Documente Academic
Documente Profesional
Documente Cultură
www.dacoromanica.ro
-44.1
VICTOR BILCIURESCU
BLICLIREST1
1
BLICLIRESTENI
DE IERI
I
DE AZ1
r
BUCURESTI
EDITURA UNIVERSUL"
1945
www.dacoromanica.ro
LUCRARI ANTERIOARE
ZNOAVE VERSIFICATE Alcalay 1905 epuizat.
IN PATIMI schite Biblioteca Minerva" 1915 epuizat.
FENOMENELE NATURII contemplari 1911 Minerva" epuizat
FIRAVE portrete si nuvele Socec 1922 epuizat.
FIORII PRIMEI IUBIRI schite si nuvele Socec 1925.
LOCALITATI VREDNICE DE CERCETAT 1903 tipografia Zamfi-
rescu-Ploesti epuizat.
CORUPTIA LA SATE sub raportul graiului, portului si jocului 1904
tipografia Zamfirescu-Ploesti epuizat.
www.dacoromanica.ro
CUPRINSUL
Pagina
Limurire 7
Orasul-Aspecte 11
Dambovita 37
Focul cel mare 39
Tirul 56
Viata patriarhal. 59
Edificii, palate, locuinte interioare, piete, bulevarde, strzi 75
Biserica i clerul 89
*coala 101
Parlamentul 113
Presa 1'73
Justitia 177
Cazarma 183
Comertul, piaba, pr&vlii, firme 199
Posta, telegraful, telefonul 209
Datini si obiceiuri 215
Dou& rzmerite (1888-1907) 219
Trei mari momente din Istoria Neamului (1877-1878, 1913, 1916-1918) 235
Cenacluri literare si artistice 253
Caracterizri i precizari 267
Conservatorul de art& dramatic& si Uric& 289
Teatrul 295
Opera 315
Opereta 316
Atenee 316
Arta 319
Muzeele 325
Tipuri bucurestene 327
www.dacoromanica.ro
Leimurire
Aceste cciteva imagini, figuri $i tipuri din Bucure$tii cei trilifi de noi
ce$tia cari peste puf in nu-i vom mai vedea, sunt agernute $i infiifipte ad,
Cu nicio altd pretenfie, decdt aceia a unei contrihuf i i in mare parte
inedia, cred eu cu miirturisirea prerii mele de rdu al ele ar fi trebuit
sci fie date la lumina' mai de mult, cdnd le aveam mai proaspete in minte.
Dacd cu toate acestea mcl inflisez cu ele chiar a$a trziu, mcl bizui pe
grija ce am avut de a nu distruge unele insemndri $i documente privitoare
Ja acest subiect, de cari mii voiu folosi de astd. data.
Dar ala nedumerire poate stdrue in mintea cititorului : ce nevoie
inai era de altd descri ere a Bucure$tilor, and slavd Domnului s'a
scris destul despre el ?
Acela$i argument de mai sus : credinfa al voiu aduce contribulia
zmui material inedit, ce poate nu se geise#e nici in Gion, nici in Const.
Bacalba$a, cu deslu$irea di Gion i$i incepe cercetdrile ca istoric, cu mult
inainte de data dela care le incep eu, iar Const. Bacalba$a dei prezintd
zaz material aproape contimporan cu al meu, se deosibe$te de mine nu
numai ca preferina pentru materialul ce-mi pro pun sa" dau la lumind,
ti mai cu seamci di eu nu prezint ad i decdt ceea ce am trait si am vaut.
Astfel, ceea ce prezint eu in lucrarea de falii", nu nclzuege sii fie
dealt icoana fideld a Bucuregilor $i bucuregenilor trelifi # viizufi de mine
in decursul acestor trei pdtrare de veac, cu ingeiduiala unor refleclii
personate asupra cutdrui eveniment sau cutdrei figuri bucure5tene, si atzmci
Intemeiate $i spri finite pe dovezi.
A$ fine ca din rdsfoirea dirfii acesteia, sci reiasil pentru citit or
imaginea ciar a Capitalei de odinioard, a$a primitivd cum era atunci #
cum s'a premenit astazi, ca o comparafie Mire aceste data infagsliri, din
www.dacoromanica.ro
VIII
www.dacoromanica.ro
.aushalt. Die Leitung iibernahm Bogdan Petriceicu Hasdeu, mit dem wir .uns
atso zuneichst zu beschaftigen haben"1). In traducere: Vlahuld se une$te
spre sfarsitul anului 1887 cu Delavrancea $i V. Bilciurescu, la cari s'au aliat
mai tarziu $i alf ii i ceite-$i trei intemeiaza o publicatiune iterar lunarei
(Revista Nou) care prin generozitatea celui din urmcl, a primit o redactare
iterar $i o inflisare artisticei ne mai vazuta printre romani $i care putea
susline comparatie cu cele mai.bune publicatuni din Occident. Conducerea
luat-o Bogdan Petriceicu Hasdeu, ck care ne vom ocupa mai la vale", pe
rand de fapt, adevaratii intemeietori cari au pleizmuit viata revistei $i au
in;ghebat gru pul colaboratorilor, au lost Macedonshi i cu mine.
Tot a$a de inexacta' este $i afirmatiunea din Istoria literaturii romane"
7egretatului profesor din Sibiu, Enea Hodos, care spune ca noi odat
grupati, am cerut lui Hasdeu sei ne caleiuzeascr 2), caci inainte de gru pare
-numai dupil ce Hasdeu a primit sd ia conducerea revistei, la insistentele
repetate ale lui Macedonshi $i Bilciurescu, s'a hotarit, dupa indicafiile lui
ilasdeu $i ale noastre, cam cari au set' fie condeiele la cari vom apela
pentru colaborare.
N'a$ fi pus la cale povestirea aceasta, daca na'$ fi avut convingerea cei
ea va intprpsa : pp rei rari an trait ca mine aresti 79 de ani, i-ar interesa
intruccit le-ar rscoli amintirile $i prin urmare le-ar reanima cupe din propria
lar pe tineret si in deosebi pe genera(ia venita' pe lume dupa marele
rzboi de acum un peitrar de veac la care $i noi am fost parta$i cu consi-
derabil ar intersa-o in deosebi, punand-o in fata abisului uluitor
dintre ora$ul asiatic despre care i$i poate face o idee din randurile de
jata' $i ota$111 modern, apusean, in care s'a nascut.
Cu aceste cateva calduzitoare klmuriri ,cred c cititorul este prevenit
asupra fondului lucreirii de fatei si este pus in rurent ru ceiace constitue
continutul textului, in arzaloarea mea dorintii de a-i face cat mai simpatica
citania si a-i inlesni curiozitatea de a o parcurge pana' la sfarsit.
Sunt in aceast lucrare cliteva deslu$iri ce cred c intereseazei, prin
aceza c ele Iiimuresc o serie de chestiuni ce au alcatuit la vremea lor
obiectul unor discutiuni sau a unor controverse, cari si unele $i altele s'au
www.dacoromanica.ro
X
V. B.
www.dacoromanica.ro
BUCURE*TI *I BUCUREUENI
DE IERI *I DE AZI
Ca $i mosu Anton Pann,
De twin lume spicuim ;
ca cliinsul, ce-am cules.
Faltora impartasim".
Ora u1
Aspecte
ad un Bucuresti asa cum i-am pomenit noi acum vreo 70 de
arri, fr5 acel pretentios cadru didactic in care de obicei se descrie
infatisrn
un oras : pozitie geografic5, situatie longitudinal5, latitudinal5, docu-
mentare statistic5, climat si alte asemenea preciz5ri, interesante fireste,
dar cari nu fac obiectul lucrarii de fat5. De aceia, ne vom mrgini la o
descriere care s fe in de ajuns de lrnuritoare pentru cunoasterea orasului
de acum 60-70 de ani, f5r5 obicinuitul recurs la introducerea descriptivii
cu care se infliseaza un ores de Insemnatatea C,apitalei unei Vri si vom
incepe cu Bucurestii cruia geografiile din vremea aceia nu-i atribulau mai
mult de 125.000 de locuitori, Capital5 a unei Romnii c5reia aceleasi geo-
grafii nu-i recunosteau mai mult de cinci milioane de suflete, Capita%
strbtut5 de o Dmbovit ce se plimba prin ora f5r5 nici un c5p5t5i,
pe strzi sinuoase si Intortochiate ca si ea, treand pe 18110 gardurile, im-
prejmuirile si locuintele cet5tenilor, lar and se mai si umfla dup5 niscai
phi milostive, isi plimba apa murdar de toate impurittile, prin curtile,
www.dacoromanica.ro
12 VICTOR BILCIURESCU
www.dacoromanica.ro
BUCURE$T1 $1 BUCURE$TENI DE IERI $1 DE AZI 13
apucat ceva mai trziu. CSt de nevoias s fi fost cetteanul, isi avea br-
logul lui ; de aceia intSIneai des pe atunci in Bucuresti, o casg mai ar-
toas alturi de una in paiant cu o odaie si o tincl, asezat intr'o curte
ce Intr'unele cazuri atingea suprafata a doug-trei prjini, ba chiar apropia
un pogon.
E lesna de inchipuit cu ata usurint se lacea pe atunci serviciul de
paz de zi si de noapte, cci erau, chipurile, dou echipe de sergenti de
strad : de zi si de noapte ca si astzi, reduse bine Inteles, dar indes-
tultoare fat de limitata Intindere a cldirilor pe suprafete spatioase si
aproape inexistente ca inltime, mai ales comparativ cu inaltimile construc-
tiilor actuale ce tind s ating proportiile zgrie-norilor de peste Ocean.
lama nu se ridica zpada de pe strzi, asa cum se procedeaz astzi;
s'ar fi revoItat proprietarii de grajduri cari isi vedeau periclitat agreata
perspeciiv a sniusului.
Plata, slav Domnului, belsug si ieftintate ca In basme : se mnca
pentru doi lei masa la birturi bune, cam 90, 100 si 120 lunar in abonarnent,
iar in cas, o familie obicinuit, mnc,a o zi Intreag dintr'o cosnit ce nu
costa de multe ori nici patru lei. In casa printeasca am pomenit dndu-se
buctresei pentru trg o rubl (4,75) pe timpul rzboiului din 1877,
lar buctreasa se Inapoia cu toate trguielile pe ziva aceia si mai aducea
si rest.
Cosnita obicinuit la o cas de trei-patru insi consta de obicei din
tainul slugii 20 bani, seu 20 bani 3), fina 10 bani, mlaiul 5 bani, plnea
20 bani, jimbla 30, legtura de zarzavat 10 bani, carnea 40 bani, puiul de
gin 50 bani, gina 80, rata 80, gasca 1,20-1,50, curcanul 2,50-3,50,
iepurele 3 le, vnatul mrunt 50 bani bucata, pestele srat 20-40 bani,
proaspt 0,80-1 leu-1,50 si 2 lei, oul 0,5 si 0,10 bani, laptele 0,20
bani, zmntna 0,40, untul 2 lei, topit 4 lei, fructe 10-40 bani kilogramul,
prunele i corcodusele 5 parale kg., portocalele 10 la leu, pepenele verde
mic 5 parale, borsar 10-15 bani, galben 5 si 10 bani, gazul 10 bani
litrul, lemnele 30 lei stajenul de 3000 kg. adica 10 lei mia, vinul 20
40-60 bani litrul, infundat calitate superioar 3 lei butelia la Brutzezzi
si la Carada, sampania 4-6 si 12 lei, trsura de piat leu cursa, 2 lei
1
www.dacoromanica.ro
14 VICTOR BILCIURESCU
ora, iar Cu ziva intreag Cu patru cai si afar din oras 20 lei, cursa la
$osea 5 lei, simbria slugii 20 lei lunar, bucatreasa la case pretentioase
si la birturi, sau bucatarul, 40 lei lunar, vizitiul 30-40 lei lunar, randasul
la grajd si la sopron 20 lei lunar ; argatul la tar 120 lei anual si dou
perechi opinci, logofatul 240-320 lei pe an si avantaje la pasunat, la
dijma de lapte si la fan si lemne din padure. Cand au aparut primele
inchirieri, se pltea o camera mobilata 40 lei lunar, nemobilat pe jum-
tate, iar apartamentul intre 50-60 lei lunar, cam 600-700 anual; singur
in curte si intreaga gospodaria 1000-1200 anual.
Circulatia era si ea cam tot asa de primitiva si de redus : in Capital
nu existau acum 70 de ani mai mult de o sut de birji, nefiind de altfel
nevoie de mai multe, mai toate casete inlesnite avnd trsuri proprii, lar
cine din ele n'aveau, se serveau de luxoasele si elegantele birji ale mus-
calilor ce se retineau cu ora pentru vizite si cu luna pentru vizitele me-
dicilor cu clientela numeroas. Curse la gri (Nord si Filaret) se fceau
foarte rar, nefiind pe atunci la inceput deck o singura linie Bucuresti-
Giurgiu cam de 75 km., iar ceva mai tarziu o a doua Bucuresti-Ploiesti de
60 km. prelungit mai tarziu 'Ana la Sinaia unde isi alesese resedinta
de vara Domnitorul Carol I in cateva chilii din manastire, amenajate pentru
res,edint ; iar dupa trecere de cativa ani, linia aceasta a fost prelungit
pang la Predeal unde se afla vama dintre noi si Austro-Ungaria.
Circulatia ceva mai pronuntataa In interiorul Capitalei, era doar prin.
Lipscani, str. Carol, Podul Mogosoaei, actuala Cale a Victoriei, la $oseaua
Kisselef si pe langa cele doua piete existente atunci : Piata Mare si Piata
Mica (Amzei). In afara de acestea, circulatia era foarte redusa, chiar prin
cartierele mai animate, cum erau de pilda : Batistea, lcoana, Mntuleasa,
Dorobanti. Si ne putem face o idee de redusa circulatie din vremea aceia,
afland amaruntul c lumea asista nescandalizat cum pe Podul Mogosoaei
(Calea Victoriei) in fiece primavar si toamn treceau aesfarasite turme de
oi cu tot convoiul lor de Daci, caini si mgari, pe vremea and urcau
la munte sau coborau la camp la iernat. Era o priveliste cu care ne obici-
riuisem si pe care multi din noi am privit-o, asteptand s se linisteasc5
praful starnit de turme, ca s putem traversa strada, fiinda pe atunci nu
se cunostea stropitul strazilor.
Dupa cum se vede, Capitala era acum vreo 70 de ani, aproape in
intregime un oras oriental, fr !lid un imprumut dela stilul oraselor apu-
www.dacoromanica.ro
BUCURE$T1 $1 BUCURE$TENI DE IERI $1 .DE AZI 15
www.dacoromanica.ro
16 VICTOR BILCIURESCU
vechia cetate a lui Bucur Ciobanul, flori cu cari ne-am pomenit, rozeta,
vanilia, floxul, portolaxul, lamaita, pe cari nu le mai zrim azi in nici o
grdina, inlocuite fiind cu altele necunoscute pana mai deunzi, tot asa
precum unii din pomii roditori de odinioara nu-i mai intalnim in cuprinsul
orasului nici chiar la proprietatile carora le-a mai ramas un petec de curie
sau de gradin.
$i iata, asa s'a fcut de a ramas astzi primul oras al tarii, cu acest
amalgam de stiluri, care mai de care mai strain de specificul pamntean,
cu toate a au fost primari car; au vdit si ochiu urbanktic si gust si pri e-
pare si tragere de inima pentru Capitala pe care au voit-o cat mai sana-
toasa, mai curata si mai artoas.
Aceasta rapida transformare mi-a prilejuit unele nedumeriri si tot-
deodata _
amintiri, din c,ari redau cteva
lesind intr'o zi din C megiu e noart ce da in strada Brezoianu,
m'am pomenit pe straduta pe care, cu to ta prefa ..,rea ce suferise, mi-o
aduceam bine aminte, de vreme ce acum mai bine de 50 de ani o viz'tam
aproape zilnic, trebuind sa-1 vad pe Co tache Nottara dupa d'vor ul I i
de prima sotie, Amelia Velner, societara ca si el a Teatrului Natio
casa aruia o seama de amatori de teatru ne intalneam, I fiind I tre noi
toti flcai mai in masur sa ne prim asca, avand tot dich'sul gospodar c
intact, ca unul ce divortase de curand. Acolo in casa aceasta, intr'una din
seri I-am auzit pe De Max, dupa primul an de studii la Paris cu ma strul
Delaunay pentru intrarea In Conservatorul de acolo venit in vacanta. La
ei am vazut pentru intaia r bi tara la m'sna si I-am as ultat d la-
mand , Noaptea de Octombrie- a lui Musset, el debitand partitura poetul i,
lar Costache Nottara replica muzei. Dup plecarea lui De Max, Costache
Nottara se minuna de castigul fostului lui elev, dupa numai un an de
preparare cu Delaunay, caruia, amanunt interesant, nu i se platea cleat
5 franci ora de studii..
Ei bine, pe locul acestei foste locuinte a lui Nottara, colt cu str. Bre-
7olanu, In care am intrat de atatea ori si care-mi amintea seri intregi
petrecute in tovrsia unor oameni de !itere si de teatru, printre cari
Delavrancea, Sfinx (Dem. Rarovita), artistul Ion Niculescu, papa Ventura,
s'a ridicat o cldire impuntoare, hotelul Opera- care impreuna cu alte
asemenea cladiri moderne de pe aceiasi strad, a schimbat cu totul aspectul
,:k. odinioar al acestei intrari, rau numita Dr. Marcovici, medic profesor
www.dacoromanica.ro
BUCURE$TI $1 BUCURE$TENI DE IERI $1 DE AZI 17
carta de vizit cer5ndu-mi s'o prezint primului ministru. I-am spus, potri-
vit consemnului ce aveam, ea nu e nevoie de cart de vizit si l'am rugat
s5 m urmeze la cabinetul ministnului, ins a refuzat foarte politicos insis-
tEnd sa prezint In prealabil carta de vizit.
C5nd am prezentat lui Brtianu carta de vizit a ministrului turc, pH-
mui ministru, vdit contrariat, pe ton mai mult rstit m'a mustrat
V'am rugat d-le ofiter, s nu faceti s'astepte pe ministri, mai cu
seam pe un strein, si d-voastr luati dispozitii contrarii.
1'am replicat c am insistat s-I introduc fr nici o formalitate si n'a
p. imit.
Brtianu s'a sculat repede dela birou si indrept5ndu-se spre u, 1-a
prlmit foarte cordial, afectuos chiar, i-a luat pardesiul si l'a dat usierului.
Au stat putin de vorb, nici un ptrar de ceas, lar la iesire, am ramas
uimit cnd ram vzut pe Ion Brtianu, pe omnipotentul Ion Brtianu, care
trecea atunci in ochii trii cu porecla and de mare vizir'', and de can-
celar al Orr, 1u5nd pardesiul musafirului din mana usierulul si tin5ndu-i-t
el insusi s'l imbrace. Si am mai vzut cum acelasi atotputernic Ion Br-
tianu, tin5nd de brat pe vizitator p5n la scara-melc a etajului, ce condu-
ce,a la parter .si aci, dup ce i-a str5ns Ina data m5na, a stat la captut
de sus al sckii tot timpul eat a coborit-o, d5ndu-i repetate binete, lar la
sfarsit i-a trimis intr'o impecabil fruntuzeasc: Au plaisir de vous re-
voir, Excellence !-
OH eat de t5nr erann si de nepriceput in rosturile politice din vre-
mea aceia, am inteles totusi de ce acest mare vrjitor, era asa de simpatizat
in tar si peste hotar si mi-aduc bine aminte dei a trecut de atunci
mult peste o jumtate de veac c povestind scena aceasta intr'un cerc
familiar, am fcut reflectia raportului pe care trebue s-1 fi fcut diplomatut
turc mnistrului lui de externe si in ce culori vibrante trebue s-1 fi infatisat
pe Ion Brtianu al nostru.
Omul acesta, cel mai incantator dintre oamenii de Stat ai nostri p5n.
la Take lonescu, care si acesta ii semna In privinta simpatiei ce stia sa,
ractieze in contactul cu lumea, acest fermecator Ion Brtianu ce te cstiga
din primele vorbe cu cari te int5mpina, din felul atrgator in care te pri-
mea, era fatal s cucereascS masele asa cum le-a cuoerit (dovada celor 12
ani de neintrerupt carmuire, ce nu s'a mai Intamplat in tara noastr) s
www.dacoromanica.ro
BUCURE$TI I Bucui-tEsTigNs DE LERI I DE AZ1 19
www.dacoromanica.ro
20 VICTOR BILCIURESCU
www.dacoromanica.ro
er
'
r,
www.dacoromanica.ro
B1JCURE$TI SI BUCURE$TENI DE IERI $1 DE AZJ 23
tare: Tot purcel d-le Marinscu ? Nu mai tresti odat, s te vedem s'
P o i porc de-abinelea, ca s ne dai aldamasul maturittii r
Si tot de pe str. Sf. Ionia, in dosul asezmintelor Kretulescu, a dis-
prut restaurantul Enescu, cu grdina lu cu tot ; faimoasa gradin de
odinioara Guichard, cu teatrul ei de vara unde juca Pascaly : Moartea
lui Constantin Brancoveanu, Curierul de Lyon, Jianu Haiducul, Gringoire,
iar alte seri vestitul cupletist I. D. lonescu, la care da navala publcul ma
numeros cleat la Pascaly, ca s-i asculte cupletele vesele si mai ales politice,
opera lui Pantazi Ghica si a lui Ora-seanu-Nichipercea, cuplete din care
mi-aduc aminte ateva strofe
El a zburat.
Cci din Senat
Un viint turbat
L'a spulberat !"
Si tot asa treptat, sub ochii nostri cari au ti it vremea aceia, au fost
transformate in mormane de moloz cteva case boieresti a cror chsparitie
a avut cel putin in sufletul meu o simtitoare repercusiune, cu fiece loin-
tur de trncop, fiindc le indrgeam ca pe niste relicve scumpe can
www.dacoromanica.ro
24 VICTOR BILCIURES
www.dacoromanica.ro
BU URE.STI SI RUCURERTENI DE TERI I DE AZT 25
www.dacoromanica.ro
26 VICTOR BILCIURESOU
dii din Paris ; de cealalt parte a strzii despre primria general a Capi-
talei ; casa boierului Brifiloiu, actualul Mercur, casa lui Nicolae Fleva, casa
generalului loan Carp care si-a lsat impreun cu sotia nscuta Bdulescu,
intreaga avere Academiei Romne, iar dela incrucisarea strzii Filipescu
cu str. Batiste, erau de partea din spre Bulevard a acestei din urm strazi,
casa unde a stat Constantin Stoicescu, fostul ministru, OA ce si-a cons-
truit cldirea de peste drum, la a car& inaugurare a asistat si M. Lor Re-
gele Carol 0 Regina Elisabeta, apoi de aceiasi parte fosta grdin a Ti-
www.dacoromanica.ro
BIJCURE5T1 w B1JCURE$TEN1 DE JERI I DE AZI 27
www.dacoromanica.ro
28 VICTOR BILCIURESCU
cari carau scaunele In casa si dupa stereotipul : maine seara mai frumos-,
plecau toti la culcare, lar seara urmatoare sindrofia se repeta la vecinul
de peste drum sau de alaturea, cu acelasi invariabil program, c,are daca
astazi s'ar Area plicticos, era ins considerat pe atunci ca loar-te sangos,
fiindc,a ziva era intreaga a muncr lar seara intreaga a odihnei.
In Bucurestii din vremea aceia erau atat de numeroase maidane si
locuri virane neingradite, In cat aproape egala suprafata ocupata de cladiri.
Peaceste intinse si numeroase locuri goale se asezau provizor'u sau vreme
ma Indelungata, panorame, menagerii, ci curi, baraci cu tinte pentru tras
la semn, iar pe vremea sarbatorilor de Pasti, dulapuri si calusei. Maidanele
situate la pozitii mai bune, mai cercetate, erau relativ rent bile hind a pe
ele se asezau numere de spectacol sau de rasunatoare reclama de sensatie,
13 cari lumea obicinuit sa casce gura and navaIa mai cu eara in zlie
nelucr6toare
Asa de pilda, era ma'danul pe care astazi est cladirea Potei tel gra-
fului si telefonului, maidan pe care a stat r '-ptu a i e titu c'
Suhr, ale carui numere de senzatie a atras aproape tot Bucur stii de r -
petite ori si c,are ?rare alte numere exceptionale din program, prezenta o
echip de gimnastici, fratii Avolo de o indrazneala in acrobat n m
v5zut la noi in tara, carora un compozitor roman le dedicase un vals
foarte popular pe atunci, introdus in toate,cas le ce aveau instrumentisti
In familie intitulat Vdsul Avolo". Tot sub spatiosul cort, inc 'zit iarna,
al acestui circ, dupa plecarea lui a jucat etava vreme o trupa romnea ca,
pe care a ri vazut-o si eu, copil fiind, in Lumpatius Vagabondus".
Pe maidanul acesta, inainte de a se construi palatul posfelor, p- o
portiune de teren dir.spre str. Carol, In lungime pe calea Victoriei de
tiumai vreo 6 metri fatada, dar in adncime de cati-va zed, au cIadit
si deschis and au venit in Bucuresti din Ardeal, fratii Mircea-, beraria
lor vestita, cea d'intai la noi care a introdus bautura aceasta, careia i-a
trebuit Indelungat vreme pana sa se deprinda publicul bucurestean cu ea
si sa ja treptat locul vinului, a carei consumatie in toata tara aproape o
egaleaza.
Aceast berarie avea pe firma zugravit un camion incarcat cu butoaie
de bere, tras de doi cal si cu inscriptia La Carul cu bere", local caruia
humoristul scriitor Vasile Pop, ii zicea: la berea cu card% Mai tarziu, fratii
au desprtit tovrasia : Victor a luat concesiunea bufetului garii de Nord,
www.dacoromanica.ro
BLICURE$TI $1 BUCURESTENI DE IERI $1 DE AZI 29
aceasta menagerie si dela circul de peste drum, am luat noi elevii din
oate clasele liceului SI. Saya situat la doi pasi de circ si de menagerie,
steagurile si steguletele ce ornamentau fatadele lor, ca sa manifestnn pe
strazi cu prilejul caderii Plevnei la 28 Noembrie 1878, fiinda directorul
liceului de atunci, Alecu Boranescu, a refuzat s ne dea steagul liceului
pen tru manifestare.
Asa am manifestat atunci, cu steagurile zmulse cu de-a sila dela
circ si menagerie, la Romcinul lui C. A. Rosetti din str. Doamnei cam pe
lccul unde este astazi Banca Marmorosch-Blank-, unde ne-a vorbit C.
A. Rosetti din balconul redactiei; apoi la cancelarul Gorciacoff ce locula
la legatia rusa de pe calea Victoriei alaturi de Grand hotel du Boulevard"
www.dacoromanica.ro
30 VICTOR BILCILIRESCLI
www.dacoromanica.ro
B1JCURE$TI I BUCURE$TENI DE LERI t$I DE AZI 31
www.dacoromanica.ro
2 VICTOR BILCIURESC U
fara , adou ' sau u cadou' , extbitii la cari se indesau casca-gurile dirt
vremea aceia, printre car ne amestecam- si noi, atrasi de asurzitoarele
reclame, bncurosi ca ni se sparg urechile numai pentru 20 sau 50 de bani_
Se intampla ins ca vreo ploaie picata pe nepregatite, sa sparg petre-
kerile, maidanele devenind iarasi pentru o perioada de vreme mlastini,
Iii cari !arma comediilor s'o Intretie o alta muzia, aceia a tntarilor pro-
vocatori de malarie.
Tot pe vremea srbatorilor de primvara, maidanele acestea mai erau
asaltate si de alte asemenea ieftine spectacole, ursarii cari jucau ursul st
ca-i outreerau si ulitele, turcii cu maimute ce descrcau arma si aveau si
alte numere de... senzatie in program. Si mai nu ramnea maidan neocu-
pat in zilele Pastilor pn la ,Duminica Tome': care cum gasea maidan
liber si avea la indernn o maimut, o femeie cu barb, sau un viter cu
cinci picioare, ?I ocupa si... gata negotul.
www.dacoromanica.ro
Doamna Elisabeta cu mica Prinfesa Maria
www.dacoromanica.ro
BUCIJIM5TI .I BUCURE,$TENI EtZI1B1 I DE AZI
www.dacoromanica.ro
36 VICTOR BILCILTRESCU
www.dacoromanica.ro
BUCIIRE5TI 51 BUCURE5TENI DE IERI 51 DE AZI 37
ca trage ceva din camera urechii si dup ce scoate clestele afar, face
s mnul convenit, II scutur zdravn de cap si-i arka primul car, apoi re-
pede repeta operatia la cealalta ureche, alta puternica scuturtura de cap,
.alt aratare a celuilalt car cu fan si nebunul s'a linistit, ba acum devenea
furios Cad cineva II intreba In gluma daca' nu i-a rmas vre'un resteu,
-..reo roata de car, veun jug, sau vr'un bou In cap.
0 doamna din buna societate bucuresteana cu predispozitie spre
obesitate, recurganad la sfatul lui Drasch, acesta li recomanda s-si strice
zilnic pofta de mancare In fiece zi Inaintea meselor, band apa zaharata,
mancand dulciuri, fumand si cutand sa-si piarda noptile veghind, sau
fa andu-si de lucru ca sa nu se odihneasca. Reteta lui Drasch a reusit,
candidata la obesitate a s!rbit relativ repede, dar tot asa de repede si-a
pierdut averea care reprezenta ceva pe vremea aceia, fiindca_ trebuind s
vegheze noptile, a cazut la patima jocului de carti, care In scurta vreme
a lasat-o muritoare de foame, asa ca s'a potrivit 5 i in acest caz aprecierea
de spirit in cazul and interventia reusea dar pacientuf sucomba,- fiindca
n cazul ce povestii, reteta lui Drasch a avut efect, dar pacienta a milt
In mizerie.
*
* *
www.dacoromanica.ro
3.5 VICTOR BILCIURESCLI
turna undelemnul mai spre fund, pentru ca astfel protejata luminita, sa nul
se sting in eventualitate,a unui vnt neprevzut. Efectul era atrgtor s
asemngtor cu acelasi decor procurat ins de niste licurici cari ar fi In
locuit candelele. Ace8ta era tot farmecul iluminatiei de 10 Mai, dac5 lantul
acesta de luminite ce nu reusau s indeparte7e bezna noptii, sporit de
umbra vegetatiei grdinii, merita ponosul de iluminatie La aceast du
minatie venea in fiecare an familia domnitoare, principele Carol si p n
cipesa Elisabeta, cari urmati de adjutantii pala ului, colonelii Schina p
Filitti, fceau pe jos inconjurul lacului si apoi se inapoiau cu tras a la
palat, trsur obligata sa mearga la pas, fata de multime ce o i conjure
ca s vad si s salute pe Suverant.
Aceasta asa zis iluminatie mai avea un divertis ne ,t fo ile de
artificii cari dupa ce explodau in aer lasau sa luceasca in bezna ceru u
cateva cupe inscriptii luminoa'se ca: ,,traiasca Romnia- sau 10 Ma
sau , Carol si Elisabeta- sau marca tarii, sau coroana princiara Inteun
din iluminatiile unui 10 Mai la Cismigiu, o racheta din acestea cazand p
ea pe care se afla familia domnitoare, a aprins trena rochiei printese
El sabeta (Carmen Sylva de mai trziu) Au intervenit repede adjuta ti
S Luna si Filitti cart au reusit s rupa trena inainte d cuprinde si ro h
www.dacoromanica.ro
DEImbovit a
-v or ma' fi trecnd garle si pe alte meleaguri prin orase si targuri,
ori pe la marginea lor, ca asa a tost asezarea omeneasca, sa se
aciueze pe lang o apa dar garla murdar ca a de trecea prin
Bucurestii de Oa mai acum vre-o 60 de ani, nu vor fi mai trecut multe
pe suprafata pamantului. Nu e vorb, si astazi tot murdarit curge ea ci.1
toata canalizarea mai de demult si cu toat acoperirea partiala de mai
deunazi, dar trebue stiut ca asa de murdar si de pestilentiala cum era pe
atunci de portlunea ce strabatea Capitala nu mai e azi, iar bucuresteanul
prost inspirat, care a scornit monstruozitatea aceasta rimata
avea probabil, cum zice termenul vulgar, orbul gainilor, caci daca ar fi
avut vazul si gustul ca toata lumea, iar fi dat cu tifla cam asa
www.dacoromanica.ro
40 VICTOR BILCIURESCU
www.dacoromanica.ro
BUCURETI $1 BUCURERTENI DE IERI r$I DE AZI 41
Focului Mare
intiimplat in Bucuresti
In ziva de Pasti anul
1847, Mar tie 23
deecris
de
Anton Pann
EdIlia a doa
13n:urent1, 1854
In Tipografia lu1 A. Pann
www.dacoromanica.ro
42 VICTOR BILCIURESCIJ
www.dacoromanica.ro
I3UCURETI I BL1CURE$TENI DE IERI I DE AZI 43
www.dacoromanica.ro
41 VIC 1OR BILC1URESCU
TO braovenii, bogasierii,
Si postvarii s'au fript, s'au ars,
Si mai cu se,am5 s5nt librierii
P5gubi simtite kare au tra.
www.dacoromanica.ro
IBUCURESTI SI .BUCURESTENI DE TERI SI DE AZI 45
www.dacoromanica.ro
VICTOR BIL CIUR SCII
46
www.dacoromanica.ro
B1JCURETI L BUCURETENI DE TERI $1 DE AZI 47
www.dacoromanica.ro
43 vicron BILCIURFSCII
www.dacoromanica.ro
BUCITRESTI $1 BUCURE$TENI DE IERI 51 D AZ1 49
www.dacoromanica.ro
50 VICTOR BILCIURESCII
www.dacoromanica.ro
BUCURE$TI $1 BUCUR $T NI DE IERI $1 DE AZI 51
www.dacoromanica.ro
52 VICTOR BILCIURESCLT
Si ku aceast milostivire
Din mil de fete lakrml a sters,
A kror ruga de multumire
Ka o tiirnSie la Cer a mers.
w
* *
Si ku veghere fieste-kare
In kurte 'n kasa si or ce lok
De tot d'auna ku paz a mare
$6-si fak treaba umblnd ku fok ;
www.dacoromanica.ro
RUC(JRE5T1 51 BUCURE$TEN1 DE IER1 51 DE AZ1 53
Sf clr$it
*
' *
www.dacoromanica.ro
54 V CTOR BILCIURESCU
www.dacoromanica.ro
BUCURE$T1 $1 BUCURE$TEN1 DE IERT $1 OE AZI 55
www.dacoromanica.ro
56 VICTOR B LCTURECIJ
www.dacoromanica.ro
r.
www.dacoromanica.ro
BUCURE$T1 $1 i313C1.114E$TEN1 DE-I1R1 $1 DE AZI 59
apa potabil si canalizare celor mai maxi centre din Europa' si chiar din
luna si care la noi a alimentat tu apa Bucurestii, Ploiestii, Focsanii.
