CHESTIONAR DE AGRESIVITATE (Aggression Questionaire, AQ, Buss-PerryAQ, Buss,

A.H., Perris, M., 1992)

Cadru teoretic
Agresivitatea este un fenomen complex, compus dintr-un numr de alte comportamente specifice.
Moyer (1968) prezenta o clasificare a agresivit ii n apte categorii, din punct de vedere psihologic,
biologic i evoluionist.
1. agresivitatea de prdtor: atacul prdtorului
2. agresivitatea inter-masculin: competiia ntre masculii din aceea i specie pentru accesul la
resurse, femele, dominana, statut etc.
3. agresivitatea indus de fric: agresivitatea asociat cu ncercarea de a fugi din fa a unui pericol
4. agresivitatea de iritabilitate: agresivitatea indus de frustrare i direc ionat nspre inta
disponibil
5. agresivitatea teritorial: aprarea unei anumite zone mpotriva intru ilor, n mod tipic co-specifici
6. agresivitatea matern: agresivitatea femelei cu scopul de protec ie a puiului. Exist de asemenea
i agresivitate patern
7. agresivitate instrumental: agresivitatea direc ionat nspre ob inerea unui scop, considerat a fi un
rspuns nvat la o anumit situaie.

Exist doua zone principale care coordoneaza agresivitatea, respectiv amigdala i hipotalamusul.
Agresivitatea este legata si de hormoni, din care cel mai important este testosteronul; multe experimente
arat c exist o legatur direct ntre nivelul de testosteron i agresivitate la om. Un alt neurotransmitator
implicat n biologia agresivitii este serotonina.

Studiile pe animale arat c nclinaia spre agresivitate este cel pu in par ial mostenit genetic.

Omul difer de animal n complexitatea agresivit ii sale datorit factorilor culturali, morali i sociali.
Alcoolul, drogurile, medicamentele, durerea i disconfortul, frustrarea i violen a sunt c iva din factorii
care influeneaz agresivitatea la om.
Cultura joacun rol dominant n agresivitate. Studiile antropologice arat c unele culturi au agresivitate
sczut, iar altele nalt.De exemplu brbaii americani sunt n medie mai agresivi dect japonezii sau
spaniolii.

Agresivitatea poate fi nvat prin urmrirea i imitarea comportamentului altora.Multe dovezi sugereaz
c urmrirea violenei la televizor cre te probabilitatea comportamentului violent la copii. Jocurile video
au un efect similar. Totui, adoptarea unui anumit comportament depinde de nclina iile individuale.
Alcoolul afecteaz raiunea i oamenii devin mai pu in prudeni dect n mod obi nuit; de asemenea
alcoolul modific felul n care este procesat informa ia.

Cadru teoretic specific. Dezvoltarea AQ

Chestionarul de agresivitate, Buss-Perry AQ reprezint o prelucrare a Inventarului de ostilitate,
un instrument folosit pe scar larg n anii 60, dezvoltat de A.H. Buss.

AQ a fost dezvoltat dintr-un lot de 52 de itemi, dintre care mul i au apar inut Inventarului de
ostilitate, cu ajutorul analizei factorului component principal i a factorului de ntrire (confirmator).
Instrumentul permite s se evalueze nu doar ct de agresiv este cineva, utiliznd scorul total, ci i cum se
manifest agresivitatea sa. Aceasta se determin prin scorurile subscalelor.

Eantionare (masculin)

A fost utilizat pentru etalonare un eantion de 612 studeni din anii terminali, de gen masculine.
Valorile obinute au fost (mediile scorurilor i abaterile standard):

Tabel 1 Mediile i abaterile standard la subscalele AQ (masculin)

Subscale AQ Media Abaterea Interval

standard
Scor total 77,8 16,5 6,13-79,4
PA 24,3 7,7 16,6-3,2
VA 15,2 3,9 11,3-19,1
A 17 5,6 11,4-22,6
H 21,2 5,5 15,7-26,7

Eantionare (feminin)

A fost utilizat pentru etalonare un eantion de 641 studeni din anii terminali, de gen feminin.
Valorile obinute au fost (mediile scorurilor i abaterile standard):

Tabel 1 Mediile i abaterile standard la subscalele AQ (masculin)

