane i a
jurisdiciei, stabilind, de asemenea, msuri administrative, judiciare i de sancionare mpotriva
oricror nclcri ale regimului juridic al zonei economice.
n acest sens, Romnia a adoptat Decretul nr. 142/1986 privind instituirea zonei economice
exclusive a rii noastre n Marea Neagr. Acest act normativ stipuleaz drepturile suverane i
jurisdicia Romniei n zon asupra activitilor de exploatare i protecie a resurselor biologice i
mediului marin, de cercetare tiinific marin precum i sanciunile ce urmeaz a fi aplicate n caz
de nclcare a acestor reguli. Se stabilete limea zonei (pn la o distan de 200 mile) i
delimitarea pe cale de negocierii ncheierea de acorduri cu statele riverane avnd rmurile limitrofe
ori fa n fa.
Zona economic exclusiv a Romniei n Marea Neagr
Zona economic exclusiv a Romniei este instituit n spaiul marin al rmului romnesc
la Marea Neagr, situat dincolo de limita apelor mrii teritoriale i adiacent acestora, n care
Romnia i exercit drepturi suverane i jurisdicia asupra resurselor naturale ale fundului mrii,
subsolului acestuia i coloanei de ap de deasupra, precum i n ceea ce privete diferitele
activiti legate de explorarea, exploatarea, protecia, conservarea mediului i gestionarea
acestora.
n condiiile specifice determinate de dimensiunile Mrii Negre, ntinderea zonei economice
exclusive a Romniei se stabilete prin delimitare, pe baz de acord ncheiat cu statele vecine ale
cror rmuri sunt limitrofe sau situate fa n fa cu litoralul romnesc al Mrii Negre, inndu-se
seama de faptul c limea maxim a zonei economice exclusive, n conformitate cu prevederile
Conveniei Naiunilor Unite asupra dreptului mrii, ratificat de Romnia prin Legea nr. 110/1996,
poate fi de 200 mile marine msurate de la liniile de baz prevzute la art. 11 .
Delimitarea se face n conformitate cu principiile general recunoscute de dreptul internaional i
cu respectarea legislaiei romne, prin aplicarea, n funcie de circumstanele specifice din fiecare
sector de delimitat, a principiilor i criteriilor de delimitare general recunoscute, astfel nct s se
ajung la o soluie echitabil.
n zona economic exclusiv Romnia exercit:
a) drepturi suverane de explorare i exploatare, protecie, conservare i gestionare a tuturor
resurselor naturale biologice i/sau nebiologice i a altor resurse care se afl pe fundul mrii, n
subsolul acestuia, n coloana de ap, n spaiul aerian de deasupra acestuia;
b) drepturi suverane privind alte activiti legate de explorarea i exploatarea zonei n scopuri
economice, cum sunt producerea de energie cu ajutorul apei, a curenilor i a vnturilor;
c) drepturi exclusive privind amplasarea i folosirea de insule artificiale, de instalaii i lucrri
destinate cercetrii tiinifice, explorrii i exploatrii resurselor naturale din aceast zon sau n
alte scopuri economice;
d) jurisdicie privind:
- amplasarea i folosirea de insule artificiale, de instalaii i lucrri;
- cercetarea tiinific marin;
- protecia i conservarea mediului marin i a faunei marine;
e) alte drepturi prevzute n prezenta lege sau n alte acte normative ale Romniei i de
normele general recunoscute ale dreptului internaional.
Drepturile suverane i jurisdicia prevzute la alin. 1 se realizeaz n conformitate cu legislaia
Romniei.
Romnia poate coopera n zona sa economic exclusiv, prin organele sale competente, cu
celelalte state riverane la Marea Neagr, pentru asigurarea conservrii, explorrii i exploatrii
117
raionale a resurselor biologice, proteciei i aprrii mediului marin, ndeosebi n sectoarele direct
nvecinate cu aceast zon, inndu-se seama de caracteristicile specifice ale Mrii Negre ca
mare seminchis i cu potenial biologic redus.
n zona economic exclusiv a Romniei toate statele, riverane sau fr litoral, se bucur, n
conformitate cu normele general recunoscute ale dreptului internaional, de libertile de
navigaie, de survol i de a instala cabluri i conducte submarine, precum i de libertatea de a
utiliza marea n alte scopuri licite pe plan internaional, legate de exercitarea acestor liberti, n
condiiile respectrii prevederilor prezentei legi i ale altor acte normative ale Romniei.
Pe axul traseului cablurilor i conductelor montate n mare se instituie zone de securitate i
protecie, care se ntind pn la 1.000 de metri de o parte i de alta a acestuia.
Romnia are interese prioritare n legtur cu stocurile de peti anadromi care se reproduc n
apele sale i are rspunderea principal pentru aceste specii, exercitndu-i n consecin
drepturile cu privire la ele.
Organele competente romne iau msuri pentru a asigura conservarea stocurilor acestor
specii de peti anadromi prin aciuni corespunztoare i stabilirea de norme privind
reglementarea pescuitului lor, inclusiv stabilirea capturii totale autorizate, i coopereaz n acest
scop cu organele altor state interesate, n cazul n care speciile menionate migreaz dincolo de
limitele zonei economice exclusive a Romniei.
Romnia asigur utilizarea optim a resurselor piscicole i a altor resurse biologice, prin
luarea msurilor tehnice sau de alt natur ce se impun cu privire la conservarea i gestionarea
lor n toate apele situate n interiorul limitelor exterioare ale zonei sale economice exclusive, cu
luarea n considerare a celor mai sigure date tiinifice, iar n cazurile n care consider necesar,
n colaborare cu organizaiile internaionale avnd competen n acest domeniu i la care
Romnia este sau nu este membr.
n acest scop organele competente romne stabilesc anual volumul total autorizat al capturilor
pentru fiecare specie de pete i alte resurse biologice, adopt msuri tehnice i de alt natur
pentru a asigura un pescuit raional i conservarea, protecia i regenerarea resurselor biologice,
asigurnd respectarea legislaiei romne n materie privind monitorizarea prin satelit a navelor de
pescuit, inclusiv inspecia, reinerea, sechestrarea i urmrirea judiciar a navelor de pescuit care
ncalc drepturile suverane ale statului romn.
Stocurile de peti anadromi care se reproduc n cursurile de ap ale Romniei nu pot fi
pescuite dect n apele situate n interiorul limitelor zonei sale economice exclusive.
n ceea ce privete respectarea reglementrilor privind stocurile de peti ce habiteaz sau
traverseaz ape situate n zonele economice exclusive ale altor state ori migreaz n apele
internaionale, cooperarea Romniei va fi asigurat prin acorduri specifice, n vederea conservrii
i gestiunii acestor stocuri, i innd seama, n mod corespunztor, de interesele i de
responsabilitile sale.
- Organele competente romne pot permite accesul navelor de pescuit ale altor state n zona
economic exclusiv a Romniei, pe baz de acorduri, n condiii de reciprocitate, cu respectarea
legilor i a reglementrilor romne, precum i a normelor general recunoscute ale dreptului
internaional, n scopul exploatrii unui eventual excedent al volumului total autorizat al capturilor.
Statele care particip, pe baz de acord cu Romnia, la msuri care urmresc rennoirea
stocurilor de peti anadromi i la refacerea resurselor piscicole i a altor resurse biologice din
zona sa economic exclusiv, ndeosebi prin finanarea acestor msuri, sunt luate n considerare
cu prioritate la realizarea prevederilor alin. 1.
n zona sa economic Romnia are jurisdicie exclusiv asupra insulelor artificiale, instalaiilor
i lucrrilor, inclusiv dreptul de a exercita controlul pentru prevenirea infraciunilor i a altor
nclcri privind legile i reglementrile sale n domeniul vamal, fiscal, sanitar i al imigraiei,
precum i n legtur cu legile i regulamentele privind securitatea.
118
n jurul insulelor artificiale, al instalaiilor i lucrrilor din zona economic exclusiv a Romniei
se instituie zone de securitate i protecie care se ntind pn la 500 de metri de la fiecare punct
al limitelor lor exterioare, n afar de cazurile n care se prevede altfel prin norme internaionale
general recunoscute. Organele romne competente stabilesc i instituie n aceste zone msurile
care se impun pentru asigurarea securitii i proteciei att a navigaiei, ct i a insulelor
artificiale, instalaiilor i lucrrilor.
Organizaiile, companiile, persoanele fizice i juridice, romne i strine, care au dreptul s
amplaseze, s menin i s exploateze insulele artificiale, instalaiile i lucrrile sus-menionate,
sunt obligate s asigure i s menin n stare de funcionare mijloacele permanente de
avertizare asupra existenei acestora.
Instalarea de insule artificiale, amplasarea de instalaii i lucrri, instituirea n jurul lor a zonelor de
securitate i protecie, precum i desfiinarea complet sau parial a acestor instalaii i lucrri se
comunic prin avize pentru navigatori emise de autoritile romne competente, mpreun cu toate
datele necesare identificrii acestora.
ZONE MARITIME NESUPUSE SUVERANITATII SAU DREPTURILOR

SUVERANE ALE STATELOR
MAREA LIBERA
Potrivit Conveniei din 1958, care a codificat n mare parte regulile cutumiare, marea liber era
definit ca acea "parte a mrii" care nu aparine mrii teritoriale sau apelor interioare ale unui stat,
deci ca zon marin situat n afara suveranitii naionale, fiind deschis tuturor naiunilor.
Totodat, convenia preciza c nici un stat nu poate s pretind n mod legitim supunerea unei pri
oarecare din marea liber suveranitii sale. Statele riverane i cele neriverane pot exercita n marea
liber, mai ales urmtoarele liberti:
a) navigaia;
b) pescuitul;
c) punerea de cabluri, conducte petroliere i conducte submarine;
d) libertatea de survol.
Conform Conveniei din 1982 regimul de mare liber se aplic apelor mrilor i oceanelor situate n
sfera zonei economice exclusive, a mrii teritoriale, a apelor internaionale i a apelor arhipelagice
ale statelor. Teritoriile submarine aflate sub apele mrii libere constituie "zona internaional".
Regimul juridic al mrii libere este guvernat de principiul libertii mrilor, potrivit cruia aceasta
este deschis tuturor statelor, i nici un stat nu poate n mod valid s pretind suveranitate asupra
vreunei pri a mrii libere.
Pe lng cele patru liberti (de navigaie, survol, instalarea de cabluri i conducte, pescuit - la
aceasta din urm se adaug exercitarea pescuitului n condiii care s asigure conservarea i
gestiunea resurselor biologice ale zonei), Convenia din 1982 prevede i libertatea de a construi
insule artificiale i alte instalaii autorizate de dreptul internaional i libertatea cercetrii tiinifice.
Marea liber este guvernat de o serie de principii fundamentale ale dreptului internaional, ntre
care apare pregnant obligaia statelor de a nu recurge la for sau meninerea cu fora. n acest sens,
dreptul internaional interzice astfel de acte ca: blocada porturilor sau coastelor unui stat de ctre
forele armate ale altui stat sau atacul armat asupra forelor armate navale sau aeriene ori mpotriva
forelor maritime i aeriene ale altui stat n mare liber. Utilizarea forei este permis numai n
exercitarea dreptului de autoaprare.
Conform Tratatului ncheiat la Moscova n 1963 cu privire la interzicerea experienelor nucleare n
cele trei medii (atmosfer, cosmos i sub ap), n marea liber i spaiul aerian de deasupra sa sunt
interzise orice fel de experiene nucleare, iar prin Tratatul din 1971 este interzis amplasarea de
arme nucleare i orice fel de arme de distrugere n mas pe fundul mrilor i oceanelor i n subsolul
lor, pn la limita exterioar de 12 mile.
119
Totui, marea liber nu este demilitarizat, neutralizat i denuclearizat, iar ct privete fundul
mrilor i oceanelor interdicia este limitat numai la amplasare, ceea ce nseamn c alte operaii
(deplasare, circulaie etc.) ale armelor nucleare i de distrugere n mas pe teritoriile submarine ar fi
permise. Rezult c n timp de rzboi marea liber poate fi folosit ca teatru de rzboi, iar n timp de
pace n marea liber sunt permise manevre militare.
n marea liber, statutul juridic al navelor este determinat de naionalitatea acestora, care reprezint
legtura juridic bazat pe nmatricularea navelor pe teritoriul unui anumit stat i al dreptului lor de
a arbora pavilionul statului respectiv.
O nav nu poate naviga sub pavilionul a dou, sau mai multe state, sanciunea fiind considerarea
acesteia ca lipsit de naionalitate. Statul de pavilion are dreptul de a exercita jurisdicia exclusiv i
controlul n conformitate cu legea sa intern - la bordul navei asupra echipajului i ncrcturii - n
problemele de ordin administrativ, tehnic i social.
Navele de rzboi i navele de stat folosite n scopuri necomerciale se bucur n marea liber de
imunitate deplin. Aciunile privind rspunderea penal sau disciplinar a personalului unei nave n
cazul oricrui incident de navigaie n marea liber, sunt de competena exclusiv a autoritilor
administrative i judiciare ale statului de pavilion sau ale statului al crui cetean este persoana n
cauz.
n exercitarea libertii de navigaie n marea liber, statelor le revin i o serie de obligaii, i anume:
- de a preveni i pedepsi transportul de sclavi pe navele aflate sub pavilionul lor (orice sclav refugiat
pe o nav este socotit a fi liber);
- de a coopera pentru reprimarea pirateriei n marea liber sau n orice alt loc situat n afara
jurisdiciei unui stat. n vederea reprimrii pirateriei, orice stat poate s sechestreze o nav sau
aeronav pirat ori, o nav capturat ca urmare a unor acte de piraterie i care se afl n posesia
pirailor, s aresteze persoanele i s sechestreze bunurile de la bord;
- de a coopera pentru reprimarea traficului ilicit de stupefiante i substane psihotrope n marea
liber;
- de a coopera pentru reprimarea emisiunilor neautorizate de radio i televiziune difuzate de pe
marea liber. Navele de rzboi au dreptul de a opri i vizita n mare liber navele strine, cele
proprii ca i cele fr naionalitate, cu excepia celor care beneficiaz de imunitate de jurisdicie,
dac exist temeiuri serioase c astfel de nave ar desfura una dintre activitile interzise
menionate.
Statul riveran are dreptul urmrire asupra unei nave strine, dac exist temeiuri serioase s se
cread c nava a nclcat legile sale n timpul cnd se afla n apele maritime interioare, marea
teritorial, n zona contigu, n zona economic exclusiv ori n apele arhipelagice. Urmrirea este
legitim dac ncepe cnd nava sau una din ambarcaiunile sale se afl ntr-una din aceste zone,
continundu-se nentrerupt n marea liber i trebuie s nceteze cnd nava urmrit intr n zone de
jurisdicie ale statului de pavilion sau ale unui stat ter. Urmrirea se face numai de ctre nave i
aeronave militare sau de cele afectate i autorizate n acest scop. Dac urmrea s-a dovedit
nejustificat, nava respectiv are dreptul la despgubirile corespunztoare.
n legtur cu asigurarea securitii navigaiei maritime, statele au obligaia de a lua toate msurile
i de a colabora n acest scop, n conformitate cu conveniile n materie i pentru prevenirea
abordajelor pe mare i acordarea de ajutor persoanelor, echipajelor i navelor aflate n pericol.
n marea liber, exploatarea resurselor biologice se face n conformitate cu principiul libertii de
pescuit pentru toate statele i n condiii care s asigure conservarea i gestiunea acestor resurse i n
general diversitatea biologic a mrii.
13.5. Regimul juridic al stramtorilor internationale: principii generale.