Englezul acesta, cam lntre 40-45 de ani, Inalt, brun, purtand barba,
chipes, chiar frumos, vorbind destul de inteligibil si corect franceza, era un
foarte simpatic causeur, spiritual, cult, cultura chiar in afar de specialitatea
lid', cu -care cat a stat in tara, eram in amicali termeni, chiar Inainte de
a fi fost In Camera, raportorul legii pentru acordaren creditului de 4 ml-
liodne si jumatate, suma necesarg realizrii lucrrii.
Era foarte mirat ea Intr'o tara' cu reale dorinti si posibilitati de mo-
oerne realizan, nu exista' nici un inginer hidrolog $i e nevoita sa recurga
la o importatie streina ca sa Infaptuiasca o lucrare de acest gen. M'a In-
teles cand i-am explical ca parintii nostri mr ne-ar fi trimis pentru nimic
pe lume sa studiem In strinatate aceasta ramura a ingineriei, pentru
punul cuvant ca un asemenea titrat ar fi murit de foame cu diploma In
5uzunar, fiind ca nu se stia la noi In tara pe vremea aceia chiar, ca
un oras trebue sa alba apa potabila si canal, cand, slav Domnului,
mai toate orasele la noi sunt asezate pe langa o apa curgatoare. S'a
bucurat mutt cand i-am spus ca venirea lui in tara si executarea lucra-
Ivor de acest gen, va determina tineretul nostru studios sa mearga In
sbeinatate ca sa studieze specialitatea aceasta de ad Inainte, aceastg ca-
riera gasind acum In tara o aplieatie de pe urma careia s-ti creezi o
Lxistenta si o reputatie.
lmi povestea fostul primar al Ploiestilor, Gheorghe Dobrescu, dupa
Inapoierea lui din streinatate, unde fusese cu Lindley sa vada lucrarile
acestuia de apa si canal pare-mi-se dela Frankfurt pe Main cg a
iitrat el cu sota si cu Lindley in canal In bnut de ceremonia, el In
smoking si pantofi de lac, lar a Oa in tinuta de vizita de rigolare -si pan-
toff albi de atlas, dupa ce mai Intgi Lindley a dat ordin sa deschid cu-
rentul de apa care spala canalul intregului oras. A ramas mirat vazand
o galerie imensa de faianta alba stralucind de curatenie si de lumina
electrica, ce-i dau aspect de salon ; o galerie imens prin care te plimba
fara sa te apleci, de vreme ce avea Inalbrnea staturii unui cm dintre
cei mai. MAL Dupa ce au baut bcolo ampanie ca ?rite sufragerie lu-
xoasa, au iesit din canal cu incaltammtea neatinsa, ca si cum ar fi iestt
dir tr'o camera' cu parchet si covoare.
$i iata cum dupa obicinuinta de zed de ani cu manuirea fantanilor,
la cat cu cumpana si la oras cu roata, ne-am trezit deprinsi parca de and
www.dacoromanica.ro
60 VICTOR BLIANURBSCU
Tirul
Societatea de scrim, gimnastica si tragere la sum'', denum1t pre-
scurtat T:rul a fost Tntbi and a luat fiint, pe strada Batistei, ocunnd
o_grdina spatioasa, cu vegetatie btrn, ce Incepea dela fosta cas a
restului ministru ConTt. Stoicescu si se termina lnga casa lui Bri-
lciu, azi rnagazinul Mercur- de pe. str. Batistei colt cu palatul Arta-,
loc intins, avnd destul luminis pentru aparatele de gimnastia, lar drept
cldire, o singur sal foarte inaptoare in care se fcea lama gim-
nastia si scrim si o instalatie de tragere la semn cu pistolul.
La tirul din Batiste am asistat, licean fiind, la serbare de sfarsit de
an, and domnitorul Carol a imprtit medalii la Ur, scrim si gimnastica
concurentilor, examen la care a asistat si Regina Elisabeta, iar dupa ce
Tirul s'a mutat pe malul Dmbovitei, s'a mai infiintat Ina &ma sectii
pe lng cele trei ; jocuri nationale si natatie intr'un basin alaturat,
premenit mereu cu apa Dmbovitel ce curgea alaturi ,asa ca la Tirul de
acum, triam o vlat in aer liber, unde in costume de baie si de sport,
treceam dala un exerciliu la altul : innot, gimnastiok scrima, dant na-
tional si tragere la semn, exercitii sntoase cari alternate cu scoala, ne
intreau muschii si ne imbogte,au cunostintele.
Profesorul Moceanu, cel d'inti dawn"l de gimnastia si de jocuri
nationale la noi, un ardelean inamorat de arta lui, cultivase intre altii
pe cei doi vestiti elevi ai lui : Petrescu si Velescu, neintrecuti si nemai
vzuti gimnastici si alusari, cu cari in costumul national, cu clopotei la
opinci, a strabtut centrele mari din Europa, duand mldierea sltreata
a jocului nostru si m'estria gimnastla pn In indii, unde li s'au fcut
o primire entusiast, inapoindu-se in tar cu diferite distinctiuni si amin-
tiri de prin locurile cutreerate.
La tiful de pe malul Dmbovitei a yang intr'o zi vestitul atlet Geor-
ges Sanmarin (in realitate Cheorghe Stan Marin nscut in Ploiesti pe
strada Stnic Marin) care lips:rid zeci de ani din tar, trind mai mult
l3 Paris, uitase limba noastr si se indeletnicea cu atletismul, produan-
du-se la Hipodromul de acolo, unde ridica In mini, suspendat in ge-
www.dacoromanica.ro
BUCURE$TI $1 BUCTJRE$TENI DE IERI $1 DE AZI 61
www.dacoromanica.ro
Viata patriarhald
Petreceri
Sindrotd, Senate, Balurl, La larbi verde, La rules de vil,
La rules de livezi.
www.dacoromanica.ro
64 VICTOR BILCIURESCII
Cuza Voda, iar sub domnia iegelui Carol, primul bal se da in noaptea
reveillon, care nu era tocmai select, din cauza ca regele Carol tinea ca
el s alba un caracter mai popular, de vreme ce erau invitati i furnisorii
Curtii; cel dealdoilea bal insa, ce se da cam pela jumatatea lui Februarie,
se limita la un numar mai restrans de invitatii : guvernul, inaltii demnitari,
ministril reprezentanti ai Statelor streine, ofiterimea garnizoanei in intre-
www.dacoromanica.ro
BUCURE$TI $1 BUCURE$TENI DE IERI 1 DE AZI 65
www.dacoromanica.ro
66 VICTOR BILCIURESCIT
Bucatria palatului era una din cele mai bogate si ma; suculente din
cate se aflau la casele mari din Bucuresti. $eful bucatar (Chef de bouche
de sa M. Le Roi de Roumanie) asa cum suna carta lui de vizit, era papa
Gilet, care dup ce s'a retras la pensie, a fost patronul hotelului restau-
rantului francez Frascati, cam pe locul unde este azi teatrul Savoy, al crui
restaurant de var, avea pitoreasca privediste a gradinei Otetelesianu cu
batrana ei vegetatie si cu razatoarele tarlale de flori, ingrijite de inssi
stapana lor, vaduva Otetelesianu, sotia bogtasului Otetelesianu, vestitul
jucator de carti, care a castigat mosia cu castelul dela Mgurelele de langa
Bucuresti, pe o singur carte, pare-mi-se un 7 de cup. Emblema a stat
pang mai deunzi pe fronbspiciul castelului, mosie i castel in care este Bs-
tzi o sooala de fete, proprietate ramas Academiei Romane, In urma unui
rasuntor proces dintre Academie si mostenitorii, cari atacasera testamen-
tul in favoarea Academiei, dar care l'au pierdut.
Am asistat la acest proces care a durat lunga vreme ; am asistat Bra
sa vreau, tarit de Delavrancea, c,are pledant debutant pe atunci, m'a in-
demnat s asist la acest duel de bar* ocazie rar, spunea el, unde se vor
auzi cele mai strlucite dezbateri si pledoarii din analele noastre judiciare.
Abia am putut s ne strecuram in sala de sedint a tribunalului, unde
am ascultat amandof in picioare si aproape sufocati, iar cad dupa vreo
dcu ore de plecloarie a magistrului Dissescu, s'a suspendat sedinta, am
oropus lui Barbuda, cum Ii spuneam eu lui Delavrancea, sa mergem sa
luam masa, el mi-a obiectat foarte mirat, daca nu cumva sunt nebun,
pierdem o asemenea ocazie, fiindca, zicea el, cu sigurant nu ne vom mai
intalni cu locurile ce le-am fi pierdut. In schimb, a scos din buzunare dou
franzele, un ghiuden si un briceag 51 ne-am regalat cu atta, Delavrancea
artandu-se foarte multurnit ca, prevkand aglomeratia, se inarmase cel
putin cu aceast frugala Imbucatur ce nu putea sa aib pretentia de dejun.
Tribunalul a reintraf in sedint si noi de data aceasta am ascultat
pledoariile mai cu atenta Incordare, fiindca de data aceasta aveam fiecare
scaunul nostru, pe cari pusesem stpanire and fusesera parasite de pro-
fitorii lor, in nadejdea poate c le vor mai gasi la inapoiere.
Aceasta a doua sedint a tribunalului prezidat atunci de (Lilian (mem-
bru la Casatie de mai tarziu) n'a mai tinut mult, din cauza c Disse,scu ter-
mmandu-si pledoaria, s'a dat cuvantul lui Eugent Statescu aparator al in-
tereselor Aacademiei. Acesta lintr'un sfert de ceas, a raspuns magistralei
oledoarii a lui Dissescu, apratorul intereselor mostenitorilor; un rspuns
www.dacoromanica.ro
BUCURE$T1 1 BUCERESTENI DE U.RI 1 DE AZI 67
curt, fr efort, asa cum pleda de obicei Sttescu si care cu toate acestea
a avut la sfrsit cstig de cauz. Acest memorabil proces a avut de-oparte
si de alta pe cei mai iscusiti maestri ai baroului, intre cari tiu minte pe
amAndoi fratii Lahovary (Alexandru si Ion) pe Marghiloman, pe batranul
Sipsom, pe Vasile Missir, pare-mi-se si pe Gr. Paucescu, si sunt sigur ca
au fost mai multi, dar figurile lor mi s'au sters din memorie.
Baluri in mare cinste mai erau in Bucuresti in cteva case mari, unete
o singura dat in carnaval, cum erau cele ale printului Su fu, la Linche, la
Crissoveloni, altele de ate dou sau trei ori in vremea carnavalului, date
de unele case mai putin pretentioase, dar mai antrenante, fiinda obiet_
nuiau mai putin protocol.
Balul dela Sutu, in c,asele unde a fost pan mal deunki primra
central a Municiplului, in fata spitalului Co!tea, era unul din cele mai
pretentioase baluri din vremea aceia, nu numai fiinda amfitrionii erau
fearte parcimoniosi la invitatii, nu numai fiindca acest-Sutu purta pe
atunci titlul de print si pe frontispiciul palatului avea zidit blkonul fami-
lial, nu numai flindc5 ducea o viata cu adevrat princiara: avea atelaj
scump cu cai frumosi de rasa, cu trasura deschisa sau inchisa In forma
de landou, cu care aparea la Sosea, cu arnaut la spatele trasurii cu livrea
Lu marc pe capra si cu un dine de rasa la picioare; lar curtea palatului
mult mai mare si cu mai mult vegetatie ca astzi, intretinea un parc bine
ingrijit prin care se plimbau pasri exotica de tot felul, la cari priveau
mai toat ziva si obicinuitii trecatori si cei in
trecere pentru prima oar pe strada aceia ; era,
ziceam, unul din cele mai pretentioase baluri, nu
numai pentru mOtivele de cari pomenii, ci mai
Cu seam pentru consideratia c treceai drept
orn de fume, drept un arbitru al elegantei si al
manierelor alese, daca ai fi frecventat macar o
singura receptie sau un bal la Sutu, frecventa
Lonta ca un titlu de aristocratie.
Mi-aduc aminte c5 a trebuit, ca sa primesc
o invitatie la un bal la Sutu, in prealabil s de-
pun de vreo patru ori carta de vizit, si nu in
ajunul balului, ci cu mult inainte, prevenit fiind
de un obicinuit al c,asei, c5 acele aril de vizita Batran din societatea
din ajun, alcatuiau o evident de dorinta de a aleas (tinut de oras).
www.dacoromanica.ro
68 VICTOR BILCIURESCU
www.dacoromanica.ro
BLICTJRE*T1 I BUCITRE,STENI DE IER1 (SI DE AZI 69
crme foukte- adica zmantan biciuita (frica) carom insa una lume
le zicea crme faut- ceva asa sinonim Cu zmantan gresit, dar ori cum
ar fi fost si li s'ar fi zis, baietii de scoala se bateau pe ele fiinde erau
de trei ori mai voluminoase cleat prjitura Phisnuita si costa mai scump....
15 oarale I
www.dacoromanica.ro
'70 VICTOR BILCIURESCI7
afla orchestra lui, a prezentat publcului pe maestrul Zierrer si i-a dat ba-
giteta invitandu-1 fa pupitru, lar el s'a asezat la locul primei viori i atunct
am vzut cum Zierrer a luat bagheta din mana lui Wiest si ducandu-se
la el, l-a rugat s la bagheta si s treaca la pupitru pentru uvertura con-
certului din prima seara, explicand in aplauzele asistente c va conduce
concertul din seara aceia, dui:A ce in prealabil va fi el prima vioara sub,
bagheta lui Wiest, cruia Ii recunostea superioritatea arcusului. Restul con-
tertului a fost sub conducerea lu Zierrer care a fost rasplatit din belsug
de auditor, dupa cum am inteles din ropotul de aplauze ce rasuna prelung
dup fiece final. N'am mai fost la celelalte doua auditii, ins am aflat
de:a tata ca la inceputul concertulu din ultima sear& secretarul general al
instructiei i-a infipt pe piept Bene-Merenti- clasa I si i-a inmanat bre-
vetul, in aprobarea entuziasta a publicului asistent.
La Rasca iluminatul gradnii se fcea cu sfesnice de metal in care
se infigeau lumanri de spermantet i cari se inltau treptat pe msura
ce ardeau, lar in loc de chibrituri sau fitil cu cremene, fiindca pe vremea
aceia nu se cunosteau scaprtorile moderne de astzi, ca sa aprinzi tigara.
aveal la indernang niste fasii de hartie in pahare lungi, din cari luai una
o varai pe de-asupra globului de sticla al felinarului pan la flacara
aprinde,ai tigara.
Gradini de seara frecventate de societatea noastra mai aleasa, printre
altele mai erau : Casnoul austro-ungar, cam pe locul unde se constru-
este acum ministerul de interne de pe str. Academiei, fostul spatiu ocupat
de teatrul de var Crbus- al artistulu Tnase, unde uneor venea st
printul Goluhowski ministrul austro-tingar la Bucuresti, cu doamna ; ac
am cunoscut pe Misu Cornea cu doamna, nscuta C. A. Rosetti si alta
lume buna ce venea s asculte o orchestra vieneza bine conclusa i sa la
o mas buna si o excelent consumatie de vara ; grdina Zdrafcu, ai caret
copad umbrosi au mai stat in picioare pana mai deunazi, cam pe locuE
unde s'a dada actuala facultate de Drept de pe Bulevardul spre Cotroceni.
grdina mai mult de noapte. Acolo veneau de obicei clienti bine dispusi
cari porniti pe chef, if prelungeau pan spre zori si de multe ori i ziva.
urmatoare. Bucataria dela Zdrafcu era renumita pentru incrile roma-
nesti si pentru vnurile alese ce servea, clientela gradinii preferind-o
pentru situatia ei, retrasa 'garb* din oras, unde lautarii puteau s-si regu-
leze arcusurile si vocile la maximum lui fortissimo, fara ca s sufere lo
cataril dinprejur, cad nu exista u. Gradina , La leul si carnatur, un fel
www.dacoromanica.ro
BUCT,111E$TI SI BUCURE$TENI DE LEW l 'I DE AZ1 71
Printre localitatile de munte sau de bai uncle Isi petreceau vara cele
mai multe case dele noi, care cutau recreare pe timpul vaoantei, nu se cu-
osteau pe atunri nici Sinaia si celelalte statiuni de pe Valea Prahovei.
'Wu Slanicul Moldovei, nici cel din Prahova, nici Lacul Sarat, ci locul Si-
www.dacoromanica.ro
72 VICTOR BILCIURESCU
www.dacoromanica.ro
BUCUREVPI I BUCURE$TENI DE IERI $I DE AZI 73
tr'un adevrat palat ca din basme, un adevrat muzeu istoric, pentru care
a cheltuit bani din greu si l'a imbogatit cu cele mai originale si mai de
bun gust relieve istorice si opere de arta in toate domeniile.
Pe -0 inaltime din preajma targului Urlati a construit o cladire in stil
pur romnesc cu sali si camere vaste in care fie ce mobila sau obiect de
interior era procurat cu mail osteneli si cheltueli, din trecutul nostru isto-
ric mai apropy sau mai departat. Ca s si le procure, cutreera tara, achi-
zitionand cate odat pe preturi fabuloase, obiecte rare ca vechime si pre-
zentand interesistoric. Asa de pilda intr'o camera spatioas avea intre al-
tele un crivat domnesc moldovenesc in intregime conservat, intr'olta ca-
mera instalase un tavan In lemn sculptat, pe care-1 cumparase pe un pret
destul de mare si dup multe struinte, dela altarul unei manstiri vechi st
numerotat bucata cu buc,ata. Era o sculptura veche executat cu art des-
varsit si patinat de vreme Oa la negru ars. !n nici o camera din acest
original castel nu exista un object cat de neinseninat care sa- nu fi avut a
vechime dincolo de 200 de ani ; sfesnicele simple sau candelabre, erau
procurate dela autentic surs domneosca, sau dela una de curtean dom-
nesc ; icoane si triptice din cele mai vechi timpuri si mai originale. Acest
caste], asezat in mijlocul unei curti vaste in suprafat de cateva bectare
atat cat a putut cuprinde toate celelalte cldiri secundare, fiindca nu im-
plica nici o restrictie de spatiu, de vreme ce terenul ir.zonjurator faceo
parte tot din domeniul proprietarului, acest castel zic, era inconjurat de
alte cladiri auxiliare in acelas vechiu stil arhaic si inzestrat cu mobilier
to asa de vechiu.
Din fatada dela intrarea in castel pornea o alee umbrit de nist
plute simetric raduite ca niste strjeri batrani si care se termina fa capa-
tul celalit al aleei numita Belle vue- cu o ciao:lire foarte spatioas ai ca-
rei pereti exteriori erau captusiti cu lemne Mate mestesugit asezate, dand
impresia unei colosale grmezi de lemn tiate, cu deosebire c atunci cancr
te apropiai de ea, citeai deasupra unei firme : Teatrul Belle vue". Intr'a-
devar, and am intrat inauntru, am Camas uimit de sala aceasta de spec-
tacol, destul de incaptoare si luxos montata, cu loji, cu scaune, cu lumina
este drept de gaz, dar din abundenta, cu o scen5 relativ spatioas si al
cabine pentru artisti unde se puteau costuma.
Cuhnia era o imitatie dup o veche trapez manstireasca, cu nelip-
sita vatr ce putea pregati mancare pentru cel putin o sut de guri, iar cote-
www.dacoromanica.ro
RUCURE$TI $1 BUCURE$TENI DE IER1 $1 DE AZI 75
tul pasrilor era asezat intr'o curte mare, cu cldiri separate pentru fiecare
sow de pasre, lar in mijlocul curtii un scranciob pentru pgsrile mai
marl, pentru curcani cari se obicinuiser sa se dea singuri in leagn si alt
zcranciob mai mic in care se legnau ginile. Castele si ratele ave,au un
lesteu In miniatura' provenit dela un izvor din deal, unde se scldau.
Cand l'am vizitat eu, tria btranul Belu, iar dup5,ce a murit el, pro-
prietatea aceasta Impreun cu' cele dela Bucuresti, dela Valea Calug'-
w.easca i mosiile, au trecut in stpanirea fiului s5u, artist si el, acela care
purta plriiie tari Cu borurile plate in jos (bords plats) si cu barba des-
picat in dou, intruchipand in felul acesta tipul aproape Identic al lui
Pailleron, scriitorul francez, autorul oelor dou cannedii-drame, traduse si
jucate si la noi : $oarecele i Scdnteia.
A murit si acest fiu al baronului sl ce vor fi devenit toate comorile de
.arta dela Urlati, nu stiu. Acum *Iva ani, am citit in Neamul Roma-
nesc- a au ars si c s'ar fi pierdut intreag aceast adevrat dovad de
gospodrie veche neaos romneasc. Cu aceast ocazie, in acelasi numr,
Nicolae lorga Ii consacra un articol de regret, preamrind indeletnicirile
bcierilor nostri pentru tot ce graia despre trecutul nostru ant de bogat in
infAptuiri de domeniul frumosului.
Coborand dela castelul lui Barbu Belu in targul Urlati si destinuindu-
n unei vechi familii din iocalitate de impregia minunata ce am cules din
Izita mea la acest muzeu de innpresionant interes istoric, am aflat cu si
rnai mare surprindere, c dac Urlatii nu deekuser cu totul in urma iviril
filoxerei, era gratie acestui mare amator si cunoscator de art pmantean,
fiinc toat aceast vast constructie i Wan munca zidirii si a instalatiel
fcuse numai i numai de mana de lucru a mestesugarilor targului, fra
recurs la niciun master sau salahor din afar de localitate. Fara constructia
zceasta i instalatia ce a durat multi ani, fr intrerupere, toti mestesugarii
din Urlati ar fi incrucisat de mult bratele, din lips de lucru.
Revenind la ocupatiile bucurestenilor in timpul toamnei, credem inte-
resent s precizm ca nu numai la Dealul Mare se petnecea pe vremea
culesului viilor, ci si la Dragsanii Vlcei, la Nicorestii Tecuciului si la Cot-
narii Moldovei, cel mai pretuit vin nu numai la noi, ci chiar in streintate,
pentru buchetul i tarn lui. Propriu zis, un deal al Cotnarilor nu exist, ci
.doar o portiune de deal ce s'ar putea reduce numai la fosta proprietate
Roznovanu si Greceanu, (fostul presedinte al Camerei si fost ministru,
www.dacoromanica.ro
76 VICTOR BILCIIIRESCU
ucis in atentatul din Senat), partea cea mai sistematic ingrijita $f care da
cea mai fin calitate a renumitului vin, restul dealului apartimind la dife-
riti rze$i moldoveni, cari, Band o t ultur primitiv din cauza lipsei de
nijloace, obtin un Cotnar de calitate inferioar.
Vestea buchetului vinului de Cotnari, a sarit peste granitele tri i a
rzbit in Europa, in deosebi in Franta si in Rusia, unde a fost apreciat
superior celorlalte calitti de vinuri locale.
Cotnarul veritabil, adica provenit din viile la inceput numai ale ILA
Roznovanu 71 mai apoi din tovraqia acestuia cu ale lui Greceanu, sub
firma Viile Roznovanu si Greceanu-, era foarte scump, fiind $i foarte
rar, aqa Mat el a fost mai la indemana streinttii, cleat a noastr.
Dar noi avem dealuri reputate pentru altfel de vise, mult cercetate
aproape ca $i Cotnarul, a$a cum este de 016 vestita specialitate de stru-
gure Crmpo$le, produs de dealul Drgpnilor, foarte cutata $i ea
pentru vinut de Crmpo$ie. Din acest yin, renumitele vii ale Simulescului
(azi ale familiei Bratianu) furnisau in fiece an la Curtea Tarului Rusiei
varietate de $ampanie numit Chateau Ykern- pltit pe vremea lu Si-
inuescu cu 20 lei sticluta numai de dou pahare, a$a c pentru noi rm-
nea prea putin vin din aceast calitate rar, ce mai tot se petrecea in stre-
intate, unde se $i putea plti mai convenabil cleat la noi. Vin renumit,
dar narnai negru, produceau $i dealurile Nicore$tilor din Tecuci $i mai
cu seam produsul viilor doctorului Ptra$cu, apreciat in toat Moldova_
A$a Inc& valoarea vinurilor noastre ar fi avut aceast scar de clasificare
cotnarul, drg$anul, cel de Dealu Mare (Valea Clugreasc, Scenii, spre
Mizil, spre Urlati), Nicore$tii $i ceva mai trziu vinul de Dobrogea, iar
azi clasificarea aceasta ar suferi o radical schimbare, prin intrarea in com-
pone* ce anuntarrn a vinurilor ardelene,
Voio$ia din timpul culesului, mai ales dud rodul fusee bogat, era
proverbiala de-alungul dealului. Seara, la lumina focurilor, culegtorii
jucau Ana" trziu iar proprietarii $i invitatil lor petreceau $i ei in fiece
sear la alti, a$a fel c lutarii nu mai puteen prididi. Ct despre bel$ugut
din vremea aceia, e destul fac cineva o idee de pe urma faptului
concret, c am asistat la o invoial original in partea viilor dela Vale&
Calugareasc5 unde lipse$te apa de but. Invoiala consta dintr'un schimb
de dou cofe do must pentru o cord do. ap de but ce se aducea dela
prea mari deprtri. In pfivinta dealudlor ce duc lips de apa, cunosc un
www.dacoromanica.ro
BUCURE$T1 $1 BUCURE$TEN1 DE IERI $1 DE AZI 77
www.dacoromanica.ro
78 VICTOR BILCIURESCU
www.dacoromanica.ro
Edificii
Palate Locuinte Interioare Piete Bulevarde Strfizi
A degete.
Afara de palatul domnesc, azi palatul regal, transformat radical
asa cum se vede astazi, afara de palatul $tirbey de pe calea Victoriei, de
paiatul Sutu de pe bulevardul Coltei din fata spitalului, de palatul Universi-
Mtn din fata statuei Mihai Viteazul (fostul Senat), de palatul Brncoveanu
(azi disprut) cladire situat cam pe unde se afla pe Dmbovit aripa
dreapta a actualului palat al justitiei si In care a functionat Intaia oar
institutul antirabic Dr. Babes, pn ce si-a construit cldirea In care
functioneaza azi, mult mal la vale tot pe Dmbovit spre Cotroceni; de
c15direa Hagi Moscu (azi disprut) unde a fost odinioar primria Ca-
pitaiei, cam in fata statuiei Ion Brtianu si afara de cteva alte locuinte
cu ate un etaj ca de pild aceia a : ministerului de interne, tot pe locul
undo se construeste azi monumentala cldire si unde era si peresedentia
ccnsiliului de ministri ; a casei Vernescu de pe calea Victoriei (azi ministerul
Economiei Nationale) ; a casei Bellu de pe calea Victoriei, unde astzi se
af15 birourile Cec-ului ; a casei Costaforu (fost ministru de justitie) din
Batiste, astazi casa Nicolae Filipescu ; a casei Briloiu tot din Batiste
(cldirea unde azi este.Mercurul") ; a casei general Horbatski de pe strada
Vasile Conta, unde astzi este localul liceului de fete Regina Maria"
a cldirii in care erau dormitoarele institutului Chevitz de pe str. Scaune
(N. Filipescu) ; a cladirilor hotelurilor Capa, Bulevard, Dacia si Avram ; a
www.dacoromanica.ro
80 vicroR BILCIURESCU
www.dacoromanica.ro
BUCURE$T1 $1 BUCLYRE$TENI DE IER1 $1 DE AZ1 81
pre Parbatul ei, sotia spunea : dumnealui al meu-, iar sotul: dumneaei a
mea-. Astazi aceste mgulitoare aprecien, ar fi inlocuite prin: neprieopsitu,
de barbatu-meu-, sau : hoinara nevast-mea-. Astzi, printele nu prea e
luat In seam de copil si cte odat de sotie, une ori de amandoi. Acurn
fata se emancipeaza Inainte de majorat ; iese In lume, la teatru si la petre-
ceri, fr printi ; pretinde printilor s ias5 din cas, ca s5 primeasca cu-
nostintele lor si s-i pun Intreaga cas5 la dispozitie.
Acum 70 si chiar 60 de ani iubirea era cure& sincera, neprefacut
cand doi tineri se iubeau si voiau sa dureze CI:1min, cereau Invoirea pal-14-
'0r si ascultau povata lor; azi si tanara si tanrul se casatoresc fra alt con-
simtimant deck al lor si de multe ori numai din calcul. Ce deosebire Intre
t Ineinicia legamintelor de odinioara $1 a odor de azil
Unor insurtei cari dup5 numai dou5 luni de convietuire, imi vorbeats
de despartenie, le-am spus : Nu m5 mir, pe vremea mea noi traiam ca sa
iubim ; astazi voi iubiti ca sa triti-.
Am trait si eu pe atunci sa vad tihna unui asemenea intelior : gospo-
dine aducand ea de si avea dou5 servitoare cafeaua barbatului si pe
aceiasi tav5 nelipsita cutiuta cu tabac pentru stranut in cazul ca nu fuma
tar dac5 era furnator, in locul prizei de tabac, cutia de tutun din care ea
rsucea tigara sotului, de lang care nu lipsea cat timp tinea tabietul ca-
felei.
Va fi fost un exces de bun armonie conjugal, va zice ganditorul de-
prins cu forfota si zgomotul de astazi ; se poate, dar cine n'a trait mul
turnitoarea vreme a patriarhalelor obiceiuri, nu-si poate da se,ama de far-
mecul linistitului trai de atunci.
Si am mai apucat aft obicei btranesc : ori de cate ori boierul rama-
nand singur avea nevoie de distractie, recurgea la mtnii niste margele
de lemn aromat de prin Orient, Insirate pe o ata, pe cari le vantura cu o
adres uimitoare, cate dou5, trei, patru sau si mai multe, multumit ca.._
omoar timpul.
Dar dac In casa btranii se multumeau cu distractia nultaniilor, in
schimb, la biseric5, dela care nu lipsea nici data', Isi frangea mijlocul pe
la toate icoanele, Nand metaniile insotite de cruci si pastrand cu evlavie
toate posturile, toate zilele sfinte si toate obiceiurile de peste arr.
*
Pe Janga cladirile arhitectului Mincu, din cuprinsul Bucurestilor, amin
www.dacoromanica.ro
BLICUREETI I BUCUREETENI DDIERI SI DE AZI 83
www.dacoromanica.ro
84 viaroR BI LCIU RES C If
www.dacoromanica.ro
BUCURE$TI $1 BUCURE$TENI DE IER1 $1 DE AZI 85.
www.dacoromanica.ro
813 VICTOR BILCIURESCU
Casa de mahala era rar invehta cu fier sau cu olane, ci de cele mai
multeori cu 0ndrila sau cu !Arne, iar pe la margine de tot, dese ori chiar
cu stuf de pe la elestaele i b'ltile din jurul Bucurestilor.
Interiorul unei locuinte de mahala nu tocmai periferica, Il alcatuiau
dou inaperi empartite printr'o sal care, atunci dud casnicia era mai
numeroasa, slujea si de camera de dormit sau de sufragrie, dar numai
lama, cci restul anului, mahalaua mnca afar sub un pom, de obiceiu
un dud, care cat tinea poama, misunau =tele in pom si pe jos pe unde
adeau coapte i Intretineau bazltul acestor nepoftiti musafiri suparatori.
La una sau cele dou ferestre dela drum, casa de mahala avea, de
obicei spre tcamna, gutui, un borcanel cu apa in care un brotacel verde
facea functie de barometru, aratand timpul secetos sau ploios, dup cum
brotacelul se ridic,a deasupra apei sau se cobora la fund pe o scaricic de
.)...-, - r ;I. -
.
6, .n ,. ,,JIIIIIIIIIII Et
- Id I - .:;--_-4-t---: " '
,,p : , ,
...,,,...0 _ t T i rc ----r--
lemn, vrand s intele,aga prin aceastii manevra ca daca sta la fund in-
seamna ca se apara de secet, iar and st la supraFata apti, cere ploaie.
Daca locuinta de mahala mai -avea o fereastr la drum, apoi aceasta
gemea de ghivece de flori, de obicei : maghiran, tozmarin, busuioc, in-
drusaim, cercelus, mwat, florea preferata a mahalalei, ce diferea de
www.dacoromanica.ro
13UCURE$TI $1 BUCURE$TENI I5E IERI $1 ODE .4ZI .87
www.dacoromanica.ro
88 VICTOR RILCIURESCU
www.dacoromanica.ro
BLICIIRE$T1 I BUCURE*TENI DE IER1 51 DE AZI
,,- r'''t,......_;,,_
. 4. -
1 1, t I: 6 I L ,rs.
; L.
rfiz" F
t .V , I ''
4hip, ,,,, 1 . ', 77"If tZ ,-, ,11
..,
o
!Ilk."
1=; 0.-"' ' 1144 -B
VS:4
Cu perspectiva mai larga era si piata Sf. Gheorghe Nou mai spatioasa chiar
de cum este astzi.
Pieta de alimentare erau pe vremea aceia doua, dar si acestora li se
acorda aceasta titulatura, fie din neglijenta acelora cari nu vzusera in re-
alitate o piata, fie din stiinta celor ce vazusera in streinatate asemenea
Plata Mare era tot pe locul unde se afla si azi, dar ocupand un loc
mult mai restrns chiar inainte de acoperirea Dambovitei, lar Plata Mica
(denumita mai tarziu a Amzei) se afla si ea cam tot pe locul unde este s:
azi si putin mai redusa, caci actualul teatru Studio- ocup mai putin spa-
tiu dealt acela ce-I ocupa vechia piat Cu gheretele de macelarie, pesca-
www.dacoromanica.ro
90 VICTOR BILCIURESCU
www.dacoromanica.ro
.s
%,
Yi..!,,,Ate; !
-
; "e
*. .k`i
'7'07;1'
'7'1' i ' t J. 3
, ,f. o
.. 1-4.
i . ,....
-,...
e,e.. r. L.
ii, ., 4et ',"-
A. I
,
-
.
. 01,*.it
..7e7
I
:P
.
e
ti
]
It.s
,+ .w '
.tra
[
..-"
.1
www.dacoromanica.ro
BUCURESTI 51 BUCURE$TENI DE LERI t$1 DE AZI 93
www.dacoromanica.ro
Biserica 0 Clerul
insemntatea lor, bisericile Capitule' se rnduiau acum vre-o 70
de ani cam in ordinea aceasta: Mitropolia, aceeas care astzi este
Dupa Sfinta Patriarhie$i unde, ca si asdzi, se oficiau slujbele religioase
la srbtori, iar la srbtori mari Paste, Crciurt, si la srbtori na-
tionale slujbele se oficiau cu deosebit solemnitate in fata Curtii, a guver-
nului si a Inaltilor demnitari.
