Sunteți pe pagina 1din 9

Bazinul hidrografic Arge

Caracteristici generale

Bazinul hidrografic Arges este situat in sudul Romaniei si este delimitat la nord de Muntii Fagaras
si la sud de fluviul Dunarea.

Bazinul hidrografic Arges se invecineaza la nord si vest cu bazinul hidrografic Olt, la vest cu
bazinul hidrografic Vedea si la est cu bazinul hidrografic Ialomita. Este situat intr-o regiune foarte bine
populata (peste 3,3 milioane locuitori in zonele urbane si rurale) si dezvoltata (industrie, agricultura,
paduri si resurse naturale) din tara.

Bazinul Arges este unul dintre cele mai importante bazine hidrografice din Romania datorita
potentialului foarte ridicat de producere a energiei si alimentare cu apa (pentru industrie, irigatii,
populatie, incluzand capitala - Bucuresti care este situata in acest bazin).

De asemenea, acest bazin este unul dintre cele mai bine echipate bazine hidrografice din tara
avand un mare numar de lacuri de acumulare cu folosinte complexe (producerea de energie, atenuarea
viiturilor, alimentari cu apa), de derivatii bazinale si interbazinale, de regularizari, de indiguiri, de prize
de apa si altele.

Din punctul de vedere al gospodaririi resurselor de apa, bazinul hidrografic Arges se afla in
subordinea Directiei de Apa Arges - Vedea a Administratiei Nationale Apele Romane.

Relief

Bazinul hidrografic Arges este caracterizat printr-o mare diversitate de forme de relief, de la
campii (repezentand 64% din suprafata bazinului) la dealuri (28%) si munti (8%), dupa cum urmeaza:
- Campii joase, pana la 100 m altitudine; Campia Dunarii, Argesului si Dambovitei situate in partea de
sud a bazi- Zona de deal cu altitudini intre 600 m si 1200 m; Piemont Getic in partea centrala a
bazinului.
- Zona de munte cu altitudini pana la 2500 m; Muntii Fagaras in partea de nord, Muntii Piatra Craiului
in partea de nord est si Muntii Bucegi in partea de vest a bazinului

Utilizarea terenului si vegetatia

In bazinul hidrografic Arges, utilizarea terenului nu este uniform distribuita datorita diversitatii
formelor de relief, cuverturii vegetale si dezvoltarii economice.
In prezent, suprafaa bazinului este:

27% acoperita cu paduri,

62% utilizata in agricultura: culturi cerealiere, legumicole, fructifere, fanete si pasuni si cresterea
animalelor si

11% ocupata de localitati si ape (rauri, lacuri si acumulari).

In concordanta cu formele de relief ale bazinului, se intalneste vegetatia de stepa in zonele de


campie si in general, padurile de foioase si conifere, si unori combinatii, depinzand de altitudine acopera
zonele de deal si munte.

Geologie

Rocile cristaline si calcaroase sunt predominante in masivul nordic al Muntilor Fagaras, in timp ce
in masivul sudic predomina micasisturile, amfibolite si gresii.

O mare diversitate de roci sedimentare (argila, calcar, nisip si pietris) pot fi intalnite in zonele de
deal si campie ale bazinului (asa numitele depozite de Candesti si depozite de Fratesti).
Clima

In bazinul hidrografic Arges, clima este temperat-continentala, rece si ploioasa in zonele de munte
(cu pierderi mici prin evaporatie), uscata si calduroasa in zonele de campie (cu pierderi semnificative
prin infiltratie si evaporatie).

Hidrografia - resursele de apa - reteaua hidrografica. Sursele si resursele de apa

Bazinul hidrografic Arges dispune de bogate resurse de apa, suficiente pentru principalii utilizatori
din zona, dar neuniform distribuite in timp si spatiu. Principalele surse de apa din bazinul Arges sunt
apele de suprafata, reprezentate de rauri si lacuri de acumulare si apele subterane (freatice si de mare
adancime).