Regimul juridic al stramtorilor Marii Negre. Prevederile Conventiei de la
Montreux, 1936
120
REGIMUL NAVIGATIEI IN STRAMTORILE INTERNATIONALE

Prin Convenia din 1982 s-a stabilit un regim juridic general privitor la strmtorile
importante pentru navigaia mondial, cu excepia celor de interes regional ori care sunt supuse
unor reglementri internaionale speciale.
Prin strmtorile care leag o parte a mrii libere sau o zon economic exclusiv cu o alt
parte a mrii libere ori o zon economic exclusiv se recunoate navelor i aeronavelor strine un
drept de pasaj n tranzit.
Libertatea de navigaie realizndu-se printr-un tranzit continuu i rapid, navele strine sunt
obligate s se abin de la orice activiti care reclam autorizaia prealabil a statelor riverane sau
sunt interzise de acestea (cercetare, pescuit). Statele riverane au obligaia s asigure dreptul de pasaj
n tranzit n condiii de securitate.
Prin strmtorile care leag marea teritorial a unui stat o parte a mrii libere sau a zonei
economice exclusive a unui stat se recunoate navelor strine un drept de trecere inofensiv n
condiii similare cu dreptul de trecere prin marea teritorial.
Regimuri speciale de navigaie internaional sunt stabilite, prin tratate, pentru strmtorile:
Gibraltar i Magellan, strmtorile daneze (Sund, Beltul Mic i Beltul Mare) i strmtorile Mrii
Negre - Bosfor i Dardanele.
REGIMUL JURIDIC AL STRMTORILOR MRII NEGRE
Strmtorile Mrii Negre au fost nchise navigaiei de ctre Turcia, pn la sfritul secolului
al XVIII-lea. ncepnd cu Tratatul de la Kuciuk - Kainargi din 1774, urmat de Tratatul de la Londra
din 1841, de Convenia de la Lausanne (1923) s-au stabilit reglementri, consacrndu-se un regim
juridic de liber trecere pentru navele tuturor statelor n timp de pace i de rzboi i demilitarizarea
strmtorilor.
n prezent, regimul juridic al acestor strmtori este stabilit prin Convenia de la Montreux
din 1936, care prevede principiul libertii de trecere a navelor comerciale n timp de pace i de
rzboi, dac Turcia nu este parte beligerant.
Turcia are dreptul de control sanitar asupra navelor i de a percepe taxe. n timp de rzboi,
dac Turcia este parte beligerant, este interzis trecerea navelor comerciale ale statelor inamice
Turciei. Pentru navele neutre trecerea este liber cu condiia de a nu ajuta inamicul.
Pentru navele militare convenia are dispoziii restrictive referitoare la trecerea navelor
statelor neriverane n raport cu ale riveranilor. Astfel, navele militare ale riveranilor au nevoie de un
preaviz de 8 zile, iar ale neriveranelor de 15 zile.
Mai sunt restricii cu privire la timpul de staionare, la tonaj. Evoluia i dezvoltarea unor noi
tipuri de nave militare i de armate ale acestora, neprevzute n Convenia din 1936 a dat natere la
diferende n legtur cu dreptul de trecere prin strmtorile Mrii Negre.
13.7. Regimul juridic al fluviilor internationale: principii generale.

Prevederile Conventiei si statutului international privind regimul cailor
navigabile de interes international, Barcelona, 1921. Regimul juridic al
Dunarii. Prevederile Conventiei despre regimul navigatiei pe Dunare,
Belgrad, 1948
REGIMUL JURIDIC AL FLUVIILOR INTERNATIONALE

Fluviile internaionale sunt apele curgtoare care traverseaz sau separ teritoriile a dou sau
mai multe state i sunt navigabile pn la vrsarea lor n mare sau ocean. Congresul de la Viena
(1815) a stabilit pentru prima oar anumite principii ale regimului de navigaie pe fluviile
internaionale europene, precum i noiunea de fluviu internaional. Conferina de la Berlin (1885) a
121
instituit libertatea de navigaie pe fluviile Congo i Niger, iar n America statele riverane prin legi
interne au proclamat libertatea de navigaie pe fluviul Amazon.
La Conferina de la Barcelona din 1921 au fost elaborate o Convenie i un Statut privind
regimul cilor navigabile de interes internaional.
Din reglementrile adoptate decurg urmtoarele reguli:
a) fiecare stat este suveran asupra poriunii din aceste fluvii care se afl pe teritoriul su, fie c este
vorba de fluviile care traverseaz teritoriul, fie de cele care formeaz frontiera fluvial:
b) n privina navigaiei se aplic principiul, libertii navigaiei;
e) n virtutea suveranitii, numai statele riverane, prin acordul lor, reglementeaz navigaia pe
fluviile internaionale fr vreun amestec din partea altor state;
d) n timp de pace, navele comerciale ale tuturor rilor n conformitate cu reglementrile
convenionale - se bucur de deplina libertate de navigaie, pe fluviile internaionale, fr nici un fel
de discriminare; navele militare, cele vamale i de poliie ale statelor neriverane nu au acces pe
fluviile internaionale, iar cele ale statelor riverane pot naviga numai n sectoarele lor, pentru
sectoarele altor state, fiind necesar autorizarea;
e) statele riverane au obligaia de a menine fluviul n stare de navigaie, au dreptul de a percepe
taxe n cuantumul necesar efecturii lucrrilor de ntreinere i amenajare, supravegherea, poliia
fluvial, controlul vamal i sanitar se exercit de statul suveran riveran;
f) n principiu, pentru fluviile internaionale, se formeaz comisii internaionale alctuite din
reprezentanii rilor riverane pentru coordonarea activitii acestor ri n vederea asigurrii
libertii de navigaie, sau i a utilizrii acestor ape n alte scopuri dect navigaia, producerea de
energie electric, pescuit (exemplu: Comisia Dunrii, Rinului, a fluviilor Niger i Congo etc.).
REGIMUL JURIDIC AL DUNARII
n anul 1856, prin Tratatul de la Paris s-a stabilit, pentru prima oar, cu participarea marilor
puteri europene (Anglia, Frana, Prusia i Sardinia i numai a unora dintre statele riverane - Rusia,
Turcia, Austria - un regim internaional de navigaie pe Dunre i s-a nfiinat Comisia European a
Dunrii.
Tratatul de la Versailles, Saint-Germain, Neuilly i Trianon instituiau aa-zisul "regim
internaional" al Dunrii de la Ulm pn la mare. Ulterior, n 1921, statutul Dunrii a fost stabilit
prin Convenia de la Paris din 1921, nfiinnd totodat Comisia European a Dunrii pentru
Dunrea maritim - de la vrsarea n mare pn la Brila - i Comisia Internaional a Dunrii
pentru Dunrea fluvial - de la Brila la Ulm.
n prezent, regimul de navigaie al Dunrii este reglementat prin Convenia de la Belgrad din
18 august 1948, ncheiat de ctre statele riverane i intrat n vigoare la 11 mai 1949.
n Convenie s-au statuat urmtoarele principii.
a) Navigaia pe Dunre este liber pentru cetenii, navele comerciale i mrfurile tuturor statelor n
condiii de egalitate, regimul extinzndu-se numai asupra poriunii navigabile a Dunrii (de la Ulm
la mare, cu ieire la mare, prin braul Sulina).
b) Navele de rzboi ale statelor riverane au dreptul de a naviga numai pe poriunea de fluviu
cuprins n graniele proprii, iar n afara acestora, numai pe baz de nelegere ntre statele
interesate. Navelor de rzboi ale statelor neriverane le este interzis navigaia pe acest fluviu.
c) Stabilirea regulilor de navigaie pe Dunre, precum i supravegherea fluvial, sanitar i
poliieneasc, ca i efectuarea lucrrilor hidrotehnice necesare meninerii Dunrii n stare de
navigaie intr n competena statelor riverane.
n vederea aplicrii conveniei, a coordonrii activitii privind navigaia pe Dunre, ca i
alte activiti, s-a nfiinat Comisia Dunrii, alctuit din reprezentanii statelor riverane, cte unul
din fiecare stat. Sediul acestei Comisiei este la Budapesta.
Utilizarea apelor Dunrii n alte scopuri dect navigaia este reglementat prin acorduri
ncheiate ntre statele riverane, cum este de exemplu, Acordul din 1963 dintre Romnia i
Iugoslavia privind sistemul hidroenergetic i de navigaie "Porile de Fier I" i din 1976 pentru
"Porile de Fier II".
122
ncepnd din anul 1970 Comisia de Drept Internaional a Adunrii Generale a O.N.U
lucreaz la elaborarea unor reglementri privind "Utilizarea cursurilor de ap internaionale n alte
scopuri dect navigaia". Se are n vedere folosirea acestor ape pentru producerea energiei electrice,
la irigaii, n alte scopuri economice i comerciale.
13.8. Formalitati la sosirea/plecarea din port (pentru nava, echipaj si

pasageri, marfa). Autoritati care executa controlul la sosirea/plecarea din
port. Reglementari interne si internationale.
CONVENIA PRIVIND FACILITAREA TRAFICULUI MARITIM