Domnita Beilasa in aripa stng a palatului de justitie, biseric bo-
<jata, cu apreciabile venituri, tinnd de Asezmintele Brncovenesti, bise-
ric, al carei cor era dirijat de vestitul tenor Brcnescu. De pe urma dis-
paritiei faimoasei cristelnite proprietatea bisericii, un intreg scandal public
a fost provocat, sc,andal ce a degenerat intr'o agitatie ce a dinuit aproape
o luna de zile si careia i-a pus cap& detronare,a mitropolitului Ghenadie.
retragerea lui la mardstirea aldarusani din Ilfov, ins cu pstrarea tit!u-
ui de mitropolit, staret al manstirel C61drusani si acordarea de ctre par-
lament a unui teren din proprietatea mnstirii in suprafat de 200 ha. la
dibpozitia stretiei ; biserica S'drindar, pe locul unde astzi se afl impu-
ntoarea cladire a Cercului Militar, biseric arafoas, Incaptoare si bine
intretinuta, in care de obicei se oficiau cununiila in societatea alease a Ca-
pitalei si al carei cor avea pe reputatul solist tenor C. Georgescu-Lascu ;
Sf. Spiridon pe calca $erban Vod, considerad' ca cea mai spatioas bise-
rica a metropolei ; S-fta Vineri Herasca, in fata cddirii primriei de Negru,
31 crei ctitor a fost generalul Herescu Ndsturel, biseric spatioas, foarte
bine intretinura_a arei fresca in intregime este opera pictorului Belizarie,
fresa pe fond de aur ; SI. Gheorghe Nou, in plata cu acelas nume $1 si-
www.dacoromanica.ro
96 VICTOR BILCIURESCU
-
a Dmbovitei dincolo de Institutul statistic, pe un damb ce-o face vizibila
dela mari distante ; biserica Mihai Voclii, zidit zice-se de insu0 vi-
teazul Voevod al Munteniei, templu in care se oficiaz slujbe intru cinstirea
memoriei purttorilor distinctiunii celei mai Mahe pe care o avem : cruce,a
Mhai Viteazul; biserica Krefulescu de pe calea Victoriei langa parcul Pa-
latului Regal, avand insemnate -venituri urbane i rurale din partea Aeza-
mintelor Kretulescu, templu ce fiind pe terminarea transformarii radicale
www.dacoromanica.ro
BUCUHE$11 Si BUCURE$TEN1 DP Ihttl DP., A41 97
ce i s'a adus, va fi redat oficiulul obicinuit; vin apoi o serie de biserici cari
adunau in zile de rugciuni lumea aleas a cartiereltn unde se Osen, asa
cu-n sunt de pild: biserica Mavrogheni dela $osea Curtea Veche, Ste-
;arul, Olari, Visarion, Niculae Selari, Popa Chilu, Popa Soare, Sf. Mico--
lae de lnga Patriarhie, biserica Dintr'o zi, Ghencea, bisericua lui Bucur,
:he Gorgani, Enei, foarte cercetata alta data de drept credinciosii carne-
ului si in care, cat a durat razboiul lndependentei, a dat rgspunsurile la
slujba, un cor barbStesc alcatuit din ofiteri si soldati muscali, ce cntau
rntrun cor a tempo, cu vooi in impunator registru de jos ; Boteanu, cu
Biserica Bucur.
www.dacoromanica.ro
98 VICTOR BILCIURESCU
careia era [Ana mai acum 65 de ani vestitul turn zidit de Carol XII al
Suediei dupa pitrderea btliei dela Pultava, fiind in trecere prin Bucurest!
spre Constantinopol unde a si fost arestat, turn ce a servit mult vreme de
foisor de foc i uncle era si o cazarm pentru sectia de pompieri.
Turnul acesta a Fost acum aproximativ vreo 70 de ani obiectul unei
farse pe car d-rul Rasty tatal generalului Rasty, Fost prefectul politie!
Capitalei si intaiul comandant al
jandarmilor rurali la infiintarea
acestei institutii, a jucat-o cu vesel t
succes unui caraor englez pan
tara noastr. Caltotul acesta, le-
gSnd cunostint cu d-rul Rasty,,
singurul cunosctor impreun Cu .. I
-4,
,15'
ti ".
tic '
,
;,4
n '
.
-,
'4F Y
if .4.
. '' Tit,:.-:
4,
r ,
i
1
.
I
- I ,
44 ....1 '1 i 1 z-, ,.i. i
' -../ i
' .-
'
3 o ...1....
s kI
7
411
. 41*
Biserica Colt ea.
Fata altarului bisericii Coltea.
Petre Carp, al limbii engleze din vremea aceia 1) si doctorul Rasty ara_.
tndu-i, intre alte putine monumente ce avea pe atunci Bucurestii, si
turnul Coltii, i spunndu-i si imporbanta lui din punct de vedere istoric
www.dacoromanica.ro
4.'
A
1.
"1/ 10,44,
1
r
-
r , 9 4,
.472141.1:1...... F.
N
littly4 s.tyr
or , , sl
6 ' -
Turnul Coltoi.
www.dacoromanica.ro
BUCURLRII BUCURERTENI DE IERI RI DE AZI
www.dacoromanica.ro
102 VICTOR BILC URESCU
mult ragaz de timp intr'o vacanta a lui si a mea, sa stau de vorba si din
gura caruia am aflat multe cunostinte ce-mi lipseau si am ramas surprins
de cultura lui generala, nu numai teologic.
Un rang bisericesc cu o cultura temeinica, era si fostul episcop de
Arges, devenit Mitropolitul Primat al Romeiniei Ghenache, rasturnat din
Scaun pe chestia cristelnitei dela Doamna Balasa, cristelnita in care a fost
botezat printul Carol si care dupa acest botez, a disparut. Epitropii Aseza-
mintelor Brncovinesti de care depindea biseric,a Doamna Balasa unde se
pastra acesta cristelnita, au facut raspunztor pe presedintele lor, care
dupa testament era Miropolitul in scaun. Qr acest mitropolit care in vremea
aceia era Ghenadie a rspuns ca cristelnita n'a stat nicicand la Mitropolie
ci numai la Doamna Balasa proprietara ei si ca el a vazut-o o singura dat'a
in viata lui, la Sinaia, and o botezat pe printul Carol.
Chestiunea a ajuns la Palat si regele Carol a atras atentiunea Mitro-
politului Ghenadie ca chestiunea aceasta ar trebui solutionat intr'un fel,
pentru 6 opinia publica o cotnenteaza in detrimentul defavorabil al efo-
rilor al carol- presedinte este mitropolitul titular.
Raspunzand Regelui, Mitropolitul i-a aratat ca nu era tinut el sa orn-
duiasca trimiterea cristelnitei la Bucuresti dupa ce slujise la botez, ci acea-
st indatorire revenea de fapt si de drept Insarcinatului Eforiei Brancove-
nesti care o adusese la Sinaia.
Probabil ca regale Carol va fi avut impresia ca Mitropolitul ar fi vrut
A inteleaga ca aceast sarcina ar fi revenit eforului ce reprezenta familia
Brncoveanu in consiliu si atunci i-a obiectat 0' nici aceasta asertiune n'a-
vea temei, de vreme ce acel efor era un print, ceiace a indispus pe mitr -
pent care ar fi replicat
Rog pe Majestatea Voastra sa tina seama ca si eu sunt print : Prin-
tul Bisericii Romane.
Regale ar fi comunicat primului mtnistru convorbirea dela aceasta au-
dienta, iar primul ministru (Dem. A. Sturdza) nu se stie daca cu apro-
barea regelui, sau cu dela sine putere a dat prin ministrul justitiei, dele-
gatie procurorului general al Curtii de apel, sa aresteze pe mitropolit
ceiace reprezentantul justirei ar fi executat cu prea mare severitate, spu-
nea presa opozitionist, pe and presa guvernului sustinea contrariul, adic
ca Ghenadie fusese debarcat cu toate menajamentele cuvenite rangului
Alta figura bisericeas a dar ceva mai aproape de no are s a b cura
www.dacoromanica.ro
,.
,... 11 1 .
Is ..i:
-,
,.....,.. t.. .
9
1.. L,
, ,,,,C ,
IOW .
,
1,tn 4.
-"'"t,tItt4m4b
1.ft u
www.dacoromanica.ro
1.
Cv
P
L
BUCURESTI $1 BUCTIRE.yrk.NT DE TERI .SI DE AZ1 115
www.dacoromanica.ro
106 V I CTOR BILCIURESCU
www.dacoromanica.ro
*coala
*coala primara
de pensionatele particulare Chevitz, $eicaru, Troteanu, de beti,
si Beaumont si Lanolo(ti, de fete, in Bucurestii de pe vremi *collie
Afaraprimare se prezentau asa cum atat de plastic si de sugestiv le
de crie Barbu Delavrancea acum vre-o 60 de ani in nuvela lui Domnul
Vucea" in care dascalul sta de taifas cu 5colarii in orele de curs, despre
cate arsioe are fieoare, ate capre, ate miele si cate ichiuri,1) pe cari le
confisca si pleaca acasa cu buzunarele pline ca sa le vand pe la alti copii;
acest domn Vucea de vesela amintire, she sa dising intre scolarii lui pe
aceia ai caror parinti se bucur de oarecare influenta si de o mai iniesnita
stare materiala, pe c,are-i protegueste, iar pe cei ai caror parinti n'au niciun
fel de trecere ski trimit odraslele la sooala mai crpiti si mai ne'ncaltati,
ii trimit sa-i targuiasca cosnita zilnica si sa dea o mana de ajutor sotiei
cl-sale acas, fiincica d-sa n'are nevoie de slugi, avand atatea la dispozitie,
car' n'au numai dec.& misiunea s stie ceva carte, fiindca ei tot sluga la
darloaga" au menirea s'ajunga.
Tata-meu imi povestea ca bine inteles inainte de scoala sistem
Vucea, pe care eu mai tanar cu 8 ani &cat Delavrancea n'am apucat-o
ca in copilaria lui cam pe la 1828 cand a fost el dat la scoala cursurile
www.dacoromanica.ro
108 VICTOR BILCIURESCU
www.dacoromanica.ro
BUCL1RE$TI $1 BUCURE$TENI DE IERI $1 DE AZI 109
www.dacoromanica.ro
110 VICTOR BILCIURESCU
www.dacoromanica.ro
BU URE$TI I BTJCURE$TENI DE IERI $1 DE AZ 111
Liceul
Cursului primar l urma cel secundar care era gimnaziul pentru toata'
Tara, exceptnd Bucurestii care avea un liceu, pe Sf. Saya, vechlul colegiu
tip 7 clase : 4 gimnaziale si 3 umanioare (superioare) dup care nu mai
urma niciun alt grad superior de invT5mant, nici bacalaureat, nici facul-
tate, asa ca cine vrea s Inv* mai departe si avea mijloace, re,curgea
la scolile superioare din streintate, din Frania, Germania sau Italia, de
unde ne veneau oameni de legi, doctori In medicip,a, ingineri, profesori
chiar ofiTeri cu studii speciale militare, ca de pildg : Ilia Bozianu, Creiescu,
Costia si Vasile Boerescui Barbu Belu, Stgescu, M. Pherechide, Cornea
si mai tarziu : Petra Missir, Dissescu, Djuvara, Marghiloman, Take lo-
nescu, Vasile Lasar, Costia Arion, dintre juristi ; Obedenaru, Tumescu,
Severeanu, Kalenderu, Assaki, Rmniceanu, Udrisky, Sergiu, Felix, Nanu
Muscel, Leonte, dintre medici ; Salign, Elle Radu ; Strat, Ananescu, An-
ghel Demetriescu, Bonifaciu Florescu, ColAlcescu, !strati, Babes, Spiru
Haret, David Emanuel, CriMu Negoescu, Pompeiu, dintre profesori ; Ar-
getoianu, Al. larca, Al. Zanescu, CapeTineanu, Berindei, Stefan Cristescu
si ceva mai trziu Dem. lliescu, Costica Cristescu, Teodor Georgescu,
Petra Demetriade, dintre militan.
Fireste, mai sunt si allii pe cari i-am omis pentrua Ii pierd din me-
morie. M'am marginit la cei pe oari i-am cunoscut ca porfesori si ca coleg,
si nici din acestia nu mai reTin astki -in Intregime.
Invaiamntul public atSt la cursul primar at si la cel secundar, era
gratuit, chiar dupa ce s'a introdus bacalaureatul si universitatea, Ins6 dupa
acest adaos, gratuitatea n'a mai ramas deck pentru cele dou prime
cursuri si nici la ele n'a durat cleat scurt vreme.
In Bucuresti 1mi spunea tata) meu pe and era el in colegi l
Sf. Sava, probabil Infra anii 1827-1835, avea profesori pe Poenaru care
era si directorul colegiului, pe Hill la limba romAna, pe Aristia la limba
alma. Poenaru si Hill au dat In vremea aceia la iveala un dicTionar roran,
ce !Ana mai deunazi, adica pSna ce au aph'rut dicTionarele lui Lazar $ai-
neanu si mai apoi al lui Adamescu si Candrea, a fost cel mai complet si
mai cercetat. Tot dela tatal meu deTin am6runtul ca limba roma'na" n'a
avut o mai buna traducere a Mader' lui Homer, ca aceia a profesorului
Aristia.
Liceul Sf. Saya de mai trziu, adica de pe vremea Cnd Fcm frecventat
www.dacoromanica.ro
112 VICTOR MI CIURKSCL
www.dacoromanica.ro
DIJCURESTI SI RUCIIRERTENI DE IERI $1 DE AZI 113
bun profesori mai erau Ananescu, cel d'intai licentiat in 5tiintele naturale
dela Paris, acela care a dat la veala un curs de zoologie pentru tot cursul
liceal, bacalaureat 5i facultate ; Svarlescu profesor de Istorie, fost distins
elev al lu Hasdeu ; Grecescu care ne preda higiene public5 pe care o preda
In.& pe larg bine inteles, i la catedra dela universitate, Spinazolla de limba
italian5 in cursul superior, insa cum cursul acesta era facultativ, putinii elevi
cari II urmau nu-i dadeau prea multa importanta, dei faceau un curs care te
silea sa-1 asculti Cu placere pana la s1ar5it, Cu citate 5i exemple pline de
interes.
Maestru de desen i caligrafie it aveam pe Stefnescu, neintrecut de-
seriator 51 caligraf ; maestru de muzica vocal era pasionatul meloman
vestit organizator de coruri Podoleanu, acela care m destina s am la
serbarea dela 5 Decembrie (Sf. Saya) patronul liceului, o partitur de solo
In corul ce executa in ziva serbrii o compozitie a lui.
La gimnastica l'am avut maestru pe Moceanu, ardelean, primul &sal
Je gimnastica in tara la noi, care dei de 70 de ani impliniti, lucra la apa-
rate cu supleta unui tanar 5i juca jocurile nationale cu o vioiciune care
strnea admirata noastr. El a produs In gimnasticg, joc sOltret i scrim
pe cei doi neintrecuti elevi ai lui, ajun51 profesori la liceu 51 la $coala
ofteri, Petrescu i V elescu, cu cari a colindat toat tara, multe OH din
Europa 5i Asia, oprindu-se mai multa vreme in Indil.
Bacalaureatul era examenul pe care-1 trece,au liceenii absolventi at
cursului de 7 ani, obligati s rspund de toat materia predat in tot acest
timp. Cei reu5iti se inscriau In Universitate la faculttile pentru speciali-
tatea in care 5i simteau vocarea.
Se intampla pe atunci, a5a cum s'a intmaplat 5i mai tarziu, ca nota
celor reu5iti se nu Intread prea mult pe a acelora cazuti, fie ca nu satis-
facusera proba orala sau scris, fie pe amandou i s'a mai Intmplat ca
dintre ace5tia s5 cada 5i la al doilea examen 51 chiar la al treilea.
Un caz hazliu dele un asemenea examen de bacalaureat merit5 sO fie-
pomenit :
Candidatii cari cazuser la unul, dou, sau chiar trei examene, gsi-
ier un ingenios mijloc de a obtine diploma
Cadea la invoial cu primul reu5it la examenul precedent, ca, in
schimbul unei sume ce pe vremea aceia reprezenta Intretinerea unel
mili pe un an intreg (3000 lei), s raspuncla in locul lui, dar pe numele
www.dacoromanica.ro
114 viCTOR BILC/IIRESCU
lui, asa ca acest fericit bacalaureat da trite sesiune ate doua sau chiar
trei asernenea examene pentru altii i.li facuse un venit sigur de adevarat
boglitas, de vreme ce in fiece an incasa in cazul cel mai fericit 9000 sau
6000 lei si in tot cazul sigur 3000 lei cnd nu da examen cleat pentru un
singur client.
Comertul mergea strun, Oa ce s'a Intamplat ca la at 6-lea sau al
7-lea examen, insusi fericitul fabricant de bacalaureati sa cada si s fie
nevoit s restitue cei 3000 lei Incasati anticipat.
*
In vremea aceasta la Universit ate, ca de altfel ca si la liceu, predou
rarsuri in specialitatea fiecaruia, profesori mari reputati carturan
Asa de pilda, printre cei d'intai trebue s recunoastem reputatia ne-
discutat a unuf Hasdeu (filologia comparata), Titu Maiorescu (estetica si
logica), Danielopolu (Drept), Patan Sihleanu (stiintele naturale), Bacaloglu
kmatematici), Gr. Tocilescu (Istoria), Dissescu (Drept), Toma Stelian
(Prep, Nae Basilescu (economia politica), G. Dem. Teodorescu (Litera-
tura), V. A. Urechia (Istoria), Coco Dimitrescu (filosofia), Bianu (limba
romana) loan Tanoviceanu (Drept), dr. !strati (chimia), dr. Assaky (chi-
ru gia), dr. Babes, dr. Nanu Muscel (medicina), dr. Calenderu, dr. Darnni-
ceanu (chirurgia), dr. Marcovici, dr. Felix (igiena), dr. general Demostene
;chirurgia), dr. prof, Udrisky (medicina veterinara), lar printre cei mai
varstnici cari isi facuser datoria, dar Intarziasera sa se retraga dela ca-
tedr, imi amintesc pe : Gh. Cantilli (Drept penal), Alexe Marin (chimia),
Mih. Vldescu (botanica), Quintescu.
Hasdeu, a scos serii de titrati, cari daca nu erau prea numeroase, erau
i-i schimb cotate printre cele mai pregatite si mai apte de deven're, asa
cum au fost de pild profesorul universitar N. 1. Apostotescu, unul din cei
ioi sau trei doctori in !itere dela Paris, Lazdr Sdineanu, cunoscutul folklor st,
d-rul Calenderu, profesor la facultatea de medicina din Bucuresti, pentru
care ca si pentru d-rul Assaky Ion Bratianu a facut prin lege spe-
cial, s i se dea o catedra universitara si o clinica de spital fara concurs,
pentru lucrrile lui exceptionale de specialitate in streintate, se bucura
de o excelenta reputatie $i la catedra si ca practician, dar fiind un pasionat
v5nator, neglija si clientela si catedra, ceiace i-a procurat cateva nepiaceri,
printre cari doua merit s fie cunoscute
Fiul unor bogatasi dip Prahova, trim's la Bucuresti sa-si urmeze cursu-
www.dacoromanica.ro
B r UR BTI BI BUCUREBTENI DE IERI 1 DE AZI 115
www.dacoromanica.ro
116 VICTOR BILC1TJRESCU
www.dacoromanica.ro
BUCIIREVII t?I BUCURE*TENI DE IERI 1 D AZI 'ir
rnde incerand sa le imbarce in dube mari ca sa le treaca Dunrea sr
s le indrepte spre Bucuresti au chut toate in Dunre, de unde nu a mal
Incercat nimeni sa le socata.
Asa CS, cine vede intreg monumentul dela Adam Klissi, are invoiuntar
doua impresiuni : una de regret pentru ciuntirea Tropaeum-ului lui Trajari
si alta de slavirea memoriei lui Tocilescu, pntru scoaterea la lumina a
celor doua cetati Romane, cu toate odoarele de mare pret ce s'au gasit in
ele si cu lamurirea ca desfigurarea Tropaeum-ului n'a fost savarsit de-
Tocilescu.cu nici o alta intentie, dect cu cea curat si patriotica de a punt,
monumentul, unul din cele mai graiboare de latinitatea noastrii, intr'o cat
mat certa sigurant.
Doctorul lstrate, doctor in chimie $i medicina din Pars, figura proe-
minenta in lumea stiintifica st politica a tarii, fost presedinte al Academiet-
Romane fost ministru i directorul laboratorulut ce-i purta numele, ocupa-
tiune cu care a ramas dup ce n'a mai vrut sa practice medicina in urma-
pterderr unicului copil pe care n'a putut s-I scape dela moarte. Firea lu
c:nstita comanda -s adopte aceasta hotarare, lar cnd fosta clientel.
voia sa recurga la tratamentul lui, el se scuza raspunznd : cine mal
poate avea incred re In stiinta mea, cnd eu insumi nu mai cred in ea
de vreme ce nu mi-a slujit sa scap pe cel mat scump bolnav al rneu ?".
Si a ramas numat al laboratorului.
Ca bun romn a lasat la moarte Severinului de unde era de fel, urr
loarte interesant muzeu colectionat de el o vtat intreaga si care poate
vazut si admiral In palatul cultural din Turnu-Severin, alaturi de biblioteca
lasat acolo de alt fiu al Severinului, J Gr. Bibicescu, fost guvernator a
Bgncii noastre Nationale
Intercalez aci amruntul ca ridtcarea Palqtukri Cultural, ce cuprinde
pe !Ana aceste dou pretioase donatium, sala de spectacol, de concert $1
de studio, este pe de-a intregul opera omului de bine si de frumoase ini-
tiative culturale si gospodaresti, regretatul profesor Teodor Costescu
fost director al liceului Trajan din localttate fost prefect si deputat s
membru al Academiei Romne.
D-rul !strafe este cmu care a luat asupra-si angajamentul fat de M
S Regele Carol 1, cu prilejul jubileului de 40 de ani de inteleapta glo-
rioasa domnie, sa realizeze in scurtul timp ce i se cerea, expozitia dela,
1906 intru cinstirea acestui jubileu.
www.dacoromanica.ro
1.18 VICTOR BILCIURESCIS
www.dacoromanica.ro
Parlamentul
pe locul unde se afla azi Camera deputatilor, pe fostul deal al Mi-
tropoliei._ azi al Patriarhiei se afla si vechea cldire a Came-
Tot rei deputatilor, ce e drept, mai putin impunatoare ca cea de azi in
exterior, dar mult mai simpatica mai atragatoare si mai predispusa spre-
buna dispozitie in interior.
Pare ca o vad : sala de sedinte dreptunghiular, spatioas ; de partea
intrarii, tribuna prezidentiala, par'a mai inalta ca cea de azi; sub ea, a-
cela rerzervata pentru cuvnt, amandou Inltate pe o platforma, la drea_p-
ta si la stanga careia strajuiau doua lampadare cu mai multe lumini, iar de
o parte si de alta a acestei platforme, busturile in bronz sau in marmora
ale barbatilor de Stat cari s'au relevat in parlament. Sub tribuna, la niveluf
salii, masa stenografilorjar sala de sedinte in amfiteatru si in forma ovoi-
dala cu fotolii, le care avnd un pupitru in fata, trecere prin mijloc s'
pe laturi, avea perpendicular pe linia fotoliilor privind de pe tribuna, in
partea stanga si la nivelul tribunei banca ministeriala cu opt fotolii si ma
tiSrziu cu noua, fiincica se mai infiintase ministerul industrief si comerfulut
azi ministerul economiei nationale iar in stanga si In fata band gu-
vernului, doua banci ocupate de obicei de parlamentarii opozitiei, afara de
opozitia junimista care ocupa in incinta capul band a treia din dreapta in
ordinea si numarul acesta : Petra Carp, Al. Marghiloman, N. Filipescu,
Barbu Stirbei, Virgil Arion si Botez-Bacu. Tribune erau cam ca cele de
azi : a corpului diplomatic, a doamnelor, a fostilor parlamentari, a presei,
lar in fundul sal o tribuna foarte inapatoare pentru marele public, sub
care pe o usa din stanga ei, se intra m bufet, refugiul deputatilor impotri-
www.dacoromanica.ro
7120 vIcros, BLL.0 URESCU
tra discursuri1or plicticoase, cci foarte rare erau sedintele in cari bufetul
s fie pustiu, asa cum era cand in incint vorbea un Kogalniceanu, un
Barbu Katargiu, un ,fie Bozianu, un C. A. Rosetti, sau Ion Bratianu i mal
-tarziu flut su lonel, un P. P. Carp, Titu Maiorescu, Alex. Lahovary, Take
-onescu, Al. Djuvara, N. Fleva, Palade, Nae lonescu, Vasile Conta, Ceaur
Asian, Filipescu, Marghiloman, Titu Maiorescu, Vasile Lascar, Titulescu,
-Dissescu, si altii.
Sala Senatului era la Universitate (mijlocul) in fata statuei lui Mihal
Viteazul de pe bulevardul Acaderniei (azi Carol I), sal puin incaptoare
fiinda maturul corp era mai putin numeros ca acela al deputatilor, lar
'fauna lu prezidentiala am apucat-o detinuta de : lije Bozianu, de Biza
dea Mitic Ghica, de Pherechide, de Mihail Orleanu, de Const. Boerescu
generalul Coand, Argetoianu, s. a.
Despre sedintele parlamentului ma voi ocupa prea putin de dcelea
despre care am citit sau auzit, struind in deosebi asupra acelora la cari
am asistat si bine inteles, cari merit s fie relevate prin interesul ce pre-
zint i prin deosebita valoare a cuvantrilor rostite ce au avut rasunet a
tunci si-1 mai pstreaza si astzi chiar de dincolo d mormintele
or cari le-au pronuntat, sau asupra acelor dueluri oratorice, fie iritante,
fe spirituale, cart au intretinut opinia publica de atunci s au mai ramas
astzi In amintirea multora din contimporani.
Cea mai memorabil sedinta la care am asistat in Adunarea deputati-
;;)r, a fost cea dela inceputul lunei Martie 1907, la cderea guvernului
conservator de 'sub prespolintia lu Gheorghe Grigore Cantacuzino, pro-
vocatti de teribila rzmerita din 1907, mult niai devastatoare decal cea
dala 18881).
Asupra rzmeritei din 1907 circulau versiuni diferite : partidul dela
-firm (conservator) o atribua partidului advers (liberal) s1 in deosebi lui
Spiru Haret, care tiparise o brosur in care propovkluia sosirea momen-
tului de a lace o nou Improprietarire bazata pe mai mult dreptate
care termina cu incitatoarea lozinc, o repreduc din memorie Daca nu
vom trezi cat mai e vreme, pana pietrele de pe uliti se vor rzvrti"
si o mal atribula lui Vasile Mortun care colinda tara declamand versurile
.,Nol vrem .prnant- ale nemuritorului poet ardelean Gheorghe Cosbuc
www.dacoromanica.ro
BUCURE$T1 51 BUCURN4TENI DI., IERI DE AZ- 121-
www.dacoromanica.ro
122 VICTOR BILCIURESCU
www.dacoromanica.ro
124 VICTOR BILCIURA4C U
www.dacoromanica.ro
BUCURE$TI SI BU CURE$TENI DE IERI SI DE AEI 125
Apticand capul stalpului din banca a treia, cand cu palma dreapt, dad cu
cea stang5 si r5sucindu-se asa ca s arate spatele cand tribunal and b5n-
cilor si adresandu-se, ca in totde,auna, presedintelui, c5ci cu restul deputa-
tilor nu sta nici odat5 de vorba, pentru el fiind ca si inexistent', isi incepe
debitarea glumelor prin comic,a declaratie, asa din senin, fr5 nici un ra-
port in legatur cu discutia ce precedase interventia sa, textual asa
Domnule presedinte tiu sa vg informez c5 in curand voi lua fra-
nele guvernului si cea d'int5i grij a mea are s fie sa va gonesc pe toti
de aci cu maturolul cel mare..."
Intrerupe presedintele Adungrii-, Gr. Triandafil
Si pe mine d-le Carp ?
lar Carp ii r'spunde
Pe d-ta nu, dad ti-1 schimba capul.
Si ca si cum intreruperea Il fcuse s-si pierda sirul ideilor, incepe
d a capo faimoasa introducere :
Si cum v' spuneam, d-le presedinte, am de gand s iau puterea
si s5 va matur Cu maturoiul cel mare...
Nestor Cincu care se afla in fotoliul din fata oratorului, II intrerupe
si-i pune aceiasi intrebare ca si presedintele
Si pe mine coane Petrache ?
Replica lui Carp cade tot asa de ne la locul ei ca si cea la adresa lui
Triandafil
Pe d-ta poate nu, dad ti-i schimba ceafa.
Nestor Cincu Ii aminteste ca alegtorii lui nu i-au refuzat mci odat
alegerea in once parlament si prin urmare se va alege si in parlamentul
Carp, vr5nd nevrand.
Riposta lui Carp n'arn prins-o, huind asa fel spus5, In cat n'au auzit-o
dealt Cincu si doi-trei deputati din prealm5-le, inq5 inFormandu-mg la u-
nul din acestia din urm, mi-a afirmat c riposta lui Carp ar fi fost cam
aceasta
O s am grij ca aleciatorii d-tale s nu-ti mai fie asa credinclosi
rentru data' s5 te lase mofluz.
Si pe tom' acesta, cu un asemenea limbaj, absolut nepotr:vit cu pres-
tigiul su i cu rolul de seam5 pe care l'a jucat in viata public a 15rii,
a tinut Camera In loc aproape o or5.
M5 intreb si estazi dad' rmul acesta superior, inainte de a se hotri
pentru o actiune de ordin public ca acea pe care o expusei, nu a can-
www.dacoromanica.ro
126 VICTOR BILCIURESCU
tarit in prealabil daca aceasta iesire nu-I expune mai muit ridicolului decfit
admiratiei si daca nu e o scadere de reputatie in gura unui om de seama
si de vaza lui, expresiuni din dialectul agenturii electorale de odinioar
nulturoi, sa-ti schimbi capul, sa-ti schimbi cettfa f
Intr'o alta imprejurare, conu Petrache, fiinda tot despre dansul e
vorba, care de obicei venea trziu la Camera, dup5 deschiderea sedintei
a venit inainte de deschidere si s'a asezat la locul sau, probabil In astep-
tarea vreunuia din cei sase aderenti, asa c5 a treia banca din dreapta
n'avea cap de banc decat de o parte pe Carp, iar de cealalta pe depu-
tatul severinean Costic Radulescu, un oltean foarte vioiu care avusese
foarte reusite riposte cu Carp. Cum mai era vreme pria la deschiderea
sedintei, un prieten al lui Radulescu Ii atrage atentia ca conu Petrache
motie de twit si-i face semn sa-1 provoace. At& i-a trebut lui Radulescu
ca sa deschida focul
Coane Petrache I
Ce e ma gogomane ?
la uit-te la noi I
La c,are noi, gogomane ?
La d-ta si la mine.
De ce ?
Pi d-ta nu vezi ? i aratnScl spre Carp si spre el marire
la mrire I
Ce mrire gogomane?
$ef la sef I Cap de banc la cap de banca 1
Ma gogomane, tu nu stii zicala batrneasc Nici turc, nic
tureac, ci fleac I- Ala esti tu I
lar Costic5 Rdulescu cu un aer si mai autoritar si pe un ton protector:
Nu-mi place I Nu esti in verva astazi I Slab, foarte slab
Conu Petrache a rrnas dator cu replica, nu stiu dac tr'adins sau
fiindca s'a deschis sedinta chiar in clipa aceia.
Dup ac,est scurt aspect al sedintelor Camerei deputatilor hindca
despre cele ale Senatului nu pomenesc, de vreme ce nu le- m urmrit
deck incidental tiu sa astern aci cteva impre ii sub forma d portrete,
despre cei mai de seam parlamentari a caror activitate politica a iesit
In evident relief si al caror cuvnt a cinstit tribuna roQ8na si-a fascinat
ma ssele.
www.dacoromanica.ro
BUCURESTI 51 BUCURERTENI DE IERI 51 DE AZI 127
DELAVRANCEA
www.dacoromanica.ro
128 % JLTOR BILCILTRESCU
fost un harnc ministru de lucrri publice, dar call n'au fost mai specialists
ca el si inaintea lui si dup el, dar cuvnt fermecator ca al lui, rostit
lata maselor, nu cunoaste Istoria elocintei romnesti. Si faptul este ex-
plicabiL fiinda unu primar si unui mnistru, ma cu searn de lucrrs
publice i se cere s fie inainte de toate dac nu un specialist, dar cef
outin un gospodar si Delavrancea cu temperamentul de vistor, pasionat
de frumos, numai gospodar nu putea fi. Cine l'a cunoscut pe acest in-
zestrat bohem, stie ca' el n'a fost-nici odata un ordonat-, ci un neglijent,.
un cugettor pururea preocupat de a crea in domeniul literelor, al ar-
telor si al verbului, un raFinat artist : orator, scriitor, dramaturg, poet,
jurist, pictor, critic literar si de art, in Cat se poate prea bine spune,
despre el, c pe cSt era de mare artist in acceptia larga a termenului,
pe atat de putn pregtit avea scuza s fie in indeletniciri de ordin gos
podresc.
Pe cad era, trnpreuna cu loanovici, cei dof redactort principali at
oficosulu liberal Voinla Nationald de sub directia lu Gogu Cantacuzino
fostul ministru de finante, al cru monument in bronz strajueste una din
intrrile grdinii lcoanei, grosul partidului liberal din Capitala in frunte
cu intreg statul major condus de seful lui, conu Mitit Sturdza, organ-
zeaz- cu prilejul a 20 sau 30 de ani dela moartea, lui C. A. Rosetti, o,
procesiune la mormanatul lui de la cimitirul Bellu, cu itinerarul care tre-
buia s ias in calea Vctoriei, prn str. Franclin si de aci, Inteo intermi
nabil coloan in capul creia, infipta Inteo prajina, era coroana ce tre-
buta depus pe mormntul lu Rosetti, sa parcurga calea Victoriei trecnd
pe la Palat, pAna in dreptul stra-iii Carol, unde coloana apucand la stnga
e indrepta spre Belu.
Guvernul conservator prinznd de veste i in veder,..a fortei excep
tionale ce reprezenta aceast coloana de manifestanti in numar de cteNer
zeci de mi si intelegnd rostul -trecerii prin fata Palatului,a barat toate
trecerile spre palat cu forte armate, puse sub comanda a insus genera-
lului Eraclie Arion, comandantul -eorpului de armata din regiunea Bucu-
restuor, soldat intreg devotat ostirli, ce n'ar fi ingaduit nimanui sa cal e
n consemn incredintal lui.