Subscale AQ Media Abaterea Interval

standard
Scor total 68,2 17 51,2-85,2
PA 17,9 6,6 11,3-24,5
VA 13,5 3,9 9,6-17,4
A 16,7 5,8 10,9-22,5
H 20,2 6,3 13,9-26,5
Date psihometrice

Fidelitatea probei
Consistena intern a AQ este foarte nalt. Coeficientul alpha a avut valori de .85, .72, .83 i .77
pentru scalele PA, VA, A si H. Scorul total a avut o valoare alpha de .89. AQ este un instrument stabil cu
o buna fidelitate test-retest; dupa o perioad de nou sptmni, corela ia test- retest a fost .80, .
76, .72 si .72 pentru scalele PA, VA, A i H, i .80 pentru scorul total.

Validitatea probei

Scorurile AQ au fost corelate cu fiecare n parte. A t u n c i c n d v a r i a i a n corelaiile

datorate scorului A a fost fragmentat, corela iile nu au fost semnificative; aceasta sustine validitatea
teoretic a AQ prin faptul c asocierile intre agresivitatea fizica, cea verbal i ostilitate sunt datorate
conexiunii lor cu furia. Scorurile au avut si o bun validitate concurent, far asocieri semnificative
ntre PA si VA i emo ionalitate/afectivitate, dar cu corelatii semnificative ntre afectivitate
i subscalele A si H. Scorurile celor patru scale coreleaz cu impulsivitatea, competi ia i asertivitatea,
dei au fost gsite corelaii sczute ntre asertivitate i scalele PA si H. Validitatea de construct a fost
evideniat prin corelaii ntre AQ i rangurile agresivit ii, sociabilit ii i timidit ii.

Cotare:

Itemii 24 si 29 au scoruri inversate (1=5, 2=4, 3=3, 4=2, 5=1)

Ceilali itemi se coteaz direct, conform instruc iei.

Interpretare

Scorurile subscalelor sunt suma scorurilor itemilor pentru acei itemi din subscal. Scorul total
este suma tuturor scorurilor itemilor i variaz ntre 29 si 145. Scorurile nalte reflect mai mult
agresivitate.

Instrumentul, cuprinznd 29 de itemi, msoar patru aspecte ale agresivit ii:

Agresivitatea fizic (Physical Aggression, PA: 1, 5, 9, 13, 17, 21, 24, 26, 28)

Agresivitatea verbal, (Verbal Aggression, VA: 2, 6, 10, 14, 18)

Furia/mnia (Anger, A: 3, 7, 11, 15, 19, 22, 29)

Ostilitatea (Hostility, H: 4, 8, 12, 16, 20, 23, 25, 27)

Instrucie
V rugm s evaluai ct de caracteristic este pentru dvs. fiecare dintre urmtoarele
afirmaii.nregistrai rspunsurile dvs. n spaiul din stnga fiecrei afirmaii/item
folosindurmtoarea scal de evaluare:

1 = foarte necaracteristic pentru mine

2 = oarecum necaracteristic pentru mine
3 = puin caracteristic
4 = oarecum caracteristic pentru mine
5 = foarte caracteristic pentru mine

1.Rareori nu-mi pot controla impulsul de a lovi pe cineva.

2.Le spun deschis prietenilor atunci cnd nu sunt de acord cu ei.
3.M aprind repede dar mi trece la fel de repede.
4.Uneori gelozia nu-mi d pace.
5. Dac sunt provocat, s-ar putea s lovesc vreo persoan.
6.Adesea m gsesc n situaia de a m contrazice cu lumea.
7. Cnd sunt frustrat, mi manifest iritarea.