INTERNAIONAL (FAL), ADOPTAT LA LONDRA LA 9 APRILIE 1965
DE CONFERINA INTERNAIONAL PRIVIND FACILITAREA
VOIAJULUI I TRANSPORTULUI MARITIM, MODIFICAT I
COMPLETAT PRIN AMENDAMENTELE DIN 1984, 1986, 1989, 1991,
1993 I 1994
Definiii i prevederi generale
A. Definiii
n spiritul prevederilor acestei anexe, termenilor listai li se vor atribui urmtoarele nelesuri:
- instalaiile i echipamentele navei - articolele, altele dect piesele de schimb ale navei, aflate la bordul
acesteia pentru utilizare proprie, care sunt mijloace mobile, dar nu de natur consumabil, inclusiv
accesoriile, cum ar fi: brci de salvare, materiale de salvare, mobilier i alte articole de echipare a navei;
- armator - proprietarul sau cel care opereaz o nav, fie c este persoan fizic sau juridic, precum i
orice persoan care acioneaz n numele proprietarului sau al celui care opereaz nava;
- permis de coborre la uscat - permisiunea acordat unui membru al echipajului de a avea acces la uscat
pe perioada staionrii navei n port, n cadrul limitelor de timp i geografice, dac exist, aa cum sunt
decise de autoritile publice;
- bagaje nsoitoare ale pasagerilor - proprietate, care poate include i banii, transportat pe aceeai nav
cu pasagerul, care poate fi sau nu n posesia lui, cu condiia ca ea s nu fie transportat pe baza unui
contract de transport sau a unui alt acord similar;
- marf - orice bunuri, mrfuri i articole de orice tip, indiferent cum vor fi transportate pe o nav, altele
dect pota, proviziile navei, piesele de schimb pentru nav, echipamentul navei, efectele echipajului i
bagajele nsoitoare ale pasagerilor;
- document - suportul informaional cu nregistrri de date;
- document de transport - documentul ce atest fie un contract de transport ntre un armator i un
expeditor, fie o scrisoare de transport maritim, fie un conosament sau un document de transport
multimodal;
- efectele echipajului - mbrcminte, articole de utilizare zilnic i orice alte articole care pot include
bani, aparinnd echipajului i aflate la bordul navei;
- ora sosirii - ora la care o nav se oprete la ancor sau la chei ntr-un port;
- membru al echipajului - orice persoan angajat efectiv pentru a ndeplini sarcini la bord, pe perioada
unui voiaj, n funcionarea sau serviciul pe o nav i care este inclus n lista cuprinznd echipajul;
- msuri de siguran - msuri aprobate la nivel internaional pentru mbuntirea condiiilor de
siguran la bordul navelor i n zonele portuare n scopul prevenirii actelor ilicite mpotriva pasagerilor
i echipajelor de la bordul navelor;
- nav de croazier - o nav ntr-un voiaj internaional, care transport pasageri care particip la un
program de grup organizat i care sunt cazai la bord, fac escale temporare, urmnd un plan determinat,
n unul sau mai multe porturi diferite. n timpul voiajului, n principiu, nava nu trebuie:
a) s mbarce sau s debarce ali pasageri;
b) s ncarce sau s descarce nici o marf.
123
- pasager n tranzit - un pasager care sosete pe o nav dintr-o ar strin n scopul continurii cltoriei
pe acea nav sau pe orice alte mijloace de transport ctre o ar strin;
- pot - corespondena i alte obiecte ncredinate prin administraiile potale i cu scopul de a fi remise
administraiilor potale;
- autoriti publice - organismele sau oficialitile unui stat, responsabile pentru aplicarea legilor i a
reglementrilor acelui stat referitoare la orice aspect al standardelor i practicilor recomandate, cuprinse
n aceast anex;
- proviziile navei - bunurile de utilizare pe nav, inclusiv bunuri de consum, bunuri transportate pentru
vnzare ctre pasageri i membrii echipajului, combustibilii i lubrifianii, excluznd echipamentul
navei i piesele de schimb ale acesteia;
- suport de date - suportul destinat s primeasc nregistrarea informaiilor.
B. Prevederi generale
innd seama de paragraful (2) al art. V din convenie, prevederile acestei anexe nu vor mpiedica
autoritile publice s ia msuri corespunztoare, inclusiv obinerea de informaii suplimentare, dup
cum poate aprea necesitatea n cazul suspectrii de fraud sau n tratarea problemelor speciale care
constituie pericol grav pentru ordinea public, securitatea sau sntatea public, la fel ca i pentru actele
ilegale contra securitii traficului maritim i traficului ilegal de stupefiante i substane psihotrope sau
pentru prevenirea introducerii ori rspndirii infeciei sau a pestei, care afecteaz animalele sau plantele.
1.1. Standard. Autoritile publice vor cere n toate cazurile s li se furnizeze numai informaii eseniale
i numrul acestora s fie redus la minimum.
ntruct n prezenta anex este stabilit o list a informaiilor, autoritile publice vor cere s li se
furnizeze numai pe cele pe care ei le consider eseniale.
1.1.1. Practica recomandat.
Autoritile publice mpreun cu armatorii i cu toate celelalte pri interesate trebuie s ia n
considerare efectul pe care l poate avea aplicarea tratamentului automat i tehnicile de transmitere
automat a datelor pentru simplificarea formalitilor.
Procedurile de control i cerinele informaionale existente trebuie s fie simplificate i atenia trebuie s
fie ndreptat n scopul obinerii compatibilitii cu alte sisteme informaionale relevante.
1.2. Practica recomandat. n ciuda faptului c, n anumite scopuri, unele documente pot fi prevzute
i cerute separat n aceast anex, autoritile publice avnd n vedere interesul celor crora li se cere s
completeze documente, trebuie s prevad fuziunea ntr-unul singur a dou sau mai multe documente n
toate cazurile n care este posibil i dac va rezulta o simplificare apreciabil.
1.3. Practica recomandat. Msurile i procedurile impuse de guvernele contractante n scopul de a
face securitatea sau controlul stupefiantelor eficiente, acolo unde este posibil, vor pune n aplicare
tehnici digitale, precum i tratamentul automat al informaiilor (TAI). Aceste msuri i proceduri trebuie
s se aplice ntr-o manier care s afecteze la minimum navele, persoanele i bunurile care se gsesc la
bord, evitndu-se s li se impun ntrzieri inutile.
C. Tehnici de prelucrare electronic a informaiilor

1.4. Practica recomandat. Dac se adopt tehnici de prelucrare electronic a informaiilor i de
schimb de date informatizat pentru facilitarea derulrii formalitilor privind navele, guvernele
contractante trebuie s ncurajeze autoritile publice i prile private interesate s procedeze la schimb
de informaii prin mijloace electronice conform standardelor internaionale.
1.5. Standard. Autoritile publice accept orice document cerut pentru derularea formalitilor
privitoare la nave, care este stabilit prin tehnici de prelucrare electronic a informaiei sau prin schimb
de date informatizat conform standardelor internaionale, sub rezerva ca el s fie lizibil, comprehensiv i
s conin informaiile cerute.
1.6. Standard. Autoritile publice care adopt tehnici de prelucrare electronic a datelor i schimb de
date informatizat pentru derularea formalitilor privitoare la nave limiteaz informaiile pe care ele le
cer acestora la acele informaii care sunt prevzute n dispoziiile pertinente din prezenta anex.
124
1.7. Practica recomandat. Dac se are n vedere adoptarea sau modificarea tehnicilor de prelucrare
electronic a informaiilor sau de schimb de date informatizat pentru derularea formalitilor privitoare
la nave, autoritile publice vor trebui:
a) s dea ocazia, de la nceput, tuturor prilor interesate s participe la consultri;
b) s evalueze procedurile existente i s le elimine pe acelea care sunt inutile;
c) s determine procedurile care trebuie s fie informatizate;
d) s aplice n practic n toate cazurile cnd aceasta este posibil, recomandrile Organizaiei Naiunilor
Unite (O.N.U.) i standardele pertinente ISO;
e) s adopte acele tehnici care au ca rezultat aplicaii multimodale; i
f) s ia msurile dorite pentru reducerea la minimum a costurilor de punere n funciune a acestor tehnici
pentru utilizatori i pentru alte pri private.
1.8. Standard. Autoritile publice care adopt tehnici de prelucrare electronic a informaiilor i
schimb de date informatizat pentru derularea formalitilor privitoare la nave ncurajeaz, dar nu pot
cere folosirea lor de ctre operatorii maritimi sau de alte pri interesate.
Intrarea, staionarea i plecarea navei
Aceast seciune cuprinde prevederi referitoare la formalitile cerute armatorilor de ctre autoritile
publice la intrarea, staionarea i plecarea navei i nu trebuie s fie interpretate c ar exclude vreo cerin
de prezentare la inspecia autoritilor corespunztoare, a certificatelor i a altor documente aflate la
bordul navei cu privire la nmatriculare, dimensiuni, siguran, la echipaj i la alte asemenea probleme.
A. Dispoziii generale
2.1. Standard. Autoritile publice nu vor cere, pentru a fi reinute la intrarea sau la plecarea navelor
pentru care se aplic convenia, alte documente dect cele care sunt cuprinse n prezenta seciune.
Documentele cerute sunt:
- declaraia general;
- declaraia de marf;
- declaraia privind proviziile navei;
- declaraia privind efectele i mrfurile echipajului;
- lista cuprinznd echipajul;
- lista cuprinznd pasagerii;
- documentul cerut n conformitate cu convenia potal universal pentru pot;
- Declaraia maritim de sntate.
B. Coninutul i scopul documentelor

2.2. Standard. Declaraia general este documentul de baz la sosire i la plecare, care furnizeaz
informaiile cerute de autoritile publice, referitoare la nav.
2.2.1. Practica recomandat. Aceeai form a declaraiei generale trebuie s fie acceptat att la
intrarea, ct i la plecarea navei.
2.2.2. Practica recomandat. Referitor la declaraia general, autoritile publice nu trebuie s cear
mai mult dect urmtoarele informaii:
- numele i descrierea navei;
- naionalitatea navei;
- informaii privind nmatricularea;
- informaii privind tonajul;
- numele comandantului;
- numele i adresa agentului navei;
- descrierea sumar a mrfii;
- numrul membrilor echipajului;
- numrul pasagerilor;
- informaii pe scurt privind voiajul;
125
- data i ora sosirii sau data plecrii;