In strada Franclin, in capul unu batalion de vntori cu baioneta la
arm, astepta generalul Eraclie Arlon si and capul coloanei manifes
tantilor a aprut prin dreptul Ateneului, generala! Arion si-a repezit oak,'
spre el, l'a oprit in dreptul lu Dimitrie Sturdza, salutat foarte revereo
www.dacoromanica.ro
BUCURESTI SI BUCURE$TENI DE IERI 5t DE AZT. 129
www.dacoromanica.ro
130 VICTOR BILCIURESCU
www.dacoromanica.ro
BUCURE*TI *I. BUQURE5TENI DE IERI 51 DE AZ1 131
www.dacoromanica.ro
132 VICTOR BILCIURESCU
www.dacoromanica.ro
BLICURERTI I BUCURERTENI DE IERL RI DE AZI 133
www.dacoromanica.ro
134 VICTOR BILCIURESCU
Despre Barbu Catargiu, care se spune a era tot asa de mare meter
si in cuvantul din fata rnaselor, si in aceia din pariament, cunosc cuvan-
tarea lui cea de pe urrna din Camera care i-a provocat asasinarea, cunosc
vIata lui din scrierea lui Anghel Demetriescu, cosmandata de ministrul ins-
tructiei publice pe vremea and Take lonescu era titularul acestui depar-
tament ; imi amintesc a finalul ultimului lui discurs era acesta : Totul
pentru tar, nimic pentru nor. Si retin iarsi arnaruntul a batranii par-
tidului conservator cari l'au cunoscut, mi-au repetat in diferite randuri a
ilrt un orator de rasa, art.0.3 nimeni n'a indrazna sa-i conteste aceasta
insusire si cu c,are nimeni n'a putut s tina piept decal numai Kogalni-
ceanu.
In aceeasi categoric am pus pe Fleva i -pe Palade.
Pe arnandoi i-am auzit, pe Fleva chiar l'am cunoscut de aproapc pe
and trecea drept tribunul poporulur, ins chiar atunci genul lui de e-
locinta nu mai prindea, considerat ca un gen trezIt, dupa ce in arena po-
litica se ivisera oratori de talia unui Take lonescu, Delavrancea, Vasile
Lascar, Djuvara, Marghiloman.
Tin minte doar acest inceput dintr'o cuvantare pe c-are a rost:t-o din
balconul clubului liberal, in urma reusitei candidaturii lui.
Sabia ruginita a partidului conseravtor, am aruncat-o la picioarele
voastre, si o inchin partidului nostru I-.
Pe Palade nu l'am cunoscut, dar l'am auzit de doua ori, odata la Da-
cia si alta data' la Camera si mrturisesc ca dei mai tanar ca Flay', nu
se deosibea de el prea mult nici ca fond nici ca forma.
A murit la Ramnicu Srat la un banchet politic, chiar in timpul and
isi debita cuvantarea.
ORATORII PARLAMENTAR!
MAIORESCU
www.dacoromanica.ro
NUCURESTI 51 BUCURE$TENI DE IERI5I DE AZT 135
DISSESCU
www.dacoromanica.ro
136 VICTOR BILCIURESCTJ
www.dacoromanica.ro
RUCURE$TI SI BUCURESTENI DE IERI 1W DE AZI 137
5) Era porec'it Vial, fiind foarte voinic, un adevdrat atlet, care ridica
un vital in fiecare zi de cate cloud o trei ori, chiar O dupd ce se fdcea
manzat, adicd pe rrsdsurd ce createa vitelul, createau 0 muachii beizadelei.
8) Supranumit Nababul, pentrucd era inteadevar cel mal bogat din
jard, sore a se deosebi de ceilalti Cantacuzineati, impiirtiti in numeroase
ramificatii : m5gureni, rifoveni, corneni, afar& de cei moldoveni.
7) Dissescu nu mal era ministru, cl doar senator.
www.dacoromanica.ro
138 VICTOR BILCIURESCIJ
au ascultat-o si, bine inteles cu coloratura entusiasti pe care i-a dat-o presa
partidului.
O redau ad i fragmentar, reusind, cred, si nu omit nimic din aceia ce
ar putea lisa nel'murit ceva din intelesul ansamblu.ui ei.
In atmosfera aceasta asa de primitoare, de cald si de simpatici a
sefului partidului si al guvernului si In prezenta prez:dentului Senatului, seful
meu 7) si tot deodat onoratul meu profesor de Drept, o s intelegi de ce
cuvintul meu pe care l'as fi vrut pe placul tuturora, n'are si fie deck pe
al unora si o si ma iertati daa in desfisurarea lui se va strecura si o
not din indignarea ce m stipinieste de ckeva zile, de and s'a pus in
circulatie numele meu la candidatura unei Malta demnititi, fr nci o des-
mintire in acest interval de timp, ca astzi si-mi fie retras.
M explic
N'am intentionat nici odati s m asez pe scaunul prezidential al Se-
natului i nici cnd n'am rivnit aceast ?nag oncare, iar and mi s'a ofe-
rit, am refuzat, asa cum stiu multi din d-voastr, dar s'a insistat s primesc
si am acceptat.
Acum m se cere si-mi retrag oferta.
M 'ntreb pentru ce ?... Nu sunt vrednic de locul acesta ?... N'am si-I
pot flora?... Sunt gata s infrunt o asemenea jignitoare sfidare AI
ati crezut c puteti afisa numele meu pentru o clip s'apoi retrageti,
aclici s v jucati cu el dui:A pIac. M'ati crezut intr'un cuvint, terasat
m'ati i socotit la prnint. Ei bine, nu I Eu m ridic i vi zic pas encorel...
Pauvre homme vit encore!
Aplauzele cistig aderenti noi, ficind s creasca si mai s:mt:tor ma-
joritatea chiar dela inceput a partizanilor.
Si cu art desivirsiti revine la tonul calm cu care incepuse.
Si fiindc5 m gisesc in atmosefra aceasta pr:mitoare s simpata
de care v vorbeam, in casa primului ministru si a sefului partidului meu,
eu n'am s-i cer si nu ingidue aci neincreclerea ce mi s'a artat cu
jul enuntrii candidaturii mele, ci doar c sunt hair& s nu-mi retrag a-
ceast candidatur5, pe care, inc odat n'arn. dorit-o, dar am acceptai-o
dui:A struinti.
Si acum ma adresez presedintelui meu i Fostului meu profesor, sti-
matului domn Constantin Boerescu, cu care mi-este penibil c sunt Oft
si fiu in conflict si aruia, cu toat stima ce sunt dator s-i port ca sena.
tor si ca fost elev, trebue totusi s-i declar ci pe lingi scandalul ce a pro-
www.dacoromanica.ro
BUCURE$TI $1 BUCURE$TEN1 DE .IERI I DE AZ1 139
AL. DJUVARA
www.dacoromanica.ro
140 VICI'OR BILCIURESCV
www.dacoromanica.ro
BUCURESTI RI BUCURESTENI DE IERI $I DE AZI 141
VAS1LE LASCAR
www.dacoromanica.ro
142 VICTOR BILCIURESCLI
www.dacoromanica.ro
BUCURESTI I BUCUIruz$TENI DE JERI DE A7.I 143
viitor dijmuirea sa fie terminata !Ana cel mai trziu la sffirsitul lunii Octom-
brie. Si acum puteti piece ; tiu sa fiu scutit de prezenta vcastra
qi vorba veche : venisera tantosi ca vulturii si au plecat plouati ca
blendele.
NICOLAE IORGA
Ca in atatea varlate domenii 7n cari s'a relevat ca cel mat erudit si mai
fecund dintre carturarii nostri, asa s'a arAtat si in domeninl elocintei par-
famentare si din Camera' careia i-a fost presedinte si din Senat si dale ca-
tedra si dela tribuna.
Avea ns acest mare arturar unele inexplicabile si intempestive iesiri,
cari nedreptateau pe unii afectiouati, ca sa apere pe altii ce nu meritau in-
crederea, numai si numai, cred eu, ca sa astige un partizan ch:ar and i
se demonstra a e nedemn de protectia lui.
Asa s'a aratat fata de mine, cace o hu,i4 parte de wreme, prin 1888 si
anii urmatori, m'arn bucurt de buna lui apreciere in cenaclul literar in care
ma gasearn si eu.
Prin 1888, and a venit ntia oara la sedintele dela Revista &till' de
sub directia lui B. P. Hasdeu, al card fondator eram, lorqa era un imberb
student universitar, de o impresionanta vioiciune de spirit, cu o expresiva
figur inteligenta, Bra semn de timiditate. ci dimpotriva foarte deqajat.
Dupa ce a citit poesia La capui Venerei er doarme si care a fost admisa si
publicata in revist. ne-a fcut o demonstratie, ce a uimit asistenta, imitAnd
Cu o ern' desvrsit pe mai toti profesorii lui dela cursul primar pSna la
cel secundar dela Iasi si dala Bucuresti, asa de natural si de veridic, inat
toti cei prezenti II si destinasera scenei, preziandu-i un stralucit viitor ac-
toricesc.
Mi-amintesc c Hasdeu l'a rugat sa-1 imite si pe el si n'a stat nici o
clip la gnduri si i-a redat admirabil gestul f i dictiunea dela catedra.
De atunci a trecut un crlimpei de vreme, in ca-e timp a colaborat la
revista cu versuri, pe cari parasit, si publiand in aceiasi revista' im-
presii de alatorie din Italia, iar dupa treceree altui crAmpei de vreme, a
abandonat si genul acesta totdeodata si colaborarea la revista, pmbabil
fiind Impiedicat de studii in streintate. In tot acest interval de timp, n'a
existat indiciu macar a are intentia sa' imbrtiseze studiul lstoriei si De
www.dacoromanica.ro
144 VICTOR BILCIURESCU
www.dacoromanica.ro
BUCURESTI I BUCURE$TENI DE IERI pt DE AZI 145
10
www.dacoromanica.ro
146 VICTOR BILCIURESCII
MARGHILOMAN
www.dacoromanica.ro
BUCURE$TI $1 tinCtutt.,$TENI DE. IERI .$1 DE AZ) 147
NICOLAE FILIPESCU
www.dacoromanica.ro
148 VICTOR BILCIURESCU
10) Es`e ade iarat,ca ministru de fzboi,pentru scurtul timp cat a de-
tinut acest departament, Filipescu a act vat ca un adevrat patriot : a co-
mandat material de razboi, armament, echipament ; a construit cazarmi, a
dat o mi solida organizare diferitelor arme ; a stabi it o mal dreapi
siara Ja inaintarea in grad; a infiin/at scoala militara dela Manastirea Dea..
lului ; a dada Cercul Militar. i tot asa de gospndar a fost l ca primar
(Parcul FtlIpescu.; exptoprieri in vederea Bulevardului Cone', si site
imbuntatiri).
www.dacoromanica.ro
BUCUREETI 51 BUCURE$TEITI DE TERI EI DE AZI 149
www.dacoromanica.ro
150 VICTOR BILCIURESCO
www.dacoromanica.ro
VICTOR BILCIURESCU 151
www.dacoromanica.ro
152 VICTOR BILCIVRESCTI
rul dialog redat mie chiar in Faurei, unde aveam si eu interese ce. ma
retineau o luna si alte di chiar (butt ar fi urmat ?rare boier si proteja
tul lui
Ce mal fact mosule ? l'a intrebat Filipescu.
Sarut mane coane Niculae, suntem bine.,
Ei, cum te impaci cu oile astea de pe alt Warn ?
Frumnase coane Nicule, frumoase nevoie mare 1
A taniit vre-una ?
noamne fereste I Le ingrilesc ca ochii din cap.
Apoi sa le ingrijesti mosicule, ca sunt plapande, da sa vezi ce
tante au s dea si ce rang. D'aia le-am facut adapost de zid si lor
A-tale ca ete nu sunt invatate cu
Da sunt mai scumoe ca ale noastre coane ?
Scumpe foc, mosicule. Ale noastre, stii, cumpar cu zece lei una
Astea ma costa 250 lei oaia si 500 berbecul.
lar mosul, cltinand din cap si rezemat in toiag se minuneaza tare.
Scumpe, coane Nicule, pentru o gura de lup 1
Mi s'a sous ca la reflectia aceasta OM de bun simt si de inteles,
Nicu Filipescu l'ar fi cinstkpe batranul cioban cu un .bacsis adevrat bo-
:eresc, de altfel ca toate gesturile lui, cari, daca aveau in ele pecetea
temperamentului lui irascibil, aveau in schimb si o alt pecetie, aceia a
.deqcendentei lui neaos boieresti, a cavalerismului lui, a dragostel lui cu-
rate pentru tot ce apartine romanismulul.
$1-i mai cunosc o pozna, una pe care numai el era in stare s'o
fee& cu curajul si cavalerismul lui cel fag de prihana, dar cine nu s'ar
mandri cu poznele lui Nicu Filipescu ? De sigur insusi Lascar Catargiu,
rare le botezase pozne,, dar pozne de call el insusi avea la activul tut
politic, cum a fost de Oda, aceia a Intoarcerii Domnitorului Carol dela
110'1-area de a prsi Tronul, in urma actului necugetat dela sala SIMI-
manu, dupa infrangerea franceza dala 1870.
Nicu Filipescu, spre cinstea memorial lui, este acela care atunci
-rind i s'a cerut parere,a in consiliul de Corona dela 1916, a spus rege-
lui Ferdinand
Maria Ta, ori mori pe crestele Carpatilor, ori te incununezi la Alba
Julia I".
www.dacoromanica.ro
BUCURESTI SI BUCURESTENI DE IERI SI DE AZI 153
PETRE P. CARP
PETRE GRASDITEANU
Unul din cei mai de searna oratori parlamentad din vremea lui si un
fruntas slujitor al baroului. Un estet reputat pentru rafinamentul preferin-
Olor fui de gust si de frumos. Petre Gradisteanu este printre cei dintai
purtatori ai denumirii de bonjurist, din generatia acelor romani ce-si fa-
:usera studiile in Franta, prezentati sub acest aspect, ca unii cari lep-
dandu-se de unele slavonisme, turcisme, grecisme, ca pleceiciune, aferim
fdotimie, sindrofie, plicsis, plinoforisie, statixie si alte asemenea de.nu-
miri streine, adoptasera termeni derivnd din latina cea mai apropiat
de timba noastra.
Numai de doua ori mi-a fost dat sa-I ascult :- odata intr'o conferinta
la Ateneul Roman, cand aceast institutie isi avea sediul acolo unde se
arfa astzi localul Operei din fata ministerului apararii nationale si alta
dar la sectia Ligii culturale din Ploiesti, liga al carei presedinte pe toata
tara a fost.
NICOLAE BLAREMBERG
www.dacoromanica.ro
154 VICTOR BILCIURESCU
CONSTANTIN BANU
CEAUR-ASLAN
www.dacoromanica.ro
BITCURE$TI $1 DIICURE$TENI DE IERI $1 DE AZI 155
NICU XENOPOL
CONSTANTIN AR1ON
www.dacoromanica.ro
156 VICTOR BILCIURESCU
MIHAIL KOGALNICEANU
www.dacoromanica.ro
BUCURE$T1 $1 BUCURE$TEN1 DE IEFa $1 DE AZ1 157
www.dacoromanica.ro
158 VICTOR BILCIURESCII
www.dacoromanica.ro
BUCURE$TI $1 BITCURE$TENI DE IERI (RI DE AZI 159
www.dacoromanica.ro
160 VICTOR BILCI1JRESCI3
la care birjarul, intelegand-o, l'a condus imediat. Aci irisa alta dificul-
tate : nici omul acesta al politiei nu 'ntelegea nici frantuzeste, nici ro-
maneste, si atunci, trimisul nostru, in disperare de cauza, a gasit inge-
nioasa idee de a scoate o moneda de aur din punga si 6618nd-o cu de-
getul pe muche, ii striga politistului, behahind ca mielul : Ecoutez mon-
sieur, hotel beeee... a 1
Bietul Vioreanu n'a nemerit-o nici cu explicatia aceasta, ba a neme-
rit-o mai M'u, fiindca politistul convins ca ciudatul caltor era dement, l'a
trimis la o casa de nebuni, de unde n'a fost liberat decat a doua zi cand
spre norocul lui, s'a brodit ca doctorul care vroia s-1 examineze, s
stie frantuzeste si sa-I puna in libertate, indicandu-i si strada si numarul
hotelului Mielul de aur'', unde, spre norocul lui, l'a gasa pe Koglni-
ceanu si a putut sa-i predea documentul ").
Kogalniceanu a avut norocul sa-i fie prieten lui Cuza inainte ca
acesta sa urce Tronul Moldovei si apoi si-al Munteniei, precum si Voda
Cuza a avut norocul sa fie slujit de Koglniceanu, asa incat tot binele ce
a rezultat pentru tara in timpul domniei lu Vocia Cuza, este opera cola-
borarii stranse si intelegatoare a acestor doi mari si bun romani. Bine
Inteles, Kogalniceanu a continuat s-si slujeasca tara si dupa detronarea
lui Cuza, cu aceiasi inteligenta, cu aceiasi vointa si cu aceasi tragere de
'nirn si sub domnia vrednicului urmas al lui Cuza, inteleptul si viteazul
Domnitor si Rege Carol I, care a avut prilejul sa-I aprecieze in diferite
ocaziuni si in deosebi cu prilejul rzboiului de independent in care este
stiut rolul de covarsitoare Insemnatate pe care l'a avut Kogalniceanu in
calitate de detinator al portofoliului externelor, asa cum insusi regele
Carol mrturiseste in memoriile lui, fi de cate ori are prilejul s apre-
cieze omul si opera lui.
Cititorul este rugat s'a retina si amaruntul acesta, in ce privaste rela-
tiunile stranse dintre Cuza si Koglniceanu, cari in intimitate se tutuiau,
zicandu-si fara protocol : Alecule i Mihalache.
Se stie ca intre Cuza si Koglniceanu a fost mai totdeauna un perfect
acord de veden i asupra tuturor marilor chestiuni ce au facut obiectul preo-
cuparilor lor in privinta reformelor s inovrilor puse la cale si infaptuite
www.dacoromanica.ro
BLICURE$T1 gI .BIJOURESTENI DE IERI $1 DE AZI 161
www.dacoromanica.ro
162 VICTOR BILCIURESCil
www.dacoromanica.ro
BrICURE$T1 $1, EUCLIREETENI-DE EER1 EX DE AZ1 163
ALEXANDRU LAHOVARY
Fratii Lahovary : Afexandru, Ion, lacob si Emil, feciorii lui Nica La-
hovary, au cinstit -numele acesta nu numai in tara lor dar si geed din ea,
mai ales cei trei d'intai, pentru ea cel de al plitrulea, Emil, era tot asa
de studios, de luminat si de bun roman ca si fratii lui, dar nu s'a bucurat
de reputatia si ascendenta lor, fiindca nu-I atrgea zbuciumata viata pu-
blica de atunci cu lupte acerbe chntre partidele politice, multumindu-se
cu un mandat de deputat fara alte veleitti.
Acestui Nicu Lahovary, tatal acestor patru Lahovaresti, in societatea
bucuresteana din vremea aceia i se zicea parintele fericir fiindca avu-
sese parte de copii fruntasi ai vielii noastre publice, distinsi cu diploma
de onoare dela Paris, cei doi dintai, Alexandru si Ion laureati juristi, lar
lacob licentiat in matematici, predand acest curs la universitatea din
Bucuresti, a carui catedra a luat-o prin concurs indata dupa inapoierea din
Paris.
$i fiindca suntem la capitolul elocintei manifestate si la tribuna par-
www.dacoromanica.ro
161 VICTOR BILCIURESCV
www.dacoromanica.ro
BIICURE$T1 $1/ BUCIIRE$TENI DE IER1 $1 DE AZI 165
www.dacoromanica.ro
166 VICTOR BILCIURESCU
slab, la o asa Ininunat contrazicere. Singura deosebire este c'S dacii o--
snda s'a ticluit In 48 de ore, desvinovtirea a urmat In 24.
Aceast afacere a Mitropolitului Primat a fost ca un fel de fulger
ce lumineaz un moment o noapte Intunecoas pe o crare rtcit si a-
rat5 nenorocitului cltor toat adancimea prpastiei si grozvia peri-
colului.
Nu, noi credem ch" In fundul inimii poporului romn a mai rmas Inca
simtul drepttii si al cinstei. Si el s'a manifestat In mod strlucit, and
mii de oameni, Impinsi printeun nobil si dezinteresant simtimnt, s'au
ridicat In favoarea Prelatului asuprit si au cerut dreptatea pe care pSn
In cele din urrna au obtinut-o pe cat.s'a putut, cu pretul sngelui lar pe
care l'au vrsat cu generozitate.
Dar poporul vede rul actual si se ridic contra lui cu puteri im-
pulsive. El ?ma nu poate ptrunde nici cauzele acestui ru, nici mai cu
seam a gsi mijloacele de Indreptare si de vindecare. Aceasta este
treaba oamenilor de stat. S. dea Dumnezeu ca unii s prseasca micile
lor ambitiuni personale, ca altii sti se conving c legile de interes ma-
terial si de gospodrie politic& del foarte folositoare, nu sunt unicul
scop la care trebue s se gandeasc un guvern. S se uneasc cu totii,
s cugete, s se convingS c o societate ale crei organe s'au artat lip-
ste de neatSrnare, este bolnavl
Este dar timp sS se pule pe lucru, toti cti Ina nu desndjduiesc de
viitorul natiunii".
Am reprodus acest rechizitor al ilustrului brbat de Stat, la capito-
lul elocintei, dei el n'a fost cuvntat, ci scris sub forma de articol si tri-
mis din Paris oficiosului conservator Timpul dela noi, c,are l'a publicat In
n-rul 282 de Smbt 21 Decembrie 1896, semnat Uri vechi conser-
vator",
** *
Tot In a facerea aceasta, Inainte de a pleca la Paris, adic cu &ma'
luni Inainte de articolul de mai sus trimis din Pars, la 27 Ootombrie 1896
Ian* cum Isi Incheie el cuvntarea dela o intrunire public la Eforie :
Aceasta credint In care ne-am ascut s In care voim s'a" murim,
care a preszut la cele mai mari acte ale vietii noastre, care a Impreunat
www.dacoromanica.ro
BUCURE$TI 51 BUCURF4ENI DE IERI $1 DE AZI 167
www.dacoromanica.ro
168 VICTOR BILCIURESOU
www.dacoromanica.ro
BUCURE$TI $1, RUCURE$TENI DE IERI EI iDE AZI 169
TAKE IONESCU
www.dacoromanica.ro
170 vicron. BILCIIIRESCU
www.dacoromanica.ro
BUCURE$T1 $1 BUCURE$TEN1 DE LERI $1 DE AZI 171
lu I. G. Duca, cel mai cinstit portretist din cti au incercat portretul lui
Take lonescu, dar care are singura gresala de a pretinde ca Take lo-
'nescu, In marile Imprejurgri, Is' pregatea discursurileicu Ingrijire", cela
ce nu e de crezut.
Imi Ingclui sa-1 redau aci in Intregime
Take lonescu Incepe Duca a fost de dou ori un mere orator.
fiindca natura II Inzestrase cu un mare dar de vorb si, in al doilea
rad, fiindca avea de o potriva toate elocintele, elocinta baroului, elo-
cinta parlamentara, elocinta Intrunirilor publice, pn i elocinta funerar.
Era inegal. Ducea de altfel o viat atat de intensa fare palatal de
justitie, clientela politic. Malta diplomatie si mizeriile. de partid, Mat
adesea simteai ca nu i-a fost harzit nici acel minimum de reflectie care
s-i permit mcar s stie precis despre ce se discuta. Dar avea un dar
de a prinde chestiunile, de a le Infatisa, de a trece dela particular la ge-
neral, de a Malta once subject, care II salva si In cele mai disperate
prejurari.
Cand putea si In orice caz ill marile Imprejurari intotdeauna
isi pregatea discursurile cu Ingrijire. Asternea pe hartie scheletul lor si
se plangea Intotdeauna ca In focul discutiei a uitat o bun parte din
ceiace voia sa spuie. Cand era mai grbit Inainte de a lua cuvantul, se
plimba nervos In lung si In lat, concentrandu-si gandurile printr'o impre-
sionant sfortare. Pare al vad In vechia Camera, pang ce-i venea ran-
dui, cu mainile la spate, Ingandurat si pripit, circuland In dosul banch
opoziei ca sa se reculeaga In liniste,a relativ a acelui colt, Ferit de in-
discretia general.
Nimeni n'a fost mai nedrept cu el decal Carp, and a spus ca in
totdeauna pledeaz5 o cauza, niciodata nu apr5 o convingere".
De sigur, eclectismul lui Take lonescu era infinit si, prin aceasta,
inssi convingerile lu succesive si trecatoare. Dar Take lonescu era un
entusiast, un emotiv si un romantic. Credea In ceiace spunea, credea !Ana
la naivitate si de aceia o spunea cu o neprefacut sinceritate si Cu o pa-
trna comunicativ.
In elocinfa lui era un amestec de avant de sprinteneala intelectuala,
de profetica viziune, de logica si de intuitiune, care interesa totdeauna
si Inflcra de cele mai multe ori.
Vocea 11 era ingrat, dar cuvintele curgeau eat de armonios, hick
www.dacoromanica.ro
BUCURESTI I BUCURESTENI DE LERI 51 DE AZI 173
www.dacoromanica.ro
174 VICTOR RILCIURESCI7
Dem. A.,Sturdza a srutat atunci tSe Belzebut si i-a spus : Set recunoastem
cciau tofii am pliceituit faili de !arr.
CSt de departe a mers prevederea lui Take lonescu se poate ve,dea
si din acest fragment de conversatie dintre el, Clmenceau si Loyd
George,spe and mergeau s prnzeasa impreun' la un birt din Paris,
pe timpul conferintei pcii dup r'zboiul 1914-1918:
Mergnd alturi cte-si trei, Take lonescu era sondat cnd de Cl-
menceau cnd de Loyd George s se pronunte ce atitudine ar avea dad,
detinnd situatia in tara lui ar fi constrns s me,arg in aliant numai cu
unul din aliatii de atunci, adica dacg ar merge cu Frantz sau cu Englitera,
dac aceste dou mari p.uteri ar fi la un moment dat adversare si ar
recurge la o aliant' Cu Romnia?
Fr nici o calitate reprezentativ, Take lonescu a rspuns ferm :
Cu nicT unul
Si la mirarea celor doi convorbitori, el adaog categoric :
Numai cu amndoi I Fiindc' atunci and as avea mandatul s
pronunt, ori 615 simpatie am pentru amndoi, datoria mi-ar impune set
mei giindesc inainte de toate la Jara mea, pe care as sti s'o fac s ink-
/E./2ga' al, pentru ea, numai impreuna reprezentati o forlit.
Afirma! c Take lonesc,u a fost mentorul lui Titulescu, cel putin la
inceputul carierei politice a acestuia, bizuit pe simple intamplare a acestei
scene in cabinetul de alturi de biroul lui Take lonescu, pe and m g-
seam de fat
De obicei in cabinetul acesta se strngeau furntorii, fiindc Take
lonescu nu suferea fumul tutunului. La un moment dat in cadrul usii de
alturi apare Take lonescu cu ochelarii la ochi si cu o telegram in mn
intreb cine cunoaste pe un Nicolae Titulescu care i telegrafiaz din
Paris. Pavlic Brtsanu rspunde c-1 cunoaste, c este din Romanati
unde are o proprietate, si c' dup ce a terminat liceul din Craiova, a
studiat Dreptul la Paris si c' acum se inapoiaz n tar, dup ce a sus-
tinut o tez pentrucare a fost felicitat de juriu.
Dar de ce intrebi ? spuse Brtsanu.
Fiinda mi d o telegram', ce m face s cred c'S e un element
promit'tor.
Si intinzndul telegrama lui Pavlic Brtsanu, acesta citeste tare
continutul ei foarte laconic, dar cuprinztor, denotnd o vocatie de
lupttor.
www.dacoromanica.ro
BUCURE$TX I BUCUREWTENT DE TERI $1 DE AZI 175
www.dacoromanica.ro
176 VICTOR BILCIURESCU
* *
www.dacoromanica.ro
BUCURE*TI I BUCIIREETENI DE rem 5I DE AZI 177
Cate adevaruri crude sunt spuse aci, cu oare care inconjur pe alo-
curea I.
In chestia concesiunii Fiala, adversarii lui Take lonescu ii scornisera
infamia ea din aceasta concesiune el ar fi profitat de un comision ce ar
fi reprezentat dou milioane. Si zvonul primind consistenta, tabra ad-
versa, dezvolt pe tema aceasta o interpelare In Senat, e voia s insinu-
cze ca Take lonescu in afar de pretul concesiunii, ar fi incasat 'dele dr.
Fiala un comision de doua milioane.
Manios Take lonescu cere cuvantul, dar spre mirarea lui, vede ca se
tidied' de pe banca ministerial colegul lui dela agricultur i domenii,
lancu Lahovary Fi-i cere voie s rspunda el.
Si intr'adevar, acest Lahovary, care trecea de orn de o exemplard co-
rectitudine Fi cinste, pe care nimeni n'ar fi indrznit sa-i hnuiascii vre-o
faka intentie sau mrturisire, oere socoteala interpelatorului pentru ofensa
ce-i aduce trecand peste drepturile resortului lui, declarand raspicat ca nu
primeFte amestecul nimnui In afacerile departamentului lui, nici chiar a
colegului Take lonescu, care n'are ce cauta intro chestiune de resortul
ministerului domeniilor al crui ministru titular este el, adaogand spre
stiinta clevetitorilor, ori c,ari ar fi, ca in aceast chestiune, amestecul lui
Take lonescu se margineFte la o consultatie juridica la care a recurs La-
hovary atata tot I
Lealitatea aceasta a lui Ion Lahovary, a avut darul s imprstie pen-
tru toldeauna atmosfera de suspiciune ce cautau s'o lateasca adversarii.
Take lonescu a fost nu numai manuitorul de cuvant unanim recunos-
cut Fi de adversari Fi de streini, ci F un rafinat manuitor de condei, c,are
dei n'a semnat In cariera lui politica decal un singur articol de ziar inti-
tulat Datoria cea mare", Ins aproape zilnic in biroul lui dicta in intregi-
me articole in presa Capitalei.
Datoria cea Mare" singurul articol de ziar semnat Fi publicat in Na-
Ihmea dele 3 lunie 1914, reproduc din el doar finalul, ca o dovada mai
mult de grija lui cea mare pentru tara.
In alte vremuri, intransigenta partidelor in ce priveFte reformele
constitutionale, n'ar cuprinde o alt primejdie, dec.& risipa muncii care se
face azi de unii, pentru a se desface maine de altii. In vremurile exceptio-
nale prin care trecem, 1upta ptimaFe dintre partide ar cuprinde o alta
primejdie : intunecarea In mintile noastre a marilor chestiuni cari singure
inerit in adevar Wan' atentia Fl toatil energia noastra.
12
www.dacoromanica.ro
178 VItTOR BILCIUR,ESCII
Legi electorate, legi agrare, se pot face astzi lintrun fel si mine mo-
difica sau completa altfel. Imprejuarile intemationale, nu nol le putem a-
mane sau redeschide mai trziu.
Datoria cea mare a tuturor este azi JERTFA.
Amorurile proprii, preferintele, ideile fixe, fie a ar pomi dintr'o
tearna exagerat pentru lucrurile noi, fie a din potriva, si-ar avea izvorut
intr.() utopia si prea juvenila incredere in solutiile verbale ale nevoilor
omenesti, toate acestea trebuesc sa fie zmulse din constiintele noastre, In
vederea datoriei celei mari care apasa asupra generatiei de ezi-.
TAKE IONESCU
www.dacoromanica.ro
RUCURE$TI 51 BUGURE$TENI DE IERI $1 DE AZI 179
www.dacoromanica.ro
180 VICTOR BILCIURESCU
NICOLAE TITULESCU
www.dacoromanica.ro
BUCURESTI SI BUCITRESTENI DE IERI SI DE AZI 181
www.dacoromanica.ro
184 VICTOR BILCIURESCU
www.dacoromanica.ro
BUCURESTI $1 BUCITRE$TENI DE IERI $1 DE AZI 185
www.dacoromanica.ro
justitia
vrernea rzboiului nostru de Independent (1877)1mi facusem con-
www.dacoromanica.ro
188 VICTOR BILCIURESCU
www.dacoromanica.ro
BUCURE$T1 $1 BUCURE$TEN1 DE IERI $1 DE AZI 189
rului alb sau crunt, cari suspendau sedintele la sfert de ceas ca 0' inde-
plineasc sorocul tabietului unei cafele cu respectivul ciubuc, sau cu o
priza de tabac cu stfnutul de rigoare ; judectori boieri vrstnici, cari
nu se recuzau and erau in litigiu Cu vre-un stean de pe mosia lor, asa
c se erija in judecator si parte.
Fireste, asta a fost odat ; astzi MO magistratura si baroul, ne sunt
la nivelul institutiilor similare din Statele cele mai inaintate sub Taportul
acesta. $i cu toate acestea, un dram de favoritism si de incercare de in-
timidare tot s'a mai strecurat pe id pe colo pang mai acum vre-o 40 de
ani. Din vremea aceasta cunosc un anume caz pe care-I relatez ad, ca s
documentez afirmatia mea :
Un fost ministru de justitie, mort de mult, Isi face acum vre-o 40 de
ani, aparitia in cabinetul unui judector de instructie de pe lng5 tribu-
nalul din Capital.
Judectorul, un foarte integru magistrat, dup cum mi s'a spus a-
tunci si dupg dialogul urmat intre el si ministru care-I vizita, creznd di
ministrul a venit in inspectia tribunalului, se scoal foarte ceremonios, ii
ofer soaunul lu si asteapt in picioare ordinul ministrului.
Nu te deranja ii spune ministrul foarte familiar. N'arn venit
oficial, ci numai s te rog s-mi faci un serviciu.
Foarte onorat d-le ministru, de vizit si astept ordinele d-voastr-
rspunde magistratul.
Uite ce e drag II tutueste ministrul trebtrind s primesc
portofoliul departamentului justitiei, m-am trecut toate procesele ce a-
veam angajate, unui coleg de barou, asa cum se obicinueste si acest *in-
locuitor al meu a venit s-mi spun c celor trei detinuti la cabinetul Wu,
acuzati pe nedrept de intentia frauduloas ce li se atribue, refuzi s-1
pui in libertate. Eu am studiat chestiunea si sunt convins de nevinovla
lor, asa ca te f,og s-i pui in libertate.
Scandalizat, judeditorul refuza hotrt, replicnd sefului su suprem
c.5 si el a studiat dosarul si din el reiese clar vinovtia acelor trel detinuti
cari in realitate sunt niste excroci de rnd.
Contrariat, ministrul, pe un ton enervat, insist :
Cum, d-le judedtor de instructie, ai aerul sii spui c eu nu stiu
s studiez un dosar I
Foarte calm, dar demn, judecatorul rspunde cS nu se indoieste c
www.dacoromanica.ro
190 VICTOR BILCIURESCU
www.dacoromanica.ro
BUCURE$TI SI BUCURE$TENI DE IERI 51 DE AZI 191
www.dacoromanica.ro
192 VICTOR BILCIURESCIT
Aaa....1 tea draga, scumpe tar& bine ai venit 1.... la sezi si spu-
ne-mi and al inviat ?...
Costemare in randurile secretarilor si scrutatorilor guvernamentali
din birou I Ilaritate In randurile adversarilor 1
Nenorocitul care primise s fie macar si pentru dou-trei minute
parintele presedintelui, inviat pentru circumstant, ramas locului indobi-
tocit, s'a strecurat ru.sinat, fr s fi intampinat nici o neplcere, de oare
ce Pompe Florian, la cererea opozitiei de a dresa proces verbal si a a-
resta pe nenorocita inconstient unealt electorala, se zice a ar fi rugat
pe protestatori, raznd, s nu-i cear cruzimea de a-si aresta prrntele
si sa nu-1 lipseasca de bucuria de a-si vedea parintele sculat din morti
numai si numai ca s-0 indeplineasc sacra datorie cetateneasca.