8. Au fost situaii n care nu am putut controla dorina de a lovi alt persoan

9.Dac cineva m lovete, l lovesc i eu.
10.Dac oamenii m enerveaz, s-ar putea s le spun ceea ce cred despre ei.
11.Uneori m simt ca un butoi cu pulbere gata s explodeze.
12. M aprind repede dar mi trece la fel de repede.
13.Sar la btaie mai des dect majoritatea oamenilor.
14.Nu m pot abine s nu intru in disput atunci cnd oamenii m contrazic.
15.Unii dintre prietenii mei cred c sunt iute la mnie.
16.M ntreb de ce sunt cteodat att de nver unat.
17.Dac trebuie s recurg la violen pentru a-mi apra drepturile, o voi face.
18.Prietenii mei spun c sunt cam certre.
19.Cteodat mi ies din srite fr nici un motiv.
20.tiu c prietenii m vorbesc pe la spate.
21.Sunt oameni care m provoac ntr-att, nct ajungem la btaie.
22.Am dificulti n a-mi controla temperamentul.
23.Sunt suspicios n ceea ce privete strinii prea drgu i/prieteno i.
24.Nu gsesc nici un motiv pentru a lovi o persoan.
25.Cteodat am senzaia c oamenii rd de mine pe la spate.
26.Am ameninat persoane cunoscute.
27.Atunci cnd oamenii sunt drgui, m ntreb ce vor.
28.Am fost att de furios, nct am spart lucruri.
29.Sunt o fire calm/echilibrat.

Bibliografie

Buss, A.H. si Perry, M. (1992). The Agression Questionnaire, Journal of Personality and Social
Psychology, 63, 452-459. Instrument reproduced with permission of ArnoldBuss and the Americam
Psychological Association.

Eibl-Eibsfeld, I. (2009) Agresivitatea uman, Editura Trei, Bucureti

Revista Romana de Psihiatrie- Asociatia
Romana de Psihiatrie si Psihoterapie
Home
Istoric

Comitet de Redactie

Consiliul Stiintific

Numarul Curent

Arhiva

Instructiuni pentru Autori

Abonamente

Contact

Agresivitatea la femeile alcoolice in functie de istoria

familiala si educatia parentala
Anca CARSTEA*, Radu VRASTI**, Mircea LAZARESCU*
Rezumat

Autorii ncearc s disting ponderea educatiei parentale ntr-un lot de 57 femei cu diagnosticul de
alcoolism, lot care a fost mprtit n dou grupe n functie de prezenta sau absenta istoriei familiale de
alcoolism, considernd c prezenta alcoolismului n familie perturb calitatea parentingului. Evaluarea
educatiei parentale cu ajutorul chestionarului EMBU arat un scor crescut la factorul rejectie, tendint
care se regseste si la lotul comparativ de 83 alcoolici de sexul masculin. Rejectia parental a fost mai
puternic n lotul cu istorie familial pozitiv.Agresivitatea a fost msurat cu scala Buss-Perry si nu s-a
gsit nici o diferent ntre femeile alcoolice cu istorie familial pozitiv fat de cele cu istorie familial
negativ.Factorii de agresivitate prezint relatii statistice semnificative cu variabilele educatiei parentale
numai cnd sunt corelati n ntregul lot. Aceast corelatie nu este prezent cnd este vorba de grupele
constituite n functie de istoria familial, ceea ce subliniaz c poate fi independent de prezenta
alcoolismului, fiind mai mult tributar factorilor de personalitate preexistenti.

Cuvinte cheie: alcoolism feminin, agresivitate, istorie familial.

Abstract

The aim of this study was to distinguish the role of parental rearing using a sample of 57 women with
alcoholism, the sample who has been split in two sub-samples according to the family history of
alcoholism. Through by EMBU questionnaire has been assessed the parental rearing and it found a high
score of the parental rejection factor, like in the 83 alcoholic men sample. The parental rejection was
higher in the group with the positive family history. The aggression has been assessed by Buss-Perry
scale and the both sub-samples, with and without family history, have shown the same profile. The
general score of aggression and scores of aggression factors are highly correlated with parental rearing
factors. When the alcoholic women are split according to the family history, each group did not show
those relationships with EMBU factors. Comparing with the parental rearing, the aggression seems to be
not related with alcohol consumption but much more with the pre-alcoholic personality.

Key words: women alcoholism, aggression, family history.

* Spitalul de Psihiatrie Timisoara

** Spitalul de Psihiatrie Jebel, Timis

Violenta interpersonal a devenit astzi o problem major si const ntr-o varietate de comportamente si
consecinte.Cauzele violentei interpersonale sunt complexe si numeroase studii au indicat o asociatie
strns ntre consumul de alcool si comportamentul agresiv, precum agresiunile sexuale, abuzul fat de
copii si omuciderile. ns nu toti oamenii care consum alcool devin agresivi. Pentru a elucida aceast
relatie cercettorii au cutat ceea ce este particular la indivizii care devin agresivi sub influenta alcoolului.