Resursele de apa teoretice totale din bazin sunt evaluate 2656 milioane m3 (din care 1960
milioane m3 provin din apele de suprafata si 696 milioane m3 din apele subterane). Circa 85.5% din
aceste resurse teoretice sunt utilizabile din punct de vedere tehnic (2271 milioane m3 din care 1671
milioane m3 provin din rauri, lacuri si lacuri de acumulare si 600 milioane m3 din apele subterane)
(Tabel 1).

Tabel 1 Sursele si resursele de apa din bazinul hidrografic Arges

Resursele de Resursele de apa (milioane m3)


apa Resurse teoretice Resurse utilizabile
Ape de
1960 1671
suprafata
Ape subterane 696 600
Total 2656 2271
Nivelul de utilizare a resurselor de apa in bazin este mare, circa 600 m3/locuitor, an doar din
apele de suprafata. Circa 77% din apele de suprafata din bazin fac parte din categoria I-a de calitate,
15% din categoria a II-a, 6% din categoria a III-a si doar 2% sunt degradate (2000).

Reteaua hidrografica a raului Arges

Raul Arges este un important rau interior ce izvoraste din Muntii Fagaras (avand doua izvoare,
paraurile Capra si Buda), curge in directie sudica intersectand o zona muntoasa, campii inalte si joase, si
in final se varsa in fluviul Dunarea langa Oltenita, la sud de Bucuresti.
Raul Arges are lungimea de 340 km si suprafata totala a bazinului de receptie este de 12,550 km2.
Principalii afluenti ai Argesului sunt Valsan, R. Doamnei, R. Targului si Dambovita pe partea stanga a
bazinului si Neajlov pe partea dreapta.

Dambovita strabate capitala Romaniei printr-un canal construit in perioada 1987-1989.


Reteaua hidrografica a raului Arges cuprinde un mare numar de rauri, cu o lungime totala de 4579
km (5.8% din lungimea totala a raurilor interioare din tara), si este prezentata succint in Tabel 2

Tabel 2 Principalele rauri din bazinul hidrografic Arges

Riu Lungime (km) Suprafata (km2) Observatii


Arges 340 12550 strabate Pitestiul
Vlsan 79 348
R.
107 1836
Doamnei
R. Trgului 72 1096
Carcinov 43 184
Neajlov 186 3720
Dmbovnic 110 639
Calnistea 112 1748
Glavacioc 120 682
Sabar 174 1346
Strabate Municipiul
Dmbovita 286 2824
Bucuresti
Densitatea retelei este 0.36 km/km2 in medie si densitatea maxima peste 1.40 km/km2; variand
intre 0.67 km/km2 in partea superioara, 0.51 km/km2 in partea centrala si 0.30 km/km2 in partea
inferioara a bazinului.

Panta raului variaza de la 10% in zonele muntoase, la 1-0.4% in zonele de deal si pana la mai
putin de 0.1% in zonele de campie. In prezent, o retea de 28 km de derivatii (tunele, galerii si canale
deschise) este in functiune in bazinul Arges

Principalele lacuri de acumulare cu folosinte multiple din bazinul Arges sunt prezentate in Tabel 3.
Cel mai mare lac de acumulare din bazin este Vidraru cu o capacitate de 465 milioane m3 destinat
producerii de energie electica, acumulare care a fost inaugurata in anul 1965. Mai jos de barajul Vidraru
se afla noua acumulari de apa, construite de-a lungul Argesului Superior, in special pentru producerea de
energie electrica si alimentarea cu apa (pentru industrie, irigatii, populatie). Alte acumulari mari din
bazin sunt Pecineagu (69 milioane m3) si Vacaresti (54.1 milioane m3) pe raul Dambovita si Rausor (60
milioane m3) pe Raul Targului. In 1997 a fost inaugurata acumularea Ogrezeni de pe Argesul Inferior
pentru alimentarea cu apa a Bucurestiului in timp ce pentru atenuarea viiturilor a fost construita inca din
1987 acumularea Lacul Morii pe raul Dambovita.

Tabel 3. Principalele acumulari de apa din bazinul hidrografic Arges.