- portul de sosire sau de plecare;
- poziia navei n port.
2.2.3. Standard. Autoritile publice vor accepta declaraia general fie c este datat i semnat de
comandant, agentul navei sau de orice alt persoan competent, autorizat corespunztor de ctre
comandant, fie c este autentificat ntr-un mod considerat acceptabil de respectiva autoritate public.
2.3. Standard. Declaraia de marf este documentul de baz pe care figureaz informaiile despre
marf, cerute de ctre autoritile publice la intrare la fel ca i la plecare. Totui, pentru mrfurile
periculoase aceste informaii pot fi cerute separat.
2.3.1. Practica recomandat. Referitor la declaraia de marf autoritile publice nu trebuie s cear
mai mult dect urmtoarele informaii:
a) la intrare:
- numele i naionalitatea navei;
- portul de unde a sosit;
- portul unde este fcut raportul;
- marcajele i numerotarea; numrul i tipul pachetelor; cantitatea i descrierea bunurilor;
- numrul documentului de transport pentru cantitatea de marf care va fi descrcat n portul respectiv;
- porturile n care marfa rmas la bord va fi descrcat;
- primele porturi de mbarcare a mrfurilor cuprinse n documentele de transport multimodal sau direct
n conosamente;
b) la plecare:
- numele i naionalitatea navei;
- portul de destinaie;
- marcajul i numerotarea pentru bunurile ncrcate n portul respectiv;
- numrul i tipul pachetelor; cantitatea i descrierea mrfurilor;
- numerele documentelor cu privire la cantitatea de marf ncrcat n portul respectiv.
2.3.2. Standard. n ceea ce privete marfa rmas la bord, autoritile publice nu trebuie s cear dect
informaii sumare la un numr minim de puncte eseniale.
2.3.3. Standard. Autoritile publice vor accepta declaraia de marf fie c este datat i semnat de
comandant, agentul navei sau de orice alt persoan autorizat corespunztor de ctre comandant, fie c
este autentificat ntr-un mod considerat acceptabil de ctre autoritile publice.
2.3.4. Standard. Autoritile publice pot accepta n locul declaraiei de marf un exemplar din
manifestul navei, cu condiia ca acesta s conin cel puin cerinele prevzute de practica recomandat
2.3.1 i de standardul 2.3.2 i s fie semnat sau autentificat i datat, aa cum este prevzut n
standardul 2.3.3.
2.3.4.1. Practica recomandat. Ca o alternativ la standardul 2.3.4 autoritile publice pot accepta un
exemplar al documentului de transport semnat sau autentificat, aa cum este prevzut n standardul
2.3.3, ori o copie autentificat, dac natura i cantitatea mrfii permit aceasta i dac orice informaie
prevzut de practica recomandat 2.3.1 i de standardul 2.3.2, care nu apar n astfel de documente, sunt
prevzute n alt parte i sunt certificate corespunztor.
2.3.5. Practica recomandat. Autoritile publice trebuie s permit ca pachetele nedeclarate n
manifest i aflate n posesia comandantului s nu figureze n declaraia de marf, cu condiia ca
informaii referitoare la acestea s fie prevzute separat.
NOT: Detalii despre pachetele nedeclarate n manifest trebuie s fie furnizate pe un formular distinct,
relund prile pertinente din informaiile cerute n mod normal n declaraia de marf. Se poate utiliza
n acest scop declaraia de marf model OMI, modificnd titlul i nlocuindu-l, de exemplu, cu "listele
pachetelor nedeclarate n manifest".
2.4. Standard. Declaraia privind proviziile navei este documentul de baz la intrare i la plecare, care
conine informaiile referitoare la proviziile navei, cerute de autoriti la intrare i la plecare.
2.4.1. Standard. Autoritile publice vor accepta declaraia privind proviziile navei, fie c este datat i
semnat de comandant sau de orice alt ofier al navei autorizat corespunztor de comandant i care are
126
cunotine personale referitoare la proviziile navei, fie c este autentificat ntr-un mod considerat ca
acceptabil de ctre autoritatea public implicat.
2.5. Standard. Declaraia privind efectele i mrfurile echipajului este documentul de baz pe care sunt
nscrise informaiile cerute de autoritile publice referitoare la efectele i mrfurile echipajului. Aceasta
nu va fi cerut la plecare.
2.5.1. Standard. Autoritile publice vor accepta declaraia privind efectele i mrfurile echipajului, fie
c este datat i semnat de comandant sau de orice alt ofier al navei autorizat corespunztor de
comandant, fie c este autentificat ntr-un mod considerat acceptabil de ctre autoritatea public
implicat. Autoritile publice pot, de asemenea, s cear fiecrui membru s i aplice semntura sau,
dac el nu este capabil de acest lucru, s i lase amprenta pe declaraia referitoare la efectele i la
mrfurile sale.
2.5.2. Practica recomandat. Autoritile publice trebuie, n mod normal, s cear informaii despre
efectele i mrfurile echipajului numai n cazul n care sunt pasibile de drept sau sunt supuse
interzicerilor sau restriciilor.
2.6. Standard. Lista cuprinznd echipajul este documentul de baz care furnizeaz autoritilor publice
informaii referitoare la numrul i la componena echipajului la intrarea i la plecarea unei nave.
2.6.1. Standard. Referitor la lista cuprinznd echipajul, autoritile publice nu vor cere mai mult dect
urmtoarele informaii:
numele i naionalitatea navei;
numele de familie;
prenumele;
naionalitatea;
gradul sau funcia;
data i locul naterii;
seria i numrul crii de identitate;
portul i data sosirii;
de unde vine.
2.6.2. Standard. Autoritile publice vor accepta lista cuprinznd echipajul, fie c este datat i semnat
de comandant sau de orice alt ofier al navei autorizat corespunztor de comandant, fie c este
autentificat ntr-un mod considerat acceptabil de ctre autoritatea public implicat.
2.6.3. Standard. Autoritile publice nu vor cere n mod normal ca lista cuprinznd echipajul s fie
prezentat la fiecare escal n cazurile n care o nav opereaz pe o linie regulat i reface escala n
acelai port cel puin o dat la 15 zile i al crei echipaj nu a fost modificat. n acest caz, o declaraie
care s ateste c nu au avut loc modificri va fi prezentat ntr-o manier pe care autoritile publice
implicate o consider acceptabil.
2.6.4. Practica recomandat. n condiiile menionate n standardul 2.6.3, dac au avut loc schimbri
minore n componena echipajului, autoritile publice nu trebuie, n mod normal, s cear o nou list
complet cuprinznd echipajul, dar trebuie s accepte o list pe care se vor indica modificrile
intervenite.
2.7. Standard. Lista cuprinznd pasagerii este documentul de baz care furnizeaz autoritilor publice
informaii referitoare la pasageri, la intrarea i la plecarea unei nave.
2.7.1. Practica recomandat. Autoritile publice nu trebuie s cear listele cuprinznd pasagerii pentru
transportul maritim pe distane scurte sau combinat naval feroviar ntre rile vecine.
2.7.2. Practica recomandat. Autoritile publice nu trebuie s cear, suplimentar listelor cuprinznd
pasagerii, cri de mbarcare sau debarcare a pasagerilor ale cror nume apar n acele liste. Totui, cnd
autoritile publice au probleme speciale care constituie un pericol grav pentru sntatea public, ele pot
cere unei persoane, n cadrul unui voiaj internaional, s se dea n scris, la sosire, adresa de destinaie.
2.7.3. Practica recomandat. Referitor la lista cuprinznd pasagerii, autoritile publice nu trebuie s
cear mai mult dect urmtoarele informaii:
numele i naionalitatea navei;
numele de familie;
prenumele;
naionalitatea;
127
data naterii;
locul naterii;
portul de mbarcare;
portul de debarcare;
portul i data intrrii navei.
2.7.4. Practica recomandat. O list redactat de companiile de navigaie pentru utilizare proprie
trebuie s fie acceptat n locul listei cuprinznd pasagerii, sub rezerva c ea conine cel puin
informaiile prevzute de practica recomandat 2.7.3 i ca ea s fie datat i semnat n conformitate cu
standardul 2.7.5.
2.7.5. Standard. Autoritile publice accept lista cuprinznd pasagerii fie c este datat i semnat de
comandant, agentul navei sau de orice alt persoan ndreptit, autorizat de comandant, fie
autentificat ntr-o manier considerat acceptabil de ctre autoritile publice implicate.
2.7.6. Standard. Autoritile publice trebuie s vegheze ca armatorii s notifice, la intrarea navei,
prezena tuturor pasagerilor clandestini descoperii la bord.
NOT: Se poate notifica prezena pasagerilor clandestini punnd o meniune, de exemplu, n csua
"observaii" de la declaraia general sau, dac numrul acestora este mare, utiliznd un formular de list
cuprinznd pasagerii sau echipajul, dar, n acest caz, titlul va fi nlocuit cu "lista cuprinznd pasagerii
clandestini".
2.7.6.1. Practica recomandat. Dac un pasager clandestin are documente necorespunztoare,
autoritile publice trebuie, dac este posibil i n msura n care aceast practic este compatibil cu
legislaia naional i cu cerinele de securitate, s emit o scrisoare explicativ care s fie nsoit de o
fotografie a pasagerului clandestin, precum i orice alte informaii importante. Aceast scrisoare care
autorizeaz ntoarcerea pasagerului clandestin fie n ara sa de origine, fie n punctul de unde acesta i-a
nceput voiajul, dup cum este cazul, prin orice mijloc de transport, i specific toate celelalte condiii
impuse de ctre autoritile publice trebuie s fie remis exploatantului mputernicit cu redirijarea
pasagerilor clandestini. Ea trebuie s furnizeze informaiile solicitate de ctre autoritile competente la
punctele de tranzit i/sau la punctele de debarcare.
NOT: Prezenta recomandare nu are ca scop mpiedicarea autoritilor publice de a supune pasagerii
clandestini la formaliti mai detaliate n vederea unei eventuale traduceri n justiie i/sau napoieri. De
asemenea, nici o dispoziie a prezentei recomandri nu trebuie s fie interpretat c ar fi mpotriva
dispoziiilor Conveniei Naiunilor Unite relativ la statutul refugiailor, adoptat la 28 iulie 1951, i ale
protocolului Naiunilor Unite relativ la statutul refugiailor adoptat la 31 ianuarie 1967, cu privire la
interdicia de a expulza sau de a comprima un refugiat.
2.8. Standard. Autoritile publice nu vor cere la intrarea sau la plecarea unei nave nici o declaraie
scris pentru pot, alta dect cea prevzut n Convenia Potal Universal.
2.9. Standard. Declaraia maritim de sntate este documentul de baz care furnizeaz autoritilor
sanitare ale portului informaii referitoare la starea de sntate la bordul unei nave n timpul voiajului i
la intrarea n port.
C. Documente la intrare
2.10. Standard. La intrarea unei nave ntr-un port, autoritile publice nu vor cere mai mult de:
5 exemplare ale declaraiei generale;
4 exemplare ale declaraiei de marf;
4 exemplare ale declaraiei privind proviziile navei;
2 exemplare ale declaraiei privind efectele i mrfurile echipajului;
4 exemplare ale listei cuprinznd echipajul;
4 exemplare ale listei cuprinznd pasagerii;
1 exemplar al declaraiei maritime de sntate.
D. Documente la plecare
2.11. Standard. La plecarea unei nave din port autoritile publice nu vor cere mai mult de:
5 exemplare ale declaraiei generale;
128
4 exemplare ale declaraiei de marf;

3 exemplare ale declaraiei privind proviziile navei;
2 exemplare ale listei cuprinznd echipajul;
2 exemplare ale listei cuprinznd pasagerii.
2.11.1. Standard. La plecarea unei nave dintr-un port nu trebuie cerut o nou declaraie de marf, care
s se refere la marfa care a fost declarat la sosirea n acel port i care a rmas la bord.
2.11.2. Practica recomandat. Autoritile publice nu trebuie s cear o declaraie separat privind
proviziile navei, nici pentru proviziile care au fost declarate la sosire, nici pentru proviziile care au fost
mbarcate n port i care sunt cuprinse ntr-un document vamal prezentat n acel port.
2.11.3. Standard. ntruct autoritile publice cer la plecare informaii speciale referitoare la echipajul
unei nave, exemplarul listei cuprinznd echipajul prezentat la intrare, este acceptat la plecare, dac a fost
semnat din nou i au fost aduse toate modificrile cu privire la numrul i componena echipajului sau
dac s-a precizat c nu s-a efectuat nici o modificare.
129
MODUL 17. MANAGEMENT PENTRU EXPLOATAREA IN SIGURANTA A

NAVELOR SI PENTRU PREVENIREA POLUARII
17.1. Definitia, obiectivele si aplicarea managementului pentru

exploatarea in siguranta a navelor si pentru prevenirea poluarii.
1. Dispozitii generale
Codul I.S.M. asigura un standard international pentru managementul sigurantei exploatarii
navelor si pentru prevenirea poluarii si a devenit obligatoriu incepand cu data de 1 iulie 1998.
Codul I.S.M. stipuleaza ca fiecare companie de navigatie sa stabileasca obiectivele de
siguranta si, in plus sa dezvolte, sa implementeze si sa mentina un sistem de management al
sigurantei (S.M.S.) care include cerinte functionale.
Prin aplicarea Codului I.S.M. se sustine si se incurajeaza dezvoltarea unei culturi si
mentalitati privind siguranta navigatiei. Factorii de succes pentru dezvoltarea unei culturi privind
siguranta navigatiei sunt printre altii, angajarea, valorile si convingerile.
Ministerul Transporturilor, in calitatea sa de administratie, este raspunzator de luarea tuturor
masurilor necesare pentru implementarea corecta si la termen a prevederilor Codului I.S.M. si prin
Directia porturilor si navigatiei maritime va verifica modul in care companiile de navigatie se
conformeaza cerintelor Codului I.S.M. si va elibera companiilor documentul de conformitate
(DOC) si navelor, certificatul de management al sigurantei (S.M.C.).
Pentru desfasurarea acestei activitati, Ministerul Transporturilor a emis HG nr. 510 din 12
septembrie 1997 pentru aprobarea normelor metodologice de eliberare a documentului de
conformitate (DOC) companiilor de navigatie si a certificatului de management al sigurantei
(S.M.C.) navelor care arboreaza pavilionul Romaniei pentru aplicarea Legii nr. 85/1997 din 28 mai
1997 privind acceptarea de catre Romania a Codului international de management pentru
exploatarea in siguranta a navelor si pentru prevenirea poluarii (Codul international de
management al sigurantei-Codul I.S.M.).
2. Definitii
2.1. Codul international de management al sigurantei-Codul I.S.M. inseamna Codul