Astfel, s-a constatat c exist o variabilitate a amplitudinii exprimrii agresivittii dup consumul de alcool
si aceast variabilitate este dat printre altele de sex, trsturile de personalitate ale individului si de
anumite particularitti neurobiologice. Subiectii cu trsturi de personalitate de tip antisocial sunt mai
agresivi dect cei fr (Moeller si Dougherty, 2001) sau indivizii care prezint o istorie de
comportamente agresive nc din copilrie sunt predispusi de a fi agresivi dupconsumul de alcool mai
trziu n viata adult, (Moeller si al., 1997). La fel, cei care au trsturi de ostilitate demonstreaz o
crestere mai rapid a agresivittii ca rspuns la provocare dup ce consum alcool (Bailey si Taylor,
1991). n ceea ce priveste influenta sexului, diversi autori au gsit c att brbatii ct si femeile prezint o
crestere a agresivittii dup consumul de alcool. Avnd n vedere sensibilitatea mai mare a femeilor la
alcool, trsturile agresive la femei apar mai repede dect la brbati pentru aceleasi cantitti de alcool
consumate. Femeile care au raportat sindrom menstrual sever au fost mai agresive dect cele care nu au
prezentat acest sindrom (Dougherty si al. 1998). Atunci cnd se compar consecintele agresivittii sub
influenta alcoolului, brbatii genereaz conflicte sau daune mai importante comparativ cu femeile
(Shepherd si al., 1989). Brbatii aflati sub influenta alcoolului au devenit victime ale violentelor mai
frecvent dect femeile aflate n aceeasi situatie (Collins & Messerschmidt, 1993).

Mecanismul prin care alcoolul duce la cresterea agresivittii este sustinut de influenta alcoolului asupra
acidului gama-aminobutiric (GABA) si serotoninei, principalii neurotransmittori care au actiune inhibitorie
la nivel cerebral. O alt teorie este cea care explic agresivitatea ca o consecint a expectatiilor
individului privitor la actiunea acestei substante. Astfel, cei care cred c alcoolul faciliteaz dezinhibitia
comportamentelor vor deveni mai agresivi dect cei care nu se asteapt la aceasta (George & Norris,
1991).

Indiferent care ar fi mecanismele neurobiologice si psihologice prin care alcoolul duce la exprimarea
agresivittii, foarte multi autori s-au focalizat pe decelarea acelor factori mediationali care moduleaz
aceast relatie, fcnd ca fiecare individ s aib propria identitate n ceea ce priveste agresivitatea sub
alcool. Cercettorii teoriei developmentale a alcoolismului au subliniat c evenimentele timpurii din viata
subiectului au o pondere important n geneza de mai trziu a problemelor generate de consumul de
alcool, ele fcnd parte intrinsec din lantul etiologic al alcoolismului (Zucker, 1991). Astfel, devine
evident c primele experiente ale subiectului sunt cele din familie, petrecute cu persoanele semnificative
ale copilriei ntre care printii sunt pe primul loc. Este bine cunoscut c experientele timpurii de
socializare din familie determin structura si functionalitatea relatiilor interpersonale de mai trziu, de
exemplu, o educatie parental disfunctional va fi asociat cu legturi sociale negative la vrsta adult
(Parker si al., 1992). Pe de alt parte, experientele din familia de origine vor contribui la construirea
expectatiilor de mai trziu privitor la efectele alcoolului, expectante care vor influenta decisiv modul de
consum, circumstantele lui si tipul de probleme generate de consum.
Istoric, educatia familial a fost considerat a fi un factor foarte important n transmisia intergenerational
a alcoolismului si a pattern-ului comportamental al alcoolicului. Msurnd comportamentul parental de
educare, Parker, Barnett si Mickie (1992) au constatat c ngrijirea parental este principala dimensiune
care influenteaz socializarea, atasamentul, dependenta si relatiile intime. Jacob si Johnson spuneau:
Parentingul inadecvat, caracterizat prin lipsa de afectivitate si/sau nivel ridicat de criticism si ostilitate,
disciplina lax si inconsistenta si lipsa general de implicare furnizeaz fundamentele pentru dezvoltarea
unui model comportamental agresiv (Jacob si al., 1997).Multi cercettori consider variabilele
familiale ca indicatorii cei mai puternici ai dezvoltrii alcoolismului.Modelul lui Patterson si colab.(1992)
arat impactul stilului coercitiv al printilor (rejectie parental) asupra copilului, stil care duce la
imposibilitatea unei rentriri a comportamentelor pozitive si la asteptri comportamentale neclare din
partea printilor.Acest stil duce ulterior la comportament antisocial, rejectia colegilor, dificultti academice
si asocierea cu grupuri deviante si la probabilitatea abuzului de alcool si droguri. ntr-o cercetare
efectuat numai pe alcoolici de sex masculin, Vrasti si Eisemann (1994) evidentiaz c rejectia
parental este o caracteristic a printilor alcoolicilor comparativ cu un lot de depresivi si cu un lot de
persoane fr istorie de tulburri psihice. Aceast rejectie parental a fost raportat ca fiind mai mare la
printii alcoolici fat de printii nealcoolici.