Si cu toata aceast elegant si inteligenta plmuire a nenorocitului
shtem de agentur electorala, servita at:it de marinimos de sirnpaticul
magistrat, n'a slujit la nimic, fiindca n'ravul n'a avut lecuire si a conti-
nuat s se aplice tot asa de fructuos si dupa aceast lectie a regretatului
Pompe Florian.
Dar dac magistratura in prima ei treapt, ca si avocatura, mai cu
seam la ocoalele rurale, nu avea inftisarea si poate nici pregtirea de
astzi, in schimb tribunalul, Curtea de apel si malta Curte, aveau repre-
zentanti tot asa de reputati ca si cei de astzi.
www.dacoromanica.ro
Cazar ma
deosebire intre cazarma de odinioara, de acum 70, 60 si chiar
50 de ani, si cea de azi. Si nu trebue sa mire pe nimeni aceasta
iviare pronuntat5 deosebire, fiindc5 dac5 ne punem intrebarea : ce ar-
inat5 aveam noi pe vremea aceia, explicatia ne larnureste pe deplin. Pana
la urcarea pe Tron a Domnitorului Carol, n'aveam mai mult de zece regi-
mente de infanterie, de dou5 de artilerie, dou5 de cavalerie, afar5 de Ca-
larasii cu schimbul, de dou5 regimente de geniu, dou5 escadroane de tren.
cateva spitale-corturi de campanie si un insuficient corp sanitar uman ;i
veterinar.
Si dovad elocventa este adevarul istoric Ca insusi Domnitorul Carol
a intrat in rzboiul lndependentei cu un efectiv de patruzeci de mii de in-
fanteristi cu dorobanti cu tot (curcanii) si mi, se pare ca restul luptatorilor
din celelalte, arme nu trecea peste cifra de zece mii.
In schimb, Istoria e martora, c5 atata cat a fost aceast5 armata si
cum a fost, a facut in acel rzboi acte de vitejie recunoscute de cApeteniile
armatei noastre de atunci si de ale acelora al5turi de cari am luptat, clovad5
numeroasele distinctiuni de raboi ce impodobeau piepturile nu numai ale
ofiferilor, ci si ale soldatilor nostri, distinctiuni ce veneau din partea co-
mandantilor armatei imperiale ruse cu care am cooperat si am obtinut vic-
toria c,are ne-a dat independenta si Regatul.
Alta dovad edificatoare despre chipul cum si-a facut datoria mica
oaste romana' din acea vreme, este si aceia ca Tarul Alexandru 11 a dat
depline puteri Domnitorului Carol, cand s'a incredintat de tactul si pri-
ceperea cu cari a condus armata 000peratoare ruso-romana.
Cooperarea aceasta strans5 a redusei noastre forte arrrrate cu covar-
13
www.dacoromanica.ro
194 VICTOR BILCIURESCU
www.dacoromanica.ro
BUCURE$T1 $I. BUCURE$TENI DE IERI 51 DE AZI 195
www.dacoromanica.ro
196
VICTOR BILCTURESCII
www.dacoromanica.ro
BUCURE*TI $1 BUCURE$TENI DE IERI SI DE AZI 197
www.dacoromanica.ro
198 VICTOR BILCIURESCU
Murat, care incepe s se frmnte, sopteste unuia din ofiterii lui citt
Ifinga el:
Poftim comisie 1 Intimideaa pe bietul soldat 1 S faci treab cu
Grigore 1
Zossima, care de-abia isi stpanea Hsu!, 11 mai intreaba, ca si curft
n'ar fi stiut :
Din ce escadron esti?
Oin al d-lui apitan Murat, s triti I
Bine, bine raspunde presedintele vad eu a esti spilcuit, at
stii a ne spargi urechile, dar ceva calie stii?
Soldatul tace.
la s ne spui tu, lAiete II Intre,aba Zossima care e compozitia
prafului de pusc?
Soldatul tace mai departe, lar Murat care nu-si putea ascunde mirarea
se apleac la urechia ofiterului de lang el si-i sopteste vdit contrariat -
Auzi ce-I Intreab pe soldat 1... Par'ar fi la examen la facultate 1
lar Zossima calm
Bine baiete, poti s pled si daa vrei s te mai prezinti la un viitor
examen, c,at de mai las lustruiala asta de par'0 esti o paiat si mai bine
Invat ceva.
lar soldatul de colo :
Am mieles s triti d-le maior 1
$i face stnga 'n prejur, iesind tot tropind.
Poftim ! sopteste Murat ofiterului vecin Auzi ce-i baga sol-
datului In cap 1... $6' stii c se duce dracului ostirea 1
S vie altul 1 zice Zossima.
Si de ast data se prezint un caporal candidat la sergent, tot asa de
spilcuit si tot asa de tare rcneste :
S triti d-le maior 1
Si Zossima, astupand-si urechile :
Ai te cara, m 1 Ce-mi spargi timpanele ?
Mutra lui Murat 1
Tu ai citit ceva ? ON si tu stii at stie celalt ?
$tiu s traiti 1 rspunde convins candidatul.
S5 te vedem zice Zossima, prefandu-se c5 se gandeste s-i
pun o chestiune mal usoar S ne spui tu ceva despre quadratura
cercului.
www.dacoromanica.ro
BUCURE$T1 $1 BUCT_TRE$TENI DE LEur 51 DE AZ1 199
www.dacoromanica.ro
200 VICTOR BILCIURESCIS
www.dacoromanica.ro
B1JCTIRE$T1 $1 BUCTJRE$TENI DE IERI $1. DE AZI 201
www.dacoromanica.ro
202 VICTOR BILCIURESCU
www.dacoromanica.ro
BUCURE$T1 $1 BUCURE$TEN1 DE IERI et DE AZI 203
www.dacoromanica.ro
204 warm,. BILCIURESCU
www.dacoromanica.ro
Comer tul
Piata Praviiiii Firme
www.dacoromanica.ro
206 VICTOR BILCIURESCLI
dintre cari cea mai vesita era a d-rului Pierre, pomezi, cosmetice, spunuri
intre cari renumitele Tridace si Veloutine, parfumerie cu totul alta de cat
cea de acum : colonie Jean Marie Farina, parfum Vera-violette, Peau d'Es-
pagne, lilas blanc, rezed ; rufarie, hinrie, palarii, cravate, albituri de
tot felul, perdele, conserve, liqueur-un, paturi in felul celor de campanie,
oglinzi, papetarie, farfurarie, articole de librarie, hartie de scris, com-
pasuri, bricege, calinari ; vase de bucatrie, oale, tingiri, borcane de
conserve, de sare, de mutar, tacarnuri, jucarii de copii, ppusi, articole
pentru cadouri si pentru pom de Craciun. Magazinul era asa de aglome-
rat toata ziva ca trebuia sa faci coad pn sa fii servit.
Aurul strein intra In tara de cum incepea secerisul paioaselor, adica
din luna lunie inainte si dura pang aproape de recolta viitoare ; aurul mai
intra la recolta porumbului ins dupa conditionare, adica incepand din
lanuarie ; tot cu aur ni se cumprau vinul, de obiceiu vechiu, petrolul
lemnul iar porcul si borhotul de prune le petreceam nunnai in Ungaria.
Cerealele graul, secara, orzul, ovazul, inul, mazarea, floarea soa-
relui ni se cereau in mai toate statele Europei ; porumbul mai numai in
Italia ; lemnul In deosebi In Italia, Turcia si Egipt; petrolul cam pretu-
tindeni ; nucile si macul numai in Germania.
In ce priveste graul si secara, exportul scazand considerabil data cu
knpartirea paranturilor marei proprietti la Ward, a trebuit ca princi-
palul venit al Statului provenit din grau care acum numai putea produce
cat producea la marea proprietate, s fie compensat de petrol si lemn si
nici cu aceast compensatie chiar, nu echivala venitul provenit dela ex-
portul graului produs de marea proprietate, fiind c taranul nostru nu
semna grail decal pentru azima si coliva, nu pentru export.
Mi-aduc bine aminte, si faptul se poate controla in fosta arhiva a
ministerului de industrie sau la once societate mare petrolifera mai veche,
c acum aproximativ 40 de ani, Spania ne-a cerut aprovizionarea anual
cu 200.000 vagoane titei, pe un anumit interval de ani i dam primit
oferta, pe motiv ea pe atunci daveam aceast cantitate pentru export,
exploatarea cea mare si cu mijloace de extractie moderne daruindu-ni-se
mai tarziu, pe suprafete descoperite treptat.
Trebue marturisit a in genere, negustorimea de acum 70 de ani si
chiar ceva mai incoace, era mai omenoasa, mai cinstita, mai geloas de
buna ei reputatie, decal cea din zilele noastre din cale afara de lacom,
www.dacoromanica.ro
RUMMEST' SI ,BUCURESTENI DE IERI 51 DE AZI 207
www.dacoromanica.ro
208 VICTOR BILCIURESCU
www.dacoromanica.ro
RUMMEST' $1 BUCTJRE$TENI DE IERI $1 DE AZI 209
www.dacoromanica.ro
210 VICTOR BILCIURESCU
www.dacoromanica.ro
SUCURE*TI $I,BUCURE$TEN1 DE IERI 5I DE AZI 211
situat la coltul pasagiului Roman chiar pe !owl unde este astazi cofetra
Zamfirescu ; Madame Jobin calea Victoriei (casa Cretulescu)" Cu articole
de mnusi, cravate, mode si parfumerie ; vechiul si simpaticul magazin de
plrii brbtesti articole de garderob, de tinut de gala*, decoratii,
pleduri, fulare, etc. Fain, de sub clubul Tinerimea (casa Lahovary) calea
Victoriei, o firm neschimbat din acest loc de and am pomenit-o, ca si
aceia a giuvaergiultd Resch, de pe calea Victoriei in fata teatrului National,
ca s aceia a coaforului Popovici, de toat vremea al M. S. Regelui
Domnitorului Carol, neschimbat pn mai de unzi din crdirea din MO
Palatului in aripa stng a Fundatiei Carol I ; restaurantul Frascati tinut de
Papa Jilet, fost 30 de an bucatarul sef al M. S. Regelui Carol I, restaurant
a carui terasa da in grdina Otetelesanu unde se servea masa pe timpul
verii. Pyobabil c uit ateva firme ce meritau o mentune, dar ma opresc
ad, ca s strui catva asupra magazinului Fain, in care s'a petreout aceast
scen
Regretatul mare brbat de Stat, sau marele european cum I-a zis
Clmenceau lu Take lonescu, intrnd inteo varti ca s-si cumpere o pa-
rade de paie la Fain de unde rarguia el de obicei, intalneste acolo pe spi-
ritualul avocat lonescu, poreclit Huta, tartar plin de duh, tortcleauna
verv si cu riposta prornt, c,are fr sa fie inregimentat in vreun partid
politic, era devotat la dol efi, lui Petre C,arp i lui Take lonescu, arnan-
doi facndu-I haz, fiindc intr'adevar era foarte simpatic si de aceia foarte
simpatizat.
Take lonescu Intrebandu-1 ce caut la Fain, 11145 ii Ospimde ca a
venit s-si cumpere o plarie de paie si la propunerea lu Take lonescu
dac5-i d vole s i-o plateasca el, ca colegi de barou, !Hula primeste
bucuros, lar la plat palaria lui Take costa' 30 de lei si a lui 'IWO' 50.
Bravo, colege Iliut spurie Take lonescu d-ta port palrie
mai scump deck minel
lar 'Hula,:
Asa se si cade sefule d-ta a cap, nu-ti mai trebue palrie, pe
cand eu cu plria compensez capul
Dei Para nici o legatura cu firma Fain si nci chtar cu acest capitol,
tin s struesc ad asupra glumelor lu Iliuta, nu numai ca sa variez putin
monotomia subiectului acestu capitol, ci i pentru ea dam s mai am pri-
lejul s mai pomenesc de aci inainte despre Iliut si spiritualele lui glume
www.dacoromanica.ro
212 VICTOR BILCIURESCU
Acest simpatic guguman ') nelipsit din casa conului Petrache Carp,
era ori- cand primit In casa si la masa sefului partidului junimist, inaintea
chiar a personalitatilor ce sedeau sau sezuser pe banca ministerial.
Asa, Intr'o dupa amiaza de var conu Petrache stand de vorba ea
lliut, In boieraasca lui locuinta de pe fosta cale a Dorobantilor, azi Bule-
vardul Alexandru I al lugoslaviei (cancelarla ministrului plenipotentiar al
Turciei la Bucuresti) si vzand c la scara s'a oprit o birj In care se afla
fostul ministru de industrie Dem. Nenitescu, spune tare lui !IWO ca sa fie
auzit de vizitator, filndca fereastra era deschisa : M5 gugumane, spune
gugumanului dela scar, 6' nu sunt acasr.
Si gugumanul dinauntru s'a executat, lar gugumanul de afara, stiind
toanele conului Petrache, a plecat, fr s se sc,andalizeze de aceasta
curtenitoare primire.
Alta data', se pomeneste conu Petrache cu Iliut ca da sa piece chiar
asupra clipei and erau chemati la mash'. Ceara conu Petrache sa-I retina,
:ma Iliuta persist, iar cand seful ii pretinde s se explice, Iliuta, impru-
mutand pentru circumstant o masca 'Narita, 11 spune
Uite sefule, am fost de cateva ori la conu Titu Maiorescu, ministruf
d-tale de justitie si ieri pentru ultima oara si i-am amintit ca sunt si eu li-
centiat in Drept, cu diploma dar Bra clientela, ca sunt bufonul d-tale, in
casa d-tale aproape zilnic si I-am rugat s-mi dea si mie un loc in ma-
gistratura si in loc de o vorb bung, m'a luat in zeflemea.
- De, ma gugumane, de and iti cant eu tie s-I ia dracu p'ala da
el-e dat tie licenta aia 1
S5-1 ia sefule, nu zic be ; dar cati n'or fi luat licenta ca mine si nu
i-a luat dracu nici pe ei, ca sunt in slujbe, nici pe al de le-au dat-o?.. Si
la drept vorbind, sefule, sunt eu cel mai prost licentiat In Drept din tara
asta? D'aia te rog sefule, fagaduie,ste-mi ca mergi maine cu mine la conu
Titu, ca dac-i spui d-ta, ma numeste sigur, ca' pe d-ta te aude, pe and pe
rn:ne cum ma vede, nu mai aude 2).
Bine gugumane, acum hai la masa.
A doua zi, conu Petrache insotit de Ili* intra in cabinetul lu Maio-
r.escu dela ministerul Justitiei.
www.dacoromanica.ro
BUCURE$TI $1 BUCURE$TEN1 DE IERI $1 DE AZI 213.
www.dacoromanica.ro
214 VICTOR BILCIURESCU
www.dacoromanica.ro
Poqta, Telegraful, Telefonul
postei la noi au fost asa de primitive, 6 in comparatie es
organizatia actualg, pare s fi fost sub nivelul acelei ce ar funciona la
Inceputurile
cine stie ce trib slbatec, dacg ar exista, celace nu e admisibil, cad nu-
cred di ar avea vreun rost posta la o parte din omenire c,are nu 5tie ce e
ala slov.
Si dac asa stau lucrurile, cu 801 mai temeinic cuvant nu poate fr
vorba de existenta, in asemenea regiuni a telegrafului sau telefonului.
Cine si-ar fi putut inchipui a acum 70-80 de ani pstrand un cap de
bou din cele rare, ar fi incasat acum 30 de mii de franci elvetieni, lar pe
unul mai rarisim chiar indoitul acestui pret. Boerii din vreme,a aceia calf
aveau probabil cu zecile si sutele pe diferitele plicuri in c,ari tineau acte
importante, nici nu si-ar fi dat ostneala s le mai pgstreze dui:A ce actul nu-
mai avea nici o valoare, in care caz plicul cu marc cu tot era aruncat la
gunoi, findcg pe atunci nici nu exista cosul de birou.
Cea d'intai dintre aceste trei servicii publice a fost pasta, mai tarziu
telegraful si mai spre zilele noastre telefonul.
Nu stiu dac exist vre-o afinitate de denumire Intro pogie si pogcl
adicg intre alruld de pogie care In materie de circulatie avea misiunea sa
transporte clatorii dintre un oras la altul, pang la ivirea drumului de fier
si Intre poga cea cu misiunea de a duce corespondenta la destinatie, dar
dacg Intr'adevr exista o afinitate, ea nu poate s proving decal dela dis-
tribuirea corespondentei publica si private prin mijlocirea cgrutei de postie
cgreia i se mai zicea si canta de potcl, ceiace probabil cg este versiunea
cea mai vrednic de crezut, fiindc5 era firesc ca postalionul, sau cgruta de
postie, sau de posta, odat cu transportarea cgltorilor, sg lase si corespon-
denta prin localittile pe unde trecea.
www.dacoromanica.ro
216 VICTOR BILCIURESCU
www.dacoromanica.ro
BIJCIIRETI $1, BU CURE$TENI DE IERI I DE AZI 217
www.dacoromanica.ro
218 VICTOR BILCIURESCU
www.dacoromanica.ro
BUCURE$TI SI BUCURE5TENI DE JERI 51 DE AZI 2111P
1) Coltescu, bacania cea mai reputata din Bucuresti, cam pe uncle este
astgzi cldirea Fundatiei Carol I, era ch'ar furnisorul Curtii Regale.
www.dacoromanica.ro
Datini si obiceiuri
Mfirtiorul Alvita Cfiluprii Ursul
pomenesc, in treact doar, despre aceste rmasite ale trecutului,
o fac nu din punct de vedere documentar, ci numai pentru ca ge-
Daca neratia de azi s poata face o comparatie intre chipul cum se prac-
ticau odinioar aceste obiceiuri si ceiace a mai ramas astzi din practicarea
lor actual.
Marlisorui, care pe vremea copilriei mele era traditionalul crainic al
primverli si nu valora mai mult de o beinculii de cincizeci de parale, sau
o firfiricif cum i se zicea pe atunci, s'a modernizat treptat, 0115 ce a ajuns
atsazi se' nu mai fie firfirica de 50 de parale, s'i aceia strpunsa ca sa i se
petreac siretul de care se lega de brtara mainii, ci giuvaericaua ce se
chiama pandantif, care pentru unele pung reprezinta zeci de mii de lei,
pandantivul trebuind sii fie alcatuit din aur sau platin si cte odat chiar
surmontat de o piatra scumpa ce incepe dele safir, trece prin rubin, zma-
rald, sare ate data chiar peste diamant si nemereste chiar briliantul.
, Pe vrerrnea copilariei mele, mrtisorul acesta de 50 de parale se purta
www.dacoromanica.ro
222 VICTOR BILCIURERCIT
www.dacoromanica.ro
BUCUREVIS SI BUCURVFENI DE rirra sr DE AZT 223
ospete, premiere, sau alte asemenea ocazibni, unde se poate scoate in evi-
dent stralucirea pietrelor rare.
Nici ciilusarii de astzi, In afara de port, nu se mai asearnana cu an-
tecesorii lor.
Mi s'a.intamplat s intalnesc pe strada, pe vremea Mosilor and de
obicei se produc ei, si mi-am dat sema ca jowl lor are sprinteneala i vioi-
ciunea de alta data, dar fail indemnurile orale de atunci si chiar cu intro-
ducerea unor pasi imitati dup cadent strein, asa cum am vzut la unele
spectacole, unde intre acte se produc unii negri cu danturile lor i mat
alerte cleat ale calusarilor, ins nu cu cadente acestora ce are Intr'insa
ceva din specificul jocului nostru.
De altfel nu e de mirare ca ai nostri s Imprumute cte ceva din ca-
dentele streine, mai ales acele echipe cari au fost purtate prin streintate,
pe unde au putut prinde unele miscri ce le-au convenit sa le adopte Farb'
prea mari diferentieri de-ale noastre, mai cu mama echipa c,are s'a produs
mai de curand In streintate, a avut un rasunator succes si a avut prilejul
s cunoasca si s aprecieze jocuri streine minunat nuantate i cari au putut
tenta i pe alusarii nostri.
A inceput s dispar i jocul ursului cu care ursarii cutreerau orasele
targurile, mai cu seam pe vremea srbtorilor de primavara, sau dac
cumva nu va fi disparut de tot, totusi se intalneste foarte rar st mai de
preferinta prin controle din provincie.
Pe vremea mea, cu deosebire la mahala, lumea casca gura cat timp
tiganul isi juca ursul si se tinea dup el de-alungul ulitei. De acolo si
zicala S'a strans lumea ca la urs''.
Jocul consta din cateva miscri ritmice ale ursului, dupa cantecul si
btile In ciur ale ursarului, dintr'o lupta intre ursar nenorocitul pri-
zonier flmand si cu spinarea tob de ciomegele stpanului si care se ter-
mina cu intindere,a ciurulai la spectatori cari zvarleau In ciur unul sau doi
gologani.
Acest biet patruped mai indeplinea 5i alte misiuni la mahala alca de
durere de sale. Bolnavul se aseza pe o toal In battur cu fate in jos,
tar ursul condus de tigan, se urca precaut cu cate-si patru labele pe
pinarea pacientului, operatie care Insa costa mal mult dec.& cascatul
guilt la joc.
Alta reteta bung de leac o mai claruia ursul cu cele cateva fire de par
www.dacoromanica.ro
224 'VICTOR BILCIURESOU
www.dacoromanica.ro
Doti& razmirite
- 1888-1907 -
1888
prImele zile ale Babelor din anormala primavar5 a anului 1888.-- anor-
ma15,pentru cii pe chi a fost de c'lduj5 si de Insorit la inceput, pe atSt
In de ploioas, de friguroas5 si de indelungat5 a &Inuit naintrerupt Oa
pe la srarsitul lui April, mai bine de o !LIM si jum5tate Int5rziasem cu
cAliva ofijeri camarazi de regiment, la o petrecere inteun local public,
peste miezul noptil, and pe la ceasul unu, o stafet0 dela regimentul 3 c5-
lrasi din Capital5, unde f5ceam serviciul, ne vesteste s5 irnbr5c5rn la
gr3b5 jinuta de campanie si sil sosim la regiment, trebuind s5 pomim In
mars forjat in judejul lalomija unde se ivise o r5scoal5 ateasc5.
Cfind am sosit la cazara, dou escadroane erau gata do. pIecare si
la lumina felinarelor de mEin, ne-am luat fiecare comanda, unul din esca-
droane, al nostru, pornind spre Urzicenii lalomijei, iar ce15Ialt cu misiunea
de patrulare in judejul llfov, unde numai peste c5teva zile a si izbucnit a-
ceiasi misoare de r5zvrtire.
Pe vremea aceia, regimentul 3 c515rasi neputnd Intocmi regimentul
ca elementele unui singur judej, isi recruta contingentele de pe teritoriul
judefelor Ilfov si lalomija. Asa se explic de ce regimentul acesta a fost
ortinduit sil potoleasc5 rscoala din am5ndou5 aceste judete.
Am ajuns la Urziceni inainte de amiazl, dup5 un mar s forjat de a-
proximativ zece ceasuri, si cum eram mazul regimentuluil cornandantul
tn'a delegat pe mine s5 lau m5surile de prevenire pentru cazul de r5zboi
www.dacoromanica.ro
'BIJCURESTI $1 BUCIIRE$TEN1 DE DIM $1 DE AZI 227
www.dacoromanica.ro
228 VICTOR BILCIITRESOU
www.dacoromanica.ro
DUCURE$T1 $1 BUCURE$EN1 DE SERI $i DE AZI 229
www.dacoromanica.ro
230 VICTOR BIIICTURESCU
f-au but mintile, fiindca nu stricatl nici voi, nici proprietarul, ci seceta tri-
mis de Dumnezeu si daca nu m'ati fi ascultat stiti In ce pacat cadeati ?...
Acela de a va razvrati Impotriva lui Dumnezeu. Nu fratilor, si la mine ca
la toti muncitorii de prnant a fost secet, dar nimeni n'a pus mane pe barda
0' zvarle In Dumnezeu.
Voi oameni buni sa va aveti bine cu proprietarul, lar d-ita boierule sa
nu te bucuri la nicl o lscaie din dreoturile lor, ca numai asa, Intelesi, ne
vrea Dumnezeu care la anu o sa ne dea un belsug care s ne despligubea-
sca si de pierderea anului acestula.
Stiti cum s'a terrninat razmerita dela Barbulesti ?
Dupa o jurnatate de yeas dela sosirea noastra In sat, dupa ce ne-am
Infruptat loat lumea de acolo din dou hardaie pline cu vin si dupa ce
ne-am prins in hor toti stenii si stencile, proprietarul cu toata curtea si
argatii lui si cu noi toti, am plecat spre Urziceni lsand s se Intincl mal
departe hora fostilor razvratiti cu proprietarul Intro ei, In sunetele diblelor
tiganilor, c,ari ne-au rsunat In urechl pang ce ne-am deprtat de-a bine.
Dar In alte part!, tot in lalomita mai spre Bargan, tranul a fost mai
darz, desi comandantul zonei de acolo era tot un intelegator, colonelul, ma)
thrziu generalul, lacob Lahovary.
Acolo In o margine de sat, pe o cam* mai Intinsa, pe care eau strans
locuitorii mai multor sate dimprejur, ce Insumau aproape o mie de capete
brbati, rieveste si flaci, o companie de vanatori sub comanda capitanu-
lui Luccasievici, avand In frunte pe comandantul zonel de foc, c,olonelul La-
hovary, Impreuna cu procurorul tribunalului Calarasi, a somat multimea a
se retraga si sa-si vad de treab, cautandu-si dreptatea daca crede ca o
are pe calea justitlei, lar nu pe aceia a rzvratirii, somatie care n'a avut nici
un efect, ci din potriv, a fost luat In Wale de joc.
Colonelul Lahovary a struit s-i determine sa Intele,aga ca el are or-
din sa imprastie multimea cu once pret, a el ca militar este dator sa exe-
cute ordinul si-i previne parinteste, di are sa fie nevoit s recurg la focul
armelor, amenintare, la care rebelii au rspuns sfidatorl ;
Stim not, cu cartuse oarbe ca la nunta I
Cu imperturbabil tact si multa rbdare, coloneluf le-a dispuns ca n'are
sa fe ca la nunt, cl In carne vie, fiindca In asemenea cazuri nu se giumeqte.
lar capli miscrii, probabil turmentati de butur, au continuat s-I in-
sulte:
www.dacoromanica.ro
EIICUREETI $1 BUCUREETENI DE IERI nz DE AZI 231
www.dacoromanica.ro
232 'VICTOR' BILtruREScii
www.dacoromanica.ro
DUCURE*TI sr BLICURESTENI DE um 5r DE AZI 233
www.dacoromanica.ro
234 VICTOR BILoCIURESCU
1907
Rzmerita din 1888 o inftism mai in cunostint de cauz, fiind an-
grenat in ea ca ofiter in serviciu comandat, martor ocular dela izbucnirea
d si [Ana la terminare, in zona unde a operat unitatea din care fcearn
parte.
Pe cea din 1907 o cunosc mai putin, desi inceputurile ei m'au aflat in
parlament si mai trziu le-am urmrit in ziare si le-am simtit si la mine la
mo$1e, simtit, bine Inteles, in bine, fiinde att at a &Inuit rzmerita, la
conacul meu a veghiat cu schimbul intreg satul, pe and la unele din pro-
priettile vecine s'au inregistrat cteva turburri, asa in at and conu Pe-
trache Carp a spus in parlament c conacul lui a fost pazit de stenii din
Tibnesti cgrora le-a trimis zece mii de lei drept multumire, in gnd imi zi-
ceam Ca' eu eram mai iubit de tranii mel, deck conu Petrache de ai lui,
flincla ai mei mi-au pzit in lips avutul fr nici un fel de rsplat.
Care au fost cauzele turburrilor trnesti din 1907, turburari, ce se
stle a au pricinuit mult mai mare dezastru cleat cele din 1888?
www.dacoromanica.ro
BUCUREVI1 $1 BUCURE$TEN1 DE IER1 $1 DE AZ1 235
www.dacoromanica.ro
236 VICTOR BILCITIRESCIT
In numele M. S. REGELLII,
www.dacoromanica.ro
BUCURE$T1 $1 BUCURE$TEN1 DE LERI $1 DE AZI 237
www.dacoromanica.ro
238 VICTOR BILCIURESCII
www.dacoromanica.ro
BUCURE$T1 $1 BUCURE.5TENI DE IERI I DE AZI 239
www.dacoromanica.ro
Trei mari momente din Istoria Neamului
Amintiri si note fugitive despre cele din urma trei
rEtzboaie
RAZBOIUL INDEPENDENTEI
- 1877 - 1878
sa previn pe cal ce citeste aceste cateva impresii din copilaria mea,
ca nu fac aci o descriere documentara asupra acestui rzboi, pe
Tin
g care de altfel nici dasi fi in masura s'o fac, de vreme ce acest raz-
bot, a izbucnit in 1877, and abia trecusem in clasa a 1I-a liceal. Si totusi,
povestirea mea va interesa, cred, prin aceia di dei licear:, imi dam totusi
seama de ceeace vedeam si mai cu searna de ceeace auzeam in casa Orin-
tilor in care veneau in vremea aceea barbati politici cuAarecare situatie,
in masura s .stie ceiace se petrecea.
Asa dar, and au intrat rusii la 1877 in Bucuresti, cam neglijeam
cursurile ca sa c,asc gura in tovrasia altor coleg, la trupele rusesti, ce, de-
barcand in gara de Nord, traversau orasul spre Giurgiu ca sa treaca Du-
nrea in Bulgaria (pe atunci tara turceasca) sau se indreptau spre Tumu
Mgurele unde se construise un pod pe vase.
$i am prins atunci scene earl mi-au rmas. Asa de pilda regimentele
calari, s,i in deosebi cele chacesti, cand treceau pc podul Mogosoaei (Ca-
lea Victoriei) in fruntea unitatii mergea muzica militara, ce n'avea intru
nimic asemnare cu fanfarele din fruntea regimentelor noastre de cavale-
rie permanenta in mar'). Muzica aceasta a lor o alcatuiau vre-o doua
www.dacoromanica.ro
w
D OMN1T O R UL CAROL
(1877-1878).
www.dacoromanica.ro
-
www.dacoromanica.ro
BUCURE$T1 $1 BUCURE$TEN1 DE IERI $1 DE AZ1 249
www.dacoromanica.ro
250 incron BILCIURESCII
REGATUL
Cu prilejul proclarnarii regatului roman, consecint a vctoriei raz-
boiului pentru Independenta si a incoronarii din Mai 1881, programul
serhrilor ce s'au desfasurat in Capital cu acest prilej, cuprindea: In prima
zi incoronarea la Mitropol:e si solemnitatea din sala Tronului dela Palat :
ir: cea de a doua defilarea carelor alegorice pe Calea Victoriei ; iar a treia
zi defilarea armatei aflata in Capitala cu delegatii de unitti d:n toata
tara, cu toate drapelele regimentelor si toate fanfarele armatei noastre,
www.dacoromanica.ro
BUCUREFTI SI BUCITREWENI DE Mt.I .$1 DE AZI 251.
www.dacoromanica.ro
252 VICTOR BILCIURESOU
mult ca de obicei, trupele find mai numeroase dirt cauza participerii si altou
trupe in afara de cele ale garnizoanei.
La ac,east defiere, a st5rnit entusiasm i s'a facut o spontana caldu-
roasa primire aparitiei unui numar exceptional, acela a regimentului aka-
tuit din elementul turc din Dobrogea revenit nou dupa razboi, in uni-
forma deosebita de a noastra, Cu fes i tunici de culoare roie, defil5nd
intr'o perfecte cadenta i o impunatoare tinuta ostaasca.
Dupa incheierea serbrilor, trupele venite din diferitele parti
tara ca sa la parte la defilare, s'au inapoiat in garnizoanele lor, garb' de o
.companie din regimentul alcatuit din elementul turcesc din Dobrogea
mesa in Bucureti pentru o saptarnna find in serviciu de garda Palatului.
Soldatii ce indeplineau acest serviciu, erau foarte mndri de cinstea
ce li fecuse Indeplineau consemnul cu proverbiala sfintenie de care e
tiut ca numai bunetatea i ornenia unui suflet de turc este capabil.
Regele poruncise sa li se serveasca masa, dupa alegerea lor, pe tol
timpul septarrinii cSt sunt in garde', i dup dorinta lor au fost serviti ca
masa indestulata, din care n'au lipsit niciodata, intre altele, pilaful, cafeaua
51 tutugul la discretle.
Cnd ?rise' s'a incheiat saptmna i potrivit obiceiului, compania do
garda urma s5 fie inlocuita, aceasta n'a vrut sa piece, sub cuvnt c vrea
si pazeasca pe Rege care le este cu deosebire drag, iar and un adjutani
regal i-a intrebat de ce nu vor sa piece, ei au explicat aa cum au putut
sa se exprime in romanete Ala Carolu estem, pilaf estem, cafea estem,
butium estem, nu merge
Auzind Regele, a z5mbit i a poruncit sa fie tinuta compania inca o
saptmane in garda palatului.
1913
Razboiul din 1913 n'a avut niclo urmare neplcuta, din cauza patrun-
zatoarei intelepciuni a regelui Carol, c5ruia raport5ndu-i-se ca brigada de
c,valerie a generalului Must* ce forma avangarda grosului armatei noa-
stre, se die la opt kilometri de Sofia, a dat ordin ministrului de razboi sa
comunice generalului Must.* sa nu mai inainteze i sa se inapoieze in tara.
www.dacoromanica.ro
RUCURE$TI $1 BUCURE$TENI DE IERI . I DE AZI 253
www.dacoromanica.ro
RAZBOIUL INTREGIRII
- 1916 - 1918 -
sa insist nici asupra acestui rzboi, nu numai pentru ca de el ne
desparte doar un parar de veac si prin urmare e contimporan si
N'am cu o burla parte din generatia de azi ceva mai saltata ca varsta, ci
si pentruca pana mai deunzi au aparut, in volume si in presa, comentarii
asupra lu, de autori in m'asura s'a cunoasca in amrunt gandul desfasuraril
cperatiunilor.
Inainte de toate insa, un_cuvant asupra consiliului de_Coroana din 1914
prezidat de Regele Carol, consiliu care a influentat pe cel urmator de sub
presedentia Regelui Ferdinand, tinut cu doi ani mai tarziu in vara lui 1916.
In privinta consiliului de Coroana din 1914 de sub presedentia Regelui
Carol, stiu 6' el fusese botara sa fie tinut mai de vreme, insa Regele Carol
u cerui ;:i: fie amanat pana la inapoerea lui Take lonescu din streinatate, pen-
tru cd spunea Recele Take lonescu care avusese convorbiri cu br-
batii de Stat din Londra, Paris . . Berlin, era in masur s aduca de acolo
cele mai noul si mai autorizate impresii et,,Jpra evenimentelor ce se anun-
tau precipitate.