Lac de acumulare Dam An


Acumulare Rau Capacitate Suprafata Inaltime
Scop Tip
(mil m3) (ha) (m)
Vidraru Arges 465 1000 PG A 166 1965
Oesti Arges 1.8 42 PG G, E 20 1967
Cerbureni Arges 1.65 35 PG G, E 18 1968
Curtea de
Arges 1.1 26 PG G, E 19 1970
Arges
Zigoneni Arges 13.3 165 WS,PG G, E 29 1973
Vlcele Arges 54.8 640 WS,PG,FC,I G, E 35 1975
Budeasa Arges 54.9 643 WS,PG,FC,I G, E 33 1978
Bascov Arges 5.1 140 WS,PG,I G, E 21 1970
Prundu-
Arges 4.5 141 WS,PG,FC,I G, E 20 1971
Pitesti
Golesti Arges 78.5 680 WS,PG,FC,I G, E 32 1983
Zavoiu
Arges 16.1 280 FC,I G, E 20 1988
Orbului
Ogrezeni Arges 7.6 241 WS,FC,I G, E 13 1997
Maracineni Doamnei 38.5 380 PG,FC G, E 20 1982
Baciu Doamnei 0.68 5.8 PG A 34 1966
Vlsan Vlsan 0.18 1.5 PG A 24 1966
Pecineagu Dmbovita 69 182 WS,PG,I E 105 1984
Lacul Morii Dmbovita 19.41 246 FC,I,R G, E 15 1987
MB,
Vacaresti Dmbovita 54.1 730 WS,PG,FC,I 26 1989
E
Satic
Dmbovita 0.1 18 PG G, E 19
Speriata
Rusor Trgului 60 190 WS,PG,I E 120 1987
Scopul acumularii: AT atenuare viituri PE producere energie AA alimentare cu apa I
irigatii P piscicultura R recreere

Tip baraj : A arc G greutate P pamant R anrocamente BM baraj mobil

Barajul Vidraru era al 27-lea baraj ca inaltime, din Europa si al 15-lea baraj in arc in anul intrarii
in exploatare (1965). Constructia barajului a durat cinci ani si jumatate. S-au forat 42 km de galerii
subterane, s-au excavat 1.768.000 metri cubi de roca, din care aproximativ 1 milion metri cubi in
subteran, s-au turnat 930.000 metri cubi de beton, din care 400.000 metri cubi in subteran si s-au montat
6.300 tone de echipamente electromecanice. Barajul Vidraru a fost, la momentul inaugurarii, al cincilea
in Europa si al noualea in lume intre constructiile similare. Este un baraj din beton cu dubla curbura
realizat din 22 ploturi verticale, avand inaltimea de 166,60 metri si o lungime la coronament de 307
metri, si este traversat de noua galerii orizontale interioare.

Constructia se sprijina pe versantii muntilor Pleasa si Vidraru. Turbinele si generatoarele electrice


ale hidrocentralei asigura o productie de energie, intr-un an hidrologic mediu, de 400 GWh/an.

Delimitarea administrativa si caracteristicile demografice

Bazinul hidrografic Arges este situat in judetele Arges, Dambovita, Teleorman, Giurgiu, Ilfov si
Calarasi.

Orasul Bucuresti, capitala tarii cu o populatie de peste 2,0 milioane de locuitori permanenti este de
asemenea situat in partea inferioara a acestui bazin. Regiunea este dens populata, in zona situandu-se
orase importante precum, Pitesti (186,000 locuitori), Curtea de Arges (35,000) si Oltenita (28,000).

In bazin, exista cateva orase mici cum sunt Campulung, Gaiesti sau Titu si un mare numar de
localitati in zona rurala; 67% din populatie este reprezentata de populatia urbana si 33% populatia
rurala.

Precipitatiile medii anuale


Distributia precipitatiilor in bazinul hidrografic Arges este puternic influentata de relieful din
regiune; se inregistreaza valori ale precipitatiilor medii anuale ce variaza intre 400 mm/an si 1400
mm/an dupa cum urmeaza:

500 600 mm/an in zonele de campie,

500 700 mm/an in zona de Piemont, cu valori mai mari regiunea dealurilor nordice si valori
mai scazute in sud,

600 900 mm/an in zonele inalte de deal, si

1000 1400 mm/an in zonele de munte (Muntii Fagaras).