international de management pentru exploatarea in siguranta a navelor si pentru prevenirea poluarii,
asa cum a fost adoptat de Organizatia Maritima Internationala (I.M.O.) prin Rezolutia A 741(18) si
apoi inclus in capitolul IX al Conventiei SOLAS 1974 incepand din luna mai 1994 si asa cum poate
fi modificat de Organizatia Maritima Internationala (I.M.O.);
2.2. companie inseamna proprietarul navei sau oricare alta organizatie sau persoana, cum ar
fi managerul sau agentul de inchiriere in regim bare boat care si-a asumat responsabilitatea pentru
exploatarea navei de la proprietarul acesteia si care, asumandu-si aceasta responsabilitate, a fost de
acord sa se achite de toate indatoririle si responsabilitatile impuse de Codul I.S.M.;
2.3. Administratia inseamna Guvernul Romaniei al carui pavilion nava este indreptatita sa-l
arboreze. Ministerul Transporturilor indeplineste rolul de administratie pentru eliberarea
documentului de conformitate (DOC) si a certificatului de management al sigurantei (S.M.C.) prin
Directia porturilor si navigatiei maritime (D.P.N.M.), iar prin Inspectoratul Navigatiei Civile si
capitaniile portuare, rolul de control al administratiei;
2.4. sistemulde management al sigurantei (S.M.S.) inseamna un sistem structurat si
documentat care permite personalului companiei sa puna efectiv in practica politica acesteia in
domeniul sigurantei si in domeniul protectiei mediului inconjurator;
130
2.5. documentde conformitate (DOC) inseamna un document eliberat unei companii care
corespunde cerintelor Codului I.S.M. (a se vedea modelul de certificat prezentat in anexa);
2.6. document de conformitate interimar inseamna un document eliberat unei companii
care corespunde Codului I.S.M., aflata in perioada de verificari suplimentare, si a carui valabilitate
este de maximum 12 luni;
2.7. certificatul de management al sigurantei (S.M.C.) inseamna un document eliberat
unei nave, care semnifica faptul ca managementul companiei si cel de la bordul navei sunt in
concordanta cu sistemul de management al sigurantei (S.M.S.) aprobat (a se vedea modelul de
certificat prezentat in anexa);
2.8. certificatul de management al sigurantei interimar inseamna un document eliberat
unei nave care corespunde Codului I.S.M., aflata in perioada de verificari suplimentare, si a carui
valabilitate este de maximum 12 luni;
2.9. auditul managementului sigurantei inseamna o examinare sistematica si
independenta, pentru a determina daca activitatile efectuate in cadrul sistemului de management al
sigurantei (S.M.S.) si rezultatele legate de acestea sunt in concordanta cu reglementarile planificate
si daca aceste reglementari sunt puse efectiv in practica si permit realizarea obiectivelor;
2.10. observatie inseamna o specificare de fapt facuta in timpul auditului managementului
sigurantei si confirmata de dovada obiectiva;
2.11. dovada obiectiva inseamna informatiile, inregistrarile sau expunerile asupra unui fapt
cantitative sau calitative, referitoare la siguranta sau la existenta si punerea in aplicare a unui
element al sistemului de management al sigurantei (S.M.S.), care se bazeaza pe observatie,
masurare sau lncercare si care pot fi verificate;
2.12. nonconformitate inseamna o situatie observata, unde dovada obiectiva indica
neindeplinirea unei cerinte specificate;
2.13. nonconformitate majora inseamna o abatere identificabila, care constituie o
amenintare serioasa la adresa personalului sau a sigurantei navei sau un pericol serios la adresa
mediului ambiant si care necesita o actiune corectiva imediata. In plus, lipsa implementarii eficiente
si sistematice a unei cerinte a Codului I.S.M. este, de asemenea, considerata ca o nonconformitate
majora.
3. Obiective
3.1. Obiectivele codului sunt garantarea sigurantei pe mare, prevenirea vatamarilor
corporale sau pierderea de vieti omenesti si evitarea deteriorarii mediului, in mod deosebit a
mediului marin si a proprietatii.
3.2. Obiectivele companiei in domeniul managementului sigurantei trebuie sa fie, intre
altele, urmatoarele:
(1) asigurarea unor practici sigure in exploatarea navei si a unei ambiante de lucru fara
pericole;
(2) stabilirea de masuri de siguranta impotriva tuturor riscurilor identificate; si
(3) imbunatatirea continua a competentei personalului de la tarm si de la bordul navelor in
ceea ce priveste managementul sigurantei, inclusiv pregatirea acestui personal pentru situatii de
urgenta, cu referire atat la siguranta, cat si la protectia mediului marin.
3.3. Sistemul de management trebuie sa asigure:
(1) respectarea regulilor si reglementarilor obligatorii; si
(2) luarea in considerare a codurilor aplicabile, a liniilor directoare si a standardelor
recomandate de Organizatie, administratii, societati de clasificare si de organizatii din sectorul
maritim.
131
4. Aplicare
Prevederile acestui cod pot fi aplicate tuturor navelor.
17.2. Prevederi functionale pentru sistemul de management al sigurantei

conform Codului I.S.M.. Politica, responsabilitati, resurse, planuri pentru
operatiuni, raportare si analiza, intretinerea navei, documente, verificare si
certificare
1. Prevederi functionale pentru sistemul de management al sigurantei

Fiecare companie trebuie sa elaboreze, sa puna in aplicare si sa mentina un sistem de
management al sigurantei care sa includa urmatoarele cerinte functionale:
(1) o politica in domeniul sigurantei si protectiei mediului;
(2) instructiuni si proceduri pentru asigurarea exploatarii in siguranta a navelor si a
protectiei mediului marin in conformitate cu reglementarile internationale relevante si cu legislatia
statului de pavilion;
(3) niveluri de autoritate definite si linii de comunicatie care sa permita comunicarea intre
membrii personalului de la bord si intre acestia si personalul de la tarm;
(4) proceduri pentru raportarea accidentelor si a nonconformitatilor fata de prevederile
acestui cod;
(5) proceduri de pregatire si de interventie pentru a face fata situatiilor de urgenta;
(6) proceduri pentru audituri interne si de control al managementului.
2. Politica in domeniul sigurantei si protectiei mediului

2.1. Compania trebuie sa stabileasca o politica in domeniul sigurantei si al protectiei
mediului care sa prezinte modul de realizare a obiectivelor mentionate in paragraful 1.2.
2.2. Compania trebuie sa asigure punerea in aplicare si mentinerea acestei politici la toate
nivelurile organizatorice, atat la bordul navelor, cat si la tarm.
3. Responsabilitatile si autoritatea companiei

3.1. In cazul in care entitatea responsabila pentru exploatarea navei este diferita de armator,
armatorul trebuie sa transmita administratiei numele complet si detaliile acestei entitati.
3.2. Compania trebuie sa defineasca si sa stabileasca, in scris, responsabilitatea, autoritatea
si relatiile reciproce dintre toate persoanele insarcinate cu conducerea, executarea si verificarea
activitatilor legate de siguranta si de prevenirea poluarii sau avand incidenta asupra lor.
3.3. Compania raspunde de asigurarea resurselor adecvate si a suportului corespunzator de la
tarm, in scopul de a permite persoanei sau persoanelor desemnate sa-si indeplineasca functiile lor.
4. Persoana desemnata (persoanele desemnate)

Pentru garantarea exploatarii in siguranta a fiecarei nave si pentru asigurarea legaturii dintre
companie si persoanele de la bord, fiecare companie trebuie sa desemneze, dupa caz, o persoana sau
mai multe persoane de la tarm, care sa aiba acces direct la nivelul cel mai inalt al conducerii.
Responsabilitatea si autoritatea persoanei sau a persoanelor desemnate trebuie sa includa
supravegherea aspectelor de exploatare a fiecarei nave, legate de siguranta si de prevenirea poluarii
si sa asigure alocarea resurselor adecvate si a suportului corespunzator de la tarm, in functie de
necesitati.
5. Responsabilitatile si autoritatea comandantului

5.1. Compania trebuie sa defineasca in mod clar si sa stabileasca, in scris, responsabilitatea
comandantului cu privire la:
(1) punerea in aplicare a politicii companiei in domeniul sigurantei si al protectiei mediului;
132
(2) motivarea echipajului pentru aplicarea acestei politici;

(3) intocmirea ordinelor si instructiunilor corespunzatoare in mod clar si simplu;
(4) verificarea respectarii cerintelor specifice; si
(5) analizarea sistemului de management al sigurantei si raportarea deficientelor acestuia
directiunii de la tarm.
5.2. Compania trebuie sa se asigure ca sistemul de management al sigurantei, in vigoare la
bordul navei, subliniaza in mod expres autoritatea comandantului. Compania trebuie sa precizeze in
sistemul de management al sigurantei ca autoritatea suprema apartine comandantului si ca el are
responsabilitatea de a lua decizii referitoare la siguranta si la prevenirea poluarii si de a cere
asistenta companiei, daca aceasta este necesara.
6. Resurse si personal
6.1. Compania trebuie sa se asigure, in privinta comandantului, ca acesta:
(1 ) detine calificarea necesara pentru comanda navei;
(2) cunoaste perfect sistemul de management al sigurantei companiei; si
(3) beneficiaza de sprijinul necesar pentru executarea in siguranta a sarcinilor sale.
6.2. Compania trebuie sa se asigure ca fiecare nava dispune de un personal navigant calificat
si brevetat, avand aptitudinile, din punct de vedere medical, cerute de prescriptiile internationale si
nationale relevante.
6.3. Compania trebuie sa stabileasca proceduri, cu scopul de a se asigura ca personalul nou
si personalul transferat in functii noi, legate de siguranta si de protectia mediului, primesc
instructajul necesar pentru executarea sarcinilor lor.
lnstructiunile care sunt esential a fi date inainte de imbarcare trebuie identificate, stabilite in
scris si transmise
6.4. Compania trebuie sa se asigure ca intreg personalul care este implicat in cadrul
sistemului de management al sigurantei companiei are un nivel adecvat de intelegere a regulilor,
reglementarilor, codurilor si liniilor directoare pertinente.
6.5. Compania trebuie sa stabileasca si sa mentina proceduri care sa permita identificarea
oricarei instruiri ce poate fi necesara pentru punerea in aplicare a sistemului de management al
sigurantei si sa se asigure ca aceasta instruire este efectuata de intreg personalul implicat.
6.6. Compania trebuie sa stabileasca proceduri care sa asigure ca personalul navei primeste
informatiile relevante privind sistemul de management al sigurantei in limba de lucru sau in limbile
intelese de acesta.
6.7. Compania trebuie sa se asigure ca membrii personalului navei sunt capabili sa comunice
eficient intre ei la executarea sarcinilor legate de sistemul de management al sigurantei.
7. Elaborarea planurilor pentru operatiunile de la bordul navei

Compania trebuie sa stabileasca procedurile de intocmire de planuri si instructiuni pentru
operatiunile principale la bordul navei privind siguranta navei si prevenirea poluarii. Diferitele
sarcini implicate de aceasta trebuie definite si repartizate unui personal calificat.
8. Pregatirea pentru situatii de urgenta

8.1. Compania trebuie sa stabileasca proceduri pentru identificarea si descrierea situatiilor
de urgenta ce pot surveni la bordul navelor, precum si masurile ce trebuie luate pentru a face fata
acestora.
8.2. Compania trebuie sa stabileasca programe de exercitii de pregatire a masurilor ce
trebuie luate in caz de urgenta.
8.3. Sistemul de management al sigurantei trebuie sa prevada masuri adecvate care sa
asigure ca prin modul sau de organizare compania este capabila sa faca fata, in orice moment, la
pericolele, accidentele si situatiile de urgenta ce ar putea surveni la navele sale.
133
9. Raportarea si analiza nonconformitatilor, a accidentelor si a situatiilor

potential periculoase
9.1. Sistemul de management al sigurantei trebuie sa includa proceduri care sa asigure ca
nonconformitatile, accidentele si situatiile potential periculoase sunt raportate companiei si ca sunt
cercetate si analizate in scopul imbunatatirii sigurantei si prevenirii poluarii.
9.2. Compania trebuie sa stabileasca proceduri pentru punerea in aplicare a masurilor
corective.
10. Intretinerea navei si a echipamentelor sale