Si efectiv, cand Take lonescu a descins in gara Sinaia, a fost intampi-
nat de primul ministru lonel Bratianu care-I astepta si inainte de a merge
la Palat, unde peste un ceas trebuia s se intruneasca Consiliul de Coroana,
au mers impreuna in localul garii celei noui ce nu era definitiv ispravita si
acolo s'au sratuit numai amandoi aproape o ora si apoi au pornit la Palat,
unde sub presedint:a Regelui Carol s'a tinut Consiliul de Coroan 1),
www.dacoromanica.ro
256 VICTOR BILCIURESCO
www.dacoromanica.ro
MICURESTI El BUCUREETENI DE IERI '$1 DE A.ZI 257
17
www.dacoromanica.ro
Cenacluri literare i artistice
Istoricul Cercului literar si artistic dela Revista Noud"
1887-1895
REVISTA NOUA
Scurt istoric
in 1881, elev la liceul militar din Craiova fiind, am trimis re-
vistei Literatorul al arei director era profesorul si academicianul
Cnd V. A. Urechia si proprietar poetul Al. Macedonski, primele mele
rime copilresti (aveam doar 15 ani), Macedonski, fireste, nu mi-a publica
nici una ; m-a scris ins a a gsit printre ele unele vibrri poetice ce f-
gaduiesc o chemare atre acest gen literar si m'a Indemnat dup chtava
pove(e asupra formei In deosebi ; fiinda, scria el, fondul vine cu expe-
fienta, pe cnd forma trebuie s'o stpnesti chiar ca inceptor si st-
ruiesc, s mai scriu si sa-i mai trimit. In acelas rspuns, m'a sftuit sa fac
cunostinta tnarului poet pe atunci, Traian Dimitrescu, care locuind la
Craiova, imi ponte sluji ca indrumtor.
Asa l'am cunoscut pe Traan Dimitrescu si din lungile noastre intalniri
!Imp de patru ani c'fit am studiat la Craiova, am avut bucuria s-mi vd
publicate la 16 ani primele versuri in Revista Literarci din Bucuresti a lui
Th. M. Stoenescu, autorul Noptilor Albe si ceva mai trziu In acelasi an,
dou poezii in revista literarg din Bucuresti Seara, lar la 18 ani Literatorul
lui Macedonski m-a publicat Versuri In metru antic- 5i colaborarea mea
www.dacoromanica.ro
260 VICTOR BILCIURESCII
www.dacoromanica.ro
BUCURE$T1 SI BUCURE$TEN1 DE IERI et DE AZI 261
www.dacoromanica.ro
262 VIC TOR BILCIURESCU
inceputul lui Noennbrie 1887, de fat fiind toti scriitorii, publicistii, artistif
cari isi fgScluisera colaborarea si mai toti reprezentantii presei din C,api-
ta15.
In cuvntul su inaugural, Hasdeu a spus a a primit directia Literato-
rului in ndejdea c toti cei de fata i vor fi statornici colaboratori si fa-
gAcluind c numele lu nu va lipsi din niciun numr. Au urat viat lungS
revistei : btrnul academician V. A. Urechia, care m'a felicitat pentru fru-
moasa idee ce am avut de a intemeia o revista cum nu mai apruse in tara
si alti participanti. Am multumit i eu directorului i lui Urechi I intreget
asistente s ne-am desprtit intelesi ca viitoarea consftuire s. fie Smbta
wmtoare, and colaboratorii vor aduce manuscrisele pentru primul numr..
La aceast intaia consftuire, dup schimbul de preri asupla aparitief
revistei, s'a discutat si hotrit ca manuscrisele s indeplineasa aceste condi-
tiuni s fie o lucrare inedit, de preferint original si in niciun caz o
traducere, s fie in prealabil citit intr'una din sedintele fixate in fiece
Smbt sear, oricine ar Fi autorul. chiar dintre academicieni, si sa fie
admis de majoritatea membrilor prezenti.
Directorul Hasdeu, care prezida consftuirea, intreaba dac int5mpla-
tor dintre colaboratorii prezenti are vre-unul manuscris spre a fi ctit pentru
primul numar, aci, spune el, atelierul Socec, Sander Teclu cu care s'a
Tnteles, este in msur s faa s apar primul numar chiar la 15 Decem-
brie (1887), si de aceia e de neaparat nevoie sa se zoreasa procurarea
r ateriei inainte cu col putin 20 de zile de 15 Decembrie.
Singurul care a citit in aceast consftuire, a fost Macedonskz
Noaptea de Mai- Felicitat alduros de toti cei de fat in frunte ct
tiasdeu.
S'a mai hotrit in aceast consftuire, ca in sedinta de Smbata urma
toare s fie citite toate manuscrisele ce vor alatui sumarul primului numar
al Literatorului care trebue s apara negresit la 15 ale lunii urmtoare, De-
cembrie 1887.
La auzul numelui Literatorul, Vlahut, care nu participase la prima
consfatuire, ce,a inaugural, protesteaz la acceptarea acestui titlu si declara
a nu poate primi sa conlucreze si s figureze in comitetul de redactie al
unei reviste la care mai nainte n'a colaborat si c de vreme ce s'a hotarit
s se inceapa cu anul intai numrul unu, nu intelege de ce s'ar schimba nu-
rnai continuitatea aparitiei si nu si titlul, prere la care se asociaz Dela-
www.dacoromanica.ro
BUCURESTI IflUCURE$TENI DE IERI *I DE AZI 263
www.dacoromanica.ro
264 VICTOR BILCIURESCU
www.dacoromanica.ro
BUCURE.VI7 al BUCURE$TEN1 DE IBM $1 DE AZI 265
www.dacoromanica.ro
266 VICTOR BILCIURESCU
www.dacoromanica.ro
BUCURE$TI $1 BUCURE$TEN1 DE IERI $1 DE AZI 267
www.dacoromanica.ro
268 VICTOR BILCIURESCU
Colaboratori
Mai citeau in sedintele de Smbat seara : infocatul nationalist Va-
site Alexandrescu Urechid, academicianul, profesorul, ministrul, presedin-
tele Ligii Culturale a tuturor Romanilor, unul din cei mai de searn5 istoricr
www.dacoromanica.ro
BIJCURE$TI g BUCURE$TENI DE IERT 51 DE AZI 269
www.dacoromanica.ro
270 VICTOR BILCIURESCII
vrednic urmas al lui Petre lspirescu (Unchiawl Sfatos), care intr'o curate
limba romaneasa, a scris o valoroasa culegere de basme si znoave, carac
terizand minunat felul de a fi si vorba romnului, a tiganului, a grecului
si a evreului, cu o sprinteneala de haz si o not5 de adeyar remarcabi4e.
i ot asa de apreciat a fost colaborarea profesorului bucovinean Grigoro-
intzli; a subtilului poet Traian Dimitrescu, mort si el In piing tinerete.
clup o destul de bogat productie literara, cu deosebire In domeniul ver-
sului ; a scriitorulu Haralamb Lecca, care in afar de numeroasele volume
de versuri : Prima", Secunda",Terta", Quarta" si urmatoarele, a scris
cteva drame jucate pe scena Teatrului National din Bucuresti si Iasi, parte
inainte de a fi director la aceste teatre, parte pe cand funciona in aceasta
calitate, piese in care a jucat si el ; a consilierului dela Casatie Ciru
Oeconomu care cultiva in deosebi poesia eroica ; a lui 5f elan Velescu,
marele artist contimporan cu Salvini si Rossi ; a lui 5tefan Mihclilescu, pro-
fesorul de filosofie ce se bucura de mult autoritate in lumea scriitori-
ceasca din vremea lu; a profesorului Gheorghe Adamescu, a lui Victar
Crilsescu (d-rul Basarabeanu) ; a poetului Teodor Dumbrilveanu care s'a
b...curat de o excelenta apreciere in publicul cititor contimporan, pentru
caracterul liric pronuntat al versului lui ; a poetului Cosmovici, considerat
pe atunci ca al treilea imitator al genului eminescian, dupa VIShuta i
Artur Stavri ; a francezului incetatenit la noi Auguste Clawel, ca si Frederic
Dam si Jules Brun, cate-si trei deprinzand cu o uimitoare inlesnire si in
scurta vreme limba noastra ; Nicolae Tincu cu note biografice, cu versuri
personale si traduse din frantuzeste si italieneste, cu piese de teatru per-
wale si in colaborare cu Macedonski sau cu Reidulescu-Niger ; Teleor, I. a.
www.dacoromanica.ro
272 VICTOR BILCIURESCU
Un traznet
Tocmai in vremea aceasta, cand revista isi castigase un renume in
masa cititorilor si patrunsese adanc in gustul ei, cand gsise cateva aso-
namente la Paris, unde Socec avusese fericita inspirajie s'o expun la ex-
pozijia de acolo, in urma careia a objinut diploma de merit pentru technica
grfica sub care fusese infjisat acolo ; tocmai cand izbutise s grupeze
In jurul ei o seama de condeie din cele mai reputate din jara si in ce prt-
veste arta pe cei mai inzestraji manuitori de penel, de delta, de compo-
pnori si de pasionaji executanji instrumentisti si vocalisti, cand pe scena
Nationalului objinea rsunatoare succese Ra-zvan i Vidra sau Trei Crai
dela Raisdrit ai lui Hasdeu sau cateva din piesele lui V. Alexandrescu
Llrechi, d'id apare volumul de poesii al lui Vlahula, primul volum de
anecdote populare ale lui Speranjia, cand la tribuna Ateneului Roman
se perind mai numai conferenliari din cercul revistei Hasdeu, Urechia,
Speranjia, Gion, Sineanu, tocmai intr'un asemenea moment de spor-
nica valorificare a acestei publicajiuni si de fericit evidentiere a celar
ce coborau la ea, un neasteptat traznet se abate asupra aceluia care-i
druise marele prestigiu de care se bucurase din belsug de prejioasa
prezenj a lui in fruntea reviste', asupra marelui carturar Hasdeu care
este chemat grabnic de sojie la Pars, unde geniala lor copil Ida, pe
neasteptate contractase o nemiloas boala de piept. Toate strdaniile
rintilor de a o scapa din ghiara mortii, au fost zadarnice si inevitabilui
rieznodrnant s'a produs in ziva de 17 Septembrie 1888, la 2 ceastiri
dup amiazi.
www.dacoromanica.ro
Caracterizetri qi precizetri
Bogdan Petriceicu Hasdeu
Hasdeu, Oa prin secolul al XVII-lea, Istoria nu pomeneste
nimic ; se stia doar c erau nobili, a stpneau intinse mosii in
Despre tinutul Hotinului si c5 erau incArcati de onoruri. Dintre acestia,
un oarecare mare pahamic Stefan Hasdeu, se cstoreste cu Ruxandra,
fiica marelui logoft Toderagu Petriceicu i sora lui Stefan Petriceicu
Domnul Moldovei. Acest nou astorit moare la 1673 ca un erou, luptn-
du-se impotriva turcilor, lasand pe urm-1 doi copii, pe Nicolae i pe
Gheorghe Hasdeu, pe care II infiaz5 unchiul lor 5fefan Petriceicu Voda al
Moldovei, adoptiune ce explic pentru ce urmasii lor au purtat pang la
stingerea neamului. vreme de aproape 300 de ani, adaosul Petriceicu la
numele bar de familie. Trece un bun crmpei de vreme Bra s se mai po-
meneasa de filiatiunea lor, Oa ce un strnepot al lui Gheorghe Hasdeu,
Tadeu Petriceicu Hasdeu, apare in literatura rusa si polon poet cu rsu-
4iet, poezii si fabule despre cari pomeneste Bogdan in prefata unuia din
cele trei volume ale luliei si pe cari le traduce din poloneste, ceiace lamu-
reste pentru ce dintre Hasdei, numai Alexandru, fiul su Bogdan si fiica
acestuia Julia, au scris in bimba romn, iar toti zeilalti numai ruseste si
poloneste, Mr ca s existe vreun document dup cum mrturseste
Bogdan ca vreunul din ei au vorbt sau scris bimba romneasca. Unul
dintre col trei fii ai acestui Tadeu Petriceicu Hasdeu si anume cel mai mic:
cavalerul Alexandru Petriccicu Hasdeu, tatl lu Bogdan, se relev ca un
crturar de mare vaz, cel ofintl Hasdeu care cuget si scrie in limba
romn, el impreun* cu Costache Stamate sunt si au rams in istoria lite-
relor romnesti singuri scriitori basarabeni din veacul trecut. Acest cavaler
18
www.dacoromanica.ro
274 VICTOR BILCIURESCO
www.dacoromanica.ro
BUCURE$TI $1 BUCURE$TENI DE IERI $1 DE AZI 275
patru mil de volume din propria-i biblioteca. Dar nici aci nu poposeste
mult vreme, cad dupa alegerea lui Cuza este scos din profesorat si din
bibliotecar, urmarit si prigonit de toti aceia cari i se puneau de-a curmezisul
zscensiuni, temute de toti 6'0 presimteau vertiginoasa lui devenire. Este
stadiul indurarilor i lipsurilor lui pang si de strictul necesar existentii. Din
cunostinta lui cu Alecsandri la Iasi a rezultat ngmirea sa de cutre ministrul
atunci Odobescu, ca membru in comisiunea documentelor mnastirilor
inchinate, dar urrnrit de nenoroc, e inlocuit de ministrul urrator. Se inapo-
iaLa la Iasi unde scoate la 1862 revista stiintifico-literara Din Moldova
curand dupa ea, alta publicatie: Lumina in care publicand faimoasa tragedia
istorica Relposatul Postelnic si satira Dziduca mamuca, a fost dat in judecat
ca atentator la bunele moravuri, achtat ns dup un an (1863), dar pier-
&dull catedra. In 1864 la in astorie pe tnra si frumoasa d-r Faliciu,
romanca dintr vrednic familie dela Rosia Abruduluineveasta romncr
de mai trziu al carui frate a pierit la 1848 in lupt cu maghiarii, aparand
la Vintz steagul lui Popa Balint, csatorie, din care naste unica lor odrasla,
cleniala copil Julia care n'a zabovit pe acest pmnt cleat 18 ani, destul
insa ca s ilustreze si ea alaturi de toti ilustrii ei naintasi faima nemuritoare
a numelui de Hasdeu.
De aci inainte activitatea lu scriitoriceasca se perind in ritm mai ac-
cerat; publica in 1864: Studii critice asupra Istoriei Romiine, aparitie
concomitenta cu publicatia periodic humoristica Aghiuta; Trei ovrei (1865),
iogiustria nalionala si Industria streina; apoi drama istorica in versuri licizvan
Fi Vidra (1867) creia i-a urmat alta tot cu subiect istoric, dar in proz
Prinlesd Rucs. andra ; poezii ocazionale, istorice. sociale, traducen. Intre can
Ovidiu (versurt).
Tot in acest an (1867) este ales deputat de Bolgrad, cela ce-1 deter-
Tuna s activeze si in domtniu politic, nu insa mult5 vreme j in 1869
scoate impreuna Cu Gheorghe Misail periodicul politic Traian i dup el
Columna lui Traian Cu deviza Ntionalism in democratie si Democratic in
Nationalism- in care, vreme de sapte ani a publicat articole literare si po-
litice impregnate de verva lui muscatoare dar convingatoare si vibrand de
infocatul lui patriotism. Tot cu evident tendinta politica, a publicat : !s-
tork toleranfei religioczse in Romania, Ocnele in Romania, Mosiile Statului
www.dacoromanica.ro
276 VICTOR BILCIIIRESCU
www.dacoromanica.ro
8LICURE$T1 $1 'BUCURE$TENI DE IERI $1 DE AZI 27'7
EU $1 EA (Din Gablitz)
www.dacoromanica.ro
278 VICTOR BILCIURESCLI
Observati bine, Ca dela cea d'intai si pan la ultima litera, totul este
vag, absurd, rece, mistificat, Mrs* creen i si fr5 inim, o adunaturS de si-
labe sonore, Titlul. Eu si Ea, ne face a rade din capul locului ; Gablitz esta
un poet care n'a existat nicaeri si niciodata : inventand acest sunet nemtesc,
avui in vedere predilectiunea Convorbiri/or ; subscrierea M. I. Ellias este
un nume, croit intr'adins spre a mguli simpatiile si aspiratiunile ic.-
raelite ale d-lui T. L. Maiorescu ; primul vers : Ca o lira gird sunet, este
tot ce poate fi mai comic prin equivocitatea de a desemna tot asa de bine
o harp', ca si o moned fals ; cele cinci versuri dela inceput, debutnd
fiecare prin cate un ca, formeaza cacofonicl ; apoi un fulger fisircl trifsnet,
o lormii lard melodie, o putere ciintiltoare, tot vorbe in vant, fr nici un
mieles; in fine un vai mie ! era necesar, spre a completa tipul sinagogic al
acestei bufonade. Am castigat ramasagul. Era de ajuns o fantasmagorie
evreiasc5, un Gablitz in cap un Elijas in coad si un insira-te margrite la
mijloc, dar nici o idee, nici o simtire, nici o inspiratie romSneasca, pentru
ca Eu si Ea- sa placa d-lui Titu Liviu Maiorescu. M cred acum dator
adivulga rmsagul ca ce,a mai solida masura despre seriositatea de cri-
ticism a d-lui Maiorescu si ce,a mai generoasa rzbunare pentru acei scrii-
tori romni, filosofi, istorici, filologi, beletristi, pe cari ii batjocoresc me-
reu Convorbirile Literare. Mie unuia imi pare bine c de cate ori voiu
vrea sa fiu poet pentru d. Maiorescu, nu-mi trebue decat 0' subscriu evre-
lete si sa zic c am tradus din nemteste. laca-va Noua Direcfie 1
La 15 August 1871, in n-rul 12 al Convorbirilor, apare intampinarea
lui Maiorescu : Contra uneicopilarii :
Domnule Redactor,
In fata articolului d-lui Hasdeu, am onoare a 0 ruga sa publicati st
pentru persoana mea o declarare fcuta deja in primii numeri ai Convor
.birilor literare. Nici. societatea Junimea in genere, nici subscrisul in spe-
www.dacoromanica.ro
BUCURE$TI $1 BUCURE$TENI DE IERI $1 DE AZI 279
www.dacoromanica.ro
280 VICTOR BILCIURESCU
www.dacoromanica.ro
BUCURESTI SI BUCURES/I'ENI DE IIIRI I DE AZI 281,
Revista Convorbiri Lit rai e, cea mai veche din ter5, nu uita s ti-
pAreascA In ftece numAr existenta ei de 27 de ani atunci.
Filipide a semnat toatd viaja frantuzesie cu ph si cu dof p.
Fontanini, piofesor de latinA la liceul din Craiova, Innebunind,
I-a tradus numele lui adevArat lsvoranu, In acela de Fontanini i In nebu-
nia lui, pAnA sA fie dends dela catedrA, se silea sA latinizeze i numele ele-
vilor lui.
www.dacoromanica.ro
282 vicroR BILCIURESCIT
Ciitorul poate deduce din rndurile acestea ale lui Hasdeu diferenta
de ton si de consideratie intre chipul cum se adreseaz atre Filipide,
care, dupa cum s'a vzut, ia un aer de autoritate fata de Hasdeu si cum
polemizeaza cu I. Negruzzi, fata de care are o atitudine mai rezervata, ca
dela egal la egal.
Si, dup cum aratam mai sus, Hasdeu a mai polemizat cu Vlahuid, cu
Mille, cu fratii Bacalbax $1 cu Dobrogeanu Gherea, dar cu nici unul din
acestia n'a incetat de a Intretine relatiile de mai nainte, iar daa totusi i-a
tratat cu Zacherlind pe Mille pe fratii Bacalba$a $i pe Gherea, cu totii a
stat de vorba si le-a strans mainile la intlnire, ca si mai 'nainte de Trn-
proKarea cu Zacherlina. Lui Vlahulif nu -a raspuns niciodata, cu toat
provocarea acestuia, si cred a nu i-a raspuns, tocmai ca s nu i se poata
imputa contrazicerea, fiinda lu Macedonski si mie ne spusese Hasdeu a
nu primeste sa ia directia Revistei Noui Para colaborarea lui Delavrancea
si a lui Vlahutti, pe c,are tot timpul l'a considerat s l'a apreciat, asa cum
am mai pomenit aci. Provocarea lui Vlahuta n'a avut niciun temei, dac
motivul ei a fost introducerea lui Gherea In zacherlinizarea din Revista
Noud alturi de Mille si fratii Bacalbasa, dupa aparenta singurul motiv al
icnuntarii lui Vlahut de a mai pune piciorul in redactia Revistei Noui,
www.dacoromanica.ro
AUCURE*T1 SI BUCURE$TENI DE 1ERI 1 DE AZI 283
www.dacoromanica.ro
284 VICTOR BILCIURESCU
www.dacoromanica.ro
EUCUREETI SI BUCUREETENI DE IERI IEI DE AZI 285
www.dacoromanica.ro
283 VICTOR BILCIURESCU
mLlt inainte de acast scrisoare, Vlahut n'a mai pus piciorul in redactia
Revistei Noui, desi ad i n'avea deat prieteni admiratori, in frunte Cu cel
mai frecvent admirator, cu directorul Hasdeu. Dac5 Vlahut ar fi vrut s
fie franc, ar Fi mrturisit adevrul care e acesta : Apreciat de Cherea
intr'unul din primele lui volume de Critice, sau in al doilea, sau chiar In
amndoug, asa cum nu mai fusese nici and, nici chiar la Revista Noud, a
taceput s indrgeasa cercul dela gara Ploesti la care aderau personalitati
cu vaz5 in lumea scriitoriceasc, cerc din cate Vlahut era permanent ne-
lipsit si unul dintre cei mai doriti si mai cu drag primiti in acest cerc, unde-i
plricea s zboveasa cu sptmnile daa nu chiar cu lunile. Apoi de undo
a scornit Vlahut genealogia slav a lui Hasdeu ? Nu vi se pare o eroare
voit aceast afirmatie ? Cum ? E admisibil ca Vlahut s nu stie c5 fa-
milia Hasdeu e neaos moldoveneasa din mosi strmosi ? veche de pest,
300 de ani ?... Amndoi sunt de origin slava Amndoi slavisti da,
Gl-terea slay, se poate ; dar Hasdeu slay L.. De aceast origine s'a bucurat
Hasdeu in ochii j constiinta lui Vlahuta ?... Cred c nimeni mai bine
Vlahuta" n'ar fi fost in stare s combat aceast erezie, daca.. daa... ace-
Iasi Vlahut nu s'ar fi plictisit de atmosfera primului cerc, atras fiind de aceld
a celui dela Ploesti. Dar ce vin are Hasdeu s cei din jurul lui dela Revista
Noll& daa unii profesori universitari asmuteau studentii s atace pe Ghe-
Tea A crezut sincer Vlahut, care cunostea asa de bine lumea dela
Revista Noucl, ca s'ar fi gsit cineva care s aprobe aceast defaimare a
Li; Gherea ?... Dar Vlahut se recrimineaza impotriva lu Hasdeu pentru
drasticile lui alusii la rivalitatea cu Iordache lonescu din Covacr. Regre-
bbil de sigur, dar aceasta comparatie ar fi putut mira pe un nestiutor
felului de polemia al lui Hasdeu; pe Vlahut ins nu pentru c provocared
n'a pornit dela Hasdeu, care n'a fcut deal s rspund5 cu msura cu
t.dre i s'a msurat. Vlahut stia bine cnd a scris In Viala comparatla a-
ceasta, c si el si Gherea intrasera in conjuratia fratii Bacalbase
si Cu toat draparea de dup perde,a, dac nu apreau pe fata, desigur pacti-
7au. Dar in ast privint5, de ce Vlahut nu mrturiseste adevarul, adia acela
chiar in timpul and Hasdeu il fierbea in aceiasi oal si pe Gherea cmi
ceilalti detractori ai lu, relatiile dintre Hasdeu si Gherea erau relativ
destul de urbane. Sunt mrturie sincer, si pot face ori and dovada cu acct
din colaboratorii mei din Ploiesti ce vor mai fi trind, c in fie ce Vine!'"
dimineat and Hasdeu trecea dela Cmpina la Ploesti spre Bucuresti unde
www.dacoromanica.ro
BUCLIRE$T1 $1 RUCURE$TEN1 DE IERI ,$I DE AZI 287
trebuia s'a fie prezent la sedinta Ac,ademiei, in gara Ploesti uncle-I asteptam
mai in fie ce Vineri si unde Hasdeu lua masa la dus si intors, am fost mar-
tor de fie ce data la prezenta lui Gherea care se intretinea cu Hasdeu
foarte cordial, glumind prieteneste, as putea afirma afectuos, impreuna, si
nici ()data fr reciproca stim, imi inchipui ca si atunci and a aparut
numarul citat din Viata lui Vlahut (lanuarie 1894) cand m aflam la Plo-.
esti,ba nici chiar atunci and in pomenitul articol. Vlahut comae, incalifi-
cablla inadvertent de a prezenta pe Hasdeu in postura injositoare de a
.,suge trei lefuri grase din bugetul mamei patrii si de a se rsrata in huzur si
in slujbe mari, cari aduc mult si cer putin I" Cu aceasta caracterizare. Vla-
hutii a intrecut once msura a bunului simt, dandu-si singur un brevet de
incapabilitate de a se mentine la nivelul la -care-1 ridicase incontestabilul
lui talent, talent recunoscut de Hasdeu eel dintai. Cum aceast caracteri-
zare pune varf la toate, a continua s mai analizez articolul din Viata.
cred de-prisos; incheiu doar cu acest uluitor final al numitului articol : 0,
maestre, ai spirit mult, ce e drept e drept, dar inim n'ai, si dupa cata
vad nici memorie."
Ne-am lamurit I Vlahula nu I-o spune lui Hasdeu ca n'are nici inim
nici memorie, ci o da in vileag pe cale de publicitate, ca sa stie -acest
indoit betegig (?) al lui Hasdeu cat mai mult lume care stie sa citeasca
romaneste. Si Hasdeu a trait ca s'o vada si p'asta I lar in analele scriito-
ricesti romanesti ramne sa se stie pentru azi si pentru viitorime, ea Hasdeu
call-, n'a primit sa conduc o pubicatie far Vlahuta pe care totdeauna,
chiar dupa Gherofobie", l'a considerat un remarcabil talent si pe acelasi
Vlahut De cace n'a vrut sa-I amestece in Zacherlind, and stia bine ca
Ikea parte din cercul celor ce provocaser Zacherlina lui Hasdeu, acest
Hasdeu va ramne insemnat pentru totdeauna ca un om fiira inima $i fa'rei
memorie" I
Hasdeu n'a vrut sa raspuncla nici la aceast binevoitoare apreciere a lui
Vahuta si... bine a facial
Nu stim ce va fi zis lumea care a citit atunci aceasta hiperbolica carac-
terizare d lui Vlahut. Vor fi zis unii ea Vlahuta are dreptaze, dar vor ti
Fost si mai multi cari vor fi rmas mirati de aceast viforoasa iesire a lui
si care vor fi judecat asa: Cum poate fi fr inima omul a carui inima
n'si pulsat deck pentru romanism, omul dintr"o familie domneasca eu
o vechime de trei sute de ani, in care multi din inaintasi si-au lasat lesurile
www.dacoromanica.ro
288 VICTOR BILCIURESCI.1
www.dacoromanica.ro
BUCURE4TI 5I BUCLIRE.,WI'ENI DE IERI 51 DE AZI 289
lata, intre alte toasturi rostite la acest banchet, acela al lavantului pro-
fesor si scriitor Anghel Demetriescu :
Domnii oaspeti cari m'au precedat in sirul acestor toasturi, si mat
ales d. Panu, au accentuat cu multa dreptate rolul covirsitor ce d. Hasdeu
a jucat in miscarea noastra literar, precum si succesele de intSiul ordin ca
d-sa a astigat in fiecare ramur ce a cultivat. Dar mi se pare a pe falnica
coroana ce incinge fruntea sa de protagonist al scriitorilor romni, doua
nestimate scanteiaza cu o stralucire incomparabil mai vie, cu o strlucire
care lasa aproape in umbra pe toate celelalte. D. Hasdeu este mai presus
de toate, un istoric si un linguist Bra egal pn astzi infra romni. In
aceste dou stiinte d-sa a lucrat nu numai cu mai mult spor cleat in ce-
lelalte, dar a deschis drumuri noui, a netezit calea pentru cercetki si des-
coperIri ulterioare, a aruncat lumini neasteptate asupra puncteior ce a
atirs si-a arkat tinerilor investigatori firul de care trebuie sa se calauzeasa.
Ace5t mare, agitator de idei a aruncat o lumina vie si abundenta asupra
tuturor chestiunilor ce a atins. Nu este cu neputint ca pe ici pe colo s se
gseasca In cele din urma o paradoxie in titanicile sale fuel-6H. Ori cum
ar fi, d-sa a descoperit atatea adevaruri, Inc& ele sunt mai mult deck
ildestulatoare, spre a face dintr'insul cea mai mare figura a timpului nostru
in domeniul stiintei. Chiar acolo unde n'a pus mna pe adevr, d-sa are
gloria de a fi indicat problema, ba chiar de a fi pus-o In equatie, aceasta
este eke data mai mult deck a o rezolva. Un maestru i implineste me-
nirea facnd sprturi in ziclul ce desparte cunoscutul de necunoscut
si !uminnd aceste deschizaturi cu faca metodului su, pentru ca s puna
pe aitil la pozitia de a descoperi drumuri si adevruri noul. Ptruns de
aceasta credinta, Michelet inchela unul din cursurile sale la Collge da
France cu cuvintele : Messieurs, si je vous avais appris autre chose,
raurais manqu ma mission''. Aceste sprturi le-a deschis d. Hasdeu, a-
ceast facia pentru cercetari ulterioare a pus-o d-sa in mainile tinerimil, ca
s'o faca destoinica de cercetari stiintifice si descoperiri uiterioare. $1 sunt
Fericit c in mijlocul unui cerc att de cult, compus din attea ilustratii ale
taril mi se da prilejul de a purta un toast in onoarea si sntatea celui mai
original, celui mai adnc i celui mai fecund din scriitorii nostri, care cu o
muncti din cele mai inclaratnice i cu o inteligenta fr seamn, a pus te-
melia istoriografiei si linguisticei romnesti".
Cuvntarea am redat-o trunchiat, dar maestrul Anghel Demetriescu
29
www.dacoromanica.ro
290 VICTOR BILCIURESCU
www.dacoromanica.ro
BLICURE$TI $1 BUCURETENI DE IER; $1 DE AZI 291
www.dacoromanica.ro
292 VICTOR BILCIURESCII
nescu n'a pgubit pe nici unUI din ei, fiinda dintre colaboratorii de odini-
oar, mai toti au dat dupa ruptur', contributia lor ..si lui Macedonski la Li-
tcratorul si lui Stoenescu la Revista Literar, ca de pilda Dumitru, Stn-
cescu, Carol Scrob, Traian Demetrescu, August Clavl, Victor Bilciurescu.
Gr. Ventura, $tefan Velescu, rivalitatea ins dintre ei, a continuat si in
aceast continuitate Macedonski a pacatuit fata de Stoenescu, fiipdca i in
aceasta imprejurare ca si in cealalt cu epigrama catre Eminescu unde faptul
nu trebuia s ia proportiile ce i s'au dat am explicat tot aci de ce
Macedonski scos din fire de pe urma acuzrilor ce ca'cleau ploaie zilnica pe
capul lui, s'a rafuit in public.cu Stoenescu in chip de o neingduitoare cru-
zime, cad la propunerea ce i-o face printr'un amic comun, de a contopi
amtindou revistele Intr'una singura si a lucra iarasi impreurai, Macedonski
a rspuns, printr'un non possumus categoric, a nu st cu un cirac al lui
vorb dele egal la egal, ceia ce l'a silit pe Stoenescu sa-1 intrebe de ast
data' prin revista, daca nu-si mai aminteste de prefata pe care Macedonski
i-o dase si pe c,are Stoenescu o publicase in volumul lui de versuri intitulat
Nopti albe in care de ast data Stoenescu facea elocvent dcwacla ca nu
mai era novicele pe caro Macedonski II clacalise, ci ca reusise si el sa se
afirme ca poet recunosuct, ceiace consfinteam multi din can fusesem martor;
la ascensiune,a talentului lui Stoenescu, o ascensiune rapida, dupa cum dove-
deau Nop;ile albe i cu deosebire cele doua poezii din citatul numar din
aceasta revista a lui : Iadul" si Intunerecul".
La acest urban intrebare a lui Stoenescu prin Revista Literarii, Mace-
donski are aceasta absenta de cavalerism rspunda prin Literatorul_cu
aceasta crud ofens rimat
Bciiete I Este-adevdrat,
Intr'o prefald am declarat
C versurile ce-ai semnat.
Sunt diam. ante 0 rubine...
Dar stai i judecil
Cum ai fi vrut scl zic altfel.
De vreme ce erau de mine?"
Fireste, nu s'a gsit nimeni, nici chiar din cei mai apropiati prieteni al
lui Macedonski, ca s-i .aprobe aceasta necugetata ripost ; in ce ma pri- .
veste personal Ms.& daca nu i-am aprobat gestul, i-am scuzat drasticismul
www.dacoromanica.ro
BLICURE*TI $1 BITCURE4TENI DE IERI ,RI DE AZI 293
www.dacoromanica.ro
294 VICTOR BILCIURESCU
Mai trziu, numru partizanilor s'a ingropt cu elemente tinere, dar Bra a
ating5 prestigiul celor din categoria alesilor, ba dup5 cSt stiu nict
chiar al acelora din cea de a doua categorie.
Contimporanul
Revista lui NcIdejde dela Iasi avea $i ea un cerc literar, care insa s'a
iransformat aproape in intregime in cerc politic, cu menirea de a rasp5ncli
crezul partidului socialist, al crui teoritician era considerat acest Ion Nil-
deide (loin5). La aceast5 revist a colaborat $i Sofia Nciciejde $i vremelnic
numai doi din fratii Bacalbax : Costache $i Anton.
www.dacoromanica.ro
BUCURE$TI $1 BUCURE$TEN1 DE IERI $1 DE AZI 295
Cercul Flacara"
Revista aceasta cu apreciabila e durat5, pe vremea cand publicatiunile
periodice de aceasta natura apreau ca sa dispara, rare ori ajunse peste al
treilea numar, a fost una din cele mai simpatice si mai cercetate publica-
tiuni !iterare dela nol.
Conclusa cu deosebit pricepere de omul de rafinat gust care a fost
profesorul, oratorul, scriitorul si ministrul Const. Banu, Fladira" s'a bucurat
cat a trit, de pretuita colaborara a unor debutant de dovedita vocatie de
mai t5rziu, formad talentele consacrate de astazi.