Lucrarea de fat caut s evalueze modelul educatiei parentale la subiectii cu alcoolism de sex feminin si
ponderea pe care o are istoria familial de alcoolism n calitatea parentingului si ulterior s fac legtura
cu agresivitatea pe care femeile alcoolice o experimenteaz.

1. MATERIAL SI METODA
1.1. Subiecti
Lotul luat n studiu este reprezentat de 57 femei (vrsta medie: 45,35 5,50 ani, cu vrsta cuprins ntre
33 si 55 ani) care s-au aflat ntr-un program de tratament pentru consum duntor sau sindrom de
dependent cu sau fr fenomene de sevraj n Clinica de Psihiatrie Timisoara si n Spitalul de Psihiatrie
Jebel, jud. Timis.

Criteriile de includere au fost existenta criteriilor de diagnostic conform Clasificrii Internationale a Bolilor
OMS, versiunea a 10-a pentru consumul duntor de alcool (cod F 10.1) si pentru sindromul de
dependent la alcool (cod F 10.2x) cu sau fr sindrom de sevraj (cod F 10.3x). Diagnosticul clinic a fost
pus prin examinarea clinic traditional si prin aplicarea versiunii romnesti a instrumentului diagnostic
AUDADIS (Alcohol Use Disorders and Associated Disabilities Interview Schedule) (Vrasti si al., 1998).

Acei subiecti care au prezentat afectri cognitive, trsturi psihotice sau au avut comorbiditate cu tulburri
psihiatrice majore (schizofrenie, manie si hipomanie, tulburri depresive si anxioase severe, etc.) sau au
prezentat tulburri comportamentale severe (de ex. psihopatie antisocial) au fost exclusi din lot.

Acest lot a fost subdivizat n dou subloturi n functie de prezenta istoriei familiale de alcoolism (FH+).
Astfel, lotul cu FH+ cuprinde 32 subiecti iar cel cu FH- este format din 25 subiecti.

Rezultatele obtinute de lotul de femei alcoolice au fost comparate cu cele ale unui lot de 83 alcoolici de
sex masculin (vrsta medie 39,5 8,8) si cu cele ale unui lot de 129 de subiecti fr istorie de tulburri
psihice, recrutati din populatia general si cuprinznd indivizi de ambele sexe (vrsta medie 29,2 8,5).

1.2. Evaluarea istoriei familiale de alcoolism

Prezenta istoriei familiale de alcoolism s-a estimat pe baza informatiilor pe care subiectii luati n studiu le-
au oferit. S-a considerat c istoria familial de alcoolism este pozitiv atunci cnd s-a obtinut un scor de
peste 5 la scala short-MAST pentru tat si/sau pentru mam. Scala Short MAST (Short Michigan
Alcoholism Screening Test) versiunea pentru tat (T) si pentru mam (M) a fost dezvoltat de Sher si
Descutner (1986) si folosit adesea pentru evaluarea istoriei parentale de alcoolism (Crews si al., 1992).
Aceste versiuni cuprind 13 ntrebri derivate din scala initial MAST (Selzer, 1971) prin care subiectul
evalueaz retrospectiv modul de consum de alcool al printilor.