10.1. Compania trebuie sa stabileasca proceduri care sa asigure ca nava este mentinuta intr-o
stare conforma cu prevederile regulilor si reglementarilor pertinente, precum si cu cerintele
suplimentare care pot fi stabilite de catre companie.
10.2. Pentru indeplinirea acestor cerinte, compania trebuie sa se asigure ca:
(1 ) inspectiile sunt efectuate la intervale corespunzatoare;
(2) orice nonconformitate este raportata impreuna cu indicarea cauzei posibile, daca aceasta
este cunoscuta;
(3) sunt luate masurile corective corespunzatoare; si
(4) aceste activitati sunt consemnate intr-un registru.
10.3. Compania trebuie sa stabileasca, in cadrul sistemului de management al sigurantei,
proceduri pentru identificarea echipamentelor si a instalatiilor tehnice a caror defectare brusca in
exploatare poate cauza situatii periculoase. Sistemul de management al sigurantei trebuie sa prevada
masuri specifice, in scopul cresterii fiabilitatii echipamentelor sau a instalatiilor respective. Aceste
masuri trebuie sa includa incercarea, la intervale regulate, a dispozitivelor si a echipamentelor de
rezerva sau a instalatiilor tehnice care nu sunt folosite in permanenta.
10.4 Inspectiile mentionate la paragraful 10.2, precum si masurile la care se refera
paragraful 10.3 trebuie sa fie integrate in programul de intretinere curenta a navei.
11. Documentatii
11.1. Compania trebuie sa stabileasca si sa mentina proceduri pentru controlul tuturor
documentelor si al datelor care se refera la sistemul de management al sigurantei.
11.2. Compania trebuie sa se asigure ca:
(1) documentele valabile sunt disponibile in toate locurile relevante.
(2) modificarile aduse acestor documente sunt examinate si aprobate de catre personalul
autorizat; si
(3) documentele expirate sunt retrase prompt.
11.3. Documentele folosite la descrierea si la punerea in aplicare a sistemului de
management al sigurantei pot constitui obiectul Manualului de management al sigurantei.
Aceste documente trebuie pastrate in forma considerata de companie ca fiind cea mai
eficienta. Fiecare nava trebuie sa aiba la bord toate documentele relevante privind nava.
12. Verificarea, examinarea si evaluarea, efectuate de catre companie

12.1. Compania trebuie sa efectueze audituri interne, pentru a verifica daca activitatile legate
de siguranta si de prevenirea poluarii sunt in conformitate cu sistemul de management al sigurantei.
12.2. Compania trebuie sa evalueze periodic eficienta sistemului de management al
sigurantei si, daca este necesar, va revizui sistemul in conformitate cu procedurile pe care ea le-a
stabilit.
12.3. Auditurile si eventualele actiuni corective trebuie efectuate in conformitate cu
procedurile stabilite.
12.4. Personalul care efectueaza auditul nu trebuie sa faca parte din sectoarele auditate, cu
exceptia cazului in care aceasta nu este posibila din considerente ce tin de marimea si natura
companiei.
134
12.5. Rezultatele auditurilor si ale revizuirilor trebuie aduse la cunostinta intregului personal
care are responsabilitati in sectorul respectiv.
12.6. Personalul de conducere responsabil al sectorului respectiv trebuie sa ia imediat
masurile corective necesare pentru remedierea deficientelor constatate.
13. Certificare, verificare si control

13.1. Nava trebuie sa fie exploatata de o companie careia i s-a eliberat un document de
conformitate pentru tipul respectiv de nava.
13.2. Un document de conformitate trebuie sa fie eliberat pentru fiecare companie care
indeplineste cerintele Codului I.S.M. de catre administratie, de catre o organizatie recunoscuta de
administratie sau de catre guvernul tarii care actioneaza in numele administratiei, in care compania
a decis sa-si desfasoare activitatea. Acest document trebuie acceptat ca o dovada ca compania este
capabila sa satisfaca cerintele codului.
13.3. Un exemplar al acestui document trebuie pastrat la bord pentru ca, la cerere,
comandantul sa-l poata prezenta in vederea verificarii de catre administratie sau de catre organizatia
recunoscuta de catre aceasta.
13.4. Un certificat denumit certificat de management al sigurantei, trebuie eliberat unei nave
de catre administratie sau de catre o organizatie recunoscuta de administratie
La eliberarea certificatului, administratia trebuie sa verifice daca managementul companiei
si managementul la bordul navei sunt in conformitate cu sistemul de management al sigurantei
aprobat.
13.5. Administratia sau o organizatie recunoscuta de administratie trebuie sa verifice
periodic functionarea corespunzatoare a sistemului de management al sigurantei navei, asa cum a
fost aprobat.
17.3. Procedura privind certificarea companiilor si a navelor conform
Codului I.S.M.
3.1.1. Toate companiile, persoane juridice romane, sau filiale in Romania ale unor persoane juridice
straine, care sunt proprietare de nave sau care administreaza nave purtand pavilionul Romaniei,
trebuie sa obtina de la Ministerul Transporturilor Directia porturilor si navigatiei maritime
(D.P.N.M.) documentul de conformitate (DOC) pentru companie si certificatul de management al
sigurantei (S.M.C.) pentru fiecare nava.
3.1.2. Compania trebuie sa puna in functiune, cu forte proprii sau cu ajutorul unei companii
de consultanta autorizate de Ministerul Transporturilor- D.P.N.M., un sistem propriu de
management al sigurantei (S.M.S.) conform prevederilor Codului I.S.M., iar in momentul cand
acesta urmeaza sa fie certificat va prezenta Ministerului Transporturilor urmatoarea documentatie:
1. cererea de certificare-tip, conform modelului anexat;
2. setul de acte doveditoare asupra legalitatii functionarii companiei;
3. lista navelor-tip, caracteristici, situatia certificatelor si inspectiilor statutare;
4. manualul managementului companiei;
5. manualul procedurilor conforme managementului companiei;
6. manualul managementului la bordul navelor;
7. manualul procedurilor conforme managementului la bordul navelor;
8. raportul auditului intern;
9. chitanta privind achitarea taxelor, conform anexei nr. IV.
3.1.3. Pe baza cererii primite, Directia porturilor si navigatiei maritime impreuna cu
compania vor stabili auditorul din lista auditorilor autorizati. Acesta va fi independent fata de
companie si fata de cea de consultanta.
3.2. Verificarea conformitatii cu Codul international de management pentru exploatarea in
siguranta a navelor si pentru prevenirea poluarii
135
3.2.1. Pentru a fi in conformitate cu cerintele Codului I.S.M., companiile trebuie sa

elaboreze, sa implementeze si sa mentina un sistem de management al sigurantei (S.M.S.), in
vederea asigurarii ca este aplicata politica companiei privind siguranta navelor si protectia mediului.
Politica companiei trebuie sa includa obiectivele definite de Codul I.S.M.
3.2.2. Administratia va verifica conformitatea cu cerintele Codului I.S.M., prin
determinarea:
1. conformitatii sistemului de management ai sigurantei (S.M.S), realizat de companie, cu
cerintele Codului I.S.M.;
2. felului in care sistemul de management al sigurantei (S.M.S.) asigura indeplinirea
obiectivelor definite in paragfaful 1.2.3. din Codul I.S.M.
3.2.3. Determinarea conformitatii elementelor sistemului de management al sigurantei
(S.M.S.), pus la punct de companie, cu cerintele specificate de Codul I.S.M. se va face de catre
Administratie pe baza rapoartelor de audit extern, intocmite de auditori autorizati.
3.2.4. Criteriile principale care vor sta la baza interpretarilor necesare pentru evaluarea
conformitatii cu cerintele Codului I.S.M., a unui sistem de management al sigurantei (S.M.S) vor fi
determinate de eficienta acestuia in realizarea obiectivelor specificate in Codul I.S.M. De asemenea,
va fi avut in vedere gradul de satisfacere a cerintelor Codului I.S.M. in termeni de standard specifici
sigurantei navelor si protectiei mediului.
Standardele specifice sigurantei navelor si protectiei mediului, specificate in Codul I.S.M.,
sunt:
1. conformitatea cu regulile si reglementarile obligatorii:
Conventia internationala pentru ocrotirea vietii omenesti pe mare - (SOLAS 1974), la care
Romania a aderat prin Decretul nr. 80/1979;
Conventia internationala din 1973 privind prevenirea poluarii de catre nave, modificata prin
protocolul incheiat la Londra la 17 februarie 1978 - (Marpol 73/78), la care Romania a aderat prin
Legea nr. 6/1993;
Conventia internationala privind standardele de pregatire a navigatorilor, brevetare/atestare
si efectuare a serviciului de cart adoptata la Londra la 7 iulie 1978 - (STCW/1978), la care Romania
a aderat prin Legea nr. 107/1992;
Conventia internationala asupra liniilor de incarcare (1966) si Protocolul din anul 1988
(LOAD LINE), la care Romania a aderat prin Decretul nr. 80/1971;
2. codurile, liniile directoare si standardele aplicabile recomandate de Organizatia Maritima
Internationala (I.M.O.), de Administratie, de societati de clasificare si de alte organizatii din
industria maritima, care au fost luate in considerare.
3.2.5. Codul I.S.M. identifica obiectivele generale ale managementului sigurantei navelor.
Aceste obiective sunt:
de a asigura securitatea expioatarii navei si a mediului de lucru;
de a stabili practici impotriva tuturor riscurilor identificate;
de a imbunatati continuu abilitatile privind managementul sigurantei personalului de la tarm
si de la bordul navei, inclusiv pregatirea situatiilor de urgenta atat in ceea ce priveste siguranta
navelor, cat si protectia mediului mconjurator.
3.2.6. Toate dovezile obiective, care au potentialul de a facilita verificarea conformitatii cu
Codul I.S.M., trebuie sa fie accesibile investigatiei. Compania va prezenta auditorilor documente
statutare si de clasificare relevante pentru masurile luate de aceasta in vederea asigurarii mentinerii
conformitatii cu regulile si reglementarile obligatorii. In acest sens dosarele trebuie sa fie puse la
dispozitie pentru a putea fi examinate.
Pentru verificarea activitatilor de intretinere si de functionare a navelor, care nu fac obiectul
inspectiilor statutare, companiile vor prezenta inspectiei dovezi obiective, cum ar fi:
proceduri si instructiuni;
documente privind verificarile efectuate de catre ofiterii superiori angajati in activitatea
zilnica de exploatare a navei.
136
3.2.7 Verificarea conformitatii cu regulile si reglementarile obligatorii, care repezinta o parte