In coloanele Flacdrii" a aparut o literatura aleasa ce si-a incununat
autorii si a contribuit la prestigiul ce a stiut s-si castiga si mai cu seama
sa-si pastreze aceast publicatiune, dela aparitie si pana la disparitia regre-
tatului e director.
www.dacoromanica.ro
Conservatorul de Art& dramatic& si lirica
nostru de arta dramatic spre deosebire de cel de
arta muzical care din primele inceputuri ale infiintrli lui a avut
Conservatorul
conducatori specialisti destoinici n'a avut nici conducatori dor-
seici de a crea actori stpni pe meseria lor si nici elemente cu pregtire
pentru aceast5 art, dei dornici de a apare pe seen si a-si croi o carier
lin aceast indeletnicirk ins fr5 osteneal si biltaie de cap, adic fr
s mai piara vreme cu scoala.
Cei cari s'a intamplat s aib5 amorul artei, s5 vrea cu adevrat s
posea arta aceasta, putini de tot la nurnr, au prins cela ce au putut
prinde fie dela Costache Caragiale, fie dela Matei Millo, fie dela Mihai
Pascali si ceva mai incoace -de pe la Vldicesti, dela hill Tardini, dela
"Theodor, Costache sau Elena Teodorini (tragediana, nu antreata) dela
Craiova, fie dela State sau sotii Pruteni din Iasi,
Chiar si acestia ins, aveau de indreptar de predare, un curs de art
dramatic paienjenit de vreme, al unui oare care autor spaniol, Maxim
loachim Bastus, nu se stie de cine tradus In iimba noastr, ce pentru noi era
db noutate, pentru strintatea cu teatre cu traditie mai veche ins, perimat
de mult, asa in at, dup5 cursul acesta al autorului spaniol ce nu mai g5sise
acces dedt da noi, sau la Inceptori ca si noi, once interpretare era luat
dup textul acela, fr nici o variatie, fr5 nici o inovare : se intona cu
rost si f5r5 rost, se gesticula tot asa ; se cdea mort cum sale la curs, se
debita monologul dup5 tipicul din curs, se debitau declaratiile de dragoste
-dup cum scria la cartea mesterului spaniol, se r5dea, se plangea, se bea,
se certa dup5 acelasi tipic. SA pui si tu ceva dela tine, ceva mai apropiat
de adevr, de realitate, nu se pomenea ; era asa de inrdcinat In consti-
inta spectatorului nostru din vremea aceia sistemul Bastus, c a te abate
www.dacoromanica.ro
298 VICTOR BILCIURESCLT
www.dacoromanica.ro
BUCURESTI $1 BUCURE$TEN1 DE IERI I DE AZI 299
www.dacoromanica.ro
300 VICTOR BILCIURESCU
www.dacoromanica.ro
BUCURE$TI $1 BUCURE$TENI DE IERI $1 DE AZI 301
puns multumitor la diferitele cursuri la cari s'au produs, deiace s'a vd:t
prin siguranta executiei si corecta interpretare.
Cu toate acestea, d-le ministru, eu as opinia ca acest Conservator s
fie desfiintat, de vreme ce nu slujeste scopul pentru care a fost intemeiat,
cci acest scop n'a fost sa produc artisti numai pentru catedre scolare,
ci ca toti acesti absolventi s fi absolvit si un an sau doi cursul de ansam-
blu, orchestre si coruri, fiindc altfel s'ar perp-etua anomalia ca acest Con-
servator s coste pe Stat sume considerabile cu intretinerea lui : profesori.
instrumente, note, biblioteci, mobilier, chide, inclzit, luminat, lar in
schimb, corurile dela biserici s nu le dea Conservatorul, trupele de opera
s fie aduse din streintate si tot asa si trupele de operet, fiindc de atStia
zeci de anide cnd avem acest Conservator, el n'a produs dect elemente
incapabile de a se integra in ensemble.
Cu toat contrarietatea ce, se zice, c ar fi resimtit-o ministrul la
citirea acestui drastic raport, totusi a trebuit s tin seam de el si s pun
la cale un inceput de intemeiere a corurilor si orchestrelor scutind astfel
visteria Statului de enormele sume ce se cheltuiau cu colindele din vreme
prin Italia, pentru angajamente anuale de trup de oper, angajamente ce
se fceau invariabil de o comisie alctuit numai de aceiasi cunosctort -
maestrul Feliciano Franchetti, -papa Francheti- cum li ziceam noi elevii
lui, si Steriade, pare-mi-se tatal lui Steriade fost mult vreme administra
torul Palatului, sub domnia regelui Carol I.
www.dacoromanica.ro
Teatrul
saptezed de ani erau in Bucuresti trei sli de spectacol: Natio-
nalul, Bossel si Dacia, iar pe timpul teatrului in aer liber, se jucd
Arumla Dacia care avea $1 scen de var.& la Guichard, cate data $1 la
Rasca si ceva mai tarziu la Blanduzia, toate acestea purtand porecla de
gladini, porecl, fiindca In realitate, afar de Ra$ca, ce mai aducea a gr-
dina, fiinda dac n'ave.a vegetatie, avea cel putin spatiu, toate celelalte
erau niste btturi stramte, asfixiate de zidurile cldirilor Inconjurtoarf.
Nationalul
,Cand copilandru fiind am Insotit $i eu pe tata-meu la teatru,
bine inteles far s inteleg mare lucru, am deschis ochii pe Matei Millo,
pe Mihail Pascaly si pe nefericita lui sotie Matilda, pe Stefan Velescu, pe
Frosa Popescu, pe Anestin, pe Frosa Sarandi, pe Hagiescu, lar ceva mai
tarziu, dud incepusem s cunosc arti$tii, autorii $i s inteleg in parte $i
jocul, am cunoscut jocul Aristizzei Romanescu-Manolescu, Nottara, fulian,
Mateescu, Amelia. Velner, Agata Barsescu, Ion Petrescu, Const. Mdrcu-
leseu, Hasnas, Petre Velescu, Ion Niculescu, pe Leonesti (Othelo si Vampiru),
Aristid Demetriad, pe Liciu, pe Cdriii, pe sotii Pruteanu veriiti dela la$i la
Craiova angajati de Teodorinii (Elena, Costache i Teodor) $1 dela Craiova
la Bucuregi.
Si mi-aduc aminte c vechiu ca $i ei era si repertorhil din vremea
aceia : Muschetarii, Dora orfeline, Doi sergenti, Catherina Howarth, Mdn-
drie si Amor (Maitre de forges) Curierul de Lyon, Don Juan de Marana,
Dama cu camelii, Moartea civild, Ruy-Blas, gomeo i Julieta, Hamlet, Mac-
beth. Marion Delorme, Scnteia, Soarecele, Patria, lira, Gringoire, Demi
Monde, Banii (Les affaires sont les affaires) ; iar repertoriul roman cam
www.dacoromanica.ro
304 VICTOR BILCIURESCU
acesta : Rzvan sLVidra, Trei Crai dela Reisiirit, lorgu dela Sadagura,
Ciocoii si Boierii, Despot-Vod, Dumbrava Rosie, Moartea lui Briinco-
veanu, Pe malul gdrlei, Piatra din cas, Scrisoarea pierdut, Noaptea fur-
tunoasa, Conu Leonida fat cu reactiunea, Niipasta, Fiintana Blnduziei,
Ovidiu, Lipitorile satelor, Pygmalion, Apele dela Vckiiresti, Millo director,
Manasse, Piajenul, Suprema fortd, Cursa, Flori si lacriimi, Vlaicu Vocki,
Trilogia lui Delavrancea si de sigur fra voia mea uit poate tot pe
attea. .
www.dacoromanica.ro
BIJCURERTI 1 RiTCURETENI DE IERI $1 DE AZI 305
Bossel
Teatrul Bossel, lost pe vremi cam pe locul unde a fost odinioar Ent-
4ipendance Roumaine pe calea Victoriei, putin mai spre stnga privit din
fata, era o sal mai putin spatioasa ca sala Nationalului, dar cu o acustica
4mai bun, ce nu avea o trupa a lu permanent, ci numai provzorie, alter
and cu trupe streine in trecere la no, cu concerte, cu reprezentaii In bene-
ficiu cum se obicnuia pe atunci, cu ate o timicla injghebare de operet, ate
.odat inchiriata pentru bal, sau bal mascat ce rivaliza cu balul mascat din
.sala Eforiei mult mai incaptoare, si Insfrsit si mai cu searn, inchirata
Conservatorulu de art dramatia si liric, nu nunnai pe vremea examenulut
de fine de an, ci si de ateva ori pe an, and se produceau elevii ultimilor
ani si dela cursurile de drama si cocnedie si dela cele de muzia vocala
instrumentala, repsezentatii ce se dau pentru imbunattirea fondului de
intretinere a Conservatorului, la care se recurgea atunci, intruct cel in-
scris in.bugeful Statului nu era indestultor.
Dacia
Teatrul Dacia, in aceiasi cldire cu hotelul cu acelasi nume si pe acelast
loc unde se afla si azi, avea sala de spectacol mult mai sptioasa cleat cea
dela Bossel, fara insa sa atinga mcapatoarea sala a Nationalutui, dar Cu
avantajul scenet de vara din grdna hotelului, cuprinatoare de tot attea
locuri ct avea si sala de iarn.
Ad i laDacia a jucat Grigore Manolescu iarn si yard, dupa ce fusese
izgont din casa prnteasca de tatal sat, cu toat impotrivrea mamei, pen-
trua parasise liceul de dragul scenei, asa inat el nu mai alca pragul casei
cleat cnct tatal tipsea de acas, iar mam-sa it alimenta cu ban fra sti-
rea tatlui. Dupa moartea acestuia, Gr. Manolescu lundu-si partea de
20
www.dacoromanica.ro
3C6 VICTOR BILCIURESCU
MATEI MILLO
www.dacoromanica.ro
RUCURE$TT $1 BUCIJRE$TENI DE IERI $1 DE AZI 307
MIHAIL PASCALY
www.dacoromanica.ro
308 VICTOR BILCIURESCU
ANESTIN
HAGIESCU
www.dacoromanica.ro
BUCURE$TI $1 RUCT-TRE$TENI DE IERI $1 DE AZI 30g
FROSA POPESCU
Pe Frosa Popescu n'am avut parte s'o vd deat o singurt data pe-
cand eram in primii ani al liceului, adia pe and nu eram In stare s-rni,
amintesc in ce anume rol am vkut-o, poate s fi fost In vre-o localizar
dup Labiche sau Legouv pe cari Alecsandri i-a avut 'In mare simpatie,
de vreme ce toat opera lui teatral cea dinainte de creatiile proprii
Despot Vocla', Dumbrava Fantana Blaoduzier, Ovidie,
aceste localizri a constat, afar bine inteles de cantonete si de comediil
scrise pentru Millo sau In colaborare cu el.
Si mania aceasta n'a fost numai pe vremea lui Alecsandri, ci a dainuit-
si mai tarziu, pang aproape de zilele noastre, and dac ii era ingcluit
privighetorii dela Mircesti s acopere srcia din vremea aceia a reperto--
riului national, recurgand la cei doi preferiti dramaturgi francezi Labiche
si Legouv, nu tot acelas argumenr puteau invoca toti acei nechemati carf
scoleau trezite piese franceze, Bra s aila aptitudinea, cunostinta limbil
5i experienta lui Alecsandri In ale teatrului, numai In dorinta de a-si cre.x
un nume In literatura teatral.
Observatia aceasta am ggsit-o la Caragiale, care iat ce scrie el in
Romdnia Liberei dele 17 lanuarie 1878
O jurntitate aproape din repertoriul teatrului romanesc se compune-
din cele dou mari categorii, a localiarilor i plagiatelor, si toate pro-
ductiile de aceste soluri sunt plkmuite dup piese frantuzesti de scoalele
moderne : melodrame de bulevard si comedii de moravuri. Dela o vreme-
locoace, localizarea si plagiatul au ajuns a fi niste adevrate boale cro-
nice In teatrul nostru. Cativa oameni, arora, Dumnezeu stie cum, le-i-
trznit prin cap a sunt chemati- a scrie pentru teatru si cari nici nu cu-
nosc istoria trii, nici nu si-au dat se,ama vreodat de moravurile noastre-
sociale, lucreaz pe intrecute a drui scena romaneasc5 In fiecare an,
ca fel de fel de productii de aceste dou soiuri dramatice, una mai du.
dat ca alta. Fiecare din acesti scriitori minunati, La o pies frantuzeasa,
o traduce ciac-pac, Ii preschimba numele proprii originate in nume proprir
romaneti, si apoi, vorba ceia, potriveasa-se nu s'o potrivi, in trei zile.
tocalizarea e gata. Adevrul este a mal totdcauna localizarea se potri-
veste ca nuca In perete; dar nu face ninlic repertoriul teatral s'a mai7
Inavutit cu Ina o drarn istoria cu mare spectacol" sau cu Ina o
medie de moravuri
www.dacoromanica.ro
10 VICTOR BILCIURESCU
FROSA SARANDI
GATA BARSESCU
www.dacoromanica.ro
BUCURE$TI $1 BTJCURE$TENI DE IERI $1 DE AZI 31t
ARISTIZZA ROMANESCU-MANOLESCU
Figura cea mai de seama care a stapanit treizeci de ani scena teatrula
romanesc, a inchis pentru totdeauna ochii la Iasi unde se refugiase pe vre-
mea razboiului din 1916-1918. Ea a fost nascut In casa de arti$6 $i cres-
cuta In atmosfera de teatru : fiica reputatului artist dramatic de pe vremuri,..
Cos tache Demetriade, nepoata marei artiste din teatrul craiovean, Elena
Theodorini, a lui Theodor i Costache Theodorini" i vara primara cu celebra
primadon Elena Theodorini, s'a asatorit cu un mediocru artist dramatic
Romanescu, de care ramne curand vaduv5. Se 1ntelege lesne daa Intr.un-
asemenea mediu artistic. Aristizza putea deveni altceva deat artist.
Aristizza. 1mpreuna cu Nottara. lulian si Gr. Manolescu sunt din ge-
neratia recent trecuta, cei patru stalpi c,ari au sustinut pe umerii 1or teatrur
romanesc de atunci.
Aparitie rara in teatru, unde de obicei reputatiile se ca$tiga treptat
!,... cu greu, dele primul contact cu scena, Aristizza 1$i croiege o reputatie
bine mteles nu chiar aceia pe care i-o da mai tarziu $coala Parisului cr
una c,are s'a impus $i a durat fr Intrerupere, pana In ceasul and des-
gustata $i amarata parase$te scena, cu desgustul ce se desprinde din volumui
ei de impresii din teatru, intitulat Trei zeci de ani" O mascii pe o-
www.dacoromanica.ro
VICTOR BILCIURESCU
www.dacoromanica.ro
RITCURE$TI SI BUCURE*TENI DE IERI 5! DE AZI 3.3.
NOTTARA
www.dacoromanica.ro
214 VICTOR BILCIURESCU
-sou doi pe cari nu ml-i mai amintesc, cel mai afectionat de noi era Nottwa,
Costache cum II ziehm noi, in locuinta cruia ne strngeam serile, Ana
trziu noaptea, fiinded dintre noi toll burlaci, singur Nottara avea gos-
,podria incptoare ca unul ce fusese proaspt desprtit de prima lui sotie,
.artista dela National, Amelia Velner, fost mai pe Irma Hasnas.
Locuinta aceasta a lui Costache era situat in coltul strzii Dr. Mar-
.covtci dela intrarea In Cismigiu, chiar pe locul unde s'a cldit hotelul
Opera".
In casa aceasta primitoare a lui Nottara, am petrecut interesante nopti,
yrofitnd de instructivele discutiuni despre art, in cari se distingeau cei
doi mai priceputi mesteri Delavrancea si Nottara.
S'a scris cnd-va in presa noastra ca pe Nottara l'ar fi scpat de fi-
guratie Ascanio-Okinescu. Absolut inexact : pe Nottara l-a observat de 6'
leva ori ca figurant in scen, Dumitru Stiincescu, povestitorul care in li-
teratura noastr se situeaz indat dup Unchiasul sf tos (Petre Ispirescu)
a atras asupra lui atentia unchiului su C. Steincescu, directorul general
al teatrului, care l'a scos din anonimat. Adevrul este Ca' fr spiritul de
observatie al lui Dumitrtt Stiincescu, cine stie ct vreme mai rmnea in
Jimbr Nottara.
Altceva a vrut s spurf scriitorul acestei versiuni si anume ca dup
ce Nottara a fost dat scenei si dup ce a jucat cele dintSi rolurl cu un
succes rar Intalnit, care l-a scos repede in evidenta, Oliinescu-Ascanio, a
.crui opera teatral a fost in deosebi apreciat si a tinut afis stagiuni in-
tregi, cu deosebire cu Pe malul grlei, l-a recomandat calduros viitorului
director general nu pot preciza dac Ion Chica sau Crigri Can tacu-
zino cela ce este intr'adevr ludabil pentru Ascanio, dar nu inseamna
a el scos din anonimat pe Costache Nottara.
$tiu cu aceiasi preciziune c cel d'intai rol important in cariera
Nottara, a fost Don Salust- din Ruy-Blas, c,are a fcut sensatie in presa
de atunci, rol de unde incepe vertiginoasa ascensiune a lui Nottara si dui:A
umlia mea prere, care a fost si a altora mult mai autorizat ca a mea,
afar de rolul lui Frantz, Moore- din Hotii (Die Ruber) ai lui Schiller
fost cel mal favorit rol al lui Nottara, rol de rezistent care l-a consacrat,
pe care l'a Indr'git de-a lungul intregei lui cariere si in care a fost admi-
www.dacoromanica.ro
BUCURE$TI $1 BUCURE$TENI DE IERI *I DE AEI 15'
www.dacoromanica.ro
16 VICTOR BILCIURESCU
GRIGORE MANOLESCU
www.dacoromanica.ro
BUCURESTI SI BUCURE$TENI DE IERI .$1 DE AZI 317
cei cinci sau ase ale0 ?rare ale0i teatrului nostru, caci s nu se uite c
Manolescu a scris, a citit, a miglit de dragul scenei, asa cum n"a avut
nevoie s fac alt actor din cei chemati la noi.
Cel mai mic fiu din opt copii a
tmor printi avuti i de bung con-
Ole social, Grigore Manolescu este
din chiar vrsta lIceului atras c5tre
teatru. Sub pretext c' se pregteste
sd studieze legile ca s'a' devin avocet
4 li ca atare are nevoe de Conservatol
ca s deprind dictiune, isi arngeste
familia 0115 ce printii aFl c Gri-
gore nu urmeaza conservatorul pen-
tru avocatur, ci pentru scend, cci
in interval apruse pe scen i jucase
de cteva ori ; o explicatie violent
urmeaz intre el si printi, in urma
creia e izgonit din cash'. Intrasigenta
tailui II las BM mijloc de existen-
te i ar fi fost la doi mi de mizerie,
r 4 dac pe sub mn, WS stirea tatlui.
muma i surorile nu l'ar fi ajutat.
In Conservator, n'a fost mai fed-
cit : Stefan Velescu pe lng c-I
Grigore Manolescu In Hamlet. primise la curs cu mare greutate, nu
punea pret pe viitorul lu, conside-
rndu-I ca o umplutur, din care cauz nici nu fcea alt apel la el, cleat
acela de a da replicile colegilor. Trziu de tot, Vznd pasiunea de care
era insufletit si indrfnica lui struint, Velescu a consimtit s se ocupe
si de el.
STEFAN (LILIAN
www.dacoromanica.ro
318 VICTOR BILCIVRESCU
www.dacoromanica.ro
BUCURE4TI $1 BUCURESTENI DE IERI $1 DE AZI 319
ARISTIDE DEMETRIAD
www.dacoromanica.ro
320 VICTOR BILCIURESCU
PETRE LICIU
www.dacoromanica.ro
BUCURESTI I BUCURE$TENI DE IERL $1 DE AZI 321
ION PETRESCU
H
www.dacoromanica.ro
322 VICI`OR BILCIURESCIT
ION BREZEANU
PAUL GUST!
www.dacoromanica.ro
BUCURE*TI *II. BUCURERTENI DE IERI SI DE AZI 323
www.dacoromanica.ro
324 VICTOR BILCIURESCII
tru, pus volum langit volum, povat lnga povata, preocupare langa pre-
ocupare, grija langa grije i regizare lang regizare. ar inchega una cu a-
devrat monumental pentru teatrul romanesc i o iluminat aureola pe
fruntea lui Paul Gusti.
AL. DVILA
www.dacoromanica.ro
BIJCURE$TI $1 BUCURE$TENI DE IERI $1 DE AZI 325
Opera
Dei aveam acum 60 de ani si mai bine, Conservator de muzica vo-
call, si instrumentala, daveam In schimb nici opera, nici opereta, nici an-
sambluri de orchestra, Mtn, cat orchestra batranului Louis Wiest davea in
ea nici unul din elementele din cari era alcatuita, aceste elemento filnd
formate si angajate de insusi Wiest. Si sa nu se creada cumva ea Conser-
vatorul nostru n'ar fi avut catedrele respective : clas de cant, de pian, de
vioara, viola, violoncel, de flaut, de clarinet, oboe, fagot si de alte cabala/
instrumente de coarde si de suflu, iar In schimb, opera ne venea din Italia,
opereta din streinatate si orchestra tot de peste granita, pang ce nici co-
ruffle dela biserici nu se recrutau dela Conservator, ci din elemente pre-
gatite in particular.
Trupele de opera pe cari ni le aduceau din Italia batrimul profesor si
compozitor Feliciano Franchetti care avea o splendida voce de bas, impre-
un cu Steriade, meloman si recunoscut cunoscator inteale muzicii, isi aveau
reprezentatiile tot sub cupola Nationalulur, alternand cu trupa noastra
dramatick trei reprezentatii una si petrel ce,alalta, si invers, ca pe rand fie
care sa aiba o Duminica, sarbatoare ce intrunea la noi un mai imbelsugat
numar de spectatori.
Cu trupe de acestea am auzit noi pe vremea aceea : Sonnambula
Martha, Norma, Oberon, Trovatore, Ebrea, Africana, Traviata si alte cateva
din repertoriul italian si mai tin minte cll una din ele a fost cu deosebire a-
preciata avand soprana pe vestita Gabi, contralta pe Prezzioni, un bun te-
nor caruia nu-i mai retin numele, ca si al baritonului, lar basul Marcassa
care pentru prima ()era a fost auzit la noi lansand triluri pe bas si care avea
o voce asa de puternica in cat reprezentatiile in spre primaver, and usila
dela teatru erau deschise, vocea de bas profund a lui Marcassa rzbea pesta
www.dacoromanica.ro
326 VICTOR BILCIURESCU
Opereta
Ca $i Opera, Opereta s'a ivit la noi mai tarziu.
La inceput s'au manifestat dteva trupe streine, printre cari faimoasa
trup francez a neuitatei Judic, o frumusete printre cele dinti ale Parisu-
lui si remarcat la noi, pe 161.10 o voce de o claritate rar intlnit, dup
cum s'a scris In Franta si s'a afirmat si in presa noastr. Dela ea am auzit
si am inteles tot farmecul cupletelor pline de verv din La fille du rgiment
si din Peri chola. Tot din Paris a mai eintat la National, trupa de operet a
vestitei Decroza, Cu duiosul tenor Amory, belgian ce n'avea un timbru pil-
ternic, dar o finete si o dulceat ce reiesau mai cu searna in comitet res-
trans.
La noi, inceputurile genului le-ar fi fault baritonul Poenaru, pare-mi-
se, Oa ce s'a injghebat cea dintai trup bine alcgtuit si condus de Grigo-
riu, 136 care am auzit-o mai des vara in grdina fost Oteteleseanu si in
care obtineau succese : Carussy, Ciucurete, Maximilian, Leonard, Florica
Florescu $i baritonul Poenaru, $i cari cntau : Mascota", Perichol4", Be-
telstudent", Fire de artist'', s. a.
Tin s remarc aci, c acela dintre ei care era favoritul trupei si care a-
ducea la cass cele mai umflate retete era tocmai acela care n'avea chemare
pentru acest gen de spectacol, regretatul Leonard, un prea frumos tnr oft
In sceng aprea si mai frumos, dar care nu cunostea muzica, n'avea voce st
nici joc de scen5.
Atenee
Ateneul Capitalei pe care l'am apucat in copilrie, pe locul unde esto
astzi maidanul alturat aripii Operei romne, era la Inceputurile- lui. In el
am asistat, in liceu fiind, la conferintele al cAror subiecte nu mi le rim' a-
mintesc, rostite de V. A. Urechili. de Petre Greid4teanu, de Gr. Pducescu.
de Oscar Eliatte, pare-mi-se si de profesorul Gdrbea $i probabil c vor mai
fi fost ctiva de cari nu-mi mai amintesc. i
www.dacoromanica.ro
1311CURESTI $1 BUCURE$TEN1 DE IERI $1 DE AZI 327
Jul Apargrii nationale, avea sala de conferinte cu deosebire spatioasa .ig care
aveau locuri 6-700 de persoane, cu o scena destul de mare pentru cladirile
de atunci, Cu o tribun 'Malta, lar tavanul avea o inltime considerabil cum
nu exista alta in Bucure#1, cu siguranta dincolo de 8 metri.
Si imi pare foarte curios cum aceasta cea mai incapatoare sala din Ca-
pita1a, n'a stat niciodata la dispozitia clientelei diferitelor partide politice
ce se perindau la carma, cand toate celelalte sali, ce nu, indeplineau nici pe
departe conditiunile prielnice ale acesteia, erau luate cu asalt slujind la in-
trunirile pe cartiere, In cari mai dupti fiece ridicare de edinta, se incheiau
cu paruiala i chiar cu ciornageal.
1mportanta cea mare a ateneelor din toate centrele mai rasarite din
tara, s'a evidentiat odata Cu infiintarea ateneelor populare mai intai in Mol-
dova la Pomiida unde este azi un liceu, la Ploiegi, infiintat de profesorul de
ding Ion Nisipeamt, tatal lui Nispeanu tot profesor In Bucureti, fost pree-
dintele Asociatiei profesorilor secundari.
Acela insa care a desfaprat cea mai intensa munca intru infiintarea a-
teneului popular la sat, a fost regretatul lonescu Lungu, fostul prwdinte al
Asociatiei lnvatatorilor i invtatoarelor din Romania i fost deputat, o ade-
varata podoaba a invatamantului satesc, intocmai ca i regretatul stegar Do-
brescu-Arge$, ap in cat se poate spune a ideia a pornit din Arge i ea-
Inraptuit in Prahova.
www.dacoromanica.ro
ARTA
Picturalli Sculpturali Decorativil Arhitectoniefi
Ceramici Expozitii Salonul Muzee
PICTURA
www.dacoromanica.ro
330 VICTO} BILCIURESCU
www.dacoromanica.ro
BUCURE$T1 $1 BUCURE$TENI DE IERI $1 DE AZI 331
SCULPTURA
www.dacoromanica.ro
332 VICTOR BILCIbRESCil
acoperea de mai bine de doi ani, act de turburare de ordine, ce a avut drept
urmare, arestarea capilor studentimii, printre cari si regretatul Alexandrw
Serghiescu fost magistrat si deputat, un bun roman si un mrinimos suflet
A urmat la scurt vreme statuia lui Heliade Radulescu, supranumit prin-
tele literaturii romane-, statue asezata tot in fata Universitatii in rand Clt
aceia a lui Mihai Viteazul si apoi, rand pe rand, SprItarul Cantacuzino in
curtea spitalului Co'tea; statuia lui Gheorghe Lazar in rand cu Heliade Ra
dulescu, Mihai Viteazul si Spiru Haret pe acelasi bulevard al Universittii;
monumentul pompierilor din fata cazrmii lui Cuza; monumentul Ion Bra
tianu din piateta dela incrucisarea bulevardului Brtianu cu str. Coltei; sta-
tuia Pake Protopopescu in piateta ce-i poarta numele pe bulevardul Rake
statuia lui Alexandru Lahovary pe piata cu acelas nume la capul bulevarduluL
Regele Alexandru al Jugoslaviel; statuia Mihai Kogalniceanu pe bulevardul
Elisabeta, statuia Take lonescu pe bulevardul ce-i poart' numele; Lascar
Catargiu bulevard Take lonescu; statuia Barbu Catargiu la poalele Patriar-
hiel; monumentul Jertfa franceza in rzboiul Intregirii din Cismigiu, monu-
mentul Aviatiei de pe soseaua Jianu, Gruput dill capul soselei Kiseleff, ai
Independent ei din piateta ministerului Apr'rii Nationale in fata intrrii in
Cismigiu; Vasile Lase& pe strada cu acelas nume, grupul C. F. R.-istilor d;n
plata grii de Nord, grupul de pe bulevardul Cotroceni, statuia vanatorilor
dela Cotroceni, monumentul Leul dela cazarma Geniului, monumentul dela-
biserica Silvestru si numeroase busturi acoperite si descoperite, pe la Um-
versttti, scoli, parlament si cimitire, la soseaua Kiseleff Delavrancea, Disse-
scu dela facultatea de Drept, dela liceul $incai, Hasdeu si Onciu dela Arhive.
cele dou'sprezece busturi ale scriitortior din grdina Cismigiu, unde se afl
de o parte bustul lui Panu.
Cu o oarecare aproximatie, autorii operei citate ad, ar fi acestia
Lascr Catargiu (Mercier), Alex. Lahovary (Dubois), Heliade R'dulesctr
(Ferrari), Mihai Viteazul (Carrier Belleuse), Brtianu Ion (Dubois). Take
Ionescu (Dubois), C. A. Rosetti si mon. pompierilor (W. Hegel), Vasile Las-
er (Horvath), iar Ion Georgescu are numai in Capital, Bra sa mentio-
nam lucrarile-i din Iasi, dela Tarnova si de aiurea, urmatoarele lucrri : mo-
numentele Ch. Lazar si Pake Protopopescu si busturile : Alecsandri. Bolin-
tineanu, Eminescu, Ion Bra'tianu, C A. Rosetti, gen. dr. Davila, gen. Cernat,
_gen. Florescu, Kretulescu.
In fruntea tuturor, st monumentala opera a inzestratului maestru de
www.dacoromanica.ro
IBLICURE$T1 $1 BTJCURE$TENI DE IER1 $1 DE AZI 333
ARTA DECORATIVA
www.dacoromanica.ro
334 VICTOR BILCIURESCU
reclit Ludovic XV, lar acum dupa agrement, nici dracu nu mai putea sti curn
sa boteze noul stil.
Si a fost nostim riposta amfitrionului, cnd un binevoitor i-a atras a-
tentia ca' asemenea talmes-balmes de impestrittura nici In odaia slugilor
nu se cade sa fie :
,,Ei asi I lmi plcusi I V'ati invtat d-voastra astia cu fumuri de prin
Paris, cu sfesnice si tvi numai de argint ; alea le vedem la toate casete,
dar sfesnice si tavi de piatr lucrate de m'Ana, n'are toata lumea si nici orla
de sare.
Nici chiar in casete boieresti decorul de gust nu exista. Ce bruma arta
decorativa incepuse s rzbata tot dupa arta popular dela sat a fost mi-
tata : inflorrile de oua, de custuri, de tesaturi, de Incrustturi in Imp.
A fost o vreme cnd casa Ulisse Boldescu din Craiova, era vizitata ca
o minune de arta decorativa national si cine a vzut-o a ramas cu o fru-
rnoas amintire despre gustul nostru imprumutat dela sat, dar cernut bine
Inteles prin intelegerea si dibacia unui indragostit cunoscator orasen caro
putea si stia sa adaoge sau sa elimine ceea ce nu cadra cu ansamblul, ne-
secotit de stebn din necunoasterea deplin a acestei indeletniciri.
Astzi se predau cursuri de arta decorativa mai la toate "colile din
targ si sunt profesori foarte solid pregtiti pentru acest fel de arta. cari
manifestndu-se prin diferite expozitii, au cules bine meritate elogii
ARHITECTURA
La Bucurestii de acum sapte zeci de ani nu exista stil, sau daca se vrea
numai dect unul, atunci el era pur si simplu bucurestean, insusit si de alte
orase ale tarii de atunci, o imitatie in parte dupa stilul arab: o cldire joas
neincaptoare, cu dependinte in c,azul cel mai fericit, cldire asezat 'in mij-
locul unei arrti in care ar mai fi incput Inca cinci sau sase asemenea cl-
diri.
As putea face afirmatia a introducerea arhitecturii moderne in Bucu-
rest1 a cdorespuns cu venirea lu Mincu in tara, dup studiile fcute in strei-
natate si calatoriile de orientare prin continente. Si daca cele eateva pungi
mai inlesnite ar fi avut priceperea s recurg atunci la planurile lui Mincu, el
n'ar fi lasat sa se construiasca monstruozittile ce apreau de astdata mai
des, ar fi evitat drrnarea vechiului stil ca s'a introduca altele moderne si
www.dacoromanica.ro
BUCURESTI $1 BIJCURESTENI DE IERI SI DE AZI 335
CERAMICA
In cele calma localitati din tara in oari se practica de mult de tot me-
tesugul olritului, si astzi tot asa de rudimentar ca si mai de mult, se stie
ca toate aceste indeletniciri se cuibresc numai prin partile unde parnantul
ce slujeste la face,rea oalelor, strchinilor, ulcioarelor, canilor, solnitelor s.
a., este prielnic acestui mestesug. Am vazut cum se practica aceasta indelet-
nicire la Puchenii de renga Ploesti si la Voila de tanga Campina (Prahova)
si mi-am dat seama de indemnarea mesterilor nostri taran!, cari din timp
irnemorial au mostenit din tata in fiu acest pretios mestesug ce mai cu
searna in mediul rural este de netaggcluita insemnlate. Am vazut si de
asta data si la Pucheni si la Voila, inlesnirea Cu care tranul nostru deprin-
de mestesugul, be chiar introduce dela sine inovatii cari dovedesc spiritul
inventiv inascut in el, ceea ce se observa mai bine la Voila unde instalatiile
sunt mai bine utilate si unde fantesia lucratorilor da la iveala si pune in
connert olrie cu forme artistice si cu ornamntatie de gust.
Cum calitatea pmntului este conditiunea de capetenie ca sa se ob-
tina o calitate superioar5, aceasta conditiune s'a indeplinit intr'o localitate
din Moldova unde pamantul a fost in stare sa dea o ceramica de calitate
superioar, ce se apropie de a prnntului din diferite localitati din strein-
tate. Cu acest prnnt s'a obtinut a noi o ceramica Cu plesnituri (crachiat)
mult superioara ca valoare artistica si ca cost deat cea obicinuit, nu
numai la noi, ci chiar In tri streine cu mult mai inainte decat noi
In aceasta arte'; mai valoroasc1 $i mai scumpil, pentru ca dinteun cuptor
ce pretinde crachiaj, dintr'o incgratura de o sur bucati de pild,
www.dacoromanica.ro
336 VICTOR BILCIURESCU
crachiajul, restul sunt cioburi. Chiar la maison Drouot" din Paris, se %rand
vase de ceramica crachiat cu pret mult superior celei obicinuite.