1.3. Evaluarea educatiei parentale

Evaluarea educatiei parentale s-a fcut cu ajutorul chestionarului EMBU. Acest instrument a fost
dezvoltat de ctre Perris si colab. (1980) si cuprinde 81 ntrebri care exploreaz 14 domenii ale
educatiei parentale: abuzul, deprivarea, punitia, generarea rusinii, rejectia, supraprotectia,
supraimplicarea, toleranta, afectiunea, orientarea performantei, generarea vinei, stimularea, favorizarea
celorlalti frati si surori, favorizarea subiectului. Prin analiza factorial s-a reusit extragerea a trei factori
care s-au artat invarianti n diferite culturi: rejectia, cldura emotional si supraprotectia (Arrindell si
colab., 1983).

1.4. Evaluarea agresivittii

Agresivitatea subiectilor luati n studiu, respectiv a femeilor alcoolice s-a fcut cu ajutorul chestionarului
lui Buss si Perry (1992). Acest chestionar cuprinde 29 ntrebri care sunt evaluate pe o scala Likert cu 5
puncte (de la ntrutotul = 5 la deloc =1). Scala furnizeaz un scor total pentru agresivitate, obtinut prin
adunarea scorurilor pentru fiecare item si alte scoruri partiale pentru cele 4 subscale ale chestionarului
obtinute prin analiza factorial (agresiune fizic, agresiune verbal, manie si ostilitate).

1.5. Analiza statistic a datelor

Analiza statistic a datelor a cuprins analiza valorilor medii ale domeniilor si factorilor instrumentelor
aplicate. Relatiile dintre aceste variabile au fost analizate prin one-way ANOVA prin pairwise analysis
(Mann-Whitman U-test) si prin corelatia Pearson, toate fcute cu ajutorul programului SPSS (1993).

2. PREZENTAREA REZULTATELOR
Datele demografice, respectiv vrsta, scolarizarea si statutul marital al persoanelor luate n studiu sunt
prezentate n tabelul 1. Considerm c aceste caracteristici nu sunt de natur s introduc o anumit
tendint care s perturbe gradul de generalizabilitate a datelor obtinute n aceast cercetare.

Tabelul 1: Datele demografice ale lotului studiat

Numr subiecti 57

Sex feminin

Vrst 45,35 5,50 ntre 33 si 55 ani

Ani de scoal 11,98 2,12 ntre 6 si 17 ani

Statut marital

:: Singur 9

:: Cstorit 27

3
:: Concubinaj
:: Divortat 10

:: Separat 6

:: Vduv 2

Cu istorie familial 32
de alcoolism
Fr istorie familial 25
de alcoolism

Tabelul 2: Analiza statistic descriptiv a variabilelor cercetate din loturile luate n studiu

Variabila Lot alcoolism feminin Lot alcoolism masculin Lot martor

Mann-
Whitney - U
test
EMBU Lot N Media DS Valoare N Media DS N Media DS
(A) min- (B)
max
 1.1. FH- 25 48,96 0,73 48-50 43 48,1 0,52
Cldura
emotional - FH+ 32 48,13 0,55 47-49 40 48,9 1,31
tat
total 57 48,49 0,76 47-50 83 48,5 1,44 129 50,5 1,95 C > B, A**
1.2. FH- 25 50,76 0,72 50-52 43 53,0 0,88 A > B**
Cldura
emotionala - FH+ 32 49,76 0,87 49-52 40 52,1 1,02 A < B**
mama
C > B,A**; A
total 57 50,21 0,94 49-52 83 52,6 1,94 129 54,5 2,23
<B
2.1. FH- 25 38,32 0,75 36-39 43 36,4 0,79 A > B**
Supraprotectie
tata FH+ 32 37,12 0,75 36-39 40 38,5 0,81 A < B*

total 57 37,65 1,06 36-39 83 37,4 0,90 129 36,3 2,12 A,B < C*
2.2. FH- 25 40,84 1,40 38-43 43 39,8 0,83
Supraprotectie
mama FH+ 32 39,63 0,94 38-41 40 42,3 0,99 A < B**

total 57 40,16 1,31 38-43 83 41,0 1,85 129 41,5 1,97

3.1. FH- 25 41,40 1,00 40-43 43 42,8 0,99 A < B*

Rejectie tata
FH+ 32 45,53 1,32 43-48 40 46,8 1,39 A < B*

total 57 43,72 2,38 40-48 83 44,7 2,34 129 38,8 2,23 A < B*; A,B
> C**
3.2. FH- 25 40,44 0,92 39-42 43 42,7 0,86 A < B**
Rejectie mama
FH+ 32 44,00 2,53 40-47 40 46,9 1,11 A < B**