a certificarii conform Codului I S M, nu dubleaza si nici nu inlocuieste expertizele pentru alte
certificate maritime Verificarea conformititii cu Codul I S M nu absolva compania, comandantul sau
orice alta persoana fizica sau juridica, implicata in managementul sau in exploatarea navelor, de
responsabilitatile lor.
3.2.8 Raportul de audit prezentat administratiei va cuprinde evaluarea:
felului in care compania a luat in considerare recomandarile mentionate la paragraful 1.2.3.2
din Codul I.S.M la stabilirea sistemului de management al sigurantei (S.M.S.)
prevederile elaborate pentru asigurarea ca aceste recomandari sunt puse in practica la tarm si
la bordul navei
Auditorii trebuie sa incurajeze companiile sa adopte masurile necesare pentru punerea in
aplicare a codurilor, liniilor directoare si standardelor recomandate de catre Organizatia Maritima
Internationala (I.M.O.), Administratie, societatile de clasificare si alte organizatii din sectorul
maritim, atunci cand aceste recomandari sunt potrivite pentru companie si pentru navele sale, chiar
daca nu sunt obligatorii in virtutea Codului I.S.M.
17.4. Eliberarea si valabilitatea documentului de conformitate (DOC) si a
certificatului de management al sigurantei (S.M.C.), certificare si verificari
4.1.Eliberarea si valabilitatea documentului de conformitate (DOC)
4.1.1. Documentul de conformitate (DOC) se elibereaza unei companii, ca urmare a unei
verificari initiale a conformitatii cu cerintele Codului I.S.M.
4.1.2. Documentul de conformitate (DOC) se elibereaza ca urmare a verficarii faptului ca
sistemul de management al sigurantei (S.M.C.) pus la punct de companie, concorda cu cerintele
Codului I.S.M. si cu determinarea dovezii obiective, demonstrand ca acesta este efectiv pus in
aplicare. Verificarea trebuie sa includa dovada obiectiva care demonstreaza ca sistemul de
management al sigurantei (S.M.S.), pus la punct de companie, a functionat cel putin 3 luni si ca un
sistem de management al sigurantei (S.M.C.) a functionat la bordul navei pentru cel putin o nava, de
fiecare tip, exploatata de catre companie timp de cel putin 3 luni. Dovada obiectiva trebuie, printre
altele, sa includa rapoarte de la auditul intern anual realizat de companie la bordul navei si la tarm.
4.1.3. Documentul de conformitate (DOC) este valabil pentru tipurile de nave pe care se
bazeaza verificarea initiala. Pentru navele noi, introduse de companie in exploatare dupa data
eliberarii documentului de conformitate (DOC), se va proceda astfel:
daca navele sunt de acelasi tip, documentul de conformitate (DOC) ramane neschimbat, iar
auditul va fi facut numai la nava nou introdusa care va primi un certificat de management al
sigurantei (S.M.C.) dupa finalizarea cu rezultate satisfacatoare a auditului;
daca navele sunt de alte tipuri decat cele pentru care este eliberat documentul de
conformitate (DOC), se va elibera un document de conformitate interimar, valabil 6 luni, timp in
care compania face auditul extern.
4.1.4. Valabilitatea unui document de conformitate (DOC) poate fi extinsa pentru a cuprinde
tipurile de nave suplimentare, dupa verificarea capacitatii companiei de a fi in concordanta cu
cerintele Codului I.S.M. pentru aceste tipuri de nave. In acest context tipurile de nave sunt acelea la
care se refera cap. IX al Conventiei SOLAS 74.
Extinderea valabilitatii documentului de conformitate (DOC) pentru alte tipuri de nave nu
este motiv de prelungire a termenului de valabilitate a documentului de conformitate (DOC) initial.
4.1.5. Documentul de conformitate (DOC) este valabil pentru o perioada de 5 ani.
4.1.6. Valabilitatea documentului de conformitate (DOC) este supusa verificarii anuale, in
perioada de 3 luni inainte sau dupa data aniversara (anuala), pentru a confirma functionarea efectiva
a sistemului de management al sigurantei (S.M.S.). Aceasta trebuie sa includa examinarea si
verificarea corectitudinii documentelor statutare si de clasificare prezentate pentru cel putin o nava
de fiecare tip la care se aplica documentul de conformitate (DOC). Actiunile corective si
137
modificarile aduse sistemului de management al sigurantei (S.M.I.), efectuate dupa verificarea

anterioara, trebuie, de asemenea, verificate.
Pentru verificarea anuala, compania trebuie sa depuna o cerere la Administratie (D.P.N.M.)
la o data care sa permita efectuarea auditului in termenul precizat in paragraful anterior.
Ca si la verificarea initiala, administratia (D.P.N.M.) va nominaliza auditorul.
Raportul de audit ca urmare a verificarii anuale, va fi prezentat de companie Administatiei
(D.P.N.M.), insotit de documentul de conformitate (DOC) si de fisa de consemnare a verificarilor
anuale.
Consemnarea verificarii anuale se va face, dupa caz, cu precizarea termenelor de solutionare
a nonconformitatilor majore inscrise in raportul de audit.
Termenele de solutionare a nonconformitatilor nu trebuie si depaseasca 3 luni de la data
implinirii termenului de verificare anuala.
4.1.7. Reinnoirea documentului de conformitate (DOC) pentru perioada ulterioara de 5 ani
trebuie sa includa evaluarea tuturor elementelor sistemului de management al sigurantei (S.M.S.)
privind eficienta sa in satisfacerea obiectivelor specificate in Codul I.S.M.
4.1.8. Pentru o companie care se va infiinta dupa data de 1 iulie 1998 (S.M.S.) care satisface
cerintele paragrafului 1.2.3. din Codul I.S.M., aceasta va putea cere adminitratiei (D.P.N.M.)
emiterea unui document de conformitate interimar. Administratia (D.P.N.M.) poate emite un
document de conformitate interimar, valabil cel mult 12 luni. In cadrul termenului de valabilitate,
compania trebuie sa demonstreze ca planurile de implementare a sistemului de management al
sigurantei (S.M.S.) satisfac in totalitate cerintele Codului I.S.M., astfel incat Administratia sa poata
emite un document de conformitate (DOC) pentru un termen de 5 ani.
4.1.9. Un document de conformitate interimar se va putea elibera si in cazul in care o
companie care detine un document de conformitate (DOC) preia in exploatare un nou tip de nava.
Documentul de conformitate interimar se elibereaza si in acest caz tot de catre
Administratie, dupa prezentarea raportului de audit favorabil, care va consemna ca sistemul de
management al sigurantei (S.M.S.) a fost adaptat astfel incat sa satisfaca si cerintele specifice noului
tip de nava.
4.1.10. Documentul de conformitate (DOC) poate fi retras numai de catre Administratia care
l-a eliberat. Administratia poate sa retraga documentul de conformitate (DOC) daca nu se solicita
confirmarea anuala sau daca exista nonconformitati majore fata de Codul I.S.M. In acest caz, si
certificatele de management al sigurantei (S.M.C.), asociate cu documentul de conformitate (DOC),
vor fi invalidate si retrase.
4.2.Eliberarea si valabilitatea certificatului de management al sigurantei (S.M.C.)
4.2.1. Certificatul de management al sigurantei (S.M.C.) se va elibera unei nave in urma
verificarii initiale a conformitatii cu cerintele Codului I.S.M. Aceasta include verficarea ca
documentul de conformitate (DOC) pentru compania responsabila cu exploatarea navei este
aplicabil acestui tip specific de nava si verificarea ca sistemul de management al sigurantei (S.M.S.)
corespunde Codului I.S.M. si ca este pus in aplicare. Dovezile obiective care sa demonstreze ca
sistemul a functionat efectiv pentru cel putin 3 luni la bordul navei trebuie sa fie disponibile,
inclusiv rapoartele auditului intern realizat de companie. 4.2.2. Certificatul de management al
sigurantei (S.M.C.) este valabil pentru o perioada de 5 ani. 4 2 3 Valabilitatea certicatului de
management al sigurantei (S.M.C.) este supusa la cel putin o verificare intermediara, care sa
confirme functionarea eficienta a sistemului de management al sigurantei (S.M.S.) si ca orice
modificari efectuate de la verificarea anterioara sunt in conformitate cu Codul I.S.M. In anumite
cazuri, mai ales in timpul perioadei initiale de exploatare a sistemului de management al sigurantei
(S.M.S.), Administratia poate si sporeasca frecventa verificarilor intermediare, daca considera
necesar.
4.2.4. Reinnoirea certificatului de management al sigurantei (S.M.C.) pentru o noua
perioada de 5 ani va include o evaluare a tuturor elementelor sistemului de management al
sigurantei (S.M.S.) care apartin acelei nave in satisfacerea obiectivelor specificate in Codul I.S.M.
138
4.2.5. Certificatul de management al sigurantei (S.M.C.) poate fi retras doar de

Administratia care l-a eliberat. Administratia poate sa retraga certificatul de management al
sigurantei (S.M.C.) daca nu se cere verificarea intermediara sau daca exista dovada unei
nonconformitati majore fata de Codul I.S.M. sau daca documentul de conformitate (DOC) al
companiei care exploateaza nava nu mai este valid.
4.3. Documentul de conformitate interimar si certificatul de management al sigurantei
interimar.
4.3.1. Documentul de conformitate interimar poate fi emis pentru a facilita implementarea
initiala a Codului I.S.M. si aplicarea acolo unde o companie este nou-stabilita sau unde noile tipuri
de nave sunt adaugate la un document de conformitate (DOC) existent.
4.3.2. Administratia poate emite un document de conformitate interimar valabil nu mai mult
de 12 luni unei companii ca urmare a demonstrarii ca respectiva companie are un sistem de
management al sigurantei (S.M.S.) care satisface obiectivele mentionate in paragraful 1.2.3. din
Codul I.S.M. Administratia va cere companiei sa prezinte planurile de implementare a sistemului de
management al sigurantei (S.M.S.) care sa satisfaca cerintele complete ale Codului I.S.M. in
termenul de valabilitate al documentului de conformitate interimar.
4.3.3. Un certificat de management al sigurantei interimar valabil pentru nu mai mult de 6
luni poate fi emis noilor nave la livrare sau cand o companie preia responsabilitatile pentru
managementul unei nave care este noua pentru companie. In cazuri speciale Administratia poate
extinde valabilitatea certificatului de management al sigurantei interimar pentru inca alte 6 luni.
4.3.4. Inainte de a emite un certificat de management al sigurantei interimar Administratia
va verifica daca:
1. documentul de conformitate (DOC) sau documentul de conformitate interimar este
relevant pentru acea nava;
2. sistemul de management al sigurantei (S.M.S.) prevazut de companie pentru nava include
elementele cheie ale Codului I.S.M. si a fost evaluat in timpul auditului pentru emiterea
documentului de conformitate (DOC) sau a fost demonstrat prin emiterea documentului de
conformitate interimar;
3. comandantul si ofiterii superiori sunt familiarizati cu sistemul de management al
sigurantei (S.M.S.) si cu planurile pentru implementarea acestuia;
4. au fost date instructiunile identificate ca fiind esentiale inainte ca nava sa navigheze;
5. exista planuri pentru auditul navei in termen de 3 luni;
6. informatiile relevante privind sistemul de management al sigurantei (S.M.S.) sunt date in
limba romana si in limba engleza.
4.4. Procesul de certificare
4.4.1. Procesul de certificare corespunzator pentru emiterea unui document de conformitate
(DOC) pentru o companie si a unui certificat de management al sigurantei (S.M.C.) pentru o nava
va implica in mod normal urmatoarele etape:
1. verificarea initiala;
2. verificarea periodica sau intermediara;
3. verificarea pentru reinnoire.
Aceste verificari sunt efectuate la cererea pe care compania o formuleaza catre Administratie
de catre auditori autorizati de Administratie pentru efectuarea auditului. Auditorii vor fi propusi de
companie dintre organizatiile recunoscute sau dintre auditorii independenti autorizati si nominalizati
de Administratie in urma fiecarei cereri.
4.5. Verificarea initiala a companiei si a navelor

4.5.1. Compania trebuie sa solicite Administratiei certificarea conform Codului I.S.M.
4.5.2. O evaluare a sistemului de management al sigurantei (S.M.S.) de la tarm intreprinsa
de Administratie necesita evaluarea departamentelor unde se efectueaza managementul si alte
amplasamente in concordanta cu organizarea companiei si cu functiile acestor amplasamente.
139
4.5.3. La finalizarea cu rezultate satisfacatoare a evaluarii sistemului de management al

sigurantei (S.M.S.) de la tarm pot incepe prezentarile sau planificarea pentru evaluarea navelor
companiei.
4.5.4. La finalizarea cu rezultate satisfacatoare a evaluarii va fi emis un document de
conformitate (DOC) pentru companie ale carui copii trebuie inaintate de catre companie fiecarei
filiale de pe uscat si fiecarei nave. Dupa ce fiecare nava a fost evaluata si i s-a eliberat un certificat
de management al sigurantei (S.M.C.) o copie de pe acestea trebuie de asemenea sa existe la sediul
central al companiei.
4.5.5. In cazurile in care certificatele de management al sigurantei interimare sunt eliberate
de organizatii recunoscute sau de auditori independenti, copii de pe acestea trebuie sa fie transmise
de catre acestia administratiei (D.P.N.M.).
4.6. Verificarea periodica a companiei

4.6.1. Pentru a mentine valabilitatea documentului de conformitate (DOC) trebuie efectuate
audituri periodice ale managementului sigurantei. Scopul acestor audituri este de a verifica
functionarea efectiva a sistemului de management al sigurantei (S.M.S.) si ca orice modificari
facute sistemului de management al sigurantei (S.M.S.) sunt in concordanta cu cerintele Codului
I.S.M.
4.6.2. Verificarea periodica se efectueaza in perioada de 3 luni inainte sau dupa fiecare data
aniversara a documentului de conformitate (DOC). Pentru finalizarea actiunilor corective necesare
solutionarii nonconformitatilor se vor stabili termene ce nu trebuie sa depaseasca 3 luni de la data
auditului.
4.6.3. Acolo unde compania are mai mult de un sediu la tarm acestea pot sa nu fie vizitate la
evaluarea initiala insa estimarile periodice trebuie sa asigure ca toate amplasamentele au fost
vizitate in timpul perioadei de valabilitate a documentului de conformitate (DOC).
4.7. Verificarea intermediara a navelor