Ceramica de o bogat fantesie in executie, ne-a oferit in diferite ex-
positii din Capitala, scoala de fete Nicolae lorga dela Valenii de Munte.
care pe atunci se perFectionase simtitor si care probabil a mentine si astzi
aceasta bun reputatie
MUZEELE
www.dacoromanica.ro
BUCURESTI SI BUCURE$TENI DE IERI $1 DE AZI 337
22
www.dacoromanica.ro
Tipuri bucureqtene
Distrati Originali Maniaci Excentrici Dezaxati
Bufoni (mfiserici)
p e vremea ce.va mai demult, acum vreo 70 de ani, Bucurestii ntr-
mrau o seam de tipuri originate din aleasa societate, distrati, ma-
niaci, originali, excentrici, $i din societatea de conditiune rnai mo-
clest, dezaxati, bufoni (mscrici), cari delectau cu glumele si farsele lor
societatea ce frecventau_
Asemenea tipuri aveau $i alte orase ale trii, am auzit la Iasi ; lar la
Craiova am cunoscut $i eu un pretins poet aruia i-am retinut doar porecla
poetul Basma. un inofensiv, c,are n'avea alt slbiciune deat aceia de a
vorbi In vers, improviznd rime lr sens si fr legtur intre ele. Cnd
il intlneam la cafeneaua unde m astepta, ii oferearn o cafe,a, iar and i se
aducea cafeaua, nu i-o dam Oa nu improviza vreun vers in cinstea cafelei
sl in loc s-si bea cafeaua ilmi cerea $i tigar pe care i-o dam tot In schim-
bul unui vers. Pe acesta ram tinut minte; suna a$a
Si In urmd, o figard de tutun boccea turcesc
Imi oferi un domn cdruia trebui sel-i muljumesc."
Din and In and ii ofeream $i o mas la un birt la care mncarn st
eu, dar $i masa asta o pltea el foarte scump, pentru a dui:J.5 fie ce fel de
rnncare, Nine, pahar cu vin, catea, trebuia s improvizeo ate o rim pe
potriva felului de mnc,are sau butur ce i se servea.
Dar s venim la Bucure$ti $i s incepem cu
DISTRATII
www.dacoromanica.ro
340 vicron BILCIURESCIJ
BON1FICACIU FLORESCU
www.dacoromanica.ro
BUCURERTI $1 BUCURER rENI DE IERI RI DE AZI 34L
acelasi elev de douS ori in aceias ora de curs, de fiecare data" cand ir
nota II intreba cum il chiarna, asa ca putea prea bine sa asculte pe unul
care raspundea bine s acesta sa spuna numele altui elev caruia ii trebua
o nota mai bun.
lns Florescu nu prea avea ocazie s asculte, fiincica elevii vzndu-1
atat de distrat, de cum intra in das& fi inventa o discutie imaginara' intre
el, o monstruozitate, ca sa-1 provoace s'A vorbeasc; de pila ca cutara-
scrlitor francez a scris opera altuia ce nici nu gndise la ea.
Atat fi trebuia lui Florescu l Se pornea pe discutat fara sal mai potL
opri, spre bucuria noastr, bucurosi O' scapam de interogatii. Clopotul
suna pentru ora urmtoare si Bonifaciu facea spume la gura demonstrand
adevarul, de care Insa nimeni nu tinea seama si toda' clasa radea pe Infun-
date, iar el perora de zor. pana ce profesorul ce urna la curs isi facea
aparitia. Atunci Bonifaciu, contrariat ca e intrerupt tocmai in toiul docu-
mentarii lu, se intreba mirat:
.,Comment? C'est deja l'heurer.
Si ne parasea cu regret promitand ea va continua sedinta urmtoare,
de care el uita chiar de a doua zi, iar sedinta urmatoare inventam o alta
imaginara controvers, c,are lar ii lua toata ora, asa Incat treceau aniE
si iesam din liceu rara ca macar s'A stim sa cerem un pahar cu apa irt
limba lui Bonifaciu.
Un dascl burduf de c,arte, care stia pentru el, dar era incapdbil sa
invete pe cineva macar o buche din stiinta lui.
www.dacoromanica.ro
342 VICTOR BILCTURESCL1
ORIGINAL1
COSTICA CAMP1NEANU
HOR1A ROSETTI
Am fost bun prieten cu acest cel mai mic fiu al marelui democrat
C. A. Rosetti. Prietenia noastra era asa de stransa, in cat chiar and ne
desprteau cei 60 de kilometrii dintre Bucuresti uncle ramasese el si Plo-
lesti unde slujba ma aruncase pe mine si unde am zbovit un bun parar
-de veac panace am venit la Bucuresti, n'a fost lung in an in care sa nu
ne vedem chiar de mai multe ori, fie cand veneam eu in Bucuresti, ha
cand venea el la mine la Ploiesti.
In afara de printul George Bibescu unul din cei mai vestiti tragatori
de spada si de pistol din lume, fost colonel in armata francez, ofiter de
ordonanta al impratului Napoleon Ill, decorat cu prilejul actelor de curaj
svarsite In Americ,a in rzboiul de secesiune, un cap de cam& antic, cava-
ler in toga acceptia termenului ; in afara de acest Bibesc, zic Horia a
fost cel mai indemnatec mai temut tragator din tar5.
Ma pomenean cu el la Ploiesti; venea direct dela gara, f'Sceem o orb'
scrima cu rapiera, cu nouile lame belgiene Couleaux aparute atunci, mult
mal rezistente ca marca Solingen si se inapoia la Bucuresti, satisfacut c-si
destinsese muschii o ora, manie pe care a mai avut-o un original, neferi-
www.dacoromanica.ro
B1JCURE$T1 SI BUCURE$TENI DE EERI *I DE AZT 343
www.dacoromanica.ro
344 VICTOR BILCITJRESCII
www.dacoromanica.ro
SUCIIRE$TI $1,BUCURE$TEN1 DE IERI $1 DE AZI 345
www.dacoromanica.ro
346 VICTOR BILCIURESCU
HOBSCH
www.dacoromanica.ro
3317CURE5TI 1 BUCURE*TENI DE IEBI $1 DE AZ1 347
www.dacoromanica.ro
48 VICTOR BILCIIIRESCU
www.dacoromanica.ro
BUCURE$TI $1 ,BUCURE,BTENI DE IERP $1 DE AZ1 349
www.dacoromanica.ro
250 v IcroR 1311,CLURFsCLI
www.dacoromanica.ro
ClUCURE$TI $1 BUCURE$TENI DE IERI $1 DE AZI 351
TELE OR
www.dacoromanica.ro
352 VICTOR BILCIURESCU
MAN/AC/
www.dacoromanica.ro
1131JCIIRE$TI IMIJCURE$TENI DE IERI $1 DE AZI 353
politica, fiind ales senator; inventator si filosof, poet, iar opera lui de ape-
tenie in domeniul astronorniei este Legile fundamentale ale Universului",
c.k, pare-se a fi intr'adevar o lucrare de searn, de vreme ce Societatea
astronomica a Franfei Ii trimite prin vestitul ei presedinte Camille Flamma-
rion o scrisoare datat din Pars la 3 Martie 1899, prin care savantul astro-
nom Il numeste : scumpul su coleg- si- multumesie, in numele biroului
Societatii astronomice a Frantel, savantului principe Gr. M. Sturdza, pentru
importanta opera ce a binevoit sa ne trmit. Este o mare onoare pentru
Societatea astronomica a Franfei de a-1 numara printre fondatorii ei
semneaza Flammarion"
Dar acest curios print isi are o varietate de tabieturi ce tin and de
original and de maniac : Noaptea citeste [Ana despre ziva, se desteapt la
miezul zile, doarme astfel 9 ore din 24; la once ora s'ar culca sau s'ar
scula, face gimnastia cu greutti si la aparate ; aproape in fie ce zi pri-
mavara si toamna Isi face pe jos cursa de acasa la Baneasa i inapoi, vara o
petrece la Constanta unde avea un palat ale carui trepte coborau pang la
malul mrii, Inc& venea acolo gata sa se arunce in mare, mai cu searna
and marea era razvrtta, atunci pornea la larg si nu revenea la mal dec.&
dupa cel putin jurnatate de ora de lupt cu valurile. Eram si eu in vile-
giatura la Constante and in tot orasul s'a raspndit zvonul despre patania
printului intr'o asemenea lupta cu marea infuriate : pe and innota la larg
a avut o contractiune musculari la picior (carcel) si Cu puterea lu hercu-
twig a luptat pana ce un pescar de pe mal observand primejdia in care
se gasea innotatorul, a pomit cu barca spre el si l'a adus la mal. Printul
t-a multumit i l-a gratific,at cu zece mi de lei, suma enorma pentru vremea
aceia, corespunzatoare astazi cu aproape un milion. Facea si altfel de
exercitii fizice : spre a da elasticitate plamanilor, si-i dilata prin cuvant'ri
putemice la tarmul marii and aceasta e infuriate'. Despre forta lui extra-
ordinara se spunea pe atunci a a oprit o trsura din mersul cailor prin-
and si imobilizand-o cu o singur mana si s'a mai spus tot in vremea a-
ceia c /upteitorui mascat care a doborat in arena circului Renz pe un ce-
lebru luptator european, era insusi beizideaua. Dar printul nu era numai
meloman recunoscut ci si un viorist concertant in intimitate, caruia i se re-
cunostea de specialistii cari avuseser norocul aucl, o surprinzatoare
agilitate de arcus. Pe de-asupra avea mania claditului, lar cnd nu mai a-
23
www.dacoromanica.ro
354 VICTOR BILCIURESCU
vea ce-si cldi sie-si, cldea pentru avocatul ski $i chiar pentru vre-un ad-
ministrator de care era convins ca are grija averii stpanului.
O intamplare ce scoate In evident excentricitatea beizadelei, s'a p-e-
trecut la Iasi, Intr'o iarn In care colinda judetul In propaganda electoral
pentru pare-mi-se un sc,aun In Senat.
Bine imblanit, cu dichisul de \lariat alturi, Beizadeaua porneste prin
judetul lai cu sania lui cu patru cal.
La un popas, carciumarul care-I cunostea, fiindca acolo poposea ori
de Cate ori trecea la mosie, II Intampin ceremonios si-1 pofteste 1nauntru
la cldur Intr'o camera mai deosebit. Cum la arcium mai poposeau
alte cateva snii, bezadeaua afl dele carciumar ca acolo se afl niste boeri
cari merg in propaganda electorala pentru un avocat pe care acestia il In-
soteau.
La auzul numelui acestui avocat, beizadeaua s'a 1ncruntat si a devenit
nervos, pentru ca avocatul candidat, fusese cand era student, trimis pe
punga printului la Paris si sustinut acolo cu mijloacele lui 'Ana ce si-a luat
diploma de doctor in Drept. Beizadeaua s'a mirat cand a aflat ca proteja-
tul su s'a Inapoiat In tara de mai bine de un an si n'a avut omenia s
vie s-i multumeasca ; nu a dat 1nsa important faptului zicand in sine :
un ingrat mai mult ; insa, cnd cu cateva zile Inainte a citit 7n ziarele din
Iasi ca protejatul lui si-a pus candidatura la Senat In potriva lui si la dou
1ntruniri consecutive 11 ridiculizase pe print si se plangea ca a fost ursit sa
aib un candidat ramolit ca Sturdza, acesta n'astepta deck sa-1 Intalneasca
sI s-i administreze o usturatoare
$i Imprejurarea l'a slujit, cad carciumarul intrebat de avocat cine a
venit cu ultima sanie, iar carciumarul i-a rspuns Ca e sania beizadelei si
c stpanul se afla in camera vecina, avocatul radios, se scoala, intra In
camera printului si-i 1ntinde mama cu oare care autoritate, Insotind-o scurf
cu un
Ce mai faci beizadea ?
Cu CAM' satisfactie credeti c atletul i-a prins mna si i-a strans-o ca
Intr'un cleste, cu atata putere In cat ingratul contra candidat urla de du-
rcre.
Fara s zica un cuvant, cu un c,alm desavarsit, Sturdza l'a dat pe mana
pu$casului care'l Insotea In totdeauna la vanat, sa-1 tin strans, lar vizitiu-
www.dacoromanica.ro
131/CURE$TI $1 BUCURE*TENI DE IERI 1 DE AZI 355
lui i-a poruncit s-i trag zece harapnice (bice) pd pielea goal, lar dup'S
,ceLi s'a Implint porunca, atat i-a spus :
Inteleg s nu recuno$ti a ceeace e$ti, e dupg urma milei mele, Inte-
-leg s-ti pul candidatura Impotriva mea, dar s fii vipera crescut de mine,
care a m oarasa la tribun o jumtate de ceas $i pe deasupra s ai In-
drzneala s dai ochi cu mine, ba s m $i tutuesti, Ala le-a pus vrf la
-toate $ de aceea nu mi-am murdrit eu palmele qi am pus slugile s ti le
splice.
Acum mergi la Intrunire $i spune-le acolo $i de ptania asta l''.
CATARGI
Doi maniaci interesanti prin originalitatea maniilor lor, era aceast pe-
Teche Catargi ce locua Intr'o prea frumoas cas cu etaj, cu baicoane,
grdin, curte spatioas si numeroase dependinte, printre car grajduri $i
remiz de trawl, cu multe slugi, dar In deosebi vizitiu $i rndaqi pentru
cat de ras scump. Locunta aceasta era situat In coltul format de str.
Scaune (N. Filipescu) cu str. Vasile Conta, cas, devent mal pe urm
liceul de bieti Carol I al prof. Mihail Dragomirescu, astzi liceul de
fete Regina Maria".
In afar de numele de Catargi sub care era cunoscut perecha acea-
sta, nimeni nu $ti a nci cum li mai zicea lui nici cum li mai zicea sotiei, nici
de unde veneau, aci nici odat nu le-a alcat nimen pragul case ; se $tia
doar a erau foarte bogati, ca nu se rudeau cu Catargiii nogri $i se bnuia
:1 ar fi veniti din Basarabia. Nimen nu i-a vzut vreo dat la Sosea dest
aveau cel mai frumos $i mai scump atelaj din Bucuresti, nci la teatru, nic
la vreo gradina de var, sau la vreo coretrle.
Mania lor consta : a lui, din a intretine un grajd cu cal de pur snge
pe care-i plimba In fiece zi vizitiul la $osea pornind de-acas in de fata
lu care privea din balcon plecarea $i sosirea a dou perechi pe z ; a ei,
din a colectiona guvaerica de pret, zvonindu-se ca avea patru case de
ban' numai cu guvaerica rar $i a giuvaergiul Curtii Resch avea dispozitia
ei ca once rar bijuterie Ti intr In magazin s i-o aduc In prealabil el,
(are o retnea sau le retinea daa-i plcea mai multe, a$a In ct foarte ade-
sea Resch era in casa lor $i lua $i el parte la a$ezarea lor In casele de bani.
Ceeace fcea lumea s' le atribue calificativul de maniaci, era tocmai
www.dacoromanica.ro
356 VICTOR BILCIURESCU
COLONELUL PAPAZOGLU
ANTON ARION
Cel mai simpatic maniac dintre bunii mei prieteni, a crui inofensiva
manie era mai mult de ordin superstitios si ca toti superstitiosii, evita' si el
s se aseze la o mas la care el ar fi fost al 13-lea conviv; nu solutiona o
afacere care ar fi fost sorocit la un 13 al lunii i credinta lui 1ntr'o ase-
menea eresie mergea Ong acolo Ca" nici sotiei si fiului lui, un excelent t5-
nr, fost ministru plenipotentiar, nu le-ar fi ingSduit s nu Oa seama de
consemnul de a nu nesocoti acest act de temeinic prudent cum o intele-
gea si o practica el.
Culmea acestel superstitii, devenit la el o incurabil manie, era a-
www.dacoromanica.ro
BUCURE$TI 51 BLTCURS$TENI DE IERI 51 DE AZI 357
EXCENTRICI
STATE PRODANESCU
www.dacoromanica.ro
358 VICTOR BILCIURESCU
www.dacoromanica.ro
BUCURE$T1 $1 BUCURE$TENI DE IERI $1 DE AZI 359
www.dacoromanica.ro
360 VICTOR BILCIURESC
5i acum di biruircim
5i ne linistirilm,
Nu ne mai rcImcine deciit
Luarea Dobrogei dela turci,
Cu care putem juca in papuci I"
* * *
www.dacoromanica.ro
BUCURE$T1 $1 BUCLTRE$TENI DE IERI $1 DE AZI 361
ALBULESCU
Un excentric si el, dar un excentric mai mult prefcut decal real, pen-
tru c toat scranteala lui era asa fel calculata, ca sa convinga lumea ca e
intr'adevr iresponsabil si s induioseze aceast lume ca sa fie cat mai
darnic cu el.
Fedor de boeri, mari proprietari In Dolj, mostenind o avere conside-
rabil pentru vremea aceia, si-a risipit-o pe satisfactii stupide : a colindat
strinatatea si and a simtit c este ruinat, s'a angajat voluntar in nu stiu
ce armat din Egipt de unde a venit in tara cu o uniform de acolo, pe
care privind-o, nu ti-ai fi stpanit rasul.
Vaznd ca e pe punctul de a lipsi pang si de strictul trebuitor, a avut
norocul sa-i reuseasca punerea pe piat, dar numai pe piata garii, adica pe
peron, a unei foi periodice cu un titlu scrantit ca si el si cu un subtitlu tot
asa de trznit, pe care-I petrecea pe la calatori cunoscuti chiaburi cari
puteau s plateasca 2 lei un exemplar de clou foi, and ziare serioase nu
pretindeau pentru un numr decal 5 si 10 bani. Si ceiace i s'a ingaduit lui
in consideratia numelui familiei, era cu at& mai scandalos, cu cat era lasat
sa liana un exemplar de cate 5 si 6 ori, caci nu punea sub presa numarul
urmator Oa ce nu se epuiza tot tirajul numrului in curs.
Totdeauna corect imbracat si spilcuit, colinda vagoanele de clasa in-
tale cu servieta piing de foi si dup ce-si fcea suma, lua masa la restau-
,antul garil unde pltea in adevrat galant om, fiincica pe el 11 costa masa
pretul a douS foi vandute. Or, cum vindea intr'o zi intre 20-30 foi dup
chiar spusa lui, isi putea plti o mas suculenta si-i mai ramanea zilnic
intre 40 si 50 de lei cu call se Intretinea si avea si rezerva trebuitoare
pentru tiparnita nurnrului urmator, numr ce niciodat n'a fost de nimeni
citit fiindca nu continea nimic vrednic s-ti retie atentia.
Intr'una din zile, afland c I. C. Brtianu este inteun vagon in gar
(pe atunci nu exista vagon-ministerial) urca si salut foarte gratios pe pri-
ml ministru care'l cunostea si vrand sa-i dea doi lei si neavand mrunt Ili
d s-i schimbe o }Artie de 20 lei si sa-i dea restul, canna Brtianu if zicea
cusurtd.
lar Albulescu are prezenta de spirit sa-i rspunda
Vai de mine d-le prim ministru, cum mi-as permite eu o asemenea
necuviinta : Excelenta voastr n'aveti niciun cusur 1
A fcut haz Bratianu si l'a lsat in plata Domnului.
www.dacoromanica.ro
362 VICTOR BILCIITRESC
POPINI
Un tnr ce n'avea de loc aparenta unui dezorientat, dar se asemna
mult cu mania lui Prodnescu de a se crede poet, asa Mat in afar de
aceast inofensiv' meteahn, era un echilibrat aruia trebuiai s-i acorzt
toat incredereat mai cu seam c era farmacist proprietan cu excelent
reputatie, calitate in care trebuia s-si aiba toate mintile la locul lor, ca
nu cumva s greseasc vreo ordonant, asa cum se intamplase recent pe
vremea aceia cu gresala care a costat viata nobilei si distinsei tovarse a
vestitului general Davila.
Ca si Prodnescu, nu-si publica poesiile in volum sau prin pres, ci le
tiprea in foi volante si te druia cu ele de cum te intalnea. Inofensiva me-
teahn, care nu supra pe nimeni : Era de pild ziva numelui sotiei ; turna
pe repezeal o od, da fuga cu ea la tipografie i publicitatea isi atingea
telul : curgea a doua zi la domicillu telegrame si arti de vizit felicitnd
pentru onomastica sotiei.
Implinea copilul lui Alexandru, tiu minte si azi ca-I cherna Alexandru,
cinci ani, acelasi procedeu : poesia ocazional, tipografia, posta si iarsi
felicitrile. Nu retiu textul versurilor, dar titlul II am si acum inaintea
ochilor
La mai mare !
Odd inchinatii fiului meu Alexandru, cu ocazia implinirii a cinci ani."
Acest farmacist era vestit in tot Bucurestil pentru adresa si eleganta
cu care patina in Cismigiu ; cel mai tare intro cei trei asi ai acestui sport:
El, arhitectul Lebeuf si Vichi lonescu, fratele mai mic al lui Tacke lonescu
www.dacoromanica.ro
BlICTIRERTI *I BUCURE*TENI DE IERI 1 DE AZT 363
www.dacoromanica.ro
364 VICTOR BILCIURESCTJ
BUFONI
DEL SERBO
Propriu zis, noi n'am avut bufoni in intelesul pe care l'au avut bufonii
Jefa Curtea Frantei, sau de pe la casele notabililor i nobililor de pe vre-
mea aceia. Bufonii .nostri se chemau meisciirici, nu ins in intelesul trivial
al termenului, ci doar in acela al unui caraghios spiritual, care fie ca avea
riposta prompt, fie ca intervenea intr'o discutie, rolul lui era s intretina
buna dispositie in societate cu glumele, apropourile si farsele lui; i s'a
zis mcisecirici ca s fie deosebit de paiata de brilci, care se spoia inghitea
-sbii si fkea tumbe ca s faca haz vulgul ; pe at vreme msariciul era
aciuiat pe 15[10 o casa boiereasa, unde locuia si lua masa la rnd cu
familia si invitatii.
Un asemenea mscrici a fost Del Serbo, crescurin casa boierului
Pana' Oleinescu dela conacul mosiei lui din alegii Dambovitei, care, dupa
moartea lui Olnescu, a venit In Bucuresti, continuandu-si meseria prin
cteva case cari Il pofteau din cnd in and, cum era casa Giani fostul
prefect de Brila, fratele fostului ministru i presedinte al Camerei, si cum
l'am cunoscut si eu in casa unei rude unde i-am trzut si eu intreaga gam
a asa ziselor spiritualelor lui glume.
Del Serbo, adie Sarbu era un matur ca de vre-o 50 de ani, pezentabil
si capaba s joace ()rice rol t s'ar fi cerut s creeze. Carta lui de vizit
-vea sub nume aceast mentiune : maestru in trompet invizibilr, si in-
ir'adevr isi sugea buzele asa fel CA' sunetul imita perfect fanfara militara.
In afar de farse ce se puneau la cale de el impreun cu familia care-I
-gzduia, programul lui obicinuit era cam acesta : o trompetg-dou la veni-
rea unui musafir,care nu-I cunostea, o declaratie de dragoste in genunchi,
sotiei amfitrionului, zis6 atSt de inalcit si de incoherent, incat rasul
nu mai contenea ; imita, scalciat bine inteles, o 5edint a congresului dela
www.dacoromanica.ro
BUCURERTI RI BUCURETENI DE IERI '*I DE AZI 365
www.dacoromanica.ro
366 VICTOR BILCILIRESCU
falsul inginer Inchide un ochiu, arat cu mana Inspre cotul _ce izbea In
sosea si bolboroseste termenii Invatati; apoi se Intoarce catre proprietar
si-i spune
S'a facut I Saptamana viitoare sunt ad i cu intreaga echip ; asez
abatis la cot, fac un unghiu la conacut d-tale, altul la gara si Intr'o sapta-
man nu mai aveti nicio grij, puteti dormi linistit.
VA' asteptam d-le inginer ca pe salvatorul nostru ; aveti ad i camera
d-voastr si tot confortul pe tot timpul cat ne-ati face onoarea sa va avem
oaspetele nostru.
La mas, musafirul e asezat intre sotia si sora proprietarului doua
btrane foarte ceremonioase call nu se ocupau deck de d. inginer. Dar
d. inginer tot trnbuibat cu buntti si cu vinuri bune, prinsese la limba si
astepta semnalul colonelului and trebue sa-si dea arama pe fata.
La cafea, proprietarul gseste oportun s-I mai traiga de limba pe
inginer asupra abaterii Argesului, iar colonelul prinzand momentul prielnic
face semn d-lui inginer s dea drumul fanfarei invizibile.
Si Del Serbo, prompt :
M Intrebati cum abat Argesul ?... Uite asa : Si rasuna sufrageria
si toat casa de trambitele maestrului.
Momentul a fost de un tragi-comic iresistibil : Cele dou batrne
s'au ferit speriate cu scaunele In laturi ; proprietarul a crezut ca inginerul
ad-hoc a Innebunit subit ; colonelul ne mai putand sa rad, rcnea, lar
eu radearn cu lacrimi.
Proprietarul cerea ap rece s-i puna la cap si se Ow sa-1 linis-
teasca, spunand ca nu-i nimic a are sa-si revin, iar Del Serbo
Lasa-m D-le In pace I De ce sa-mi reviu?... Dac nu-ti trimet eu
Argesul la dracu s-I la, sa nu-mi mai zici mie d-le inginer I
lar btranele speriate, II luau cu binisorul
Linisteste-te d-le inginer, c'o s-ti treaca...
lar d. inginer
Ce sa-mi treac5 cucoan?... V trimet eu Argesul s colinde pe la
dracu sa"-1 ja ; n'o sa mai treac pe la d-voastra II fac eu sa se mute la
Craiova, la Severin si dac m'o pune la ambitie II fac sa tre,aca pe la Paris-
Numai socrul rmase inmrmurit si-si vaicarea nenorocul
Ce nenoroc pe mine L.. Sa 'nebuneasc tocmai and semi abata
Argesul gratis I
www.dacoromanica.ro
EITCURE$TI $1 B1JCURE$TENI DE IERI $1 DE AZI 367
Cum Del Serbo era des si In casa fratilor Giant, intr'una din zile and
Del Serbo lua masa la ei, Giani, prefectul de Brila, ce se gsea In Bucuresti
si care si el era bun de pozne ti propune lui Serbo s mearg cu el la
Brila unde trebuia s se prezinte medicul sef al judetului atunci numit
cum Giani interesndu-se la minister, se spusese c medicul not, numit nu
poate sa se prezinte cleat peste o sptmn cS nu i se tiprise Ina di-
ploma, lui Giani i se nazare s joace Cu ajutorul lui Serbo o fars comi-
tetului judetean fata aruia noul numit trebuia s depun jurmntul.
Intelesi pe drum, iat-i pe arnandoi la prefectur : prefectul in tinut,
presedintele si comitetul judetean asisderea, iar pretinsul doctor pune mana
po cruce, repet formula juramntului ce i-o dicteaz presedintele comi-
tetului si urmeaz felicitrile, strngerile de mn. Radios, Del Serbo scoate
o hrtie de 20 lei si plteste preotului ce-i luase jurmntul si and vine
randul secretarului consiliului ca s-1 felicite, i cere numrul diplomei ca
s-1 treac in procesul verbal, Del Serbo il intreab
Diploma mea?... lat diploma mea... si o trmbit in fortiss;mo
asurzeste toat Inaperea.
Cnd scandalul s'a potolit, tot consiliul a inteles a farsa venea dele
Con!, pe care II stiau bun de asemenea pozne.
Insa adevratul haz a fost la prezentarea veritabilului doctor trimis de
minister, fr diploma care trebuia s-4 sose,asa prin post la Braila
Pe acest biet doctor veritabil, care parea dup5 tinut a fi tot un farsor
sI care pe lng C n'avea diploma cu el, era si oblojit pe sub falci din
cauza unui abces, de cum s'a prezentat, presedintele nu i-a dat pas a se
.explice, ci scurt
Diploma d-tale I
lar and doctorul a vrut sa-i arate adresa ministerului, presedintele
convins c Giani vrea s repete scena, ii reteaz cuvntul
$tim noi mofturi d'astea ; am mai ptit-o noi. lntelegi domnule,
diploma !
Dar s vedeti incerca doctorul s spun.
Nici un dar, rcneste presedintele. Aprod d-1 afar !
www.dacoromanica.ro
368 VICTOR BILCIURESOU
poate lipsit de strictul necesar, poate imbatrnit, poate bolnav prin vreun
spital ce l'a adapostit Ana ce va fi Inchis ochii.
Sic transit 1..
DEZAXATI
CNEAZU CANTACUZINO
De foarte bung ob5rsie boiereasd, de mic copil n'a fost bun de ni-
n'a vrut sa Invete, n'a inteles sa se dedice unei cariere, unei meserii,
cl i-a placut s traiasca In trantor, fara grij, fr preocupare de ziva de
mine, cutreernd localurile de butura, unde cei ce-1 cunosteau si-i stiau
obarsia, ti ofereau un loc la masa lor si din tinerete prinzand slbiciune da
butura, aproape nu mai era ceas din noapte in care sa fe int5Init treaz,
fiindca ziva o rezerva somnului.
Ca s aiba si el un ban In buzunar, familia i servea 300 lei lunar, pe
care Ti da pe gat Intr'o noapte, ca a doua zi s cada iar In sarcina vre-unui
prieten.
N'as putea spune ca era in stare de imbecilitate, fiindca chiar atunci
cand era imbibat de alcool, avea trsariri si riposte inteligente, une on
chiar spirituale, ci mai de grab era bnuit a fi un dezaxat, un srit din
axa normal.
Tin minte c la Fialcowski, unde-I int5Ineam la masa lui Costica Cm-
pineanu, Macedonschi, Bonifaciu, Florescu, N. Stefnescu, fratele lui De-
lavrancea, povestea c a trimis un protest generalului Algiu, pe atunci pre-
fectul politiei Capitalei, prin care reproba dispozitia prefectului de a nu
mai lsa localuri deschise peste ora 2 din noapte, motivand acest protest
pe consideratiunea c' el circula numai noaptea si dad i se Inchid drciu
mile n'are unde dormi.
Dac nu m ?rise! pare CS spunea ca Algiu i-ar fi trimis rspuns c
pentru el are sa dea ordin sa fie lasat In pivnita pang la ziva, ceia ce da
si9ur i-ar fi convenit cneazului dad Algiu i-ar fi luat protestul In serios.
NEGA NEGASTORO
www.dacoromanica.ro
SUCURE$TI $1 BUCURE$TEN1 DE IERI $1 DE AZI 369
N1CU METZ
Dou cuvinte si despre el, dei a fost mai mult ploiestean, deck bu-
curestean.
Nicu Metz nu era vinovat de dezaxarea ce suferise, cad fusese un
foarte bun elev in pensionul Chevitz, insa din cauza unei operatii, Isi pier-
&Ise frna cerebrala, fara insa sa fi decazut prea mult. Impartea prin gari
niste asa zise cantece pe cari le vindea si din cari se intretinea, fra sa fi
contractat vreun vitiu. Cand ram vzut ultima oara mi s'a parut ca--si mai
revenise ; dei incaruntit, avea talc la vol 1)5 si raspunsuri de bun simt si
ajar de o oare care vioiciune de spirit.
SFARS1T
www.dacoromanica.ro
ICASR
SLRIORIL
ISSR
SCRUM =
SCRIMR.0
E-.z.
scRuroPo )IN C AT A CO-6 U-1, HA
EDITUR A UNIVERSUL-
Colectia : OPERELE SCRIITORILOR ROMANI"
NUVELE de NICOLAE FILIMON VA SILE CARLOVA, Poezli
Cu amintiri si Insemndri de Pr. M1HNEA VODA CEL, RAU,
G. Negulescu-Batiste si Dr. N. DOAMNA CHIAJNA, MOTU,
Vitamanu CURCANIL POETII VACA-
(Opera premiati de Acad. Rom.) RESTI, de Al. Odobescu
Editie comentata de N. Mibilescu
LEGENDELE SAU BASMELE asistent universitar
ROMANILOR de. Petre Ispirescu PSEUD 0- KYNEG HETI COS
editie comentan de Al. Odobesou
deN. Mihlescu editle comentati de N. Miblescu
asistent universItar ST. O. IOSIF, Poezie vol. I II.
CRONICARII ROMANI: Antologle Editie comentata de
Intoemln de Al Rosetti, prof. univ. prof. P. V. Hanef
ASPECTE DIN CIVILIZATIA MICA PUBLICITATE, roman
ENGLEZA de I. Botez de Tudor Musatescu
ASTROLOG1A Odinioan si azl MANIFESTATIUNI OSTEOARTICU-
de Const. Arginteanu LARE ALE SIFILISULUI ERED1TAR
AMINTIRI DIN VIATA-MI de Dr. Ion :Wins,*
de g-ral Al. Candiano-Popescu
ACUMULATORII ELECTRICI NEA1VIUL POLANIECKI
de Cap. loan R. Nicola de H. Stenklewicz
trad. de Al. Iacobescu
BUCURESTII VECHIULUI REGAT PARISUL LOR
de George Costescu de Dorothea Chrbitescu
CELE DOUA ()MANE (Ed. IV)
roman de A. dflEnnery PARADA, roman de Lloyd Douglas
CAZUL MAICII VARVARA roman trad. de Jul. Giurgea
Ed. II de Damian SUnoiu QVO VADIS,
CAND ERA BUNICA FATA roman de H. Stenklewicz
schite Ii amintiri de C. COFC0 trad. de Const. A. I. Ghica
(Editia II1-a) REGIUNILE POLARE ALE
CA.TRENELE LUI OMAR KHAY- PAMA.NTULUI
YAM trad. de Al. T. Statuatlad de Claudius GlurcIneanu
(Editia III-a)
cOLIDACILOZA Stutuu clinic si REGINA ELISABETA
CARMEN SYLVA
terapentic de Dr. L. Strominger de Lucretia Carandlno-PlatamOna
DORESC CA MICILE MELE
RANDULETE (epistole vesele) SISTEMUL FINANCIAR AL U.R.S.S.
de Tudor Musatescu de prof. M. I. Bogolepov
DOMNITA FARANUME, roman trad. de R. Donici
pentru tirteret, editie de lux, SPARLEAzA CU FOFEAzA
de Jul. Giurgea. Roman: Cd. II-a
DAMBOVITA APA DULCE... Roman de Victor Ion Pupa
Ed. IV-a de Damian Stanoiu SIMPLE POVESTI, de R. Kipling
COSTA BERLING trad. de Vlorica Oroveanu
de Selma Lagerlf STUDII DE ISTORIE SOCIALA.
Ed. V-a de Constantin Gtorescu
GRAMATICA LIMBII ROMANE Ed. SFATURILE MEDICULUI
11-a de Al. Rosetti si J. Byck de dr. N. Vanmanu (Ed. II-a)
(MINION, schite si nuvele de A. Opera premlata de Academia Roman*
CEHOV, trad. de R. DONICI TEATRU ALES: LOPE DE VEGA
HANUL LU1 ALMAYER roman, trad. de AL Popeseu Telega
de Joseph Conrad
trad. de Jul. Giurgea TRATAT DE GRAFOLOGIE
JOC DE OGLINZI, roman graNTIFICA
de Ioana Petrescu de M. Negra
MM SENT OAMENI BUNT... TARILE ROMANES11 INA1NTE
'rowan, Ed. IV-a DE SECOLUL AL X1V-lea
de D. Ionescu Morel de Ioslf Scblopul