Cateva valori caracteristice ale precipitatiilor inregistrate in diferite sectiuni ale bazinului
hidrografic Arges sunt date in Tabel 4.

Tabel 4. Precipitatiile medii anuale si precipitatiile inregistrate in anul 2002 in bazinul


hidrografic Arges.

Precipitatii Precipitatiile
medii inregistrate
Sectiune
anuale in anul 2002
(mm) (mm)
Cmpulung 793 730
Curtea de
755 682
Arges
Pitesti 669 739
Titu 604 668
Bucuresti
628 572
Filaret
Oltenita 579 637
Temperatura medie anuala a aerului

In baziul hidrografic Arges, temperatura medie anuala a aerului variaza intre


- 20C si 40C, in partea superioara care corespunde muntilor si intre 80C si 130C, in zona de piemont. In
zonele de campie joasa, temperatura medie lunara variaza in general, intre
-30C in ianuarie si 22-230C in iulie.

Scurgerea medie anuala

Scurgerea medie anuala si debitul cu asigurarea 95% inregistrate in sectiuni caracteristice pe raul
Arges si pe principalii sai afluenti sunt prezentate in Tabel 5.
Tabel 5. Caracteristicile scurgerii pentru raul Arges si afluenti

Debit
Scurgere
cu
Lungimea Lungime Suprafata medie
Rau Sectiune asig.
totala(km) (km) bazin(km2) anuala
95%
(m3/s)
(m3/s)
Cateasca 143 3480 22.4 7.2
Arges 340
Malu Spart 233 3799 40.8 7.2
Bradet 37 123 2.38 0.45
Vlsan 79
Malureni 62 239 3.18 0.62
Bahna
44 355 6.9 1.65
R. Rusului
107
Doamnei Darmanesti 86 566 8.77 1.8
Ciumesti 90 1730 20.4 2
Voina 12 65 2.48 0.41
R.
72 Voinesti 30 156 4.29 1.27
Trgului
Piscani 69 843 8.28 2.6
Moara din
102 379 0.8 0.19
Groapa
Neajlov 186
Vadu Lat 132 1284 3.99 0.55
Calugareni 166 3392 8.82 0.65
Sabar 174 Poenari 111 883 2.38 0.26
Podu
86 260 4.66 0.65
Dmbovitei
Dmbovita 286 Malu cu
119 668 9.84 1.08
Flori
Lunguletu 202 1105 11.7 1.3
In bazinul hidrografic Arges, in general, scurgerea specifica medie are valori:

pana la 40 l/s.km2 in partea superioara a bazinului (in Muntii Fagaras), si

mai mici de 1 l/s.km2 in partea inferioara (in Campia Romana).

Scurgerea maxima are loc primavara (lunile martie - mai) si cea minima iarna (lunile decembrie -
februarie).

Impactul lucrarilor asupra mediului


Din punct de vedere hidrologic, impactul nu a fost resimtit mai deloc, deoarece s-au blocat
anumite sectoare ale raului dand nastere la bazine de acumulare, folosite in general la producerea de
energie electrica si la irigarea unor zone agricole mai aride. Cum s-a aratat si mai sus, prin tabelele cu
valori, cel mai mare bazin de acumulare dupa raul Arges este Vidraru cu o capacitate de 465 mil. m3 de
apa, acesta captand afluentii montani si raului. Din punct de vedere turistic, acest lac este folosit pentru
agreement.

Insa avem parte si de un impact negativ asupra mediului. Prin constructia acestui lac de
acumulare s-a renuntat la o buna parte din versanti, acestia fiind dinamitati iar astfel s-a ajuns la un
dezechilibru intre fauna si vegetatie. Pe de alta parte insa acest sacrificiu a fost benefic avalului zonei.
Datorita albiilor largi si populate, la cantitati mari de precipitatii si aluviuni s-ar fi ajuns la inundatii
puternice. In ceea ce priveste sectorul de campie acest lucru inca mai este posibil, indiguirile fiind putine
la numar iar barajele sunt din ce in ce mai rare.

Bibliografie

- Judetul Arges-colectia judetele patriei


- Atlasul R.S.R
- www.cjarges.ro
- www.descopera.net