4.7.1. Pentru a mentine valabilitatea certificatului de management al sigurantei (S.M.C.)
trebuie executate audituri intermediare ale managementului sigurantei. Scopul acestor audituri este
de a verifica functionarea efectiva a sistemului de management al sigurantei (S.M.S.) si ca orice
modificari aduse acestuia sunt in concordanta cu cerintele Codului I.S.M. Numarul si termenele
verificarilor intermediare se stabileste de catre administratie (D.P.N.M.) la eliberarea certificatului
de management al sigurantei (S.M.C.)
4.7.2. Daca urmeaza sa se efectueze doar o verificare intermediara aceasta trebuie sa aiba
loc intre a II-a si a III-a data aniversara a emiterii certificatului de management al sigurantei
(S.M.C.)
4.8. Verificarea pentru reinnoirea certificatelor companiei si navelor

Verificarile pentru reinnoire urmeaza sa fie realizate inaintea expirarii termenului de
valabilitate a documentului de conformitate (DOC) sau a certificatului de management al sigurantei
(S.M.C.); in caz contrar documentul de conformitate (DOC) si certificatul de management al
sigurantei (S.M.C.) isi pierd valabilitatea. Verificarea pentru reinnoire se va referi la toate
elementele sistemului de management al sigurantei (S.M.S.) si la activitatile la care se aplica
cerintele Codului I.S.M. Verificarea de reinnoire poate fi realizata cu 6 luni inainte de data de
expirare a documentului de conformitate (DOC) sau a certificatului de management al sigurantei
(S.M.C.) si trebuie finalizata inainte de data de expirare.
17.5. Efectuarea auditului in conformitate cu prevederile codului

international de management al sigurantei-Codul I.S.M. Pentru exploatarea
in siguranta a navelor si pentru prevenirea poluarii
140
1.1. Auditul managementului sigurantei

Procedura pentru efectuarea auditului managementului sigurantei, cuprinsa in prezentele
norme metodologice, include toate etapele relevante pentru verificarea initiala. Auditurile
managementului sigurantei pentru confirmarile periodice sau pentru reinnoiri trebuie sa se bazeze
pe aceleasi principii, chiar daca scopul lor poate fi diferit.
1.2. Solicitarea auditului
O data cu admiterea cererii pentru certificare, Administratia va stabili auditorii care vor
efectua auditul companiei si al navelor acesteia.
Administratia va pune la dispozitie lista auditorilor autorizati, din randul carora se va stabili
auditorul, auditorul conducator, echipa de audit sau organizatia recunoscuta de catre Administratie
pentru efectuarea auditului.
1.3. Verificarea preliminara
Ca baza pentru planificarea auditului, auditorul trebuie sa analizeze manualul
managementului sigurantei, pentru a determina conformitatea sistemului de management al
sigurantei (S.M.S.) cu cerintele Codului I.S.M. Daca aceasta analiza dezvaluie ca sistemul nu este
adecvat auditul trebuie amanat pana cand compania ia masurile corective necesare.
1.4. Pregatirea auditului
1.4.1. Auditorul trebuie sa stabileasca o relatie contractuala cu compania si sa intocmeasca
un plan al auditului.
1.4.2. Auditorul trebuie sa furnizeze documentele de lucru care reglementeaza executarea
auditului, pentru a facilita evaluarile, investigatiile si examinarile, in conformitate cu procedurile
standard, cu instructiunile si formele care au fost stabilite pentru a asigura consecventa verificarilor.
1.4.3. Echipa de audit trebuie sa poata comunica eficient in limba romana cu cei verificati.
Comunicarea se poate face si in alta limba, daca se convine astfel in contractul dintre companie si
auditor.
1.5. Executarea auditului
1.5.1. Auditul trebuie sa inceapa cu o sedinta de deschidere, pentru a introduce tema
auditului la nivelul managementului principal al companiei, sa prezinte metodele pentru efectuarea
auditului, sa confirme ora si data pentru inchiderea auditarii si sa clarifice detaliile relevante, posibil
neclare, despre audit.
1.5.2. Echipa de audit trebuie sa evalueze sistemul de management al sigurantei (S.M.S.), pe
baza documentatiei prezentate de companie si a dovezilor obiective in ceea ce priveste punerea in
aplicare efectiva.
1.5.3. Dovezile obiective trebuie realizate prin interviuri si prin examinarea documentelor.
Observatii privind activitatile si conditiile pot fi, de asemenea, incluse, cand este necesar, pentru a
determina eficienta sistemului de management al sigurantei (S.M.S.) in satisfacerea standardelor
specifice ale sigurantei navelor si ale protectiei mediului inconjurator, cerute de Codul I.S.M.
1.5.4. Observatiile facute in timpul auditului trebuie sa fie documentate. Dupa ce activitatile
au fost verificate, echipa de audit trebuie sa-si revizuiasca observatiile, ce urmeaza sa fie raportate
ca nonconformitati. Acestea trebuie sa fie raportate in termenii prevederilor generale sau specifice
ale Codului I.S.M.
1.5.5. La sfarsitul auditului, inaintea pregatirii raportului de audit echipa de audit trebuie sa
tina o sedinta cu conducerea superioara a companiei si cu responsabilii activitatilor respective.
Scopul este de a prezenta constatarile si de a se asigura ca rezultatele auditului sunt intelese clar.
1.6. Raportul auditului
1.6.1. Raportul auditului trebuie pregatit sub indrumarea unui auditor sau auditor
conducator, care poarta raspunderea pentru precizia si perfectiunea acestuia.
1.6.2. Raportul auditului trebuie sa includa planul auditului, indentificarea membrilor
echipei de audit datele de identificare a companiei, observatiile privind orice nonconformitate si
observatii privind eficienta sistemului de management al sigurantei (S.M.S.) in indeplinirea
obiectivelor specificate.
141
1.6.3. Compania trebuie sa primeasca o copie de pe raportul auditului. De asemenea,

companiei trebuie sa i se recomande sa asigure cate o copie de pe rapoartele auditului de la bordul
navelor.
1.7. Masuri corective
1.7.1. Compania poarta raspunderea pentru determinarea si initierea masurilor corective
necesare pentru a corecta nonconformitatile sau cauzele acestora. Nereusita corectarii
nonconformitatilor fata de cerintele Codului I.S.M. poate afecta valabilitatea documentului de
conformitate si a certificatului de management al sigurantei (S.M.C.).
1.7.2. Masurile corective si auditurile ulterioare trebuie finalizate in perioada convenita.
Compania trebuie sa solicite audituri complete.
1.8. Responsabilitatile companiei legate de auditul managementului sigurantei
1.8.1. Verificarea conformitatii cu cerintele Codului I.S.M. nu absolva compania,
conducerea, ofiterii sau navigatorii de obligatiile lor de a respecta legislatia nationala si
internationala legata de siguranta navelor si de protectia mediului inconjurator.
1.8.2. Compania este raspunzatoare de:
1. informarea salariatilor importanti despre obiectivele si scopul certificarii, in conformitate
cu cerintele I.S.M.;
2. numirea membrilor responsabili, din cadrul personalului, care insotesc pe membrii echipei
care realizeaza auditul sau certificarea;
3. punerea la dispozitia celor care realizeaza auditul a resurselor necesare, pentru a asigura
un proces de verificare efectiv si eficient;
4. asigurarea accesului la materialele doveditoare, asa cum solicita cei care realizeaza
auditul;
5. cooperarea cu echipa de verificare, pentru a permite realizarea obiectivelor care trebuie
atinse.
142

Carte DML

Încărcat de

Informații document

Drepturi de autor

Formate disponibile

Partajați acest document

Partajați sau inserați document

Opțiuni de partajare

Vi se pare util acest document?

Este necorespunzător acest conținut?

Drepturi de autor:

Formate disponibile

Carte DML

Încărcat de

Drepturi de autor:

Formate disponibile

NICOLAE DUDU EUGEN OLTEANU

Elaborat in conformitate cu programele minime de pregtire i perfecionare pentru personalul

LEGISLAIE NAVAL I MANAGEMENT MARITIM - NOTE DE CURS

Toate drepturile rezervate

Descrierea CIP a Bibliotecii Naionale

NOTIUNEA DREPTULUI INTERNATIONAL PUBLIC................................................................

CONVENIA PRIVIND FACILITAREA TRAFICULUI MARITIM INTERNAIONAL

Modul 1. NOTIUNI GENERALE DE DREPT

1.2. NORMA DE DREPT I IZVORUUL DE DREPT

1.2.1.: Noiunea, structura, clasificarea i ierarhia normelor de drept

1.2.2.: Izvoarele de drept i actele normative

1.3. RAPORTUL JURIDIC CIVIL : ELEMENTE, CLASIFICARE

RAPORTUL JURIDIC CIVIL

1.4. ACTUL JURIDIC : CLASIFICARE, MODALITATI

ACTUL JURIDIC CIVIL

Termenul ca modalitate a actului civil

1.5. FAPTE JURIDICE I PROBA LOR

Proba actelor si faptelor juridice

1.6. DREPTUL DE PROPRIETATE I FORMELE LUI

1.7. APLICAREA NORMELOR DE DREPT

Aplicarea normelor de drept

Modul 2. NOTIUNI GENERALE DE DREPT CONSTITUTIONAL SI

2.1. DREPTURILE, LIBERTATILE SI INDATORIRILE FUNDAMENTALE

TITLUL 1: PRINCIPII GENERALE

Ziua nationala a Romaniei este 1 Decembrie.

TITLUL 2: DREPTURILE, LIBERTATILE SI INDATORIRILE FUNDAMENTALE

CAPITOLUL 1: Dispozitii comune,

15: Universalitatea- cetatenii beneficiaza de drepturile si de libertatile consacrate prin Constitutie

Conditiile de incheiere, de desfacere si de nulitate a casatoriei se stabilesc prin lege.

2.2.: AUTORITATILE PUBLICE

Legiferarea Categorii de legi

2.2.2.: Autoritatea judecatoreasca

Sectiunea 1: Instantele judecatoresti

Sectiunea a 2-a: Ministerul Public

Rolul Ministerului Public

2.3. ORGANIZAREA I FUNCIONAREA MINISTERULUI

Ministerul Lucrrilor Publice, Transporturilor i Locuinei este organul de specialitate al

Conducerea Ministerului Lucrrilor Publice, Transporturilor i Locuinei este asigurat de

2.3. ORGANIZAREA I FUNCIONAREA INSPECTORATULUI

CAPITOLUL I: Organizarea i atribuii principale

Inspectoratul Navigatiei Civile- INC, este o institutie publica cu personalitate juridica in

Inspectoratul Navigaiei Civile - I.N.C., denumit n continuare I.N.C., este organizat i

CAPITOLUL II: Atribuii

B.protecia apelor navigabile mpotriva polurii de ctre nave,

C.inspecia navelor sub pavilion romn n apele internaionale,

D.coordonarea activitilor de cutare i salvare pe mare,

E. controlul respectrii reglementrilor interne n domeniul transporturilor navale, a acordurilor i

a. elaboreaz i supune spre aprobare Ministerului Transporturilor normele privind navigaia n

F. nmatricularea navelor sub pavilion romn,

G.atestarea i brevetarea personalului navigant,

H.cercetarea evenimentelor i accidentelor de navigaie

CAPITOLUL III: Structura organizatoric

CAPITOLUL IV: Relaiile I.N.C.

MODULUL 3. NOIUNI GENERALE DE DREPTUL MUNCII

3.1.Principii generale ale relatiilor de munca

ACTE NORMATIVE SPECIFICE DREPTULUI MUNCII

Convenia european pentru protecia drepturilor omului i libertilor fundamentale,

a) Contractele colective de munc.

PARTEA I: Principii generale ale relatiilor de munca; Drepturile si indatoririle

3.1.1.: Principii generale privind relatiile de munca

3.1.2.: Drepturile i Obligaiile Angajatului i Angajatorului

f) sa respecte ordinea si disciplina la locul de munca;

3.2.1.: ncheierea i ncetarea contractului individual de mbarcare. Salarizarea, condiii de

Plata salariului se face periodic, la intervale de cel mult o luna.