total 57 42,44 2,66 39-47 83 44,7 2,69 129 42,0 2,31 A < B**; B >
C**
* p< 0,05; **p < 0,01

n acest tabel se observ c att alcoolicii de sex masculin ct si cei de sex feminin au raportat c au trit
ntr-o familie disfunctional n care a predominat rejectia si lipsa cldurii emotionale paternale. Spre
deosebire de alcoolicii de sex masculin, femeile au evidentiat supraprotectie din partea tatlui si rejectie
mai putin din partea ambilor printi. Atunci cnd se analizeaz modelul educatiei parentale la loturile
luate n studiu n functie de prezenta istoriei familiale de alcoolism, se constat c femeile care au crescut
ntr-o familie cu un printe sau ambii alcoolici raporteaz o cldur emotional mai mic din partea
mamei, protectie mai mic si rejectie semnificativ mai mare din partea ambilor printi. Acest model este
similar cu cel al alcoolicilor de sex masculin cu mentiunea c aici cldura emotional este mai mare din
partea mamei.

n tabelul 3 se prezint scorurile medii obtinute la scala de agresivitate Buss-Perry si comparatia acestor
scoruri la alcoolicii de sex feminin si masculin. Pentru aceast variabil nu avem un lot martor.

Variabila Lot alcoolism Lot Mann-

feminin alcoolism Whitney
masculin - U test
Chestionarul Lot N Media Valoare N Media
de DS min- DS
agresivitate (A) max (B)
1. FH- 25 26,24 21-30 43 36,18 A < B**
Agresivitate 2,80 3,34
fizic 29,34 41,22
FH+ 32 24-34 40 A < B**
2,52 5,22
27,98 38,83
total 57 21-34 83 A < B**
3,05 7,45
2. FH- 25 19,08 15-22 43 20,20
Agresivitate 2,02 2,14
verbal 19,19 23,41
FH+ 32 15-21 40 A < B**
1,60 3,11
 total

Sponsori si parteneri

HomeIstoricComitet de
RedactieConsiliul StiintificNumarul
CurentArhivaInstructiuni pentru
AutoriAbonamenteContactPowered by:
DotWeb

Using this 5 point scale, indicate how uncharacteristic or characteristic each of the following
statements is in describing you.

Neither
Extremely Somewhat uncharac- Somewhat Extremely
uncharac- uncharac- teristic nor charac- charac-
teristic teristic charac- teristic teristic
teristic
1. Some of my friends
think I am a hothead
2. If I have to resort to
violence to protect my
rights, I will.
3. When people are
especially nice to me, I
wonder what they want.
4. I tell my friends openly
when I disagree with
them.
5. I have become so mad
that I have broken things.
6. I can't help getting into
arguments when people
disagree with me.
7. I wonder why
sometimes I feel so bitter
about things.
8. Once in a while, I can't
control the urge to strike
another person.
9. I am an even-tempered
person.
10. I am suspicious of
overly friendly strangers.
11. I have threatened
people I know.
12. I flare up quickly but
get over it quickly.
13. Given enough
provocation, I may hit
another person.
14. When people annoy
me, I may tell them what I
think of them.
15. I am sometimes eaten
up with jealousy.
16. I can think of no good
reason for ever hitting a
person.
17. At times I feel I have
gotten a raw deal out of
life.
18. I have trouble
controlling my temper.
19. When frustrated, I let
my irritation show.
20. I sometimes feel that
people are laughing at me
behind my back.
21. I often find myself
disagreeing with people.
22. If somebody hits me, I
hit back.
23. I sometimes feel like a
powder keg ready to
explode.
24. Other people always
seem to get the breaks.
25. There are people who
pushed me so far that we
came to blows.
26. I know that "friends"
talk about me behind my
back.
27. My friends say that
I'm somewhat
argumentative.
28. Sometimes I fly off
the handle for no good
reason.
29. I get into fights a little
more than the average
person.

Sources

1. Buss & Perry. The Aggression Questionnaire. Journal of Personality and Social
Psychology. 1992.